Invatarea Actiunii Tactice Colective de Atac Un Doi Ul la Nivelul Unei Echipe de Fotbal (10 12 Ani)

Diverse2

Invatarea Actiunii Tactice Colective de Atac Un Doi Ul la Nivelul Unei Echipe de Fotbal (10 12 Ani)

Byadmin ianuarie 1, 2024

Învățarea acțiunii tactice colective de atac un-doi-ul la nivelul unei echipe de fotbal (10-12 ani)

Cuprins

Capitolul 1 – Introducere

Prezentarea temei

Motivele alegerii temei

Gradul de actualitatae

Scopul lucrării

Capitolul 2 – Fundamentarea teoretico – metodică

2.1 Orientări și tendințe noi în jocul de fotbal din punct de vedere al problematicii abordate

2.2 Aspecte principale cu privire la tactica jocului de fotbal la nivelul copiilor de 10 – 12 ani

2.3 Descrierea acțiunii tactice colective de atac un-doi-ul în jocul de fotbal

2.4 Principalele metode și mijloace folosite pentru învățarea acțiunii tactice colective de atac un-doi-ul

2.5 Particularitățile de vârstă specific vârstei de 10 – 12 ani

Capitolul 3 – Organizarea cercetării

3.1 Ipotezele de cercetare

3.2 Perioada, locul și condițiile

3.3 Subiecții

3.4 Metode de cercetare folosite

3.5 Descrierea experimentului realizat

Capitolul 4 – Prezentarea, prelucrarea și interpretarea datelor

4.1 Prezentarea datelor cercetării

4.2 Prelucrarea și interpretarea datelor cercetării

Capitolul 5 – Concluzii și propuneri

Bibliografie

Anexe

Capitolul 1 – Introducere

1.1Prezentarea temei

Fotbalul esteocel mai îndrăgit și cel maixpoular joc sportiv de pe întregul mapamond.

Popularitatea și atracțiaapentru practicarea acestei discipline sportive sunt determinate de existența unor caracteristici proprii, care o fac una din cele mai special discipline sportive.

Aceastătdisciplină angreneazădin jurul ei specialiști, antrenori, teoreticieni, cercetători științifici, biologi, medici, psihologi, profesori, dar maioales un număr extrem de mare deospectatori.

In țaraonoastră apărut undeva in jurul anului 1893, când au apărutyprimele mingi la Arad șisBucurești, aducând ani maiqtârziu recunoaștere României pe planvmondial prin echipelenparticipante la competiții europene cabSteaua, Rapid, Dinamo, Universitatea Craiova, dar mai ales la nivelkinternațional prin echipa natională care încperioada 1990-2000 reușește calificări la turneeletfinale ale Campionatelor Europene și rMondiale.

Fotbalul fmai este privit gși ca unhmijloc al educației fizicewdatorită valențelor instructive și educativekcare au determinat cuprinderea luibîn programa școlară de educație fizicăedar și prin diverse forme decorganizare a activității fotbalisticedșcolare.

Datorită calităților sale formative estejintrodus în toate formele degînvățământ, practicat în mod științific darzși ca activitate motrică de timp liberucontribuie la întărirea sănătății, la dezvoltareavmultilaterală a capacitătilor fizice și psihice, și la acumulareaqunor deprinderi tehnice și a unor acțiuni tactice necesarenîn practicarea jocului de fotbal.

Astăzi fotbalul sehcaracterizează printr-o activitatekcompetițională foarte bogată, la care se maixadaugă pe lângă jocurile din campionatul intern, și alte meciurivoficiale și amicale dar și alte competițiicocazionale.

Fotbalul prin evoluția, organizarea șihdesfășurarea procesului devselecție, pregătire și perfecționare nuvse poate realiza fără un suport bștiințific, teoretic și practic adecvat noutăților și tendințelor jocului de gfotbal.

Spectacolul oferit de fotbal este și vazrămâne un mijloc de integraredsocială, de educație, de petrecereaatimpului liber într-un mod cât maihplăcut, de aceea fotbal devine mai eficient, iar angajareadafectivă este mult mairintensă.

În fotbalul practicathla nivel juvenil antrenorul trebuie să gasească cele mai eficiente mijloace de stimulare a jucătorilor în perspectiva unei participări active dar și conștiente ale acestora pe parcursul procesuluijde învățare.

Acțiunea tactică colectivă defatac un-doi-ul constituie mijlocul tacticbprin care se poate stopa intervenția lauminge a unui adversar. Acțiunea tactică colectivăxde atac un-doi-ul este întânlităhfoarte des și în jumătatea proprie a terenuluikde joc nu numai în faza de finalizare a atacului.

Una dinzprincipalele trăsături ale acțiunii tacticehcolective de atac un-doi-ul o constituie desfățurarea fizică pe zonevreduse ale terenului de joc, în condiții de spațiu și timp. De aceea, este esențialăkviteza maximă de execuție pentru surprinderea adversarulului și pentruxreușita acestei acțiuni tactice colective de atac.

1.2 Motivele alegerii temei

Învațarea acțiuniigtactice colective dewatac un-doi-ul deține un rolrfoarte important în jocul de fotbalhdeoarece această acțiune trebuieydesfășurată foarte rapid și pe spațiiecât mai reduse de către atacanțidîn scopul derutării adversarului iar din această cauză este foarte eficientă peoparteaoofensivă.

Mi-am propus săpstudiez această temă deoareceadeține o foarte mare importanță pewfaza de atac, atât în fotbalulkpracticat la nivel de copii și juniori câteși la nivel de performanță.

Această lucrare își propunevsă studieze și să cerceteze jocul de fotbalhdin punct de vedere tehnico-tactic scoțândeîn evidență acțiunea tactică colectivăzde atac un-doi-ul care în viziunea mea o găsesc extremhde importantă pe faza de finalizare și de marcare a golurilor.

1.3 Gradul de actualitate al temei

Pentru o bunăzorganizare a activității desfășurate la nivelulrcopiilor și juniorilor trebuie să sekaibe in vedere carcteristicile psihice și fiziologiceespecifice pentru categoria lor denvârstă .

Prin studiul propus suntmde părere ca aceasta lucrare deține unzfoarte mare grad de actualitatepdatorat îmbunătățirii procesului de pregătire alcjuniorilor, în perspectiva realizăriincerințelor impuseode către jocul modern în ceea ce privește învățareamacțiunii tactice colective de atac un-doi-ul.

Pe viitor fotbalulvva fi produsul conștientizării procesului instructiv-educativ, dar și algpromovării și consultării explozieihinformației științifice valorificate prin antrenament și joc.

1.4.Scopul lucrării.

Scopul acesteiolucrări constă în învățarea acțiunii tacticevcolective de atac un-doi-ul lafnivelul unei echipe de 10-12 ani, care printr-un proceskcontinuu de învățăre și consolidarenpoate aduce numeroase avantajevîn jocul de fotbal.

Această lucrareqîși propune să evidențiezeccele mai eficiente metode și mijloace pentru învățareavacțiunii tactice colective de atac un-doi labnivelul unei echipe de 10-12 ani cu scopul clarxde îmbunătățire al calității jocului echipei.

Capitolul 2 – Fundamentarea teoretico – metodică

2.1 Orientări și tendințe în jocul de fotbal din punct de vedere al problematicii abordate

Jocul de fotbaltpracticat astăzi este un fotbal multbmai aspru și mult mai complex decât cel din trecut. Nu exagerămfatunci când afirmăm că jocul de fotbal la nivelul actualaeste un joc total.

