Inventarierea Creantelor Si Dezvaluirea Informatiei Privind Creantele In Situatiile Financiare

CUPRINS

Declarația pe propria răspundere

INDRODUCERE

CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND CREANȚELE

1.1. Noțiuni generale, componența și clasificarea creanțelor

1.2. Modul de recunoaștere și evaluare a creanțelor

1.3 Cadrul normative ce reglemetează contabilitatea creanțelor

Capitolul II. CONTABILITATEA CREANȚELOR COMERCIALE ȘI CALCULATE

2.1. Modul de documentare și contabilizare a creanțelor comerciale

2.2. Documentarea și contabilizarea creanțelor bugetului

2.3. Modul de documentare și contabilizare a creanțelor personalului

Capitolul III. CONTABILITATEA ALTOR CREANȚE CURENTE

3.1. Contabilitatea creanțelor privind veniturile din utilizarea de către terți a activelor entității și a creanțelor preliminare

3.2. Contabilitatea creanțelor privind asigurarea și altor creanțe curente

3.3 Inventarierea creanțelor și dezvăluirea informației privind creanțele în situațiile financiare

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INDRODUCERE

Actualitatea temei. În condițiile unei economii de piață, orice activitate tinde să-și mărească volumul vânzărilor, în scopul obținerii unor beneficii economice. Astfel, vânzarea produselor și mărfurilor sau prestarea serviciilor cu plată amânată poate atinge primul obiectiv (de a mări volumul tranzacțiilor comerciale), însă nu de fiecare dată poate atinge al doilea obiectiv (de a obține avantaje bănești). Acest fapt este cauzat de incertitudinea modului de încasare a creanțelor pe viitor sau de solvabilitatea clientului. Deseori, unele întreprinderi pot ajunge în situația în care nu dispun de numerar în circulație pentru a menține ciclul economic, însă au în activul patrimoniului creanțe în sume considerabile. Astfel, modul de documentare, reglementare, contabilizare, recunoaștere și evidență a creanțelor în cadrul unei întreprinderi este o temă actuală și importantă în gestiunea activelor și pasivelor firmei.

Scopul tezei de licență îl constituie urmărirea modului de documentare și contabilizare a creanțelor întreprinderii.

Obiectul analizei de studiu al lucrării este firma „DataControl” S.R.L., al cărui gen de activitate este comercializarea, deservirea și reparația utilajului medical.

Sarcinile formulate în baza temei și a scopului tezei sunt următoarele:

abordarea teoretică a creanțelor, studiind literatura de specialitate;

studierea modului de documentare și contabilizare a creanțelor la entitatea studiată

aprecierea respectării corecte a prevederilor actelor legislative și normative de către lucrătorii departamentului contabilitate

dezvăluierea aspectelor practice privind creanțele utilizând exemplele și materialele de la întreprinderea cercetată

formularea concluziilor și sugestiilor privind evidența creanțelor

Ipotezele sau întrebările lucrării:

ce rol joacă creanțele în activitatea firmei ?

care sunt măsurile întreprinse de managementul firmei pentru a avea un echilibru în privința apariției și casării creanțelor ?

este modul de recunoaștere, evidență, contabilizare a creanțelor bazat pe documentele legislative și normative ?

cum sunt gestionate creanțele în cazul în care valoarea lor este în creștere, însă valoarea încasărilor este mică ?

Metodologia de cercetare utilizată. În scopul atingerii sarcinilor propune anterior, pe parcursul tezei de licență s-au utilizat următoarele metode: analiza diagnostic; analiza pe verticală; analiza pe orizontală; metoda ratelor; observația; sinteza; comparația; metoda ABC; analiza SWOT.

Instrumentele de colectare a datelor. Acestea sunt concretizate în rapoartele financiare ale întreprinderii pe doi de gestiune; statele de personal; contractele cu clienții și furnizorii entității; rulajele conturile de creanțe, venituri; declarațiile vamale; documentele de constituire ale firmei.

Teza este structurată în: introducere, 3 capitole, concluzii, surse bibliografice și anexe.

În capitolul I „Considerații generale privind creanțele” se descrie noțiunile generale, criteriile de clasificare a creanțelor, modul de evaluare și recunoașetere a acestora în baza actelor legislative și normative.

În capitolul II „Contabilitatea creanțelor comerciale și calculate” se descrie modul de documentare și contabilizare a creanțelor comerciale și calculate pe baza materialelor firmei. Totodata se apreciază dacă au fost întocmite corect formulele contabile, care sunt particularitățile întreprinderii la evidența creanțelor și care au fost modificările efectuate în urma trecerii la standardele noi de contabilitate.

În capitolul III „Contabilitatea altor creanțe curetne” s-au studiat

Limitele lucrării au fost determinate de

Firma „DataControl” S.R.L. și-a început activitatea pe data de 04.10.1994. Ea a fost fondată de 4 prieteni cu un capital statutar de 1800 lei, fiecare având cote egale de 25% în patrimoniu acesteia. Denumirea juridică a întreprinderii a fost „Edelvais-G SRL”, iar sediul era pe strada Pușchin 22, or.Chisinau. Numărul inițial de angajați era de 5 persoane.

Pe data de 09.10.1996, peste 2 ani de la fondarea firmei, un fondator iși retrage partea capitalului social, astfel ramînînd doar trei fondatori, cu același capital social si cota egală de 33,33%. Se mai adăuga și alte genuri de activitate. Adresa juridica s-a modificat, sediul firmei aflîndu-se pe str.Melestiu 20, unde se localizează și pâna astăzi, pe teritoriul Spitalului Clinic Municipal nr.1. Tot în acest an, firma devine plătitoare de TVA. Pe parcurs, au fost anagajați înca 5 persoane.

În anul 2000, întrucât denumirea juridică a firmei fonetic se asemăna cu fondația “Edelweiss”, compania iși modifică denumirea în „DataControl” S.R.L., își majorează capitalul statutar la valoarea de 5450 lei. Numărul angajaților în anul 2000 era de 14 persoane.

În prezent, în cadrul întreprinderii sunt angajați 24 de persoane și activează pe piață de 20 ani. Firma „DataControl” S.R.L. participa activ în cadrul proiectelor ce țin de inovarea, exploatarea utilajului medical și în fiecare an ia parte la expozitiile naționale si internaționale legate de medicină și utilaj medical.

„DataControl” S.R.L. are statut de persoană juridică și își desfășoară activitatea în conformitate cu legislația în vigoare și statutul întreprinderii cu toate modificările anexate. Denumirea deplină a companiei este Firma de Cercetare, Producție și Comerț „DataControl” S.R.L.

Activitatea firmei este confirmată de următoarele documente: certificatul de înregistrare, adeverința de înregistrare, extras din Registrul de stat al persoanelor juridice, auotrizație sanitară de funcționare, certificat de securitate, certificate de atribuire a codului TVA și înregistrarea firmei ca subiect al impunerii TVA .

Date generale despre întreprindere :

Denumirea organizației economice: “DataControl” S.R.L.

Sediul: or. Chișinău, str. Melestiu 20

Forma juridică de organizare: Societate cu Raspundere Limitată

Forma de proprietate: privată

Data înregistrării de stat: 04.10.1994

Activitatea principală: Comercializarea, deservirea și reparația utilajului medical

Codul fiscal: 100360007935

Codul TVA: 0200983

Cont de decontare: 22247100SV1217237100

Banca: BC Mobiasbanca-Groupe Societe Generale

Capital social: 5450 lei

Director: Grabazei Alexandru

Asociati:

Grabazei Alexandru 33,34%

Lisnic Victor 33,3%

Prodan Sveatoslav 33,3%

Analiza rezultatelor economico-financiare CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND CREANȚELE

1.1. Noțiuni generale, componența și clasificarea creanțelor

Creanța, potrivit DEX-ului, semnifică “dreptul creditorului de a pretinde de la debitor să dea, să facă sau să nu facă ceva; (concr.) act care stabilește acest drept.”

În opinia autorului Alexandru Nederiță creanțele reprezintă “drepturi juridice ale întreprinderii ca creditor de a primi la scadența stabilită de contractele întocmite, cambiile primite sau de alte documente o sumă de bani, bunuri materiale ori alte valori de la persoane juridice sau fizice numite debitori.”

Conform Standardului Național de Contabilitate Creanțe “Creanțe și investiții financiare” creanțele sunt “drepturi ale entității ce decurg din tranzacții sau evenimente trecute și din stingerea cărora se așteaptă intrări (majorări) de resurse care încorporează beneficii economice.”

În Standardul Internațional de Contabilitate 32 (IAS 32) creanța reprezintă “un drept contractual de a încasa numerar în viitor. ”

Noțiunea de creanțe mai poate fi examinată din 3 puncte de vedere:

Din punct de vedere juridic, creanțele reprezintă drepturi juridice ale întreprinderii ca creditor de a primi la scadența stabilită de contractele întocmite, cambiile primite sau de alte documente o sumă de bani, bunuri materiale ori alte valori de la persoane juridice sau fizice numite debitori. Deci, creanțele sunt drepturi pe care agentul economic le are asupra unor terți pentru activități prestate și neîncasate.

Creanța unei întreprinderi poate fi definită ca un drept patrimonial al unei persoane fizice sau juridice, numit creditor, asupra altei persoane fizice sau juridice, numit debitor, de executare a unei obligații, de restituire a unui bun, de realizare a unui serviciu etc.

Din punct de vedere contabil, raporturile juridice patrimoniale cu debitorii presupun două momente distincte:

înregistrarea dreptului de creanță a unității economice față de clienți, adică consemnarea dreptului de a cere clienților achitarea valorii bunurilor livrate, lucrărilor executate, serviciilor prestate.

recuperarea creanțelor, adică încasarea efectivă a valorii bunurilor livrate, serviciilor prestate, lucrărilor executate.

Din punct de vedere economic, creanțele reprezintă valori economice avansate temporar de titularul de patrimoniu altor persoane fizice sau juridice și pentru care urmează să primească un echivalent de valori. Acest echivalent de valori poate reprezinta o sumă de bani, o lucrare sau un serviciu.

Deci, creanțele reprezintă drept patrimonial al unei persoane fizice sau juridice, numit creditor, asupra altei persoane fizice sau juridice, numit debitor, de executare a unei obligații, de restituire a unui bun, a unei sume de bani, de realizare a unui serviciu.

Pe baza materialelor studiate și a literaturii de specialitate, autorul consideră creanțele ca fiind o relație ce se formează între debitor și creditor, în baza unui contract sau altui document justificativ cu putere legală, prin care creditorul se angajează de a plăti în viitor (cu numerar sau alte instrumente financiare) bunurile sau serviciile prestate de către debitor în prezent.

În cadrul întreprinderii, de regulă, creanța provine dintr-un contract de vînzare, de credit, din obligații legale precum plata unor impozite și taxe etc. Creanța este garantată de bunuri mobile și imobile sau cu drepturi reale care intră în patrimoniul debitorului. Totodată creanța poate fi cedată altei persoane fizice și juridice căreia titularul sau deținătorul său îi este debitor.

Creanțele se pot distinge după diferite criterii de clasificare, pe care le vom studia în continuare. Astfel după gradul de lichiditate creanțele pot fi:

creanțe pe termen lung

creanțe pe termen scurt sau curente

Creanțele pe termen lung sunt activele entității, care apar în urma unor tranzacții economice, prin care se livrează alte active (imobilizari corporale, materiale, produse, mărfuri ) sau se prestează servicii și care urmează a fi achitate într-un termen mai mare de un an. Evidența acestora în contabilitatea întreprinderii se ține la grupa de conturi 16 “Creanțe și avansuri acordate pe termen lung” și sunt destinate conturile:

161 “Creanțe pe termen lung”

162 “Avansuri acordate pe termen lung”.

