Înv. Florin VELNICIUC [631245]

1
UNIVERSITATEA ”ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

LUCRARE
METODICO -ȘTIINȚIFICĂ
PENTRU OBȚINEREA
GRADULUI DIDACTIC I

Coordonator:
Lector univ. dr. Otilia CLIPA
Candidat: [anonimizat]. Florin VELNICIUC

Suceava
2010

2

IMPLICAȚII PSIHOPEDAGOGICE ALE
PREDĂRII -ÎNVĂȚĂRII -EVALUĂRII ÎN
CONDIȚIILE ÎNVĂȚĂMÂNTULUI
SIMULTAN

3

“Un învățător slab comunică adevărul, un
învățător bun te învață să -l găsești.”
Fr. A. Diesterweg

4

CUPRINS

ARGUMENT……………………………………………………………………………… …..6

CAPITOLUL 1
PARTICULARITĂȚILE ACTIVITĂȚII INSTRUCTIV -EDUCATIVE REALIZATE ÎN
COND IȚIILE ÎNVĂȚĂMÂNTULUI SIMULTAN ………………………………………… ..7
1.1 Condițiile care impun existența învățământului simultan la clasele primare ………… ..7
1.2 Organizarea activității didactice simultan cu două sau mai multe clase ……… ……… .8
1.2.1 Gruparea cl aselor…………………………………………………………… …8
1.2.2 Alcătuirea orar ului…………………………………………………………… ..8
1.2.3 Organizarea săl ii de clasă…………………………………………………… 12
1.2.4 Planificarea materi ei………………………………………………………… 13
1.3 Avantaje de or din psihopedagogic ale învățământului organizat în condiții
simultane……………………………………………………………………………… 14

CAPITOLUL 2
METODICA ACTIVITĂȚII DE PREDARE -ÎNVĂȚARE -EVALUARE DESFĂȘURATE
ÎN CONDIȚIILE MUNCII SIMULTANE…………………………… …………………… …15
2.1 Spe cificul lecției desfășurate simultan cu două sau mai multe clase………………… 15
2.2 Tipuri de lecții organizate în condițiile muncii simultane …………………………… 16
2.3 P roiectarea lecției desfășurate în condiții simultane …………………………………18
2.4 Utilizarea m ijloacelor de învățământ în lecțiile desfășurate simultan ……………… ..53
2.5 Specificul temei pentru acasă…… ………………………………………………….. .54
2.6 Modalități de evaluare a activității elevilor în condițiile învățământului simultan… .56
2.6.1 Funcț iile evaluării ………………………………… ……………………….. 56
2.6.2 Formele eva luării…………………………………………………………… 56
2.6.3 Metode și instrument e de evaluare………………………………………… 57

5

CAPITOLUL 3
ACTIVITATEA INDEPENDENTĂ A ELEVILOR ……………………………………… …61
3.1 Importanța activității independente ………………………………………………… …61
3.2 Cerințe pe care trebuie să le îndeplinească activitatea independentă a elevilor …… …61
3.3 Tipuri și forme de activitate independentă………………………………………… …63
3.4 Aplicarea princip iilor didactice în munca independentă cu elevii în condițiile
muncii simulta ne…………………………………………………………………… …66
3.5 Controlul și aprecierea activității independente în condițiile muncii simultane…… ….68
3.6 Teme și sarcini pentru munca in dependentă a elevilor……………………………… ..69

CONCLUZII……………………………………………………………………………… ….80

BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………. ..81

6

ARGUMENT

Am considerat necesar a întocmi lucrarea metodico – științifică pentru obținerea
gradului d idactic I având ca subiect problematica învă țământului desfășurat în condi ții
simultane, bazându -mă pe experiența acumulată în c ei zece ani de muncă la catedră în școli în
care organizarea învățământului în condiții normale nu era posibilă.
Deși numărul șc olilor din țara noastră în care se predă în condiții simultane este destul
de mare, literatura pedagogică și metodica care abordează această modalitate de organizare a
învățământului primar este destul de redusă, inclusiv din cauza discuțiilor apărute în u ltimii
ani referitoare la ineficiența învățământului simultan și la posibilitatea desființării școlilor în
care se predă în acest mod.
Consideră m indicată clarificarea anumito r aspecte care privesc implicațiile pe care
organizarea învățământului în condiți i simultane le are asupra procesului instructiv -educativ,
avantajele de ordin pshihopedagogic ale activității didactice desfășurate simultan, modalitățile
de eficientizare a acestui tip de organizare a învățământului. Astfel, sugerăm soluții legate de
întocmirea orarului și utilizarea judicioasă a resurselor de timp, de strategiile didactice cele
mai potrivite, de metodele cele mai indicate a fi utilizate în evaluarea randamentului
activităților desfășurate, inclusiv cele complementare.
Ne propunem să demo nstrăm că în cazul școlilor care au la cicl ul primar un număr de
30-40 el evi se poate desfășura un învățăm ânt de calitate, care să corespundă și standardelor de
cost impuse de principiul finanțării școlilor în funcție de numărul de elevi. În acest sens ,
trebuie ținut cont și de faptul că funcționarea grădinițelor în aceleași clădiri cu clasele primare
duce la un plus de eficiență din punct de vedere al costurilor financiare. Nu în ultimul rând,
trebuie avut în vedere și aspectul că elevii de școală primară au vârste cuprinse între 6-11 ani,
deplasarea lor la o școală aflată la o distanță de 6 -7 km presupunând un efort fizic
considerabil, ce le poate afecta randamentul școlar.
De asemenea, trebuie să menționăm și faptul că desființarea micilor școli sătești va
avea repercursiuni asupra comunităților mici, procesul de îmbătrânire a acestora fiind
favorizat de migrația familiilor tinere spre zone în care accesul copiilor la o școală să se
realizeze mai ușor.

7

CAPITOLUL 1
PARTICULARITĂȚILE ACTIVITĂȚII INST RUCTIV –
EDUCATIVE REALIZATE ÎN CONDIȚIILE ÎNVĂȚĂMÂNTULUI
SIMULTAN

1.1 Condițiile care impun existența învățământului
simultan la clasele primare

Faptul că în unele unități de învățământ numărul de elevi pentru o serie de clase se
situează sub prevederile legale, impune încredințarea realizării sarcinilor didactice pentru
pentru două sau mai multe clase unui singur cadru didactic. Această situație este determinată
de realitățile obiective privind așezarea populației pe teritoriul țării. Oamenii țin la locul natal
unde au trăit părinții, moșii și strămoșii și nu acceptă să părăsească aceste locuri chiar dacă ele
oferă condiții mai grele de viață. Dreptul oricărui cetățean la educație obligă statul să asigure
condiții le necesare ca și copiii din cele mai îndep ărtate cătune să aibă acces la o școală de
calitate.
În școlile cu predare simultană, procesul instr uctiv -educativ se desfășoară du pă același
curriculum ca și în celelalte unități de învățământ, ceea ce diferă fiind modul de organizare a
activității didact ice. De aceea , e necesar ca învățătorul să depună un efort susținut ca fiecare
elev să -și însușească întreaga materi e pentru clasa respectivă, să atingă nivelul de competență
stabilit prin legea învățământulu i și celelalte documente de politică educațional ă.
Specificul muncii învățătorului care lucrează cu clasele simultane constă în alternarea
activității sale cu elevii unei c lase, cu activitatea independentă a elevilor celeilalte clase și
faptul că timpul afectat realizării sarcinilor didactice este acel ași ca și în cazul activității cu o
singură clasă.
Procesul instructiv -educativ desfășurat în condiții simultane la două, trei sau patru
clase prezintă o serie de particularități:
– ritmul de lucru este mai alert decât în lecția obișnuită, datorită faptului că
învățătorul acordă numai o parte din timp activității sale nemijlocite cu școlarii;
– necesită ca învățătorul să aibă capacitatea de a -și distribui atenția pentru a urmări și
pe școlarii care desfășoară activități independente;
– grija permanentă pentru int egrarea colectivului de elevi, chiar dacă sunt diferiți din
punct de vedere al vârstei, al nivelului de pregătire, al dezvoltării intelectuale și emoționale;
– alegerea judicioasă a temelor pentru activitatea independentă a elevilor, astfel încât
acestea să completeze, în mod eficient activitatea directă a învățătorului cu clasa;
– impune cadrului didactic un volum mult mai mare de muncă necesar pregătirii
activițătii sale zilnice la clasă.

8

1.2 Organizarea activității didactice simultan cu două sau mai
multe c lase

1.2.1 Gruparea claselor

În cazul unei școli primare în care activitatea instructiv -educativă se desfășoară în
condiții simultane, gruparea claselor și repartizarea acestora pe învățători trebuie să răspundă
următoarelor cerințe de ordin psihopedago gic: asigurarea continuității învățătorului cu același
colectiv de elevi, cuplarea unei clase mai mici cu una mai mare pentru o suficientă
diferențiere între conținuturile diferitelor obiecte de învățământ și pentru asigurarea
condițiilor corespunzătoare de desfășurare a muncii independente.
Practica pedagogică a arătat că gruparea cea mai bună este aceea în care sunt reunite
clasa I cu clasa a III -a și clasa a II -a cu clasa a IV -a.
La repartizarea claselor în școlile cu trei posturi de învățător se ține c ont de numărul
elevilor fiecărei clase. În această situație se recomandă ca, în general, clasele I și a IV -a să nu
fie grupate cu alte clase, întrucât elevii clasei I au nevoie de sprijin suplimentar pentru
familiarizarea cu activitățile instructiv -educat ive, iar elevii clasei a IV -a au nevoie de o
pregătire temeinică în vederea trecerii la ciclul gimnazial.
Repartizarea învățătorilor pe clase trebuie făcută de la sfârșitul anului școlar precedent
pentr u a permite cadrului didactic să -și pregătească, încă din timpul verii, materialele necesare
desfășurării actului didactic în noul an școlar.

1.2.2 Întocmirea orarului

Întocmirea unui orar foarte bine gândit are o importanță foarte mare în realizarea cu
succes a sarcinilor complexe ale procesului instructi v-educativ desfășurat în condițiile muncii
simultane.
La alcătuirea acestui document de bază al învățătorului, trebuie să se țină cont de
următoarele aspecte de ordin psihopedagogic:
– respectarea curbei de efort a elevului în cadrul unei zile și a unei săp tămâni;
– trecerea în orar, la începutul și sfârșitul săptămânii , a unor obiecte care presupun
un coeficient mai scăzut de efort din partea elevului și plasarea la mijlocul săptămânii a
obiectelor care solicită un efort mai mare;
– cuplarea obiectelor de studi u care să asigure posibilități optime de alternare a
muncii directe a învățătorului cu munca independentă a elevilor;

9

– programarea orelor care aparțin aceleeași discipline la intervale aproximativ egale
de timp în cursul unei săptămâni;
– plasarea avantajo asă a orelor de religie și de limbi moderne.
Învățătoru l care lucrează simultan cu dou ă sau mai multe clase trebuie să -și facă un
program zilnic de 6 ore. Astfel , primele două ore el va lucra cu prima clasă, cea mai mică,
apoi va lucra simultan, timp de do uă ore, cu amblele clase, iar ultimele două ore va lucra cu
cealaltă clasă, cea mai mare.
Organizarea programului zilnic de șase ore are mai multe avantaje:
– se asigură un timp eficient muncii directe a învățătorului cu fiecare clasă;
– se dă posibilitatea ca drului didactic de a forma și de a consolida deprinderi de
muncă intelectuală;
– se realizează în condiții mai bune desfășurarea activității diferențiate, stimulând
capacitățile intelectuale ale elevilor cu un ritm mai rapid de lucru și înlăturând rămânerile în
urmă pentru cei mai slabi la învățătură;
– se pot utiliza strategii activ -participative în activitatea la clasă, la fel ca și
învățătorii care își desfășoară activitatea cu o singură clasă.
Pentru ca ac tivitatea didactică să se desfășoare în condiții op time, o atenț ie specială
trebuie acordată modului în care sunt fixate în program orele care se vor desfășura în condiț ii
simultane. Astfel orele de educație fizică și cele de educație muzicală se vor desfăș ura
întotdeauna cu ambele clase; orele de educație plastică și cele de abilităț i practice pot fi foarte
bine cuplate cu limba română sau matematica la cealaltă clasă. Elevii c are lucrează în astfel
de condiții trebuie ,,instruiț i,, astfel încât să nu fie distraș i de activitate a colegilor lor, ci să fie
atenți la propria lor activitate.
La clasele I ș i a II-a se va pune în orar, în orele desfăș urate fără cealaltă c lasă, limba
română, matematica și cunoaș terea mediului. Acest lucru este posibil dacă adăugăm celor
zece ore în care se lucrează cu o singură cl asă ș i cele două ore de limbi moderne pe care clasa
mai mare – a III-a sau a IV -a – o desfăș oară într -o altă sală de clasă.
În cele ze ce ore pe săptămână în care lecțiile se vor organiza în condiț ii simultane se
vor programa orele de educație fizică, relig ie, abilități practice, educaț ie plastică, discipli na
opțională.
La clasa a III -a și a IV -a se vor programa în orele desfăș urate doar cu această clasă
științ ele naturii, educație civică , istoria, geografia, o p arte din orele de limba română ș i
matematică. Aceste discipline presupun acordarea unui timp mai mare acti vității directe a
învăț ătorului cu elevii, c u atât mai mult cu cât istoria ș i geografia sunt discipline noi la clasele
primare.

10
Atunci când orele de limba română nu se pot desfăș ura se parat, ele pot fi cuplate în
aceeași lecț ie existând posibilitatea de a alterna activitatea independentă a elevilor cu
activitatea directă cu învăț ătorul.
Ținând cont de conț inuturile pe care trebuie să le predea și de tipurile de lecții pe care
le va or ganiza, învăț ătorul poate efectua unele modificări în programul unei zil e pentru a
obține un maximum de eficiență al lecțiilor desfăș urate.