Acțiunea tactică colectivă devatac un-doi-ul în jocul actual demfotbal, reprezintă o activitatejfoarte complexă, atât in atac dar și înoapărare, de multe ori realizarea eficientă a acesteidacțiuni tactice conduce la obținerea de victorii.

Jucătorii uneiyechipe trebuie săqdețină capacități psihice si fizicegoptime, în scopul rezolvării eficiente și oportunela acestei actiuni tactice collective de atac înztimpul jocurilor.

Fotbalul de performanță cunoaște o deosebită dezvoltare, având în vedere jocul în sine, competiția, dar și procesul de pregătire ale copiilor și juniorilor.

Participarea jucătoruluiuprin acțiunile tehnico-tactice în timpulcjocului de fotbal, cere formezcomplexe de execuție și desfășurare, subyaspect individual dar și colectiv. Toate acțiunilepefectuate de jucători, atât de apărători cât șivde atacanți, pentru reușita un-doi-ului secdesfășoară întcondiții de criză deespațiu daroși de timp, apărând astfel execuțiile simpleiși rapide ocare cresc eficiențaeacestei acțiuni.

În fotbalul modern pregătirea acestei acțiuni tactice colective de atac se desfașoară astfel:

Trebuie să fie cât maiiechilibrată

Întregul colectivutrebuie să participe lacrealizarea acesteieacțiuni

Să permităsdeclanșarea finalizării cuzșanse foarte mari de aiînscrie

Să fieaexecutată peitoatăcsuprafațasterenului

Să existedo circulație continuă a jucătorilorrdupă pasarea mingii ( dute și fii gataysă primești ).

Pentru a putea surprindesapărările și a inventa culoare pentru paseleedecisive.

Jucătorii trebuiersă se demarce în permanență petspațiile libere din apărarea adversă

În privința fotbaluluixactual la nivelul echipelor deycopii și juniori trebuie să existe ungspirit colectiv-constructiv în acțiunilezdesfășurate atât în atac cât și în apărare printr-o bună colaborare în scopul relizării reușite a acestor acțiuni. Înucontextul fotbalului modern spiritul ofensivpdeține un rol important în marcarea golurilor șiqobținerea victoriilor, fără ca acest aspectcsă aibe vre-o legătură cu potențialulrapărării.

Fotbalul actual mai esteqdeterminat și de apariția înwjoc a unor scheme propriizale echipei care să aibătla bază exploatarea la nivel maxim ancalităților de care acești jucători dispun, având dreptpscop înlăturarea jocului la întâmplare și a celuiuindividualist.

Ritmul de jocvconstituie și el o tendință foarteyimportantă în fotbalul modern deoarece schimbarea acestuia înpacțiunile tactice de atac ajută foarte mult pentrubrealizarea finalizării, acesta se vacexecuta prin starturi și demarcări rapide pebdiferite direcții de atac. ( Grigore, Gh., Strategia formativă a jucătorului, editura Printech, București ).

In fotbalul actual se observă atât în atac cât și în apărare apariția unei tendințe către simplitate către eficiență, întrucât condițiile jocului impun aceasta ca o cerință obiectivă.

În concluzie pentru obținerea unor performanțe deosebite, antrenorii și jucătorii trebuie să țină cont de tendințele acestui joc sportiv, în cadrul unui proces aranjat, sistematic, de specializare teoretică și nu în cele din urmă practică.

2.2 Aspecte principale cu privire la tactica jocului de fotbal la nivelul copiilor de 10 – 12 ani.

“ Tactica jocului de fotbal reprezintă totalitatea acțiunilor individuale și colective ale jucătorilor unei echipe desfășurate atât în atac, cât și în apărare, concepute și organizate eficient, respectând legile jocului( regulamentul de joc ) și trăsăturile conduitei sportive, în scopul obținerii unui rezultat favorabil.” ( Ciolcă, S. M. , Tehnica și Tactica jocului de fotbal, editura România de Mâine, București 2006 )

Principiile tacticii :

A. Principiileygenerale

Trecereaqfoarte rapidă a jucătorilor din apărarevîn atac și din atac în apărare.

Concentrareamatenției tuturor jucătorilor la toate acțiunilevdin teren, pe toată durata partidei.

Reducerea herorilor tehnico-tactice pe toatăvdurata meciului.

Efectuareantuturor acțiunilor tehnico-tacticeb în timp util.

Anticipareazacțiunilor proprii, efectuate debcoechipieri dar și de adversari.

Acordarea sprijinuluinreciproc în atac și apărare.

Preocuparea permanentăhpentru realizarea superiorității numericevîn atac și apărare.

Determinarea adversaruluifsă greșească prin:

Acțiunile – tehnico tactice individualebși colective executate în marebviteză în vederea surprinderii adversarului.

Schimbarea prinmsurprindere a formelor și sistemuleor de jocgspecifice atacului și apărării.

Colaborarea cu foartetmare eficiență între compartimente șiwlinii de jucători.

Toți jucătorii ataca,ntoți jucătorii se apără.

B. Principii speciale pentru atac

1. Preocuparea permanentă a jucătorilor pentru pasarea mingii în scopul pregătirii finalizării, marcării golului sau pentru temporizare.

2. Alternarea procedeelorvtehnice și a acțiunilor tactice în scopul derutării adversarului.

3. Acoperirea permanentă a direcțiilor principale de atac (culoare, poziții sau zone favorabile pentru pregătirea finalizării).

4. Executarea în mare viteză cu adresă și eficiență a acțiunilor tehnico-tactice.

5. Evitarea conducerii mingii într-un mod exagerat (folosirea doar în scop tactic-ofensiv).

6. Alternarea tempoului în efectuareapacțiunilor tehnico-tactice, prioritară fiindyzona de finalizare.

C. Principiile specialeâpentru apărare

1. Preocuparea continuă a jucătorilorâpentru indepărtarea perierii adversarului.

Schimbarea prinmsurprindere a formelor și sistemuleor de jocgspecifice atacului și apărării.

Colaborarea cu foartetmare eficiență între compartimente șiwlinii de jucători.

Toți jucătorii ataca,ntoți jucătorii se apără.

B. Principii speciale pentru atac

1. Preocuparea permanentă a jucătorilor pentru pasarea mingii în scopul pregătirii finalizării, marcării golului sau pentru temporizare.

2. Alternarea procedeelorvtehnice și a acțiunilor tactice în scopul derutării adversarului.

3. Acoperirea permanentă a direcțiilor principale de atac (culoare, poziții sau zone favorabile pentru pregătirea finalizării).

4. Executarea în mare viteză cu adresă și eficiență a acțiunilor tehnico-tactice.

5. Evitarea conducerii mingii într-un mod exagerat (folosirea doar în scop tactic-ofensiv).

6. Alternarea tempoului în efectuareapacțiunilor tehnico-tactice, prioritară fiindyzona de finalizare.

C. Principiile specialeâpentru apărare

1. Preocuparea continuă a jucătorilorâpentru indepărtarea pericolului și demintrarea în posesia mingii.

2. Asigurarea qpermanentă a echilibrului în plan defensiv.

3. Realizarea unei apărări elasticemprin adaptarea permanentă a formelor șimsistemelor specifice apărării la intențiilebatacanților adverși.

Pentru o rezolvare eficientăba situațiilor apărute în joc, atât înțatac cât și în apărareșnecesită o pregatire fizică și tehnică anjucătorilor, valorificarea capacităților și caracteristicilorșechipei, dar și a carențelor constatate în pregătireamadversarilor.

Printr-o pregătire tactică foarte bună se insușesc modalități de pregătire, organizare și desfășurare a acțiunilor tactice de atac și de apărare caracteristice acestei ramuri de sport, adaptat unei concepții de participare în competiții, și în vederea obținerii de performanțe. ( Motroc, I. și Motroc, F. , Fotbalul la copii și junior, editura Didactică și Pedagogică R.A. , București ).