Creanțele curente reprezintă active ale întreprinderii, rezultate în urma tranzacțiilor cu persoane juridice și fizice, relații în urma cărora întreprinderea a livrat un bun economic, a prestat un serviciu sau a executat o lucrare, și pentru care trebuie să primească un echivalent valoric sau contra prestație, într-o perioadă de timp de pînă la un an. Evidența lor se ține la grupele de conturi 22 “Creanțe comerciale și crente

Creanțele pe termen lung sunt activele entității, care apar în urma unor tranzacții economice, prin care se livrează alte active (imobilizari corporale, materiale, produse, mărfuri ) sau se prestează servicii și care urmează a fi achitate într-un termen mai mare de un an. Evidența acestora în contabilitatea întreprinderii se ține la grupa de conturi 16 “Creanțe și avansuri acordate pe termen lung” și sunt destinate conturile:

161 “Creanțe pe termen lung”

162 “Avansuri acordate pe termen lung”.

Creanțele curente reprezintă active ale întreprinderii, rezultate în urma tranzacțiilor cu persoane juridice și fizice, relații în urma cărora întreprinderea a livrat un bun economic, a prestat un serviciu sau a executat o lucrare, și pentru care trebuie să primească un echivalent valoric sau contra prestație, într-o perioadă de timp de pînă la un an. Evidența lor se ține la grupele de conturi 22 “Creanțe comerciale și calculate” și 23 “Alte creanțe curente”.

În grupa de conturi 22 se include următoarele conturi:

221 "Creanțe comerciale"

222 "Corecții (provizionae) privind creanțele compromise"

223 "Creanțe ale parților afiliate"

224 “Avansuri acordate curente”

225 "Creanțe ale bugetului"

226 “Creanțe ale personalului”

Grupa de conturi 23 este compusă din următoarele conturi:

231 “Creanțe privind veniturile din utilizarea de către terți a activelor entității”

232 “Creanțe preliminate”

233 “Creanțe curente privind asigurările”

234 “Alte creanțe curente”

Un alt criteriu de clasificare a creanțelor este după natura operațiilor pe care le generează:

creanțe comerciale reprezintă creanțele ce apar în urma desfășurării activității de bază a întrepriderii (de exemplu comercializarea produselor și mărfurilor, prestare servicii)

creanțe financiare reprezintă creanțele ce apar în urma unor tranzacții financiare care nu țin de activitatea de bază a firmei (de exmplu operațiuni cu titluri de valoare, investiții și altele);

alte creanțe (creanțele care nu se include în primele două categorii).

După conținutul economic și obiectul creanțelor, acestea se impart în:

creanțe asupra clienților pentru produsele vîndute, lucrări executate și servicii prestate,

creanțe asupra furnizorilor generate de avansurile și acordurile anticipate de către cumpărător;

diverse creanțe asupra debitorilor provenite din operațiile necomerciale;

În funcție de termenul de încasare distingem următoarele tipuri de creanțe:

creanțe de încasat pe termen lung (peste 5 ani);

creanțe de încasat la termen mijlociu (între 1 și 5 ani);

creanțe de încasat la termen scurt (mai puțin de un an).

Următorul crititeriu de clasificare a creanțelor este în funcție de valuta în care se exprimă:

creanțe în valută națională

creanțe în valută străină

După gradul de afiliere al părților, creanțele se împart în:

creanțe a părților afiliate reprezintă creanțele personelor juridice sau fizice ce nu exercită nici o influență notabilă la luarea deciziilor financiare sau economice

creanțe a părților neafiliate reprezintă creanțele persoanelor juridice ori fizice, una dintre care  poate să  o controleze pe cealaltă sau să exercite o influență notabilă asupra acesteia  la  luarea deciziilor financiare și economice, sau  care  sînt plasate sub controlul comun al întreprinderii principale.

După natura lor calitativă, deosebim următoarele creanțe:

creanțe normale reprezintă creanțele ce se încadrează în cadrul activității economice ale entității. Acestea se referă la dreptul întreprinderii asupra debitorului ce nu a achitat încă valoarea datoriilor sale.

creanțe anormale reprezintă creanțele ce se creează în cadrul unui circuit economic afectat de factorii de influență negativi, cum ar fi reclamații, livrări de produse refuzate, lipsuri, furturi, delapidări.

Alt criteriu de clasificare este după gradul de certitudine a încasarii, care include:

creanțe certe sunt creanțele confirmate în scris de clienții solvabili și acestea se prezintă în bilanțul contabil al entității

creanțe incerte sunt creanțele neconfirmate și cu probabilitate mică de încasare, care se reflectă în bilanț ca provizioane

După durata de întarziere la încasare, deosebim următoarele:

creanțe realizabile pe termen scurt – sub 30 de zile

creanțe realizabile pe termen mediu – 30-60 de zile

creanțe realizabile pe termen lung – 60-90 de zile.

În funcție de proveniența sau conținutul economic, distingem:

creanțe comerciale

creanțe ale bugetului

creanțe ale personalului

creanțe privind veniturile calculate

1.2. Modul de recunoaștere și evaluare a creanțelor

Constatarea reprezintă examinarea corespunderii însușirilor, particularităților, caracteristicelor de care dispune elementul respectiv creanțelor și criteriilor stabilite cu scopul contabilizării.

Standardul Național de Contabilitate “Creanțe și investiții financiare” prevede faptul că creanțele și investițiile financiare se recunosc ca active în baza contabilității de angajamente în cazul în care:

există o certitudine întemeiată că în urma stingerii creanțelor sau deținerii investițiilor entitatea va obține beneficii economice viitoare;

valoarea creanțelor și investițiilor financiare poate fi evaluată în mod credibil.

Diferențele de curs valutar și de sumă aferente creanțelor și investițiilor financiare se contabilizează în conformitate cu prevederile SNC „Diferențe de curs valutar și de sumă”.

Conform autorului Alexandru Nederiță pot fi constatate ca active creanțele în cazul cînd se respectă următoarele cerințe:

sînt controlate de întreprindere ca rezultat al evenimentelor anterioare (în baza drepturilor juridice asupra acestora);

există o certitudine întemeiată că pe viitor acestea vor aduce avantaje economice;

valoarea lor poate fi determinată cu un grad înalt de certitudine.

Unul din principiile de bază ale contabilității creanțelor constă în faptul că operațiile economice legate de livrarea produselor, mărfurilor, executarea serviciilor se înregistrează în contabilitate în baza documentelor comerciale și de decontare justificative. Creanțele întreprinderii se reflectă în contabilitate la valoarea lor nominală, respectiv la valoarea de intrare. În cazul în care se acorda reduceri comerciale, valoarea nominală este dată de netul comercial, la care se adaugă T.V.A. În situația că se acordă clienților și reduceri financiare, valoarea nominală a creanței este dată tot de netul comercial, scontul acordat înregistrîndu-se separat, ca și o cheltuială financiară.

Creanțele în valută străină se înregistrează și se reflectă în rapoarte financiare în valută națională la cursul de schimb valutar la data apariției acestora.

Componența, modul de formare și stingere a creanțelor sunt reglementate de prevederile Cadrului general conceptual pentru raportarea financiară, IAS 19 „Beneficiile angajaților”, IAS 32 „Instrumente financiare: prezentare”, IFRS 7 „Instrumente financiare: informații de furnizat”, IAS 39 „Instrumente financiare: recunoaștere și evaluare”.

1.3 Cadrul normativ ce reglementează contabilitatea creanțelor

Orice creanță este urmărită pe baza unei clauze prevăzute în contract sau în reglementările juridice în vigoare.

În Republica nu este elaborat un act normativ unic pentru creanțe, însă activitatea contabilității este reglementată de un șir de acte legislative și normative.

Pe lîngă actele generale ale contabilității, pentru ținerea evidenței a creanțelor și anume componența, modul de constatare, de evaluare, de formare și de stingere a creanțelor sunt reglementate de următoarele prevederi:

Codul Fiscal al Republicii nr. 1163-XIII din 24.04.1997, cu completările și modificările ulterioare pînă în septembrie 2007

Codul Civil al Republicii nr.1107-XV din 06.06.2002

Legea Contabilității nr. 113-XVI din 24.04.2007

SNC “Creanțe și investiții financiare”

IAS 19 „Beneficiile angajaților”,

IAS 32 „Instrumente financiare: prezentare”,

IFRS 7 „Instrumente financiare: informații de furnizat”,

IAS 39 „Instrumente financiare: recunoaștere și evaluare”

Planul general de conturi contabile

Legea Contabilității nr. 113-XVI din 24.04.2007 stabilește principiile metodologice unice ale contabilității și rapoartelor financiare, modul de organizare și ținere a contabilității, întocmire și prezentare a rapoartelor financiare, regulile generale privind documentarea operațiunilor economice, aplicarea sistemelor de organizare a contabilității, întocmirea registrelor contabile, inventarierea.

Deci, conform Legii Contabilității nr. 113-XVI din 24.04.2007, toate operațiunile economice, inclusiv și cele aferente creanțelor trebuie să fie perfectate prin documente primare și generalizate în registre contabile. În etapa actuală, modul de documentare a oparațiunilor aferent creanțelor nu este reglementat sub aspect normativ.

Documentele primare și registrele contabile aferent acestor operațiuni sunt denumite în următorul capitol a lucrării respective.

La întocmirea documentelor primare trebuie luat în considerare faptul că acestea trebuie să conțină următoarele elemente obligatorii, prevăzute de Legea contabilității nr. 113-XVI din 24.04.2007: denumirea documentului, codul fiscal, codul băncii, data întocmirii, conținutul operațiunii economice, denumirea întreprinderii, funcțiile și numele persoanelor responsabile de efectuarea și perfectarea operațiunii economice și semnăturile personale ale acestora, precum trebuie să fie indicată suma aferent operațiunilor efectuate, ștampila întreprinderilor respective.

Documentele primare respective servesc drept bază pentru întocmirea formulelor contabile și generalizarea informațiilor în conturi.

Planul de conturi contabile al activității economico-financiare a întreprinderilor – dezvăluie informația cu privire la nomenclatorul conturilor contabile, precum și conținutul operațiilor economice a fiecărui cont analitic.

Bazele conceptuale ale pregătirii și prezentării rapoartelor financiare – determină înregistrarea creanțelor în componența Raportului Financiar, și anume ca active controlabile de întreprindere. Deci, creanțele întreprinderii se înregistrează în activul din Bilanțul Contabil și în Anexa din Raportul Financiar anual, ce reflectă obiectiv situația fianciară a întreprinderii.

De asemenea, conform Bazele conceptuale ale pregătirii și prezentării rapoartelor financiare, se respectă principiului independenței. Deci creanțele pentru care, prin contractele încheiate între părți, se prevede sumele de încasat în funcție de cursul unor valute, se evaluază la sfîrșitul exercițiului în funcție de evoluția cursului valutar la această dată, iar diferențele rezultate se evidențiază:

pe seama veniturilor, în cazul diferențelor de curs valutar favorabile;

respectiv a cheltuielilor, în cazul diferențelor de curs valutar nefavorabile.

Operațiunile în valută trebuie înregistrate în momentul recunoașterii inițiale în moneda de raportare, aplicîndu-se sumei în valută cursul de schimb dintre moneda de raportare și moneda străină la data efectuării tranzacției. Astfel, pentru ținerea evidenței creanțelor, la care se prevăd sumele de încasat în funcție de cursul unor valute, se respectă Standartul Național de Contabilitate “Diferențe de curs valutar și de sumă”

La momentul de constatare a creanțelor se respectă principiul specializării exercițiului, conform căruia creanțele se constată în momentul în care au fost obținute.

