Invata Sa Existi

3.4 Învață să exiști

Învață să exiști

“Când te gândești la provocarea de a menține o atitudine optimistă în munca de zi cu zi, un lucru cheie este că nu doresc să conving lumea să facă diferite lucruri bine. Doresc doar să susțin persoanele ca acestea să poată decide singure cât drum să parcurgă în ceea ce privește dezvoltarea sau problemele legate de educația pentru dezvoltare. Îi susțin și le ofer o bază, cunoștințe și posibilități de a judeca ce doresc să facă în viitor și ce oportunități au pentru a deveni activi. După aceea sunt fericită să stau și să privesc. La urma urmelor, nu vreau să fiu Dra Perfecțiune ci mai degrabă un model, ce reflectă din punct de vedere critic asupra propriei conduite în contextul unei dezvoltări durabile.“

Sigrid Schell-Straub, Trainer pentru
curs de testare FGL în Germania

“ Construirea unor relații pozitive între educatori și elevi este esențială. Acest lucru va cere ca educatorii să se prezinte drept ființe umane supuse greșelilor mai degrabă decât ca persoane ce dețin toate răspunsurile..” 2

Comisia Economică a Națiunilor Unite pentru Europa United

Competențele în ”a face” sunt cu certitudine vitale pentru pedagogul care caută succes în practica educațională. În domeniul Învățării Globale acest lucru cuprinde nu numai abilitatea de a avea de-a face cu cunoștințele, dar și cu informații despre cât de mult succesul unui eveniment educațional GL se bazează pe persoana care ”face lucrul respectiv”, personalitatea individuală și valorile și atitudinile pe care le aduc în procesul de învățare. În special într-un domeniu educațional bazat pe valori cum ar fi Învățarea Globală, a fi adevărat și ”autentic” în conduită este atât necesar cât și așteptat de la cei care facilitează acest proces.

Persoanele care facilitează procesul își iau angajamentul în practica educațională cu convingerea că valorile și scopurile educaționale GL (Învățare Globală) și viziunea din spatele acestora contează cu adevărat. Eu doresc să implic educabilii din GL în moduri pline de însemnătate, să transmită valori și să interacționeze unii cu alții, fiind conștienți tot timpul că ei înșiși sunt de asemenea (și mereu vor fi) educabili. Această nevoie de a fi sincer, de a deveni mai conștient, de a se implica în reflecția critică despre sine, despre alții, despre relația unora și context etc. și să aibă o gândire cât mai largă pentru a dezvolta competențe ce vor ajuta atât oportunitățile cât și provocările pe care le implică. În următoarele rânduri vom adresa aspecte pe care noi le considerăm importante din acest punct de vedere.

Gândirea critică și reflecția de sine

Conceptele și teoriile de învățare din GL și educația politică sunt mereu bazate pe valori și normative, spre exemplu, nu sunt implicate cu fapte reale, dar cu înțelegerea, evaluare și, în consecință, acțiunea asupra acestora. Un interes și deschidere a atitudinilor și valorilor ar trebuie să răspândească toate instruirile și evenimentele educaționale. Instruirea trebuie să ofere spațiu pentru gândirea critică a participanților și propria reflecție, mai ales în ceea ce privește propriile valori și atitudini, probleme GL și constanța dintre valori și acțiuni. Conform uneia dintre regulile de bază ale Metodologiei OSDE (Spațiu Deschis pentru Dialog și Întrebări) pentru crearea spațiilor sigure pentru dialog și adresarea de întrebări despre problemele și perspectivele globale (a se vedea capitolul 3.0 și 3.5), toate informațiile au legătură cu cine suntem noi și de unde venim și astfel parțială și incompletă1. Acest lucru înseamnă că reflecția de sine critică despre rolul și responsabilitatea educatorilor din GL ar trebui să devină o parte esențială a procesului de instruire.

