Învă ământul profesional dual în România i Germania țământul profesional dual în România și Germania și Germania [620158]

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” SIBIU
FACULTATEA DE LITERE I ARTE ȘI ARTE
SPECIALIZAREA LIMBI MODERNE APLICATE
LUCRARE DE LICEN Ă ȚĂ
Învă ământul profesional dual în România i Germania țământul profesional dual în România și Germania și Germania

Coordonator tiintific: Absolvent: [anonimizat]: Absolvent: [anonimizat]
2020

CUPRINS
Introducere
I. ASPECTE GENERALE PRIVIND ÎNV ĂȚĂMÂNTUL DE TIP DUAL.
1.Definirea învățământului de tip dual în România.
2. Contextul implement ării învățământului de tip dual în România .
2.1. Contextul european.
2.1.1. Tendințe de dezvoltare a înv ățământului de tip dual , ca parte a
învățământului profesional și tehnic.
2.1.2. Soluții și modele adoptate de statele europene pentru dezvoltarea
învățământului profesional și tehnic dual.
2.2. Contextul n ațional.
2.2.1. Contextul economic și social.
2.2.2. Contextul educa țional .
2.2.3. Cadrul normativ în care s-a organizat și funcționează învățământul profesional
și tehnic de tip dual în România.
II. ANALIZA SISTEMULUI DE ÎNV ĂȚĂMÂNT PROFESIONAL ȘI TEHNIC DE TIP DUAL
ÎN ROMÂNIA .
1. Problemele principale ale înv ățământului profesional și tehnic dual în
România.
2. Organizarea și funcționarea învățământului profesional și tehnic dual în
România
III. ASPECTE SEMNIFICATIVE ALE EXPERIEN ȚEI GERMANE ÎN DOMENIUL
ÎNVĂȚĂMÂNTULUI DUAL.
1. Aspecte generale
2. Particularitați ale învțățmântului profesional și ale formării prin ucenicie la
locul de muncă în sistemul VET din Germania. – prezentare comparativ ă -.
2.1. Cadrul institu țional .
2.2. Responsabilitatea pentru inițierea programului de formare în sistem dual,
recrutarea și înscrierea candida ților.
2.3. Locațiile de învatare / formare.
2.4. Responsabilitatea pentru certificarea competen țelor elevului/
absolvent: [anonimizat]
2.5. Responsabilitatea pentru organizarea activită ții teoretice.
2.6. Responsabilitatea pentru stabilirea curriculumului pentru preg ătirea
teoretică generală.
2.7. Baza legală de reglementare.
2.8. Tipul de contract
2.9. Finanțarea

INTRODUCERE
După evenimentele din 1989 din România, o serie de sisteme economice i știintific: Absolvent: [anonimizat], unele de la sine, fiind anacronice
cu noile evolu ii ții politice, economice i sociale, altele prin știintific: Absolvent: [anonimizat], unele oportune,
altele, dinpotrivă.
Procesul de reorganizare, restructurare știintific: Absolvent:i repunere in func iuneții a principalele
motoare destinate s ă reînvie via ații economică si socială in România s-a dovedit a fi
deosebit de dificil, atât din punct de vedere conceptual, cât știintific: Absolvent:i mai ales, practic. Unele
domenii nu dispuneau de o experien țiiă care să dea eficien a țiimăsurilor dispuse de noile
autorită i ții, iar acestea din urm ă, din motive, de cele mai multe ori subiective, din
interese înguste si păguboase de grup politic, au afectat grav evolu iile ții normale ale
structurilor economice si sociale din România.
Cele mai afectate domenii au fost economia real ă – producatoare de bunuri
materiale necesare unui trai decent si sistemul educa ional ții – principalul furnizor de
forății de muncă necesară pie eiții muncii.
Intr-o economie grav destructurat ă prin adoptarea unor orientări si măsuri
politice fără nici o noimă, incoerente si lipsite de predictibilitate, transformat ă într-o
ruină incapabilă să mai asigure sursele vitale de hran ă, bunuri i știintific: Absolvent:utilită i ții strict
necesare unei vie i normale au ții apărut fenomene greu de contracarat în toate
domeniile vie ii, dar mai ales in domeniul formativ- educa ional. ții ții
Astfel, odată cu accesul din ce in ce mai facil in invă ământulții universitar,
combinat cu diluarea drastic ă a calită iiții invă ămîntuluiții preuniversitar, s-au creat rapid
mari probleme in pregătirea for eiții de muncă productive prin pierderea interesului fa ății
de meserii si ocupa ii ții productive.
Alt fenomen negativ a fost concentrarea refacerii economiei na ionaleții, mai
ales a produc iei ții industriale știintific: Absolvent:i a serviciilor, în puncte știintific: Absolvent:i zone geografice restrânse si
dispersate, fără a constitui un sistem productiv func ionalții, logic știintific: Absolvent:i eficient. Acest
fenomen a atras dup ă sine diminuarea si dispersarea for eiții de muncă, pe de o parte,
iar pe de altă parte, apari ia ții unei mase inerte de știintific: Absolvent:omeri, califica i ții știintific: Absolvent:i necalifica i ții, o
povară pentru bugetul de stat, dar știintific: Absolvent:i un important factor al scăderii nivelului general
de viaății al romanilor .
Cu timpul, odată cu noile orientări politice de integrare în structurile sistemice
ale Uniunii Europene, mare parte din for ații de muncă calificată, dar știintific: Absolvent:i necalificată,
beneficiind de noile reglementări europene, privind libera circula ie ții a persoanelor,
bunurilor si serviciilor in spa iulții economico – social al Uniunii Europene, a optat
pentru găsirea unui loc de munca si în fond, a unor noi resurse de trai, în afara ării ții.

Ca urmare, când procesul de reconstruc ie ții a sistemului economic productiv a
început să prindă via ății, acesta s-a lovit de o lips ă acută de resurse umane adecvat
calificate. Situa ia ții este datorată în bună parte știintific: Absolvent:i unor măsuri, cel pu inții eronate,
constând in desfiin area ții învă ământuluiții profesional ini ialții si de nivel mediu, prin
știintific: Absolvent:colile profesionale, in anul 2009, înlocuit temporar știintific: Absolvent:i ineficient de reînfiin area ții
ȘI ARTEcolilor de arte si meserii. Măsura a creat un mare gol pe pia ații for eiții de muncă știintific: Absolvent:i
mari probleme companiilor din sistemul produc iei ții reale.
Această situa ie ții a determinat multe companii s ă se implice in refacerea
sistemului formativ-educational profesional știintific: Absolvent:i implicit, a resurselor de for ății de
muncă calificată cerută pe pia ații muncii.
A aștiintific: Absolvent: a apărut, după reînfiin area ții învă ămâțiintului profesional ( in 2012 ) prin
știintific: Absolvent:coli profesionale si licee cu profil tehnologic, o nou ă formă de organizare a
învă ămâțiintului profesional si tehnic pentru absolven ii ții învă ămâțiintului gimnazial,
dar știintific: Absolvent:i pentru formarea profesional ă a adul ilor ții- ÎNVĂ ĂMÂNTUL ȚĂ
PROFESIONAL ȘI TEHNIC DE TIP DUAL.
Procesul de implementare a învă ămâțiintului de tip dual în sistemul de
învă ămâțiint profesional si tehnic din România a avut un parcurs lung știintific: Absolvent:i sinuos, lipsit
de continuitate știintific: Absolvent:i unitate conceptual ă, cu dese poticniri si reveniri, fiind afectat, mai
ales, de numeroase modificari știintific: Absolvent:i actualizări ale legisla iei ții în domeniu i de lipsa unui știintific: Absolvent:
acord ferm știintific: Absolvent:i stabil, de perspectivă, între actorii politici știintific: Absolvent:i manageriali cu rol
decizional în realizarea unei reforme reale știintific: Absolvent:i eficiente în acest domeniu .
Numeroasele ac iuniții de consultare public ă, de clarificare, sistematizare știintific: Absolvent:i
promovare a unor idei știintific: Absolvent:i modele care știintific: Absolvent:i-au dovedit eficien a ții în unele locuri știintific: Absolvent:i
domenii nu au condus întotdeauna la implementarea acestora la nivel na ionalții si la
reu itaștiintific: Absolvent: unei reforme reale ,
Multă vreme, o serie de Proiecte – concept, de proiecte legislative – nefinalizate
prin acte normative – nu au fost sus inute financiar, devenind ineficiente si ții creînd
neîncredere in măsurile de reformare a învă ămânțiitului profesional si tehnic.
În alte situa ii ții, ini iativeleții legislative nu au reusit s ă definească mai clar locul
si rolul învă ămâțiintului profesional si tehnic de tip dual si s ă accelereze
implementarea acestuia in sistemul de învă ământ românesc ții , (a se vedea cazul
OUG nr 81 / 2016, menit ă să modifice si să completeze Legea educa iei ții na ionaleții ,
nr. 1 / 2011, prin prevederi privind învă ământul țiiprofesional si tehnic de tip dual
care, dupa retrimiterea în dezbaterea parlamentului, nu a mai fost adoptat ă de acesta,
efectele produse între timp, fiind derutante știintific: Absolvent:i ineficiente pentru domeniul
reglementat ).
Dupa multe încercări, ezitări știintific: Absolvent:i reveniri, prin implicarea operatorilor
economici, afla iții intr-un mare deficit de for ății de muncă , începând cu anul 2016 , s-a
reu it, știintific: Absolvent:totu iștiintific: Absolvent:, un progres în implementarea știintific: Absolvent:i consolidarea învă ămâțiintului de tip dual
ca formă de pregatire profesional ă știintific: Absolvent:i tehnică a for eiții de muncă,
– // –

I . ASPECTE GENERALE PRIVIND ÎNVĂ ĂMÂ ȚĂNTUL DE TIP DUAL
1. Definirea învă ămâțământul profesional dual în România și Germaniantului de tip DUAL in România .
Definirea învă ămâțiintului de tip dual rezult ă din prevederile Legii educa iei ții
na ionaleții nr. 1 /2011, modificat ă știintific: Absolvent:i actualizată printr-o serie de acte normative
succesive ,consolidat ă prin Legea nr 201/2018, care la art. 25 , alin. (4) știintific: Absolvent:i (5) prevede
:
(4) Învă ămâ țământul profesional dual în România și Germaniantul dual este o formă de organizare a învă ămâțiintului
profesional știintific: Absolvent:i tehnic, care se desfasoar ă pe bază de contract știintific: Absolvent:i are următoarele
CARACTERISTICI :
a) este organizat, într-un cadru unitar de către unita ile ții de învă ămâțiint, la
solicitarea operatorilor economici, sau a structurilor asociative interesate, cum ar fi
camere de comer ții, asocia ii ții patronale de ramur ă, clustere, în calitate de poten iali ții
angajatori știintific: Absolvent:i parteneri de practic ă ;
b) asigură o rută alternativă de educa ie ții știintific: Absolvent:i formare profesional ă, organizată pe
bază de parteneriat știintific: Absolvent:i conform unor contracte individuale de pregătire practică,
încheiate cu operatorii economici, care asum ă, ca responsabilitate principal ă,
pregătirea practică a elevilor ;
c) operatorii economici asigur ă pregatirea practic ă a elevilor, bursa, cel pu inții
la nivelul celei acordate din fonduri publice pentru învă ămâțiintul profesional si alte
cheltuieli pentru formarea de calitate a elevilor ;
d) se bazează pe un parteneriat extins, asigurând colaborarea dintre unita ile ții de
învă ămâțiint partenere, autoritătile publice centrale știintific: Absolvent:i locale si mediul economic si
asociativ ''.
(5) ''Învă ămâțiintul dual reflect ă caracteristicile prevăzute la alin.(4) i știintific: Absolvent:
îndepline te știintific: Absolvent: urmatoarele CERIN E ȚĂ :
a) încheierea contractului de parteneriat între unul sau mai mul iții operatori
economici sau între structuri asociative/ un consor iu ții de operatori economici,
unitatea de învă ămâțiint știintific: Absolvent:i unitatea administrativ-teritorial ă pe raza căreia se află
unitatea de învă ămâțiint, contract care stabile te știintific: Absolvent: condi iile ții de colaborare, drepturile si
obliga iile ții păr ilorții, precum știintific: Absolvent:i costurile asumate de parteneri ;
b) încheierea contractului individual de pregătire practică dintre elev,
respectiv, părintele, tutorele, operatorul economic i unitateaștiintific: Absolvent: de învă ământ, contract ții
care stabileste drepturile si obliga iile păr ilor ții ții''.
Pe langă aceste prevederi legale, care stabilesc cadrul general in care se
implementează o forma nouă de pregatire a for ei de muncă, există o serie de alte ții
reglementări succesive care au inso it învă ământul dual de la debut până in prezent, ții ții
Pe parcursul acestui studiu se va putea vedea câ i pa i înainte si câ i înapoi ții știintific: Absolvent: ții
s-au facut pe sinuosul drum de implementare a sistemului dual de pregătire a for ei de ții

