Învățarea centrată pe elev [605639]

Învățarea centrată pe elev
1

Cuprins
1. Introducere și con text …………………………
………… 3
2. Stabilir ea stilurilor de învățare ………………
……………. 6
3. Diferențierea instruirii
……………………………………………………….17
4. Tehnici d e chestio nare
………………………………………………………..22
5. Strategii de predare care să corespundă
stilurilo r de învățare ….. 25
2

1. Introdu cere și context
Una dintre compon entele esențiale ale proiectul ui PHARE RO
0108 .01 TVET este cea de dezvoltare profesională a personalu lui (în
special cadrele didactic e și mana gerii) din instituți ile de învățământ
profesional și tehnic.
Activit atea generală de dezvoltare profesional ă a personalul ui
didactic se îndreaptă spre scopu l îmbunătăți rii și dezvoltă rii școlare. În
acest context se au în vedere noile roluri ale cadrelor didac tice
(acela de practicia n al reflecției, de agent al schimbă rii, de membr u al
comunită ților de învăța re, de meditator și de facilit ator al procesului de
învăț are), precum și schimb ările de ordin cultu ral din școli, în
vederea creării unui climat prietenos și deschis, care să sprijine succes ul
tuturor elevilor și dezvolta rea profesională a întregului personal.
CEDEFOP Finlanda: Proiectul de stabi lire a nevoilor de formare inițial ă
și continuă a cadrelo r didac tice : „Rolul profesorului este în schimba re,
într-o lume în care nu există adevăruri absolute și în care neprevăzutul
și incertitudinea sunt prezente mereu. Se poate spun e chiar că munc a
profesorului se transfo rmă, din a fi o bancă d e date, în a deveni ment or
și cercetător. Viitorul va pune la mare încercare practica școlară și rolul
profesorului.”
Întregul proces de formare se va orienta spre îmbu nătăți rea
experiențelor de învăța re ale elevilor, spre implic area lor activ ă în
procesul de învăț are, prin promova rea unei metodologii de predare –
învăț are ce ntrată pe elev.
Docum entele cuprinse în acest curs vor defini conce ptul de
învăț are centrată pe elev , sunt abordate principiile care stau la baza
schimbă rilor propuse privind metodologia predării , astfel ca acestea să
satisfacă necesitățile fiecărui elev în parte.
De asemenea, sunt prezentate sfatu ri și îndrumări practic e care
pot folosi cadrelor didactic e care se pregătesc pentru învăța rea centrată
pe elev, astfel încât aceștia să își poată asuma rolul de facilit ator al
învăț ării. Acest lucru va permite cadrelor didactic e să susțină și să
administ reze procesul de învăța re al fiecărui elev și să maximi zeze
învăț area pe plan individual.
DEFINIȚII
3

Gibbs (1992 ) dă o definiție utilă a învăță rii centrate pe elev. El
afirmă că învăța rea centrată pe elev “oferă elevilor o mai mare
autonomi e și un control sporit cu privire la disciplin ele de studiu, la
metodele de învăța re și la ritmul de studiu”. Această perspectivă
sublin iază caracteristicil e fundamental e ale învățării centrate pe elev,
promovân d ideea că elevilor trebuie să li se ofere un control sporit
asup ra învăță rii prin asuma rea responsabilit ății c u privire la:
•ceea ce se învaț ă,
•modul cum se învață și de ce
•moment ul câ nd se învață.
O consecință impo rtantă a acestei definiții o reprezintă
necesitatea ca elevii să își asume un înalt grad de responsa bilitat e în
contextul învă țării și să își ale agă în mod acti v scop urile, precum și să își
administ reze învățarea. Ei nu se mai pot baza pe faptul că profesorul ori
persoana care predă la clasă le va spune ce, cum, unde și când să
gândească. E i sunt cei care trebuie să înceapă să o facă.
Recomand area pentru trecerea responsab ilității de la profesor la
elev este răspân dită în pedagogia contemp orană. Într-o prezentare
succint ă a caracteristicil or persoanelor care învaț ă eficient, de la Harpe,
Kulski și Radloff (1999 ) arată că o persoană ca re învață eficient:
•Are scopu ri clare privitoare la ceea ce învață,
•Are o gamă largă de strategii de învăța re și știe
când să le utilizeze,
•Folosește resursele disponibi le în mod eficace,
•Știe care îi sunt punctele forte și punctele slabe,
•Înțelege procesul d e învățare,
•Își controlează sentime ntele în manie ră adecvată,
•Își asumă responsabilitat ea pentru procesul lor de
învăț are și
•Își planifică, își monito rizează, își evaluează și își
adaptează procesul de învăța re
Într-o dezbatere paralelă cu privire la învățarea continuă, C andy
(1994) sugerează că persoanele care învaț ă continu u au, p rintre altele,
capacita tea de a face corelația diferite aspe cte ale cunoaște rii, precum
și capacitat ea de a-și admin istra învăț area. Knowles (1984) relevă
elementele învăță rii care sunt necesare în munc a cu adulții, proces care
identifică de asemenea rolul profesorului ca re plasează elevii în centrul
4

învăț ării. Elevii trebuie să fie implic ați act iv în învățare și să își asum e un
grad înalt de responsabilitat e personală în acest sens. Kn owles
consi deră auto orientarea drept esența învăț ării la adulți și sus ține că
necesitățil e și experiențele persoanei care învață trebuie să fie mai
presus de expertiza instructorului. A dulții, consi deră el, sunt persoane
care se orientează singure în procesul de învăț are și fiecare adult este
unic datorită experiențelor sale personale.
PRINCIPII
Principiile care stau la baza învăță rii eficiente centrate pe elev
sunt:
•Accentul activități i de învăța re trebuie să fie pe persoana ca re învață
și nu pe profesor.
•Recunoaș terea fapt ului că procesul de predare în sensul t radițional al
cuvâ ntului nu este decât unul dintre instrumentele care pot fi utilizate
pentru a-i ajuta pe elevi să învețe.
•Rolul profesorului este acela de a admin istra procesul de învăț are al
elevilor pe care îi are în grijă.
•Recunoaș terea fapt ului că, în mare parte, procesul de învăț are nu are
loc în sala d e clasă și nici câ nd cadrul didactic este de față.
•Înțelegerea procesului de învăț are nu trebuie să aparțină doar
profesorului – ea trebuie împă rtășită și elevilor.
•Profesorii trebuie să încurajeze și să facilite ze implica rea activă a
elevilor în planificar ea și administ rarea propriului lor proces de
învăț are prin proiectarea structurată a oportunitățil or de învățare atât
în sala d e clasă, câ t și în afa ra ei.
•Luați individual, elevii pot învăța în mo d eficient în mo duri foarte
diferite.
Se pune de asemenea accentul pe autoevaluarea cadrului didactic și
pe practica reflecției, pentru a facilita dezvoltarea profesională continuă.
Dezvoltarea profesional ă a personalul ui trebuie să ofere cadrelor
didactic e aptitu dinile și încrederea necesară pentru:
•A identifica n ecesitățile individuale de învăța re ale elevilor
•A încuraja și a facilita î nvăța rea independentă, aj utând elevii să
“înve țe cum să învețe”
•A practica principiil e învăță rii pe baza includerii
•A înțelege și a utiliza strategii de învățare activă, c entrate pe elev
•A înțelege și a utiliza strategii de diferențiere
•A facil ita dobândirea de către elevi a aptitudinilor cheie
Pentru a sprijini instruirea centrată pe elev și utilizarea
metodologiilor moderne de lucru la clasă, s e va pune accent pe
5

strategii de p redare care să cores pundă stilu rilor individuale de
învăț are.
În ca drul acestor strategii:
•Lecția pleacă de la experiențele elevilor și cup rinde întrebări sau
activit ăți ca re să îi implice pe elevi.
•Elevii sunt lăs ați să aleagă singuri modul cum se informează pe o
anumită temă și cum prezintă rezultatele studiului l or.
•Elevii pot beneficia de meditații, în cadrul cărora pot discuta despre
preocupările lor individuale cu privire la învățare și pot cere
îndrumări.
•Aptit udinea elevilor de a găsi singuri informațiile căutate este
dezvoltată – nu li se oferă informații standardizate.
•Pe lângă învățarea specifică d iscipline i respective, li se oferă elevilor
ocazia de a dobândi aptitudini fundamental e transferabile, cum a r fi
aceea de a lucra în echipă.
•Se fac e valuări care permit elevilor să ap lice teoria în anumite situații
din viața reală, cum ar fi studiile de caz și simulă rile.
•Lecțiil e cuprind o combinație de activită ți, astfel încât să fie abordate
stilurile pe care elevii le preferă în învăța re (vizual, auditiv,
practic/kinetic)
•Lecțiil e înlesnesc descoperirile făcut e sub î ndrumare și solicit ă
participarea activ ă a elevilor la învățare.
•Lecțiil e se încheie cu solicita rea adresată elevilor de a reflecta pe
marginea celor învățat e, a modului cum a u învățat și de a evalua
succe sul pe care l-au avut metodele de învăța re în cazul lor
Acest proces de formare se orientează deci în fin al spre scopul d e a
spori succ esul elevilor,
concentrându-se pe ceea ce este necesar pentru a îmbunăt ăți
experiența de învățare a elevilor și implica rea lor activă în acest proces,
precum ș i satisfacți a pe care le-o dă această învățare. Acest lucru
trebuie să se înscrie în contextul general al îmbunăt ățirii oportunitățilo r
oferite tinerilor în cadrul dezvoltării unei piețe moderne a muncii. Scop ul
implicit e ste de asemenea acela de a le permite să aibă încredere în
procesul de învăț are, astfel încât s ă poată c ontin ua să își pună în
aplica re aptitudinile de învăța re la locul de munc ă, la vârsta matu rității,
precum ș i în procesul d e învățare conti nuă.
6

2. CHESTIONAR REFERITOR LA STILURILE DE Î NVĂȚARE
NUM E______________________________________Dat a_______________________
Acest c hestion ar vă va ajuta s ă găsiți mod ul prin care puteți învăța cel
mai bi ne.
Nu există răspunsu ri corecte sau g reșite
Pentru compl etarea chestio narului aveți la dispoziție atât timp cât
aveți nevoie, aproximativ 10 și 30 minu te, dar nu este NICI O
PROBLEMĂ dacă durează mai mult.
Răspun deți la toate întrebările pentru a obține cele mai bune
rezultate, sinceritatea este foarte impo rtantă pentru compl etarea
acestui chestion ar
Răspun deți la întrebări prin DA sau NU.
Încercuiți doar un singur răspuns la fiecare întrebare
Dacă doriți să răspundeți prin „uneori”, gândiți-vă dacă mai mult
sunteți de acord sau mai mult dezaprobați enunțul respectiv, și
răspundeți prin Da sau NU.
1Când descrieți o vacanță/ o petrecere unui prieten,
vorbiți în detaliu despre muzica, sunetele și
zgomotele le-ai ascultat a colo ?D
ANUș
2Vă folosiți de gestica mâinil or când vorbiți?D
ANU□
3În locul ziarelor, preferați radioul sau televizorul
pentru a vă ține la curent cu ultimel e noutăți sau
știri sportive ?D
ANUș
4La utilizarea unui calculato r considerați că imag inile
vizuale sunt utile, de exemplu icoanele, imag inile
din bara de meniuri, sublinierile colorate, etc. ?D
ANU♦
5Când notați anumit e informații preferați să nu luați
notițe, ci să desenați diagrame, imag ini
reprezentative ?D
ANU□
6Când jucați „X și 0”sau dame puteți să vă imag inați
semn ele „X” sau „=” în diferite poziții ?D
ANU♦
7Vă place să desfaceți în părți compone nte anumite
obiecte și să reparați anumit e lucruri ? De exempl u:
bicicl eta dvs., mot orul mașinii dvs.,etc..D
ANU□
8Când încercați să vă amintiți ortografia unui cuvânt,
aveți tendința de a scrie cuvântu l respectiv de
câteva ori pe o bucată de hârtie până când găsiți o
ortografie care arată corect ?D
ANU♦
9Când învățaț i ceva nou, vă plac instrucțiun ile citite
cu voce tare, discuți ile sau / și cursurile orale ?D
ANUș
1Vă place să asamblați diferite lucruri ? DNU□
7