Orar pentru activitatea simultană clasele I+III

Ziua
Ora Clasa Luni Marți Miercuri Joi Vineri
8-9 I Lb. română Lb. română Matematică Lb. română Matematică
III – – – – –
9-10 I Lb. română Religie Lb. română Lb. română C. Mediului
III – Religie – – –
10-11 I Matematică Lb. română Lb. română Matematică Opțional
III Lb. română Lb. modernă Lb. modernă Lb. română Științele naturii
11-12 I Ed. fizică Ab. Practice Ed. Plastică Ed. fizică Muzică
III Ed. fizică Matematică Lb. română Ed. fizică Muzică
12-13 I – – – – –
III Matematică Lb. română Matematică Lb. română Lb. română
13-14 I – – – – –
III Ed. civică Ab. practice Ed. plastică Matematică Opțional

11

Orar pentru activitatea simultană clasele II+IV

Ziua
Ora Clasa Luni Marți Miercuri Joi Vineri
8-9 II Matematică Lb. română Matematică Lb. română Matematică
IV – – – – –
9-10 II Lb. română Religie Lb. română Matematică C. Mediului
IV – Religie Lb. modernă Lb. modernă –
10-11 II Lb. română Lb. română Lb. modernă Lb. modernă Opțional
IV Matematică Ab. practice Ed. plastică Matematică Lb. română
11-12 II Ed. fizică Ab. practic e Ed. Plastică Ed. fizică Muzică
IV Ed. fizică Matematică Matematică Ed. fizică Muzică
12-13 II – – – – –
IV Lb. română Lb. română Istorie Lb. română Ed. civică
13-14 II – – – – –
IV Lb. română Științe Lb. română Geografie Opțional

12
Orar pentru activitatea simultană clasele I – IV

Ziua
Ora Clasa Luni Marți Miercuri Joi Vineri
8-9 I Lb. română Lb. română Lb. română Lb. română matematică
III Lb. română Lb. română Matematică Lb. română Lb. română

9-10 I Lb. română Religie Lb. română Lb. română C. mediului
II – Religie – – –
III Ed. civică Religie Lb. modernă Lb. modernă Științe
IV – Religie Lb. modernă Lb. modernă –

10-11 I Matematică Lb. română Matematică Matematică Opțional
II Lb. română Ab. practice Ed. plastică Lb. română Lb. română
III Matematică Matematică Lb. română Matematică Opțional
IV Lb. română Ab. practice Ed. plastică Lb. română Matematică

11-12 I Ed. fizică Ab. practice Ed. Plastică Ed. fizică Ed. muzicală
II Ed. fizică Lb. română Lb. română Ed. fizică Ed. muzicală
III Ed. fizică Ab. practice Ed. Plastică Ed. fizică Ed. muzicală
IV Ed. fizică Matematică Matematică Ed. fizică Ed. muzicală
12-13 II Lb. română Matematică Matematică Matematică C. mediului
IV Matematică Lb. română Lb. română Lb. română Opțional
13-14 II Matematică – Lb. română Lb. română Opțional
IV Lb. română Științe Istorie Geografie Ed. civică

1.2.3 Organizarea sălii de clasă

Întrucât într -o singură sală învaț ă concomitent două sau mai multe clase este necesar
ca activ itatea uneia să nu depindă de activitatea celeilalte. De ac eea se impune ca în aceeaș i
sală să existe două rânduri de bănci, depărtate între ele ceva mai mult decât într -o sală de
clasă obiș nuită. Elevii fiecărei clase oc upă un loc în rânduri separate ș i folosesc tabla care se
află în faț a rândului lor.
Cadrul didactic trebuie să aibă la îndemână materialele didactice, precum ș i
materi alele bibliografice necesare, aș ezate separat pentru fiecare clasă în parte.

13
Pentru utilizarea riguroasă a resurselor de timp, în sala de clasă, la loc vizibil, trebuie
să se afle un ceas de perete.
O altă problemă foarte dificilă a ș colilor mici este baza didactico -materială necesară
desfă șurării orelor de educaț ie fizică. Astfel, sala de clasă poate fi utilizată cu succes ca sală
de sport, a vând la îndemână câteva saltele, în timp c e în curtea ș colii se poate amenaja un
miniteren de sport, cu două porți pentru fotbal ș i handbal, groapă de nisip pentru săritura în
lungime, pistă de alergare.
Într-o parte a curții, pe câțiva metri pătraț i poate fi amenajată o mică grădină în care, la
orele de abilităț i prac tice, elevii să planteze flori ș i alte plante cu a căr or îngrijire să fie
însărcinaț i.

1.2.4 Planificarea materiei

Cadrul didactic care lucrează cu două sau mai multe cl ase trebuie să acorde o atenție
deosebită atât planificării calendaristice , cât și proiectării unităților de învățare și pregătirii
zilnice.
Demersul de planificare a materiei se va desfășura la fiecare dintre clasele pe care
învățătorul le are spre îndru mare, la fel ca și atunci când se lucrează cu o singură clasă. Totuși
trebuie ținut cont de faptul că la educație fizică și la educație muzicală lecțiile de evaluare
trebuie planificate la aceeași dată pentru ambele clase.
Proiectarea unităților de învățar e este foarte importantă în cazul învățătorului care își
desfășoară activitatea în condiții simultane, întrucât planificarea lecțiilor care se desfășoară
simultan cu două sau mai multe clase cere multă pricepere, capacitate de proiectare
anticipativă. Astf el, este foarte greu de realizat o lecție eficientă, dacă la ambe le clase avem
lecție de predare , cu atât mai mult dacă obiectele în cauză sunt limba română cu limba
română, matematică cu matematică sau limba romană cu matematică.
Proiectarea unităților d e învățare trebuie realizată astfel încât activitățile de învățare
propuse să permită o bună alternare a activității directe cu clasa a învățătorului cu activitatea
independentă a elevilor. Metodele și procedeele alese trebuie să fie cele care să permită
desfășurarea unei lecții unitare, chiar și în condiții de învățământ simultan cu două, trei sau
patru clase.

14
1.3 Avantajele de ordin psihopedagogic ale învățământului organizat în
condiții simultane

Activitatea simultană prezintă și unele avantaje:
-numărul mic de elevi dintr -o clasă oferă condiții mai bune pentru evaluarea nivelului
de cunoștințe al fiecăruia, urmărirea progresului școlar, formarea și consolidarea deprinderilor
de muncă independentă, ceea ce dă posibilitatea preîntâmpinării eșecului șco lar;
-cunoscând îndeaproape fiecare copil, potențialul și aspirațiile lui învățătorul reușește
să alcătuiască colective omogene pentru fiecare clasă, organic închegate în colectivul mai
mare al claselor care desfășoară activitate simultană. Aceasta are efe cte pozitive asupra
educației sociale a copiilor cărora li se conștientizează necesitatea colaborării și cooperării,
fapt pus în evidență, cu deosebire, de plăcerea cu care se ajută reciproc în activitățile
extrașcolare;
-cultivarea voinței voluntare, a spi ritului de ordine și disciplină;
-formarea unor tehnici de activitate intelectuală;
-conturarea unor trăsături de caracter: voință, perseverență, încredere în propriile
capacități etc.

15
CAPITOLUL 2
METODICA ACTIVITĂȚII DE PREDARE -ÎNVĂȚAR E-
EVALUARE DESFĂȘURATE ÎN CONDIȚIILE MUNCII
SIMULTANE

2.1 Specificul lecției desfășurate simultan cu două sau mai multe clase

Lecția desfășurată în condiții simultane prezintă, o serie de particularități determinate
cu faptul că , având la dispoziție aceleași resurse de timp, cadrul didactic trebuie să urmărească
îndeplinirea unor sarcini didactice diferite, cu aceeași eficiență ca și în cazul claselor care își
desfășoară activitatea în mod normal.
„O primă trăsătură a lecției desfășurate în condițiile muncii simultane este totală
libertate ce se lasă învățătorului în conceperea, organizarea și desfășurarea acesteia.
Învățătorul modern subscrie la ideea elasticității structurii lecției, la suplețea organizării și la
diversitatea desfășurării ei. În învățământul simultan, toate acestea formează trăsături majore
ale lecției.” ( R. Gârleanu – Costea și Gh. Alexandru, 1996, pag . 28)
Principala coordonată a modernizării lecției în sistemul activității simultane o
reprezintă renunțarea la structurile prestabilite și adoptarea unei atitudini creatoare în
conducerea actului de predare învățare. Măsura în care sunt realizate obiectivele propuse
constituie singurul criteriu de apreciere a reușitei metodologice utilizat e. De altfel, nici nu s -ar
putea încadra lecția simultană în restricții rigide, varietatea posibilităților de lucru fiind
infinită.
O altă caracteristică a lecției desfășurate în condiții simultane este faptul că activitatea
de învățare se rea lizează sub două forme: munca directă cu elevii și activitatea lor
independentă, care face parte integrată din formele de instruire.
Dacă în lecția cu o singură clasă, munca independentă a elevilor se organizează doar
în anumite secvențe ale l ecției, ponderea căzând pe munca directă cu clasa, în lecția simultană
activitatea directă ocupă , în funcție de subiectul lecției și de tipul acesteia , mai puțin timp sau
tot atât timp cât și activitatea independentă a elevilor. Momentele lecției desfășur ate în
condițiile predării simultane sunt structurate pe timpi de alternare a activității directe a
învățătorului cu activitatea independentă a elevilor. Verificarea orală din lecția învățătorului
cu o singură clasă devine sarcină de muncă independentă pen tru întreag a clasă în lecția
organizată în condițiile muncii simultane.
O altă trăsătură importantă a lecției desfășurate în condițiile învățământului simultan
este grija permanentă a cadrului didactic pentru educarea atenției voluntare a elevilor și a
capacității lor de a se concentra prin crearea condițiilor pentru lucru continuu, rapid, intensiv.
Astfel , învățătorul va adopta, în activitatea directă cu elevii celeilalte clase un ton ponderat,
care să nu le distragă atenția celor care des fășoară activitățile independente.

16
2.2 Tipuri de lecții organizate în condițiile muncii simultane

Dacă cadrul didactic care lucrează cu o singură clasă și organizează fiecare lecție în
funcție de scopul urmărit – comunicare de noi cunoștințe, repetare și sis tematizare, formarea
de priceperi și deprinderi sau evaluare – care dă lecției o anumită structură, învățătorul care
lucrează în regim simultan trebuie să realizeze lecții în care, de multe ori, se urmăresc sarcini
didactice diferite la cele două, trei sau patru clase pe care le conduce.
Conform ghidului metodic pentru învățători „Recomandări metodice privind
organizarea proce sului de învățământ în condițiile activității simultane”, E .D.P 1987, în
practica pedagogică se cunosc trei situații diferite de îmbi nare a lecțiilor cu diferite sarcini
didactice:
a) când la ambele (toate) clasele sunt lecții cu sarcini preponderente de dobândire de
noi cunoștințe;
b) când la o clasă este lecție de dobândire de noi cunoștințe, în timp ce cealaltă
(celelalte) clasă se țin lec ții de formare a priceperilor și deprinderilor, de verificare sau de
repetare;
c) când la ambele clase (toate) clase se p lanifică lecții de verificare sau se îmbină
lecții de repetare cu lecții de verificare;
În primul caz când la ambele clase avem lecții de însușire de noi cunoștințe, lecția se
poate desfășura în felul următor:dacă la clasa a II -a avem limba și literatura română iar la
clasa a IV -a matematică. Subiectul lecției la clasa a II -a este „Alcătuirea unor texte după
imagini” , iar la clasa a IV -a sub iectul lecției este „Împărțirea unui număr natural de trei cifre
la un număr de o cifră (rest zero)”. Activitatea inde pendentă începe cu clasa a IV -a, ai cărei
elevi vor lucra o fișă care presupune efectuarea unor exerciții și probleme pentru a căror
rezultate se va utiliza împărțirea unui număr format din zeci și unități la un număr format
numai din unități. La clasa a II -a se va lucra în mod direct verificându -se, pentru început, tema
pentru acasă, trecându -se apoi la captarea atenției, aceasta realizân du-se printr -o discuție
despre sărbătorile de iarnă. Se anunță apoi tema lecției: alcătuirea unui text cu titlul „De
Crăciun” pe baza unor imagini date. Elevii vor răspunde, în mod independent, la cele șapte
întrebări din manual.
Se trece la clasa a IV -a, verificându -se sarcina dată ca muncă independentă, apoi
tema pentru acasă. Elevii vor fi anunțați că astăzi vor învăța să împartă un număr format din
sute, zeci și unități la un număr format numai din unități. Învățătorul va rezolva, demonstrativ
o împărț ire la tablă, atât prin descompunerea deîmpărțitului cât și în mod direct. Câțiva elevi
vor lucra la tablă sub îndrumarea învățătorului, trei, patru împărțiri; pentru fiecare împărțire se

17
va efectua proba, școlarul putând descoperi singur dacă a lucrat cor ect sau nu. În continuare ,
clasa a IV -a va lucra în mod independent câteva exerciții din manual.
Se trece la clasa a II -a unde se va verifica, frontal, modul în care s-a răspuns la
întrebări. Se vor alcătui enunțuri potrivite fiecărei imagini, folosind exp resiile: noapte
geroasă, obraji îmbujorați, glasuri cristaline, valuri de lumină. Cu ajutorul învățătorului,
utilizând răspunsurile la întrebări și enunțurile alcătuite se va realiza oral, pe scurt, textul.
Compunerea este repetată de doi -trei elevi, apoi, în mod independent, se va întocmi lucrarea
în scris.
În acest timp , cadrul didactic verifică tema dată ca muncă indep endentă clasei a IV -a
apoi se lucrează la tablă o problemă pentru a cărei rezolvare este necesară utilizarea noului tip
de împărțire. Se identifică și se dis cută moduri diferite de rezolvare a problemei.
Se revine la clasa a II -a pentru a se citi câteva compuneri, în timp ce clasa a IV -a
compune și rezolvă o problemă pe baza unui exercițiu dat.
În final, se dau, fiecărei clase, i ndicații pr ivind efectuarea tem ei pentru acasă, se fac
aprecieri generale și individuale privind participarea la lecție.
Orele în care ambele clase sunt planificate lecții de însușire de noi cunoștințe ridică
cele mai mari probleme întrucât timpul afectat lecției tre buie împărțit aproximativ egal între
cele două clase. Activitatea independentă a elevilor, folosită corect, poate rezolva o parte din
sarcinile lecției, ponderea ei fiind ceva mai mare la clasele a III -a și a IV -a.
Atunci când la una dintre clase este prog ramată o lecție de recapitulare și
sistematizare, de formare de priceperi și deprinderi sau evaluare, munca învățătorului este
ușurată de faptul că activitatea desfășurată se bazează pe cunoștințele, noțiunile, priceperile și
deprinderile deja formate.
Indiferent de tipurile de lecții desfășurate, învățătorul trebuie să urmărească
împletirea eficientă a activității directe cu o clasă cu activitatea independentă la cealaltă clasă.
Timpul afectat fiecărei clase va fi distribuit în funcție de tipul lecției, d e volumul
cunoștințelor elevilor, de dimensiunea și complexitatea materialului de asimilat.
Foarte importantă pentru reușita unei lecții desfășurate în condiții simultane sunt
deprinderile de muncă intelectuală ale elevilor, nivelul motivației acestora. Cu noașterea foarte
bună a nivelului elevilor este foarte importantă pentru o bună dozare a activității independente
și pentru repartizarea unor sarcini de lucru diferențiate.
Lecția desfășurată în condiții simultane presupune o foarte bună pregătire a
învăț ătorului, foarte multă răbdare, capacități sporite de stimulare și motivare a elevilor, un
management eficient al colectivului de elevi.

