Invătarea Comportamentului Agresiv de Către Copiii Proveniti din Familii Dezorganizate în România

Universitatea din București

Faculatea de Sociologie și Asistență socială

Anul II, Seria I, Grupa I

Proiect de cercetare privind învățarea comportamentului agresiv de către copiii proveniți din familii dezorganizte în România

Profesor coordonator: lector univ. dr. Florin Lazăr

Studentă: Bratilă Maria-Alexandra

2016

CUPRINS

Aspecte introductive……………………………………………………………..3

De ce am ales să abordez acest fenomen?…………………………3

Grupul țintă…………………………………………………………………………4

Designu-l cercetării……………………………………………………………….4

Obictivele cercetării………………………………………………………………5

Forme de maltratare a copilului……………………………………………..5

Teoria frustrare-agresivite……………………………………………………..6

Teoria atașamentului……………………………………………………………..7

Consecințele maltratării…………………………………………………………8

Riscuri ale maltratării…………………………………………………………….9

Intervenția în cazurile de maltartare a copilului………………………..9

Chestionarul ca instrument de cercetare a copiilor privind efectele

învățarii comportamentului agresiv………………………………………..10

Anexa 1………………………………………………………………………………..11

Introducere

După cum stim violența domestică există încă din cele mai vechi timpuri, iar aceasta implică toate aspectele vieții sociale, fie că este vorba despre abuz fizic, psihic, verbal sau emoțional, cu toții stim că folosirea unui comportament agresiv, fie că este vorba despre copii, adolescenți sau adulți, are implicații majore în viața de zi cu zi a individului.

În sens mai larg, violența domestică reprezintă "orice acțiune sau inacțiune intenționată, cu excepția acțiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârșită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiași familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferințe fizice, psihice, sexuale, emoționale ori psihologice, inclusiv amenințarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate. " ( art.3, alin.1, L 217/2003, pentru prevenirea și compaterea vilolenței în familie )

De ce am ales să abordez acest fenomen?

Axându-mă pe violența fizică, psihică, verbală și emoțională, mai ales în mediul familiilor dezorganizate, m-am gândit că trebuie să întelegem în primul rând ce reprezintă utilizarea acestui termen, cum definesc copiii din societatea secolului XXI termenul de comportament agresiv, ce însemna pentru aceștia agresivitatea și dacă reprezintă o modalitate de rezolvare a problemelor.

Prin urmare, experiențele au demonstrat că în cadrul unor familii dezorganizate, datorită lipsurilor, incapacității psihologce și petagogice, moralei de care aceștia dau dovadă, pot duce la învățarea unor comportamente deviante, ajungându-se până la deligvența juvenilă.

Această inadaptare socilă poate fi definită ca " incapacitatea temporară sau cronică a unui individ sau grup de a se acomoda adegvat la noul lor mediu natural și/sau social ( familia, profesional, cultural, ca și la mediul lor de origine supus dinamicii și transformărilor rapide) . (Frigioiu, 2014, p. 143)

Intenția este de a arăta cum aceste forme de violență (fizică, psihică, emoțională și vrebală) folosite de către părinți și aplicate copiilor, pot produce schimbări " la nivelul psihicului individual sau conștinței colective insatisfacții, stări tensionate, frustrații ca urmare a insucceselor în procesul de adaptare " și care sunt alternativele prin care copiii își pot rezolva propiile probleme cu care acestia vin în contact. (Frigioiu, 2014, p.143)

Grupul țintă

Grupul țintă ales sunt copiii cuprinși între vârstele 6-14 ani din școli și proveniți din centrele de plasament, care au trăit și care trăiesc în cadrul unor familii dezorganizate , fiind abuzați atât fizic, psihic, cât și verbal de catre părinți, ca urmare a unor lipsuri atât de ordin material, financiar, educațional, cât si psihologic.

Designu-l cercetării

Obiectivele cercetării

Obiectivul general al cercetării este de a explica care este fregvența de manifestare a unor comportamente agresive și care sunt consecințele violenței intrafamiliale, dar și extrafamiliale asupra copiilor cuprinși între vârstele de 10-14 ani .