muncă, într-o ară in care, înainte de 1989, sistemul de pregătire profesională era ții
bine organizat, structurat, asigurat financiar i logistic i în ultima instan ă, eficient i știintific: Absolvent: știintific: Absolvent: ții știintific: Absolvent:
util unui sistem economic in plină ascensiune, chiar dacă era total diferit celui
prezent.
2. Contextul implementării învă ământului dual in România. țământul profesional dual în România și Germania
2.1.Contextul european .
2.1.1.Tendin e de dezvoltare a ții învă ămâțiintului dual, ca parte a învă ămâțiintului
profesional știintific: Absolvent:i tehnic.
Lumea în care trăim este puternic marcat ă de o dezvoltare tehnologic ă fără
precedent, de procesul globalizării știintific: Absolvent:i de provocările impuse de aceste evolutii.
Iată cum este prezentat ă situa ia ții din Europa intr-o Comunicare a Comisiei
Europene către Parlamentul European, Consiliuluropean , Comitetul Economic si
Social European si Comitetul Regiunilor , in anul 2016 , cu privire la impactul
competentelor profesionale ( intelegand prin acestea : ceea ce știintific: Absolvent:tie , întelege știintific: Absolvent:i poate
să facă o peroana ) asupra calitătii capitalului uman, a capacită ii de inser ie ții ții
profesională si a competitivită ii : ții
•70 de milioane de europeni nu au competen e de citire i scriere adecvate si mai ții știintific: Absolvent:
multi au slabe competen e numerice i digitale, ceea ce îi expune unui risc major de ții știintific: Absolvent:
omaj, sărăcie i excluziune socială ;știintific: Absolvent: știintific: Absolvent:
•12 milioane de europeni se află in situa ie de omaj pe termen lung, iar jumătate ții știintific: Absolvent:
din ace tia au un nivel scăzut i foarte scăzut de competen e ceea ce îi va men ine în știintific: Absolvent: știintific: Absolvent: ții ții
continuare în această situa ie ; ții
•40 % din angajatorii europeni au mari dificultă i în angajarea unor lucrători cu ții
competen e adecvate cerin elor locurilor de muncă ; ții ții
•foarte pu ini oameni au competen e antreprenoriale si încrederea de a începe ții ții
afaceri pe cont propriu.
•for a de muncă in spa iul UE este supusă unui fenomen generalizat de diminuare iții ții știintific: Absolvent:
imbătrânire, de depă ire a nivelului de calificare, ca urmare a ritmului rapid de știintific: Absolvent:
înnoire a tehnologiilor, de exodul i concentrarea inteligen ei performante spre știintific: Absolvent: ții
economiile dezvoltate care ofera oportunită i si avantaje pe toate planurile ; ții
imigra ia, in interiorul spa iului european, dar si din afara, din zonele aflate în ții ții
conflicte armate, a dat na tere la noi provocari pentru politicile de reforme sistemice știintific: Absolvent:
in domeniul educa iei, formării profesionale i a inser iei fortei de muncă in sistemul ții știintific: Absolvent: ții
economic i integrarea sociala a acestora. știintific: Absolvent:
In acest context se constată o tot mai stransă rela ie între sistemele social- ții
economice, pia a for ei de muncă i sistemele educa ionale. De i, rolul educa iei în ții ții știintific: Absolvent: ții știintific: Absolvent: ții
dezvoltarea social-economică a societă ii este, evident, fundamental, putându-se ții
afirma ca trăim intr-o eră a cunoa terii, sistemele educa ionale sunt invadate de știintific: Absolvent: ții
concepte de sorginte economică: ”formare de competen e”, ”cre tere ții știintific: Absolvent:
economică” ,”dezvoltare ecologic ă” , ” antreprenoriat ” , precum si de no iuni din ții
domeniul tehnologiei. Pentru a ine pasul cu aceste evolu ii, învă ământul ții ții ții

profesional i tehnic, incluzând componenta sa duala, devine una din priorită ile știintific: Absolvent: ții
preocupărilor în plan educa ional. ții
La nivelul Uniunii Europene, în domeniul educa ional nu s-au emis directive, ții
politicile în acest domeniu rămânând în competen a țiiinstitu iilor ții na ionale. S-auții
stabilit însă direc ii i inte strategice ce trebuie urmărite i atinse de către sistemele ții știintific: Absolvent: ții știintific: Absolvent:
educa ionale na ionale. Astfel, Strategia Europa 2020, elaborată in 2010, este ții ții
concepută ca o strategie pentru o dezvoltare continuă, dar inteligen a, a cărei vector ții
principal este o cre tere sănătoasă/ ecologica/ i incluzivă. Referitor la invă ămantul știintific: Absolvent: știintific: Absolvent: ții
profesional si tehnic, incluzând forma duală, strategia fixează urmatoarele inte : țământul profesional dual în România și Germania
– alocări na ionale de cel pu in 3% din PIB pentru învă ământ/ cercetare/ educa ie/ (la ții ții ții ții
nivelul UE, există deja o contribu ie importantă în acest domeniu: in cadrul Strategiei ții
EUROPA 2020, prin Planul de investi ii pentru Europa in domeniul educatiei si ții
formării profesionale ”ET2020” , precum si prin Fondurile structurale i de știintific: Absolvent:
investi ii europene s-au alocat 30 de miliarde de EUR/ perioada 2014 – 2020, iar ții
prin programul ”Erasmus + ” sunt prevăzute alte 15 miliarde de EUR) ;
– cre terea ratei de ocupare a popula iei active la cel putin 75% ;știintific: Absolvent: ții
– reducerea ratei de părăsire timpurie a sistemelor de pregatire/ educa ie, la mai pu in ții ții
de 10%, cre terea participării la formele de pregătire continuă i de policalificare pe știintific: Absolvent: știintific: Absolvent:
toata durata activită ii , precum i cresterea procentului persoanelor de varstă medie ții știintific: Absolvent:
care urmează studii de nivel ter iar la cel putin 40% , până in 2020 . ții
– reducerea, la nivelul Uniunii Europene, a numărului persoanelor cu risc de
excluziune socială i implicit cu risc major de sărăcie, cu cel pu in 20 de milioane, știintific: Absolvent: ții
până în 2020, comparativ cu 2008;
– reducerea procentului persoanelor care termină învă ământul obligatoriu (aprox. 15 ții
ani) cu competen e necorespunzătoare la citire, comunicare, matematică/ tiinte ții știintific: Absolvent:
exacte, la mai pu in de 15%; ții
Aceste inte strategice, ce au vizat strict i direct domeniul educa iei i formării ții știintific: Absolvent: ții știintific: Absolvent:
profesionale, au fost stabilite in Consiliul Uniunii din mai, 2009 i au stat la baza ” știintific: Absolvent:
Strategiei Europa 2020… ”
2.1.2. Solu ii i modele adoptate de statele europene pentru dezvoltarea țământul profesional dual în România și Germania și Germania
învă ământului profesional i tehnic, incluzând forma duală țământul profesional dual în România și Germania și Germania
In domeniul învă ământului profesional i tehnic, incluzând si forma duală, în ții știintific: Absolvent:
statele U.E. există două orientări, respectiv, modalită i principale în organizarea ții
sistemului de invă are/ pregatire/ formare i anume : ții știintific: Absolvent:
– invă area în coală ( – germ. in der Schule lernen ; – engl. school-based learning ) ; ții știintific: Absolvent:
– invă area la locul de muncă (germ. bei der Arbeit lernen ; – engl. (work -based ții
learning).
Cele două moduri de organizare a învă ării/ pregătirii/ formării profesionale / ții
trebuie văzute ca fiind complementare i nu opozabile, iar obiectivele au in vedere știintific: Absolvent:
eficientizarea raporturilor dintre pia a for ei de muncă i formarea, propriu zisă, ții ții știintific: Absolvent:
pentru aceasta.
In studiul: ” Dual education: a bridge over troubled waters? ” , prezentat în