Standartul Național de Contabilitate „Prezentarea situațiilor financiare” determină principiile de pregătire și prezentare a rapoartelor financiare. Astfel informația cu privire la creanțele întreprinderii trebuie să fie reflectată în rapoartele financiare, în baza căruia se apreciază activitatea întreprinderii în perioada de gestiune precedentă și curentă.

Standartul Național de Contabilitate „Venituri” – determină modul de evaluare a creanțelor, precum și constatarea acestuia. Astfel, conform S.N.C „Venituri” evaluarea creanțelor se face în momentul apariției lor în patrimoniu, adică în momentul apariției lor din punct de vedere juridic, a livrărilor și a serviciilor, a acordării unor sume către terți, care se face la valoarea nominală înscrisă în documente.

Veniturile din vînzarea produselor și mărfurilor se recunosc în momentul în care sînt îndeplinite simultan următoarele condiții:

1) entitatea a transferat cumpărătorului riscurile și beneficiile semnificative aferente dreptului de proprietate asupra bunurilor. Transferul riscurilor și beneficiilor semnificative aferente drepturilor de proprietate asupra bunurilor, de regulă, coincide cu momentul predării bunurilor către cumpărător sau, la respectarea altor condiții contractuale, care atestă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective către cumpărători;

2) entitatea nu mai gestionează bunurile vîndute ca în cazul deținerii în proprietate a acestora și nu deține controlul efectiv asupra bunurilor;

3) mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod credibil;

4) este probabil ca beneficiile economice aferente tranzacției vor fi generate către entitate; și

5) costurile tranzacției pot fi evaluate în mod credibil.

De asemenea, constatarea creanțelor se efectuează în baza metodei calculării în perioada de gestiune în care a fost obținută, indiferent de momentul efectiv al intrării mijlocelor bănești sau a altei forme de compensare.

Standartul Național de Contabilitate „Contractele de construcție” determină modul de constatare a creanțelor aferente contractelor de construcție. Astfel, creanțele se constată la sumele care sunt stipulate în contractele încheiate între părți. Așa cum mărimea inițială a sumelor ce sunt inițial indicate în contract pot fi schimbate ca rezultat al modificărilor, reclamațiilor și plăților stipulate, astfel și mărimea creanțelor poate fi modificată.

Standartul Național de Contabilitate „Contracte de leasing” – determină constatarea creanțelor în cazul achitării ulterioare a arendei.

Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova nr.27 din 28.04.2004, ce dezvăluie informația cu privire la regulile de bază privind efectuarea inventarierii decontărilor și perfectarea documentară a rezultatelor acesteia.

Regulamentul cu privire la detașarea angajaților întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor din Republica aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii nr. 836 din 24 iunie 2002 – ce dezvăluie informația cu privire la modul de detașare în hotarele Republicii și în străinătate a angajaților întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor din Republica .

CAPITOLUL II. CONTABILITATEA CREANȚELOR COMERCIALE ȘI CALCULATE

2.1. Modul de documentare și contabilizare a creanțelor comerciale

Creanțele comerciale reprezintă acea parte a creanțelor care apare în cazul când momentul transmiterii către cumparători a drepturilor de proprietate asupra produselor, mărfurilor și altor active livrate, precum și cel al prestării de servicii nu coincide cu momentul achitării acestora.[2, p 236]

Documentele primare în baza cărora se atestă și se contabililizează creanțele comerciale, în cadrul întreprinderii „DataControl” S.R.L. sunt facturile fiscale (pentru creanțele comerciale din ) și invoice-urile (pentru creanțele comerciale din străinătate).

Evidența analitică a creanțelor comerciale se ține pe fiecare debitor, pe termene de formare și de achitare a acestora.

La evidența sintetică a acestora se utilizează contul de activ 221 “Creanțe comerciale”, care se divide în 221.10 “Creanțe comerciale din țară” și 221.20 “Creanțe comerciale din străinătate”.

Întrucât entitatea a aplicat standardele noi de contabilitate începând cu 01.01.2015, iar prezenta teză a fost elaborată pe baza materialelor din anul 2014, vom descrie situția contabilă prin prisma conturilor noi, însă în documentele anexate vor prezenta datele și conturile vechi de gestiune financiară. Astfel la prezentarea formulelor contabile întocmite în cadrul firmei, vom specifica conturile noi utilizate, însă în paranteze rotunde vom specifica conturile vechi de gestiune.

Din anul 2015, în contabilitatea financiară a fost adaugat contul 221.11 “Creanțe comerciale privind serviciile prestate” care înlocuiește cont 229.10 “Creanțe pe termen scurt ale companiilor de asigurări”. Datorită faptului că „DataControl” S.R.L. are două activități de bază, în scopul unei gestiuni mai eficiente a datelor contabile (privind rapoartele finaciare, dari de seama statistice), a fost luată decizia de a ține separat evidența creanțelor și veniturilor obținute din cele doua activități.

În continuare, vom studia modul de contabilizare a creanțelor comerciale în cadrul firmei „DataControl” S.R.L. pe baza documentelor primare analizate. Pe baza contractelor încheiate între întreprindere și clienții săi (anexa 11) sau pe baza ofertelor / conturilor de plată (anexa 12), contabilul întocmește factura fiscală în 3 exemplare. După ce a fost livrată marfa clientului și factura fiscală eliberată a fost semnată de persoanele delegate, factura reprezintă baza legală de recunoaștere a creanței comerciale.

Exemplul 1: În baza facturii fiscale (anexa 13) s-a vândut marfa și se întocmesc următoarele formule contabile:

1) se atestă creanța și venitul în urma vânzării:

Debit contul 221 "Creanțe comerciale", subcontul 221.10 “Creanțe comerciale din țară”, cod analitic 48 “IMSP CMF Municipiul Bălți” – 930 000,00 lei

Credit contul 611 "Venituri din vâzări", subcontul 611.20 "Venituri din vânzarea mărfurilor" – 775 000,00 lei

Credit contul 534 "Datorii față de buget", subcontul 534.40 "Datorii privind taxa pe valoare adăugată" – 155 000,00 lei

2) se decontează marfa de la depozit (pe baza calcului costului mărfii din anexa 14):

Debit contul 711 “Costul vânzărilor”, subcontul 711.20 “Valoarea contabilă a mărfurilor vândute” – 470 330,26 lei

Credit contul 217 “Mărfuri”, subcontul 217.10 “Bunuri procurate în vederea revânzării”, cod analitic furnizor , cod marfă 3781 “Trusă videobronhoscopie” – 470 330,26 lei

În cazul vânzării unui aparat medical performant, pe lângă factura fiscala și contract se anexează actul de primire-predare a utilajului, actul de instalare, certificatul de garanție și alte documente corespunzătoare.

În cazul prestarii serviciilor de deservire, reparație sau efectuarii lucrărilor de montare a gazelor medicale, pe lângă factura fiscală întocmită în 2 exemplare, se efectuează și actul de îndeplinire a lucrărilor. În momentul semnării ambelor documente, se recunoaștea creanța în contabilitate.

Exemplul 2: După îndeplinirea serviciilor, a fost întocmită factura fiscală (anexa 15) și actul de îndeplinire a lucrărilor care include piese și materiale utilizate (anexa 16). Formulele contabile sunt:

1) se atestă creanța și venitul în urma prestării serviciilor:

Debit contul 221 "Creanțe comerciale", subcontul 221.11 “Creanțe comerciale privind serviciile prestate”, cod analitic 71 “IMSP SCMC V. Ignatenco” – 23 101,42 lei

Credit contul 611 "Venituri din vâzări", subcontul 611.20 "Venituri din vânzarea mărfurilor" – 19 251,18 lei

Credit contul 534 "Datorii față de buget", subcontul 534.40 "Datorii privind taxa pe valoare adăugată" – 3 850,24 lei

2) se decontează materialele de la depozit (pe baza facturii fiscale primite din anexa 17):

Debit contul 711 “Costul vânzărilor”, subcontul 711.20 “Valoarea contabilă a mărfurilor vândute” – 2 333,33 lei

Credit contul 211 “Materiale”, subcontul 211.30 “Piese de schimb”, cod analitic furnizor 357 “Restmed SRL”, cod material 3683 “Piezoelement pentru inhalator” – 2 333,33 lei

În momentul în care clienții achită creanțele, acestea se diminuează și se reflectă în creditului contului 221 "Creanțe comerciale".

Exemplul 3: În baza extrasului de cont din (anexa 18) s-a achitat creanța de către client:

Debit contul 242 "Conturi curente în monedă națioală", subcontul 242.10 "Numerar la conturi nelegat" – 930 000,00 lei

Credit contul 221 "Creanțe comerciale", subcontul 221.10 “Creanțe comerciale din ”, cod analitic 48 “IMSP CMF Municipiul Bălți” – 930 000,00 lei

În anul 2014 „DataControl” S.R.L. a participat la proiectul moldo-elvețian „Regionalizarea Serviciilor Pediatrice de Urgență și Terapie Intensivă din Republica ” (REPEMOL). Scopul acestui proiect este de a crește șansele de supraviețuire a copiilor care au nevoie de servicii medicale de urgență și de a reduce rata deceselor care pot fi prevenite.

Astfel, cerințele privind documentația au specificat ca toate actele trebuie sa fie perfectate în limba româna și engleză, iar valuta din contracte a fost francii elvețieni. La momentul efectuării facturilor fiscale pentru beneficiari (care a inclus Institutul Mamei și Copilului și IMSP SCM de Boli Contagioase de Copii), suma mărfii vândute era evaluată la cursul BNM al zilei respective. Deci, la momentul achitării de către plătitor (sponsorul proiectului fiind Centrul pentru Politici și Servicii de Sănătate România prin intermediul Centrului pentru Politici și Servicii de Sănătate din Republica ) a creanței în valută străină, apare o diferență de curs. Toate formulele contabile aferente acestor tranzacții sunt descrise în exemplul 4:

1) atestarea creanței și venitului (anexa 20):

Debit contul 221 "Creanțe comerciale", subcontul 221.10 “Creanțe comerciale din țară”, cod analitic 851 “Fundația CPSS – Moldova” – 3 102 969,02 lei

Credit contul 611 "Venituri din vâzări", subcontul 611.20 "Venituri din vânzarea mărfurilor" – 3 102 969,02 lei

2) achitarea creanței în franci elevețieni (extras bancar din 31.12.2014 anexa 21 și 22 ):

Debit contul 243 “Conturi curente în valută străină”, subcontul 243.14 "Cont valutar franc elvețian" – 3 067 859,76 lei (194 294,99 chf * 15,7897 lei)

Credit contul "Creanțe comerciale", subcontul 221.10 “Creanțe comerciale din țară”, cod analitic 851 “Fundația CPSS – ” – 3 067 859,76 lei

3) diferența de curs aparută (anexa 23)

Debit contul 722 “Cheltuieli financiare”, subcontul 722.10 “Cheltuieli din diferențe de curs valutar” (722.30) – 35 109,26 lei (3 102 969,02 lei – 3 067 859,76 lei)

Credit contul 221 "Creanțe comerciale", subcontul 221.10 “Creanțe comerciale din țară”, cod analitic 851 “Fundația CPSS – ” – 35 109,26 lei

O altă metodă de a stinge creanțele comerciale este diminuarea acestora cu avansul primit anterior de la client. În acest caz se întocmesc înregistrările contabile din exemplul 5:

1) primirea avansului de la client (anexa 24):

Debit contul 242 "Conturi curente în monedă națioală", subcontul 242.10 "Numerar la conturi nelegat" – 155 222,88 lei