Caracteristici ale tacticii:

Tactica este ratională, influențată de gândirea tactică.

În pregătirea fiecărei acțiuni tactice, prin anticiparea acesteia, conduce la infăptuirea celor mai eficiente procedee tehnice sau acțiuni tactice. Eficiența acțiunilor tactice individuale și colective este stabilită de contribuția creatoare și selectivă a rațiunii.

Fiind intercondiționatăqmultiplu, tactica estezdependentă de calitatea capacităților motrice specifice șiygenerale, de gradul de pregătire al tehnicii, de elementeletteoretice dobândite și de profilul psihologic al jucătorilor.

O alta caracteristică actacticii jocului de fotbal este elasticitateaqacesteia, deoarece la fiecare joc seâînsușește un anumit plan tactic, pe parcursmacesta poate fi schimbat în funcție demdiferitele situații care pot apărea în desfășurarea competiției.

Tactica jocului de fotbal este evolutivă, determinată de tendințele noi apărute în plan teoretic și metodic, de modificări ale regulamentului, dar și de apariția unor noi procedee tehnice , toate acestea ajută la evoluția tacticii în jocul de fotbal.( Ciolcă, S. M. 2006, Tehnica și Tactica jocului de fotbal, editura România de Mâine, București )

Acțiunile tactice colective de atac

Acțiunile tacticebcolective în atac sunt, în esență, mijloace prin caremse realizează scopul final al atacului – marcarea golului.

Acțiunile tactice colectivevde atac sunt reprezentate din acțiuni coordonate de doi sau mai mulți jucători care urmăresc să depășească adversarul în perspectiva obținerii unui jucător liber care să poată finaliza. Acestexacțiuni se execută cu ajutorul procedeelor tehnice de preluare, conducere și transmitere a mingii, de mișcările efectuate în teren și de finalizarea la poartă.

Precizăm că la baza acțiunilor tactice colective pentru atac stau acțiunile tactice individuale de atac și procedeele tehnice, prilej pentru care ele trebuie să fie cunoscute, repetate și perfecționate până la înalta măiestrie în urma unui proces continuu de instruire. ( Ciolcă, S. M. 2008, Fotbal. Fundamente teoretice și metodice, editura Academia Națională de Educație Fizică și Sport, București ).

Pregătirea tactică

Factorul tactic a începuttsă-și facă simțită prezența în momentul înbcare procesul de instruire a devenit conștient și organizat sistematic. Experiența practică demonstrează că numai un process instructivvrealizat correct poate duce la rezultate vizibilehși durabile.

În țara noastră pregătirealfotbalistului a înregistrat progrese vizibile. Pregătirea tactică nu prezintăwaccepțiuni noi în ceea ce privește metodele, ci mai mult o întindere și o folosire cât mai eficace anacestora.

Caracteristic pentru pregătirea tactică sunt:

Asamblarea explicației cu exersarea, adică a descrieri verbale cu situația concretă

În joc exercițiul nu poate fi delimitat precum o temă căci conține multe elemente tactice înlănțuite. Antrenorul în această situație poate explica sarcinilie ce trebuiesc executate de către jucători, greșelile efectuate, deci nu poate demonstra.

Numărul de repetări trebuie să fie cât mai mare pentru ca secvențele din timpul jocului să rămână fixate în memoria jucătorilor, deoarece situațiile în joc se schimbă des.

2.3 Descrierea acțiunii tactice colective de atac un-doi-ul în jocul de fotbal

Un-doi-ul (dă și dute) este un altomijloc de realizare a tacticii colective de atac, prin care se poate anihila intervenția unui jucător. Depășirea este realizată prin pasa la un coechipier, apariția prin spatele adversarului cu pătrundere spre poartă, reprimirea pasei și șut. Acțiunea se desfășoară pe spații reduse, de obicei în spațiul de poartă contra apărărilor aglomerate, având la bază pasa pe poziție viitoare. ( Ciolcă, S. M. 2006, Tehnica și Tactica jocului de fotbal, editura România de Mâine, București ).

Pasaepe pozițieiviitoareceste foarte importantă pentru realizarea acțiunii tactice colective de atac un-doi-ul.

Pentru o bună eficiență în realizareaaacțiunii tactice colective de atac un-doi-ul, se recomandămexecutarea acesteia pefspații cât mai reduse pentru a puteavdestabiliza apărărileeaglomerate.

În joculcofensiv în care senutilizează acțiunea tactică colectivăcde atac un-doi-ul se recomandă ca jucătorii să aibe unmcontrol al mingii foarterbun, în condiții de mare dificultate și mare viteza, indiferntide postul pe care aceștiaeacționează întteren.

Pentru obbună realizare a un-doi-ului este necesarăpprezențaccoechipierului, viteza și direcția pe careaacesta se deplasează, numărulaadversarilor șipplasamentul acestora în teren dar șisstarea terenului și condițiilegatmosferice.

Pentru a fiereușită depășirearadversarului folosind acțiunea tactică colectivă de atac un-doi-ul trebuie să segrespecte trei momente:

Pasăacorectă în contextulgtactic creat,icătre un coechipier.

Aparițiaarapidă în spatelesadversarului cugpătrundere spre poartă, pe oyzonă sau pe un culoari liber.

Reprimireabpasei pe poziție viitoare și șut laopoartă ( cu sau fără preluare ) sau continuareavacțiunilor ofensiveuposibile. ( Grigore, Gh. 2012, Futsal. Tactică și Rgulament, editura Universitară, București ).

2.4 Principalele metode și mijloace folosite pentru învățarea acțiunii tactice colective de atac un-doi-ul

Selecționareacacestorimetode și mijloace este strict necesară pentru atingerea obiectivelor propuse din arsenalul celor existente, constituie unacdin cele maiodificile probleme cu care sedconfruntă antrenorul.

Datorită varietățiicsituațiilorvîn care se află colectivul, numărul metodelor și mijloacelordeste foarte crescut acesteaqsuportând un proces de îmbunătățireucontinuu dar și de un procesagenerat de progresulejocului, dar și de intereselekspecialiștilor în acest sens.

Metodelecși mijloacele folosite în trecut pentruepregătirea fotbaliștilorferau instalate, cu precădere, plecând de lasfactorii tradiționali de ordin: tehnic, fizic șihtactic.

Metodele și mijloacelednoi folosite în pregătirea jucătorilor, trebuie săgasigure o pregătiredcomplexă fără să ignoreqtotal rolul celorlaltepmetode mai vechi.

Obsevările făcute ne-auxcondiționat săbclasificăm metodele și mijloacele de pregătire, care dețin undplus de specificitate în ceea ceeprivește formarea unităților morale și dehacțiune a jucătorilor.

Metode folositeupentru invățarea acțiunii tactice colective de atac” un-doi-ul”.

Metoda explicației- esteodată de antrenor și ltrebuie să fie cât mai simplă, cât mai clară și pe înțelesul tuturor jucătorilor pentru ca aceștia să poatăvrecunoaște foarte ușor scopul acestorgelemente tehnice. Această metodă îl ajutăhfoarte mult pe antrenor pentru căkpoate folosi elementeleeinsușite în jocultșcoală.

Metoda execuției sau exersării- deține un rol foartecimportant în executarea elementelor sirexercițiilor rezolvate șitdemonstrate. Subiectul trebuie săfexecute cât mai corect exercițiile pe care antrenorul levexplică, le demonstrează și le pune înnpractică. Antrenorul poate sădintervină ori de câte ori este nevoie în corectareagexercițiilor pe care acesta le-a pus în practică pe perioada pregătirii.