0 A
1
1La utilizarea calcula torului considerați că este util
ca sunetele emise să avertizeze utilizatorul asup ra
unei greșeli făcute sau asup ra terminării unui
moment de lucru ?D
ANUș
1
2Când recapitu lați / studiați sau învățați ceva nu vă
place să utilizați diagrame și / sau imag ini ?D
ANU♦
1
3Aveți rapiditate și eficiență la copierea pe hârtie a
unor informații?D
ANU♦
1
4Dacă vi se spune ceva, vă amintiți ce vi s-a spus,
fără necesitate a repetării acelei informații ?D
ANUș
1
5Vă place să efectuați activități fizice în timpul liber ?
De exemplu: sport, grădinărit, plimbăr i, etc..D
ANU□
1
6Vă place să ascul tați mu zică când aveți timp liber ?D
ANUș
1
7Când vizitați o galerie sau o expoziție, sau când vă
uitați la vitrinele magazinelor, vă place să priviți
singur(ă), în linișt e ?D
ANU♦
1
8Găsiți că vă este mai ușor să vă aminti ți numel e
oamenilo r decât fețele lor ?D
ANUș
1
9Când fotografiați un cuvân t, scrieți cuvânt ul pe
hârtie înainte ?D
ANU□
2
0Vă place să vă mișcați î n voie când lucrați?D
ANU□
2
1Învățați să ortografiați un cuvânt prin pronunțarea
acestuia?D
ANUș
2
2Când descrieți o vacanță/o petrecere unui prieten,
vorbiți despre cum arătau oamenii, despre hainele
lor și despre culorile acestora?D
ANU♦
2
3Când începeți o sarcină nouă, vă place să începeți
imediat și să rezolvați ceva atunci , p e loc ?D
ANU□
2
4Învățați mai bine dacă asistaț i la demonstrarea
practică a unei abilit ăți anume ?D
ANU♦
2
5Găsiți că vă este mai ușor să vă aminti ți fețele
oamenilo r decât numele lor?D
ANU♦
2
6Pronunțarea cu voce tare a unor lucruri vă ajută să
învăț ați mai bine?D
ANUș
2
7Vă place să demonstrați și să arătați altora diverse
lucruri?D
ANU□
2
8Vă plac discuțiil e și vă place să ascult ați opiniile
celorlalți?D
ANUș
2
9La îndeplinirea unor sarcini urmați anumit e
diagrame?D
ANU♦
3
0Vă place să jucați diverse roluri?D
ANU□
3Preferați să mergeți „pe teren” și să aflați singuri DNU□
8

1informații, decât să vă petreceți timpul singură într-
o bibliot ecă?A
3
2Când vizitați o galerie sau o expoziție, sau când vă
uitați la vitrinele magazinelor, vă place să vorbiți
despre articolele expuse și să ascultați comentariile
celorlalți?D
ANUș
3
3Urmăriți ușor un drum p e hartă?D
ANU♦
3
4Credeți că unul dintre cele mai bune moduri de
apreciere a unui exponat sau a unei sculptu ri este
să îl/o at ingeți?D
ANU□
3
5Când citiți o poveste sau un articol dintr-o revistă,
vă imag inați scenele descrise în text?D
ANU♦
3
6Când îndepliniți diferite sarcini, aveți tendința de a
fredona în surdină un cântec sau de a vorbi cu dvs.
Înșivă?D
ANUș
3
7Vă uitați la imaginile dintr-o revistă înaint e de a vă
decide ce să îmb răcați?D
ANU♦
3
8Când planificați o călătorie nouă, vă place să vă
sfătuiți cu cineva în legătură cu locul destinați ei?D
ANUș
3
9Va fost întotdeauna dificil să stați liniștit mult timp,
și preferați să fiți activi aproape tot timpul?D
ANU□
Aflați ca re este stilul dvs de învățare:
Încercuiți numai numărul întrebărilor la
care ați răspuns cu DA
♦
4, 6,
8,
12, 13,
17,
22, 24,
25,
29, 33,
35, 37ș
1, 3 , 9,
11, 14,
16,
18, 21,
26,
28, 32,
36,
38□
2, 5,
7,
10, 15,
19, 20 ,
23 , 27,
30, 31,
34, 39
Total
întrebări
încer cuite__
___
VIZUALTotal
întrebări
încercuite__
__
AUDITIVTotal
întrebări
încer cuite__
__
PRACTICAcum marcați pe grafic numărul total
pentru fiecare stil de învă țare.
1
31
3
1
21
2
1
11
1
1
01
0
9 9
8 8
7 7
6 6
5 5
4 4
3 3
2 2
1 1
0 0
VIZUA L AUDITIV
PRACTIC
Obs. Cea mai înaltă curbă de pe grafic arată stilul dvs. de învățare preferat. Dacă
curba are o evoluție aproximativ egală înseamnă că vă place să utilizați toate
stilurile de învățare.
Cum să în veți eficient
Ghidul elev ului
9

Cum să înveți mai eficient dacă ai un stil de învă țare
VIZUAL
Chestionarul pe care l-ai com pletat i ndică faptul că înveți cel mai bine dacă folosești
meto de vizuale de învățare.
•Mai jos sunt prezentate a numite situații de învățare în care te p oți afla la un
mom ent dat, precum și câtev a idei privind punctel e tari , strategiile
preferate și un număr de suge stii de dezvolt are p ersona lă
•Îți va f i de folos să parcurgi acest mate rial tu însuți / î nsăți , împreună cu al ți
elevi , î n clasă și sau cu p rofesorul îndrumător
PREZEN TARE G ENERALĂ A PUNCTELOR TARI
•Vederea unui material tipărit pentru a te ajuta să reții mai ușor
conținutul.
•Verificarea notițelor , pentru a vedea dacă sunt s crise corect.
•Analizarea formei un ui cu vânt.
•Identificarea unor cuvinte în c adrul cuvi ntelor, de exemplu reînoirea,
surpriză, reprimare.
•Utilizarea culorilor, ilustrațiilo r și a diagramelor ca ajutoare pentru
învățare.
•Sublinierea cuvintelor cheie.
•Folosirea creioa nelor color ate atunci când înveți să scrii pe litere un
anumit cuv ânt dificil : folosirea unor culori diferite pe ntru silabele mai
complexe de ex. copii / înnegurat
•Alcătu irea unei hărți mintale sau a un ei „ diagrame de tip pânză de
păianjen”
•Convertirea notițelor într-o imagine sau într-o bandă desenat ă
•Utilizarea imaginilor pentru explic area unui text
•Pentru a fi cu a devărat eficient trebuie să îți folosești toate simțirile în
mod egal.
•Este ut il să analizez punctele tari / strategiile pr eferate ale elevilor cu
un stil de înv ățare auditiv și a celor cu un stil de învăț are pr actic
pentru a vedea ce p oți prelua d e la aceștia.
•În pagina următoare vei găsi indicații care te p ot ajuta s ă-ți dezvolți propriul
stil de învățare și te vo r încuraja să-ți dezvolți și alte stiluri noi în următoarele
situații de învățare:
1.- Activități de ascultare
2.- Activități de grup
10

3.- Activități practice
4.- În vățare independentă
Cum să înveți mai eficient dacă ai un stil de învă țare VIZUAL
4.- Învăț are in dependentă
•Învățare deschisă / la distanță
•Învățare prin folosirea unor materiale / resurse
•Cercetare
Puncte tari / strategii preferate
•Îți ve i organiza de obicei locul de lucru as tfel încât să n u fie
aglomerat sau în dezor dine și te ve i concentra pe o singură sarcină
Sugestii de dezvolta re personală
• Stabilește care lucr uri te ajută să înveți :
– De ex.- video / TV
– manuale
– reviste
– Internet
– manuale cu im agini, etc
•S- ar putea ca o muzic ă mai liniștită de fundal să ți să pară de ajutor
atunci când lucrezi
11

Cum să înve ți eficient
Ghidul elev ului
Cum să înveți mai eficient dacă ai un stil de învă țare AUDITIV
Chestionarul pe care l-ai com pletat i ndică faptul că înveți cel mai bine dacă folosești
meto de vizuale de învățare.
•Mai jos sunt prezentate a numite situații de învățare în care te p oți afla la un
mom ent dat, precum și câtev a idei privind punctel e tari , strategiile
preferate și un număr de suge stii de dezvolt are p ersona lă
•Îți va f i de folos să parcurgi acest mate rial tu însuți / î nsăți , împreună cu al ți
elevi , î n clasă și sau cu p rofesorul îndrumător
Prezen tare genera lă a punct elor tari
•Ascult area cuiva care îți explică luc rurile te va a juta să înveți
•Discuta rea unei idei noi și explicarea ac esteia cu cuvi nte proprii
•Discuta rea ideilor și a problemelor cu alte persoane
• Este fo lositor să discuți o idee / să vizua lizezi în gând ideile
•Roagă pe cineva să-ți explice din nou un anumit l ucru
•Ascult area unei că rți înregistrat e pe bandă va fi mai ușoară decât
citirea
•„Simțirea cuv ântului ” în gură ca ș i cum a r fi pe punctul de îl pronunța și
pronunțarea lui în gând pot fi de ajutor
•Împărțirea cuvintelor în silabe / fragment e și repetarea în gând a
sunetelor
• Simțirea ritmului unei expre sii / propoziții faptice câ nd este
pronunțată pe un ton cântat
•Citirea cu voce tare
•Ascult ă-te vorbind cu vo ce tar e
•Utilizarea unui casetofon pentru a-ți înregistra observațiile și gândurile
•Înregistrare a princip alelor aspec te ce trebuie recap itulate,
folosind propria ta v oce, cu muzic a ta p referată pe fundal
12

•Folosește metode de ascultare activă, inclusiv puner ea de întrebăr i și
rezum area
•Pentru a fi cu a devărat eficient trebuie să îți folosești toate simțirile în
mod egal.
•Este ut il să analizez punctele tari / strategiile pr eferate ale elevilor cu
un stil de înv ățare auditiv și a celor cu un stil de învăț are pr actic
pentru a vedea ce p oți prelua d e la aceștia.
•În pagina următoare vei găsi indicații care te p ot ajuta s ă-ți dezvolți propriul
stil de învățare și te vo r încuraja să-ți dezvolți și alte stiluri noi în următoarele
situații de învățare:
1.- Activități de ascultare
2.- Activități de grup
3.- Activități practice
4.- În vățare independentă
Cum să înveți mai eficient dacă ai un stil de învă țare AUDITIV
2.- Activități de grup
•Braistorming
•Joc de rol
•Simu lare
•Discuție
•Planificarea în grup a a ctivităților
Punct e tari strategii preferate
•Observa rea și oferirea de feedback
•Elaborarea scena riului unui joc de rol
•Scrierea notițelor sub formă de prop oziții
•Rememor area a ceea ce s-au spus
•Notarea în scris a ceea ce s-a discut at în cadrul unei activități de
grup
•Învăț area cu ușuri nță a termenilor tehnici și de sp ecialitate
13