18
2.3 Proiectarea lecției desfășurate în condiții si multane

Proiectarea activității didactice reprezintă un complex de op erații de analiză,
planificare și organizare a instruirii și educării elevilor. Abordarea sistematică a proiectării în
procesul de învățământ se concretizează prin proiectarea unităților de învățare a lecțiilor,
presupunând evidențierea practică a relațiil or didactice dintre diferite subsisteme, dintre
obiectivele operaționale, conținuturi, strategii de predare -învățare, instrumente de evaluare.
În prealabil, proiectarea presupune parcurgerea câtorva operații, dintre care
principalele sunt: consultarea plan ificării calendaristice, a proiectului unității de învățare și a
programei școlare; încadrarea lecției în sistemul din care face parte, formularea scopului și a
obiectivelor operaționale; structurarea logică, specifică a conținutului și esențializarea sa;
alegerea mijloacelor de învățământ, a metodelor și a formelor de organizare a activității;
elaborarea unor instrumente de evaluare a performanțelor obținute.
Ceea ce este specific proiectării unor lecții în condițiile muncii simultane ține, mai
ales, de al egerea metodelor și procedeelor utilizate pentru atingerea obiectivelor operaționale
propuse, de modul de organizare a activității elevilor și de alegerea celor mai potrivite
instrumente de evaluare care să arate, cât mai precis, nivelul realizării fiecăru i obiectiv.
Metodele și procedeele utilizate sunt cele care se folosesc și în lecția desfășurată cu o
singură clasă, ele trebuie alese cu multă grijă în funcție de metodele și procedeele alese a fi
folosite la cealaltă clasă, de specificul conținuturilor d e învățat, de nivelul clasei, de timpul
avut la dispoziție. Metodele active, care cer implicarea directă a învățătorului, vor fi
întrebuințate, mai ales, în lecțiile desfășurate separat cu cele două clase.
În cazul învățământului desfășurat în condiții si multane, organizarea activității
elevilor se va face în cele două moduri cunoscute – frontal, atunci când învățătorul lucrează
direct cu clasa și individual, atunci când elevii efectuează sarcini de muncă independentă.
În ceea ce privește alegerea instrum entelor de evaluare, aspectul specific ține de
faptul că în cazul lecției desfășurate simultan cu două sau mai multe clase cadrul didactic are
la dispoziție mult mai puțin timp pentru probe de evaluare orală. De aceea el, va utiliza
instrumente de evaluare care nu presupun activitatea directă a învățătorului cu clasa: fișa de
evaluare, tema de lucru în clasă, tema pentru acasă.
Proiectul de lecție pentru activitatea simultană are ca specific următoarele:
– întocmirea, în paralel, pe 2, 3 sau 4 coloane, coresp unzător numărului de clase cu
care se lucrează simultan;
– indicarea formei de activ itate – directă sau independentă – pentru fiecare etapă a
lecției;

19
-selectarea riguroasă și realizarea sarcinilor cu scopuri multiple, pentru munca
independentă a elevilor;
– precizarea timpului pentru fiecare activitate a elevilor, desfășurată cu învățătorul
sau independent;
– prezentarea din motive de spațiu, pe aceeași coloană, pentru fiecare clasă atât a
evenimentului lecției cât și a activităților și operațiilor susținute de învățător și de elevi;
Schema generală a unei activități didactice desfășurate cu două sau mai multe clase
poate fi prezentată în felul următor:
– se va da mai întâi o sarcină scrisă de muncă independentă nu prea mare ca volum
clasei de care în vățătorul intenționează să se ocupe în primul rând;
– cealaltă clasă va rezolva o temă în continuarea exercițiilor din lecția precedentă sau
o sarcină de muncă independentă pregătită anterior și a cărei durată trebuie să fie egală cu
durata activității direc te cu prima clasă;
– se controlează munca independentă a elevilor din clasa cu care învățătorul și -a
început lecția. Se explică lecția nouă sau se rezolvă exerciții și probleme ti pice sub directa
îndrumare a învățătorului. Se încheie activitatea directă, apo i se dă elevilor tema pentru
munca independentă în clasă și acasă;
– învățătorul controlează munca independentă a elevilor celeilalte clase și dă
îndrumări pentru continuarea ei, sau, după caz, continuă activitatea îndrumând elevii sau
explicând elementele d in noul conținut. Se dă apoi și pentru această clasă munca
independentă în clasă și acasă, vizând fixarea cunoștințelor noi sau consolidarea cunoștințelor
și deprinderilor (în funcție de tipul lecției)
Prezentăm în continuare structura orientativă a lecție i simultane pentru toate cele trei
cazuri de îmbinare a lecțiilor cu sarcini didactice diferit e ( R. Gârleanu – Costea și Gh
Alexandru, 1995, Activitatea simultană la două sau mai multe clase în ciclul primar, Craiova ):

20

Cazul I :
Etapele lec ției Timpul
afectat Clasa a II -a Clasa a IV -a
Dobândire de noi cunoștințe Dobândire de noi cunoștințe
Etapa I 10 min Activi tate independentă (verificarea
cunoștințelor anterioare sau
pregătirea pentru lecția nouă) Activitate directă (verificarea temei
pentru acasă și îndrumări pentru
munca independentă
Etapa a II -a 20 min Activitate directă (predarea –
învățarea noului conținut) Activitate independentă (exerciții și
probleme, lucrări pentru verificarea,
repetarea unor cunoștințe)
Etapa a III -a 15 min Activitate independentă (fixare,
consolidarea cunoștințelor asimilate) Activitate directă (predarea –
învățarea noului material)
Etapa a IV -a 5 min Activitate directă (verificarea temei
independente și repetarea sau
consolidarea cunoștințelor receptate) Activitate independentă (exerciții
pentru fixarea și consolidarea noilor
cunoștințe).

Cazul al II -lea:

Etapele lecției Timpul
afectat Clasa I Clasa a III -a
Dobândire de noi cunoștințe Formare de priceperi și deprinderi
sau recapitulare sau verificare
Etapa I 10 min Activitate independentă (exerciții de
verificare, consolidare a
cunoștințelor anterioare sau de
investigare a cunoștințelor) Activitate directă (actualizarea
cunoștințelor necesare pentru
efectuarea temei independente)
Etapa a II -a 15-20
min Activitate directă (predare -învățare a
noului material) Activitate independentă (exerciții de
aplicare a cunoștințelor anterioare)
Etapa a III -a 15-20
min Activitate independentă (exerciții
pentru fixarea, consolidarea
cunoștințelor dobândite) Activitat e directă (verificarea
lucrărilor efectuate independent și a
cunoștințelor anterioare)
Etapa a IV -a 10 min Activitate directă (verificarea temei
independente și a gradului de
dobândire a noului material)

Cazul al III -lea:

Etapele lecției Timpul
afectat Clasa a II -a Clasa a IV -a
Verificare sau recapitulare Verificare
Etapa I 10 min Activitate independentă (verificarea
și reactualizarea cunoștințelor
anterioare) Activitate directă (îndrumări pentru
lucrarea independentă de control)
Etapa a II -a 20-25
min Activitate directă (repetarea și
sistematizarea cunoștințelor) Activitate independentă ( exerciții și
lucrări pentru verificarea
cunoștințelor asimilate anterior)
Etapa a III -a 15-20
min Activitat e independentă (exer ciții de
consolidare a cunoștin țelor repetate
sau verificate) Activitate directă (verificarea și
aprecierea lucrărilor elevilor)

21

O „formulă grafică” de impleme ntare în practică a proiectelor didactice:

Evenimentul instrucțional și activitatea de
instruire
Clasă cu elevi mai mi ci (ex I, II) Timpul Clasa cu elevi mai mari
(ex III, IV)
Captarea atenției (I)
– activitate directă 5 min
– activitate independentă
Enunțul obiectivelor (II) 2 min
Actualizarea celor însușite anterior (III)
-reactualizarea cunoștințelor
-activitate in dependentă 3 min

– activitate directă
Prezentarea conținutului și a sarcinilor noi de
învățare (IV)
– activitate directă 5 min

– activitate independentă
Dirijarea învățării și obținerea performanțelor (V –
VI)
-realizarea sarcinilor I (O 1)
-realizarea sa rcinii II (O 2)
-realizarea S N (On)
15 min
(2 min)
(5 min)
(3 min)
Asigurarea feed -back -ului (VII)
(aprecieri grupuri elevi)
-activitate independentă 2 min

– activitate directă
Evaluarea formativă (VIII)
-aplicarea testului for mativ (autoevaluarea,
comunicarea rezultatelor) 13 min
Asigurarea retenției (fixării) și transferului (IX -X)
-comuni carea temei pentru acasă – sarcinile fixate
pe obiective actuale și viitoare 5 min

22

Proiect de lecție

Clasa : a II -a
Aria curriculară : Limbă și comunicare
Disciplina : Limba română
Unitatea de învățare : „Lumea necuvântătoarelor”
Subiectul lecției : Scrierea corectă a cuvintelor
„într-o/într -un”, „dintr -o/dintr -un”
Tipul lecției : însușire de noi cunoștințe
Obiecti ve de referință :
4.1 să scrie corect litere, silabe, cuvinte, enunțuri;
4.5 să utilizeze convenții ale limbajului scris
(semnul de exclamare, linia de dialog, virgula,
două puncte ).

Obiective operaționale :
O1: să rezolve corect rebusul pe baza indiciil or
primite;
O2: să răspundă corect la întrebări pe baza
enunțurilor date;
O3: să completeze corect enunțurile date cu unul
dintre cuvintele: dintr -o, dintr -un, într -o, într -un;
O4: să alcătuiască enunțuri în care să folosească
cuvintele dintr -o, dintr -un, într-o, într -un.
Strategii didactice :
a. Metode și procedee : instructajul, conversația,
explicația, exercițiul, lucrul cu manualul .
b.Mijloace de învățământ : manuale, caiete,
instrumente de scris, tabla, fișe de lucru .
c.Moduri de organizare: activitate fr ontală și
independentă .
Forme de evaluare: probe orale, fișă de lucru .
Bibliografie: F. Mițu, Metodica predării – Clasa : a IV -a
Aria cu rriculară : Matematică și științe
Disciplina : Matematică
Unitatea de învățare : „Recapitulare finală”
Subiectul lecției : Operații cu numere naturale de la
0 la 1000000
Tipul lecției : recapitulare și sistematizare
Obiective de referință :
1.5 să efectueze oper ații de adunare și scădere a nr.
naturale cu utilizarea algoritmilor de calcul și a
proprietăților operațiilor;
1.6 să efectueze operații de înmulțire și împărțire
cu rest a numerelor naturale utilizând proprietățile
operațiilor .
Obiective operaționale:
O1: să folosească conștient noțiunile de termen,
scăzător, descăzut, factor, împărțitor, deîmpărțit,
sumă, diferență, produs, cât și rest;
O2: să efectueze adunări, scăderi, înmulțiri,
împărțiri respectând algoritmii de calcul;
O3: să efectueze exerciții c u paranteze, respectând
ordinea operațiilor .
O4: să efectueze proba, utilizând operația inversă .
Strategii didactice :
a.Metode și procedee : instructajul, conversația,
explicația, exercițiul, lucrul cu manualul .
b.Mijloace de învățământ : manual, fișă de lu cru,
instrumente de scris, tablă, caiete .
c.Moduri de organizare: activitate frontală și
independentă .
Forme de evaluare : probe, fișă de lucru .
Bibliografie : I. Neacșu, Metodica predării

23
învățării integrate a limbii și literaturii române în
învățământul primar, Ed. Humanitas Educațional,
București, 2006 . matematicii în ciclul primar, E.D.P, București,
1988 .

Desfășurar ea lecției
I.Moment organizatoric
 Elevii își pregătesc cele necesare bunei
desfășurări a lecției de limba română.

-Activitate directă (10 min)
II.Verificarea temei pentru acasă:
 Verificarea cantitativă și calitativă a temei pentru
acasă.
III.Captare a atenție i:
 Se va realiza prin rezolvarea unui rebus. Elevii
vor descoperi pe verticala AB un cuvânt din titlu
(anexa 1).
IV.Anunțarea temei și a obiectivelor :
 Elevii sunt anunțați că, astăzi, la ora de limbă
română vor învăța să scrie corect cuvint ele: într -o,
într-un, dintr -o, dintr -un.
V.Dirijarea învățării :
 Se va realiza observarea imaginii din manual,
apoi se vor citi comunicările făcute de cei patru
copii. Răspunzând la întrebări, elevii vor descoperi
că, cuvintele într -o, într -un, dintr -o, dintr -un se
scriu cu liniuță de unire (anexa 3).
 Învățătorul scrie regula pe tablă iar elevii în
caietele de notițe.
-Activitate independentă (15 min)
 Elevii vor lucra în mod independent, exercițiile 1
și 2 de la pag . 100 din manual . (anexa 4)

I.Moment organizatoric
 Elevii își pregătesc cele necesare bunei
desfășurări a lecției de abilit ăți practice.

-Activitate independentă
II.Reactualizarea cunoștințelor :
 Elevii vor lucra independent, un exercițiu de pe
fișa de lucru (anexa 5).
 Pentru elevii cu un ritm de lucru mai rapid se
vor da exerciții suplimentare.

-Activitate d irectă
 Verificare cantitativă și calitativă a temei pentru
acasă.
 Verificarea modului în care elevii au lucrat
exercițiile date ca muncă independentă.
 Actualizarea unor cunoștințe teoretice: termeni,
descăzut, scăzător, factori, deîmpărțit, împărțito r,

24

-Activitate directă (15 min)
 Se verifică modul în care elevii au lucrat
exercițiile date ca muncă independentă.
VI.Obținerea performanței :
 Elevii vor avea de rezolvat o fișă de lucru, fiecare
dintre ei trebuind să citească câte un enunț din care
lipsește un cuvânt. Cel care a citit enunțul trebuie să
indice care dintre cuvintele dintr -o, dintr -un, într -o,
într-un este cel potrivit.

-Activitate independentă (10 min )
VII.Evaluare și feetback :
 Fiecare elev va avea de alcătuit câte un enunț cu
cuvintele: dintr -o, dintr -un, într -o, într -un.

VIII. Asigurarea retenției și a transferului :
 Tema pentru acasă: e x. de la „Și eu pot” și cel de
la „T eme”.

sumă, diferență, produs, rest, cât.
III.Anunțarea temei și a obiectivelor :
 Elevii sunt anunțați că astăzi la ora de
matematică se vor consolida deprinderile de
calcul cu numere de la 0 la 1000000 prin
rezolvarea unor exerciții variate.
IV.Dirijarea în vățării :
 Se vor lucra, la tablă, ex . 1, 2, 3, 4, 5 de la pag .
125 din manual . (anexa 6).
-Activitate independentă
 Ca să poată intra din nou în calculatorul său
Istețul are nevoie de o parolă. Pentru a -l ajuta pe
Isteț să deschidă calculatorul trebuie s ă-l aflăm de
„f” (anexa 7).

-Activitate directă
 Se verifică dacă elevii l -au aflat corect pe „f”.
V.Asigurarea feetback -ului:
 S-a realizat pe tot parcursul lecției prin
aprecierile și observațiile făcute de învățător
asupra modului în care fiecare elev a participat la
lecție.