Metoda demonstrației- deține un rol foarte important înpdemonstrarea elementelor tehnice folosite înapregătirea jucătorilor.

Antrenorul trebuie săedemonstreze foarte corect exercițiile în fațaujucătorilor și trebuie să-i lase șigpe aceștia să le prezinte. Astfel, este mult maihsimplu ca jucătorul să fie mai atent atunci când prezintărexercițiul în fața colectivului. Pe tot parcursulsantrenamentului jucătorii trebuieesă prezinte o atențiegsporită pentru recunoaștereavexercițiilor folosite de antrenor înkpregătire.

Principalele mijloace folosite pentru învățarea acțiunii tactice colective de atac un-doi-ul:

1. Jucătorii sunt dispuși față în față pe linia de poartă la o distanță de 3-4 m și vor executa pase în 2 din deplasare pe toată lungimea terenului ( 4-6 lungimi de teren, se execută cu ambele picioare).

2. Jucătorii sunt dispuși față în față, la o distanță de 3-4 m și execută 2-3 pase în doi din deplasare , până în dreptul unui jalon unde vor executa un-doi-ul (20-25 de repetări).

3. Același exercițiu, dar cu trei jaloane așezate la o distanță de 4 m.

4. Același exercițiu, dar în condiții de adversitate, cu un apărător pasiv și cu finalizare.

5. Finalizări în urma un-doi-ului efectuat în diferite zone ale terenului ( în apropierea suprafeței de pedeapsă), cu adversar pasiv (alternativ, 20-25 execuții pentru fiecare pereche de jucători). ( Ciolcă, S. M. , Tehnica și tactica jocului de fotbal, editura România de Mâine, București 2006 ).

6. Jucătorii perperechi plasați la 30 m deopoartă, combină 18-20 de m de poarta lacînceput cu un adversarhsemiactiv și apoi activ. Combinația sepefectuează pe părțileclaterale ale terenului.

7. Același exercițiu darvcombinația estexefectuată pe zona centrală adterenului.

8. Jucătoriifdispuși pe două șiruri laginterval de 5-6 m între ei, peuperechi. De-a lungul terenului, pepmijloc se plasează înclinie 3-4 jaloane la 15 m întregele. Jucătorii, câtevdoi la minge execută în dreptul fiecăruifjalon combinația un-doi. Îngapropierea jalonului jucătorul cu mingea pasează lateralkpartenerului șigsprintează scurt 2-3 m. Partenerul transmitebmingea direct la întânlire. După ce depășesccultimul jalon jucătorii se întorc folosindsaceleași procedee.

9. Jucătorii dispuși pe douătșiruri la interval de 5-6 m între ei, pegperechi. De-a lungul terenului seqplasează 3-5 jucători (adversari pasivi) laddistanța de 20 m între ei. Jucătorii execută dinfalergare ușoară în dreptulrfiecărui adversar pasiv combinația un-doi. În dreptul adversarului pasiv jucătorul cu mingea paseazăklateral partenerului șibsprintează 2-3 m .

Partenerul o transmite prin spatelecadversarului, direct lasîntânlire. După ce se depășește prin pasă adversarul cse retrage spre poartă.

Indicații metodice

Jucătorii trebuie sa execute rapid un-doi-ul în scopul derutării apărătorului.

În condițiile penultimului apărător, atacanții trebuie să fie atenți la evitarea ofsaidului, prin transmiterea rapidă a mingii. ( Ciolcă, S. M. 2006, Tehnica și tactica jocului de fotbal, editura România de Mâine, București ).

2.5 Particularitățile specifice vârstei de 10 – 12 ani

La această vârstă școlarulrîncetează să mai fie copil dar nici nu poate fi considerattmatur, deși el începe să creadă acest lucru și chiar să segafirme printr-un comportament opozitiv.

La vârsta de 10 ani sfârșitul claselor primare și începutul ciclului gimnazial, copilul prezintă un bunxechilibru psihic, o stare de sănătate foarte bună dar și ofdezvoltare fizică armonioasă.

În plan afectiv și volitiv școlarul este preocupat îndeosebi de satisfacerea nevoilor sale personale, fără a prezenta un intereskspecific pentru viața sa interioară, iarusepararea sexelor pentru el nu este ogproblemă.

Mai întâi acest echilibru începe să se destrame din punct de vedereosomato-funcțional și în același timp ca o dublare cuncarcter interdependent din punct de vedere psihic.

Această vârstă a preadolescenței care mai este numită și vârsta pubertară vizează în primul rând începutul maturizării fizice a copilului, fiind o epocă de construire și de formare intensă a personalității și conștiinței morale a individului.

Procesele puberale care marchează vârsta preadolescenței se manifestă la băieți prin apariția ejaculărilor spontane și a pilozității la axile și pubis, iar la fete prin apariția menstruației. Aceste fenomene se întind în timp ceea ce face să se vorbească despre prepubertate (10-12) ani și pubertatea propriu-zisă la vârsta de 13-14 ani, prima dintre ele reprezentând o intensificare a ritmului de creștere, cu schțarea caracterelor sexuale secundare.

Preadolescența mai este numită și perioada hainelor scurte, datorită creșterii intense în înălțime, a membrelor superioare și inferioare dar și a nasului în raport cu fața.

În perioada preadolescentină apar și schimbări de atitudine față de părinți cărora nu li se mai confesează, preferând prietenii apropiați sau cunoștințele, i se răspunde adeseori cu un plus de autoritate pe care tinerii nu o mai acceptă.

Conflictele sunt amplificate uneori de precaritatea condițiilor pedagogice și social-morale ale familiei, ceea ce conduce la îndepărtarea subiectului de mediul familial la reacții autopinitive la fuga de acasă și altele .

Imaginea de sine a preadolescentului este una critică, orientată mai mult spre nevoi și aspirații personale, dorința de afirmare a acestuia devine una foarte puternică, încrederea în propriile sale forțe depășind uneori posibilitățile reale.

Tot la această vârstă atât băieții cât și fetele au accese de obrăznicie și încăpățânare, ca o reacție la opoziția adulților față de tendințele și aspirațiile preadolescenților.

Preadolescenții marchează intelectual un salt în manifestările gândirii, care devine acum una abstractă și foarte critică, memoria este acum logică iar capaciatea de asimilare crește.

Preadolescenții încep un nou ciclu școlar cu discipline noi de învățământ care solicită capacitățile interpretative și creatoare.

Pe plan senzorial-perceptiv cresc capacitățile discriminative și auditive, se dezvoltă orientarea spațio-temporală ca și tendința de interpretare a semnificației percepțiilor, se dezvoltă spiritul de obsevație în legatură cu unele interese și curiozități ale preadolescenților.

Gândirea preadolescentului prezintă modificări majore în jurul vârstei de 12 ani, când dobândește posibilități operaționale noi, apare gândirea abstractă, logică, când raționalmentele devin din ce în ce mai complexe, când se folosesc judecăți ipotetice și disjunctive, reversibilitatea fiind deja dobândită de către acesta.

Capacitatea intelectuală a școlarului mijlociu este în continuă creștere, limbajul este mai îmbogățit, relatările scrise sau verbale conțin termeni tehnici, științifici, care intentionează analiza problematică.

În general dezvoltarea intelectuală a preadolescentului este stimulată de conținutul procesului de învățământ devenit mai compplex, exprimând cerințe care solicită caracterul logic al învățării, interpretării și memorării.

Emotivitatea preadolescentului se manifestă prin expresiile exterioare ale mimicii și pantomimicii, prin treceri de la stări de excitație foarte mari la închiderea în sine.