Parlamentul European în 2014, au fost prezentate patru modele de organizare a
învă ământului profesional i tehnic in statele europene : ții știintific: Absolvent:
– sistemul dual , un program complet de ucenicie care combină ucenicia
(învă area la locul de muncă) într-o companie cu învă area teoretică intr-o scoală ții ții
profesională, pe baza unui contract între păr ile implicate, în care sunt stipulate ții
drepturile, obliga iile, con inutul formării, finalitatea acesteia( calificarea i ocuparea ții ții știintific: Absolvent:
unui loc de muncă) precum i suportarea costurilor aferente. In baza contractului știintific: Absolvent:
ucenicii sunt remunera i, fiindu-le plătite i contribu iile sociale, de sănătate, precum ții știintific: Absolvent: ții
i costurile asigurărilor pentru accidente de muncă .știintific: Absolvent:
Dezvoltarea mai multor procese de invă are la locul de muncă prin forma ții
uceniciilor, combinate cu suportul teoretic ob inut în colile profesionale în cadrul ții știintific: Absolvent:
parteneriatelor dintre operatorii economici i sistemul de educa ie i-a dovedit știintific: Absolvent: ții știintific: Absolvent:
eficien ă, atât în dezvoltarea competen elor profesionale transversale, cât i implicit, ții ții știintific: Absolvent:
în ob inerea imediată a unui loc de munca bun. Aceste forme de invă are, de succes, ții ții
au scos la iveală un mare poten ial i a indicat un bun drum de urmat. La nivel ții știintific: Absolvent:
european "Alian a europeană pentru ucenicii" a realizat peste 250 000 de ții
oportunită i individuale de formare profesională la locul de muncă i aproape tot ții știintific: Absolvent:
atâtea locuri de muncă ocupate de catre tineri. Prin intermediul " Pactului european
pentru tineret" un milion de tineri beneficiază de formare profesională la locul de
muncă în domeniul competen elor digitale care va asigura o mai mare stabilitate a ții
for ei de muncă si prevenirea riscului de somaj si excluziune socială. În acestții
program sunt cuprin i peste 100 000 de studen i din învă ământul ter iar. Acestea știintific: Absolvent: ții ții ții
sunt ini iative pozitive, dar, pentru ca elevii să fie adu i i mai aproape de campul ții știintific: Absolvent: știintific: Absolvent:
muncii reale, la nivelul Comisiei Europene se elaborează o serie de servicii menite să
faciliteze schimburile de experien e pozitive i bune practici în domeniul învă ării la ții știintific: Absolvent: ții
locul de muncă. În consecin ă, partenerii sociali din diferite domenii (industrii, ții
constructii, telecomunica ii, comer …) au ajuns la consens în ce prive te competen ele ții ții știintific: Absolvent: ții
profesionale în aceste domenii, precum i la necesitatea promovării acestei forme de știintific: Absolvent:
pregătire a for ei de muncă. Pornind de la aceste tendin e, Comisia sprijină, prin ții ții
măsuri adecvate, inclusiv, prin finan ări, proiectele comune ale acestora, urmarindu- ții
se, în acelasi timp, evaluarea raportului costuri/ eficien ă al acestei forme de pregătire ții
i stabilirea unui "Cadru de calitate pentru ucenicii". Întrucât s-au constatat dificultă iștiintific: Absolvent: ții
în organizarea, finan area i desfă urarea pregătirii la locul de muncă de catre IMM- ții știintific: Absolvent: știintific: Absolvent:
uri, care au mijloace mai reduse pentru astfel de activită i. ții
Sistemul dual are o serie de avantaje :
– formare profesională în condi ii de muncă reale ; ții
– trecere mai u oară de la mediul specific ; știintific: Absolvent:
– o în elegere mai rapidă la evolu iile pie ei muncii care conduce la un înalt ții ții ții
grad de încredere in sistem i la o foarte bună imagine publică ; știintific: Absolvent:
Sistemul dual func ionează în condi ii foarte bune în Germania, Austria, ții ții
Elve ia i Danemarca, asigurând o ofertă atractivă de for ă de muncă bine calificată.ții știintific: Absolvent: ții
În ările men ionate, acest model se dovede te unul de succes prin nivelul ridicat deții ții știintific: Absolvent:
calificare i prin rata de angajabilitate apropiată de 100% . știintific: Absolvent:
Învă ământul dual are încorporată în structura sa o importantă componen ății ții
culturală, motiv pentru care are succes in societă ile în care atât institu iile statului, ții ții

cât i operatorii economici în eleg să- i împartă i să- i asume responsabilită ileștiintific: Absolvent: ții știintific: Absolvent: știintific: Absolvent: știintific: Absolvent: ții
pentru formarea profesională de calitate a tinerilor, investind fiecare partea ce îi
revine.
– un sistem mixt , cu program par ial de ucenicie organizat în paralel cu alte ții
forme de pregatire teoretică . Este intâlnit în Fran a i Anglia . ții știintific: Absolvent:
– un sistem bazat pe programe colare obi nuite în care sunt integrate și Germania și Germania
elemente ale invă ării la locul de muncă. țământul profesional dual în România și Germania Pregătirea practică se desfasoară în
întreprinderi, au o pondere importantă, dar nu este foarte clar definită; între păr i nu ții
există raporturi contractuale. Acest model este adoptat par ial în Fran a, Finlanda, ții ții
Belgia i Olanda unde func ionează în paralel cu cel de-al doilea. știintific: Absolvent: ții
-un sistem de pregătire integral în coală; și Germania are un grad scăzut de importan ă ții
pe pia a for ei de muncă datorită unor rela ii slabe între coli i întreprinderi. Este ții ții ții știintific: Absolvent: știintific: Absolvent:
întâlnit în Slovacia si Cehia .
2.2. Contextul na ional țământul profesional dual în România și Germania
2.2.1. Contextul economic i social și Germania
După 1990, economia românească, planificată i centralizată, a fost supusă știintific: Absolvent:
unui dureros proces de restructurare i de tranzi ie spre un sistem economic de pia ă. știintific: Absolvent: ții ții
Atât restructurarea cât si tranzi ia, în sine, au fost puternic distorsionate i încetinite ții știintific: Absolvent:
de lipsa unei experien e anterioare, precum i de un puternic impact social. Pe de altă ții știintific: Absolvent:
parte, lipsă, ori intârzierea unor reforme în plan conceptual – politic, oportunismul i știintific: Absolvent:
lipsa de anvergură i valoare a noii clase politice i-au pus o amprentă deosebit de știintific: Absolvent: știintific: Absolvent:
negativă asupra unor reforme structurale de fond. Interese obscure ale celor implica i ții
au condus la distrugerea unei industrii func ionale, precum i a poten ialului ții știintific: Absolvent: ții
productiv al agriculturii, prin fragmentarea extremă a proprietă ii funciare, ții
distrugerea sistemului structural – organizatoric, a sistemelor i mijloacelor știintific: Absolvent:
tehnologice de muncă, precum i izbucnirea unei infla ii galopante au transformat știintific: Absolvent: ții
economia intr-o ruină. Ca o consecin ă firească, pia a muncii a cazut dramatic, iar ții ții
somajul a ajuns de nestăpânit. În aceste condi ii un important segment de popula ie a ții ții
fost nevoită să î i găsească un loc de muncă i , implicit, resurse de trai, în afara ării. știintific: Absolvent: știintific: Absolvent: ții
Criza economică mondială a zdruncinat, odată în plus, o economie considerată printre
cele mai sarace din Europa.
Aceste involu ii din economie au determinat apari ia unor fenomene sociale la ții ții
fel de negative. Alături de omaj, scăderea dramatică a natalită ii i emigra ia au știintific: Absolvent: ții știintific: Absolvent: ții
condus la îmbătrânirea popula iei i modificarea drastică, în sens negativ, a raportului ții știintific: Absolvent:
dintre segmentul activ i cel pasiv. În aceste condi ii dinamica pie ei for ei de muncă știintific: Absolvent: ții ții ții
arată o scădere drastică a acesteia, atât din punct de vedere cantitativ, cât i calitativ. știintific: Absolvent:
In plus o parte a for ei de muncă a trecut în categoria a a numitei economii subterane. ții știintific: Absolvent:
Toate aceste modificări din pia a for ei de muncă au un impact deosebit asupra ții ții
politicilor de pregatire/ formare i adaptare a resurselor umane la cerin ele actuale ale știintific: Absolvent: ții
economiei. Semnificativ i foarte important este omajul in rândul popula iei tinere știintific: Absolvent: știintific: Absolvent: ții
care va avea repercusiuni cu bătaie lungă în viitor. România de ine un neonorant ții
antepenultim loc din Uniunea Europeană. Rata de ocupare a tinerilor era în

2015/2016 de aprox. 24% , sub media europeana de 33,2 % , conform Eurostat/2016
Pia a for ei de muncă este, în continuare, sub un impact negativ din cauzații ții
lipsei de predictibilitate a cererii de for ă de muncă. Rata de ocupare este scazută mai ții
ales in rândul tinerilor în condi iile unui fenomen aberant; coexisten a dintre somaj, ții ții
(de fapt, dintre o for ă de muncă neocupată, din diferite motive, între care lipsa de ții
calificare adecvată noilor cerin e ale economiei) i deficitul de for ă de muncă. Acesta ții știintific: Absolvent: ții
este influentat negativ si de imigra ia definitivă sau cea temporară. Pia a for ei de ții ții ții
muncă nu este unitară la nivelul ării deoarece există diferen e mari între diferite ții ții
regiuni, după cum sunt mari diferen e în dinamica dezvoltării economice. În aceste ții
condi ii apar în prim plan fenomene cel pu in ciudate: ții ții
– pe de o parte, rata de ocupare ramâne scăzuta i coexistă cu un fals omaj ( a știintific: Absolvent: știintific: Absolvent:
se vedea categoria, de loc neglijabilă, cantitativ, a asistatilor sociali) ;
– pe de altă parte, operatorii economici din regiunile dezvoltate economic, din
lipsa de for ă de muncă pe plan intern, caută si importă for a de muncă din afara ării, ții ții ții
cu toate impedimentele create de problemele de comunicare i adaptare inerente știintific: Absolvent:
În acest context se impune o constatare care ar trebui să dea fiori structurilor de
decizie: în prezent, România nu are un omaj real, dar ce s-ar intampla daca, din știintific: Absolvent:
motive independente de voin a lor, cei 4-5 milioane de romani care, in prezent, trăiesc ții
i muncesc in afara ării, ar fi for ati să revină, de urgen ă, în ară? In ce economie i-știintific: Absolvent: ții ții ții ții știintific: Absolvent:
ar putea găsi un loc de muncă i surse de trai i câ i dintre ei ? știintific: Absolvent: știintific: Absolvent: ții
2.2.2. Contextul educa ional țământul profesional dual în România și Germania
Înainte de 1990, învă ământul profesional i tehnic românesc era organizat i ții știintific: Absolvent: știintific: Absolvent:
func iona în strânsa legatură cu structurile i mecanismele economiei reale, e drept, înții știintific: Absolvent:
condi ii de planificare i centralizare excesive. Învă ământul profesional i tehnic era ții știintific: Absolvent: ții știintific: Absolvent:
organizat i func iona într-un sistem de coli profesionale i licee industriale știintific: Absolvent: ții știintific: Absolvent: știintific: Absolvent:
(tehnologice) , în raporturi de dublă subordonare, fa ă de Ministerul Educa iei, dar i ții ții știintific: Absolvent:
fa ă de ministerele economice de profil. De regulă, unită ile de învă ământții ții ții
profesional – colile profesionale i liceele industriale- func ionau pe langă unită i știintific: Absolvent: știintific: Absolvent: ții ții
economice reprezentative în care efectuau atât învă area cât i pregătirea practică. ții știintific: Absolvent:
Resursele financiare, logistică, între inerea, cazarea i / sau transportul elevilor erau ții știintific: Absolvent:
asigurate de stat, fie direc , fie prin unită ile economice pe langă care func ionau. ții ții
Este de men ionat faptul că între unită ile colare ( scoli profesionale / licee ții ții știintific: Absolvent:
industriale ) si unitatile economice existau contracte de scolarizare in care pe langa
prevederile referitoare la drepturi si obligatii reciproce exista o prevedere foarte
importanta prin care se asigurau elevilor locuri de munca , cu conditia promovarii
examenelor de absolvire , respectiv bacalaureat .
Dupa 1990, ca urmare a schimbărilor structurale radicale i a căderii știintific: Absolvent:
economiei, legăturile dintre mediul economic i cel educa ional s-au rupt provocând știintific: Absolvent: ții
consecin e dintre cele mai grave. Fără o comandă / cerere de for ă de muncă ții ții
specializată din partea economiei colile profesionale i-au pierdut interesul i știintific: Absolvent: știintific: Absolvent: știintific: Absolvent:
atractivitatea, iar in anul 2009, învă ământul profesional a primit o grea lovitură : ții
colile profesionale au fost desfiin ate, iar liceele industriale au revenit la statutulștiintific: Absolvent: ții
anterior de licee teoretice.