• Atunci când ți se dă un cuvâ nt care descrie o idee/ un concept îți
amintești cu ușurință atât cuvâ ntul cât ș i ideea / concep tul
Suge stii de dezvolt are p ersona lă
•Aceasta va f i o situație de în vățare conf ortabi lă pentru tine
•În general te vei sim ți sigu r pe tine în aceste s ituații de învățare
•Ar fi util să analizezi puntel e tari / strategii le pref erate ale elevilor
cu un stil de înv ățare vizual și acelor cu un stil de învățare
practic , pentru a ve dea ce p oți prelua de la ei
Cum să înve ți eficient
Ghidul elev ului
Cum să înveți mai eficient dacă ai un stil de învă țare PRAC TIC
Chestionarul pe care l-ai com pletat i ndică faptul că înveți cel mai bine dacă folosești
meto de vizuale de învățare.
•Mai jos sunt prezentate a numite situații de învățare în care te p oți afla la un
mom ent dat, precum și câtev a idei privind punctel e tari , strategiile
preferate și un număr de suge stii de dezvolt are p ersona lă .
•Îți va f i de folos să parcurgi acest mate rial tu însuți / î nsăți , împreună cu al ți
elevi , î n clasă și sau cu p rofesorul îndrumător.
Prezen tarea gener ală a punctelor tari
•Faptul de a efectua tu însuți / însăți o activitate practică
facilitează adesea înțelegerea , de ex. experimente la fizică , pr obleme l a
matemat ică etc.
•Scrierea lucrurilor în ordinea lor, pas cu pas , este o c ale e ficientă de
a le ține minte.
•Scrierea ideilor folosind cuv inte proprii
14

•Convertirea notițelor într-o imagine sau într-o bandă desenat ă
•Alcătu irea unei hărți m entale sau a unei „dia grame de tip pânză de
păianjen „
•Urmărire a cu degetul a titlurilo r , cuvintelor cheie , apoi rostirea cu
voce ta re a ac elor cuvinte , ur mată de scrierea lor din me morie
•Scrisul pe calculator este a desea ma i ușor decât sc rierea de mână
•Utiliza rea scrisului cursiv este ma i ușoară decât cea a scrisului cu
litere de tipar
•Ajutare a unei a lte persoa ne să îndeplinească s arcina respectiv ă
•Pentru a fi cu a devărat eficient trebuie să îți folosești toate simțirile în
mod egal.
•Este ut il să analizez punctele tari / strategiile pr eferate ale elevilor cu
un stil de înv ățare auditiv și a celor cu un stil de învăț are pr actic
pentru a vedea ce p oți prelua d e la aceștia.
•În pagina următoare vei găsi indicații care te p ot ajuta s ă-ți dezvolți propriul
stil de învățare și te vo r încuraja să-ți dezvolți și alte stiluri noi în următoarele
situații de învățare:
1.- Activități de ascultare
2.- Activități de grup
3.- Activități practice
4.- În vățare independentă
Cum să înveți mai eficient dacă ai un stil de învă țare PRAC TIC
3.- Activități practice / aplicative
•Exersarea abilităților
•Demo nstrația cu pa rticipare
•Atelier de lucru practic
•Practic ă
•Unu la unu
•Modelare
•Urmarea unor instrucțiuni
Punct e tari / Strategii preferate
15

•Aceasta va f i o situație de învățare potrivită pentru tine
•În general te vei simți sigur în aceste situații de învățare
•Faptul de a efectua tu însuți / însăți o activitate p ractică
facilitează ad esea înțeleger ea , de ex. experimente , probleme
•Preferința pe ntru a ati nge și a fa ce
•Utiliza rea scrisului cursiv este ma i ușoară decât cee a a scrisului
tipărit
•Ajutare a unei a lte persoa ne să îndeplinească s arcina
Suge stii de dezvolt are p ersona lă
•Este uti l să analizezi punctele tari / strategiile preferate a le elevilor cu un
stil de învățare auditiv și a celor cu u n stil de învățare vizual, pe ntru a
vedea ce a nume poți prelua de la aceștia
16

Cum se învaț ă mai efici ent – p unctele t ari ale stilu rilor de învăț are
Vizual / V edere Auditiv / Asculta re Practic
•Vederea informației în formă
tipărită vă va a juta s ă o
rețineți mai bine.
•Verificarea faptului că
notițele dumneavoastră
sunt co piate cum tr ebuie
•Privirea formei unui cuvâ nt.
•Folosirea cul orilor,
ilustrațiilor și diagramelor
ca ajutor în procesul de
învățare.
•Sublinierea cuvintelor cheie.
•Folosirea de creioane
colorate pe ntru învățarea
ortografierii cuvi ntelor
dificile: fo losirea de culori
diferite pentru grupurile
complexe de litere
•Alcătuirea unei hărți
mentale sau a u nei
“spidergram” (r ețea d e
cuvinte, ciorchine).
•Convertirea notițelor
dumneavoastră într-o
imagine sau bandă
desenată.
•Folosirea imaginilor pentru
explicarea textelor.•Ascu ltarea cu iva care vă explică un
anumit luc ru vă v a ajuta s ă învățați.
•Discutar ea unei idei noi și faptul că o
explicați folosind propriile dumneavoastră
cuvinte.
•Discutar ea cu ci neva a p roblemel or și
ideilor.
•Este f olositor să analizați ve rbal
chestiunile / să verbalizați de unul /una
singur(ă) g ândurile și ideile pe care le
aveți
•Rugămintea a dresată cuiva de a vă
explica din nou lucrurile
•Ascu ltarea unei cărți înregistrate pe bandă
va fi mai ușoară decât c itirea cărții.
•“Simț irea cuvâ ntului” c a și cum aț i fi pe
punctul s ă-l pronunțați și faptul de a-l
pronunța în gând pot fi de ajutor.
•Împărțirea cuvi ntelor în silabe /fragmente
și exagerarea în gând a s unetelor.
•Simțirea ritmului unei fraze sa u a un ui set
de informații atunci când acestea su nt
“cântate”.
•Citirea cu vo ce tar e.
•Faptul de a vă as culta vo rbind cu voce
tare.
•Utilizarea unui casetofon pentru a v ă
înregistra observațiile și gândurile.
•Înregistrarea principalelor aspecte ce •Efectua rea de căt re
dumneavoastră înșivă a u nei
activități practice facilitează
adesea înțelegerea, de ex.
experimente la fizică, pr obleme
la matem atică etc.
•Scrierea lu crurilor în ordinea lor,
pas cu pas, est e o cale eficientă
de a le ține m inte.
•Scrierea lu crurilor cu propriile
dumneavoastră cuvi nte.
•Convertirea notițelor într-o
imagine sau într-o bandă
desenată.
•Alcătuirea unei hărți men tale sau
a unei “spidergram” r ețea d e
cuvinte, ciorchine).
•Urmărirea cu degetul a titlurilor,
cuvintelor cheie, etc. a poi
pronunțarea respectiv elor cuv inte
urmată d e scrierea lor din
mem orie.
•Preferința pentru a a tinge și a
face.
•Scrisul la tastatu ră este a desea
mai ușor decât sc rierea de mână.
•Utilizarea scrisului cursiv este
mai ușoară decât cea a scrisului
tipărit (cu litere separate)
•Ajutarea unei alte persoane să
17

trebuie analizate folosind propria
dumneavoastră voc e, cu muz ica
dumneavoastră preferată ca fundal
•Folosiți metode de ascultare activă,
incluzând aici chestionarea și rezuma rea. îndeplinească o sarcină.
18

Cum să înveți mai eficient – prezentare gene rală a punctelo r tari/ str ategiilo r preferate
în fieca re situa ție de înv ățare
Situația de învățareVizual / vedere Auditiv / Ascu ltare Practic
1.- Activități de
Asculta re•Se poate ca aceste
activități
să nu fie situații
confortabile pentru tine•Această a ctivitate va fi o
situație de învățare
confortabilă pentru tine
•În general te ve i simți
sigur pe tine în aceste
situații de învățare
•Înregistrează p e bandă
lecțiile, astfel încât să
poți asculta din nou
ideile principale
•Înregistrează-ți pe bandă
proriile idei, gânduri și
planuri•Se poate ca aceste
activități să nu fie
situații confortabile de
învățare pentru tine
•Folosește sfaturile de
la rubrica „ Sugestii
de dezvoltare
personală” deoarece
îți pot fi de ajutor
2.- Activități de
grup•Vei fi capabil de a
oferi situații / imagini
reale care să ilustreze
anumite idei
•Activitatea de
brainstorming este un
exercițiu potrivit
pentru tine deoarece
produsul vizual și
acest lucru te ajută
să reții informațiile
•Jocul de rol /
simularea permite
dezvoltarea limbajului
trupului etc. Îți vei
aduce cu ușurință •Observarea și oferirea
de feedback
•Realizarea scenariului
unui joc de rol
•Capacitatea d e a-ți
aminti cele ce s-au spus
•Notarea în scris a cee a
ce s-a discutat în cadrul
unei activități de grup
•Învățarea cu u șurință a
termenilor tehnici și de
specialitate
•Atunci când ți se dă un
cuvâ nt care descrie o
idee/ un concept îți •Aceste activități vor
reprezen ta situații de
învățare confortabile
pentru tine
•În general te ve i simți
sigur pe tine în aceste
situații de învățare
•Braistorming folosind
post-it-uri
•Jocul de rol /
simularea îți permit s ă
participi și îți oferă o
experiență practică,
experiența ce te aj ută
să ții minte
•Faptul de a ajuta p e
19

aminte de jocul de rol
vizualizându-l în
gând.
•În acest tip de sarcină
vei fi un bun
observatoramintești cu ușu rință
atât cuvântul cât și
ideea/ conceptulaltcineva s ă
îndeplinească o
sarcină prin
demonstrație sau
sprijin practic
Situația de învățareVizual / vedere Auditiv / Ascu ltare Practic
3.- Activități
practice /
aplicative•Aceste activități
reprezintă situații de
învățare confortabile
pentru tine
•În general te ve i simți
sigur pe tine în
aceste situații de
învățare•Citește î n întregime
instrucțiunile / suportul
de curs
•Reții cu ușu rință
instrucțiunile verbale și
reușești în general să le
urmezi, a cționând
conform acestora•Aceste situații
reprezintă situații de
învățare confortabile
pentru tine
•Faptul de a efectua tu
însuți o activitate
practică facilitează
adesea înțelegerea .
•Preferință pentru
simțul tactil și pentru
sarcini practice
•Utilizarea scrisului
cursiv este m ai
ușoară de cât a
scrisului tipărit
•Ajutarea unei
persoane să
îndeplinească o
sarcină
4.- Învăț area •Îți vei organiza de •Folosirea unui casetofon •Învățarea prin
20

independe n
tăobicei zona de lucru
astfel încît să nu fie
aglomerată sau în
dezordine și te vei
concentra pe o
singură sarcinăpentru planificarea
gândurilor , ideilor,
eseurilor, ca ajutor
pentru mem orie , etc.
•Un mediu de lucru fără
zgomot sau o muzică în
surdină pot fi de ajutorîncercare și eroare
este utilă – „ dacă
prima dată nu
reușești , descoperă
unde ai greșit și
încearcă din nou” .
•Ai în general
încredere în tine însuți
/ însăți atunci când
abordezi o sarcină de
lucru
21

3. DIFERENȚIEREA INSTRUIRII
înseamnă răspunsul profe sorului la nevoile e levulu i
călăuzit de principii generale ale diferențierii, ca

sarcini care
evaluarea și ajustarea
respectă e levul
continuă
grupare flexibilă
Profe sorii pot diferen ția
în funcție de
folosind o varietate de strategii de instruire și de
management al clasei , ca :
•Inteligențe mult iple
•Puzzle
•Casete
•Activități ancoră
•Fișe de lucru
•Texte
•Materiale suport
•Cercuri literare
•Studii orbitale
•Instruire complexă•Contracte de învățare
•Învățare în grupuri mici
•Investigații în grup
•Studiu independent
•Strategii de interogare
•Centre de interes
•Grupuri de interes
•Teme p entru acasă
•Jurnale
22CONȚINUTUL PROCESUL PRODUSUL
disponibilitate interese profil de învățar e