Sentimentele morale și intelectuale ale școlarilor de 10-12 ani sunt în plină formare deoarece apare idealul de viață primele gânduri despre profesia viitoare și orientări spontane spre activități de foarte mare interes social.

Independența în gândire se asociază cu sentimentul autonomiei morale, al onoarei și al echității, începe să se dezvolte sentimentele patriotice dar și cele ale responsabilității.

Ca expresie a ansamblului vieții psiho-comportamentale, personalitatea oglindește noua stare a preadolescentului apropiindu-se de stadiul de stabilizare a trăsăturilor sale caracteristice.

Capacitatea intelectuală sporită și rafinată prin dezvoltarea posibilităților de abstractizare, analiză critică, discernământ la care se adaugă și complexul emoțional-sentimental bogat, formează premisele apariției câtorva trăsături cât mai apropiate de adolescent și apoi de tânăr.

Laturile pozitive ale personalității preadolescentului, atitudine profundă față de propria sine, curiozitate pentru cunoașterea lumii subiective, atracție foarte mare pentru activitățile variate de însemnătate socială, sentimenetele patriotice și morale sunt într-un curs foarte avansat de dezvoltare, aceste laturi se vor impune tot mai mult și vor realiza integrarea socială deplină a individului în adolescență.

Selecția sportivă nu este o acțiune singulară sau unică, ea prezintă un caracter de durată și se desfășoară pe mai multe etape.

Eficiența selecției depinde foarte mult de calitatea procesului de instruire, iar acesta este condiționat în mare măsură de modul în care se ține cont de particularitățile de creștere și dezvoltare ale copiilor si juniorilor.

Una din condițiile de bază pentru o bună eficiență în sistemul de pregătire a copiilor și juniorilor constă în buna cunoaștere a particularităților de vârstă caracteristice pentru diferite etape de creștere și dezvoltare. Ignorarea sau necunoașterea acestor particularități conduc la instruirea copiilor și juniorilor după scheme de pregătire folosite la sportivii adulți.

În cadrul fiecărei perioade de vârstă procesul de crestere și dezvoltare anatomo-funcțională și psihică cuprinde diferite raporturi corelative, relațiile interfuncționale stabilite se constituie ca o structură dinamică specifică prin care se deosebește o perioadă de vârstă de alta, sub aspectul particularităților de crestere și dezvoltare ale copiilor și juniorilor de ansamblu.

Schimbarea relațiilor interfuncționale marchează trecerea de la o perioadă de vârstă la alta,în acest context nu trebuie confundată vârsta cronologică (vârsta efectivă în ani, luni) cu vârsta biologică (apreciată pe baza unui nivel real al indicilor somatici și funcționali care-l pot incadra pe individ în categoria de vârstă cronologică sau într-o alta mai mare sau mai mică decât vârsta sa).

Dinamica de creștere și dezvoltare interstadială depinde nu numai de particularitătățile de vârstăucencaracterizează copiii și juniorii ci și demparticularitățile individuale alevacestora.

Aceste particularități se referă lahcaracteristicile individuale mai mult sau mai puțin semnificative, în cadrul aceleașikcategorii de vârstă în care indicii de dezvoltare pot să oscileze înnlimite foarte largi.

Respectarea kparticularităților de vârstă ca și tratareacindividuală a copilului constituie o necesitate pentruaconducerea și organizarea eficientă arprocesului de pregătire în jocul de fotbal, dar și pentru dezvoltareanpersonalității fiecăruigindivid.

Această categorie de vârstă care mai estegsupranumită și antepubertară este caracterizată printr-unqcomportament gestual impetuos și omevidentă atracție către practicarea anumitor ramuri sportive, sau cătrehîntrecere.

Ritmul de creștere pentru această etapă denvârstă prezintă o încetinire mai ales în sferaksomatică (creșterea taliei). ( Epuran, M. și Horghidan, V. 1994, Psihologia Educației Fizice, editura Anefs, București ).

Creșterea eîn general este uniformă, accelerându-segcătre sfârșitul acesteiretape de vârstă ( mai ales la nivelulumembrelor inferioare, faptbce conduce spre stabilirea unei dizarmonii întregdiferitele părți șihsegmente ale corpului ).

1. Sistemul cardiovascular cordul este mic dar și puternic, irigațiancoronariană este una bogată, rețeauabvasculară este binekconstituită, cu artere elastice care se dezvoltă foarte repede, ușurând astfel sarcinagmiocardului.

Mecanismele dehreglare sunt foarte slab dezvoltate , mai adecvate unorpsolicitări ușoare, frecvențaacardiacă în repaus este una ridicată (100-80/min), iar tensiuneacarterială este mică cu tendințe de creștere proporțional cuqaceastă etapă de vârstă.

Sistemul cardiovascular este foarteasolicitat pe perioada antrenametelor dar și în joc deoarece cerințele efortului în privințavaprovizionării cu oxigen a mușchilor dar și a altor organenangrenate în efort sunt foarte mari.

2. Aparatul respirator la această vârstă plămânii sunt mai puțin rezistenți la infecții.

Cavitățile nazale sunt mai mici și maigînguste decât la un adult, laringele este poziționat cu trei vertebre mai sus decât la adult, la început bronhiile sunt puține ca număr, toracele este îngust, plămânii prezintă dimensiuni redusegcapacitatea vitală începe să crească în paralel cukcapacitatea anatomică ahplămânilor sub influența practicării de exerciții fizice.

Mușchii respiratori care sunt insuficientvdezvoltați, nu pot asigura în efort mărirea corespunzătoare akvolumului cutiei toracice, sâși din această cauzăpamplitudinea miscărilor este una relativomică.

3. Aparatul locomotor procesele decosificare se intensifică doar în câteva părtți ale corpului ( torace, claviculă ), oasele sunt maipelastice prin consolidarea sistemelor lamelare, iar aceastakdetermină tendința spre deformare la solicitările de presiune, tracțiune,prăsucire.

La această etapă de vârstă sistemul articular se intărește daraprezintă încă aspecte de instabilitate, masaxmusculară se află în creștere treptată , fibrele musculare sunt mai lungi decât ale unui adult, iar porțiunilentendinoase sunt mai scurte.

La copii de 10-12 ani mușchii fiind relativ lungi și subțiri determină apariția rapidă a oboselii mai ales la eforturilepîndelungate, creșterea oaselor înplungime și alungirea mușchiloraimplicând astfel evitarea abuzului de eforturi statice de forță, deoarece acesteabinfluențează negativ procesul deocreștere al copiilor.

Tonusul muscular este unul scăzut,gfavorizând astfel efectuarea mai amplă a mișcărilor înparticulații, dar îngreunează realizarea unor mișcări fine, devprecizie sau diferențiate.

4. Sistemul nervos se dezvoltă foartecrapid, creierul are oogreutate relativ egala cu cea a unui adult, însă din punct de vedrekfuncțional dezvoltarea sa nu este încăzcompletă.

Se perfecționează activitatea nervoasă superioară deoarece spre sfârșitul acestei perioade se dezvoltădcapacitatea de inhibiție corticală dar fără a echilibra excitația.

Se intensifică funcțiile de analiză și sinteză a scoarței cerebrale prin influenta analizatorilor șifexcitanților externi ce-i recepționează (vizuali,gvestibulari, tactili etc.). Viteza cu care se formează diferențierilencrește iar reflexelebformate se sting mai lent.

Se perfecționează partea periferică avanlizatorului chinestezic, odată cu analizatorii viuzal și vestibular, coordonarea devine mai bunăbmișcările mai precise, contracțiilemneeconomice și inutile se exclud treptat. Timpul șikspațiul sunt apreciate mai just.