Credit contul 523 “Avansuri primite curente”, subcontul 523.10 “Avansuri primite din țară”, cod analitic 481 “Health Forever Interational SRL” – 155 222,88 lei

2) suma TVA a avansului primit (8% pentru marfa respectivă):

Debit contul 225 "Creanțe ale bugetului", subcontul 225.20 "Creanțe privind taxa pe valoare adăugată" – 11 497,99 lei

Credit contul 534 "Datorii față de buget", subcontul 534.40 “Datorii privind taxa pe valoare adăugată” – 11 497,99 lei

3) achitarea sumei TVA a avansului primit

Debit contul 534 "Datorii față de buget", subcontul 534.40 “Datorii privind taxa pe valoare adăugată” – 11 497,99 lei

Credit contul 242 "Conturi curente în monedă națioală", subcontul 242.10 "Numerar la conturi nelegat"- 11 497,99 lei

3) livrarea mărfii (anexa 25):

Debit contul 221 "Creanțe comerciale", subcontul 221.10 “Creanțe comerciale din țară”, cod analitic 481 “Health Forever Interational SRL” – 227 448,00 lei

Credit contul 611 "Venituri din vâzări", subcontul 611.20 "Venituri din vânzarea mărfurilor" – 210 600,00 lei

Credit contul 534 "Datorii față de buget", subcontul 534.40 "Datorii privind taxa pe valoare adăugată" – 16 848,00 lei

4) trecerea în cont a avansului primit și stingerea creanței:

Debit contul 523 “Avansuri primite curente”, subcontul 523.10 “Avansuri primite din ”, cod analitic 481 “Health Forever Interational SRL” – 155 222,88 lei

Credit contul 221 "Creanțe comerciale", subcontul 221.10 “Creanțe comerciale din țară”, cod analitic 481 “Health Forever Interational SRL” – 155 222,88 lei

5) trecerea în cont a sumei TVA achitate în avans:

Debit contul 534 "Datorii față de buget", subcontul 534.40 “Datorii privind taxa pe valoare adăugată” – 11 497,99 lei

Credit contul 225 "Creanțe ale bugetului", subcontul 225.20 "Creanțe privind taxa pe valoare adăugată" – 11 497,99 lei

În cazul în care firma încheie un contract cu un client din străinătate documentul de bază ce atestă creanța este invoice-ul. Clauza pricipală în aceste contracte este achitarea în avans a mărfurilor de către client. Întrucât valoarea invoice-ului este în valută străină, creanța se înregistrează în contabilitate la data efectuării documentului în lei moldovenești prin evaluarea sumei la cursul Băncii Naționale a Moldovei la ziua respectivă. În urma fluctuațiilor cursului valutar, apare și diferența de curs din aceste operațiuni.

Exemplul 6: S-au reflectat formulele contabile aferente exportului de marfă:

1) se încasează numerar în contul valutar dolari avansul de la client (anexa 26):

Debit contul 243 “Conturi curente în valută străină”, subcontul 243.11 “Cont valutar dolari” – 448 447,51 lei (34 340,90 $ x 13,0587 lei)

Credit contul 523 “Avansuri primite curente”, subcontul 523.20 “Avansuri primite din străinătate”, cod analitic 240 “Dutchmed B.V.” – 448 447,51 lei

2) se atestă creanța și venitul în urma vânzării (anexa 28):

Debit contul 221 "Creanțe comerciale", subcontul 221.20 “Creanțe comerciale din străinătate”, cod analitic 240 “Dutchmed B.V.” – 461 061,43 lei (34 360,90 $ x 13,4182 lei)

Credit contul 611 "Venituri din vâzări", subcontul 611.20 "Venituri din vânzarea mărfurilor"- 461 061,43 lei

3) se decontează marfa de la depozit (pe baza calcului costului mărfii din anexa 29)

Debit contul 711 “Costul vânzărilor”, subcontul 711.20 “Valoarea contabilă a mărfurilor vândute” – 441 358,66 lei

Credit contul 217 “Mărfuri”, subcontul 217.10 “Bunuri procurate în vederea revânzării”, cod analitic furnizor 401”Fisher &Paykel Healthcare Limited” – 441 358,66 lei

4) se trece la cheltuieli 20 $ comisionul băncii:

Debit contul 713 “Cheltuieli administrative”, subcontul 713.80 ”Alte cheltuieli administrative”, cont analitic 713.87 “Alte cheltuieli” – 268,37 lei (20 $ x 13.4182 lei)

Credit contul 221 "Creanțe comerciale", subcontul 221.20 “Creanțe comerciale din străinătate”, cod analitic 240 “Dutchmed B.V.” – 268,37 lei

5) se stinge creanța din contul avasului primit anterior (la suma cea mai mică):

Debit contul 523 “Avansuri primite curente”, subcontul 523.20 “Avansuri primite din străinătate”, cod analitic 240 “Dutchmed B.V.” – 448 447,51 lei

Credit contul 221 "Creanțe comerciale", subcontul 221.20 “Creanțe comerciale din străinătate”, cod analitic 240 “Dutchmed B.V.” – 448 447,51 lei

6) se reflectă diferența de curs valutar:

Debit contul 722 ”Cheltuieli financiare”, subcontul 722.10 ”Cheltuieli din diferențe de curs valutar” – 12 345,55 lei (13,4182 – 13,0587) x 34 340,90 $

Credit contul 221 "Creanțe comerciale", subcontul 221.20 “Creanțe comerciale din străinătate”, cod analitic 240 “Dutchmed B.V.” – 12 345,55 (461 061,43 lei – 268,37 lei – 448 447,51)

Întreprinderea „DataControl” S.R.L. nu este o întreprindere-mamă, nici întreprindere-fiică și nici întreprindere asociată, de aceea în evidența contabilă nu se reflectă conul 223 „Creanțe pe termen scurt ale părților legate”.

Creanțele pot aparea nu numai la livrarea mărfurilor și prestarea serviciilor, ci și la acordarea avansurilor pentru procurarea activelor sau serviciilor. Evidența lor se ține la contul de activ 224 “Avansuri acordate curente”.

În continuare vom analiza modul de contabilizare a avansurilor acordate la entitatea „DataControl” S.R.L. în baza exemplului 7:

1) S-a achitat în avans numerar pentru marfă conform contul de plată primit de la furnizor (anexa 30 și 31):

Debit contul Avansuri acordate curente ”, subcontul 224.10 ”Avansuri acordate în ”, cod analitic 404 “Tatra-Bis SRL” – 6 054,00 lei

Credit contul 242 "Conturi curente în monedă națională", subcontul 242.10 "Numerar la conturi nelegat" – 6 054,00 lei

2) s-a primit factura fiscală de la furnizor (anexa 32):

Debit contul 713 “Cheltuieli administrative”, subcontul 713.60 “Cheltuieli de protocol (reprezentanță)” – 9 811,00 lei

Credit contul 521 ”Datorii comerciale curente ”, subcontul 521.10 ”Datorii comerciale în ”, cod analitic 404 “Tatra-Bis SRL” – 9 811,00 lei

3) se închide datoria din contul avansului achitat anterior:

Debit contul 521 ”Datorii comerciale curente ”, subcontul 521.10 ”Datorii comerciale în ”, cod analitic 404 “Tatra-Bis SRL” – 6 054,00 lei

Credit contul Avansuri acordate curente ”, subcontul 224.10 ”Avansuri acordate în ”, cod analitic 404 “Tatra-Bis SRL” – 6 054,00 lei

Firma „DataControl” S.R.L. regulat participă la licitații publice și pentru a această achită taxa de stat de 200 lei pentru primirea setului de documente și transferă temporar pe contului clientului care desășoară licitația o garanție bancară în mărime de 1% din suma ofertantă. În acest caz, se utilizează contul 224 ” Avansuri acordate curente ”.

Exemplul 8: 1) Se transferă garanția bancară în baza ordinului de plată (anexa 33):

Debit contul 224 ” Avansuri acordate curente ”, subcontul 224.10 ”Avansuri acordate în ”, cod analitic 14 “Institutul Mamei și Copilului” – 15 000,00 lei

Credit contul 242 "Conturi curente în monedă națională", subcontul 242.10 "Numerar la conturi nelegat" – 15 000,00 lei

2) Se returnează garanția bancară transferată anterior (anexa 34)

Debit contul 242 "Conturi curente în monedă națională", subcontul 242.10 "Numerar la conturi nelegat" – 3 000,00 lei

Credit contul 224 ” Avansuri acordate curente ”, subcontul 224.10 ”Avansuri acordate în ”, cod analitic 14 “Institutul Mamei și Copilului” – 3 000,00 lei

Pentru a procura mărfuri din străinătate, întreprinderea încheie contracte cu furnizori externi. Astfel, aceștia solicită achitarea unui avans de 100% din suma de pe invoice-ului întocmit pe baza comenzii plasate.

Exemplul 9: Se cumpară marfă cu plată preventivă:

1) se achită avansul în baza invoice-ului (anexa 35 și 36):

Debit contul Avansuri acordate curente ”, subcontul 224.20 "Avansuri acordate în străinatate", cod analitic 654 “Medifa-Hesse GMBH & Co” – 664 516,00 lei

Credit contul 243 ”Conturi curente în valută străină”, subcontul 243.10 ”Cont valutar euro” – 664 516,00 lei (34 649,55 euro x 19.1782)

2) se importă marfă și se determină costul ei în baza unei forme tipizate stabilită de firmă prin care se calculează valoarea mărfii în vamă + toate cheltuielile aferente importului (anexa 37):

Debit contul 217 “Mărfuri”, subcontul 217.10 “Bunuri procurate în vederea revânzării”, cod analitic furnizor , cod marfă “Masă de operație – 664 758,55 lei

Credit contul 521 “Datorii comerciale curente”, subcontul 521.20 “Datorii comerciale în străinătate”, cod analitic 654 “Medifa-Hesse GMBH & Co” – 664 758,55 lei (34 649,55 euro x 19.1852)

3) se închide datoria față de furnizor pe baza avansului acordat anterior:

Debit contul 521 “Datorii comerciale curente”, subcontul 521.20 “Datorii comerciale în străinătate”, cod analitic 654 “Medifa-Hesse GMBH & Co” – 664 516,00 lei

Credit contul Avansuri acordate curente ”, subcontul 224.20 "Avansuri acordate în străinatate", cod analitic 654 “Medifa-Hesse GMBH & Co” – 664 516,00 lei

4) se reflectă diferența pozitivă de curs:

Debit contul 521 “Datorii comerciale curente”, subcontul 521.20 “Datorii comerciale în străinătate”, cod analitic 654 “Medifa-Hesse GMBH & Co” – 242,55 lei (664 758,55 lei – 664 516,00 lei)

Credit contul 622 ”Venituri financiare”, subcontul 622.10 ”Venituri din diferențe de curs valutar” – 242,55 lei (19,1852 – 19,1782 ) x 34 649,55 euro

2.2. Documentarea și contabilizarea creanțelor bugetului

Decontările cu bugetul au particularități datorită reglementării normative specifice a modului de determinare și de achitare a creanțelor și datoriilor față de bugetul de stat. Raporturile întreprinderii cu bugetul au un caracter multiplu și divers, de aceea decontările cu bugetul se reflectă în conturi distincte privind datoriile și creanțele.

Creanțele bugetului față de întreprindere apar ca urmare a diferențelor dintre sumele calculate și achitate la buget ale impozitelor și taxelor, a căror mod de administrare și de contabilizare are un aspect complex.

Sumele calculate și achitate ale creanțelor bugetului se înregistrează în contabilitate în baza documentelor primare: calcule și note contabile, facturi fiscale, dispoziții de plată trezoreriale, ordine și decizii ale unităților economice sau organelor de stat etc.