VI.Asigurarea retenției și a transferului :
 Tema pentru acasă ex . 6, 7, 8, 9 pag . 125 din
manual .

25

Anexa 1

Fișă de lucru

1. Rezolvați rebusul

Indicii:
1. este prima carte a școlarului;
2. este prietenul Lizucăi;
3. s-a lăsat păcălit de vulpe;
4. text scris în versuri
5. se pune l -a sfârșitul propoziției;
6. l-a construit pe Pinochio;

Anexa 2
2. Completează enunțurile următoare cu unul din cuvintele: într -o, într -un, dintr –
o, dintr -un
a) Mama lui Marcel a venit ……………….. zi la școală.
b) Copilul acela este …………………. țară străină.
c) Andrei va merge ………………….. parc de distracții.
d) Povestea noastră începe …………………… împărăție îndepărtată.
e) Gepedo l -a făcut pe Pinochio .. ……………… trunchi de copac.
f) Elevul a modelat un avion ………………… dintr -o bucată de plastilină.
g) ………………… nor mic au căzut câteva picături de ploaie.

1
2
3
4
5
6 A
B

26

Anexa 3

Citim:
– Vom organiza carnavalul într -o sală de clasă.
– Într-un colț al sălii amenajăm o scenă.
– Am lucrat o mască dintr -un material lucios.
– Eu am făcut una dintr -o bucată de carton.

Răspundem:
1. Unde vor organiza copiii petrecerea?
2. Unde vor amenaja scena?
3. Cum au fost scrise cuvintele într -o și într -un?
4. Din ce material au fost realizate măștile?
5. Cum au fost scrise cuvintele dintr -o și dintr -un?

Anexa 4

1. Transcrie comunicările realizate de cei patru copii din imagine.

2. Găsește cuvintele potrivite și completează:

într-o zi într-un ………………..
într-o …………. într -un ……………….
dintr -o ……….. dintr -un …… ………..
dintr -o ………. dintr -un………………

27

Anexa 5

Fișă de muncă independentă

1. Efectuați:

12649 – 6382 + 10902 – 649 x 246 x 713 : 8 =
3769 13957 7943 37 53

2. Calculaț i apoi faceți proba:

329861 – 625404 + 701302 –
139982 278647 423864

Anexa 6

1. Află numărul de 50 de ori mai mare decât suma numerelor 785și 24.
2. Calculează:
225:5 – (80:4 – 256 x 0) : 2=
3. Se dau numerele 950 și 5. Calculează:
– suma – diferența
– produsul – câtul
4. Care este numărul cu 1098 mai mare decât câtul numerelor 805 și 5?
5. Scrie produsul dintre cel mai mare număr scris cu patru cifre distincte și cel
mai mare număr impar cu o cifră.

28

Anexa 7

Joc: Istețul a u itat parola de la calculatorul său. Pentru a -l ajuta, trebuie să -l aflăm de
„f”.

2 + 6 x 8 = a
[ a + 36 : 9] : 9 = b
b x 18 + 9 x 18 – 36 = c
c : 2 + 222 : 2 – 201 = d
d : 3 x 2 + (81 : 9 + 71 x 1) = e
e + 5 x [4 + 3 x (2 + 16 : 2)] = f

29
Proiect de lecție

Clasa : a II -a
Aria curriculară : Matematică și Științe
Disciplina : Matematică
Unitatea de învățare : „Recapitulare finală”
Subiectul lecției : Operații cu numere naturale de
la 0 la 1000
Tipul lecției : recapitulare și sistematizare
Obiective de referință :
1.3 să efectueze operații de adunare și de scădere
cu numere naturale de la 0 la 1000, fără și cu
trecere peste ordin .

Obiective operaționale :
O1: să folosească conștient noțiunile de termen,
scăzător, descăzut, sumă, diferență;
O2: să adune numere naturale mai mici decât 1000
fără și cu trecere peste ordin, pe baza
cunoștințelor însușite;
O3: să scadă numere naturale mai mici decât 1000
fără și cu trecere peste ordin, pe baza
cunoștințelor însușite;
O4: să rezolve exerciții folos ind calculul mintal;
O5 : să efectueze proba exercițiilor date prin
operația inversă;
O6 : să afle termenul necunoscut din anumite
exerciții date, pe baza cunoștințelor însușite .
Strategii didactice :
Metode și procedee : instructajul, conversația,
explica ția, exercițiul, lucrul cu manualul .
Mijloace de învățământ : manuale, caiete,
instrumente de scris, tabla, fișe de lucru ;
Moduri de organizare: activitate frontală și
independentă .
Forme de evaluare: evaluare orală și prin fișele Clasa : a IV -a
Aria curriculară : Limbă și comunicare
Disciplina : Limba română
Unitatea de învățare : „Zile de vară”
Subiectul lecției : Părți de propoziție

Tipul lecției : recapitulare și sistematizare
Obiective de referință :
3.6 să recunoască în textele studiate elementele de
construcție a comunicării învățate;
4.4 să utilizeze corect, în textele redactate
elementele de construcție a comunicării studiate.
Obie ctive operaționale:
O1: să definească părțile de propoziție învățate
indicând ce arată sau pe cine determină fiecare
dintre ele ;
O2: să precizeze părțile de vorbire prin care poate fi
exprimată fiecare parte de propoziție învățată;
O3: să identifice predi catele, subiectele, atributele
și complementele din enunțurile date, pe baza
cunoștințelor însușite;
O4: să alcătuiască enunțuri în care cuvintele date să
îndeplinească anumite funcții sintactice;
O5 : să analizeze părțile de propoziție învățate;
O6 : să a lcătuiască schema unor propoziții analizate
pe baza cunoștințelor însușite .
Strategii didactice :
Metode și procedee : instructajul, conversația,
explicația, exercițiul, lucrul cu manualul .
Mijloace de învățământ : manual, fișă de lucru,
instrumente de scri s, tablă, caiete .
Moduri de organizare: activitate frontală și
independentă .
Forme de evaluare : evaluare orală și prin fișele de

30
de muncă independentă .
Bibliografie: I. Neacșu, Metodica predării
matematicii în ciclul primar, E.D.P, București,
1988 .
muncă independentă .
Bibliografie : F. Mit u, Metodica predării –
învățării integrate a limbii și literaturii române în
învăț ământul primar, Ed. Humanitas Educațional,
București, 2006 .

Desfășurarea lecției
I.Moment organizatoric :
 Elevii își pregătesc cele necesare bunei
desfășurări a lecției de matematică.

-Activitate directă (15 min)
II.Reactualizarea cunoștințelor :
 Verificarea cantitativă a temei pentru acasă.
 Reactualizarea unor cunoștințe teoretice : termeni,
descăzut, scăzător, sumă, diferență.
 Calcul mintal:
60 + 40 = 7 + 6 = 11 – 8 =
12– 9 = 200 + 400= 300 + 400=
80+ 70 = 800 – 500 = 9 + 8 =

III.Anunțarea subiectului lecției și a obiectivelor :
 Elevii sunt anunțați că astăzi la ora de matematică
se vor repeta și consolida depri nderile de calcul oral
și scris prin rezolvarea unor exerciții variate cu cele
două operații aritmetice învățate.

IV.Dirijarea învățării :
 Pentru a se reactualiza algoritmii de calcul, se
vor lucra la tablă, exerciții de adunare și de scădere
cu numere mai mici decât 1000 cu și fără trecere
peste ordin.
Calculați:
708-511= 583+197= 294+483=
236+548= 704 -245= 595 -419= I.Moment organizatoric :
 Elevii își pregătesc c ele necesare bunei
desfășurări a lecției de limba română.

-Activitate independentă
II.Reactualizarea cunoștințelor:
 Pentru a -și reactualiza cunoștințele teoretice
despre părțile de propoziție elevii vor lucra o fișă
de lucru.

31
802-585= 794+126= 629+243=

-Activitate independentă (15 min)
 Elevii vor lucra în mod independent exercițiile 2,
3 și 4 pag . 100 din manual.

-Activitate directă
 Se verifică modul în care elevii au rezolvat
exercițiile date ca muncă independentă.
 Se vor lucra, la tablă, câteva exerciții de aflare a
unui termen necunoscut, a descăzutului sau a
scăzătorului:
a + 237 = 402 c – 428 =393
349 + b = 754 801 – d = 146
e – 637 = 274
V.Asigurarea retenției și a transferului :
 Tema pentru acasă: exercițiile 10, 11, 12 pag . 101
din manual.

-Activitate directă
 Verificarea temei pentru acasă și fișa de lucru
III.Anunțarea temei și a obiectivelor :
 Elevii sunt anunțați că pentru a -și fixa și
sistematiza cunoștințele despre părțile de
propoziție se vor lucra mai multe exerciții de
identificare ș i analiză a părților de propoziții, de
alcătuire a unor propoziții pe baza unor cerințe
date, de întocmire a schemelor unor propoziții
analizate.
IV.Dirijarea învățării :
 Se vor lucra la tablă exercițiile de pe fișa de
lucru.

-Activitate independentă
Elevii vor lucra independent exercițiile 2 și 3 de
pe fișă.

 Se verifică modul în care elevii au lucrat fișa de
muncă.
V.Asigurarea retenției și a transferului :
 Tema pentru acasă: exercițiile 3, 4, 5 de pe fișa
de lucru.

32

Anexa 1

Fișă d e lucru

1. Se dau enunțurile:
Pe banca verde ședeau doi copii.
Alecu l -a văzut pe Vasile.
Al doilea a câștigat concursul.
Noi discutăm despre ei.
Eu și Viorel mergem la ei în vacanță.

Cerința:
1. Identificați predicatele, subiectele, complementele și atributele din enunțurile
date.
2. Analizați, la alegere, două pre dicate, două subiecte, două atribute și două
complemente .
3. Realizați schema propozițiilor de mai sus.

33
Anexa 2
Fișă de muncă independentă
1. Completează enunțurile:
a) Propoziția este comunicarea cu un singur ………………………………….
b) Părțile de propoziție sunt de două feluri: părți …………………….. și părți
………………………..
c) Părțile principale de propoziție sunt: ………………………. și
…………………………..
d) Părțile secundare de propoziție sunt: ………………………. Și
………………………….
e) Predicatul este partea ………………………. de propoziție care arată ………………
Predicatul exprimat prin verb se numește predicat ………………….
f) Subiectul este partea …………………….. de propoziție despre care se spune ceva cu
ajutorul ……………………El răspunde la întrebările ……………………………………
Subiectul este de două feluri: subiect ………………. și …………………….. S ubiectul poate
fi exprimat prin …………………………… și prin ………………………
g) Atributul este partea de propoziție …………………………… care determină un
………………… El răspunde la întrebările:……………………………………………….
Atributul poate fi exprimat prin: ………………………, …………………………. și
……………………………. .
h) Complementul este partea ……………………. de propoziție care determină un
………………. El răspunde la întrebările …………………………………………………
……………………………………….. Complementul poate fi exprimat prin ……………
………………….., ……………………… și ……………………………

2. Alcătuiți enunțuri în care cuvânt ul școlar să fie, pe rând, subiect, atribut, complement.
3. Alcătuiți propoziții după schemele date:

S P C A
pron. pers verb subst . com. subst. com.

S A P C
subst. prop. adj. verb subst . comun

S C P A
subst. com. pr. pers . verb adj.

34

Proiect de lecție

Clasa : I
Aria curriculară : Limbă și comunicare
Obiectul : Limba română
Unitatea de învățare : „Textul, mijloc de
cunoaștere”
Subiectul lecției : Literele „F” de tipar și „F” de
mână (ora a II -a)
Tipul lecției : mixtă
Obiective de referință :
1.3 să distingă cuvintele dintr -o propoziție dată,
silabele dintr -un cuvânt și sunetele dintr -o silabă;
2.1 să formuleze clar și corect enunțuri verbale
potrivite unor situații date;
3.4 să citească în ritm propriu, corect, un text
cunoscut ;
4.1 să scrie corect litere, silabe, cuvinte .
Obiective operaționale :
O1: să citească corect, în ritm propriu textul „Fata
babei și fata moșneagului”;
O2: să răspundă corect la întrebările referitoare la
conținutul textului;
O3: să enumere și alte pov ești învățate, scrise de
Ion Creangă;
O4: să utilizeze corect semnele de punctuație
învățate în enunțuri date sau create de ei înșiși;
O5: să scrie corect litera „F” și celelalte litere
învățate i zolat, în cuvinte și propoziții.
Strategii didact ice.
Metode și procedee : conversația, explicație,
analiza și sinteza fonet ică, exercițiul, jocul
didactic
Mijloace de învățământ . Abecedarul de la Ed .
Aramis, fi șe de lucru, alfabetarul clasei. Clasa: a III -a
Aria curriculară : Matematică și științe ale naturii
Obiectul : Matematică
Unitatea de învățare : „Elemente intuitive de
geometrie”
Subiectul lecției : Elemente intuitive de geometrie –
recapitulare
Tipul lecției: recapitulare și sistematizare
Obiective de referință :
2.1 să observe și să descrie proprietăți simple ale
formelor plane și spațiale și să recunoască
proprietăți sim ple de simetrie ale unor desene ;
2.2 să descopere, să recunoască și să utilizeze
în contexte variate corespondențe simple și
succesiuni de obiecte sau num ere asociate după
regului date .
Obiective operaționale :
O1: să descrie p roprietăți simple ale formelor plane
și spațiale învățate pe baza materialului intuitiv,
O2: să identifice forme plane și forme spațiale în
mediul înconjurător;
O3: să deseneze figuri și corpuri geometrice
învățate ;
O4: să rezolvbe probleme care presupun utilizarea
elementelor de geometrie învățate.

Strategii didactice:
Metode și procedee : conv ersația, explicația,
exercițiul

Mijloace de învățământ : manualul de matematică
pentru clasa a III -a, Ed . Aramis; planșe, modele

35

Moduri de organizare : frontal și individual
Evaluare : obser varea sistematică a activității
elevilor, probe orale, probe scrise, tema de lucru
în clasă
Bibliografie : F. Mițu, Metodica predării –
învățării integrate a limbii și literaturii romțne în
învățământul primar, Ed . Humanitas Educațional,
București, 2006 fizice ale corpurilor geometrice învățate în tr usa de
geometrie, fișe de lucru.
Moduri de organizare : frontal și indivi dual
Evaluare : observarea sistematică a act ivității
elevilor, probe orale, probe scrise, tema de lucru în
clasă
Bibliografie : C . Lupu, Metodica predării
matematicii, Ed . Paralela 45, Pitești, 1999

Desfășurarea lecției
I.Moment organizatoric
 Elevii își pregătesc cele necesare bunei
desfășură ri a lecției de cunoașterea mediului.

-Activitate directă (10 min)
II.Captarea atenției :
Se va realiza printr -o conversație despre ceea ce s –
a învățat în prima oră de limba română.