Participanții ar trebui, prin urmare, să aibă oportunitatea de a se gândi la cunoștințe și cum sunt acestea selectate, cum sunt folosite și apoi prezentate în practica educațională și cum pot reduce complexitatea din punct de vedere pedagogic în timp ce mențin o minte deschisă, o abordare cu perspective multiple și crearea spațiilor pentru a gândi înafara limitelor (a se vedea capitolul 3.1., model de competență Cp D.1). În instruire trainerii ar putea încuraja mediatorii să reflecte asupra acestor aspecte și să le evalueze conform cu abilitățile participanților (a se vedea capitolul 3.3). De asemenea, un trainer GL ar trebui să creeze spațiile pentru ca participanții să găsească ritmul propriu și personal privind problemele de dezvoltare conform cu judecățile lor de valoare. Ca mediatori ei vor trebui să se gândească la cum pot facilita evenimentele educaționale GL pe baza valorilor normative proprii și în același timp să fie deschiși la opiniile personale, valorile și atitudinile participanților. Pentru acest lucru, este absolut important să ne gândim la principiile privind transmiterea de valori.

Un mod de a facilita dezvoltarea personală și crearea de oportunități pentru ca ei să reflecte asupra identității de-a lungul instruirii poate fi introducerea unui jurnal de învățare așa cum este descris în exemplele de bună practică din acest capitol (Cp D.2).

Cum să fii un exemplu inspirator

Educatorii GL deseori se percep ca nefiind perfecți, simțindu-se lipsiți de putere în fața provocărilor globale sau copleșiți de rolul lor ca educatori. Noi credem că rolul de mediator GL ar trebui să fie unul ce acționează ca un exemplu inspirator. Acest lucru înseamnă că este în capacitatea unei persoane să facă o lume mai corectă, mai pașnică și mai prietenoasă cu mediul, privindu-se pe sine ca pe un educabil (pe toată durata vieții) și ca o ființă umană imperfectă mai degrabă decât ca o persoană ce deține toate răspunsurile (a se vedea citatul UNECE de mai sus, Cp D.3). O zicală populară spune că: “Eroarea este prietena mea”. În contextul nostru, acest mesaj ar putea ajuta trainerii și participanții să fie amabili cu ei înșiși, să aibă de-a face cu resursele personale într-un mod durabil și să evite aspirațiile mult prea înalte în ceea ce privește conduita profesională.

Optimism critic

Pedagogii din domeniul GL de asemenea au nemulțumiri legate de impactul muncii lor în ceea ce privește ”schimbarea lumii pentru ca aceasta să devină un loc mai bun”, care este la urma urmelor scopul GL, și nu poate fi nici măsurat nici evaluat. Ei nu văd întotdeauna roadele evenimentelor educaționale și nici nu cred că impactul este prea mic pentru a lăsa un semn în lumea ce încearcă să scape de probleme. Uneori sunt frustrați deoarece ei nu pot la fel de perfecți cum cred ei că ar trebui să fie pentru a oferi un exemplu bun oamenilor care muncesc cu ei. Trainerii au obligația de a adresa aceste sentimente și de a susține mediatorii (viitori) în a explora modul în care angajamentul lor față de obiectivele dezvoltării durabile este reflectat în comportamentul lor politic și social și are legătură cu rolul de mediator. Ei ar trebui să cultive în mediatori o atitudine de optimism critic și durabilitate privind impactul muncii educaționale chiar dacă roadele muncii lor s-ar putea să nu fie aparente imediat în timpul petrecut cu participanții lor.

Care sunt propriile valori și atitudini în contextul dezvoltării durabile și GL?

Care sunt principiile tale în transmiterea de valori și atitudini?

Cum poți susține participanții în efortul lor de a evita supraîncărcarea?

1 CSSGJ (et. al.) (eds.): OSDE. Reguli de bază . 8 www.osdemethodology.org.uk/groundrules.html

2 Comisia Economică a Națiunilor Unite pentru Europa (ed.): Învățarea pentru viitor. Competențe în Educație pentru dezvoltare durabilă (2012), p.17. 8 www.unece.org/fileadmin/DAM/env/esd/ESD_Publications/Competences_Publication.pdf

TITLU (FOTO): Ce vezi?

Învață să exiști – Exemple de bună practică

Ce duce la un mediator în Învățarea Globală?

Nevoile de învățare ale unuia dintre participanții noștri au fost acelea de a descoperi cine sunt și de ce au nevoie pentru a fi un mediator GL competent. În cursul nostru de instruire, am permis o perioadă mai mare de timp pentru a explora această problemă, adresând-o prin teme interconectate.

Toate cele patru teme și metode folosite au contribuit la obiectivul de îmbunătățire și dezvoltare a competențelor (achiziția de cunoștințe, abilități și atitudini) legate de rolul (viitor) al participanților ca mediatori GL.