Principi i cheie a clasei diferențiate
•Profesorul știe clar ce este important la materia lui
•Profesorul înțelege, a preciază ș i clădește pe diferențele dintre elevi
•Evaluarea și învățarea sunt inseparabile
•Profesorul ajustează c onținutul, procesul și produsul în funcție de
disponibilitatea , interesele și profilul de învățare al elevulu i
•Toți elevii participă
•Elevii și profesorii sunt colaboratori în învățare
•Scopurile clasei diferențiate sunt dezvoltarea m axim ă și succ esul
individual
•Flexibilitatea es te ca racte ristică m arcantă a clasei diferențiate
Cum să începi
Dacă n oțiunea de clasă diferențiată, ce ntrată pe elev, ți se pare
nouă, iată cât eva su gestii care te aj ută s ă-ți orientezi gândirea și
proiectarea în această d irecție.
Examineaz ă-ți filoz ofia despr e nevoi le individuale
În loc să te c oncentrez pe ce s ă faci în clasă, e m ai înțelept să te
concentrez as upra modului cum înțelegi predarea și învățarea. Iat ă
câtev a întrebări care te-ar ajuta :
Ce ți s e pare mai rezonabil : să faci mare parte din munca de la
clasă sau în primul rând elevii sunt mu ncitorii și gânditorii ? De ce ?
Ți se pare că toți elevii, tot tim pul, au nevoie de același manual,
aceeași problemă, ac eeași lecție? Sau ț i se p are că e levii au diferite
disponibilități pentru cifre, matem atică sau desen? De ce?
Se pa re că toți elevii învață la fel și în același ritm? Sau un ii
procesează informația în mod diferit și în ritm diferit față de alții ?
De unde știi ?afli mai mult de spre elevi v orbind în fața lor sau
vorbind cu e i ? De ce ?
Își formează elevii capacități de stu diu individual într-o clasă în care
tot ti mpul li se spune ce s ă facă ? Sau de vin independenți când
profesorul le d ă treptat tot m ai mu ltă responsabilitate în învățare și
îi învață cum s ă-și folosească independența în mod înțelept ? De ce
?
Le pasă elevilor dacă pot alege sau nu despre ce ș i cum s ă înveți ?
Le pasă mu lt sau puțin ? De ce ?
Când este învățarea m ai bogată și mai de durată : câ nd înveți pe
dinafară sau când te b azezi pe înțelegere ?
Cunoscând care este p ărerea ta, te vei simți mai comod și mai încrezător când
trebuie să răspunzi întrebărilor puse de elevi, colegi, directori și părinți ( De ce
predai așa ?)
Încep e cu pași mici
sarcinile diferențiate s ă dureze p uțin la început
Dezvo ltă-te profe sional încet, dar dezvo ltă-te !
Stabilește-ți anual unul sau două obiective, pe care să le urmărești.
•Ia-ți notițe d espre elevi.
•Fă o lecție diferențiată la fiecare capitol.
•Diferențiază un produs pe fiecare semest ru.

•Găsește r esurse multiple pentru câtev a părți esențiale ale
curriculum-u lui.
•Stabilește cr iterii de performanță comune pentru pr oduse și apoi
personalizează c erințele.
•Oferă elevilor posibilitatea de a-și alege m odul de lucru,
exprimarea, tema pe ntru acasă.
Imaginează-ți cum vor arăta activitățile
•Cum va î ncepe, se v a derula și se va te rmina act ivitatea ?
•Ce ar putea s ă nu meargă? Cum să eviți ?
Fă un pas îna poi și refl ectează
•De unde știi că t oți au înțeles ce ai vrut ?
•Cum ai introdus activitatea ?
•Au rămas elevii concentrați?
•Cum s -a terminat activitatea ?
•Cum ai interacționat cu e levii ?
Vorbește din timp și des cu el evii
•Folosește o a ctivitate în care elevii să reflecteze a supra diferențelor
în învățare.
•Cere ajutor elevilor pentru stabilirea liniilor directoare în vederea
funcționării clase.
Dă instrucțiu ni bine g ândite
•Pornește cu o sarcină familiară, apoi dă o sa rcină diferențiată unui
grup mic.
•Dă instrucțiuni de pe o zi ce alaltă.
•Folosește fișe de lucru
•Proiecte ază s au afișează indicațiile sarcinilor de lucru
Fii conștient și org anizat
•Folosește d osare de lucru.
•Fă o listă cu competențele dorite.
•Stabilește lo curi de colectar e pentru pr oduse.
Angajează toți elevii
Crește motivați a elevilor prin angajarea activ ă în înv ățare a
tuturor elevilor
Pentru a fi motivați să învețe, elevii trebuie implicați și angajați în
desfășurarea le cțiilor din clasă. E levii nu vor fi motivați dacă se află într-o
poziție de așteptare pasivă ( spectatori) în clasă. E ste ne cesar să fie
participanți activi în timpul învățării. Cu c ât ma i activi sunt elevii, cu atât m ai
motivați vor fi să învețe și vor obține rezultate mai bune. C ând elevii nu sunt
angajați în instruirea din clasă, e i se p lictisesc, ș i atunci când se plictisesc se
gândesc la altceva ș i se com portă ca a tare.
Utilizeaz ă strategii de calitate pentru a angaja toți elevii.
Punctul de intr are în lec ție
Începe lecția cu cev a ce ca ptează a tenția elevilor și îi angajează direct în
lecție, s ă fie astfel implicați chiar de la început.
Abilități de prez entare
Utilizează abilități ef iciente de prezentare pentru a v orbi cu elevii, nu a
le vorbi.

Strategii de ches tionare
Pune întrebări tutur or elevilor, și într-un astfel de mod, încât să-i
provoace să gândească ș i să răspundă.
Strategii de implic are
Utilizează strategii care îl încurajează p e elevi sp reflecteze l a cee a ce
învață ș i să fie implicați activ î n timpul orei.
Strategii pentru tema de a casă
•Extinde lecțiile în clasă prin tema d e acasă – el evii să fie activi și
angajați în învățarea în afara clasei, în special în tema d e casă.
Motiva rea elevilor ( motivație = calitate )
-puncte c heie-
Pentru a motiva e levii, este es ențială utilizarea de strategii de calitate în
patru domenii cheie pentru mot ivație :
1.- Stabilirea unui mediu încurajator de înv ățare
A. Stabileș te o apropiere fizică de e levi.
Deplasează-te prin clasă
Mută din când în când elevii
B. Com unică la un ni vel personal cu ei.
C. Demonstr ează corec titud ine în aștep tările privin d
comp ortamentul și înv ățarea
II. Implică toți elevii
A.- Planifică-ți un punct de intra re ( mod alitate de a începe
ora ) inter esant
Principii pentru un punct de intrare eficient. Scurt ( 2-4
minute) și utilizat în fiecare lecție
Utilizează o v arietate de tehnici
B. Utilizeaz ă abilități și mod alități efici ente de prezentare
Expresii faciale
Gestu ri
Contact vizu al
Vocea
Mișcarea
C. Utilizează strategii de che stion are ( într ebări ) de ca litate
Comunică tutur or elevilor că se a șteaptă ca f iecare să
răspundă la întrebări
Acordă șanse egale de a răspunde tuturor elevilor
Pune la dispoziție timp de așteptare pentru toți elevii
Utilizează teh nici de investigare a informației
Pune întrebări de nivel cognitiv ma i înalt
D. Utilizeaz ă strategii de implic are a elevilo r
Strategii de implicare care dezvăluie gândirea independentă
Strategii de implicare care pune în valoare capacități de
gândire în cooperare
E. Dă – le teme pentru acasă motiva nte
Dă instrucțiuni / enunțuri clare
Formulează s arcini de lucru mot ivante și relevante
Asigură feedback pentru teme le de acasă făcute

Implică-i și pe părinți
III. Asigură feedback – ul privi nd nivelul de p erfor manță
A.Asigură un feedb ack a nalitic pentru el evi
Spune-le elevilor de ce l ucrarea / răspunsul lor este p e
subiect sa u în afara subiectului
Asigură feedback la momentul potrivit
IV. Recuno aște meritele p entru eforturile ș i real izările e levilor
A.Utilizeaz ă recunoașterea sponta nă prin :
laude
notări pozitive al e elevilor
mini sărbătoriri
recompense, simboluri, cert ificate, i nsigne, etc.
privilegii speciale
B.Utilizeaz ă recunoașterea planificată
Expuneți / af ișați lucrările elevilor
Stabiliți obiective p entru toată cl asa și apreciați / recunoașteți
atingerea lor.
C.Principii pentru r ecunoașterea merit elor elevilor
Recunoașterea mer itelor trebuie să fie relevantă pentru elevi
Obiectivele trebuie să poată fi atinse de toți elevii
Recunoașterea trebuie să se facă la timpul potrivit
Nu uti lizați în mod abuziv a ceste strategii
APLICA ȚIE
Activitate individuală :
•Priviți harta m entală de diferențiere și
1.Bifați √ metodele pe care le folosiți uneori
2.Bifați de două ori √√ modelele pe care le folosiți adeseori
3.Notați cu axterisc * mezodele de spre care ați vrea să știți mai mult
sau pe care ați vrea să le folosiți mai mult
DIFERE NȚIEREA
sau predarea pen tru maximum de înv ățare individuală
Gradați sarcinile de la
ușoare la dificile pe fișe le
de lucruFixați sarcini deschise
deoarece elevii m ai bu ni
le interp retează într -un
mod mai solicitant. C ereți
mai mult de la elevii mai
capabili
Permiteți p rezenta rea
temelo r în ma i mul te
noduri, de ex.: studi ați un
subiect apoi pr ezentați un
raport S AU o dis cuție SAU
un graficDiferențiați
sarcibile și /
sau
timpul a locatFixați sarcini diferite
pentru grupuri sau in divizi
diferiți, în fu ncție de
abilit ăți
Învățarea bazată pe surse
de infor mare/
învăț arebazat e pe
resurs e;Pregătiți fișe a jutăto are
pentru elevii c are au
nevoie d e ele și le cer