5. Aparatul vestibular asigură un bunhechilibru al corpului dar întâmpină dificultăți din cauza analizatorului kinestezic, care este dezvoltatkinsuficient dar și din cauza faptului că centrul de greutate al corpului este mai ridicat față de sol.

Valorificarea particularităților de creștere și dezvoltare la nivelul grupei de vârstă 10-12 ani în antrenamentul sportiv și în jocul de fotbal:

– la această vârstă rezistența la efortfstatic a copilui este mică, dar în schimb este recomandat efortul dinamic, care este concretizat îngcontracții și relaxări succesive ( favorizat și de gradul de creștere al excitabilității corticale) și care la rândul său contribuie la optimizarea funcțiilor respiratorii și circulatorii.

– la această categorie de vârstă nu sunt indicate exercițiile pentruodezvoltarea forței și rezistenței decât individualizat și gradat.

Această perioadă de vârstă foarte importantă în pregătireagfotbalistică, este una favorabilă pentru obținerea de noi acumulări a copilului.

Nivelul psiho-fizic permite lărgirea acumulărilor gestuale, achiziționarea foarte rapidă de noi deprinderi motrice, formarea unei culturi ale mișcării. Crește capacitatea de ghidaj motric, de diferențiere temporală, de ritm și de reacție.

În globaliatatea pregătirii fotbalistice este recomandată o creștere a importanței dezvoltării capacităților specifice, factorul tehnic fiind permanent prezent. Pentru consolidarea gradului de stăpânire a elementelor și procedeelor tehnice trebuie asigurat un număr foarte mare de repetări. Volumul devine un foarte bun factor de acumulare și perfecționare al tehnicii.

Elementele specifice, ce prezintă un caracteratehnic și tactic, dacă sunt consolidategfragmentat se corelează în unitățikfuncționale de joc, care în ultimă instanță dau o formă globală a jocului. Practica internatională obligă la promovarea unui curent de opinie favorabil unuikprogram bogat competițional pe plan local, național și internațional. ( Grigore, Gheorghe, 2008, Selecția la Copii și Juniori, Editura Moroșan, București ).

Particularități somatice

Crește foarte rapidbînălțimea

La băiețincreșterea in greutate înregistrează o ușoară încetinire

În plin process degconsolidare se află sistemul osos

Toracele estepstrâmt

Articulațiile și ligamentele nu sunt încă binegdezvoltate la această vârstă

În raport cu greutateakorganele interne sunt dezvoltatenfoarte puțin

Maturizarea fizică începe să-și spunăacuvântul

Particularități Funcționale

Adaptarea la efort prezintă o capacitatedredusă

Aparatul cardio-muscular și respirator are o rezistențăpscăzută laveforturile de lungă durată

Marea plasticitate a S.N.C ramânegintact

Își fac apariția și tulburărilechormonale

Particularități Psihice

Echilibru psihic foartegbun

Intelectual se situează sub influențahcaracterului

Pe plan afectiv și volitiv este interest de satisfacerea nevoilor de moment

Personalitatea începe să prindă contur

Particularități motrice

Eficiență crescută în dezvoltarea calităților motrice

Îndemânarea și viteza se manifestă în mod special

Din antrenamente nu trebuie să lipseascăgeforturile de forță, dar lucrul cukgreutăți foarte mari estegcontraindicate

Începe să crească mobilitatea coloanei ( Cojocaru, Viorel, 2002, Fotbal de la 6 la 18 ani Metodica pregătirii, Editura Axis Mundi, București )

Capitolul 3 – Organizarea Cercetării

3.1 Ipotezele de Cercetare

Cercetarea pe care am realizat-o prezintă următoarele ipoteze:

Înregistrareavactivității desfășurată de jucători în teren, pebparcursul jocurilor oficiale disputate de cătrehaceștia în perioada competițională și determinareakconținutului tactic al acestora.

Înregistrarea conținutului tactic al jocului desfășurat în perioadadcompetițională, va determinageficiența acțiunii tactice colective de atac un-doi.

3.2 Perioada, locul și condițiile

Am realizat aceastăhcercetare la echipa C.S. MIOVENI în timpul desfășurării campionatului de juniori D 2013-2014, de la data de 12 octombrie 2013 până la 05 aprilie 2014 pe cele două terenuri pe care această echipă ardesfășurat meciurile de acasă Municipal Mioveni si Grup Școlar Colibași, dar și pe alte terenuri de pe raza județului Argeș unde aceștia au susținutameciurile din deplasare.

Țin sădprecizez că antrenamentele desfășurate de echipa C.S. MIOVENI, s-au realizat pe cele douăgterenuri din Municipiul Mioveni Județul Argeș.

Staff-ul echipei: Președinte Soare Cristinel

Vicepreședinte Andrei Daniel

Organizator de Competiții Iulian Preda

Antrenor Deian Ceaușu

Antrenor secund Iulian Preda

Informații generale:

Culorile Echipamentelor Albastru complet ( pentru meciuri de acasă )

Alb – Verde ( pentru meciuri din deplasare )

Adresă: Mioveni, Bulevardul Dacia, Bloc G1 Parter, Județul Argeș.

3.3 Subiecții

Echipa C.S. MIOVENI a avut in componență pentru sezonul 2013 – 2014 următorul lot:

Tabelul 3.1 Subiecții cercetării

Tabelul 3.2 Parametrii antropometrici

Figura 3.1 Lotul echipei C.S. MIOVENI

3.4 Metodele de cercetare folosite

Această lucrare am realizat-o bazândumă pe o serie de metode de cercetare ce dețin un rol important in efectuarea unui studiu real asupra unei echipe de juniori de 10-12 ani.

Metodele de cercetare folosite pentru această cercetare sunt:

Metoda înregistrării – am urmărit o serie dedantrenamente si jocuri oficiale, efectuând protocoale de observație lagantrenamente si fișe de înregistrare la meciurile disputate acasă dar și înbdeplasare de către juniorii echipei C.S. MIOVENI.

Metoda observării – pe parcursuluirprogramului competițional am urmărit o serie de jocuri oficiale dar și o serie degantrenamente ale echipei C.S. MIOVENI, având ca obiectiv observarea kprogresului înregistrat de către exercițiile specifice acțiunii tactice colective de atac un-doi-ul.

Metoda prelucrării statistico-matematice a datelor- am realizatpcalcule între media aritmetică si exprimarea procentuală pentrugacțiunea tactică colectivă de atac un-doi-ul.

Metoda studiului biografic – cu ajutorul acestei metode de cercetare am anliyat o serie de manuale, cărți, lucrări de doctorat și articolersportive redactate de către profesori și antrenori cu nume important in teorie, cât și înapractica jocului de fotbal.

Metoda grafică – am efectuat o serie de nreprezentări grafice în vederea obținerii unei imagini reprezentative cât mai obiective asupra rezultatelorgobținute în urma cercetării.

Metoda experimentală – am realizat studiuqconstatativ asupra echipei C.S. MIOVENI.

3.5 Descrierea experimentului realizat

Amprealizat această cercetare ingperspectiva obțineriikprocentului de folosire al acțiunii tactice colective atac un-doi-ul la nivelul unei echipe de fotbal, cu categoria de varstă de 10-12 ani.

Pentru a putea efectua această cercetare am urmărit foarte atentrfiecare meci în parte pe care echipa C.S. MIOVENI la disputat în acest sezongcompetițional, am notat fiecare acțiune tactică colectivă de atac un-doi-ul, realizate atât in prima cât și în cea de-a doua repriză.