1. Competențele individuale de Învățare Globală – exercițiu oglindă: Participanții au fost rugați să creeze individual ”oglinda competențelor lor”, să identifice competențele GL în contextul personal și să schimbe ideile privind acest lucru (vedeți p. 74).

2. Principii active de ascultare – cafeneaua activă de ascultare: fără a folosi cuvintele da” sau ”nu”, participanților li s-a cerut să își găsească o pereche și să discute probleme despre comunicare și ascultare activă și să vină cu principii pentru ascultare și comunicare active. După aceea, principiile au fost prezentate și reflectate în grup.

3. lucrul în echipă – Autobuzul: În acest exercițiu, educabilii au explorat principiile și stadiile de creare ale unei echipe și au reflectat asupra felului în care pot folosi aspectele ”lucrului în echipă” ca mediatori GL prin jocul de rol (vedeți p. 78).

4. Valorile și etica din activitățile de învățare globală – lanțul consecințelor: după o prezentare Power Point despre problema discutată, am introdus acest exercițiu plin de forță. Prin munca în grup, dezbare și concluzii, participanții au avut oportunitatea să reflecte asupra valorilor și eticii din GL atât la nivel personal cât și la nivel ”universal”. (vedeți p. 63).

Deși o parte dintre participanți deja au avut o experiență GL practică, pentru cei mai mulți dintre ei cursul de instruire a fost momentul în care li s-a oferit posibilitatea de a reflecta asupra sinelui într-o manieră structurată pentru prima dată și de a explora domeniile la care ei sunt buni, ce trebuie să îmbunătățească, ce provocări / bariere există și de asemenea cum grupurile (viitoare) de educabili doresc să fie ca potențiali profesionaliști în domeniul GL. Mai ales combinația de diferite aspecte / teme, exerciții și metode a fost foarte bine primită deoarece educabilii au simțit că acest lucru le-a oferit o bază extrem de importantă și foarte necesară pentru ceea ce aveau nevoie pentru a-și construi viitorul practic în GL. De asemenea ei au apreciat feedback-ul constructiv de la participanți și de la traineri, deoarece acesta i-a ajutat la dezvoltarea abilităților de gândire critică.

(Romania)

Jurnalul de învățare

Intenția noastră de a introduce un jurnal de învățare a fost dublat: mai întâi, am dorit să oferim educabililor un instrument de a analiza și reflecta (critic) asupra lucrurilor acumulate de-a lungul modulului și a elementelor viitoare de curs la nivel individual. În al doilea rând, ca traineri am dorit să profităm de jurnalul de învățare prin primirea unei priviri asupra perspectivei personale a participantului asupra aspectelor cursului test ca dezvoltare individuală de-a lungul cursului.

Educabilii au primit un set de întrebări pentru a reflecta asupra fiecărui modul și s-a cerut completarea unui jurnal într-un interval de aproximativ 10 zile după modul. Am subliniat setul fundamental de întrebări ce putea fi ușor modificat pentru fiecare modul și suplimentat cu întrebări ce privesc elementele specifice de curs (temă, proiecte mici etc.).

Jurnalele de învățare completate au fost comentate individual de un membru al echipei de traineri înainte de a începe următorul modul.

Feedback asupra metodei de reflecție individuală continuă a fost variată, ajungând la participanții care au crezut că era foarte bun pentru dezvoltarea personală și au valorificat comentariile individuale de la echipă la cei care le găseau o provocare și consum de timp pentru a reflecta asupra aspectelor, dar și asupra cursului aprofundat și foarte personal.

Nouă ca traineri ne-a devenit clar faptul că merita efortul să încurajăm participanții să depășească posibilele rezistențe interioare și să accepte provocarea de implicare în reflecție. Impresia completă a fost că jurnalul de învățare este un instrument puternic în contextul educației durabile adică permite trainerilor să ”fie bine într-o bună relație cu” educabilii și să obțină informații detaliate pe care o pot încorpora în planurile viitoare ale cursului. Oricum, de asemenea am realizat că am copleșit o parte dintre participanți cu volumul jurnalului de învățare așa cum am fixat inițial, și am adus îmbunătățiri pentru o viitoare utilizare (vedeți p. 73).