În cadrul obiectivelor specifice voi urmări:

-care este impactul privind învățarea comportamentului agresiv de către copiii proveniți din familii dezorganizte;

-care vor fi consecințele învățarii unor comportamente agresive ( fizice, psihice, emoționale și verbale);

– cărui fapt i se datorează învățarea comportaentului agresiv;

-modul de abordare al agresivității de către copii

Forme de maltratare a copilului

Pentru a întelege mai bine fenomenul de maltratare a copilului, trebuie să reținem că maltratarea este de două tipuri:

" maltratarea de criză care apare în mod normal în familiile cu o funcționare armonioasă, dar al căror ciclu de viață trece prin momente de adaptare care le opt pune în pericol echilibrul intern, copiii devenind atunci țapii ispășitori ai crizei. " (Ionescu, 2001, p.16)

" maltratarea transgenerațională, este întânlnită în familiile a căror mod de viață este haotic, ale căror relații sunt dezorganizate și în care carențele, maltratările și confundarea rolurilor se repetă de-a lungul mai multor generații. " (Ionescu, 2001, p.16)

Putem găsi aceste modalități de maltratare în diferite contexte atât în mediile intrafamiliale și extra-familiale, copiii instituținalizați. Doresc să mă axez pe maltratarea transgenerațională deoarece, cu cât folosirea violenței fizice, pshice, emoționale, cât și verbale, va reprezenta o modalitate de rezolvare a problemelor apărute în sânul familiei, cu atât șansele ca un copil să apeleze la un comportament agreziv atât în famile cât și în viața socială sunt mai mari, aceste consecințe fiind transmise și către alte gerații.

Pentru a ilustra cât mai bine acest fenomen, voi prezenta câteva forme ale maltratării pe care le voi lua în considerare în ce privesc efectele învâțarii unor comportamente agresive:

Violența fizică se exprimă prin diferite gesturi aplicate copilului, de către o altă persoană, " gesturi care pot merge de la pedepse aproape excesive până la comportamente extreme, care pot pune în pericol viața copilului. Printre aceste comportamente extreme se numără: arsurile de țigară, fracturile, hemoragiile interne, vânătăile. " (Ionescu, 2001, p.17)

Abuzul emoțional regrupează in același timp violența verbală, prin " insultarea copilului, umilirea, denigrarea, respingerea,, refuzul, pedepsele abuzive și izolarea. Apar însă și pedepse excesive, cum ar fi amenințarea copilului cu moartea. " (Ionescu, 2001, p.17)

Violența psihică este întânlnită de obicei, la copiii mai mari. " După cum arată un studiu

realizat de American Association for Protecting (1988), copiii violentați psihologic au in medie 7,87 ani, în timp ce cei abuzați fizic au 5,54 ani. " (Ionescu, 2001, p.17, p.18)

Teoria frustrare-agresivitate

"Acestă teorie a fost dezvoltată de către John L. Dollard, Neal E. Miller și Leonard W. Doob în cadrul școlii de psihologie dinamică a lui John L. Dollard. " (Frigioiu, 2014, p.240)

Teoria frustrare-agresivitate se bazează pe " schema behavioristă stimul-răspuns după care un stimul din mediul exterior îi corespunde cu necesitate o reacție a organismului vizat ." (Frigioiu, 2014, p.240)

Am ales această teorie deoarece, doresc să ilustrez modul prin care această teoria frustrare- agresivitate poate avea efecte majore asupra copiilor maltratați fizic, psihic, emoțional și verbal în cadrul mediilor intrafamiliale. Astfel, particularitățile acestei teorii sunt:

– " Gradul de frustrare este în funcție de forța impulsului spre răspunsul frustrat și de numărul tentativelor de răspunsuri eșuate;

– Forța de instigare la agresiune este direct proporțională cu intensitatea frustrării;

– Instigarea cea mai puternică produsă de frustrare vizează comportamentele agresive orientate împotrivă agentului frustrator, iar instigările mai slabe cu țintele colaterale;

– Inhibarea actelor agresive variază direct proporțional cu gravitatea penalizării anticipate;

– Inhibarea actelor de agresiune directă constituie o frustrare suplimentară care se manifestă prin forme de agresiune modificată;

– Realizarea comportamentelor agresive are rol de catharsis care reduce impulsurile spre alte comportamente agresive. " (Frigioiu, 2014, p.241)

Voi explica astfel, modalitatea prin care teoria frustrare-agresiune are consecințe majore în dezvoltarea psiho-socio-emoțională a copilului deoarece, cu cât părinții folosesc ca unealtă atât agrsivitatea fizică, psihică, emoțională și verbală, cu atât instigarea cea mai puternică produsă de frustrare vizează comportamente agresive, iar realizarea acestor comportamente duc spre alte comportamente agresive.

Teoria atașamentului

Conform acestei teori " Formarea legăturilor de atașament este o caracteristică importantă a relațiilor familiale. Pornind de la teoria psihanalitică privind importanța traumelor din copilărie" (Szamosközi, 2005, p.159) , putem afirma că realizarea unor legaturi de atașament bazate pe utilizarea violenței în familie, pot duce la stabilirea unor relații contagioase dintre copil și familie.