Au urmat o serie de decizii ale Ministerului Educa iei, total eronate, care au ții
condus, inevitabil, la agravarea situa iei. ții
Astfel, ȘI ARTEcolile de arte si meserii , infiin ate anterior, nu i-au dovedit eficien a ții știintific: Absolvent: ții
pe termen lung, nu au constituit o solu ie pozitivă de înlocuire a colilor profesionale, ții știintific: Absolvent:
dând na tere, în plus, la cre terea ratei de părăsire timpurie a sistemului de pregătire știintific: Absolvent: știintific: Absolvent:
profesională i de calificare a for ei de muncă, aceasta ajungând la aproximativ 20% , știintific: Absolvent: ții
în condi iile în care la nivel european acest indicator este de aprox. 14,7 % , iar ții
trendul este descrescător.
Deficien ele acestei forme de pregătire au constat în : ții
– lipsa unor criterii de selec ie i acces bazate pe calitate (selec ie negativă) care ții știintific: Absolvent: ții
a permis admiterea în sistem a unor elevi cu o pregătire ini ială foarte slabă ; ții
– existen a unor programe de orientare colară cu mari caren e în con inut i ții știintific: Absolvent: ții ții știintific: Absolvent:
proceduri;
– un nivel scăzut de însu ire a cunostin elor teoretice generale, dar i de știintific: Absolvent: ții știintific: Absolvent:
specialitate;
– o pregătire practică insuficientă si de slabă calitate, precum i desfă urarea știintific: Absolvent: știintific: Absolvent:
acesteia in ateliere cu o foarte slabă dotare tehnică, uzată moral, care nu avea aproape
nimic in comun cu tehnologia folosită în economia reală;
– inexisten a unor contracte între coli i viitorii angajatori, care, împreună cu ții știintific: Absolvent: știintific: Absolvent:
celelalte deficien e, au adus rata de angajabilitate la un nivel extrem de scazut; ții
În aceste condi ii, țiicoala de Arte i Meserii Ș și Germania nu i-a îndeplinit obiectivele iștiintific: Absolvent: știintific: Absolvent:
nu i-a atins scopurile ini iale, respectiv, nu a asigurat cerin ele pie ei for ei de muncăștiintific: Absolvent: ții ții ții ții
i nici o pregătire de calitate a elevilor, astfel că doar un procent de 26% dintreștiintific: Absolvent:
ace tia au reusit să-si termine cursurile, obtinând o calificare, care oricum, nu era înștiintific: Absolvent:
acord cu cerin ele pie ei muncii. ții ții
Ca urmare, atractivitatea colii de Arte i Meserii s-a diminuat continuu, ȘI ARTE știintific: Absolvent:
determinând o scădere constantă a numarului de elevi în sistemul de învă ământ ții
profesional. În perioada 2008-2011 cifrele de colarizare în sistemul de pregătire știintific: Absolvent:
profesională i tehnică au scăzut dramatic de la 190.000 la 12.400 de elevi. știintific: Absolvent:
Consecin ele de ordin social au apărut imediat prin cre terea omajului în ții știintific: Absolvent: știintific: Absolvent:
rândul tinerilor, diminuarea ofertei de for ă de muncă calificată pentru economie i ții știintific: Absolvent:
scăderea imaginii i prestigiului social al acestei forme de învă ământ. Mai mult decât știintific: Absolvent: ții
atât, decizia Ministerului Educa iei din 2008 a făcut ca to i absolven ii clasei a VIII- ții ții ții
a să urmeze învă ământul liceal indiferent de op iunile i nivelul de pregătire ale ții ții știintific: Absolvent:
acestora. Urmarea firească a fost o rată foarte scăzută a promovabilita ii la examenul ții
de bacalaureat în liceele cu profil tehnologic – 38% , fa ă de 76% în liceele clasice. ții
Rata de ocupare a absolven ilor din colile profesionale i liceele tehnologice din ții știintific: Absolvent: știintific: Absolvent:
România este în permanen ă mai mică decât media europeană, mai ales la grupa de ții
vârstă 20-34 de ani.
Toata această situa ie, care constituie contextul educa ional în care a apărut ții ții
învă ămâțiintul profesional știintific: Absolvent:i tehnic de tip dual a avut, pe lang ă cauze specifice știintific: Absolvent:i
unele cauze generale, de sistem, constând în :
-subfinan area ții sistemului educa ional ții(cheltuielile/elev/an în învă ămâțiintul
obligatoriu – primar si secundar – sunt la 25 % din media UE-28) ;
– rata de părăsire timpurie a știintific: Absolvent:colii , care se situeaz ă mult peste media UE

(peste 17 %, fata de 13%) ; mai pronun ată î țiin cazul grupurilor sociale dezavantajate
(de exemplu; comunită i ții de rromi, comunită i ții care trăiesc in zone izolate, etc.) ;
2.2.3. Cadrul normativ în care se organizeaz ă si func ionează țământul profesional dual în România și Germania
învă ămâțământul profesional dual în România și Germaniantul profesional și Germaniai tehnic de tip dual
Cu privire la organizarea si func ionareații învă ămâțiintului profesional dual :
1. Legea educa iei ții na ionaleții nr.1/2011, modificat ă știintific: Absolvent:i actualizată (consolidata
in 2018) .
2. OMEN 3554 / 2017 , privind aprobarea Metodologiei de organizare si
functionare a invatamantului profesional – DUAL .
Privind fundamentarea cifrelor de scolarizare si admiterea in invatamantul
profesional dual:
3. OMEN 5360 / 2017.
4. OMEN 3556 / 2017 , privind aprobarea Metodologiei – Cadru de organizare
știintific: Absolvent:i desfă urare știintific: Absolvent: a admiterii în învă ămâțiintul profesional – dual pentru calificări
profesionale de nivel 3, conform Cadrului (Registrului) Na ionalții al Calificărilor
(CNC).
Privind Contractele de parteneriat știintific: Absolvent:i Contractele individuale pentru
învă ămâțiintul DUAL :
5. OMEN 3554 / 2017 .
6. OMEN 4798 / 2017 .
Privind planuri de învă ămâțiint/ programe știintific: Absolvent:colare/ standarde de pregătire
profesională/ nomenclator :
7. OMEN 3914/2017, referitor la aprobarea Reperelor metodologice privind
proiectarea curriculumului în dezvoltarea local ă (CDL) pentru clasele a IX – a si a
X-a , ciclul inferior de liceu tehnologic știintific: Absolvent:i învă ămâțiint profesional.
8. OMEN 3915/2017, privind Planurile de învă ămâțiint știintific: Absolvent:i programele știintific: Absolvent:colare
pentru cultura de specialitate știintific: Absolvent:i pregătirea practică comasată / stagiile de pregatire
practică – curriculum, in dezvoltare local ă – CDL, pentru clasele a X – a ,
învă ămâțiint liceal tehnologic știintific: Absolvent:i învă ămâțiint profesional. 9.
OMENCS 4121/2016 privind aprobarea standardelor de pregătire profesională
pentru calificări de nivel 3 si 4 – Cadrul na ionalții al calificărilor pentru care se
asigură pregătire prin învă ămâțiintul profesional știintific: Absolvent:i tehnic .
Privind promovarea învă ămâțiintului profesional, inclusiv dual :
10 . OMEN 6155 / 2016 privind derularea Programului National „ 2017 –
anul invatamantului profesional si tehnic in Romania ”.
11. OUG nr. 59 / 2018 , privind înfiin area ții, organizarea știintific: Absolvent:i func ionareații
Autorită ii ții Na ionaleții pentru formarea profesional ă ini ialății în sistem dual in România.
– // –

II. ANALIZA SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT DUAL ÎN ROMÂNIA
1. Problemele principale ale invatamantului profesional si tehnic dual in
Romania
O analiza a învățământului profesional dual nu se poate face în afara unei
analize mai ample a sistemului din care face parte, respectiv , a sistemului de
invatamant profesional si tehnic, cu respectarea raportului de la general la particular,
de la parte la întreg. Această condiționare rezultă din însăși definirea învățământului
profesional dual care, în conformitate cu art. 25, alin. (4) , din Legea educației
naționale nr.1/2011 modificat ă, completată și consolidată prin L.201/2018 , "este o
formă de organizare a învățâmântului profesional și tehnic care se desfașoară pe
bază de contract și are următoarele caracteristici: " …După cum se vede,
învățământul profesional dual este o parte / o component ă a unui sistem, de fapt a
unui subsistem ( învățământul profesional și tehnic), care la r ândul lui face parte din
sistemul educației naționale.
Metodologia de organizare și funcționare a învățământului dual, aprobat ă de
OMEN nr. 3554/2017, stabileste la art. 1 c ă "reglementează organizarea și
funcționarea învățământului profesional și tehnic dual, denumit în continuare,
învățământ dual " .
În art. 2, Metodologia menționează și scopurile pentru care se organizeaz ă
învățământul dual si anume :
– dobândirea de cunoștințe, deprinderi și competențe profesionale;
– ocuparea unui loc de munc ă ;
– obținerea unor calificări profesionale de nivel 3, 4 și 5 – conform Cadrului
național al calificărilor.
În acest context, p ână la apariția acestui cadru normativ, sistemul de
învățământ profesional și tehnic s-a confruntat cu o serie de provocări, iar reformele
necesare au tot fost amânate sau deturnate prin decizii eronate, cu efecte negative
majore pentru piața muncii. Pentru găsirea unor soluții realiste și durabile părțile
interesate (în cele mai multe cazuri operatorii economici și structurile asociate
acestora) au realizat observații asupra sistemului clasic de învățământ / educație
constatând o serie de disfunctionalități , de metode și procedee de învățare care nu
mai corespund evoluțiilor din economia real ă și mai ales, de pe piața muncii. O
problemă importantă s-a dovedit a fi superficialitatea conceptual ă premergatoare
emiterii unor norme de reglementare a domeniului, inconsecven ță și lipsa de
predictibilitate a deciziilor. Cea mai important ă provocare este legat ă de
incapacitatea de a înțelege nevoia majoră de reformare a întregului sistem de
învățământ, dar mai cu seam ă a celui profesional și tehnic, care este extrem de
important pentru însănătosirea mediului social-economic dup ă destructurarea grav ă
a acestuia. De fapt, decidenții nu au reușit să înțeleagă importanța majoră a