(Germania)

Imagini ale trecutului

Am folosit această tehnică pentru a încuraja gândirea critică, reflecția personală și o minte deschisă. A început ca un exercițiu individual de analiză a imaginilor, în liniște, când fiecare participant a fost invitat să se uite la o imagine aleasă dintr-un set de imagini și să reflecte asupra sinelui ca cetățean global. În primul pas, participanților li s-a cerut să spună ce au văzut pe imagine și, la al doilea pas, să analizeze ceea ce au crezut ei că au văzut, spre exemplu interpretarea. Apoi ei au format grupuri mici pentru a împărtăși gândurile și ideile privind dificultățile și provocările pe care ei le-au experimentat și categoriile pe care le-au găsit între observare și interpretare.

(Portugalia )

#######

3.5 Învață să trăiești cu ceilalți

Învață să trăiești cu ceilalți

“Scopul principal (al dialogului) pentru fiecare este acela de a câștiga o percepție în realitate. O astfel de întâlnire dialogică ne permite fiecăruia dintre noi să ne vedem pe noi înșine, pe ceilalți și lumea dar și să o înțelegem, dintr-o perspectivă nouă, îmbogățită prin ochii altora.” 1

OSDE-Methodologie

“Cel mai bun lucru a fost atmosfera foarte deschisă și plină de încredere și interacțiunea atentă și plină de respect cu grupul. Chiar am avut impresia că toată lumea făcea un efort pentru a-i asculta pe ceilalți.”

Participant la cursul de instruire German

Reflectarea supra valorilor, atitudinilor și a conduitei personale și conștientizarea înclinației spre cunoaștere este un aspect în a deveni conștient de identitatea noastră. O altă parte în explorarea sinelui este aruncarea unei priviri asupra felului în care interacționăm cu ceilalți. Astfel, în instruire există o legătură apropriată între consecințele învățării în zona ”învață să exiști” și cei care se axează pe ”învață să trăiești cu ceilalți”. Totuși ”traiul cu ceilalți” implică un context mai larg care formează interacțiuni.

Dialog și înțelegere

Solidaritatea globală și înțelegerea mutuală se așează în mijlocul Învățării globale. Acești termeni sună bine din punct de vedere verbal, dar respectarea lor și acționare conform regulilor lor sunt mult mai dificile în fața diferențelor care par foarte greu de depășit. În acest context, privind cum noi și ceilalți interacționăm unul cu altul în împrejurimile imediate ne poate învăța multe lucruri despre cum oamenii și grupurile de oameni se raportează unul la altul în contexte mai largi. În privința acestui lucru, este important să reflectăm supra relațiilor care sunt formate de condițiile istorice și socio-culturale care merg dincolo de sfera individuală și felul în care structurile existente ale lipsei de egalitate și stereotipuri și prejudecăți întărite ar putea influența comportamentul cu ceilalți. O abordare reflexivă la aceste probleme de asemenea ajută mediatorul să-i provoace în practica sa educațională (model de competență Cp E.2).

Cooperarea, comunicarea și dialogul ar putea fi reflectate în instruire prin permiterea schimbării perspectivei, cu empatie și crearea spațiilor pline de sens și schimb profund. Acestea sunt spațiile în care oamenii ascultă, adresează întrebări, explorează subiectivitatea cunoștințelor, le schimbă părerea și nu sunt de acord unii cu alții fără conflict (Cp E.3), spații în care reacții emoționale sunt posibile și pot fi depășite pentru a permite proceselor reale de transformare să aibă loc. Astfel de procese de implicare critică pot fi uneori incitante și optimiste, alteori dificile și iritante. Este crucial ca experiențele de învățare roditoare să se lupte pentru o bază fundamentală care va îmbrățișa și va celebra diversitatea (Cp E.1), dar care de asemenea este suficient pentru a îndura și depăși situații supărătoare și neliniștitoare.

Așa cum s-a menționat anterior (vedeți capitolul 3.0 și 3.4), Metodologia OSDE (Spații deschise pentru dialog și întrebări) oferă un set de reguli fundamentale care furnizează o bază pentru astfel de schimburi și care a informat și îmbogățit proiectul nostru și practica de instruire. Aceste principii stipulează faptul că toți educabilii au construit propriul context și astfel a devenit subiectiv. Pentru a ” vedea / imagina” dincolo de subiectivitatea aceasta, trebuie să înțelegem ”de unde vin perspectivele și unde duc acestea”, în încercare de a ”lărgi și ascuți viziunea” fără a aduce la tăcere sau de-legitimiza perspectiva altora.2

Credem că este un aspect extrem de important pentru instruirile GL pe care această cultură de dialog și înțelegere subliniază conținutul și structura tuturor activităților educaționale, și nu în cele din urmă că este îndeaproape conectat de problemele globale în contextul viziunii unui viitor pașnic și just.

