Invatarea centrata pe elev [605637]

Invatarea centrata pe elev

Trecerea la o metodologie mai activă, centrată pe elev, implică elevul în procesul de
învățare și îl învață aptitudinile învățării, precum și aptitudinile fundamentale ale muncii
alături de alții și ale rezolvării de probleme. M etodele centrate pe elev implică individul
în evaluarea eficacității procesului lor de învățare și în stabilirea obiectivelor pentru
dezvoltarea viitoare. Aceste avantaje ale metodelor centrate pe elev ajută la pregătirea
individului atât pentru o tranziți e mai ușoară spre locul de muncă, cât și spre învățarea
continuă.

Principii

Principiile care staul la baza învățării eficiente centrate pe elev sunt:
• Accentul activității de învățare trebuie să fie pe persoana care învață și nu pe profesor.
• Recunoașt erea faptului că procesul de predare în sensul tradițional al cuvântului nu este
decât unul dintre instrumentele care pot fi utilizate pentru a -i ajuta pe elevi să învețe.
• Rolul profesorului este acela de a administra procesul de învățare al elevilor pe care îi
are în grijă.
• Recunoașterea faptului că, în mare parte, procesul de învățare nu are loc în sala de clasă
și nici când cadrul didactic este de față.
• Înțelegerea procesului de învățare nu trebuie să aparțină doar profesorului – ea trebuie
împărtă șită și elevilor.
• Profesorii trebuie să încurajeze și să faciliteze implicarea activă a elevilor în
planificarea și administrarea propriului lor proces de învățare prin proiectarea structurată
a oportunităților de învățare atât în sala de clasă, cât și î n afara ei.
• Luați individual, elevii pot învăța în mod eficient în moduri foarte diferite.

Iată câteva exemple de învățare centrată pe elev:

• Procesul de predare are trei faze, iar fiecare necesita metode adecvate. (Vezi metoda
PAR)
1. Prezinta: Metod e de prezentare de noi cunostinte elevilor sau de incurajare in a le gasi
singuri, ceea ce poate implica fapte, teorii, concepte, povestiri etc.
2. Aplica: Metode care sa -i oblige pe elevi sa aplice noile cunostinte care le -au fost doar
prezentate. Aceasta este singura modalitate de a te asigura ca elevii formeaza concepte
despre noul material pentru a il intelege, a si -l aminti si a il folosi corect pe viitor.
3. Recapituleaza: Metode de incurajare a elevilor sa isi aminteasca vechile cunostinte in
vederea clarificarii si concentrarii asupra punctelor cheie, asigurarii unei bune intelegeri
si punerii in practica si verificarii cunostintelor mai vechi.

• Lecția pleacă de la experiențele elevilor și cuprinde întrebări sau activități care să îi
implice pe e levi.
• Elevii sunt lăsați să aleagă singuri modul cum se informează pe o anumită temă și cum
prezintă rezultatele studiului lor.

• Elevii pot beneficia de meditații, în cadrul cărora pot discuta despre preocupările lor
individuale cu privire la învățare și pot cere îndrumări.
• Aptitudinea elevilor de a găsi singuri informațiile căutate este dezvoltată – nu li se oferă
informații standardizate.
• Pe lângă învățarea specifică disciplinei respective, li se oferă elevilor ocazia de a
dobândi aptitudini funda mentale transferabile, cum ar fi aceea de a lucra în echipă.
• Se fac evaluări care permit elevilor să aplice teoria în anumite situații din viața reală,
cum ar fi studiile de caz și simulările.
• Lecțiile cuprind o combinație de activități, astfel încât s ă fie abordate stilurile pe care
elevii le preferă în învățare (vizual, auditiv, practic / kinetic)
• Lecțiile înlesnesc descoperirile făcute sub îndrumare și solicită participarea activă a
elevilor la învățare.
• Lecțiile se încheie cu solicitarea adresat ă elevilor de a reflecta pe marginea celor
învățate, a modului cum au învățat și de a evalua succesul pe care l -au avut metodele de
învățare în cazul lor

Predarea în vederea învățării active: descrierea materialelor de instruire

• Cadrele didactice și el evii trebuie să fie conștienți de stilurile de învățare pe care le
preferă și, în consecință, de modul cum învață cel mai ine. În materialele de instruire se
prezintă un simplu chestionar care se poate folosi pentru elevi la identificarea stilurilor
lor de învățare.

Strategii de predare în vederea învățării active

Învățarea trebuie să cuprindă activități de prelucrare a noii materii învățate, care trebuie
legată de ceea ce elevul știe deja. Sarcinile trebuie să fie autentice, stabilite în context
semnific ativ și legate de viața reală. Ele nu trebuie să implice doar repetarea unor lucruri,
deoarece acest lucru duce la învățarea “de suprafață” și nu la învățarea “de profunzime”.

Având în vedere faptul că învățarea elevilor va implica erori, sarcinile trebui e să le ofere
ocazia de a se autoevalua, de a corecta, de a discuta cu colegii, de a primi reacția
profesorului, precum și de a face alte verificări de “conformitate cu realitatea”.