Programe in dividu alizate ,
învăț are pas cu pas
Abordați toate tipuri le de
învăț are,vizual, auditiv și
practic,â; emisfere
cerebrale dreapta și
stâng aDiferențiați
experienț ele
de învățare
ale el evilorPlanifi cați utilizar ea
instrumen telor ajutăto are
de învăț are atunci când
există
Utilizați lu cru în grup, ex.
colegii se ajut ă între ei
Faceți perechi d e elevi cu
aptitudini dif erite care se
pot ajuta r ecuprocUtilizați :
– Verificarea între colegi
– predarea între colegi
-grupur ile de studiu
Dezvoltați abilit ăți
generice prin răspunsuri
indivi dualizat e pe
formula re specialeDiferențiați
răspunsulLăudați chiar și pentru
cele mai mic i progrese și
apoi st abiliți împreună
pasul ur măto r
Utilizați auto evalu area și
cereți elevilor să-și
impună obie ctiveEvitați nota rea cu
excepția cazuri lor în c are
este absolu t necesară
Reduceți nevoia de diferențiere prin :
•Îndrumarea inițială corespunzătoare
•Programe individuale d e învățare
•Evaluarea diagnostică în vederea planificării individualizate
•Învățare păas cu p as
•Verificați aptitudinile cerut e la intrarea în program
4. TEHNICI DE CHES TIONARE
Diferențier e – într ebări și folosirea greș elilor
Întrebările puse în clasă reprezintă unul dintre cele mai valoroase
instrumente din repertoriul unui profesor. Cu toate acestea, deseori este
foarte greu de stabilit modul potrivit în care putem pune întrebarea
potrivită în cel mai potrivit mo d.
Evitați să puneți întrebări de tipul „ Ghiciți la ce mă gâ ndesc / la ce am eu
în minte ”. Astfel de întrebări pot crea situații în care elevilor li se spune
că au greșit din cauză că nu au dat răspunsul pe care îl aveți în minte. La

rândul său acest lucru poate genera la elevi sentimente de jenă, de
insatisfacție, de vinovăție și duce l a demotivarea el evilor.
Varietate a de stiluri și abilități ale elevilor necesită o gamă variată de
întrebări. Va trebui să puneți unele întrebări pentru întregul grup, să
reformulați anumite întrebări pentru unii dintre elevi și să formulați
întrebări speciale pentru acei elevi care sunt mai tăcuți sau care par mai
nedumer iți. Lucrul esențial este să urmăriți cu atenție și să luați în
considerare tipurile diferite de comportame nt ale elevilor.
Ca profesori, suntem „ experți ” în domeniul nostru și cunoaștem limbajul
specific al disciplinei pe care o predăm. Acest lucru ne poate face să
uităm că cei care învață s-ar putea să nu cunoască terminologia noastră.
Dese ori, elevii nu răspund la o întrebare nu pentru că nu ar cunoaște
răspunsul, ci pentru că nu înțeleg întrebarea. Trebuie să folosim un limbaj
adecv at pe ntru fiecare elev în parte.
După ce elevul a fost ajutat să „ obțină răspunsul corect” prin folosirea
unor cuvinte care îi sunt cunoscute, putem introduce eleme nte noi de
terminologie care să ducă la înțelegerea conceptului. Nu uitați să scrieți
cuvâ ntul pe tablă și în același timp să și îl rostiți. Apoi, ajutați asimilarea
noii terminologii prin întrebări suplimentare care îl determină pe elev să
folosească cuvântul nou.
Aprecierea pozitivă a răspunsurilor pe care le dă o persoană ajută la
creșterea siguranței de sine și la sporirea încrederii. Cu toate acestea, ce
facem în cazul în care răspunsul pe care îl primim este greșit ? Există
pericolul de a întări idei sau concepte greșite sau confuze dacă acceptăm
sau suntem de acord cu toate răspunsurile din partea elevilor, fără a afce
nici o diferențiere.
O greșeală poate fi un eșec demotivant sau o oportunitate de a învăța –
depinde de dumneavoastră cum o veți folosi. „ Greșelile” sunt o sursă de
învățare importantă care poate fi folosită pentru a exploata la maxim
succesul / răspunsurile bune și pentru a consolida lucrurile noi învățate.
Efortul elevilor care dau răspunsuri greșite este adesea la fel de mare ca
și al elevulu i care dă răspunsul corect.
Elevii care reușesc să răspundă corect nu sunt neapărat mai înzestrați ;
aceștia pot avea același stil de învățare ca al profesorului și, de aceea,
predarea poate fi „ mai ușoară” în cazul lor și ei înțeleg mai repede și
mai bine. C e facem î n astfel de situații ?
Câteva greșeli fr ecvent e în ceea ce prive ște modul de a pune întrebări
Prea mu lte întrebări puse în același timp
Punerea unei întrebări și oferirea imediată a răspunsului de căt re profesor
Se pun întrebări doar celor mai buni elevi sau doar elevilor celor mai
simpatizanți

Punerea de întrebări de un singur ( același ) tip
Punerea de întrebări într-un mod ( pe un ton ) ame nințător
Nu se i ndică schimbarea tipului de întrebare
Nu se folosesc întrebări exploratorii ( de detaliere, de verificare a
înțelegerii, etc )
Nu se l asă suficient timp d e gândire
Nu se c orecteaz ă răspunsurile greșite
Ignorarea unor răspunsuri
Nu se o bservă variatele implicații posibile ale răspunsurilor
Nu se d ezvoltă / exploatează co nținutul răspunsurilor
Analizarea propriu lui mod de a pune întrebă ri
Pentru a efectua această analiză aveți nevoie de exemple de întrebări pe
care le-ați pus elevilor dumneavoastră. Cea mai eficientă modalitate de a
obține aceste exemple este înregistrarea unei lecții ( cel puțin 45 de minute ) și
extragerea întrebărilor pe care le – ați pus. Dacă nu reușiți să faceți acest lucru,
puteți alcătui o listă din memo rie ( dar această meto dă este mai puțin sigură și
eficientă – nu întotdeauna spunem exact ceea ce ne-am planificat să spunem
sau ne amintim e xact ș i în totalitate ce a veam d e spus sau am spus !).
ACTIVITATE 1
Întrebările închise necesită drept răspuns un singur cuvâ nt sau o frază
scurtă ( uneori doar da sau nu ), au doar un singur răspuns corect, iar cel care
pune întrebarea are un anumit răspuns predeterminat pe care se așteaptă să-l
primească . Ex. :” Ca re este f ormula chimică a oxidului de fier ? „
Întrebările desch ise necesită drept un răspuns o propoziție sau mai multe. În
cazul acestor întrebări există o varietate de răspunsuri acceptabile și poate să
nu existe un anumit răspuns „ corect”.
Ex.:” Apreciați că este nerecom andabil ca un cuplu să locuiască împreună
înainte de căsătorie ? „
1.- analizați propria listă pe care le-ați pus în cadrul unei lecții, stabilind
dacă acestea au fost întrebări închise sau deschise .Ce proporție au avut
întrebările deschise ?
2.-Ce vă indică aceste a despre propriul stil de predare ( didacticist,
magistrocentrist ( centrat pe profesor), axat pe conținut ? sau informațional,
pedocentrist ( centrat pe elev), ax at pe procese? )

Ce vă indică această analiză despre cât de stimulativă este lecția
dumneavoastră ? Cui ați adresat întrebările ? Cine a răspuns ? Ce proporție din
întregul grup a răspuns la întrebări ?
ACTIVITATEA 2
1.- Studiați categoriile de întrebări din Tabelul 1 până ajungeți la o înțelegere
deplină a acestora .
2.- Organizați pe categorii propriul eșantion de întrebări folosind cele șase
tipuri descrise.
3.- A cum com pletați că suțele din Tabelul 2.-
4.- Ce vă indică acest lucru despre propriul stil de a pune întrebări? Vă
concentrați mai mult pe consolidarea cunoștințelor ( prin întrebări ce solicită
procese cognitive de nivel scăzut) decât pe stimularea gândirii ( prin întrebări
ce so licită procese co gnitive de nivel înalt)? Modul de a pune întrebări pe care l-
ați folosit a fost adecvat pe ntru g rupul de elevi la care predați ?
Studiile arată că elevilor din școala primară le sunt adresate într-o
proporție mai mare întrebări de nivel înalt decât elevilor din învăț ământul
secund ar. De ce se întâmplă ac est lucr u ?
5.- Cum vă apreciați aptitudinile de a pune întrebări ? Care sunt lucrurile bune
în modul dumneavoastră de a pune întrebări și ce a r putea fi îmbunătățit ?
Analizarea propriu lui mod de a pune întrebă ri
Tabelul 1 Tipuri de întrebări și niveluri de solicitare cognitivă
Tipul de întrebare Desc riere / exemplu
1.- Întrebări de aduce re
aminte
( memorare)
( nivel cognitiv ce l mai
scăzut)Le cer elevilor să îți amintească informații pe care
le-au învățat anterior
Ex.:” Ce i nstrumen t am f olosit pentru a f ace
această m ăsurătoare ?”
2.- Întrebări de înțelegere
simplă
(nivel cognitiv scăzut)Le cer elevilor să repete informații care le-au fost
deja oferite de profesor în timpul lecț iei
Ex.:” De ce a m spus că trebuie să facem……….?”
3.-Întrebări de aplicare
( nivel cognitiv înalt)Le cer elevilor să înțeleagă un principiu general și
să-l aplice într-o situație n ouă
Ex.:” Ce teo remă ați folosit pentru a afla mărimea
acestu i unghi ?”
„ În ce mo d ați rezolva plângerea ace stui client ?”
4.- Întrebări de analiză
( nivel cognitiv înalt)Le cer elevilor să descompună un anumit conținut
( obiect, fenomen, proces) în părțile componente
și să analizeze ca racte rul părților componente ș i
relația dintre ele
Ex.: „ De ce a ales autorul să înceapă romanul în

acest m od neobișnuit ?”
„De ce aț i folosit mai degrabă tratame ntul X de cât
tratamen tul Y ”pentru p ărul acestui client ?”
5.-Întrebări de sinteză
( nivel cognitiv înalt)Le cer elevilor să dezvolte o i dee nouă, un plan
sau experiment
Ex.: „ În ce m od viziunea asupra lumii exprimată
în această dramă v ă schimbă atitudinea față de
prietenie și încredere ?”
6.-Întrebări de evaluare
( nivel cognitiv ce l mai
înalt)Le cer elevilor să facă anumite a precieri și să
emită judecăți în special în ceea ce p rivește
calitatea
Ex.: „ De ce p referați acest mo del în locul
celuilalt ?”
Tabelul 2 An alizarea propriului eșantion de întrebări
Nr. de
întrebări de
tip 1Nr. de
întrebări de
tip 2Nr. de
întrebări de
tip 3Nr. de
întrebări de
tip 4Nr. de
întrebări de
tip 5Nr. de
întrebări de
tip 6
Total tip 1 + tip 2 =
( nivel cognitiv scăzut)Total tip 3 + ti p 4 + ti p 5 + tip 6 =
( nivel cognitiv înalt)
% întrebări de nivel cognitiv scăzut = ………….
% întrebări de nivel cognitiv înalt = …………
5. STRATEGII DE PREDAR E CARE SĂ CORES PUNDĂ
STILURILOR
INDIVIDUALE DE ÎNVĂȚARE
Scopul acestui d ocumen t
•Scopul acestu i docume nt este:
•De a produce îndrumări privind strategii de predare care să
corespundă stilurilor individuale de învățare.
•Obiec tivele sunt:
•De a identifica o g amă largă de strategii de predare.
•De a folosi strategiile de predare care corespund cel mai bine
stilurilor de învățare individuale.
•De a prezenta un ansamblu de abordări și exemple de predare
care pot fi folosite pentru a asigura faptul că planurile de lecție
și mate rialele de studiu se potrivesc stilurilor de învățare ale
elevilor.
•De a elabora o metodologie pentru evaluarea gradului de
adecv are a strategiilor de predare la stilurile de învățare, în

raport cu percepția /satisfacția elevului, cu succesul și rata de
retenție.
•Rezultatel e / prod usele sunt:
•Un instrument care să le permită profesorilor să realizeze o
corespondență cât mai bună între strategiile lor de predare și
stilurile individuale d e învățare.
•Idei pe care școlile să le poată folosi pentru a lua în calcul și a
integra factorii necesari pentru evaluarea eficienței utilizării unei
predări potrivite cu învățarea și pentru evaluarea impactului
acesteia asupra percepției, succesului și ratei de retenție a
elevilor.
Acest p achet va a juta p rofesorii să se a sigure că elevii lor:
•petrec în mod plăcut și cu succe s tim pul la școală
•găsesc ce a ma i bună cale de a învăța
•își dezvoltă stilul preferat de învățare
•capătă o m ai bună înțelegere a modului în care învață
•devin mai eficienți și mai compleți în învățare
•capătă posibilitatea de a-și îmbunătăți performanțele de
învățare.
Acest pachet va ajuta managerii, profesorii, maiștrii-instructori și personalul de
sprijin să:
•dezvolte și să înțeleagă cum să dezvolte strategii de predare astfel încât
strategia
respectiv ă să includă prevederi care să răspundă fiecărui stil de
învățare.
•înțeleagă diversitatea s tilurilor de învățare ale elevilor lor.
• integreze fa ctorii necesari pentru ev aluarea ef icienței utilizării unei
predări potrivite cu î nvățarea și să evaluez e impactul a ceste ia asupra
percepției, succesului și ratei de retenție a elevilor.
Proiectul FEDA CB D 204
Strategii pentru o preda re care să cores pundă stilurilor individuale de
învățare ale per soanelor

 
Tipul vizual Tipul audit iv Tipul practic
Cum se folose ște tabel ul
1.Mai întâi trebuie să cunoașteți stilurile individuale de învățare ale elevilor
dumneavoastră.
2.Uitați -vă pe coloana intitulată “Sco pul predării – Ce d oriți să realizați?”
3.Decideți ce “Scop” va stabiliți pentru sesiunea respectivă (lista nu este
exhaustivă).
4.Uitați -vă pe coloana următoare, intitulată “Strategie de predare – cum o să
procedați?”
5.Decideți ce st rategie /str ategii intenționați să folosiți pe parcursul sesiunii.
6.Mergeți la pagina indicată.
7.Ultime le trei coloane, având titlul “Puncte tari pentru acest tip de persoană”
indică ce strategie prezintă cel mai mare grad de confort și încredere pentru
tipul respectiv de persoană care învață. Este deci esențial să vă îndreptați
cea mai mare parte a atenției în mod special asupra modului în care îi
puteți implica pe elevii pentru care această strategie NU este un
punct tare.
8.Folosiți formularele de plan de lecție pentru a planifica și a include toate
stilurile de învățare ale elevilor dumneavoastră.