Moduri de a adresa aspecte legate de ”traiul cu ceilalți” ar putea fi, de exemplu, de privit și găsit soluții pentru situațiile dificile experimentate de participanți în timpul practicii GL privind interacțiunea cu educabilii. De asemenea, o discuție / activitate ar putea avea de-a face cu felul în care suntem influențați de imagini (stereotip) și felul în care le folosim în GL sau metodele folosite în timpul instruirii ar putea fi reflectate atunci când se acordă atenție sporită competențelor de ”învățare a traiului cu ceilalți”.

Rolul mediatorului

Este important ca în timpul instruirii educabilii să devină conștienți de felul în care comunică și cooperează cu alții ei înșiși și felul în care părerile lor despre lume ar putea fi puse la încercare, îmbogățite și lărgite prin dialog (Cp E.3). Astfel, este crucial să pregătim mediatorii pentru a implica în diferite grupuri în dialog bazat pe respect și a facilita procese comunicative și cooperante în practica educațională care ajută la înțelegerea și aprecierea părerilor și cadrelor despre lume. În aceste procese de învățare, mediatorii trebuie să fie conștienți de rolul dominant față de educabili, ce se străduiesc să folosească abordări și metode care ajută la cooperarea și comunicare printre educabili mai degrabă decât să întărească puterea mediatorului (Cp E.4).

Din acest punct de vedere, toate ariile menționate în modelul de competență (p. 22/23) vin în prim plan pentru a facilita procesele de Învățare Globală: Cum ne descurcăm cu cunoștințele, cum învățăm și cum au loc schimbările și cum sunt structurate procesele de învățare și cum un mediator își asumă rolul în experiențele de învățare care au la centru stimulare proceselor transformative.

Crearea sinergiilor pline de sens

În timpul instruirii și pentru a pregăti profesioniștii Învățării Globale pentru partea practică a muncii sale merită efortul de a privi în aspectul tip rețea al unui profesionist GL. Participanții la cursul de instruire ar putea fi invitați să reflecte asupra următorului context:

De ce rețele ne-am separat deja? Ce rețele dorim să dezvoltăm? Care sunt relațiile noastre cu participanții direct interesați atât ca indivizi cât și în context organizațional?

Crearea și îngrijirea sinergiilor ar putea ajuta la dezvoltarea competențelor ca mediator (în sensul instruirii semenilor sau primirea unui sfat colegial) și ar putea duce la achiziția de muncă (spre exemplu, proiecte) în ceea ce privește resursele umane și / sau financiare. Așa cum bine se spune: întregul este mai important decât suma părților sale!

Care sunt aspectele importante ale creării unei baze de comunicare și cooperare pentru instruire?

Reflectând asupra rolului de trainer, cum ai descrie relația ideală între trainer și participant (privind relația de putere, cum se administrează informația etc.)?

Cum poți încuraja participanții să creeze și să folosească sinergii în practica GL?

TITLU(FOTO): Memento Învățare globală

TITLU(FOTO): Abordarea problemelor globale în modul vizual

1 CSSGJ (et. al.) (eds.): OSDE – Definirea termenilor cheie. 8 www.osdemethodology.org.uk/groundrules.html

2 CSSGJ (et. al.) (eds.): OSDE – Informații,p. 1/4. 8 www.osdemethodology.org.uk/keydocs/osdebooklet.pdf

Învață să trăiești cu ceilalți –
Exemple de bună practică

Principii de comunicare și cooperare

Chiar de la începutul cursului de testare (Modul I) – participanții la curs au dezvoltat un set de principii de comunicare și cooperare. Din acest motiv, am trasat regulile fundamentale pentru crearea spațiilor sigure pentru dialog și adresarea de întrebări despre problemele globale și perspectivele oferite de Metodologia OSDE, astfel conectând teoria despre Învățarea Globală deja existentă și practica acesteia cu contextele imediate ale educabililor și cunoștințele lor individuale și colective 1.