III.Anunțarea subiectului lecției și a obiectivelor :
Elevii sunt anunța ți că în această lecție vor învăța
mai multe despre I . Creangă și povestea „Fata babei
și fata moșneagului”, precum și scrierea cuvintelor
și propozițiilor cu litera F.

-Activitate independentă (15 min)
IV. Dirijarea învățării :
 Elevii primesc sarcina de a citi în șoaptă textul
„Fata babei și fata moșneagului”.

I.Moment organizatoric
 Elevii își pregătesc cele necesare bunei
desfășurări a lecției de abilități practice.

-Activit ate independentă
II.Verificarea lecției pentru acasă și temei pentru
acasă :
 Elevii vor lucra în mod independent un
exerciți u de pe fișa de lucru (anexa 1).

-Activitate directă
 Verific exercițiul dat ca muncă independentă
apoi tema pentru acasă.

III.Anunțarea subiectului și a obiectivelor :
 Elevii sunt anunțați că, astăzi, la ora de
matematică vor recapitula elementel e de
geometrie parcurse în această unitate de învățare.

36

-Activitate directă (15 min)
 Verificarea sarcinilor date ca muncă
independentă.
 Citirea în lanț a textului, însoțită de explicarea
cuvintelor noi prin întrebări și răspunsuri.
 Citirea model a textului.
 Conversație despre conținutul textului:
-Cine este autorul acestei povești?
-Despre cine se vorbește în această poveste?
-Cum era fata moșului?
-Dar fata babei?
-Ce alte povești de I . Creangă mai cunoașteți?
 Se trece apoi la moment ul de scriere a cuvintelor
și propozițiilor.

-Activitate independentă (5 min)
 Elevii scriu 3 -4 rânduri pe caietul auxiliar.

-Activitate directă
V.Fixarea cunoștințelor :
 Se verifică munca independentă a elevilor.
 Dictarea unor cuvinte și propoziți i.
IV.Dirijarea activității de recapitulare și
sistematizare :
 Se reactualizează, oral, noțiunile teoretice
însușite despre: unghiuri, drepte perpendiculare și
paralele, figuri geometrice plane, corpur i
geometrice.
 Se lucrează frontal exercițiile 1, 2 și 4 din
manual, pagina 107 (anexa 2).

-Activitate independentă
 Elevii vor rezolva în mod individual exercițiile
2 și 3 de pe fișa de lucru (anexa1).

-Activitate directă
 Verific mod ul în care s -a lucrat sarcina dată.
 Se rezolvă, la tablă, problema 4 de pe fișa de
lucru.
-Activitate independentă
V.Fixarea cunoștințelor :
 Se lucrează problema 5 de pe fișa de lucru.

37
VI.Tema pentru acasă :
 Elevii au ca temă pentru acasă de citit coloanele
de cuvinte și textul din manual și de scris restul
rândurilor din caietul auxiliar.

VII.Evaluare finală :
 Fac aprecieri generale și individuale privind
participarea elevilor la lecție .

VI. Tema pentru acasă:
 Exercițiile 5, 6 și 7 din manual .(anex a 2)

VII.Evaluare finală :
 Fac aprecieri generale și individuale privind
participarea elevilor la lecție.

38

Anexa 1

Fișă de lucru
1. Dese nează, pe caietul de teme în clasă, cel puțin trei dintre corpurile geometrice
învățate.

2. Scrie denumirile figurilor geometrice de mai jos:

a) …………………………………….. b) …………………………………………..
c) ……………….. …………………… d) …………………………………………..

3. Desenează figurile geometrice care pot avea axe de simetrie.

c) b) a)
d)

39

4. Numerotează figura d) de la punctul 2. Precizează laturile și unghiu rile pe care acestea
le formează.

5. Un dreptunghi are lungimea de 40 cm, iar lățimea de 20 cm. Aflați perimetrul.

40

Proiect de lecție

Clasa : I
Aria curriculară : Matematică și științe ale naturii
Obiectul : Matematică
Unitatea d e învățare : „ Adunarea numerelor
naturale de la 0 la 10”
Subiectul lecției : Adunarea numerelor naturale
până la 3
Tipul lecției : însușiri de noi cunoștințe
Obiective de referință :
1.3 să efectueze operații de adunare și de scădere
în concentrul 0-100, fără trecere peste ordin;
2.2 să formuleze oral, exerciții și probleme cu
numere de la 0 la 30;
4.1 să manifeste o atitudine pozitivă și
disponibilitate față de utilizarea numerelor .
Obiective operaționale :
O1: să formeze mulțimi utiliz ând diferite obiecte;
O2: să asocieze denumirea de adunare cu operația
de adunare;
O3: să enunțe în limbaj matematic, operația de
adunare;
O4: să reprezinte grafic operația de aduanre
utilizând simbolurile „+” și „=”;
O5: să perceapă operația de aduanre ca reuniunea
a două mulțimi;
O6: să efectueze exerciții de calcul, cu numere
naturale până la 3, utilizând obiecte pentru
verificare .
Strategii didactice .
Metode și procedee : conversația, explicație,
instruct ajul, exercițiul, demonstrația
Mijloac e de învățământ .: manualul, bețișoare, Clasa : a III -a
Aria curriculară : Om și societate
Obiectul : Educație civică
Unitatea de învățare : Persoana

Subiectul lecției : Persoane cu nevoi speciale

Tipul lecției: însușire de noi cunoștințe
Obiective de referință :
1.2 să exprime, oral și în scris, enunțuri simple
cu referire la sit uații diferite de viață cu conținut
civic;
4.1 să formuleze enunțuri simple pro și contra
în soluționarea unor dileme .

Obiective operaționale :
O1: să recunoască persoanele cu nevoi speciale;
O2: să privească ca egală a sa orice persoană cu
nevoi spec iale;
O3: să identifice nevoile speciale ale acestor
persoane,
O4: să identifice modalități în care statutul și
comunitatea pot sprijini persoanele cu nevoi
speciale .

Strategii didactice:
Metode și procedee : conversația, explicația,
exerciți ul, instructajul, problematizarea
Mijloace de învățământ : manualul, caietul elevului,

41
jetoane, tabla, caietul, instrumente de scris
Moduri de organizare : frontal și individual
Bibliografie : Costică Lupu, M etodica predării
matematicii, Ed . Paralela 45, Pitești, 1999 instrumente de scris
Moduri de organizare : fron tal și individual
Bibliografie : Programa de educație civică pentru
clasa a III -a

Desfășurarea lecției
-Activitate indepe ndentă (10 min)
I.Reactualizarea cunoștințelor :
 Elevii primesc spre rezolvare o fișă de lucru
(anexa 1).

-Activitate directă (15 min)
 Se verifică sarcina dată ca muncă independentă.
II.Captarea atenției:
 Se propune elevilor formarea a două mulțimi
disjuncte, una alcătuită din 2 elemente și alta
alcătuită din 1 element. Se cere apoi elevilor să
formeze o singură mulțime dein cele două. Se
întreabă apoi, câte elemente are mulțimea obținută.
-Activitate directă
I.Reactualizarea cunoștințelor :
 Verificarea cantitativă și calitativă a temei
pentru acasă, făcându -se observații și aprecieri
asupra corectitudinii și aspectului acesteia.
 Verificarea, pe bază de conversație, a modului
în care elevii și -au însuțit cunoști nțele despre
corpul uman și regulile de igienă personală.

II.Captarea atenției:
 Elevii sunt întrebați dacă au văzut vreodată o
persoană într -un scaun de rotile. Pe baza
răspunsurilor, se va închega un dialog despre
modul de viață și nevoile acestor oam eni.

III.Anunțarea subiectului lecției și a obiectivelor :
 Elevii sunt anunțați că subiectul lecției de astăzi
se referă tocmai la acestei persoane, la nevoile
speciale ale acestora și la modul în care trebuie să
ne purtăm cu ele.

-Activitate independen tă
IV.Dirijarea învățării:
 Elevii primesc ca activitate independentă să
citească exercițiile 1 și 2 de la pag .14 din manual
și să răspundă, în scris, la cele cinci întrebări .

42
III.Anunțarea subiectului lecției și a obiect ivelor :
 Elevii sunt anunțați că, astăzi, la ora de
matematică vor învăța cum să afle răspunsul la
astfel d eprobleme și să scrie în caiete/la tablă
rezolvarea acestor probleme, fără să trebuiască să
mai deseneze mulțimi.

IV.Dirijarea învățării:
 Pornin d de la problema enunțată la punctul 2, se
desenează la tablă cele două mulțimi, una cu 2
elemente (baloane berzi) și alta cu un element (un
balon roșu). Se stabilește numărul de elemente al
fiecărei mulțimi, apoi cifra corespunzătoare
fiecăreia. Se reunes c cele două mulțimi, apoi se
cere elevilor să spună numărul de elemente al noii
mulțimi. Se stabilește cifra corespunzătoare noii
mulțimi. Se explică elevilor, că, pentru a arăta
faptul că am reunit două mulțimi, una cu două
elemente și alta cu 1 element s e folosește semnul +
care se scrie între cifrele care reprezintă numărul de
elemente al fiecăreia dintre cele două mulțimi care
se reunesc (2+1). Se arată apoi că, deoarece
simbolurile 2+1 și 3 arată scris, sub forme diferite
numărul de elemente al aceleaș i mulțimi, se
folosește între ele simbolul = numit egal. Deci
2+1=3.
 se definesc cele două numere care se adună ca
fiind termenii adunării iar rezultatul adunării ca
sumă.
 Doi- trei elevi ies la tablă pentru a efectua
adunări cu numere până la 3.
-Activitate independentă (15 min)
 Elevii primesc ca muncă independentă exerciții
de adunare cu numere până la 3 pe baza reunirii
mulțimilor și exporimarea acestora în scris,

-Activitate directă
 Se verifică modul în care elevii au îndeplinit
tema dată ca activitate independentă.
 Se discută răspunsurile la întrebări.
 Pe baza răspunsurilor se trage concluzia că, în

43
exercițiile de la pag . 28, 29.

-Activitate directă (5 min)
 Se verifică mo dul în care elevii au rezolvat
sarcina primită.

V.Fixarea cunoștințelor :
 Exerciții de calcul oral, cu folosirea bețișoarelor,
creioanelor sau degetelor.
 Reactualizarea terminologiei matematice însușite
(termeni și sumă).
 Compunerea orală a unei pro bleme pe baza unei
adunări date.

VI.Evaluare finală:
 Se fac aprecieri generale și individuale privind
participarea la lecție.

VII.Tema pentru acasă:
 elevii vor avea de rezolvat exercițiile de la pag .
29 din caietul auxiliar. jurul nostru, trăiesc oameni care au alte nevoi
decât noi. Deficiențele de care ei suferă le au din
naștere, ca urmare a unui accident sau a unei boli
grave. Ei au nevoie de o îngrijire specială, de
atenție, de răbdare.pentru a -i ajuta s -au creat școli
și locuri de muncă speciale.

-Activitate independentă
V.Fixarea cunoștințelor:
 Elevii vor lucra în per echi exercițiile de la
pagina 15 din manual.

Verificarea activității independente

VI.Evaluare finală :
 Se fac aprecieri generale și individuale privind
participarea la lecție.

VII.Tema pentru acasă :
 Ex 3, 4 și 5 de la pag .15 din manual.

44

Anexa 1

Fișă de lucru

1. Completați numărul care lipsește:

2. Găsește vecinii:
8 6
3 2
5 9
1 4

3. Gândește, apoi scrie cifrele care lipsesc:

0 1 3 5 10 8
10 9 6 4 2 1 0
3 5 2 2 1 4 3 6 7
2
4 1 5

45

Proiect de lec ție

Clasa : I
Aria curiculară :
Tehnologii

Obiectul : Abilități
practice
Unitatea de învățare :
„Activități cu
materiale din na tură”
Subiectul lecției :
Colaj din semințe de
dovleac (Strugurele)
Tipul lecției : formare
de priceperi și
deprinderi
Obiective de
referință :
1.2 să recunoască și
să utilizeze operații
simple de lucru cu
materiale din natură
și sintetice;
2.3 să aplice tehn icile
de lucru învățate, în
realizarea unor
compoziții
combinate;
4.1 Să identifice
modalități de folosire
a produselor utilizate .
Obiective
operaționale :
O1: să precizeze Clasa : a II -a
Aria curriculară :
Matematică și științe ale
naturii
Obiectu l: Cunoașterea
mediului
Unitatea de învățare :
„Educație pentru sănătate

Subiectul lecției : Igiena
locuinței

Tipul lecției : însușire de
noi cunoștințe

Obiective de referință :
3.3 să enumere și să
descrie câteva acțiuni
proprii pentru păstrarea
igienii locuinței și a
clasei .

Obiective operaționale:
O1: să identifice acțiunile
interprinse de persoanele Clasa : a III -a
Aria curriculară :
Tehnologii

Obiectul : Abilități practice

Unitatea de învățare :
Activități cu materiale
sintetice
Subiectul lecției : Colaj –
tehnica ruperii libere a
hârtiei (Peisaj de toamnă)
Tipul lecției : formare de
priceperi și deprinderi

Obiective de referință :
1.2 să utilizeze tehnici
simple de prelucrare și de
construcție din diverse
materiale;
2.2 să aprecieze calitatea
produsului finit raportat la
proiectul inițial;
3.1 să verbalizeze acțiunile
care definesc etapele
realizării unui produs .

Obiective operațional e:
O1:să precizeze caracte –
risticile anotimpului toam -Clasa : a IV -a
Aria curriculară : Om și
societate

Obiectul : educație civică

Unitatea de învățare :
Comunitatea

Subiectul : Recapitulare

Tipul lecției : recapitulare și
sistematizare

Obiective de refe rință:
1.3 să -și exprime oral și în
scris, în cuvinte proprii, un
punct de vedere personal
cu privire la
comportamentul civic în
diferite situații;
3.3 să descrie și să
compare tipuri de relații și
atitudini sociale pornind de
la situații concrete .

Obiective operaționale :
O1: să definească
comunitatea;

46
anotimpul în care se
coc strugurii;
O2: să descrie
strugurele pe baza
unui model rea l;
O3: să prezinte
întrebuințările
strugurelui;
O4: să mânuiască
corect instrumentele
de lucru;
O5: să lipească
semințele de dovleac;
O6: să păstreze
ordinea și curățenia,
la locul de muncă .
Strategii didactice :
Metode și procedee :
conversația,
explicația, exercițiul,
demonstrația
Mijloace de
învățământ : aracet,
semințe de dovleac,
pensoane, carioca,
acuarele, modelul
învățătorului .
Moduri de
organizare : frontal,
individual;
Evaluare : tema de
lucru în clasă .

din imaginile date;
O2: să indice uneltele și
obiectele care sunt
necesare pentru realizarea
igienei locuinței;
O3: să a rgumenteze
necesitatea păstrării
locuinței;
O4: să enumere regulile
de igienă personală și a
locuinței care trebuie
respectate;
O5: să răspundă corect la
întrebări .