Deci, dacă trumele suferite de către copil în perioada copilariei mici au avut un impact major în dezvoltarea copilului, cu atât șansele ca la maturitate să devină instabil din punct de vedere emoțional sunt mai mari.

Consecințele maltratării

Se pot distinge trei consecințe ale maltratării și anume: consecințe directe, consecințe asupra dezvoltării copilului și consecințe pe termen lung.

1.Consecințele directe ale maltratării urmaresc " consecințele fizice ale abuzului și ale violenței fizice ca, de exemplu, arsuri, plăgi, contuzii, fracturi repetitive și multiple, fragilitate somatică, etc. " (Ionescu, 2001, p.28)

2. Consecințele asupra dezvoltării copilului " depind de diferite variabile din care prima este evident tipul de maltratare. Alte variabile la fel de importante sunt:

-gravitatea și fregvența episoadelor de maltratare (variabile prea puțin studiate și greu de definit);

-stadiul de dezvoltare pe care copilul l-a atins în momentul episodului;

-autorul maltratării (variabilă foarte importantă);

-sexul copilului (variabilă de luat în considerare);

-sprijinul extins (de exemplu, rețeaua socială a copilului);

-variabilele sistemului familial. " (Ionescu, 2001, p.29)

3. Consecințele pe termen lung ale maltratării, " Din contră, vor produce numeroase efecte care vor fi asociate marginalizării persoanei. Copilul foarte mic, victimă a neglijării și a violenței poate părea că are o întărziere numai pe planul dezvoltării motorii. În schimb, crescând, însumarea diferitelor consecințe ale neglijării și abuzului pot avea urmări pe diferite planuri: rațional, al limbajului, școlar. " (Ionescu, 2001, p.35, p.37)

Riscuri ale maltratării

Ținânând cont de consecințele violenței domestice care apar atât pe paln fizic, psihic, emoțional și verbal, putem afirma că " Se pune accentul pe factorii legați de contextul familial și de mediu, în special pe șomaj, sărăcie și lipsa susținerii scociale. " (Ionescu, 2001, p.24)

Putem observa deci, cu cât niveul socio-economic este mai defavorizat în cadrul unor familii dezorganizate, cu atât riscul ca un copil să fie supus maltratării poate fi mai potențat.

" Astfel de caracteristici care influiențează funcționarea microsistemului familial constituie, de la bun început, factori de risc de maltratare. " (Ionescu, 2001, p.25)

Copilul supus maltratării, mai ales în mediul familiilor dezorganizate, tinde de a se izola de mediul scoial din care acesta face parte sau pot apărea reacții de agresiune datorită anumitor frustrări cu care acesta se confruntă.

Printre alte riscuri ale maltratării putem enumera caracteristicile privind gradul de sănătate al copilului, stimă de sine redusă, dificultăți în ceea ce privește pronunțarea corectă a cuvintelor, apariția abandonului școlar și utilizarea agresiunii în mediul familial, social și educațional.

Intervenția în cazurile de maltrateare a copilului

Cu toții ne dorim ca schimbarile care se petrec atât pe plan psiho-socio-emoțional a copilului, să aibă efecte mai puțin negative în ce privește o dezvoltare armonioasă. Dar ce ne facem cănd viața copilului este pusă in pericol? Care sunt cele mai bune metode de intervenție pentru a stabili acest echilibru? Cum vom axiona? Și ce schibări vor apărea pe parcursul interventiei?

Toate aceste intrebări țin de modul de abordare a specialiștilior însă, " Motivarea părinților în vederea introducerii unor schimbări este una din cele mai importante probleme pentru un lucrător social. " (Szamosközi, 2005, p.242)

Axandu-ne pe " tehnica rogersiană a centrării pe client, putem transmite persoanei informația aceptării ca persoană și nu în ultimul rând înțelegerea greutăților cu care aceasta se confruntă. " (Szamosközi, 2005, p.242)

Utilizând comunicarea ca instrument de rezolvare a conflictelor intra și extra familale putem interveni atât pe plan social, econimic și afectiv, în ce priveste relația copiilor cu părinți prin:

-consiliere de familie;

-consiliere de cuplu;

-consilierea copilului privind traumele prin care aceste a trecut;

-sprijin socio profesional oferit parinților prin găsire de cursuri de recalificare profesională sau găsire unui loc de muncă, în cazul în care unul dintre părinți sau ambii sunt absilvenți de liceu sau de studii universitare superioare;

-activități extrașcolare oferite copilului/ copiilor.