reorganizării pe baze moderne a sistemului de învățământ profesional și tehnic
pentru repornirea motoarelor din economia real ă / productivă, în condițiile
evoluțiilor tot mai accelerate a tehnologiei. Orice reform ă în domeniu trebuie s ă aibă
in vedere finalitatea formării profesionale, respectiv, rata de ocupare a locurilor de
muncă după absolvirea formelor de pregatire si rapiditatea integrării în sistemul
economiei reale și în mediul social. O soluție rapidă si eficientă în astfel de situatii
este dată de valorificarea unor experiențe de succes și adoptarea unor modele care
și-au dovedit eficiența. În domeniul învățământului profesional și tehnic forma duala
a acestuia a dat rezultate deosebite în sisteme economice performante cum sunt
cele din Germania, Austria, Olanda și Danemarca.
Esența învățământului profesional dual const ă în combinarea celor dou ă
tipuri de invățare / pregătire / formare : în școala profesional ă și la locul de munc ă
(sau intr-un mediu economic similar sau foarte apropiat viitorului loc de munc ă).
Realizarea cu succes a procesului de organizare si funcționare a sistemului
dual de pregătire profesională și tehnică presupune identificarea unor soluții
practice la urmatoarele probleme :
– asigurarea calității pregătirii ;
– adecvarea competențelor profesionale la cerințele pieței forțelor de muncă;
-menținerea raporturilor de parteneriat între unitațile de formare
profesională, angajatori elevi / ucenici / si partenerii sociali1;
– asigurarea unei finanțări care să permită desfășurarea pregătirii (mai ales a
celei practice) într-un mediu tehnologic identic sau cât mai apropiat de cel de la
viitorul loc de munc ă;
– schimbarea radical ă a percepției sociale / imaginii publice / a sistemului de
învățământ profesional și tehnic, inclusiv dual, care, datorit ă greșelilor de tot felul, a
fost și încă mai este privit cu neîncredere și reținere atât de elevi cât și de părinții
acestora, ba chiar de către profesori și autorități.
La asigurarea calității pregătirii profesionale și tehnice, inclusiv în forma sa
duala, trebuie s ă contribuie toți partenerii implicați în pregătirea absolvenților;
aceasta trebuie s ă corespundă cerințelor pietei forței de muncă. Calitatea finală a
pregatirii, respectiv , nivelul competențelor profesionale deținute la finalul acesteia,
depinde în mare măsură de capacitatea sistemului de formare profesional ă de a
previziona în timp oportun și corect dinamica si tendințele pieței muncii, în așa fel
incât să se poata actualiza la timp profilurile pregătirii și pentru a anticipa ce
competențe profesionale cere piața muncii. În funcție de aceste cerințe se pot
asigura servicii eficiente de consiliere și orientare profesional ă încă înainte de a
începe o pregătire. Fiind in cunoștință de cauză cu nivelul tehnologic dintr-un
domeniu economic, formatorii forței de muncă pot interveni pentru creșterea
nivelului tehnologic al infrastructurii în care se desfășoară pregătirea teoretică, dar
mai ales, cea practic ă. În același mod se pot reconfigura și actualiza programele de
pregătire de specialitate, dar ș i metodele, procedeele și mijloacele de pregătire
1

practică în concordanță cu nivelul tehnologic previzibil din domeniul de activitate.
La fel de important ă este pregătirea de specialitate dar si cea practica a profesorilor
din școli care au atribuții de îndrumători de practică sau a tutorilor de pregătire
practică.
Pentru anticiparea competențelor cerute de piața muncii și alegerea
profilurilor de pregătire trebuie să se stabilească din timp direcțiile și potențialul
de dezvoltare a anumitor domenii de activitate pe termene medii și lungi, astfel
incât, pregătirea de specialitate și cea practică să răspunda cerințelor mediilor
economice și de afaceri. Folosirea greșită sau superficială a instrumentelor de analiz ă
și prognoză poate conduce la scăderea calității pregătirii profesionale și tehnice,
inclusiv în cazul formei de pregătire duală. De asemenea, necunoașterea evoluțiilor
obiective a pieței muncii conduce la orientarea greșită a pregătirii și , ca urmare, la
dificultăți de angajare și integrare social ă.
În strânsă legatură cu anticiparea competențelor cerute de piața muncii
activitatea de consiliere și orientare școlară este foarte important ă atât pentru
elevi cât și pentru părinții acestora. Deși este recunoscut ă această importanță sunt o
serie de probleme care reduc din eficiența acesteia.
În primul rand, exist ă un deficit major de personal specializat în servicii de de
consiliere și orientare profesional ă, iar norma de 1 consilier la 800 de elevi nu poate
garanta o eficiență pe măsura importanței ce o are aceast ă activitate. În plus, din
totalul de 18 ore de consiliere și orientare profesional ă, prevăzute în programa
școlară 4 ore sunt prevăzute pentru predare teme teoretice despre consiliere/
orientare, ceea ce reduce și mai mult timpul efectiv alocat activităților de consiliere
propriu-zise.
În plus, nivelul necorespunzător de salarizare a posturilor de consilieri școlari
face ca acestea s ă nu fie încadrate cu personal calificat ci cu cine accept ă.
Din aceste motive activitatea de consiliere și orientare profesional ă a elevilor
se face de multe ori de catre diriginți , de regulă în orele destinate pentru " școala
altfel".
La toate astea se adauga lipsa de consiliere a părinților în legatură cu competențele
și posibilitațile elevului de a evolua într-un domeniu sau altul astfel ca acesta și să
vrea, nu-si pot ajuta copilul în alegerile pe care trebuie s ă le facă.
În procesul educațional, în general și în special în cel de formare
profesională, calitatea infrastructurii școlare este esențială
Chiar dacă învățământul profesional dual se desfășoara, în bună parte, la locul
de muncă, partea de învățare la școală nu trebuie eliminat ă, mai ales în perspectiva
necesității obținerii unor cunoștințe teoretice de specialitate, care pot constitui o
bună bază a unei evoluții viitoare în profesie (cursuri de policalificare, de
perfecționare, sau chiar studii superioare). Și în acest domeniu exist ă o serie de
probleme:
– calitatea infrastructurii este, de regul ă, dependentă de parteneriatul cu
agentul economic, ceea ce poate determina o diferentiere semnificativ ă în funcție

de puterea financiar ă a partenerului economic;
– unitățile de învățământ profesional nu au posibilitatea de a accesa finanțări
din fonduri europene, fiind, astfel, dependente de autoritățile publice locale sau
regionale. Aceast ă situație crează o altă dependență, de data asta de autoritățile
publice locale/ regionale care, de cele mai multe ori nu dețin fonduri suficiente
pentru astfel de investiții.
Conținutul curricumului, format din toate elementele de conținut ale
procesului de invățare / pregătire / formare profesional ă / ridică, de asemenea, o
serie de probleme :
– în multe situații în care partenerii economici / mediul de afaceri / autotități
publice locale / regionale / semnatari ai contractelor de parteneriat, nu se implic ă, în
mod calificat și interesat, în elaborarea conținutului curricumului, acesta nu este
adaptat cerințelor pieței muncii ;
– curricula este dependent ă de redefinirea standardelor profesionale, iar
acest proces este unul complex și greoi ;
– se constată o discrepanță între nivelul de calificare al absolveților liceelor
tehnologice (ISCED 4 – tehnicieni) și cei ai școlilor profesionale, inclusiv duale, (ISCED
3 – muncitor calificat), deși orele de practic ă în liceele tehnologice (1000 de ore in
toată perioada studiilor) constituie mai puțin de jumătate din cele efectuate în
școlile profesionale duale de trei ani. Aceast ă situație crează nemulțumiri atât din
partea absolvenților școlilor profesionale cât și din partea angajatorilor din mediul
economic / mediul de afaceri / care consider ă, că absolvenții școlilor profesionale
duale sunt mult mai bine pregătiți din punct de vedere a cerințelor pieței muncii.
Materialele didactice au un rol important în formarea competențelor
profesionale. Actualizarea materialelor didactice este strâns legată de modificările
curriculei și ridică o serie de probleme :
– fiind dependente de curriculum, materialele didactice nu sunt actualizate și
puse de acord cu cerințele pieței muncii și de schimbările tehnologice. Astfel,
existând un decalaj de actualitate a conținutului manualelor și a materialelor
didactice la disciplinele de specialitate învățământul profesional și tehnic, inclusiv,
cel dual, este supus riscului de a nu corespunde cerințelor angajatorilor.
Formarea competentelor elevilor depinde în mare măsură de nivelul de
pregătire profesională și de metodele de invățare / pregătire / folosite de corpul
profesoral din unitățiile de învățământ profesional și tehnic, inclusiv dual. Din
păcate, în învățământul profesional și tehnic, incluzând aici și forma sa duală, există
o serie de probleme ce privesc personalul didactic. Iat ă câteva din acestea :
– o insuficiență numerică de personal didactic pentru materiile de
specialitate la care se adaug ă o lipsă de competențe practice ale celor încadrate.
Această situație se datorează unei motivări financiare reduse, care îndepartează de
la catedre personalul tehnic foarte bine calificat, acesta preferând să lucreze în
producție unde satisfacțiile materiale sunt mai atractive decât în învățământ ;

– dificultăți de adaptare ale cadrelor didactice la noile tehnologii din economia
reală; acestea apar mai rar in cazul personalului care au urmat programe de formare
la agenții economici, în mediul tehnologic actual ;
– absența unor sisteme de recalificare sau policalificare a personalului
didactic în situațiile de înlocuire a unor calificar i cu altele, dictate de modificările de
pe piața muncii ;
Însumând problemele menționate se poate concluziona c ă învățământului
profesional și tehnic, inclusiv dual, îi lipsește încă o viziune unitar ă, fiind extrem de
fragmentat și incă neracordat pe deplin la piața forței de muncă, fiind influențat
negativ de inconstanța și subiectivismul factorilor de decizie din piramida
managerială a întregului sistem național de învățământ.
Pregătirea practica a elevilor constituie una din principalele probleme /
provocări / pentru întregul sistem de pregătire profesională și tehnică, inclusiv
duală . La nivelul întregului sistem se constat ă o calitate slab ă și o ineficiență a
pregătirii practice. Trei categorii de factori determin ă această situatie :
– un raport inadecvat, atât cantitativ cât și calitativ, între pregătirea teoretică și
cea practică;
– o calitate neadecvat ă a dotării atelierelor destinate pregătirii practice din
școlile profesionale ;
– o pregatire slab ă a personalului care conduce pregătirea practică în
atelierele din școlile profesionale.
În sistemul actual de formare profesional ă există două tipuri de pregatire /
învățare practică:
– învățarea în școală, preferată, de cele mai multe ori, din rațiuni de siguranță a
elevilor, sau din lipsa unor parteneriate de practic ă cu operatorii economici pentru
anumite specializări ;
– pregătirea în mediul economic real (practic, la viitorul loc de munc ă). Este
adevărat că în această situație viitorul potențial angajator suport ă unele costuri în
plus cu asigurarea unor tutori de practic ă și a mijloacelor și materialelor adecvate
pentru activitațile practice ale elevilor asumându-și și o responsabilitate în plus
privind securitatea muncii. Posibilități de a asigura tutori de practic ă au doar
companiile mari, IMM-urile, neavând această posibilitate adopt ă modalitatea de
supraveghere a elevilor prin personalul mai experimentat sau prin profesorii de
practică din școli. În acest din urm ă caz, posibilitatea de a coordona și supraveghea
eficient pregătirea practică este aproape inexistent ă atunci cand activitățile se
desfășoară simultan la mai multi agenți economici.
Din experiența unor companii, mai ales cu capital german care opereaz ă în
România de mai mulți ani, rezultă că acolo unde angajatorii s-au implicat în
procesul de formare profesional ă în sistem dual dup ă modelul german de succes,
cele mai multe di n problemele și dificultățile menționate mai sus nu exist ă sau au
fost rezolvate în mod eficient. Asta, chiar și înaintea apariției actualului cadru
normativ din acest domeniu.