Folosirea tehnicii Gândește în cadrul perechii și împărtășește-le celorlalți (vedeți p. 81) am rugat participanții la curs să scrie câteva aspecte pe care le-au considerat importante și dorite pentru a asigura o comunicare bazată pe succes și sens și pentru a pune bazele proceselor de cooperare în cadrul grupului . Înainte de faza de ”împărtășire” introducem regulile de baza OSDE și rugăm participanții să adune ideile în jurul lor, lăsând spațiu pentru mai multe gânduri.

Atât ideile educabililor cât și regulile de bază OSDE au fost discutate și modificate parțial de întregul grup, lăsând acest set de principii vizibil pentru participanții din restul modulului.

După modul, rezultatul acestui proces a fost vizualizat într-o diagramă care a fost prezentată la începutul următorului modul. După fiecare modul următor, diagrama a fost afișată ca amintire a unui loc vizibil tuturor participanților.

Această practică de reflectare și fixare a bazelor de comunicare cu fiecare a ajutat la asigurarea parcurgerii unui început bun și ni s-a permis un schimb critic, deschis și plin de sens în timp ce în același timp se promovează atitudinea apreciativă și respectuoasă între membrii grupului eterogeni de participanți. De asemenea a creat o oportunitate continuă pentru a deveni conștienți și pentru a adresa diverse întrebări despre cooperare, comunicare și cum ne descurcăm cu diversitatea, și în cele din urmă practica mediatorilor GL (din viitor).

(Germania)

1 Pentru acest exercițiu am folosit o versiune a regulilor de bază pentru adult / profesor / învățământ superior din cadrul OSDE – Informații. 8 www.osdemethodology.org.uk/groundrules.html:

1. Fiecare individ aduce în spațiu informații valide și legitime construite în contexte proprii (…)

2. toate informațiile sunt parțiale și incomplete (…)

3. Toate informațiile pot fi puse sub semnul întrebării (…)

Respectarea diversității –
Instruirea europeană

Am folosit exercițiul “instruirea europeană” ce ridică probleme legate de prejudecăți și de limitele de toleranță așa cum sunt imaginate și stereotipia despre diferitele minorități. Scopul acestui exercițiu este acela de a provoca stereotipurile și prejudecățile participanților despre oameni și minorități, și despre imaginile și asocierile reproduse și influențat, spre exemplu tendința media.

Exercițiul le-a oferit participanților oportunitatea de a reflecta asupra diferențelor dintre ”observarea rațională” opusă presupunerilor, prejudecăților și stereotipurilor. Participanților le-a plăcut exercițiul deoarece ei au experimentat provocarea de a ajunge la un consens ca grup într-o situație dată și de a reflecta asupra motivului pentru acest lucru. De asemenea am folosit un exercițiu pentru a discuta cum să prevenim prejudecățile și stereotipurile din practica Învățării Globale (vezi p. 79).

(Romania)

Construirea unei case

Participanții au fost împărțiți în 2 grupuri și li s-a cerut să construiască o casă din foarte puține materiale într-un timp foarte scurt. În fiecare grup era o persoană legată la ochi, o altă persoană avea mâinile legate la spate și o a treia nu putea vorbi (era mută). A fost interesant de reflectat asupra capacității unei persoane de a se integra și de a coopera în cadrul grupului și apoi de a analiza la ce mediator al Învățării Globale ar trebui să fie și cum ar trebui să se comporte. Acest exercițiu a întărit lucrul în echipă și cooperarea dintre toți membrii grupului. A ajutat la creșterea conștiinței de sine în ceea ce privește provocarea administrării diferitelor opinii și stilurile de lucru și rezolvarea conflictului (vezi p. 62).

(Portugalia)

#######

Metode selectate din cursurile de testare

CriteriI PENTRU SELECTAREA METODEI

Următoarele sugestii că vor ajuta să reflectați despre criteriile pentru selectarea metodelor, tehnicilor de învățare și activităților folosite în evenimentele educaționale ale Învățării Globale:

Note generale

» Metode care nu sunt folosite pentru propriul avantaj, ele mereu deservesc livrării unui conținut specific.

» Mediatorii ar trebui să selecteze și să folosească metode cu care se simt confortabili

» Este important să se cunoască și să se ia în calcul condițiile generale ale evenimentului (spațiu, timp, resurse etc.).

» Este de ajutor ca mereu să existe opțiuni ca alternativă (“Plan B”).

» Angajarea unei varietăți de metode înlocuiește procesele de învățare de durată și dinamice.

» Metodele folosite ar trebui evaluate