Cum se folose ște tabel ul
Identificați stilurile de în vățare
ale elevi lor din gru pul dumneavoastră
Alegeți „Scopul predării”
pentru sesiunea dumneavoastră din lis ta
cuprinsă în tabel
Alegeți „Strategia de predare”
pe care o veț i folosi, din lista
cuprinsă în tabel
Mergeți la pagi na
indicată
Utilizați „strategiile pentru persoanele care
învață” indicate, având în vedere că un [ înseamnă
că acela este un punct tare și concentrâ ndu-vă, în
consecință, pe inclu derea celorlalți
Utilizați formularele de p lan de lec ție
pentru a planifica și a include toate
stilurile de învățare ale elev ilor
dumneavoastră

Scopul predării
Ce sperați să
obțineți.Strategia de
predare
Cum ve ți proce da?P
ag.
Nr.Puncte tari pen tru
acest tip de per soană :
Vizua
l
Auditiv
Practic
Generare a
entuziasmul ui și a
interesului în
privinț a unui
anumit subi ectExpunere orală8
Lectură dirijată9
Vizită10
Video / multimedia11
Explor area și
influențarea
opini ilor,
emoțiilo r,
convingerilor și
atitud inilorDiscuție12
Joc d e rol și stud ii de
caz13
Film și Video14
Rezolva rea de
problem e
(Planificarea și
organizarea
propriei înv ățări)Tutorial individual/1:1/
Mentorat15
Brainstorming16
Planificarea și
revizuirea acțiunilor17
Oferire a de
informație
De la teori e la
practică:
Explic area
conceptelor
teoreticeExpunere orală18
Suport de curs/fișe de
lucru19
Citire20
Demonstrație21
De la teori e la
practică: Legarea
teoriei de practic ăTutoriale individuale
(schimburi în ambele
sensuri)22
Atelier de
lucru/Simu lare/Joc de
rol23

Dobândirea de
abilități /
consol idarea
De la teori e la
practică:
Exersarea
practicilorAtelier de
lucru/Simul are/
Practică24
Demonstrație25
Formare (co aching)26
Învăț area unui
sistem “meca nic”,
sau a unor fapte
concrete, sau a
unei succe siuniÎnvățare meca nică27
Dezvolta rea de
abilități de
comu nicare or alăDiscuție :
•Dezb atere
•Masă rotundă28
Joc de rol/Piesă de
teatru/ Simu lare29
Lucru în grup
•Grup cu sa rcină
precisă
•Grup mic
•Brainstorming
•Grup creativ30
Dezvolta rea de
abilități de
comu nicare în
scrisTemă scrisă31
Dezvolta rea
lucrului în echipăJocuri/Piesă de
teatru/ joc d e rol32
Teme /p roiecte
integrate33
Vizită de două sa u ma i
multe zi le34
Lucru în grup
Generarea de idei:
•Brainstorming
Consolidarea ideilor:
•Grup cu sa rcină
precisă
•Grup mic35
Consoli darea
informațieiSeminar36
Joc de rol37
Evaluare/Test38
Temă de lucru/proiect
(individual/în grup)39
Analiza și
evaluarea
învățăriiÎntrebări și răspunsuri
verbale (pr ofesor și
elev)40

Exam en/te st41
Suport de curs cu
spații goale de
completat42
Întrebări de control43
Evaluare
practică/activitate cu
sarcină/schițarea
profilului de abilități44
În paginile următoare vom reda câteva modele de idei privind st rategiile
pe care profesorii le-ar putea folosi pentru a adecva strategia de predare
aleasă la stilurile individuale de învățare ale persoanelor, indicând numărul
paginii corespunzătoare din tabel. Pentru a studia toate modelele conform
tabelului consultați site-ul www . tvet.r o / aplicații.
Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi p entru a
adecva strategia de predare aleasă la stil urile individuale de
învăța re ale persoanelor
Strategii p entru persoanele ca re înv ață
Tipul vizu al
Tipul a uditiv
Tipul pr actic
•Exprimați-vă clar și
identificați punctele
principale.
•Încurajați folosirea
culorilor și folosirea
pentru notițe a •Aceasta v a fi o
situație de învățare
în care elevii se vor
simți în largul lor,
vor ave a încredere
în această
strategie. •O abilitate tact ilă
precum e ditarea de
text s-ar putea s ă se
dovedească utilă
pentru luarea de
notițe.Scopul predării – Ce sperați să realizați?
Generarea entuziasmului și a in teresului în
privința unui anumit subiectStrategia de predare –
Cum veți proceda?
EXPUNERE ORALĂ

propriilor “mo dele
cadru” a le elevilor, de
ex. “spidergrams” ș i
“flowcharts”
•Folosiți creioane
colorate ș i slide-uri
•Permiteți e levilor să
înregistreze pe bandă
expunerile orale
•Asociați un aspect
cheie cu o imagine
vizuală dintr-o carte
sau afișată pe
retroproiector.
•Graficele / tabelele
sunt folositoare•Este p osibil ca
elevii să dorească
să înregistreze
sesiunea pe bandă.•Dați e levului o copie
a notițelor.
•Vorbiți într-o ma nieră
animată.
•Încurajați utilizarea
“spidergrams” și a
modelelor cadru
(formulare) pe ntru
luarea notițelor
•Dacă î n expunerea
orală apare nevoia
de voluntari,
solicitați-le acestor
elevi p articiparea
•Oferiți-le elevilor un
produs /ob iect
tangibil pe care să-l
studieze.
Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi p entru a
adecva strategia de predare aleasă la stil urile individuale de
învăța re ale persoanelor
Strategii p entru persoanele ca re înv ață
Tipul vizua l
Tipul auditiv
Tipul pr actic
Exempl u:
Într-un program de nivel 3, profesorul care susținea expunerea orală a folosit o
folie de retroproiector cu o imagine/bandă desenată care conceptualiza întreaga
expunere. Acest lucru a generat implicarea celor cu domina ntă vizuală. Celor cu
dominantă practică li s-a cerut să se ofere voluntari pentru anum ite sarcini
specifice pe parc ursul sesiunii.
Scopul Predării – Ce sperați să realizați?
Generarea entu ziasmului și a interesu lui în
privința unui anumit subiectStrategia de p redare –
Cum veți proceda?
VIZITĂ

•Aceasta v a fi o
situație de învățare
în care elevii se vor
simți în largul lor,
vor ave a încredere
în această
strategie.
•Foaie de observație,
aspectel e cheie ce
trebuie observate.
•O hartă sau un plan
al obiectivulu i
vizitat.
•Oferiți-le elevilor
fotografii, ilustrații,
cataloage, filme
despre obiectivu l
vizitat
•Dați-le elevilor
suport de cur s cu
întrebări de control
•Utilizați o
prezentare
multimedia a
obiectivulu i vizitat,
folosind mijloace IT. •O bandă
/prezentare audio –
adesea pusă la
dispoziție de muzee
/ galerii de artă etc.
•Grupați pe cei cu
dominantă auditivă
câte d oi, ca să
poată discuta în
timpul vizitei despre
cele văzute.
•Întrebări cheie
/concursuri “cine
știe câștigă”
•Încurajați elevii să
discute d espre
vizită în faza de
planificare, în
timpul vizitei și
după aceea.
•Utilizați o
prezentare
multimedia a
obiectivu lui vizitat,
folosind mijloace IT.•Aceasta v a fi o
situație de învățare în
care elevii se v or
simți în largul lor, vor
avea încredere în
această strategie.
•O hartă sau un plan al
obiectivulu i vizitat.
•Sarcini precise de
îndeplinit
•Listă d e puncte c heie
/ întrebări stabilite
sub forma unui
concurs care necesită
căutarea de
informații.
•Utilizați o prezentare
multimedia a
obiectivulu i vizitat,
folosind mijloace IT.
•Oferiți-le elevilor
fotografii, ilustrații,
cataloage, filme
despre obiectivul
vizitat și puneți-i să
facă unele act ivități de
cercetare.
Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi p entru a
adecva strategia de predare aleasă la stil urile individuale de
învăța re ale persoanelorExemplu
Un grup de elevi la artă și design au vizitat o galerie de artă. Cei cu
dominantă vizuală s-au simțit în largul lor în această ipostază, cei cu
dominantă auditivă au fost grupați câte doi și li s-a cerut să discute despre
fiecare tablou pe care trebuiau să-l comenteze. Celor cu dominantă practic ă
li s-au dat sarcin i bine stabilite de a găsi, de a face și de a raporta.
Pag.10

Strategii pentru persoanele ca re învață
Tipul vizua l
Tipul auditiv
Tipul pr actic

•Puneți-i pe acești
elevi să observe
limbajul trupului
și expresiile feței
și folosiți aceste
lucruri ca punct
de discuție.•Aceasta v a fi o situație
de învățare în care
elevii se vor simți în
largul lor, vor ave a
încredere în această
strategie.
•Încurajați elevii să
scrie un scenariu sau
enunțuri cheie care ar
putea fi folosite pe ntru
a exprima diferite
opinii în timpul jocului
de rol.
•Folosiți-l pe acest elev
ca narator.•Aceasta v a fi o
situație de învățare în
care elevii se v or
simți în largul lor, vor
avea încredere în
această strategie.
•Încurajați pe unii
dintre elevi să joace
roluri, iar pe alții să-i
observe și apoi faceți
brainstorming în
legătură cu r eacțiile
avute /o bservate. Scopul predării – Ce sperați să realizați?
Explorarea și infl uențarea opiniilor,
emoțiilor, convingerilor și atitudinilorStrategia de predare –
Cum veți proceda?
JOC DE R OL / STUDIU DE CAZ
Exemp lu
În sesiunea lor, elevii au jucat roluri legate de interviurile pentru obținerea
unei slujbe. Ei au jucat pe rând rolul celui care intervievează, al celui
intervievat și al observ atorului și apoi au fos t evaluați de către colegii lor.
Pag.13

Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi p entru a
adecva strategia de predare aleasă la stil urile individuale de
învăța re ale persoanelor
Strategii pentru persoanele ca re învață
Tipul vizua l
Tipul auditiv
Tipul pr actic
•Folosiți planuri
vizuale, scheme
etc.
•Diagramele flux /
direcționale pot fi
de folos, d eoarece
indică m odul cum
un anumit luc ru
conduce l a un alt
lucru.
•Dese nați pe mă sură
ce vo rbiți, pentru a
arăta cum se l eagă
între ele diferitele
părți ale planului.•Aceasta va f i o
situație de învățare
în care elevii se v or
simți în largul lor,
vor avea î ncredere
în această
strategie.
•Discutaț i sarcina în
detaliu, încurajați
întrebările, discuțiile
etc. î nainte de a
formula orice
decizie / planuri.•Listă d e SARCINI
bazate pe practică,
•Liste cu lu crurile care
sunt de făcut:
1.Mergeți la
bibliotecă ș i
găsiți……
2.Subliniați
secțiunea ……..
3.Scrieți cu p ropriile
voastre cuv inte…
….
•Întocmiți din timp
lista de lucruri de
făcut și utilizați-o ca
structur ă principală a
lecției. Scopul predării – Ce sperați să realizați?
Rezolvarea de probleme (Planificarea și
organizarea propriei învățări)Strategia de p redare
Cum veți proceda?
TUTORIAL IND IVIDUAL / 1:1 /
Exemp lu
Sesiunea a fost înregistrată pe video de un elev cu dominantă practică
pentru a permite tuturor elevilor ca în sesiunea următoare să reflecteze
asupra procesului prin care au trecut în planificarea și organizare a propriei
lor învățări.
Pag.15

Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi p entru a
adecva strategia de predare aleasă la stil urile individuale de
învăța re ale persoanelor
Strategii pentru persoanele ca re învață
Tipul vizua l
Tipul auditiv
Tipul pr actic

•Aceasta va f i o
situație de învățare
în care elevii se v or
simți în largul lor,
vor avea î ncredere
în această
strategie.
•Puneți elevul s ă-și
noteze i dei de la
brainstorming
folosind creioane
colorate,
“spidergrams”,
imagini și simboluri
care au sens
pentru el.
•Utilizați cu lori pe
scheme p entru a
indica zonele de
legătură.
•Ați putea să folosiți
un astfel de elev
pentru a-l pune să
exprime idei în
format vizu al.•Aceasta v a fi o
situație de învățare
în care elevii se vor
simți în largul lor,
vor ave a încredere
în această strategie.
•Puneți elevul să-și
noteze inițial pe
scurt ideile și apoi să
le dezvolte în
propoziții care au
sens pentru el.
•Puneți elevul să-și
noteze cuvântul
/conceptul / ideea de
la brainstorming și
apoi s-o descrie cu
propriile sale
cuvinte.
•Permiteț i elevilor să
vorbească și să facă
schimb de idei, dar
nu să domine
sesiunea.
•Ați putea folosi un
astfel de elev pe
post de președinte
de ședință, pe ntru a-
i încuraja pe ceilalți
și a stimula •Aceasta va f i o
situație de învățare
în care elevii se v or
simți în largul lor,
vor avea î ncredere
în această strategie.
•Notați ideile
/conceptele cheie
de la brainstorming
și cereți acestor
elevi să alcătuiască
o listă cu acț iunile
necesare și să
ordoneze a ceste
acțiuni după gradul
lor de prioritate.
•Faceți ca acest el ev
să se ofere voluntar
pentru a n ota ideile.
•Ați putea alege din
rândul lor 2-3
voluntari care să
noteze pe flipchart,
cu creioane de
culori diferite, ideile
ce au legătură
unele cu a ltele.Scopul predării – Ce sperați să realizați?
Rezolvarea de probleme (Planificarea și
organizarea propriei învățări)Strategia de p redare
Cum veți proceda?
BRAINSTORMING

exprimarea ideilor.
Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi p entru a
adecva strategia de predare aleasă la stil urile individuale de
învăța re ale persoanelor
Strategii pentru persoanele ca re învață
Tipul vizu al
Tipul a uditiv
Tipul pr actic

•Aceasta va f i o
situație de învățare
în care elevii se v or
simți în largul lor,
vor avea î ncredere
în această strategie.
•Folosiți elemente d e
sprijin, uste nsile,
afișe, benzi
desenate etc.
pentru a i lustra cee a
ce aveți de
demonstrat.
•Utilizați folii de
retroproiector
colorate, p entru a
permite elevilor să
vadă și să audă în
același timp
informațiile.•Prezentați ve rbal
tot cee a ce f aceți,
explicați în
amănunt fiecare
punct.
•Încurajați-i pe
acești elevi să pună
întrebări și să
discute de spre
demonstrație în
timp ce
dumneavoastră o
efectuaț i.
•Utilizați secv ențe
video.•Aceasta va f i o
situație de învățare
în care elevii se v or
simți în largul lor,
vor avea î ncredere în
această strategie.
•Implicați-i acești
elevi cât m ai mu lt
posibil, de exemplu
cereți-le să vă fie
asistenți, să noteze
procedura pe tablă
în timp ce
dumneavoastră o
efectu ați etc.Exemplu:
Elevii au folosit brainstorming- ul într-o sesiune de tâmplărie pentru a
alcătui o listă de posibile obiecte care ar putea fi fabricate spre vânzare
folosind deșeurile rămase într-o cutie. Celor cu dominantă practică li s-a
cerut să prezinte deșeurile pentru a stimula apariția ideilor la cei cu
dominantă vizuală și auditivă.
Pag.16
Scopul predării – Ce sperați să realizați?
Oferirea de informație
De la teorie la p ractică:
Explicarea conceptelor teoreticeStrategia de predare
Cum veți proceda?
DEMONSTRAȚIA

•Faceți fotografii sau
folosiți imagini video
Exemplu
Elevii dintr-un program de tehnologie alimentară au privit o demonstrație a
fabricării pâinii. S-au fabricat diferite loturi, variindu-se metodele folosite
și timpul de frământare a aluatului. Elevii au avut posibilitatea de a privi,
descrie și apoi de a folosi tehnicile și de a vedea efectele la produsele
finale.
Pag.21

Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi p entru a
adecva strategia de predare aleasă la stil urile individuale de
învăța re ale persoanelor
Strategii pentru persoanele ca re învață
Tipul vizu al
Tipul a uditiv
Tipul pr actic

•Încurajați elevii să
privească ma i întâi,
să vadă legăturile
cu practica.
•Este uti l să
demonstrați / să
arătați mai întâi
elevului ce să facă.
•În jocul de rol cei cu
dominantă vizuală
vor fi observatori
buni.
•Puneți la dispoziție
instrucțiuni bazate
pe imagini, acolo
unde este ne cesar.•Aceasta v a fi o
situație de învățare
în care elevii se vor
simți în largul lor,
vor ave a încredere
în această
strategie.
•Utilizați întrebările
și răspunsurile
pentru a încuraja
elevul s ă vorbească
despre cum se
leagă teoria de
practică.
•Puneți-i pe elevi să
discute cu
dumneavoastră sau
cu un coleg despre
sarcina dată, pe
parcursul efectu ării
acesteia.•Aceasta va f i o
situație de învățare
în care elevii se v or
simți în largul lor,
vor avea î ncredere
în această strategie.
•Puneți-i pe acești
elevi să “ajute” sau
să lucreze în echipă
cu alții.
•Permiteți-le “să
atingă” și “să facă”.
•Permiteți e levilor să
exerseze, să facă
greșeli și să încerce
din nou.
•Încurajați implicarea
elevilor.Scopul predării – Ce sperați să realizați?
De la teorie la p ractică: Legarea teo riei de
practicăStrategia de p redare
Cum veți proceda?
ATELIER DE LUCRU/SIMULARE/JOC DE ROL
Exemplu
După ce au învățat despre circuitele electrice și despre radio-receptoare
în cadrul unei sesiuni teoretice, elevilor li s-a cerut, în cadrul unui atelier
de lucru, să proiecteze și să realizeze un a parat de radio foarte simplu.
Pag.23

Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi p entru a
adecva strategia de predare aleasă la stil urile individuale de
învăța re ale persoanelor
Strategii pentru persoanele ca re învață
Tipul vizu al
Tipul a uditiv
Tipul pr actic
•Mai întâi arătați și
demonstrați.
•Fiți dispus să
repetați, să arătați
și să lucrați
împreună cu el evul. •Discutar ea
tutur or aspectelor
practicii este
esențială•Aceasta va f i o situație
de învățare în care
elevii se vor simți în
largul lor, vor avea
încredere în această
strategie.
•Permiteți e levilor să se
implice
•Nu fiți excesiv de
stricți, permiteți
elevilor să controleze
situația într-o oarecare
măsură.Scopul predării – Ce sperați să realizați?
Dobândirea de ab ilități/con solidarea
Exersarea prac ticilorStrategia de p redare
Cum veți proceda?
FORMARE (COACHING)
Exemplu
Într-un program de educație fizică, un profesor forma un grup de elevi în
privința modului în care aceștia trebuie să instruiască oamenii în vederea
folosirii aparatelor de gimanstică. Elevii au fost încurajați să discute, iar
profesor ul a prezentat verbal fiecare pas și a folosit întrebăr ile și
răspunsurile pe tot parcursul formăr ii. Elevilor li s-a dat apoi posibilitatea
de a „încerca” și de a „exersa” unii cu alții.
Pag.26

Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi p entru a
adecva strategia de predare aleasă la stil urile individuale de
învăța re ale persoanelor
Strategii pentru persoanele ca re învață
Tipul vizu al
Tipul a uditiv
Tipul pr actic
•Legați fiecare pas
din succe siunea de
pași de o imagine și
puneți-i pe elevi să
și-o imagineze /
deseneze în gând.
•Utilizați “asocierea
de imagini”
•Scrieți succes iunea
de pași folosind
culori / modele,
ilustrații, în timp ce
o repetați. •Aceasta v a fi o
situație de învățare
în care elevii se vor
simți în largul lor,
vor ave a încredere
în această
strategie.
•Utilizați “asocierea
de cuvinte”
•Explicați cu vo ce
tare.
•Puneți lucrurile în
forma u nui cântecel
sau a un ei poezii.
•Încurajați folosirea
înregistrărilor
•Utilizarea te hnicilor
mnemonice
(ajutoarelor ve rbale
pentru mem orare)•Fiți sistemat ic.
•Legați pașii unul de
celălalt.
•Utilizarea mâ inilor /
corpului pentru a
ajuta la memo rarea
și reamintirea
succesiunii de pași.
(în genul “cap,
umeri, genunchi,
degete”)
•Executați
succesiunea de pași
folosind elemen te
reale / simbolice.Scopul predării – Ce sperați să realizați?
Învățarea unui sistem „mecanic”, sau a unor
fapte concrete, sa u a unei succesiuniStrategia de p redare
Cum veți proceda?
ÎNVĂȚARE MECANICĂ (PE DE R OST)

Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi p entru a
adecva strategia de predare aleasă la stil urile individuale de
învăța re ale persoanelor
Strategii pentru persoanele ca re învață
Tipul vizu al
Tipul a uditiv
Tipul pr actic