O problemă extrem de important ă a învățământului profesional si tehnic,
inclusiv a formei sale duale, o reprezinta concepția și mecanismele de
finanțare a sistemului.
În prezent învățământul profesional și tehnic dual este finanțat din două
surse:
– de la nivel central se asigur ă finanțarea pentru plata resurselor umane, a
manualelor școlare și altor materiale didactice, 25 % din utilități, cheltuieli de
transport cu CFR și a burselor școlare pentru elevii din învățământul profesional si
tehnic;
– de la nivel local se finanțează investițiile în infrastructură, transportul local
pentru elevi și personalul didactic și utilitățile.
Acestea sunt prevederile legale; în realitate învățământul profesional și tehnic,
ca și întregul sistem educațional este subfinanțat. De asemenea, actualul sistem de
finantare / elev favorizeaz ă lipsa performanței, fiind de fapt un ajutor social și o
masură de a opri abandonul școlar. Finanțarea de la nivelul administrației publice
locale este neunitar ă la nivel național si este dependent ă de nivelul de dezvoltare
economică a comunității .
Există și o finanțare suplimentară asigurată din alte surse (angajatori, unele
proiecte de finanțare europeană prin Programele ERASMUS, ERASMUS PLUS,
ROSE , … ) . Acestea depind însă de capacitatea autorităților locale / regionale / de a
elabora și promova proiecte eligibile, de a cofinanța proiecte.
2. Organizarea si funcționarea învățământului profesional dual în România
În conformitate cu Metodologia de organizare și funcționare a
învățământului profesional în sistem dual, aprobat ă prin OMEN nr.3554/2017
învățământul profesional și tehnic dual (IPT Dual) se organizeaz ă în unități de
învățământ de stat, particulare sau confesionale autorizate sau acreditate.
IPT Dual se intemeiaz ă pe:
– Contractul de parteneriat pentru formarea profesionala a elevilor prin
învățământul dual încheiat între unul sau mai mulți operatori / agenti / economici
sau o asociație / consorțiu de operatori economici, o unitate de învățământ
autorizată sau acreditată pentru formarea și furnizarea de for ță de muncă pentru
piața muncii și o unitate administrativ- teritorial ă pe teritoriul căreia se află unitatea
de învățământ.
în contractul de parteneriat se stabilesc raporturile dintre părțile
contractante, modurile și condițiile de colaborare, responsabilitățile (obligațiile)
asumate de părți, drepturile, precum și costurile asumate de parteneri pe tot
parcursul formării profesionale a elevilor, de la selecția acestora până la angajarea
acestora în muncă.
-Contract individual de pregătire practică încheiat între elev (prin părinte,

tutore, reprezentant legal al elevului minor) , operatorul economic și unitatea de
învățământ, în care se prevăd drepturile și obligațiile părților, alte aspecte ce privesc
activitatea de pregătire practică a elevilor.
În sistemul dual de învățământ pregătirea practică se efectuează exclusiv în
organizarea și răspunderea operatorilor economici parteneri, în conformitate cu
standardele de pregătire practica, curriculumul și planurile de învățământ. Prin
contractul de pregătire practică operatorii economici, impreun ă cu unitățile de
învățământ,pot stabili , de comun acord, desfășurarea pregătirii practice prin module
de pregătire în laboratoare tehnologice corespunzătoare sau la operatorii economici
pe liniile de producție ale acestora. În cazul în care pregătirea practică se desfășoară
în laboratoare sau ateliere școlare dotate de către/sau cu contribuția operatorilor
economici, trebuie îndeplinite următoarele condiții prealabile și cumulative :
– asigurarea materiilor prime și a materialelor necesare de către operatorul
economic;
– asigurarea, de către operatorul economic, a tutorilor de practic ă conform
numarului de elevi și a specialităților de pregătire;
Contractul individual pentru pregătirea practică se incheie, de regul ă, pentru
fiecare an de pregătire, la începutul acestuia, dar se poate încheia și pentru întreaga
perioadă de pregătire, la începutul primului an, cu condiția operării modificărilor ce
se impun în fiecare an.
Unitatea școlară și operatorii economici sunt obligați ca în cadrul campaniilor
de informare și promovare a ofertei de pregătire profesională, precum și la
înscrierea în vederea admiterii în învățământul profesional dual, s ă-i informeze atât
pe candidați cât și pe părinții acestora cu privire la toate aspectele ce țin de
conținutul contractelor individuale.
Învățământul profesional și tehnic dual este organizat și se desfășoară ca
învățământ cu frecvența, prin cursuri de zi. Nu exist ă nici o restricție ca acesta să se
desfășoare, acolo unde este cazul, în limbile minorităților naționale.
Îvățământul profesional și tehnic dual se finalizeaz ă prin examen de certificare
a calificării profesionale, conform nivelului de calificare pentru care s-a efectuat
pregătirea.
Stabilirea unităților de învățământ în care se organizeaz ă și se desfașoară
pregătirea profesională duală se face de către inspectoratele școlare teritoriale, la
solicitarea motivat ă a operatorilor economici interesați de formarea profesional ă în
sistem dual, care, în prealabil, se consult ă cu autoritatea public ă locală, în legătură
cu perspectivele de dezvoltare economic ă și socială regionale, județene sau locale.
Cifrele de școlarizare pentru învățământul dual se stabilesc anual pe baza
prognozelor de dezvoltare socio-economic ă întreprinse de operatorii economici di n
zonă și a factorilor de decizie zonali.
Adresele de solicitare pentru organizarea învățământului dual se transmit de
catre operatorii economici la Centrul Național (Autoritatea Nationala) de Dezvoltare
a Învățământului Profesional și Tehnic, care dup ă centralizare le trimit către

inspectoratele școlare teritoriale și unitățile administrativ – teritoriale.
Inspectoratele școlare au obligația de a răspunde, cu prioritate, solicitărilor
operatorilor economici și de a întreprinde toate demersurile pentru fundamentarea
cifrei de școlarizare în această formă de pregătire și pentru emiterea avizului de
conformitate pentru organizarea unităților de învățământ vizate să desfășoare
învățământul dual.
În situația neîndeplinirii, în totalitate sau parțial, a solicitărilor operatorilor
economici, inspectoratele școlare au obligația informării în scris, motivat. Solicitările
neonorate pot fi soluționate favorabil pri alt inspectorat școlar din regiunea de
dezvoltare.
Structurile organizatorice pentru desfășurarea invatamantului dual sunt
formate din clase, în medi, de 25 de elevi, nu mai mult de 30 si nu mai putin de 20.
Clasele din învățământul dual pot fi formate din maximum 3 grupe de calificări
diferite. Pregătirea practică se desfășoara in grupe de minimum 10 elevi și maximum
15 elevi .
Absolvenții învățământului obligatoriu care au întrerupt studiile pot fi cuprinși
într-un program de pregătire profesională duală, în vederea obținerii unei calificări
profesionale de nivel 3, p ână la varsta de 26 de ani.
Pentru absolvenții de gimnaziu din serii anterioare care au depaășt cu mai
mult de 3 ani vârsta clasei finale de gimnaziu se pot organiza clase separate de
învățământ dual, în vederea obținerii unei calificări și a unui loc de munc ț.
Absolvenții de învățământ profesional dual pot fi cuprinși in programe de
pregătire pentru echivalarea studiilor liceale.
Unitățile de învățământ de stat care ofer ă educație și formare profes ional prin
învățământ dual și au un efectiv de 300 de elevi au personalitate juridic ă. De
asemenea unitățile de învățământ de stat care ofer ă numai educație și pregătire
profesională exclusiv prin forma de pregătire duală si au un efectiv de minimum 100
de elevi au personalitate juridic ă. Daca aceste unități școlare pierd una din condițiile
mentionate mai sus vor intra in structura altor unități de învățământ cu personalitate
juridică.
Pentru monitorizarea pregătirii practice ce se desfășoară la operatorii
economici unitatea de învățământ parteneră trebuie să asigure un cadru didactic
coordonator pentru ficare grup ă de pregătire. Acesta urmăreste prezența la pregătire
a elevilor, notările elevilor prin colaborare cu tutorii de practic ă și alte activități de
bună organizare a pregătirii practice.
Tutorii stabiliți de operatorii economici pentru pregătirea practică a elevilor
din învățământul dual trebuie s ă îndeplinească o serie de criterii de pregătire de
specialitate de experiența profesională, să aibă o formare pedagogic ă si metodică
certificată, corespunzătoare criteriilor de autorizare / acreditare a operatorilor
economici pentru formare profesional ă prin învățământ dual.
Învațământul dual este organizat și se desfășoară pentru 3 nivele de calificare,
conforme Cadrului (Registrului ) național al calificărilor .

Învățământul profesional și tehnic dual pentru nivelul 3 de calificare este
organizat dupa clasa a VIII -a , ca parte a învățământului secundar superior.
Admiterea în învățămâ ntul dual pentru nivelul 3 de calificare este condiționată de
urmatoarele condiții cumulative :
– să fie absolvent al clase i a VIII-a ;
– să fie apt medical pentru cerințele specifice calificării pentru care se
pregătește ;
– să aibă încheiat un contract individual de pregătire practică cu operatorul
economic și cu unitatea de învățământ.
Învatamantul dual pentru nivelul 3 de calificare se finalizeaz ă cu examen de
certificare a calificării profesionale.
Absolvenții învățământului dual pentru nivelul 3 de calificare pot continua
studiile în ciclul superior al învățământului liceal sau pot fi incluși în programe de
pregătire pentru echivalarea nivelului de învățământ liceal. De asemenea absolvenții
învățământului dual pentru nivelul 3 de calificare pot urma învățământul dual pentru
nivel 4 de calificare, conform Cadrului național al calificărilor (CNC).
Învățământul profesional și tehnic dual pentru nivelul 4 de calificare poate
fi urmat de absolvenții învățământului dual pentru nivelul 3 de calificare. Acesta se
finalizează cu examen de certificare a calificării profesionale. Învățământul dual
pentru nivelul 4 de calificare se poate organiza doar in unitățile de învățământ
profesional și tehnic autorizate sau acreditate s ă furnizeze formare profesional ă
pentru nivel 4 al CNC . Absolvenții învățământului profesional și tehnic dual care au
promovat examenul de certificare a calificării profesionale de nivel 4, conform CNC
pot fi admiși pentru a urma studiile prntru nivelul 5 de calificare, conform CNC.
Absolventii invatamantului dual pentru vnivelul 4 de calificare pot fi cuprinsi i
programe de pregatire pentru echivalarea nivelului de studii liceale.
Învățământul profesional si tehnic dual pentru nivelul 5 de calificare,
conform CNC, poate fi urmat de absolventii invatamantului dual
pentru nivelul 4 de calificare precum si de absolventii invatamantului liceal.
Invatamantul dual pentru nivelul 5 de calificare se finalizeaza cu examen de
certificare a calificarii profesionale. Invatamantul dual pentru nivelul 5 de calificare
se poate organiza numai in unitatile de invatamant profesional si tehnic acreditate
sau autorizate sa furnizeze formare profesionala initiala corespunzatoare nivelului 5
de calificare. Absolvenții învățământului dual pentru nivelul 5 de calificare care nu
au finalizat studiile liceale pot fi cuprinși în programe de pregătire pentru echivalare
a nivelului de învățământ liceal.
Toți absolvenții învățământului profesional și tehnic dual pentru nivelele 3, 4,
si 5, conforn CNC, obțin și suplimentul descriptiv al certificatului, conform
EUROPASS, care îi dă dreptul deținătorului să se angajeze la orice operator economic
interesat din UE.
– – // – –