Strategii didactice :
Metode și procedee :
conversația, explicația,
exercițiul, observarea,
lucrul cu manualul
Mijloace de învățământ :
manual, caiet,
instrumente de scris,
tabla .
Moduri de organizare :
frontal, individual .

Evaluare : observarea
sistematică a activității,
tema de lucru în clasă,
probe orale . na;
O2: să indice culorile
dominante ale naturii
toamna;
O3: să lipească hârtia ruptă
cu mâna pe șablon;
O4: să aleagă cele mai
potrivite culori pentru a
realiza peisajul(colajul);
O5: să păstreze ordin ea și
curățenia la locul de
muncă .

Strategii didactice :
Metode și procedee :
conversația, explicația,
exercițiul, demonstrația
Mijloace de învățământ :
aracet, hârtie glace,
pensoane, acuarele,
modelul învățătorului,
șablon .
Moduri de organizare :
frontal, individual .

Evaluare : tema de lucru în
clasă .
O2: să indice relațiile ce se
pot stabili între membrii
unei comunități;
O3: să răspundă corect la
întrebări;
O4: să propună acțini pe
care le -ar putea întreprinde
dacă ar fi ales într -o funcție
publică;
O5: să precizeze originea
poporului român și a limbii
române .

Strategii didactice :
Metode și procedee :
conversația, explicația,
exercițiul, lucrul cu
manualul, problematizarea
Mijloace de învățământ :
manuale, caiete,
instrumente de scris, tablă,
planș e.
Moduri de organizare :
frontal, individual .

Evaluare : observarea
sistematică activității
elevilor, tema de lucru în
clasă .

47
Desfășurarea lecției
– Activitate directă
I.Moment
organizatoric :
•Verificarea
materialelor aduse de
elevi.

II. Captarea a tenției :
• Se va realiza printr –
o discuție despre
toamnă. Se insistă
asupra strugu -relui,
(culoare, formă,
gust,întrebuințări).
III. Anunțarea temei
și a obiectivelor :
• Elevii sunt anunțați
că astăzi vor realiza
un colaj cu titlul
„Strugurele” folosind
materiale din natură
(semințe de dovleac,
frunze de vie) și
materiale sintetice
(hârtie, cariocă).
IV. Prezentarea și
intuirea modelului:
• Prezentarea și
analizarea modelului:
– Cum credeți că am
realizat această
lucrare?
– Ce tehnică am
folosit?
– Ce mater iale am -Activitate independentă
I. Moment organizatoric :
• Elevii își pregătesc cele
necesare bunei desfășu –
rări a lecției de cunoaș –
terea mediului.

II. Reactualizarea
cunoștințelor :
• Elevii își vor reactualiza
cunoștințele despre igiena
personală rezolvând o fișă
de lucru.

– Activitate directă
I. Moment organizatoric :
• Verificarea materialelor
aduse de elevi.

II. Capt area atenției :
• Se va realiza printr -o
conversație despre anotim –
pul toamna (lunile de
toamnă, caracteristici, culo –
rile specifice acestui
anotimp).
III. Anunțarea temei și a
obiectivelor :
• Elevii sunt anunțați că
vor realiza un colaj c titlul
„Peisaj de toamnă”
folosind tehnica ruperii
libere a hârtiei.

IV. Prezentarea și intuirea
modelului:
• Prezentarea lucrării
model:
– Cum am realizat colajul?
– Ce tehnică a folosit?
Ce materiale am utilizat?

– Activitate indepdendentă
I. Moment organizatoric :
• elevii își pregătesc cele
necesare bunei desfășurări
a lecției de educație civică.

II.Reactulizarea
cunoștințelor :
• Elevii își vo r reactualiza
cunoștințele rezolvând o
fișă de lucru (anexa 1).

48
utilizat?
V. Explicarea și
demonstrarea tehnicii
de lucru :
• Se explică și
demonstrează tehnica
de lucru:
– pregătirea
semințelor;
– aplicarea aracetului
pe foaie;
– lipirea semințelor în
interiorul conturului;
– aplicarea frunzelor
de vie;
– color area semințelor
în violet;
– colorarea spațiului
alb într -o nuanță
deschisă.

– Activitate
independentă
VI. Activitatea
propriu -zisă:
• Pe parcursul
realizării lucrării,
elevii vor fi
supravegheați și,
acolo unde este
nevoie, îndrumați.

– Activitate directă
• Verificarea modului în
care elevii au lucrat fișa și
tema pentu acasă.
III. Captarea atenției,
anunțarea subiectului și a
obiectivelor :
• Conversație pe baza
imaginilor din manual.
•Elevii sunt anunțați că
astăzi, la ora de
cunoașterea mediului, vor
afla mai multe lucruri
despre igiena locuinței și
necesitatea păstrării
V.Explicarea și
demonstrarea tehnicii de
lucru:
• Se explică și se
demonstrează tehnica de
lucru:
– ruperea hârtiei glace cu
mâna, în bucățele mici;
– lipirea bucățelelor de
hârtie după contur,
potrivită fiecărui element
al peisajului.

– Activitate independentă

VI. Activitatea propriu –
zisă:
• Pe parcursul realizării
lucrării, elevii vor fi
supravegheați și, acolo
unde este nevoie,
îndrumați.

49

acesteia.
IV. Dirijarea învățării :
•Conversație despre
modul în care elevii își
ajută părinții la asigurarea
igienei locuinței și curții.
• Identificarea, pe ba za
imaginilor din manual, a
regulilor de igienă
personală ce trebuie
respectate după
participarea la lucrările de
curățenie.
-Activitate independentă
• Rezolvarea exercițiului
1 de la pag. 47 din
manual.
– Activitate directă
• Verificarea muncii
independen te.

– Activitate directă
• Verificarea modului în
care elevii au lucrat fișa și
tema pentu acasă.

III. Anunțarea subie ctului
lecției și a obiectivelor:
• Elevii sunt anunțați că, în
această lecție, veți
reactuliza și clarifica
cunoștințele despre
comunitate însușite în orele
trecute.

IV. Dirijarea învățării:
• Enumerarea instituțiilor
comunității locale
cunoscute și prec izarea
rolului fiecăruia (ex 4, pag

50

VII. Evaluarea
activității:
• Se fac aprecieri
generale și
individuale privind
modul în care a fost
îndeplinită sarcina de
lucru. Lucrările se
expun în clasă.

V. Fixarea cunoștințelor :
• Elevii vor realiza,
împreună cu învățătorul,
un regulament cu măsuri
ce trebuie respectate în
vederea păstrării igienei
locuinței.
VI. Tema pentru acasă:
• Elevii vor realiza un
scurt text în care își vor
imagina un dialog între
un aspirator și o mătură.

VII. Evaluare finală:
• Se fac aprecieri generale
și individuale privind
participarea la lecție.

VII. Evaluarea activității:
• Se fac aprecieri generale
și individuale privind
modul în ca re a fost
îndeplinită sarcina de
lucru. Lucrările se expun
în clasă.
50).
• Joc: „Imaginează -ți că
ești…”. Câțiva copii vor
merge pe rând în fața clasei
și, în calitate de primar vor
propune diferite măsuri ce
ar putea fi luate în interesul
comunității. (ex. 5, pag.
50).

– Activitate independentă
V. Fixarea cunoștințelor :
• Elevii vor redacta o
scrisoare adresată unui
copil din Africa pentru a -l
invita în România în
vacanța de vară.

VI. Tema pentru acasă:
• Elevii vor redacta o
compunere intitulată
„Comunitatea ideală.

VII. Evaluar e finală:
• Se fac aprecieri generale
și individuale privind
participarea la lecție.

51
Anexa 1

Fișă de lucru

1. Completează spațiile punctate :
Comunitatea este un grup de oameni care au ………………………………., ……………………….. ,
…………………….comune.
Între membrii comunității se pot stabili relații de ……………………………………….
Naționalitatea însemnaă apartenența unei persoane la o ……………………………..
Cetățenia reprezintă apartenenț a unei persoane la o anumită țară și se dobândește
……………………….., ………………………….
2. Alege varianta corectă de răspuns:
a) Poporul român este de origine:
– germanică
– romanică
– asiatică
b) Limba română este o limbă:
– saxonă
– hindusă
– latină

52
Anexa 2

Fișă de lucru

1. Numește instituțiile din comunitatea locală cunoscute de tine.

2. Răspunde la întrebări:
– Ce este națiunea?
– Ce s -ar întâmpla dacă membrii unei comunități nu ar respecta normele de bună
convețuire?
– Consideri că activ itatea unui primar dintr -un oraș este mai importantă decât
activitatea unui primar dintr -o comună? De ce?
– Ce crezi că s -ar întâmpla dacă în comunitatea locală nu ar exista primării?

3. Imaginează -ți că ești primarul copiilor și participi la o ședință a pr imăriei din
comunitate în care propui construirea unui club al copiilor pe un teren din localitate și susții
cererea colegilor de a repara și moderniza școala.

53
2.4 Utilizarea mijloacelor de învățământ în lecțiile
desfășurate simultan

Datorit ă gândirii concret – intuitive specifice școlarului mic, se impune utilizarea unui
material didactic bogat și variat la fiecare disciplină de învățământ.
Dacă în orele în care învățătorul lucrează cu o singură clasă materialul didactic este
folosit ca și la clasele obișnuite, în lecțiile desfășurate în condiții simultane timpul pe care
cadrul didactic îl poate folosi în acest scop este mult mai redus. De aceea, atunci când este
posibil , elevii pot studia independent anumite materiale notân d ceea ce au obs ervat pe o fișă
sau în caietul de teme în clasă. De exemplu, la o lecție de cunoașterea mediului cu tema
„Toamna” școlarii pot primi ca muncă independentă să observe o planșă notând asptectele
specifice acestui anotimp identificate.
Utilizarea mijloacelor de învățământ în lecțiile desfășurate simultan prezintă unele
particularități:
– învățătorul trebuie să concentreze atenția elevilor care lucrează independent asupra
sarcinii de lucru primite;
– examinarea matrialului demonstrativ se face înt -un timp limitat, fapt care ar putea
împiedica perceperea lui completă în anumite cazuri. În această sintuație, este necesară
orientarea și îndrumarea de către învățător a obsrvațiilor elevilor și sugerarea elementelor care
trebuie analizate independent;
– cadrul didactic poa te să prgătească material demonstrativ și pentru fiecare școalr în
parte pentru temele mai simple – ilustrații, scheme, tabele, hărți, imagini, tabele (geografie și
istorie), mulaje, scheme, diferite obiecte și planșe (științe ale naturii);
– o parte a meter ialului didactic poate fi lăsat în clasă, pentru ca elevii să -l poată observa
mai bine în timpul pauzelor ca: hărți, mulaje, planșe, imagini;
– strângerea materialului didactic și așezarea lui pe/în dulapuri se dă ca sarcină unui elev
care răspunde de păstra rea acestuia.
Utilizarea, în chip demonstrativ, a materialului didactic poate fi realizată sub diferite forme:
– demonstrarea cu ajutoul obiectelor, fenomenelor și proceselor naturale: observarea
unei plante, a unui anim al, a unui fenomen în condiții naturale (colțul viu al clasei, grădina
școlii, livada, grădina de legume, peștii din acvariu, interacțiunea a doi magneți , plutirea
corpurilor cu diferite densități , cântărirea masei corpurilor);
– demonstrarea cu ajutorul materialelor confecționate pentru a înloc ui materialele
naturale ce nu pot fi aduse în fața elevilor cu condiția ca acestea să reliefeze esențialul,
caracteristicul. În acest scop se vor utiliza colecții de materiale existente în școală (roci,
metale, semințe, mulaje, planșe, tablouri, hărți etc)

54
– demonstrarea cu ajutorul desenelor, schițelor executate de învățător pe tablă,
concomitent cu explicarea verbală; este necesar ca desenul didactic să fie simplu, corect, clar,
accesibil elevilor;
– demonstrarea cu ajutoul mijloacelor moderne de învățământ: calculator, proiector, CD;
– demonstrarea acțiunilor pe care trebuie să le însușească elevii la diferite obiecte de
învățământ (educație fizică, abilități practice, educație plastică, educație muzicală) realizată
mai întâi de cadrul didactic, urmată de execu tarea demonstrativă a doi – trei elevi și apoi de
către întreaga clasă.

2.5 Specificul temelor pentru acasă

Temele pentru acasă date elevilor care învață în clase simultane au o importanță foarte
mare pentru reușita ac tului didactic, mai mare decât te mele date elevilor care învață în clase
obișnuite întrucât învățătorul care lucrează în regim simultan are mai puțin timp pentru fixarea
și evaluarea cunștințelor prin activitate directă cu clasa.
Temele pentru acasă constituie parte integrantă a procesulu i de învățământ. De aceea ,
trebuie acordată o atenție deosebită pentru deprinderea elevilor cu metodica efectuării lor. Ca
și cele rezervate activității independente a elevilor, în clasă, temele pentru acasă pot fi: teme
pentru dobândirea cunoștințelor noi, pentru consolidarea acestora, formarea priceperilor și
deprinderilor, dezvoltarea independenței de gândire și de acțiune.
Pentru atingerea obiectivelor instructiv – educativ și realizarea valențelor formative,
este necesară selectarea atentă a temelor, du pă anumite criterii:
– să fie interesante, determinând asimilarea aproape fără efort a cunoștințelor și
păstrarea lor în memoria de lungă durată;
– să fie accesibile, corespunzător nivelului mediu al clasei. Temele prea dificile
determină atitudine de descuraj are și indiferență, iar cele prea ușoare nu prezintă interes și nu
oferă satisfacții;
– să constituie un mijloc de a -i deprinde pe elevi să muncească independent. Se
recomandă teme legate pe cât posibil de viață, de cerințele practice, să asigure corelația c u alte
discipline din aceeași arie curriculară sau din alte arii curriculare. Conștientizarea scopului
temei pentru acasă îi stimulează pe elevi să efectueze cu plăcere un volum mai mare de
muncă;
– să utilizeze o paletă diversificată de surse de informare și de teme, în scopul formării
capacității de transfer și evitării inhibiției. Se pot indica teme ca: întocmirea unor tabele, pe
baza materialului studiat, alegerea soluției reale din soluțiile prezentate etc. Temele
individualizate contribuie la înlătura rea rămânerilor în urmă;

55
– să aibă uneori un caracter practic,continuând demonstrațiile sau experimentele
efectuate în clasă. Această categorie de teme solicită capacitatea de observare. Se pot da și
teme speciale care au ca scop dezvoltarea aptitudinilor elevilor dotați.
Pentru a le forma spiritul critic se pot da teme pentru acasă descoperirea propriilor
greșeli sau argumentarea justeții corecturilor pe care le efectuează.
De asemenea, este cunoscut faptul că majoritatea copiilor nu știu să -și organizeze
învățarea. De regulă, elevii se pregătesc la disciplinele preferate sau se străduiesc să -și
efectueze temele scrise înainte de asimilarea cunoștințelor, fapt ce are repercursiuni asupra
corectitudinii temei sau a timpului liber.
Pentru a intra cât mai cur ând „în dispoziția de lucru” , se vor efectua , pentru început,
temele cele mai interesante apoi cele mai dificile și la sfârșit cele mai ușoare. Se recomandă
efectuarea temelor scrise după învățarea lecției. Temele la disciplinele cu un grad mai mare de
dificultate trebuie revăzute după efectuarea lor.
Un factor deosebit de important, care contribuie la menținerea interesului pentru
efectuarea temelor constă în corelarea dintre nivelul aspirațiilor și conștientizarea finalității
temelor.
În funcție de modali tatea de rezolvare, în procesul învățării se disting trei tipuri
principale de probleme care se pot rezolva:
a) pe baza informării. Elevul ajunge la soluționare, nu prin analiză și sinteză, ci mult mai
simplu, aflâ nd cheia rezolvării din manual sau de la înv ățător. Această categorie de probleme
nu influențează decât în mică măsură asupra dezvoltării capacității creatoare;
b) prin analogie, aplecâ ndu-se procedura cunoscută la o situație nouă. Problemele de
ordin practic se rezolv ă frecvent în acest mod (prin gâ ndire analogică, asociație, transfer);
c) pe baza ipotezelor. Analogia determină investigarea relațiilor, stimulează căutările,
îndeamnă la formularea ipotezelor.
Capacitatea de adaptare a elevilor la procesul instructiv -educativ depinde de ritmul
biologic zil nic. De aceea, suprasolicitarea influențează în mod nedorit, asupra situației școlare
a elevilor. Se recomandă ca durata efectuării temelor să nu depășească 30 minute pentru elevii
clasei I, 30 -40 minute pentru clasa a II -a, 60 minute pentru a III -a și 90 minute pentru clasa
a IV – a.