•Utilizați fotografii,
filme sau ilustrații
pentru a st imula
dezbaterile cu
privire la viață.
•Folosiți o fotografie
ca stimul a lături de
text.
•Înainte de
dezbatere oferiți
spre citire un text
stimulativ.•Aceasta v a fi o
situație de învățare
în care elevii se vor
simți în largul lor,
vor ave a încredere
în această
strategie. dar nu-i
lăsați să domine.
•Folosiți un citat/text
pentru a stimula
discuția.
•Prezentați o
secvență video
pentru a stimula
dezbaterea. •Aceasta va f i o
situație de învățare
în care elevii se v or
simți în largul lor,
vor avea î ncredere în
această strategie.
•Fixați reguli și
termeni de referință
pentru discuție ș i
dezbatere.
•Sugerați unuia dintre
acești elevi să
“prezideze”
dezbaterile.
•Legați exemplele /
stimulii de idei și
situații practice din Exemplu
Într-o clasă de nivel 3 de studii asupra comunicări i, trebuia ca elevii să
învețe modelul “comunicăr ii intrapersonale” . Profesorul a desenat o
diagramă pas cu pas pe o foaie mare de hârtie, diagramă pe are elevii de
tip practic o puteau parcurge, explicând pe rând fiecare element. Diagrama
a existat și pe suportul de curs, fiecare pas fiind însoțit de un cuvânt
cheie și de o imagine cheie. Cuvintele cheie au alcătuit un ajutor verbal
pentru memorare pe care elevi i de tip audit iv l-au găs it folositor.
Pag.27
Scopul predării – Ce sperați să realizați?
Dezvoltarea de ab ilități de comunicare oralăStrategia de p redare
Cum veți proceda?
DISCU ȚIE: DEZBATERE/MASĂ ROTUNDĂ

viața reală.
Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi p entru a
adecva strategia de predare aleasă la stil urile individuale de
învăța re ale persoanelor
Strategii pentru persoanele ca re învață
Tipul vizu al
Tipul a uditiv
Tipul practic

•Aceasta v a fi o
situație de
învățare în care
elevii se vor simți
în largul lor, vor
avea încredere în
această strategie.
•Integrați aspecte
vizuale în
descrierea temei .•Aceasta v a fi o situație
de învățare în care elevii
se vor simți în largul lor,
vor ave a încredere în
această strategie.
•Citiți descrierea temei
împreună cu e levii.
•Cereți el evilor să se
gândească, individual și /
sau în grup, la întrebări
legate de sarcina dată, și •Aceasta va f i o
situație de
învățare în care
elevii se vor simți
în largul lor, vor
avea î ncredere în
această strategie.
•În cadrul tem ei
includeți o
activitate practică,
ce necesită lucru Exemplu
Într-o clasă de nivelul 3 elevii trebuiau să-și dezvolte abilitățile de
comunicare orală. În sesiunea respectivă, profesor ul a folosit secvențe de
film pentru a s timula discuți a despre cenzură.
Pag.28
Scopul predării – Ce sperați să realizați?
Lucrul în echipăStrategia de predare
Cum veți proceda?
TEME/PROIECTE INTEGRATE

•Încurajați elevii să
utilizeze d iferite
procedee vizu ale
legate de notițele
lor, de exemplu
sublinierea
•Produceț i tem a
finală pe video. să discute î n grupuri mai
mari.
•Încurajați elevii să
discute de spre temă un ii
cu al ții sau cu pr ofesorul.
•Încurajați înregistrarea
pe bandă a informațiilor.
•Produceț i tem a finală pe
bandă audio / video.în echipă și
abilități de
conducere, deci o
activitate care nu
poate fi dusă la
bun sfârșit de o
singură persoană.
Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi p entru a
adecva strategia de predare aleasă la stil urile individuale de
învăța re ale persoanelor
Strategii pentru persoanele ca re învață
Tipul vizua l
Tipul auditiv
Tipul pr actic

•Faceți setul de
întrebări cât m ai
vizual posibil.
•Includeți eleme nte
grafice / imagini •Aceasta v a fi o
situație de
învățare în care
elevii se vor simți
în largul lor, vor
avea încredere în •Aceasta va f i o
situație de învățare
în care elevii se v or
simți în largul lor,
vor avea î ncredere în
această strategie.Exemplu
O temă legata de turism cerea elevilor grupați pe echipe să se informeze
despre facilitățile locale de transport și de petrecere a timpului liber.
Fiecare persoană a hotărât de care din cele două aspecte dorea să se
ocupe, iar apoi fiecare grup a discuta t acțiunile necesare și cine și ce va
face. Elevii cu dominantă practică au alcătuit un plan de acțiune pe pași.
Fiecărui elev i s-a repartizat o sarcină în raport cu punctele sale tari, de
exemplu cei din tipul practic trebuiau să se ducă și să colecteze informa ții,
cei cu dominantă vizuală urmau să interpreteze datele și să deseneze grafice
și tabele pentru prezentare iar cei cu dominan tă auditivă trebuiau să
pregătească și să susțină prezentarea verbal ă.
Pag.39
Scopul predării – Ce sperați să realizați?
Analiza și ev aluarea înv ățăriiStrategia de p redare
Cum veți proceda?
ÎNTREBĂRI DE CONTROL

pentru a e xtinde
informația scrisă.
•Alcătu iți câteva
întrebări în majoritate
vizuale, cu mi nim de
text.
•Pregătiți o ve rsiune
scrisă a întrebărilor,
pentru a pe rmite
elevilor să
urmărească
individual întrebarea
de pe hârtie atu nci
când aceasta este
citită cu voc e tare.
•Folosiți programe de
calculator pentru a
alcătui setul de
întrebări de controlaceastă strategie.
•Citiți cu voce t are
întrebările.
•Repetați și citiți de
la un cap la altul.
•Încurajați elevii
să-și repete în
gând întrebarea.
•Folosiți programe
de calculator
pentru a alcătui
setul de întrebări
de control•Dezv oltați setul d e
întrebări astfel încât
să încorporați și
activități practice,
cum a r fi
îndeplinirea unei
sarcini sau
demonstrarea unei
anumite abilități.
•Oferiți elevilor un
anume g rad de
libertate în cee a ce
privește mo dalitatea
de răspuns –
practică, în scris,
etc.
•Folosiți programe de
calculator pentru a
alcătui setul de
întrebări de control
Exemplu
Într-un program de IT lecția a început cu o recapitulare prin întrebăr i de
control a celor învățate în sesiunea anterioară. Grupul a fost divizat în
două echipe, întrebările au fost proiectate pe ecran pentru a putea fi
citite de elevi. Întreb ările au fost formuate și verbal.
Pag.43

MODE L
Idei privind strategiile pe care profesorii le-ar putea folosi p entru a
adecva strategia de predare aleasă la stil urile individuale de
învăța re ale persoanelor
Scopul predării – Ce sperați să realizați?
Strategia de predar e – Cum veți proc eda?
Strategii pentru persoanele ca re învață
Tipul vizu al
Tipul a uditiv
Tipul pr actic

Formular pentru planul de lecți e
Cele două formulare pentru plan de lecție vă permit să extindeți
„strategiile de învățare” pe care le veți folosi pentru elevii cu
dominan tă vizuală, auditivă și practică, sau să verificați dacă v-ați
adresat fiecărui stil de învăța re în fiecare activitat e, pentru a vă
asigura că învățarea are loc pentru toți pe tot parcursul sesiun ii.
Formular pentru analiza propriilor practici
Acest formula r a fost conceput astfel încât să vă permită să vă
anali zați practicile actuale legate de adecvarea la stilurile de
învăț are, să efectua ți din nou activi tățile și să reflectați asupra
diferențelor ce au rezultat din adecvarea strategiilor de predare la
stilurile de învăța re.
Formular pentru tema de luc ru
Acest formula r vă va da posibil itatea de a oferi diferite abordări ale
sarcinii stabilit e, care să corespundă punct elor tari ale celor trei
stiluri de învăț are.

Plan de Lecți e
Profesor : _________ ____________ ___ Titlul programu lui: _______________ ____________ ____________ ____________ _Sala
:______ ___
Data: _______________ ___________
Scopul predăriiStrategia
de
predareTimp
aloc
atStrate gii de învățare
Elevi cu
dominantă
vizualăElevi cu
dominantă
auditivăElevi cu
dominantă
practicăResurseScopul într egii s esiuni:
Obiective:
•
•
•

Scopul predăriiStrategia
de
predareTimp
aloc
atStrate gii de învățare
Elevi c u dominantă
vizual ăElevi cu dominantă
auditivăElevi cu dominantă
practicăResurse
Evaluare a lecție i
Ce a decu rs bine?
Ce trebuie modif icat în viitor?

Plan de Lecți e
Profesor : _________ ____________ ___ Titlul programu lui: _______________ ____________ ____________ ____________ _Sala
:______ ___
Data: _______________ ___________
T
impScopul
predăr iiStrategia de predare Strategii de învățareStiluri de
învățareResurse
VAPScopul într egii s esiuni :
Obiective:
•
•
•

TimpScopul
predăr iiStrategia de predare Strategiile de învățare Stilurile de
învățareResurse
VAP
Evalua rea lecției
Ce a decurs bine ?
Ce trebuie modificat î n viitor?

Formular pentru analiza propriilor practici
Acest formular a fos t conceput a stfel încât să vă permită să vă analizați practicil e actual e
legate de adecvarea la stilurile de învăț are, să efectua ți din nou activitățil e și să reflectați
asupra diferențelor ce au rezultat din adecvarea strategiilor de predare cu stilurile de
învăț are.
SituațiaStrategia folosită Analiză după sesiune legată de: Acțiune pentru
viitor
Elevii cu
dominantă
vizualăElevii cu
dominantă
auditivăElevii cu
dominantă
practică

PRAC TICA RE FLEC TIVĂ
ANALIZA P REDĂRI I ȘI A ÎNVĂȚĂRII
Activitat ea de pred are propus ă :
Ce do resc ca elevii … ……
Să înveț e ?
Să exp eriment eze ?
Să îmbu nătățească ?
Să În țeleagă ?

Să fie cap abil să știe ?

Să știe ?
Cum voi organiza
sesiunea ?
Cît va dura ?Ce resurs e îmi t rebuie ?
Cuvinte cheie c e trebuie
communicate
Cum voi ș tii că au pregresat ?
Evaluare și an aliză
Cum a mers ? Care
este pasul următor ?
Ce a mers bine ?
Ce poate fi înbun ătățit ?

(ÎN L OC DE ÎNCHEIE RE)

CHESTIONAR DE EV ALUARE FI NALĂ A SEMINARUL UI
Pentru a evalua eficiența demersul ui formativ, vă rugăm să completați, prin bifare,
acest chestionar, răspunzând sincer la următoarele întrebări. Vă asigurăm că
răspun surile dumneavoas tră vor f i tratate cu confidenț ialitate.
1.În ce mă sură considerați că temat ica prezen tărilor a fost d e interes și utilă
pentru Dvs. ?
În foarte ma re
măsurăÎn mare
măsurăÎn măsură
moder atăÎn mică m ăsurăÎn foarte mică
măsură
2.Cât de mult d in cele învățate la acest cur s considerați că veți putea f olosi în
activitatea D VS.?
Foarte multMult Destul de
multDestul de
puținPuțin Nimic
3.Considerați că met odologia de formare utilizată a f ost:
Foarte eficient ăRelativ eficientăRelativ ine ficient ăComplet ineficientă
4.Modul de prezen tare a fost:
Foarte atractiv
Relativ atractivNeutru Relativ
neatractivComplet
neatractiv 
5.Limbajul folosit a fost:
Foarte accesibil
Accesib il Relativ
accesib ilRelativ
neînț elesComplet
neînțeles 
6.Cum v -ați simțit în cadrul grupurilor de lucru?
Foarte bine Bine Mode rat Rău Foarte rău 
7.Apreciați pe o scală de la 5 la 1 cât de stimulativ profesional a fost impactul
cursului asupra Dvs.
5. foarte
stimulativ 43 21. compl et
nestimula tiv 
8.-Sarcina de a transmite colegilor din școala dv. cele învățate la acest curs vi
se pare:
Foarte ușoară
Relativ ușoarăGrea Foarte greaImposibil d e făcut


9. Care este st area dvs.de spirit la sfârșitul acestui seminar? (bifați figura care o
exprimă cel mai bine! )
Vă mulțumim!
BIBLIO GRAFI E
Program PHARE RO 0108 – 01
Curs de forma re regională regională – Materiale di dactice p entru
învățarea centrat ă pe elev