III . ASPECTE SEMNIFICATIVE ALE EXPERIEN EI GERMANE ÎN ȚĂ
DOMENIUL ÎNVĂ ĂMÂNTULUI DUAL ȚĂ
1 . Aspecte generale
Formările profesionale duale reprezint ă aproximativ 70% din totalul form ărilor
absolvite în Germania. No țiunea de "DUAL" define ște un model de formare care se
desfășoară concomitent în dou ă locații și în două moduri de pregătire, respectiv , în
cadrul școlii profesionale în care elevii / ucenicii / îsi în șușesc cunoștințele
profesionale teoretice și în cadrul întreprinderii / viitorul loc de munc ă, în care,
elevii deprind, în mod practic și concret, competențele profesionale cerute de
viitorul loc de muncă. Această îmbinare între practic ă și teorie, între operatorul
economic / angajatorul / și școala, este caracteristic ă sistemului german de formare
profesională. Succesul acestei forme de preg ătire profesională în Germania este
recunoscut, ca atare și recomandat pentru multe sisteme naționale de formare
profesională din uniunea European ă și nu numai. Cele mai multe sisteme de
formare profesional ă au fost organizate si se desfasoar ă, în diferite variante, având
la bază modelul dual. Din punctul de vedere al domeniilor de activitate sistemul
dual este adoptat în formarea profesional ă pentru meseriile din diferite industrii,
din comerț, meșteșuguri, prestări servicii și agricultură.
În Germania formarea profesional ă duală este reglementat ă prin Legea
educației si formarii profesionale (BBiG), precum și prin Regulamente de formare
profesională (Ausbildungsverordnungen) ale meseriilor respective. Acestea
stabilesc cadrul form ării profesionale, cum sunt : drepturile și obligațiile ucenicilor
("Auszubildender" , "Lehrling" , precum și conținutul form ării profesionale. Regulile
specifice fiecărei form ări profesionale sunt reglementate, în final, prin Contractul
individual de formare profesional ă.
Autoritățile responsabile de organizarea și desfăsurarea întregului proces de
formare profesional ă în sistem dual (Camera de Comer ț și Industrie – IHK sau
Camera Meșteșugarilor – HWK, Camera agricol ă …) urmăresc desfăsurarea
activităților și organizează și desfăsoară examenele. Admiterea la o formare
profesională nu necesită o anume diplom ă de absolvire a școlii. BBiG prevede c ă
oricine poate urma și absolvi o formare profesional ă duală, indiferent de vârst ă,
sex, sau scoală absolvită până atunci. Totuși, în realitate / în practic ă, partenerii
economici interesa ți, îsi stabilesc o serie de criterii / cerin țe / minime de selec ție a
candidaților care privesc anumite compatibilit ăți cu cerințele specifice meseriei,
precum și un anumit nivel rezonabil de cuno ștințe din anumite domenii care au
legătură cu domeniul de activitate.
Durată unei formari profesionale este de 2-3 ani, în func ție de meserie, nivelul
de pregatire deținut și de rezultatele ob ținute pe parcursul preg ătirii profesionale.
Formarea profesional ă la locul de munc ă / întreprindere / presupune c ă ucenicul
lucrează, efectiv, 3 – 4 zile pe s ăptămânaă pentru însușirea competențelor practice

cerute de viitorul loc de munc ă.
Formarea profesional ă în cadrul școlii profesionale (Berufsschule")
presupune că în afara muncii propriu zise în intreprindere, ucenicii urmeaz ă și 8 –
12 ore de cursuri teoretice pe s ăptămână în cadrul școlii.
Programele școlare sunt diferite în func ție de meserie și de land. În programele
școlare sunt cuprinse cuno știnte de specialitate conforme meseriei precum și
cursuri cu caracter general (limba german ă, științe politice și sociale, religie, sport ).
Pentru absolvirea form ării profesionale duale elevii / ucenicii trebuie s ă
susțină și să promoveze dou ă examene importante: unul intermediar, la mijlocul
perioadei de pregatire, pentru evaluarea capacit ății elevului / ucenicului / de a- și
însusi cunoștințele teoretice și deprinderile practice. Examenul intermediar are o
pondere de 40% din media final ă de absolvire. în urma acestuia elevii / ucenicii
primesc un certificat care atestă ca au trecut examenul intermediar și indica nivelul
de pregătire la care a ajuns și pe ce trebuie să pună accentul până la examenul final.
La final, elevul / ucenicul sus ține examenul de absolvire propriu zis, care
reprezintă 60%, din media final ă de absolvire. Acesta încheie formarea profesional ă
inițial cu obținerea calificării care îi d ă posibilitatea ocup ării imediate a unui loc de
muncă. Ambele examene, cel parțial și cel final, se desfăsoar ă după principiul: "
formare duală – testare / verificare / examinare / dual ă", dualitatea regăsindu-se
atât în procesul de formare cât și în cel de evaluare – certificare. Astfel :
– locațiile de formare sunt școală și intreprinderea / locul de munc ă ;
– probele de examinare și locațiile unde se face evaluarea (par țială sau finală)
sunt la fel: proba teoretic ă – în școală, proba practică – în intreprindere ;
– în timp ce școlile, respectiv firmele se implic ă și raspund fiecare, în parte,
pentru partea de invățare / pregătire / formare / ce le revine, camerele de comerț si
cele mestesugărești, precum și alte organisme partenere, îsi asum ă efectuarea
examinărilor / evaluărilor și certificării calificării în meserie. În unele landuri aceste
activități de evaluare / certificare a calific ării se fac în comun cu unită țile de
învățământ în altele toat ă procedura de evaluare / certificare cade în sarcina
autorităților administrative competente, acestea fiind sprijinite logistic chiar de
către beneficiarii forței de muncă rezultate din procesul de formare profesional ă.
Certificatele respect ă același sistem dual de acordare: pentru formarea
practică, realizată în intreprindere / la locul de muncă, compania la care s-a
desfășurat pregătirea practic ă îi eliberează absolventului, dup ă evaluare, un
certificat scris (în conformitate cu Legea form ării profesionale) care atestă nivelul de
pregătire din punct de vedere practic, iar școala profesional ă unde absolventul a
făcut pregatirea teoretica de specialitate, precum și pregătirea complementar ă, de
cultură generală, îi dă absolventului un certificat de examinare final ă (de absolvire);
Toate acestea sunt confirmate, odat ă în plus, de un certificat de examinare
finală din partea camerei competente, precum și un certificat de calf ă sau de
muncitor calificat, din care rezult ă meseria și nivelul de calificare.
Absolvirea unei formari profesionale și obtinerea unui loc de munc ă

corespunzătoare nivelului de calificare, nu reprezint ă sfârșitul formării profesionale.
În multe domenii de activitate exist ă cursuri de perfecționare pentru ob ținerea unor
niveluri superioare de calificare sau pur și simplu pentru a face fa ță creșterii
nivelului tehnologic al domeniului, ori pentru o nouă calificare impusă de
schimbările din domeniul de activitate și evitarea trecerii în somaj.
De asemenea, după ob ținerea unei calificări de baz ă prin forma de pregătire
profesională duală, sistemul permite și alte forme de preg știre specializată la un
nivel superior de calificare, sau policalificari, precum și susținerea unui bacalaureat
profesional (Berufsreifeprufung) care deschide posibilitatea urm ării unei pregătiri
superioare în institu ții de învățământ superior de profil. Aceste variante de
posibilități pot fi deschise chiar prin cursuri preg ătitoare care se pot derula în
același timp cu programele de ucenicie (Lehre mit Matura), ori dup ă terminarea
perioadei de ucenicie și obținerea certificărilor de competențe profesionale.
Bacalaureatul profesional pentru absolven ții de ucenicie const ă în examene din
Limba germană, matematică (și alte materii științifice, tehnice), o limb ă straină
modernă sau alte examene din materiile de specialitate solicitate de secțiunea din
învățământul superior pe care urmeaz ă să o frecventeze.
2 . Particularități ale învățământului profesional și ale formării prin ucenicie la
locul de muncă în sistemul VET din Germania
2.1 . Cadrul instituțional general pentru organizarea și funcționarea
sistemului de educatie si formare profesionala – EFP
a) Pentru Învățământul DUAL :
Ministerul Federal al Educației și Cercetării ( BMBF ) :
– are o responsabilitate globală pentru EFP;
– este responsabil pentru problemele transversale și fundamentale ce privesc
EFP ;
– are rol de coordonare și îndrumare pentru formarea în toate ocupațiile din
sistemul dual, in cooperare cu Ministerul Economiei și cu alte ministere interesate.
Institutul Federal de Educație și Formare aprofesională (BIBB-
Bundesinstitut für Berufsbildung) are un rol important în :
– fundamentarea politicilor de educație și formare profsionala (EFP), prin
activități de fundamentare stiințifica si rapoarte privind EFP;
– pregătirea regulamentelor de formare si a altor reglementări în domeniul
EFP;
– activități de consiliere și suport metodologic pentru guvernul federal și
pentru furnizorii de formare profesională.

Consiliul de administrație al BIBB este compus din organizații reprezentative
la nivel federal ale angajatorilor și sindicatelor, reprezentanți ai Guvernului Federal
și ai landurilor. Acesta este organul de conducere al BIBB și, în același timp,
organismul consultativ al Guvernului Federal și al Guvernelor landurilor în domeniul
EFP .
Statele federale (Landurile), prin ministerele educației și cercetării, au în
responsabilitate organizarea activitătilor de pregătire prin școlile profesionale
implicate în învățământul dual, precum și armonizarea între landuri atunci cănd
aceasta se impune. Pentru aceasta s-au format Conferințe permanente între
ministerele responsabile din toate landurile.
Comitetele pentru formare profesională la nivelul landurilor sunt formate
din reprezentanți ai organizațiilor patronale, sindicate și autorități administrative ale
landurilor, precum și alte structuri partenere /consultative în domeniile de
competență ale guvernelor landurilor.
Camerele de Comerț, Camerele de meserii, Camerele agricole, Camerele
meșteșugarilor, Camerele pentru profesii liberale, prin competențele publice pe care
le au in sistemul dual de invatamant, au un rol extrem de important de Organisme
competente cu atribuții în :
– evidenta contractelor de formare și monitorizarea activităților de formare în
intreprinderi ;
-autorizarea operatorilor economici pentru formare profesională în sistem
dual ;
– servicii de consultantă pentru operatorii economici și ceilalți formatori
implicați în învățământul dual ;
– organizarea și desfășurarea activităților de examinare și certificare a formării
profesionale.
Organismul competent este compus dintr-un Comitet VET în care intră
reprezentanți ai angajatorilor, ai sindicatelor și ai profesorilor din școlile
profesionale. Acesta este consultat în toate problemele importante ce privesc
formarea profesională, precum și în elaborarea reglementărilor din domeniu.
Consiliile de muncă sau Consiliile pentru personal sunt organisme ce se
constituie la nivel de intreprindere și se implică în acordurile ce stabilesc
remunerarea ucenicilor, planificarea, organizarea și desfasurarea formării în
intreprindere, stabilirea formatorilor / tutorilor de practică, monitorizarea
contractelor de angajare la finalizarea pregătirii ;
b ) VET – prin sistemul scolar (school-based) :
Statele federale ( landurile ) , prin ministerele educației și cercetării de land,
răspund de organizarea pregătirii prin școlile profesionale full-time.

Comitetele pentru formare profesională sunt structuri parteneriale
consultative în domeniile de competență ale guvernelor de land.