Capitolul 4 – Prezentarea, Prelucrarea și Interpretarea datelor

4.1 Prezentarea datelor

În vederea acțiunii tactice colective de atac un-doi-ul am înregistrat 14 meciuri disputate de către echipa C.S. MIOVENI pe teren propriu dar și în deplasare. Pe parcursul înregistrării am urmărit efectuarea acțiunii tactice colective de atac un-doi-ul de către echipa C.S. MIOVENI atât în prima cât și în ce- a doua repriză.

Fișă înregistrare Nr.

Echipa urmarită: C.S. MIOVENI

Data:

Ora:

Stadion:

4.2 Prelucrarea și interpretarea datelor

Jumătatea proprie – În total 23 de un-doi-uri efectuate, dintre care 11 reușite, adică 47,8%, iar nereușite 12, adică 52,2%. Astfel este evident faptul că ponderea actiunilor nereușite este mai mare decât cea a ațiunilor reușite în jumătatea proprie a echipei C.S. MIOVENI.

Grafic nr. 4.1 Acest grafic reprezintă totalul de un-doi-uri reușite nereușite efectuate în jumătatea proprie de către echipa C.S. MIOVENI.

Jumătatea adversă – În total de 44 de un-doi-uri efectuate dintre care 30 reușite, adică 68,2 %, iar nereușite 14, adică 32%. Este evident faptul că ponderea acțiunilor reușite este mai mare decât cea a acțiunilor nereușite în jumătatea adversă a echipei C.S. MIOVENI.

Grafic nr. 4.2 Acest grafic reprezintă totalul de un-doi-uri reușite și nereușite efectuate în jumătatea adeversă de către echipa C.S. MIOVENI.

Culoar Stânga – În total 16 un-doi-uri efectuate dintre care reușite 7, adică 43,8%, iar nereușite 9, adică 56,6%. Acest grafic scoate în evidență faptul că ponderea acțiunilor nereușite este mai mare decât cea a acțiunilor reușite efectuate pe culoarul din stânga de către echipa C.S. MIOVENI.

Grafic nr. 4.3 Graficul de mai jos reprezintă totalul de un-doi-uri reușite și nereușite efectuate efectuate pe culoarul din stânga de către echipa C.S. MIOVENI.

Culoar Dreapta – În total 18 un-doi-uri efectuate dintre care reușite 9, adică 50%, iar nereușite 9, adică 50%. Graficul de mai jos scoate în evidență faptul că ponderea dintre acțiunile reușite și nereușite efectuate pe culoarul din dreapta este egală la echipa C.S. MIOVENI.

Grafic nr. 4.4 Acest grafic reprezintă totalul de un-doi-uri reușite și nereușite efectuate pe culoarul din dreapta de către echipa C.S. MIOVENI.

Zona centrală a terenului – În total de 28 de un-doi-uri efectuate dintre care reușite 20, adică 71,4%, iar nereușite 8, adică 28,5%. Graficul de mai jos scoate în evidență ponderea dintre acțiunile reușite este mai mare decât a celor nereușite efecuate pe centrul terenului de către echipa C.S. MIOVENI.

Grafic nr. 4.5 Acest grafic reprezintă totalul de un-doi-uri reușite și nereușite efectuate pe zona centrală a terenului de către echipa C.S. MIOVENI.

Suprafața de pedeapsă proprie – În total de 22 un-doi-uri efectuate dintre care reușite 15, adică 68,2%, iar nereușite 7, adică 32%. Graficul de mai jos scoate în evidență faptul că ponderea acțiunilor reușite este mai mare decât a celor nereușite efectuate în careul propriu a echipei C.S. MIOVENI.

Grafic nr.4.6 Graficul de mai sus reprezintă totalul de un-doi-uri reușite și nereușite efectuate în suprafața de pedeapsă proprie efectuate de către echipa C.S. MIOVENI.

Suprafața de pedeapsă adversă – În total 19 un-doi-uri efectuate dintre care reușite 13, adică 68,4%, iar nereușite 6, adică 31,2%. Graficul de mai jos scoate în evidență faptul că ponderea acțiunilor reușite este mai mare decât a celor nereușite efectuate în careul advers de către echipa C.S. MIOVENI.

Grafic nr.4.7 Acest grafic reprezintă totalul de un-doi-uri reușite și nereușite efectuate în suprafața de pedeapsă adversă de către echipa C.S. MIOVENI.

Turul campionatului – În total 87 de un-doi-uri efectuate dintre care reușite 56, adică 64,4 %, iar nereușite 31, adică 31%. Graficul de mai jos scoate în evidență faptul că ponderea acțiunilor reușite este mai mare decât cea a nereușitelor efectuate în tur de către echipa C.S. MIOVENI.

Grafic nr. 4.8 Graficul de mai sus reprezintă totalul de un-doi-uri reușite și nereușite efectuate pe parcursul turului de campionat de către echipa C.S. MIOVENI.

Returul campionatului – În total 86 de un-doi-uri efectuate dintre care 53 reușite, adică 61,6%, iar nereușite 35, adică 40,7%. Graficul de mai jos scoate în evidență faptul că ponderea acțiunilor reușite este mai mare decât cea a nereușitelor efectuate în retur de către echipa C.S. MIOVENI.

Grafic nr. 4.9 Acest grafic reprezintă totalul de un-doi-uri reușite și nereușite efectuate pe parcursul returului de campionat de către echipa C.S. MIOVENI.

Turul + Returul campionatului – În total 173 de un-doi-uri efectuate dintre care 114 reușite, adică 66%, iar nereușite 59, adică 34,1%. Graficul de mai jos scoate în evidență faptul că ponderea dintre acțiunile reușite în tur este mai mare cea a acțiunilor efectuate în retur de către echipa C.S. MIOVENI.

Grafic nr .4.10 Acest grafic reprezintă totalul de un-doi-uri reușite și nereușite efectuate pe parcursului turului și returului de campionat de către echipa C.S. MIOVENI.

Capitolul 5 Concluzii și propuneri

Concluzii

În urmaeelaborării acesteiulucrări se desprind următoarele concluzii:

Pentru învățarea acțiunii tactice colective de atac un-doi-ul este nevoie de o consultare ahdocumentelor dekspecialitate specificegfotbalului.

Pentru o bunădinstruire a acțiunii tactice colective de atac un-doi-ul trebuie să se țină cont degparticularitățile specifice vârstei de 10 – 12 ani.

Învățarea acțiunii tactice colective de atac un-doi-ul nu trebuie săfîmpiedice creșterea calitățilorkmotrice precum viteză, rezistență saunforță.

Propuneri

În perspectiva creșteriiheficienței în jocul de fotbal akacțiunii tactice colective de atac un-doi-ul trebuie să se folosească unele acțiuni tehnico-tactice care să scurteze timpul necesar învățării acestei acțiuni tactice.

Să se folosească pe tot parcursul anului de instruire principalele metode și mijloace pentru învățareabacțiunii tactice colective de atac un-doi-ul.

Pregătirea tehnico-tactică a acțiunii tactice colective de atac un-doi-ul nu trebuie sănconstituie un scop în sine ci să îmbinegpermanent cu pregătirea fizică, psihică dar și biologică.

Bibliografie

1.Ciolcă, Sorin Mirel, 2004, Modelul de joc și modelarea pregătirii juniorilor pentru fotbalul de performanță, Editura Cartea Universitară, București.

Ciolcă, Sorin Mirel, 2006, Tehnica și tactica jocului de fotbal, Editura România de Mâine, București.

Ciolcă, Sorin Mirel, 2006, Fotbal Curs de Aprofundare Pregătire Antrenori, Editura România de Mâine, București.

Ciolcă, Sorin Mirel, 2008, Fotbal. Fundamente Teoretice și Metodice, București, Academia Națională de Educație Fizică și Sport.