=Utilizați:=
(I) Metode care necesita o pregatire sumara si putine res urse :
Predare prin intrebari,
Bulgare de zapada,
Brainstorming,
Experimentul Gandului (Empatia),
Roata ;
(II) Metode care implica materiale (fotocopii sau cartonase) ce se distribuie elevilor
Invatare cooperanta,

Puncte -cheie,
Intrebari pe baza textului ,
Transformare,
Explicatiile elevilor,
Harti/diagrame/desene,
Rezumatul,

(III) Activitati care necesita putin mai multa pregatire; se incepe cu cele mai usoare :
Hotarari – Hotarari,
Prezentarile elevului,
Predare de catre elevi – Pentru predarea de aptitudini,Jigsaw – O metoda de invatare
cooperanta,
Controversa academica,.
Intrebari ’’Bulgare de zapada’’,
Invatarea individuala,
Ochelari, Competenta de a judeca
Comparatie si contrast.
• “Predarea prin întrebări” sau descoperirea sub îndrumare
• Expl icarea sarcinilor care cer elevilor să își explice unii altora modul cum au înțeles un
anumit lucru și să elaboreze acest mod de a înțelege înainte de a -l exprima
• Punerea de întrebări și răspunsuri de “diagnoză ” și utilizarea răspunsurilor greșite
pentru a explora și a corecta neînțelegerile. “Întrebările socratice”.
• Utilizarea sarcinilor și întrebărilor care stimulează gândirea elevilor și se bazează pe
Taxonomia lui Bloom și nu simpla reamintire. Aceste sarc ini și întrebări necesită mai
multă gândire și prelucrare.
Analiză: întrebări de tip “de ce”,
Sinteză: întrebări de tip “cum”, “ai putea să”
Evaluare: întrebări de judecată.

Aceste întrebări de rang superior impun elevilor să își creeze propriile concepț ii cu
privire la noua materie învățată. Nu se pot face raționamente pe marginea materiei
învățate înainte ca aceasta să fie conceptualizată; de aceea, întrebările care solicită
raționamentul vor determina conceptualizarea.

• Utilizarea studiilor de ca z care leagă subiectul discutat de viața reală sau de experiențele
anterioare și deci de învățarea anterioară
• Utilizarea lucrului în grup, care solicită elevilor să discute materia învățată, astfel încât
să colegii să se verifice între ei și să învețe un ii de la alții
• Învățarea implică “construirea de modele”; de aceea, utilizați hărți ale minții și rezumate
care relevă relația dintre părțile subiectului și întreg. De asemenea, arătați legătura dintre
subiectul de astăzi și alte subiecte

• Predarea apti tudinilor în contextul subiectului respectiv. Gândiți -vă la dumneavoastră ca
la un profesor de aptitudini care utilizează conținutul materiei pentru a preda aptitudinile
respective.
• Stimularea sporește ritmul învățării. De aceea, utilizați resurse genero ase,
plurisenzoriale și activități energice și creați o atmosferă de amuzament atunci când este
posibil.

Puncte -cheie pentru asigurarea succesului in lucrul pe echipe :

Fixarea sarcinii de lucru

• Sarcina de lucru trebuie sa fie clara si exprimata in scris
• Profesorul sau mebrii grupului desemneaza un Scrib
• Limita de timp acordat este mentionata inainte
• Sarcinile de lucru se diferentiaza prin aceea ca sunt deschise, graduale si/sau dificile
• Exista cel putin cateva sarcini sarcini de lucru cu gr ad de dificultate ridicat, notate mai
sus in Clasificarea lui Bloom, mai exact cele ce necesita : analiza (intrebari de tipul ‘de
ce’), sinteza (intrebari de tipul ‘in ce mod’) sau evaluare (intrebari de tipul ‘care’ sau ‘cat
de bine’)
• Pe langa rolul de Scrib, luati in considerare roluri pentru elevi cum ar fi : Profesor,
Controlor, Responsabil cu vocabularul, Reporter, Responsabil cu rezumatul, Conducator
etc.

Elevii lucreaza

Grupul sau profesorul desemneaza un Scrib care noteaza ideile
Profesorul verifica atentia elevilor plimbandu -se printre banci si citind notitele
Scribului
Se fixeaza limite de timp scurte, acestea stimulandu -i pe elevi
Fiecare elev din grup poate avea la un moment dat rolul de Scrib

Verificare si corectare

Verifica ti notitele Scribului pentru a observa rata progresului
Feedback -ul este ‘medalia si scopul misiunii’ cel putin uneori : o ‘medalie’ pentru
progresul
realizat si un ‘scop al misiunii’ care ii stimuleaza pe elevi sa mearga mai departe

Feedback si reviz uire

Se solicita raspunsuri de la fiecare grup (fiecare grup trebuie sa furnizeze doar un
punct de vedere, pentru a oferi sansa si celorlalti sa raspunda)
Ati putea numi un ‘Corector’ si apoi alegeti la intamplare pe cineva din grup care sa
explice de scoperirile grupului
Punctele -cheie in procesul de invatare trebuie subliniate si scrise pe tabla
Luati in considerare o recapitulare intr -un stil interogativ -asertiv in cadrul careia
profesorul nu ofera raspunsul corect ci foloseste Intrebari si Raspu nsuri pentru a conduce
clasa spre o discutie generala. Spre exemplu : « Bun, stim care este parerea
grupului X, dar toata lumea este de acord ? » (Vezi ’’Teaching Today’’)

Recapitulare
Elevii sunt intrebati care sunt punctele -cheie descoperi te
Se iau notite si se impart fise xeroxate
Spre sfarsitul orei se recapituleaza punctele -cheie prin Intrebari si Raspunsuri

AVANTAJE:

1. Cresterea motivatiei elevilor , deoarece acestia sunt constienti ca pot influenta procesul
de invatare
2. Eficacit ate mai mare a invatarii si a aplicarii celor invatate, deoarece aceste abordari
folosesc invatarea activa;
3. Invatarea capata sens deoarece a stapani materia inseamna a o intelege;
4. Posibilitate mai mare de includere – poate fi adaptata in functie de p otentialul fiecarui
elev , de capacitatile diferite de invatare, de contextele de invatare specifice.