2.2. Responsabilitatea pentru inițierea programului de formare în sistem dual,
recrutarea și înscrierea candidaților
a) Pentru învățământul DUAL :
Intreprinderea : încheie contractul de formare cu elevul / ucenicul.
Organismele competente la nivel federal sau de land :
– acordă sprijin și consultanță firmelor pentru selectarea și recrutarea
canditaților ;
– fac legatura între mediul economic și de afaceri și unitățile de învățămât
pentru centralizarea solicitărilor operatorilor economici și elaborarea planurilor de
școlarizare;
– Verifică, inregistrează și monitorizează contractele de formare profesională
dintre firme și elevi .
b) VET – prin sistemul școlar ( school-based ) :
școala îsi asuma toate responsabilitățile.
2.3. Locațiile de învătare / formare :
a) Pentru învățământul DUAL :
Intreprinderea : pentru pregatirea practică la locul de muncă.
Școala : pentru pregatirea teoretică ( inclusiv pentru pregatirea în atelierele
proprii )
Locații din afara școlii în cazul IMM – urilor, care nu pot asigura toate
condițiile de dotare tehnologică impuse de programele de practică la locul de
muncă. In aceste cazuri pregatirea practică se desfăsoară în centre de formare
profesională ( Uberbetriebliche Berufsbildungsstatten – UBS ) sau se pot forma, prin
asociere, retele de formare profesională ( Ausbildungsverbunde ) în care se asigură
că procesul de pregătire practică este garantat din punct de vedere calitativ .
b) VET – prin sistemul școlar (school -based)
În infrastructura școlii profesionale, atât pregătirea teoretică, cât și cea
practică.
2.4. Responsabilitatea pentru certificarea competentelor elevului /
absolventului

a) Pentru învățământul dual :
Organismele competente : camerele și alte instituții abilitate la nivel federal
sau de land .
b) VET – prin sistemul școlar ( school-based ):
– examenele finale sunt organizate la nivelul școlii și sunt supravegheate și
supervizate de autoritațile competente de la nivelul landului în conformitate cu
regulamentele de formare pentru fiecare meserie .
2.5. Responsabilitatea pentru organizarea activitații teoretice:
-a) Pentru învățămantul DUAL :
Intreprinderea / compania :
– încheie contracte de formare cu școala pentru pregătirea teoretică generală
și de specialitate a elevilor;
Landurile, prin ministerele educației la nivel de land, asigură organizarea și
monitorizarea componentei de învățre teoretică la nivel de școală profesională
(part time) implicată în sistemul dual.
b) VET – prin sistemul școlar (school-based):
– landurile, prin ministerele educației de la nivelul landului, raspund de
organizarea și monitorizarea pregătirii teoretice generale și de specialitate din
școlile profesionale full-time ( Berufsfachschulen/
Fachoberschulen).
2.6. Responsabilitatea pentru stabilirea curriculumului pentru pregătirea
teoretică generală:
a) Pentru învățământul DUAL:
– Ministerul Federal al Educației este autoritatea care crează cadrul pentru
pregătirea teoretică în școal ă;
– landurile elaborează curricula, asigură cadrul de formare continuă a
cadrelor didactice și supraveghează și corectează activitatea acestora ;
– un rol important îl are Conferința Permanentă a Ministrilor pentru Educație
și Cultură care emite curricula de referință în conformitate cu normele federale de
formare profesională;
– instituțiile competente pe acest domeniu din landuri își asuma directivele federale
și le integrează în curricula proprie, cu adaptările de rigoare ce se impun.
b) VET – prin sistemul școlar ( school- based) :
– landurile, prin ministerele educației de land, raspund de conținutul

pregătirii prin școlile profesionale full-time. La nivel federal Planurile cadru sunt
armonizate în Conferință permanentă a ministerelor educației și culturii.
2.7. Baza legală de reglementare :
a) Pentru învățământul DUAL :
– Legea formării profesionale(Berufsbildungsgesetz- BBiG), pentru formarea
în cadrul intreprinderii;
– Codul meșteșugurilor (Handwerksordnung) pentru formarea în meserii
artizanale / meșteșugărești ;
– Legea învățământului, pentru învățarea ce are loc în școală ;
-Ordinul privind educația și formarea profesională (emis de Ministerul
economiei care reglementeaza Planul de învățământ ) ;
-Codul Social și acordurile colective la nivel de ramură pentru stabilirea
remunerației ucenicilor ;
– Legea protecției tinerilor angajați (Jugendarbeitsschutzgestz).
b) VET- prin sistemul școlar ( school-based ) :
Legea federală a învățământului .
2.8. Tipul de contract :
a ) Pentru învățământul DUAL :
Contract de formare profesională , conform reglementărilor Codului Muncii .
b) VET – prin sistemul școlar ( school- based ) :
Nu există contract.

2.9. Finanțarea :
a) pentru învățământul DUAL :
Bugetul statelor federale ( landurilor ): pentru finanțarea salariilor profesorilor
și a personalului auxiliar din școlile profesionale ;
Bugetele locale pentru infrastructura școlilor destinată formarii duale ;
Bugetele intreprinderilor pentru costurile formării în intreprinderi; formator ,
materiale, echipamente, remuneratia ucenicilor ( inclusiv taxele si contribuțiile
sociale, asigurări de accidente de muncă …)
b) VET – prin sistemul școlar ( school- based ) :
– Buget federal pentru școlile profesionale publice, pentru materiale didactice ;
– Buget federal pentru bursele elevilor și pentru granturile de formare în anumite
profesii( de ex. in domeniul asistenței medicale).

IV . CONCLUZII PRIVIND ÎNVĂȚĂMÂNTUL DUAL ÎN ROMÂNIA ȘI GERMANIA
Drumul parcurs pentru reintroducerea și reviigorarea sistemului de învățământ
profesional și tehnic din România, după experiența negativă de desființare a
acestuia a fost lung și anevoios, sinuos, nesigur și confuz. Primii pași în
reglementarea cadrului juridic de organizare și funcționare a învățământului
profesional și tehnic, incluzând și forma sa duală, au fost făcuți incepand cu anul
2011, prin Legea Educației Nationale nr. 1 / 2011, care reintroduce învățământul
profesional și tehnic în sistemul de învățământ din România. S-au pus bazele unor
standarde de pregătire profesională care să corespundă cerințelor pieței muncii. S-
au creat mecanisme de atestare a calificărilor prin eliberarea de Certificate de
calificare profesională.
Noile prevederi legale au creat posibilitatea ca operatorii economici să se
implice efectiv în procesul de formare profesională și calificare a forței de muncă
Prin OUG nr. 94/2014 se introduce în Legea educației naționale, la solicitarea
operatorilor economici posibilitatea creeri unui sistem alternativ de pregătire
profesională și tehnică : – sistemul dual, începand cu anul scolar 2015 – 2016. Lipsa
elaborării normelor de aplicare a noilor prevederio legale le-a facut neoperante în
practică.
Impulsul pentru organizarea și implementarea unui sistem alternativ, modern
și eficient de formare profesională a fortei de muncă, aplicat cu succes în statele
dezvoltate din UE, a fost dat de inițiativele operatorilor economici cu capital strain
( mai ales german ), care a investit în economia românească. Așa au apărut câteva
modele de succes în acest domeniu :
– Școala profesională germană KRONSTADT, Brasov, preluând modelul
german, în parteneriat cu agenți economici din Clubul economic german a avut un
succes deosebit.
– Școala profesională "EUROBUSINIS" Oradea, înființată în anul 2013 a adoptat
un sistem mixt: învățare la școală, practică la intreprindere. O bună colaborare între
administratia locală și operatorii economici a condus și aici la rezultate foarte bune .
– Liceele tehnologice din Mioveni și Moinești au reușit și ele un bun
parteneriat cu operatorii economici dotând atelierele de practică cu tehnologie
modernă și efectuând o buna parte din, activitatea practică la locul de muncă cu
rezultate bune în pregătirea elevilor pentru contactul cu locul de muncă.
Dupa apariția Metodologiei de organizare și functionare a învățămantului
profesional și tehnic dual acesta a început să capete coerență, continuitate și
eficienta și să facă progrese în dezvoltare .
Se constată că invățământul dual are succes acolo unde partenerii unităților
de învățămant dual sunt operatori economici puternici, au o cultură economică și
de afaceri de tip occidental și capacitate de a finanța procesul de formare
profesională alaturi de alocațiile bugetare centrale și locale. Concluzia cea mai
importantă se referă însă la impactul deosebit de pozitiov produs de aceasta formă

de pregătire profesională asupra ratei de ocupare a absolvenților, precum și
instabilitatea forței de muncă provenite din acest sistem. În plus acest sistem poate
oferi soluția pentru criza de forță de muncă ce tocmai bate la ușa economiei
românești. Această soluție și aducerea forței de muncă migrată în străinătate pot
contribui la prevenirea unei crize iminente în domeniul pieți de muncă din România.
Referitor la Germania nu se poate spune decât un lucru: în acest domeniu,
acum și în viitorul apropiat între sistemul de formare profesională dual german și
cel romanesc nu se pot face comparații din care cel din urma să iasă în avantaj.
Asta, în primul rand că germanii au o experientă de câteva sute de ani în acest
domeniu, iar în România abia se porneste la drum. Aspectul bun provine din faptul
că există un foarte bun parteneriat în acest domeniu, iar sistemul românesc de
pregătire a forței de muncă are numai de câstigat din acest parteneriat.
–––––––––– / ––––––––––-

Referințe bibliografice
Norme legale emise de Ministerul Învă ământului: țământul profesional dual în România și Germania
Strategia educației și formării profesinale din România in perioada 2016 –
2020
Strategia Nationala de înv ățare pe tot parcursul vie ții.
Strategia privind reducerea p ărăsirii timpurii a școlii.
Strategia MEN pentru dezvoltarea învățământului în România în perioada
2017 – 2020.
Strategia „EUROPA -2020 privind țintele specifice la nivel european”.
Strategia „ET-2020” , privind obiectivele strategice pentru perioada 2010 –
2020.
Cadrul strategic pentru cooperarea european ă în domeniul educa ției si
formării profesionale
Legea Educației nationale nr. 1/2011, modificat ă și completată, consolidată în
2018.
OUG nr. 59/2018, privind înfiin țarea, organizarea și funcționarea Autorita ții
Naționale pentru Formarea Profesional ă Inițială în Sistem DUAL din ROMÂNIA
OMEN nr. 3554/2017, privind aprobarea Metodologiei de organizare și
funcționare a învățământului profesional dual de stat în România.
ANEXA 1 la OMEN 3554/2017, privind „Contactul de parteneriat pentru
formarea profesionala a elevilor prin invatamantul dual”
OMEN nr. 3556 / 2017, privind admiterea in invatamantul profesional dual in
Romania.
OMEN nr.3914 / 201 7, privind aprobarea Reperelor metodologice, privind
proiectarea curriculumului în dezvoltare locala ( CDL ) pentru clasele a IX-a și a X -a
pentru învățământul profesional .
OMEN nr. 4798 /2017, privind Contractul de preg ătire practică a elevului în
învățământul dual .
OMENCS nr. 4121/2016, privind aprobarea standardelor de pregatire
profesională pentru calificări profesionale de nivel 3 și 4 – Cadrul national al
calificărilor…
OMENCS nr. 3742/2016, privind modelul Suplimentului descriptiv al
Certificatului de calificare profesional ă – EUROPASS
OMEN nr. 6155/2016, privind programul national: „2017 – anul
Învățământului profesional și tehnic din România”
Materiale publicate de AHK România (Camera de Comer ț și Industrie
Romano – Germana – cea mai mare Camera de Comer ț bilaterala din România,
reprezentanță oficială a economiei germane în România, implicat ă activ în
consultanță și sprijin pentru promovarea înv ățământului profesional dual in
România ) :

– „Informații aplicate despre învatamantul profesional dual din România”
– „Actorii din înv ățământul profesional dual”
– „Asigurarea calita ții pentru învatamantul dual”
– „Costuri și beneficii ale formarii profesionale în sistem dual”
– „Învățământul profesional dual în România – cum func ționeaza și ce trebuie
știut despre el”
„Metode de informare și atragere a elevilor spre înv ățământul profesional dual”

– // –
•
•