Evidența sintetică a crențelor cu bugetul se ține la cotul de activ 225 "Creanțe ale bugetului", iar evidența analitică a creanțelor bugetului se ține pe feluri de impozite și plăți, pe termene de recuperare a acestora din buget.

În continuare vom analiza modul de contabilizare a acestui tip de creanță la întreprinderea „DataControl” S.R.L.

La finele perioadei de gestiune, când se determina profitul obținut în urma activității, se calculează impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător. Totodată, în anexa 8D din declarația cu privire la impozitul pe venit contabilul-șef stabilește sumele și modul de achitare a impozitului pe venit în rate. Astfel, pentru perioada de gestiune 2014, impozitul pe venit a fost stabilit în declarația cu privire la impozitul pe venit pe perioada fiscală 2013. Deci, pe parcursul anului 2014 s-au achitat în rate impozitul pe venit prognozat, ceea ce a dus la apariția creanței cu bugetul. La finele anului de gestiune, când s-a calculat impozitul pe venit real, apar două situații

când impozitul pe venit achitat în rate depășește impozitul pe venit real

când impozitul pe venit prognozat achitat este mai mic decât impozitul pe venit calculat

În primul caz: se stinge datoria privind impozitul pe venit din contul creanței, îar soldul ramas al creanței se transeră pentru perioadele ulterioare, iar în al doilea caz: se stinge creanța bugetului, însă firma are datorie față de buget privind impozitul pe venit, care urmează sa fie achitată până la 31 martie al anului.

Exemplul 10: Formulele contabile întocmite în timpul 2014 la „DataControl” S.R.L.

1) se achită impozitul pe venit în baza ordinului de plată:

Debit contul 225 "Creanțe ale bugetului", subcontul 225.10 "Creanțe privind impozitul pe venit" – 52 000,00 lei

Credit contul 242 "Conturi curente în monedă națioală", subcontul 242.10 "Numerar la conturi nelegat" – 52 000,00 lei

2) se calculează la sârșitului perioadei de gestiune impozitul pe venit pentru perioada 2014:

Debit contul 731 “Cheltuieli privind impozitul pe venit”, subcontul 731.10 “Cheltuieli privind impozitul pe venit” – 667 384,20 lei

Credit contul 534 "Datorii față de buget", subcontul 534.10 “Datorii privind impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător și profesională” – 667 384,20 lei

3) se trece în cont suma plătită în avans pe parcursul anului:

Debit contul 534 "Datorii față de buget", subcontul 534.10 “Datorii privind impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător și profesională” – 52 000,00 lei

Credit contul 225 "Creanțe ale bugetului", subcontul 225.10 "Creanțe privind impozitul pe venit" – 52 000,00 lei

Creanțele privind taxa pe valoare adăugată apar în momentul în care suma TVA aferentă procurărilor este mai mare decât suma TVA aferentă livrărilor sau când entitatea primește un avans de la clienți.

În această situație se utilizează contul de activ 225.20 "Creanțe privind taxa pe valoare adăugată" care se debitează în momentul primirii avansului de la clienți prin următoarea formulă:

Debit contul 225 "Creanțe ale bugetului", subcontul 225.20 "Creanțe privind taxa pe valoare adăugată"

Credit contul 534 "Datorii față de buget", subcontul 534.40 “Datorii privind taxa pe valoare adăugată”

Astfel, când contul 534.40 “Datorii privind taxa pe valoare adăugată” are un sold debitor, acesta se contabilizează astfel:

Debit contul 534 "Datorii față de buget", subcontul 534.40 “Datorii privind taxa pe valoare adăugată”

Credit contul 225 "Creanțe ale bugetului", subcontul 225.20 "Creanțe privind taxa pe valoare adăugată"

Această formulă se aplică și în cazul tecerii în cont a creanței achitate anterior și diminuării soldului creditor al datoriei privind taxa pe valoare adăugată.

Întreprinderea „DataControl” S.R.L. calculează și achită alte impozite și taxe. Respectiv, în situațiile în care suma achitată a impozitelor și taxelor este mai mare decât cea calculată, apare creanțe. Pentru aceasta este destinat contul 225.40 "Creanțe privind alte impozite și taxe" care are următoarele conturi sintetice:

225.41 “Taxe și accize la vamă”

225.42 “Impozit pe venit din salariu”

225.43 “Impozit pe venit din dividende”

225.44 “Impozit pe bunuri imobiliare”

225.45 “Taxa pentru folosirea drumurilor”

225.46 “Impozit reținut la sursa de plată”

După cum am mai menționat, întreprinderea „DataControl” S.R.L. achiziționează marfa din străinătate, astfel la importul acestora se achită taxe și impozite la vamă aferente activelor primite. În acestea se include:

taxa pe valoare adăugată (cota 0%, 8%, 20%);

accize (variază în funcție de nomenclator);

procedurile vamale (0,4% din valoarea mărfii în vamă, incluzând transportul).

Aceste taxe se achită în avans, în caz contrar, irmele de brokeraj nu încep procedura de devamare a mărfii și perfectare a documentelor. În baza unor calcule contabile preventive sau a calculelor brokerului vamal, se transeră numerar pe contul trezorerial al vamei.

În continuare studiem modul de contabilizare a taxelor la vamă in cadrul firmei.

Exemplul 10: 1) se achită în avans TVA și taxe la vamă (anexa 38):

Debit contul 225 "Creanțe ale bugetului", subcontul 225.40 "Creanțe privind alte impozite și taxe", cont analitic 225.41 “Taxe și accize la vamă” – 58 000, 00 lei

Credit contul 242 "Conturi curente în monedă națională", subcontul 242.10 "Numerar la conturi nelegat" – 58 000,00 lei

2) se înregistrează marfa importată, în prețul căreia se includ taxele vamale, în afara de TVA, pe baza anexei 37:

Debit contul 217 “Mărfuri”, subcontul 217.10 “Bunuri procurate în vederea revânzării”, cod analitic furnizor , cod marfă “Masă de operație – 664 758,55 lei

Credit contul 521 “Datorii comerciale curente”, subcontul 521.20 “Datorii comerciale în străinătate”, cod analitic 654 “Medifa-Hesse GMBH & Co” – 664 758,55 lei

3) se decontează procedurile vamale și taxele pe baza avansului transferat anterior:

Debit contul 521 “Datorii comerciale curente”, subcontul 521.20 “Datorii comerciale în străinătate”, cod analitic 654 “Medifa-Hesse GMBH & Co” – 2 850,12 lei

Credit contul 225 "Creanțe ale bugetului", subcontul 225.40 "Creanțe privind alte impozite și taxe", cont analitic 225.41 “Taxe și accize la vamă” – 2 850,12 lei

Întrucât firma „DataControl” S.R.L. participă în medie la 10 licitații publice în lună, este necesar ca aceasta să nu fie datoare față de buget. La fiecare 3 săptămâni, entitatea trebuie să solicite de la Inspectoratul Principal Fiscal de Stat certificat privind lipsa restanțelor față de buget (anexa 39). În acest scop, „DataControl” S.R.L. are tendința de a achita în avans impozitele și taxele, a căror mod de contabilizare vom descrie în continuare.

Exemplu 11: 1) Transferarea numerarului în avans la buget privid impozite și taxe:

a) impozitul pe venit din salariu (anexa 40)

Debit contul 225 "Creanțe ale bugetului", subcontul 225.40 "Creanțe privind alte impozite și taxe", cont analitic 225.42 “Impozit pe venit din salariu” – 1 840,06 lei

Credit contul 242 "Conturi curente în monedă națională", subcontul 242.10 "Numerar la conturi nelegat" – 1 840,06 lei

b) impozit pe venit din dividende (anexa 41)

Debit contul 225 "Creanțe ale bugetului", subcontul 225.40 "Creanțe privind alte impozite și taxe", cont analitic 225.43 “Impozit pe venit din dividende” – 4 213,00 lei

Credit contul 242 "Conturi curente în monedă națională", subcontul 242.10 "Numerar la conturi nelegat" – 4 213,00 lei

c) impozit pe bunuri imobiliare (anexa 42)

Debit contul 225 "Creanțe ale bugetului", subcontul 225.40 "Creanțe privind alte impozite și taxe", cont analitic 225.44 “Impozit pe bunuri imobiliare” – 255,54 lei

Credit contul 242 "Conturi curente în monedă națională", subcontul 242.10 "Numerar la conturi nelegat" – 255,54 lei

d) taxa pentru folosirea drumurilor (anexa 43)

Debit contul 225 "Creanțe ale bugetului", subcontul 225.40 "Creanțe privind alte impozite și taxe", cont analitic 225.45 “Taxa pentru folosirea drumurilor” – 2 925,00 lei

Credit contul 242 "Conturi curente în monedă națională", subcontul 242.10 "Numerar la conturi nelegat" – 2 925,00 lei

e) impozit pe venit rețiut la sursa de plată (anexa 44)

Debit contul 225 "Creanțe ale bugetului", subcontul 225.40 "Creanțe privind alte impozite și taxe", cont analitic 225.46 “Impozit reținut la sursa de plată” – 180,00 lei

Credit contul 242 "Conturi curente în monedă națională", subcontul 242.10 "Numerar la conturi nelegat" – 180,00 lei

2) trecerea în cont a impozitelor achitate anterior:

a) impozitul pe venit din salariu (anexa 40)

Debit contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 534.20 ”Datorii privind impozitul pe venit din salariu” – 1 840,06 lei

Credit contul 225 "Creanțe ale bugetului", subcontul 225.40 "Creanțe privind alte impozite și taxe", cont analitic 225.42 “Impozit pe venit din salariu” – 1 840,06 lei

b) impozit pe venit din dividende (anexa 41)

Debit contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 534.60 ”Datorii privind alte impozite și taxe” , subcontul 534.64 “Impozit pe veit din dividende” – 4 213,00 lei

Credit contul 225 "Creanțe ale bugetului", subcontul 225.40 "Creanțe privind alte impozite și taxe", cont analitic 225.43 “Impozit pe venit din dividende” – 4 213,00 lei

c) impozit pe bunuri imobiliare (anexa 42)

Debit contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 534.60 ”Datorii privind alte impozite și taxe” , subcontul 534.61 “Impozit pe bunuri imobiliare” – 255,54 lei

Credit contul 225 "Creanțe ale bugetului", subcontul 225.40 "Creanțe privind alte impozite și taxe", cont analitic 225.44 “Impozit pe bunuri imobiliare” – 255,54 lei

d) taxa pentru folosirea drumurilor (anexa 43)

Debit contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 534.60 ”Datorii privind alte impozite și taxe” , subcontul 534.63 “Taxa pentru folosirea dumurilor” – 2 925,22 lei

Credit contul 225 "Creanțe ale bugetului", subcontul 225.40 "Creanțe privind alte impozite și taxe", cont analitic 225.45 “Taxa pentru folosirea drumurilor” – 2 925,00 lei

e) impozit pe venit reținut la sursa de plată (anexa 44)

Debit contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 534.30 ”Datorii privind impozitul pe venit reținut la sursa de plată” – 180,00 lei

Credit contul 225 "Creanțe ale bugetului", subcontul 225.40 "Creanțe privind alte impozite și taxe", cont analitic 225.46 “Impozit reținut la sursa de plată” – 180,00 lei

2.3. Modul de documentare și contabilizare a creanțelor personalului

Creanțele personalului reprezintă datoriile angajaților față de întreprindere și apar în următoarele situații:

la acordarea avansurilor spre decontare către titularii de avans

la achiziționarea de către angajați a mărfurilor cu achitare în rate;

la recuperarea de către gestionari a daunei materiale cauzate;

la existența altor datorii (privind pensiile alimentare și alte titluri executorii, privind plătțle efectuate în folosul angajaților pentru serviciile comunale etc.).