56
2.6 Modalități de evaluare a activității elevilor în condițiile
învățămâ ntului simultan

2.6.1 Funcțiile evaluării

Evaluarea reprezintă un element esențial în cadrul triadei predare – învățare –
evaluare, triadă ce compune procesul de învățămâ nt. Esența evaluării este cunoașterea
efectelor activității desfășurate, pentru ca pe baza informațiilor obținute această activitate să
poată fi ameliorată în timp (Stanciu Mihai, Didactica postmodernă, Suceava, 2003) .
Așadar, evaluarea constituie o activitate de colectare, organizare și interpretare a
datelor obținute prin intermediul intrumentelor de evaluare, în scopul emiterii unei judecăți de
valoare asupra rezultatelor măsu rării și adoptării unei deci zii educaționale fundamentate pe
concluziile desprinse din interpretarea și aprecierea rezultatelor.
Activitatea de evaluare îndeplinește mai multe funcții:
-funcția diagnostică vizează depistarea lacunelor și greșelilor elevilor și înlăturarea
acestora;
-funcția prognostică evidențiază performanțele viitoare ale elevilor;
-funcția de selecție permite clasificarea și/sau ierarhizarea elevilor;
-funcția de certificare relevă competențele și cunoștințele elevilor la finele unui ciclu de
școlarizare;
-funcția motivațională stimulează activitatea de învățare a elevilor și se manifestă prin
valorificarea pozitivă a feed -backului oferit de evaluare, în sensul aprecierii propriei
activități;
-funcția de orientare școlară intervine în alegerea unei anumite form e de educație.

2.6.2 Formele evaluării

În funcție de autoritatea care aplică evaluarea, de momentul și frecvanța cu care este
aplicată și de strategiile de evaluare utilizate, evaluarea poate fi:
-evaluarea formală și informală,
-evaluare pred ictivă, evaluare formativă și evaluare sumativă;
-evaluare obiectivă și subiectivă;
-evaluare criterială și normativă .
Evaluările formale sunt cele realizate de instituții specializate: examenele,
concursurile, evaluările naționale.

57
Evaluarea in formală este cea desfă șurată de cadrele didactice. Aceasta reprezintă
forma de evaluare cea mai frecventă și se realizează zilnic în activitățile cu elevii.prin
evaluarea informală se asigură feed -backul, ea având o funcție formativă.
Evaluarea pre dictivă este cea realizată la începutul unui an școlar sau a unui ciclu de
învățământ. Scopul acesteia este stabilirea nivelului „de plecare” al elevilor în vederea
adoptării strategiei de predare – învățare optime.
Evaluarea formativă este acea stra tegie de evaluare care relevă progresul unui elev sau
lacunele, deficiențile sale de învățare. Scopul acestei evaluări nu este notarea elevului, ci
asigurarea feed -backului imediat, urmărind creșterea performanței școlare. Evaluarea
formativă trebuie să fi e permanentă, continuă.
Evaluarea sumativă, în opoziție cu evaluarea formativă, este periodică, după un anumit
interval de timp al învățării, are caracter de bilanț, finalizându -se cu calificative. Ea nu mai
influențează imediat învățatarea. Feed -backul acestei evaluări este diferit de feedbackul
evaluării formative.
„Feedbackul reprezintă fluxul sistematic de informație venit dinspre activitățile
evaluativecătre toți cei implicați în educație: profesori, elevi, părinți, factori de decizie,
public.” (Adrian Stoica, Evalu area progresului social. De la t eorie la practică, Editura
Humanitas Educațional, 2000).
Evaluarea obiectivă și evaluarea subiectivă sunt strategii de evaluare bazate pe
criteriul obiectivității în notare. În evaluarea scri să, itemii obiectivi asigură obiectivitatea cea
mai mare. Desigur, și în evaluare este admisă o anume subiectivitate, dar aceasta trebuie să fie
cât mai redusă.
Evaluarea criterială este strategia de evaluare prin care rezultatele sunt comparate cu
standardele sau criteriile prestabilite. Evaluările criteriale sunt toate evaluările curente și
evaluările externe/formale. Criteriul de reușită este reprezentat de standardele de performanță.
Evaluarea normativă reprezintă strategia de evaluare pri n care rezultatele elevilor sunt
comparate între ele în vederea ierarhizării.

2.6.3 Metode și instrumente de evaluare

În scopul realizării funcțiilor evaluării este necesară, atât o folosire echilibrată a
strategiilor de evaluare, cât și diversifi carea tehnicilor și instrumentelor de evaluare.
În practica școlară curentă sunt utilizate prepondenrent metodele tradiționale de
evaluare: probe orale, scrise și practice. Fiecare dintre aceste metode are avantaje și
dezavantaje. Din acest motiv, ele trebuie combinate într -un mod optim, inclusiv prin folosirea

58
metodelor complementare de evaluare: observarea sistematică a comportamentului elevului,
investigația, proiectul, referatul, portofoliul.
Metodele tradiționale vor rămâne mult timp met ode de evaluare frecvente. Se pu ne,
însă, problema asigurării unui echilibru între probele orale, probele scrise și cele practice.
Proba de evaluare înseamnă orice instrument de evaluare proiectat, administrat și
corectat de cadrul didactic. Probele orale reprezintă metoda de evaluare utilizată cel mai des
în clasă. Prin aceste probe se asigură: interacțiunea directă profesor -elev, posibilitatea de a
alterna întrebările în funcție de calitatea răspunsului, posibilitatea justificării răspunsului,
evaluarea comportamentelor din domeniul afectiv, feed -backul imediat.
În cazul învățământului organizat în condiții simultane, timpul alocat evaluărilor orale
este mult mai redus , verificarea cunoștințelor anterioare realizâ ndu-se de cele mai multe ori,
prin probe scrise (fișe de lucru, fișe de evaluare, teme de lucru în clasă). Totuși, probele orale
nu trebuie să lipsească, cadrul didactic având obligația de a organiza momente de evaluare
orală în lecțiile desfășurate doar cu una din cele două clase.
Pentru realizarea probelor scrise trebuie îndeplinite câteva cerințe minimale:
-stabilirea scopului probei și definirea obiectivelor de evaluare;
-alegerea tipului de item corespunzător fiecărui obiectiv. În aceeași probă scrisă
este recomandabil să se folosească 2 -3 tipuri de itemi;
-respectarea principalelor cerințe în scrierea itemilor;
-elaborarea adecvată a schemei de notare;
-comunicarea și discutarea rez ultatelor cu elevii și părinții;
-proiectarea și realizarea unei strategii de ameliorare a dificu ltăților constatate .
Probele p ractice au o aplicare mai restrâ nsă în cadrul evaluării, ele trebuind folosite
constant la disciplinele educație muzicală, educație fizică, abilități practice și educație
plastică.
Metodele complementare de evaluar e nu pot înlocui metodele tradiționale de evaluare,
rolul lor fiind acela de a -i oferi profesorului informații suplimentare despre activitatea și
nivelul de achiziții al elevului în scopul conturării unei imagini câ t mai complete a
personalității în deveni re.
„Observarea sistematică a comportamentului elevilor în timpul activităților didactice
este o tehnică de evaluare care furmizează o serie de informații utile greu de obținut pe alte
căi.” (Stoica, 2000, pag . 125)
Cadrul didactic înregistreaz ă aceste informații în: fișa de evaluare (calitativă), scara de
clasificare, lista de control (verificare).

59
Observarea sistematică a comportamentului elevilor este absolut necesară și posibilă,
chiar și în condițiile activității didactice desfășurate în mod simultan cu două sau mai multe
clase.
Investigația este o activitate care durează mai mult, nu doar una, două ore de curs.
Elevul primește o sarcină prin instrucțiuni precise; rezolvarea sarcinii necesită o gamă largă
de cunoștințe și de cap acități. Elevul are posibilitatea să aplice creativ cunoștințele și să
exploreze situații noi. Proiectul este o activitate mai amplă decâ t investigația; începe în clasă
prin definirea și înțelegerea sarcinii, chiar prin încercarea de rezolvare; elevul se c onsultă
permanent cu cadrul didactic. Proiectul se încheie prin prezentarea în fața colegilor a
raportului asupra rezultatelor obținute. Ca și investigația, proiectul poate fi individual sau de
grup. Titlul este ales de profesor la început, după ce elevii se deprind cu acest tip de activitate,
își pot alege singuri subiectele.
În timpul realizării proiectului se evaluează: alegerea metodelor de lucru, utilizarea
corespunzătoare a bibliografiei , utilizarea corespunzătoare și în siguranță a materialelo r,
acuratețea tehnică, corectitudinea soluției, generalizarea problemei, organizarea materialului
într-un raport, calitatea prezentării, acuratețea figurilor.
„Portofoliul reprezintă un instrument de evaluare complex care include rezultatele
releva nte obținute prin celelalte metode și tehnici de evaluare; rezultatele privesc probele
orale, scrise și practice, observarea sistematică a comportamentelor școlare, proiectul,
autoevaluarea, precum și sarcinile specifice fiecărei discipline.” (Stoica, 2000 , pag . 131)
Portofoliul reprezintă „cartea de vizită” a elevului, urmărește progresul acestuia de la
un semestru la altul , de la un an de studiu la altul sau de la un ciclu de învățământ la altul.
Structura și elementele componente ale portofoliului sunt, în mare parte, stabilite de cadrul
didactic. Totuși, elevul are libertatea să adauge materialele considerate necesare.
În evaluarea portofoliului cadrul didactic trebuie să aibă în vedere următoarele:
-să se asigure că portofoliul a fost reali zat de elev;
-să verifice portofoliile realizate din punct de vedere a structurii;
-să ceară elevilor să autoevalueze portofoliile;
-să informeze, periodic, părinții în legătură cu portofoliile elevilor.
Cadrul didactic trebuie să sprijine elevii în dez voltarea capacității lor de autoevaluare,
în raport cu obiectivele și standardele educaționale.
Autoevaluarea comportamentelor din sfera afectivă se realizează prin chestionare și
prin scările de clasificare. Informațiile rezultate din autoevaluare se vor compara cu
rezultatele deținute de cadrul didactic despre elev prin alte metode de evaluare, care se pun în
portofoliul elevului și se vor prezenta periodic, părinților.

60
Un portofoliu complet trebuie să mai conțină informații despre activităț ile
extrașcolare ale elevului, datele personale, rezultatele obținute la competițiile școlare,
feedbackul din partea părinților etc.
În concluzie, evaluarea în condiții simultane se desfășoară, în cea mai mare parte, ca
și în cazul claselor obișnui te, excepția fiind probele de evaluare ora lă care au o pondere mai
redusă, funcția acestora fiind preluată de alte probe deevaluare care presupun o mai mare
independentă a elevului în raport cu învățătorul.

61
CAPITOLUL 3.
ACTIVI TATEA INDEPENDENTĂ A ELEVILOR

3.1 Importanța activității independente

Profesorul care l ucrează simultan cu două sau mai multe clase are nevoie de un volum
și de o mare varietate de conținuturi și forme de muncă independentă pe care să le dea e levilor
ca sarcini de lucru. El trebuie să stabilească obiectivele fiecărei activități, volumul de muncă,
durata efectuării activității respective și criteriile de evaluare.
Sarcinile de muncă independentă date elevilor spre efectuare nu au ca scop să î i țină
pe elevi ocupați în timp ce profesorul lucrează cu cealaltă clasă, ci repreziontă o necesitate, un
mijloc de realizare a obiectivelor fundamentale ale lecției. Astfel, prin activitatea
independentă a elevilor, se rezolvă o mare parte a problemelor p redării și învățării care în
cazul claselor oboșnuite se îndeplinesc prin activitatea directă cu clasa. Prin activitatea
independentă a elevilor se realizează unele obiective formative ca: dezvoltarea spiritului de
observație, a gândirii, a memoriei, a ima ginației, formarea spiritului de independență și
inițiativă, formarea unor trăsături pozitive de voință și caracter ca perseverența, dârzenia,
curajul de a învinge dificultățile etc.
Activita tea independentă a elevilor are o deosebită valoare educati vă în formarea lor
intelectuală deoarece contribuie într -o mare măsură la dezvoltarea proceselor de cunoaștere
ale elevilor, la formarea deprinderii de a lucra ordonat și mărește încrederea elevuliui în
forțele proprii. Dată fiind valoare instructiv – educ ativă a activității indepedente, ea cere din
partea noastră o organizare extrem de rațională. Formele, conținutul și durata acestei activități
sunt fixate în funcție de disciplina de învățământ, scopul și conținutul lecției și de nivelul de
pregătire a ele vilor care execută tema.
Așadar putem afirma că activitatea independentă a elevilor constituie mijloc și scop al
demersului didactic. Ea trebuie privită atât ca activitate de formare a deprinderilor de lucru, a
spiritului de independență și a iniția tivei cât și ca mijloc de dobândire a unor noi cunoștințe de
formare de priceperi și deprinderi, de fixare și sistematizare.