Chestionarul ca instrument de cercetare a copiilor privind efectele învățarii comportamentului agresiv

Obțiune utilizării chestionarului ca instrument de cercetare privind efectele comportamentului agresiv , va ilustra cauzele care au dus la însușirea unui astfel de comportamnet, cum este utilizată agresivitatea în familie și cum utilizează copilul la rândul său acest comportament, ce riscuri întâmpinâm în ilustrarea acestui fenomen și cât de mare este impactul agresivității în societatea secolului XXI și cum putem acționa când sesizam cazuri de maltratare a copilului mai ales în familiile dezorganizate.

Anexa 1.

A1. Țara: România

A2. Județul: Buzău

A3. Instituții în care au fost completate chestionarele:

1. în școli 2. în centrele de plasament

! Completarea chestionarului începe de la punctul A4. până la A7. Următorul chestionar urmărește care este legatura ta, atât în familie, mediul școlar, cât și relațiile care se stabileste între prieteni, profesori și educatori. Informațiile colectate nu vor fi facute publice și vom respecta anonimatul fiecărei persone.

A4. 1. Care este sexul tău?

1. feminin, 2. masculin

2. Ce reprezintă familia pentru tine ?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

3. Cum arată familia ideală?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

A5. 1. Cât de importantă este familia pentru tine?

Foarte importanta;

Importantă;

Mai putin importantă.

2. Cât de importantă este comunicarea în cadrul unei familii? ( alege o singură variantă de raspuns) :

Foarte importantă;

Importantă;

Mai puțin importantă.

3. Este comunicarea în famile satisfăcătoare? ( alege o singură variantă de raspuns) :

Da ;

Nu;

Deloc;

Nu știu.

4. Când există neînțelegeri în familie cum îți este transmis mesajul? ( încercuiți mai multe varinte de răspuns) :

prin utilizarea unor cuvinte pe un ton cald și serios, care să îți explice ce e bine să faci și ce nu;

prin utilizarea de cuvinte injurioase;

prin utilizarea de palme la nivelul feței;

prin utilizarea de lovituri aplicate la nivelul corpului;

prin utililarea amenințărilor cu evacuarea din casă;

prin utilizarea amenințărilor cu moartea;

prin utilizarea amenințărilor cu privire la folosirea violenței de către unul sau ambii părinți.

A6. 1. Implicarea emoțională dovedită în familie, este în ceea ce privesc nevoile tale (alege o singură variantă de răspuns) :

Forte implicată;

Implicată;

Mai puțin implicată;

Deloc implicată

2. Următorul comportament pe care îl utilizează familia ta este (o singură variantă de răspuns) :

stilul rigid, cu standarde înalte;

stilul flexibil, cu un grad de înțelegere a regulilor mai rezonabil;

stilul " laisser-faire", care lasă comportamentul la libera atitudine a fiecarui membru din familie;

stilul haotic, în care regulile sunt aplicate în funcție de atitudinea membrului din familie.

3. Ambii părinți lucrează?

ambii părinți lucrează;

nu lucrează nici unul;

lucrează doar mama;

lucrează doar tatăl.

4. Cum este situația ta familială?

foarte bună;

bună;

mai puțin bună.

5. Ești agresiv când (încercuiește mai multe variante de răspuns):

dorești să câștigi cu orice preț;

presezi alte presoane;

nu asculți sau nu dorești să respecți sentimentele altor persoane.

6. Când ești agresiv (alege mai multe variante de răspuns) :

ai tendința de a ține pumnii strânși;

vorbești tare sau ai tendința de a țipa;

ai tendința de a sparge ceva și de a arunca cu lucruri.

7. După ce ai fost agresiv te simți (încercuiește mai multe varinte de răspuns):

trist;

îngândurat;

deprimat;

te simți mai liniștit;

simți că ceilalți te resping.

8.Unde folosești agresivitatea (mai multe variante de răspuns) :

în familie;

în colectivul de prieteni;

la școală;

în activitățile extrașcolare .

9. Când folosești agresivitatea ceilalți te văd (mai multe variante de răspuns):

ca pe o personă cu probleme;

imatur;

copilăros;

ca pe o persoană rea.

A7. 1. Crezi că agresivitatea reprezintă o modalitate de rezolvare a problemelor?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Mulțumim pentru timpul acordat!

Bibliografie

Șerban, Ionescu, Copilul Maltratat, Evaluare, prevenire, intervenție, București, FUNDAȚIA INTERNAȚIONALĂ PENTRU COPIL ȘI FAMILIE, 2001

Nicolaie, Frigioiu, Lacrimi și durere. Agresivitate și violență, București, Ed.Tritonic, 2014

Maria, Roth, Szamosközi, Copii și femei victime ale violenței, Cluj-Napoca, Ed. PRESA UNIVERSITARĂ CLIJEANĂ, 2005