Documentele justificative în baza cărora se apar creanțele personalului sunt:

dispoziția de plată;

lista (statul) de plată;

documentele cu titluri executorii;

lista de inventariere a creanțelor și datoriilor;

decizia privind recuperarea daunelor materiale cauzate;

angajamentul de plată.

În cadrul firmei „DataControl” S.R.L., creațele personalului apar în momentul acordării de mijloace bănești pentru cumpărarea materialelor, achitarea la vamă a TVA sau altor taxe sau plata cheltuielilor necesare în cazul plecării în deplasare.

Evidența creanțelor ale personalului se ține la contul de activ 226 "Creanțe ale personalului".

Exemplul 12: S-a acordat numerar din casierie titularului de avans pentru achiziționarea materialelor (anexa 45):

Debit contul 226 “Creanțe ale personalului”, subcontul 226.10 "Creanțe ale titularilor de avans", cod analitic 316 “Nastasiu Valeriu Gheorghe ” – 15 000,00 lei

Credit contul 241 “Casa”, subcontul 241.10 "Casa în monedă națională" – 15 000, 00 lei

În cazul plecării în deplasării unui salariat în străinătate (deseori scopul este de participare la training-uri sau expoziții internaționale), contabilul calculează cheltuielile prognozate în baza normelor diurnelor și plafoanelor de cazare pe categorii a persoanelor delegate, după care se transferă pe cardul salariatului suma necesară. Formulele contabile aferente acestei operațiuni sunt prezentate în exemplul 13:

Debit contul 226 “Creanțe ale personalului”, subcontul 226.10 "Creanțe ale titularilor de avans", cod analitic 303 “Bernic Oleg Nicolae” – 20 000,00 lei

Credit contul 242 "Conturi curente în monedă națioală", subcontul 242.10 "Numerar la conturi nelegat" – 20 000,00 lei (anexa 46) sau

Debit contul 226 “Creanțe ale personalului”, subcontul 226.10 "Creanțe ale titularilor de avans", cod analitic 303 “Bernic Oleg Nicolae” – 53 750,25 lei ( 2700 euro x 19,9075)

Credit contul 243 “Conturi curente în valută străină”, subcontul 243.10 “Cont valutar euro” – 53 750,25 lei (anexa 47).

În cazul în care suma avansului acordat depășește suma cheltuielilor efectuate de către titularul de avans, acesta returează banii în casieria întreprinderii.

Exemplul 14: Angajatul a returnat avansul neutilizat în baza dispoziției de încasare (anexa 48):

Debit contul 241 “Casa”, subcontul 241.10 "Casa în monedă națională" – 3 475,03 lei

Credit contul 226 “Creanțe ale personalului”, subcontul 226.10 "Creanțe ale titularilor de avans", cod analitic 303 “Bernic Oleg Nicolae” – 3 475,03 lei

În cazul în care un salariat decide să procure marfă care va fi achitată din reținerea lunară a unei părți din salariu, se întocmesc următoarele înregistrări contabile:

1) se determină valoarea mărfurilor achiziționate cu achitarea în rate:

Debit contul 226 “Creanțe ale personalului”, subcontul 226.40 “Alte creanțe ale personalului”

Credit contul 544 “Alte datorii curente”, subcontul 544.20 “Alte datorii calculate curente”

2) se reține din salariu mijloacele bănești necesare în scopul achitării datoriei angajaților față de creditor (unitați comerciale, magazine):

Debit contul 531 “Datorii față de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 531.10 “Datorii salariale”

Credit contul 226 “Creanțe ale personalului”, subcontul 226.40 “Alte creanțe ale personalului”

3) se transferă creditorilor sumele reținute din salariul angajatului:

Debit contul 544 “Alte datorii curente”, subcontul 544.20 “Alte datorii calculate curente”

Credit contul 242 "Conturi curente în monedă națioală", subcontul 242.10 "Numerar la conturi nelegat"

În urma celor expuse în prezentul capitol, notăm faptul că întreprinderea are vânzări atât în interiorul țării, cât și în exterior. Astfel cele mai dese utilizate conturi sunt creanțele comerciale și avansurile acordate din țară și din străinătate.

Datorită faptului că firma analizată particpă la licitațiile publice, aceasta are nevoie să prezinte certificatul de lipsă a restanțelor față de buget. Astel, întreprinderea tinde să achite în avans impozitele și taxele, cât și penalitățile sau majorările de întirziere a acestora. Acest fapt presupune că firma are numeroase creanțe fața de buget.

Ceea ce ține de creanțele personalului, acestea sunt mai puțin frecvente și apar doar în anumite cazuri, cum ar fi plata pentru achiziționarea materialelor sau plata pentru deplasare.

CAPITOLUL III. CONTABILITATEA ALTOR CREANȚE CURENTE

3.1. Contabilitatea creanțelor privind veniturile din utilizarea de către terți a activelor entității și a creanțelor preliminare

Creanțele privind veniturile din utilizarea de către terți a activelor entității reprezintă sumele de bani datorate întreprinderii de către terți aferente veniturilor care sunt determinate în baza contractelor sau acordurilor incheiate între aceștea. Aceste creanțe includ:

creanțe privind arenda;

creanțe privind dobânzile și redevențele calculate;

creanțele privind dividendele calculate;

alte creanțe.

Creanțe privind veniturile din utilizarea de către terți a activelor entității sunt constatate pe baza principiilor fundamentale ale contabilitatii, în special, pe principiul specializării exercitților, care prevede constatarea si înregistrarea veniturilor și cheltuielilor în perioada efectuării lor, indiferent de momentul plății sau încasării numerarului. Astfel, aceste creanțe apar și sunt contabilizate în perioada în care au fost constatate veniturile corespunzătoare.

Creanțele privind veniturile din utilizarea de către terți a activelor entității se determină și se reflectă în contabilitate în baza:

contractelor comerciale, de arendă curentă sau de leasing,

contractelor de depozit sau împrumut,

notelor sau calculelor contabile,

deciziilor privind plata dividendelor,

actelor de prestare a serviciilor de arendă,

facturilor fiscale,

facturilor de plată,

dispozitiilor de plată.

Evidența acestora se ține la contul de activ 231 “Creanțe privind veniturile din utilizarea de către terți a activelor entității”. În debitul acestui cont se reflectă înregistrarea creanțelor privind veniturile din utilizarea de către terți a activelor entității, iar în credit achitarea acestora. Soldul este debitor și reprezintă suma creanțelor pe termen scurt aferente veniturilor calculate la finele perioadei de gestiune.

Pe baza recomandărilor metodice privind tranziția la noile Standarde Naționale de Contabilitate, contul 231 “Creanțe privind veniturile din utilizarea de către terți a activelor entității” înlocuiește contul vechi 228 “Creanțe pe termen scurt privind veniturile calculate”

Creanțe privind veniturile din utilizarea de către terți a activelor entității ale întreprinderii „DataControl” S.R.L. cuprind creanțele privind arenda automobilului Subaru Forester către agetul economic “IM Dutchmed-M SRL”. O data în trimestru se întocmește factura fiscala privid serviciile de arendă (anexa 49) în baza contractului de locațiune încheiat între părți (anexa 50) și se înscrie următoarea formulă contabilă din exemplul 15:

Debit contul 231 “Creanțe privind veniturile din utilizarea de către terți a activelor entității”, subcontul 231.10 "Creanțe privind leasigul", cod analitic 364 “IM Dutchmed-M SRL” – 900,00 lei

Credit contul 611 "Venituri din vânzari", subcontul 611.60 “Venituri din contracte de leasing operațional și financiar (arendă, locațiune)” – 750,00 lei

Credit contul 534 "Datorii față de buget", subcontul 534.40 “Datorii privind taxa pe valoare adăugată” – 150,00 lei

La achitarea creanței de către terț, se înregistrează:

Debit contul 242 "Conturi curente în monedă națioală", subcontul 242.10 "Numerar la conturi nelegat" – 900,00 lei

Credit contul 231 “Creanțe privind veniturile din utilizarea de către terți a activelor entității”, subcontul 231.10 "Creanțe privind leasigul", cod analitic 364 “IM Dutchmed-M SRL” – 900,00 lei

O altă metodă de a stinge creanța este decontarea reciprocă între întreprinderi în baza unui acord comun prin diminuarea datoriei firmei „DataControl” S.R.L. față de “IM Dutchmed-M SRL”. Această metodă se contabilizează prin următoarea formulă la suma cea mai mică dintre datoria creditoare și debitoare:

Debit contul 521 “Datorii comerciale curente”, subcontul 521.10 “Datorii comerciale în ”, cod analitic 364 “IM Dutchmed-M SRL”

Credit contul 231 “Creanțe privind veniturile din utilizarea de către terți a activelor entității”, subcontul 231.10 "Creanțe privind leasigul", cod analitic 364 “IM Dutchmed-M SRL

3.2. Contabilitatea creanțelor privind asigurarea și altor creanțe curente

Pe lângă creanțele studiate anterior, pot aparea alte tipuri de creanțe, de regulă, în situații excepțioale sau foarte rare. Unele din aceste creanțe ar fi cele privind asigurările, a căror evidență este destinat cotul de activ 233 „Creanțe curente privind asigurările”. În debitul acestui cont se reflectă înregistrarea creanțelor curente ale companiilor de asigurări, iar în creditul acestuia se reflectă achitarea lor. Evidența analitică a creanțe privind asigurările se ține pe fiecare debitor și termene de apariție a acestora.

Documentele primare folosite la contabilizarea acestor creanțe sunt aceleași ca și la creanțele comerciale: factura fiscală, factura de expediție etc.

Suma despăgubirii destinată încasării de la companiile de asigurări, alți agenți economici sau instituțiile publice privind pierderile rezultate se reflectă astfel:

1) se determină sumele despăgubirilor obținute în urma unor situații excepționale (calamități, incendii, furturi, altele):

Debit contul 233 “Creanțe curente privind asigurările”

Credit contul 623 ”Venituri excepționale”, subconturile 623.10 “Venituri din compensarea pierderilor din calamități” sau 623.20 “Venituri din compensarea pierderilor din alte evenimente excepționale” sau 623.30 “Alte venituri excepționale”

2) se calculează sumele ce urmează a fi încasate în urma altor operațiuni sau evenimente economice:

Debit contul 233 “Creanțe curente privind asigurările”

Credit contul 612 ”Alte venituri operaționale’, subcontul 612.60 “Alte venituri operațioale”

3) se determină suma creanței la momentul acceptării în scris a reclamației de către terț:

Debit contul 233 “Creanțe curente privind asigurările”

Credit contul 612 ”Alte venituri operaționale”, subcontul 612.30 “Venituri din recuperarea prejudiciului material”

Creanțele privind decontările cu alți debitori pot fi trecute în cont pe seama datoriilor față de aceiași debitori la efectuarea decontărilor prin compensarea cererilor reciproce, întocmindu-se formula contabilă:

Debit contul 521 ”Datorii comerciale curente”

Debit contul 533 ”Datorii privind asigurările sociale și medicale”

Debit contul 539 ”Alte datorii pe termen scurt”

Credit contul 233 “Creanțe curente privind asigurările”

În activitatea oricărei întreprinderi, factorul uman poate face erori inopinate în mometul lucrului. În contabilitate, unele din erori commune sunt efectuarea greșită a ordinilor de plată și respectiv transerarea incorectă a unor sume de bani. Cele mai dese greșeli apar în urma introducerii greșite a codului fiscal al beneficiarului, a denumurii beneficiarului, indicarea gresită a contului de decontare, a băncii comerciale beneficiare sau a IBAN-ului. În acest caz se întocmesc următoarele formuli contabile:

1)se transferă incorect mijloace bănești din conturile curente ale întreprinderii :

Debit contul 234 “Alte creanțe curente”, subcontul 234.30 “Creanțe privind ale operațiuni”

Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă națională”

Credit contul 244 ”Alte conturi bancare”, subcontul 244.20 “Carduri bancare” sau subcotul 244.30 “Numerar la alte conturi bacare”

2) se încasează sumele transferate greșit anterior:

Debit contul 242 ”Conturi curente în monedă națională”

Debit contul 244 ”Alte conturi bancare”, subcontul 244.20 “Carduri bancare” sau subcotul 244.30 “Numerar la alte conturi bacare”

Credit contul 234 “Alte creanțe curente”, subcontul 234.30 “Creanțe privind ale operațiuni”

3.3 Inventarierea creanțelor și dezvăluirea informației privind creanțele în situațiile financiare

Unul din obiectivele principale ale contabilității este reflectarea reală și exactă a informației. Astfel, ca acest obiectiv să fie atins, entitățile efectuiază inventarierea bunurilor și datoriilor.