Cojocaru, Viorel, 2000, Strategia pregătirii juniorilor pentru fotbalul de înaltă performanță, Editura Axis Mundi București.

Cojocaru, Viorel, 2002, Fotbal de la 6 la 18 ani Metodica pregătirii, Editura Axis Mundi, București.

Dumitrescu, Gheorghe, 2011, Antrenament sportiv, Editura Universitatea din Oradea, Oradea.

Epuran, M și Horghidan, V. ,1994, Psihologia Educației Fizice, Anefs, București.

Grigore, Gheorghe, 2008, Selecția la Copii și Juniori, Editura Moroșan, București.

Grigore, Gheoghe, 2012, Futsal Tactică și Regulament, Editura Universitară, București.

Grigore, Gheorghe, 2011, Strategia formativă a jucătorului, Editura Printech, București.

Motroc, Ion și Motroc, Florin, 1996, Fotbalul la copii și juniori, Editura Didactică și Pedagogică R.A. , București.

Rădulescu, M. și Cristea, E. , 1984, Fotbal Aspecte actuale ale pregătirii juniorilor, Editura Sport-Turism, București.

Tudor, Virgil, 1999, Capacitățile condiționale coordinative și intermediare- componente ale capacității Motrice, Editura Coresi, București.

Anexe

Fișă înregistrare Nr.1

Echipa urmarită: C.S. MIOVENI

Data: 12-10-2013

Ora: 13:00

Stadion: Municipal/ Mioveni

Jocul: C.S. MIOVENI – A.C.S. VIITORUL ARGEȘ ALEXANDRU DUMINICĂ ( 0-0 )

Fișă înregistrare Nr. 2

Echipa urmarită: C.S. MIOVENI

Data: 19-10-2013

Ora: 15:00

Stadion: Municipal Câmpulung

Jocul: C.N. DINICU GOLESCU CÂMPULUNG – C.S. MIOVENI ( 1-8 )

Fișă înregistrare Nr. 3

Echipa urmarită: C.S. MIOVENI

Data: 26-10-2013

Ora: 16:30

Stadion: Bradu-Sintetic

Jocul: C.S. ATLETIC BRADU – C.S. MIOVENI ( 0-3 )

Fișă înregistrare Nr. 4

Echipa urmarită: C.S. MIOVENI

Data: 02-11-2013

Ora: 16:30

Stadion: Municipal/ Mioveni

Jocul: C.S. MIOVENI- S.C.M. ARGEȘUL PITEȘTI 2012 ( 0-1 )

Fișă înregistrare Nr.5

Echipa urmarită: C.S. MIOVENI

Data: 09-11-2013

Ora: 15:30

Stadion: Bascov

Jocul: A.S. BASCOV- C.S. MIOVENI ( 0-8 )

Fișă înregistrare Nr. 6

Echipa urmarită: C.S. MIOVENI

Data: 16-11-2013

Ora: 12:00

Stadion: Municipal/ Mioveni

Jocul: C.S. MIOVENI- C.S. A.F.C. CURTEA DE ARGES ( 12-0 )

Fișă înregistrare Nr.7

Echipa urmarită: C.S. MIOVENI

Data: 23-11-2013

Ora: 15:00

Stadion: Tablierul

Jocul: C.S. SPORTING PITESTI- C.S. MIOVENI ( 1-0 )

Fișă înregistrare Nr. 8

Echipa urmarită: C.S. MIOVENI

Data: 08-03-2014

Ora: 16:30

Stadion: Nicolae Dobrin/ Pitești

Jocul: A.F.C. NICOLAE DOBRIN PITEȘTI- C.S. MIOVENI ( 4-2 )

Fișă înregistrare Nr. 9

Echipa urmarită: C.S. MIOVENI

Data: 15-03-2014

Ora: 16:30

Stadion: Grup Școlar Colibași / Mioveni

Jocul: C.S. MIOVENI – A.F.C. DĂNUȚ COMAN ( 3-3 )

Fișă înregistrare Nr. 10

Echipa urmarită:C.S: MIOVENI

Data: 15-03-2014

Ora: 16:30

Stadion: Grup Școlar Colibași/ Mioveni

Jocul: C.S. MIOVENI – A.C.S. F.C. DANUȚ COMAN ( 3-3 )

Fișă înregistrare Nr. 11

Echipa urmarită: C.S. MIOVENI

Data: 19-03-2014

Ora: 16:30

Stadion: A.C.S. MARIUS PRISĂCEANU

Jocul: A.C.S. MARIUS PRISĂCEANU – C.S. MIOVENI ( 2-2 )

Fișă înregistrare Nr. 12

Echipa urmarită: C.S. MIOVENI

Data: 22-03-2014

Ora: 16:30

Stadion: Grup Școlar Colibași/ Mioveni

Jocul: C.S. MIOVENI – L.P.S PITEȘTI ( 2-1 )

Fișă înregistrare Nr. 13

Echipa urmarită: C.S. MIOVENI

Data: 29-03-2014

Ora: 11:00

Stadion: Viitorul Alexandru Duminică / Pitești

Jocul: A.C.S VIITORUL ALEXANDRU DUMINICĂ – C.S. MIOVENI ( 4-1 )

Fișă înregistrare Nr. 14

Echipa urmarită: C.S. MIOVENI

Data: 05-04-2014

Ora: 18:30

Stadion: Grup Școlar Colibași / Mioveni

Jocul: C.S. MIOVENI – C.N. DINICU GOLESCU CÂMPULUNG ( 3-1 )

Fișă de observație nr. 1

Tema antrenamentului: combinațiistactice specifice pentrunpregătireanfinalizării.

Durată: între 60 și 65 de minute

Încălzire:

încălziredindividuală cukminge;

încălziregcolectivăpcondusă deuantrenor.

Conținut:

– 2x9dsprinturi peflatul terenului, urmate depalergare ușoară;

1 la 1 cuqfinalizare, startrde la 25-30 m (finalizare cu șut la poartă)

2 contra 2 cubfinalizare, startul de la 30 m dekpoartă (finalizare șut la poartă).

2 atacanțixexecută un-doi-ul, startul de la 30 m degpoartă (finalizare cu șut la poartă)

Jocsliber pe tot terenul.

Observații: S-a pus accent pe viteza decexecuție a exercițiilor și pehfinalizarea lor.

Aspecte pozitive:

Seflucrează intens pentruvfinalizarea la poartă.

Nu sekefectuează joc cug temaplecției

Aspecte negative:

– Nu se pune foarte mare accent pe pregătirea organismului pentru efort

– Nu se lucrează foarte mult la pregătirea portarilor

Fișă de observație nr. 2

Tema antrenamentului: combinații tactice specifice pentru finalizare.

Durată: între 60 și 65 de minute

Încălzire:

încălziredindividuală cukminge;

încălziredcolectivăhcondusă de antrenor.

Conținut:

– 2×9 sprinturi pe latul terenului, urmate de alergare ușoară;

1 la 1 cu finalizare, start de la 25-30 m (finalizare cu șut la poartă)

2 contra 2 cuefinalizare, startul de la 30 m de poartă (finalizare șut la poartă).

2 atacanți execută un-doi-ul startul de la 30 m deopoartă ( finalizare cu șut la poartă)

Joc liber pe totpterenul.

Observații: S-a pusuaccent pe viteza de execuție ahexercițiilor și pegfinalizarea lor.

Aspecte pozitive:

Sexlucrează intens pentrudfinalizarea la poartă.

Nu sehefectuează joc cuqtema lecției

Aspecte negative:

– Se lucreazărfoarte puțin pregătireaaorganismului pentru efort.

– Nu seklucrează specificvportarilor