Inventarierea reprezintă o metodă de control și autentificare documentară a existenței elementelor de activ și datorii în expresie cantitativ-valorică, care aparțin sau se află în gestiunea temporară a entității la data efectuării acesteia. Modul de efectuare a inventarierii are loc în conformitate cu prevederile Legii contabilității nr.113 ce a intrat în vigoare din 01 ianuarie 2008 și a Regulamentului privind inventarierea nr. 60 din 29.05.2012.

Inventarierii se supun toate tipurile de creanțe și datorii ale entității privind decontările cu:
cumpărătorii și beneficiarii

furnizorii și antreprenorii;

bugetul;

instituțiile financiare;

organele de asigurări sociale și de asistență medicală;

fondatorii (asociați, participanți);

părțile afiliate;

personalul, inclusiv titularii de avans și deponenții;

alți debitori și creditori.

Soldurile efective ale creanțelor și datoriilor trebuie să fie confirmate prin extrase de conturi INV-9 „Extras de cont” și/sau acte de verificare a decontărilor reciproce. Extrasul de cont se întocmește și se remite entităților pentru confirmare. Entitățile care primesc extrasele de cont sînt obligate să confirme în decurs de 5 zile lucrătoare din ziua primirii acestora soldul creanței/datoriei și să comunice obiecțiile lor.

În cadrul decontărilor cu personalul se verifică:

suma salariilor neridicate și/sau plătite în plus și motivul apariției acestora;

suma avansurilor achitate/soldul avansurilor;

creanțele și datoriile titularilor de avans;

creanțele și datoriile aferente altor operațiuni.

Rezultatele inventarierii creanțelor și datoriilor se înscriu în INV -10 „Lista de inventariere a creanțelor și datoriilor” în baza datelor din extrasele de cont confirmate de debitori sau creditori, iar în caz de neconfirmare – în baza documentelor primare.

În cazul depistării creanțelor compromise și datoriilor cu termen de prescripție expirat se întocmește Nota informativă, cu indicarea explicațiilor persoanelor responsabile.

Anual la orice întreprindere se efectuează inventarierea decontărilor cu debitorii și creditorii, în conformitate cu pct. 96 din Regulamentul privind inventarierea aprobat prin ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova nr.27 din 28.04.2004 și constă în verificarea corectitudinii și justeții existente în conturile evidenței contabile a sumelor creanțiere și obligatorie.

Soldurile efective ale creanțelor se stabilesc de comisia de inventariere. Aceasta trebuie să fie confirmate prin documente justificative.

Rezultatul inventarierii se înscriu în lista de inventariere a creanțelor în baza datelor din extrasul de cont confirmate de debitor, în caz contrar în baza documentelor justificative.

Sumele diminuării sau majorării creanțelor canstatate la inventariere, în funcție de caracterul, motivele, perioadei apariției lor se reflectă ca corectări ale:

veniturilor sau cheltuielilor anului de gestiune;

profiturile sau pierderile anului precedent constate în anul de gestiune;

valorii activelor procurate.

În final, se evidențiază 2 tipuri de creanțe:

creanțe care vor fi încasate;

creanțe care nu sunt real pentru recuperare.

Dubioase se consideră creanțele la care a expirat termenul de prescripție, care nu au o acoperire garantată și nu pot fi încasate de la cumpărători.

Termenul de prescripție reprezintă perioada pe parcursul căruia întreprinderea poate să intenteze o plîngere pentru neîndeplinirea obligațiunilor debitorului.

Termenele de prescripție sunt stabilite de lege în articolul 267-270 din Codul Civil și nu pot fi modificate prin acordul părților. Astfel termenul de prescripție constituie:

3 ani – termenul general pentru decontările dintre întreprinderi;

6 luni – pentru penalitățile neplătite;

5 ani – pentru viciile construcției.

În scopuri fiscale, în conformitate cu art. 5 pct. 32 din Codul Fiscal, creanța se recunoaște ca compromisă în următoarele cazuri:

Agentul economic lichidat nu are succesor de drepturi

Cumpărătorul este considerat insolvabil, iar creanța nu are acoperire garantată;

Sunt întocmite documentele care permit de a considera dubioase careva datorii, cum ar fi: reclamații, hotărîri ale organelor judiciare, avizele privind falimentul și lichidarea întreprinderii cumpărătoare publicate oficial.

Termenul de prescripție prevăzut de legislația în vigoare a expirat.

Decontarea creanțelor comerciale dubioase în contabilitatea fianciară se efectuează în baza următoarelor documente:

Lista de inventariere a creanțelor și datoriilor;

Decontarea creanțelor dubioase pe seama rezervelor pentru datoriile dubioase create anterior.

Metoda provizioanelor (corecțiilor) poate fi aplicată pentru ajustarea creanțelor comerciale. Corecțiile se constituie pe măsura vînzării bunurilor sau prestării serviciilor în termenele prevăzute de politicile contabile (lunar, trimestrial, anual) și se contabilizează ca majorare concomitentă a cheltuielilor curente și corecțiilor privind creanțele compromise.

Mărimea corecțiilor privind creanțele compromise poate fi determinată:

pe fiecare creanță reieșind din mărimea absolută a creanțelor compromise;

pe grupe de creanțe în funcție de termenul de achitare expirat al acestora;

pe creanțe în totalitate reieșind din volumul vînzărilor nete în perioada de gestiune și cota pierderilor aferente creanțelor compromise;

în alt mod prevăzut în politicile contabile.

Pentru determinarea mărimii provizioanelor (corecțiilor) pe fiecare creanță se analizează solvabilitatea fiecărui debitor și posibilitatea îndeplinirii integrale sau parțiale a obligațiilor financiare de către acesta.

Metoda decontării directe a creanțelor dubioase prevede raportarea acestora la cheltuieli în perioada de gestiune în care au fost constatate anterior în perioada respectivă, în baza principiului specializării exercițiului. Astfel suma creanțelor reflectată în bilanț nu poate fi considerată reală, fiindcă include și suma care se consideră dubioasă, care probabil nu va fi rambursată.

SNC “Creanțe și investiții financiare” vizează faptul că “în cazul aplicării metodei directe, creanțele compromise se decontează la cheltuieli curente în perioada de gestiune în care au fost recunoscute drept compromise. Decontarea creanțelor compromise se contabilizează ca majorare a cheltuielilor curente și diminuare a creanțelor curente.”

Creanțele dubioase decontate nu se anulează, ci se reflectă în contul extrabilanțier 919 „Creanțe compromise decontate” pe parcursul perioadei stabilite de legislație sau a Politicii de Contabilitate a întreprinderii (de regulă 5 ani). Această măsură este necesară pentru urmărirea posibilității de încasare a sumelor decontate în cazul modificării situației financiare a debitorului.

În debitul contului 919 „Creanțe compromise decontate” se reflectă suma creanțelor dubioase deconatate ale debitorului insolvabil, în creditul acestul cont se arată excluderea acestora din contul extrabilanțier la expirarea termenului sau în legătură cu încasarea creanțelor decontate anterior ca creanțe dubioase.

Pentru generalizarea informației privind existența, formarea și utilizarea rezervei privind creanțelor dubioase, aferente operațiilor comerciale, se utilizează contul 222 „Corecții (provizionae) privind creanțele compromise”. Acesta este un cont de pasiv contrar în raport cu contul de activ 221 „Creanțe comerciale”. În creditul acestui cont se reflectă constituirea rezervei privind creanțele dubioase la sumele determinate de conducerea întreprinderii, iar în debit se reflectă utilizarea rezervei la casarea sumelor creanțelor compromise. Soldul acestui cont este creditor și reprezintă suma rezervei neutilizată la finele perioadei de gestiune și se reflectă în activul bilanțului cu semnul minus.

Evidența analitică a corecției la creanțe compromise se ține pe debitori pe termene de constituire și utilizare a rezervei.

Decontarea se efectuează pe fiecare creanță compromisă și pe debitor.

La restabilirea creanțelor dubioase decontate anterior sumele acestora se recunosc ca venituri a perioadei în care aceste creanțe au fost restabilite.

Creanțele dubioase exprimate în valută străină se reflectă la cursul în vigoare la data decontării lor, stabilite de BNM sau în contract.

În continuare vom analiza o situație în cae se arată decontarea, restabilirea și achitarea creanțelor dubioase.

Exemplul Întreprinderea „Model” a depistat faptul că clientul „Roman”, plătitor pentru mărfurile livrate, este plătitor insolvabil în sumă de 120 000 lei. Ulterior clientul se anunță solvabil și achită suma deplină a creanțelor în valoare de 120 000 lei. Întreprinderea „Model” a format provizioane privind creanțele compromise în valoare de 150 000 lei.

În baza datelor prezentate, vom descrie formulele contabile în cazul decotării directe și în cazul decontării pe baza rezervelor.

Cazul I. decontarea directă a creanțelor compromise:

1) decontarea creanței dubioase din activul firmei:

Debit contul 712 “Cheltuieli de distribuire”, subcontul 712.70 “Cheltuieli privind creanțele compromise” – 100 000,00 lei

Credit contul 221 "Creanțe comerciale", subcontul 221.10 “Creanțe comerciale din ”, cod analitic “Roman” – 100 000,00 lei

2) trecerea în cont a sumei TVA recunoscută în scopuri fiscale, dacă firma “Model” este plătitor de TVA

Debit contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 534.40 ”Datorii privind taxa pe valoarea adăugată” – 20 000,00 lei

Credit contul 221 "Creanțe comerciale", subcontul 221.10 “Creanțe comerciale din ”, cod analitic “Roman – 20 000,00 lei

3) trecerea TVA la cheltuieli, dacă firma nu este plătitoare de TVA

Debit contul 713 “Cheltuieli administrative”, subcontul 713.80 “Alte cheltuieli administrative”- 20 000,00 lei

Credit contul 221 "Creanțe comerciale", subcontul 221.10 “Creanțe comerciale din ”, cod analitic “Roman – 20 000,00 lei

Cazul II. decontarea creanțelor compromise pe baza rezervelor formate anterior

1) contabilizarea formării rezervelor privind creanțele compromise:

Debit contul 712 “Cheltuieli de distribuire”, subcontul 712.70 “Cheltuieli privind creanțele compromise” – 150 000,00 lei

Credit contul 222 "Corecții (provizioane) privind creanțele compromise – 150 000,00 lei

2) reflectarea decontării din contul provizioanelor privind creanțele compromise a creanțelor comerciale compromise fără TVA:

Debit contul 222 "Corecții (provizioane) privind creanțele compromise – 100 000,00 lei

Credit contul 221 "Creanțe comerciale", subcontul 221.10 “Creanțe comerciale din ”, cod analitic “Roman” – 100 000,00 lei

3) reflectarea TVA aferentă sumei creanțelor compromise decontate:

Debit contul Debit contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 534.40 ”Datorii privind taxa pe valoarea adăugată” – 20 000,00 lei

Credit contul 221 "Creanțe comerciale", subcontul 221.10 “Creanțe comerciale din ”, cod analitic “Roman” – 20 000,00 lei

4) reflectarea în contul extrabilanțier suma creanțelor compromise decontate:

Debit contul 919 „Creanțe compromise decontate” – 100 000,00 lei

5) reflectarea restabilirii creanțelor comerciale (fără TVA ) decontate anterior în calitate de creanțe compromise din contul provizioanelor privind creanțele compromise:

Debit contul 221 "Creanțe comerciale", subcontul 221.10 “Creanțe comerciale din ”, cod analitic “Roman” – 100 000,00 lei

Credit contul 612 „Alte venituri din activitatea operațională”, subcontul 612.60 “Alte venituri operaționale” – 100 000,00 lei

6) reflectarea TVA aferentă sumei creanțelor restabilite, decontate anterior ca creanțe compromise.

Debit contul 221 "Creanțe comerciale", subcontul 221.10 “Creanțe comerciale din ”, cod analitic “Roman” – 100 000,00 lei

Credit contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 534.40 ”Datorii privind taxa pe valoarea adăugată” – 20 000,00 lei

7) reflectarea încasării mijloacelor bănești în contul achitării creanțelor decontate anterior ca creanțe compromise:

Debit contul 242 "Conturi curente în monedă națională", subcontul 242.10 "Numerar la conturi nelegat" – 120 000,00 lei

Credit contul 221 "Creanțe comerciale", subcontul 221.10 “Creanțe comerciale din ”, cod analitic “Roman” – 120 000,00 lei

8) reflectarea decontării sumei creanțelor reflectate în contabilitatea extrabilanțieră:

Credit contul 919 „Creanțe compromise decontate” – 100 000,00 lei

În cadrul întreprinderii „DataControl” S.R.L. se respectă parțial prevederile privind Regulamentul privind inventarierea. Astfel, la sfârșitul perioadei de gestiune, firma întocmește acte de verificare cu clienții săi pentru confirmarea soldurilor debitoare, creditoare sau nule ale acestora. Totodată se despitează potențialele erori inopiate efectuate pe parcursul perioadei de gestiune la înregistrarea formulelor contabile sau sumelor de bani aferente. Întrucât entitatea colaborează în majororarea cazurilor cu instituții publice, care sut finanțate de buget, contractele presupun clauze flexibile ce ține de plata creanțelor.

În cazul în care un debitor nu și-a onorat obligațiile contractuale, firma „DataControl” S.R.L. solicită serviciile unei compani de colectare a datoriilor. Însă sunt cazuri în care debitorii, chiar dacă dispun de mijloace bănești pentru achitarea datoriilor, însă au încalcat condițiile contractului, managementul firmei „DataControl” S.R.L. nu înaintează somații și nu aplică penalități, în speranța unei înțelegeri cordiale cu clienții pe viitor. Respectiv, creanțele dubioase depistate nu sunt diminuate pe baza unor reserve și se păstrează la bilațul firmei, ceea ce contrazice Regulamentul privind inventarierea.

Dezvăluirea informației privind creanțele în situațiile financiare

În anul 2014 firma „DataControl” S.R.L. aplica standardele vechi de contabilitate, ceea ce presupune faptul că raportul financiar din anul 2014 (anexa) a fost elaborat în baza SNC 5 “Prezentarea rapoartelor financiare”. Informația despre valoarea crențelor la sfârșitul perioadei de raportare este indicată în forma nr.1 “Bilanțul contabil” și în nota informative 2.2 “Creanțe pe termen scurt”.

Conform SNC “Prezentarea informațiilor financiare” creanțele se reflectă în următoarele rânduri din bilanțul contabil:

În rîndul 100 „Creanțe pe termen lung” se indică valoarea creanțelor cu termenul de stingere ce depășește 12 luni din data raportării, care se determină în conformitate cu SNC „Creanțe și investiții financiare”.

În rîndul 110 „Avansuri acordate pe termen lung” se indică suma avansurilor acordate cu termenul de stingere ce depășește 12 luni din data raportării, care se determină în conformitate cu SNC „Creanțe și investiții financiare”.

În rîndul 190 „Creanțe comerciale” se înscrie valoarea creanțelor curente ale cumpărătorilor și clienților din țară și din străinătate, precum și creanțele aferente cambiilor primite, care se determină în conformitate cu SNC „Creanțe și investiții financiare”.

În rîndul 200 „Creanțe ale părților afiliate” se reflectă suma creanțelor curente ale părților afiliate, care se determină în conformitate cu SNC „Creanțe și investiții financiare” și SNC „Părți afiliate și contracte de societate civilă”.

În rîndul 210 „Avansuri acordate curente” se înscrie suma avansurilor acordate furnizorilor de active și prestatorilor de servicii pe un termen nu mai mare de 12 luni, care se determină în conformitate cu SNC „Creanțe și investiții financiare”.

În rîndurile 220 „Creanțe ale bugetului” și 230 „Creanțe ale personalului” se reflectă suma creanțelor bugetului și personalului, care se determină în conformitate cu SNC „Creanțe și investiții financiare”.

În rîndul 240 „Alte creanțe curente” se înscrie suma creanțelor privind arenda, leasingul, locațiunea, dobînzile, redevențele și alte venituri calculate, creanțele preliminate, precum și suma altor creanțe, cum ar fi creanțele curente calculate ale companiilor de asigurare privind despăgubirile, creanțele organelor de asigurări sociale, creanțele privind reclamațiile înaintate și recunoscute, creanțele privind alte operații.

Astfel, dacă contabilul-șef ar fi efectuat raportul financiar dupa standardele noi de contabilitate, atunci informația despre situația creanțelor la finele anului de raportare ar fi fost următoarea:

În rîndul 100 „Creanțe pe termen lung” care coincide cu rîndul 130 din forma veche va avea valoarea nulă pentru ambele perioade de gestiune.

În rîndul 110 „Avansuri acordate pe termen lung” care este corespondent cu rîndul 150, se va înscrie în soldul la începutul perioadei de gestiune suma de 825 239 lei.

În rîndul 190 „Creanțe comerciale” care coincide cu rîndul 260 + rîndul 340 (deoarece contul 229.10 a trecut în contul 221.11 în amul 2015), se va reflecta la începutul perioadei de gestiune suma de 3 390 640 lei (2 786 226 + 604 414), iar la sfârșitul perioadei de gestiune îi corespunde suma de 8 870 153 lei (6 832 412 + 2 037 741).

În rîndul 200 „Creanțe ale părților afiliate” care este analogul rîndului 280 nu se va înregistra nici o suma.

În rîndul 210 „Avansuri acordate curente” care coincide cu rîndul 290, se va înregistra suma de 207 788 lei la începutul perioadei de gestiune și suma de 596 837 lei la sfîrșitul perioadei de gestiune.

În rîndul 220 „Creanțe ale bugetului” corespondent cu rîndul 300 se vor reflecta sumele de 76 681 lei și 77 498 lei în rubricile respective.

În rîndul 230 „Creanțe ale personalului” care coincide cu rîndul 320, se va înregistra suma de 49 523 lei la soldul începutului perioadei de gestiune.

În rîndul 240 „Alte creanțe curente” care este analogul rîndului 330, se vor reflecta sumele de 7200 lei la începutului perioadei de gestiune și 10 800 lei la sfîrșitul perioadei de gestiune.

În mod teoretic, acesta ar fi arătat ca în figura nr. 1.

Figura 3.1 Completarea datelor privind crențele în bilanțul de tip nou, folosind datele din 2014

Pe lângă datele prezetate în bilanț, în tabelul 2 din “Nota informativă privid relațiile cu nerezidenții” se reflectă valoarea creanțelor comerciale și a avansurilor acordate pe fiecare la începutul și sfîrșitul perioadei de gestiune și modificările respective ale perioadei de raportare.CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ACTE NORMATIVE

MANUALE, MONOGRAFII, LUCRĂRI DIDACTICE, BROȘURI

Nederiță A. Corespondența conturilor contabile. Chișinău: Contabilitate și audit, 2007. 640 p.

Nederiță A. Contabilitate financiară , Ediția a II- a., Chișinău, ACAP, 2003, 640 p.

Grigoroi, L.; Lazari, L. Bazele teoretice ale contabilității. Ediția a III-a. Chișinău: Cartier, 2005. 260 p.

Țurcanu V., Bejerean E. Bazele contabilității. Chișinău, Ed. ASEM, 267 p.

Frecăuțeanu A., Malai A., , Contabilitatea financiară. Chișinău. Centru ed. al UASM, 2007, 427 p.

Țiriulnicova N., Paladi V. Analiza Rapoartelor financiare. Chișinău. Ed. Tipografia centrală, 2004, 384 p.

PUBLICAȚII ÎN MATERIALELE CONFERINȚELOR, SIMPOZIOANELOR

ARTICOLE DI EDIȚII PERIODICE

RESURSE ELECTRONICE

Site-ul oficial al firmei „DataControl” S.R.L. http://datacontrol.md/

Site-ul oficial al revistei Contabilitate și Audit: http://www.contabilitate.md/

Site-ul oficial al http://contabilsef.md/

Site-ul oficial al Băncii Naționale a Moldovei http://bnm.md/

Site-ul oficial al Băncii Comerciale “Mobiasbancă” – Groupe Societe Generale S.A. http://mobiasbanca.md/

Site-ul oficial al Biroului Național de Statistica http://www.statistica.md/

Site-ul oficial al Serviciului Fiscal de Stat http://www.fisc.md/

Site-ul oficial al http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/

BIBLIOGRAFIE

ACTE NORMATIVE

MANUALE, MONOGRAFII, LUCRĂRI DIDACTICE, BROȘURI

Nederiță A. Corespondența conturilor contabile. Chișinău: Contabilitate și audit, 2007. 640 p.

Nederiță A. Contabilitate financiară , Ediția a II- a., Chișinău, ACAP, 2003, 640 p.

Grigoroi, L.; Lazari, L. Bazele teoretice ale contabilității. Ediția a III-a. Chișinău: Cartier, 2005. 260 p.

Țurcanu V., Bejerean E. Bazele contabilității. Chișinău, Ed. ASEM, 267 p.

Frecăuțeanu A., Malai A., , Contabilitatea financiară. Chișinău. Centru ed. al UASM, 2007, 427 p.

Țiriulnicova N., Paladi V. Analiza Rapoartelor financiare. Chișinău. Ed. Tipografia centrală, 2004, 384 p.

PUBLICAȚII ÎN MATERIALELE CONFERINȚELOR, SIMPOZIOANELOR

ARTICOLE DI EDIȚII PERIODICE

RESURSE ELECTRONICE

Site-ul oficial al firmei „DataControl” S.R.L. http://datacontrol.md/

Site-ul oficial al revistei Contabilitate și Audit: http://www.contabilitate.md/

Site-ul oficial al http://contabilsef.md/

Site-ul oficial al Băncii Naționale a Moldovei http://bnm.md/

Site-ul oficial al Băncii Comerciale “Mobiasbancă” – Groupe Societe Generale S.A. http://mobiasbanca.md/

Site-ul oficial al Biroului Național de Statistica http://www.statistica.md/

Site-ul oficial al Serviciului Fiscal de Stat http://www.fisc.md/

Site-ul oficial al http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/