3.2 Cerințe pe care trebuie să le îndeplinească activitatea independentă a
elevilor

Activitatea independentă a elevi lor trebuie să îndeplinească mai multe cerințe pentru a
fi eficientă. Aceste cerințe se referă la modul de organizare a exercițiilor de muncă

62
independentă, la timpul afectat acestora, la gradul lor de dificultate și volumul de muncă, la
modalitățile de sti mulare și motivare, la modul de verificare și evaluare.
Este cunoscut faptul că elevii care au deprinderi de muncă independentă consolidate
îndeplinesc sarcinile mai rapid și cu eficiență mai mare. De aceea, la clasele I și a II -a
învățătorul, mai al es în prima parte a anului școlar, când, se pun bazele deprinderilor de
muncă independentă, trebuie să acorde o atenție mai mare muncii directe și să asigure o
supraveghere mai atentă a activității independente a elevilor.
A doua cerință pe care tre buie să o îndeplinească activitatea independentă a elevilor se
referă la timpul afectat acesteia. Sarcinile date ca muncă independentă trebuie să aibă alocate
timpul necesar pentru a fi duse la îndeplinire, fără a lăsa momente neacoperite.
O altă cer ință se referă la volumul și gradul de dificultate al sarcinilor date ca muncă
independentă pentru a evita atât supraîncărcarea elevilor cât și rămânerea fără ocupație a
acestora. Sarcinile de lucru privind activitatea independentă a elevilor trebuie să fi e accesibile
elevilor, formulate și explicate clar încât să fie conștientizate de ei. Pentru elevii cu un ritm de
lucru mai rapid se vor pregăti sarcini suplimentare.
Cadrul didactic trebuie să identifice modalități de stimulare, de motivare, de
dinamizare a activității independente a elevilor. Varietatea temelor și caracterul interesant al
sarcinilor mobilizează elevii la un ritm susținut în activitatea de învățare prin munca
independentă. Organizarea activității independente în perechi sau, chiar pe grupe, poate fi un
mod de captare a interesului elevilor pentru acest tip de activitate de învățare.
Una dintre cerințele foarte importante referitoare la activitatea independentă a elevilor
se referă la verificarea și aprecierea acesteia. Fiecare sarcină de muncă independentă trebuie
controlată și apreciată. Dacă se dau teme a căror realizare nu se evaluează, aceasta conduce la
scăderea interesului și a responsabilității elevilor pentru această formă de activitate,
diminuarea motivației pentru rezo lvarea sarcinilor.
Activitatea independentă a elevilor trebuie să respecte și o serie de cerințe specifice:
– Toate sarcinile pentru activitatea independentă date elevilor trebuie să corespundă
prevederilor programei școlare în ceea ce privește nivelul de cunoștințe, precum și scopului și
conținutului lecției respective, indiferent dacă activitatea o dăm după dobândirea noilor
cunoștințe, în scopul fixării și consolidării acestora sau dacă o dăm înainte pentru
reactualizarea cunoștințelor necesare predă rii lecției noi.
– Temele date ca activitate independentă sunt parte integrantă a lecției. Lecția
desfășurată în condiții simultane este unitară, coerentă, parte a unei unități de învățare. De
aceea, munca independentă dată trebuie să urmărească atingerea o biectivelor operaționale
propuse pentru acea lecție. Dacă activitatea independentă o dăm la început, temele vor urmări
să-i pregătească pe elevi în vederea însușirii noului material, apelând la cunoștințele vechi

63
folosindu -le ca o bază pentru noua lecție. Atunci când activitatea independentă urmează după
predarea lecției noi, sarcinile date au ca scop fixarea și consolidarea noilor cunoștințe
– Temele pentru activitatea independentă trebuie să fie accesibile elevilor. Ele trebuie să
cuprindă noțiuni cunoscut e de aceștia, dar care vor fi puse în noi contexte, care vor fi aplicate
în mod diferit.
În ceea ce privește accesibilitatea temelor, trebuie să se țină seama și de dozarea lor în
funcție de particularitățile de vârstă și de dezvoltarea intelectuală a elevilor. Este bine a se
lucra aplicând tratarea diferențiată a elevilor. Elevii buni vor primi sarcini suplimentare pentru
a le efectua în timpul rămas liber. Folosirea fiselor de progres contribuie la îmbunătățirea
rezultatelor la învățătură, ale tutu ror școlarilor, atât ale celor buni, cât și ale celor mai slabi.
Temele suplimentare date elevilor mai buni trebuie să fie în concordanță cu subiectul
lecției, dar mai complicate pentru a le solicita mai mult gândirea.

3.3 Tipuri și forme de activi tate independentă

Activitatea didactică desfășurate în condițiile învățământului simultan presupune
utilizarea mai multor tipuri de activități independente care pot fi clasificate după mai multe
criterii:
A. După durata lor, activitățile independente pot fi grupate în :
a) activități de scurtă durată , de regulă de 3 -5 minute, care se pot da fie la
începutul orei la clasa cu care învățătorul va lucra direct, timp în care el dă tema și
îndrumările necesare clasei care va lucra independent în prima parte a or ei; fie la sfârșitul orei
la clasa cu care învățătorul a lucrat direct în a doua parte a timpului în care acesta va controla
temele efectuate de celelalte clase. Temele date la sfârșitul orei ca activitate independentă pot
fi de durată mai mare și vor fi continuate acasă, controlul îndeplinirii lor efectuându -se în
lecția următoare.
b) activități de lungă durată , de 20 -25 minunte, pentru elevii clasei care
va lucra independent, timp în care învățătorul va lucra cu cealaltă clasă.
B. După scopul lor, formele de activitate independentă, și îndeosebi activitatea
independentă de lungă durată, se clasifică astfel :
a) activități independente destinate pregătirii elevilor în vederea predării
noilor cunoștințe . Aceste activități au ca scop reactualiuarea cunoștințelor nece sare predării
noilor cunoștințe. Nu se pot da elevilor sarcini de muncă independantă care presupun
efectuarea unor exerciții și rezolvarea unor probleme dacă conținuturile necesare îndeplinirii
acestor sarcini nu au fost parcurse. La limba română sarcinile care pot fi date în această etapă
diferă în funcție de clasa și de nivelul acesteia:

64
– exerciții de alcătuire a unor propoziții după imagine;
– exerciții de despărțire a cuvintelor în silabe;
– exerciții de reprezentare grafică a unor cuvinte sugerate de imagin i date;
– exerciții de scriere a elementelor grafice sau a literelor învățate;
– exerciții de alcătuire a unor cuvinte/propoziții din literele alfabetului decupat;
– exerciții de ordonare a cuvintelor pentru a obține propoziții;
– exerciții de alcătuire de propozi ții cu ajutorul unor cuvinte date;
– exerciții de citire a textului în ritm propriu și identificarea cuvintelor necunoscute;
– reprezentarea prin desen a textului învățat anterior;
– analiza gramaticală a unor cuvinte date;
– despărțirea în silabe a unor cuvinte.
La matematică, sarcinile ce pot fi date ca activitate independentă în scopul
reactualizării cunoștințelor și pregătirii elevilor în vederea asimilării noilor conținuturi sunt:
– efectuarea de calcule aritmetice cu numerele învățate;
– rezolvarea și compu nerea de probleme;
– desenarea figurilor geometrice/corpurilor geometrice învățate;
– ordonarea unui șir de numere în ordine crescătoare/descrescătoare;
– repetarea tablei împărțirii/înmulțirii;
– întocmirea unor grafice, tabele.
La geografie sarcinile date ca muncă independentă pentru repetarea cunoștințelor
necesare predării noii lecții pot fi:
– rezolvarea unor exerciții de tipul „Știu/Vreau să știu/ Am aflat”;
– descrierea unei excursii;
– întocmirea planului școlii, clasei, unei localități;
– citirea unei lectu ri geografice în vederea desprinderii unor elemente necesare noii
lecții;
– efectuarea unor exerciții de brainstormig;
La istorie activitatea independentă a elevilor poate presupune:
– citirea lecției din m anual și extragerea datele impo rtante, pa baza unu i plan de
învățare;
– citirea unei lecturi cu conținut istoric care are legătură cu lecția nouă;
– găsirea de răspunsuri la întrebări care au legătură logică cu noua lecție;
– examinarea unor imagini;
– efectuarea de exerciții „Scrieți tot ce știți despre…”;
La cunoașterea mediului înconjurător și științele naturii se pot da ca sarcini de muncă
independentă:

65
– răspunderea la întrebări pe baza unor imagini date;
– descrierea unei plante, aunui animal, a unui fenomen cu sau fără suport intuitiv;
– să observe materialul d idactic primit completând o fișă de observbare dată de
învățător;
Educația civică oferă de asemenea o multitudine de activități ce p ot fi date ca muncă
independentă în vederea pregătirii pentru predarea noilor cunoștințe:
– observarea unor imagini și expriam rea opiniilor legate de cele ilustrate;
– citirea unor tex te care prezintă situații de vi ață referitoare la tama care va fi dezbătută
în lecția nouă;
– scrierea unui minieseu pe baza unui enunț, a unui proverb, a unei imagini;
La educație muzicală teme de mu ncă independentă înainte de predarea noii lecții pot fi:
– citirea și memorarea versurilor unui cântec;
– scrierea notelor de diferite valori cu folosirea pauzelor corespunzătoare;
– transcrierea de cântece (note și text) și solfegii învățate;
b) activitatea indepe ndentă cu rol de fixare a cunoștințelor predate în
lecția respectivă , care cuprinde rezolvarea de exerciții și probleme cu aplicarea operațiilor
învățate. Din acestea enumerăm:
– elaborarea planului simplu, dezvoltat de idei a textului citit;
– analiza gramati cală a unor cuvinte/propoziții;
– desenarea unei hărți cu elemente geografice învățate;
– compunerea de exerciții și probleme pe baza unor cerințe date;
– alcătuirea de propoziții pe baza unor cerințe date;
– clasificarea obiectelor după anumite criterii;
– localiza rea pe hartă cu contur dat a unor localități, unități de relief, râuri;
– povestirea în scris a unui fragment;
– extragerea trăsăturilor fizice/ de caracter ale unui personaj literar;
– descrierea unui fenomen, unui animal, unei plante;
– completarea unei scheme care sintetizează conținutul lecției învățate;
– stabilirea de asemănări și deosebiri între diferite plante, animale, unități de relief,
fenomene, localități;
– exprimarea propriei păreri în legătură cu un anumit fapt de viață;
– alcătuirea unui text, pe baza uno r condiții date de învățător: folosind anumite semne de
punctuație, având o anumită tematică pe baza unui început dat etc;
c) activitatea independentă având ca scop recapitularea și consolidarea
cunoștințelor , prin care se reiau cunoștințele predate anterior într-o unitate de învățare sau în

66
legătură cu o anumită temă elevii revăzând aceste cunoștințe și sistematizându -le în diferite
combinații:
– rezolvarea unei fișe de lucru recapitulative, prin care se actualizează și sistematizează
noțiunile teoretice învăța te;
– rezolvarea unor exerciții și probleme care presupun aplicarea cunoștințelor învățate în
acea unitate de învățare sau în legătură cu o anumită temă.
Acest tip de activitate independentă se dă elevilor în timp ce învățătorul lucrează direct
cu cealalată clasă.
d) activitatea independentă pentrui formarea și consolidarea priceperilor
și deprinderilor care constă în exerciții aplicative ale cunoștințelor însușite anterior și în
exercitarea unor deprinderi deja formate, precum și în folosirea unor procedee noi de lucru în
legătură cu aceste cunoștințe și deprinderi.
Referitor la munca independentă pentru consolidarea și recxapitularea cunoștințelor
urmărește structurarea și sistematizarea materiei însușite anterior dintr -o unitate de învățare, la
sfârșitul semes trului sau a anului școlar, realizate prin: lucrări de control, teste de evaluare a
cunoștințelor, lucrări practice.
C. După conținutul muncii independente , aceasta se împarte în :
a) activitatea cu manualul și alte cărți școlare : dicționare explicative,
atlase geografice sau istorice, culegeri de exerciții și probleme, cărți de lectură, publicații
pentru copii prin care elevii să poată realiza unele sarcini precise: selecatrea și explicarea
cuvintelor necunoscute, a unor expresii literare, extragerea ideilor pri nciplae, elaborarea
rezumatului sau a povestirii , ilustrarea prin desen a celor citite.
b) observarea independentă sau efectuarea unor experimente în vederea
descoperirii particularităților unor plante, animale, fenomene și efectuarea unor măsuri
precum și c onsemnarea rezultatelor acestora.

3.4 Aplicarea principiilor didactice în munca independentă cu elevii în
condițiile muncii simultane

Principiile didactice sunt idei orientative de bază pe care se întemeiază organizarea și
desfășurarea procesului de educar și formare. Ele sunt rezultatul generalizării experienței
pozitive a practicii educative, a creativității marilor gânditori ai cercetării pedagogice.
Ca parte integrantă a lecției și ca formă specifică a procesului de învățământ care se
desfășoar ă în condițiile predării simultane, activitatea independentă a elevilor prin conținutul
ei, trebuie să se desfășoare pe baza acelorași principii didactice și să aigure elevilor o
pregătire substanțială.

67
Respectarea principiului însușirii conștiente și acti ve a cunoștințelor presupune ca
elevul să cunoască scopul lucrării independente date, să fie pus în situația de a construi
structuri noi pe baza celor vechi, să fie permanent motivat.
Principiul intuiției exprimă necesitatea studierii obiectelor, fenomenel or și proceselor
prin intermediul simțurilor, care realizează cunoașterea senzorială a realității, ca punct de
plecare și de ușurare a înțelegerii esențialului. Astfel elevii vor primi ca activitate
independentă să obse rve anumite obiecte, fenomene și să noteze observațiile lor și să le
clasifice, să rețină elementele comune, esențiale. Este cunoscut faptul că învățarea este , în
esență , un proces de cunoaștere și că presupune – ca orice act de cunoaștere – o bază
senzorială, intuitivă concret ă. Întrucât cad rul didactic car e predă simultan are mai puțin timp
pentru a folosi materialul didactic în timpul expunerii noilor cunoștințe, decât cel care
lucrează cu o singură clasă și pornind de la faptul că intuiția nu mai poate fi considerată ca un
moment inițial al actului de cunoaștere ca fiind prezentă pe tot parcursul învățării, poate folosi
timpul destinat activității independente pentru intuirea materialului didactic de către elevi
însăși. Bineînțeles intuirea acestuia trebuie orientată și îndrumată.
Respect area principiului individualizării și al tratării diferențiate a elevilor în
activitatea independentă a acestora presupune utilizarea unor fișe de lucru individualizate în
funcție de aptitudinile, interesele, nivelul de dezvoltare intelectuală ale fiecărui a. Acest
principiu recunoaște elevul ca o persoană unică având propriu parcurs în școală și în viață. De
aceea, respectarea principiului individualizării și al tratării diferențiate este absolut necesară
pentru a evita eșecul școl ar și pentru a obține perf ormanț e cu elevii capabili.
Fixarea și consolidarea cunoștințelor însușite și formarea priceperilor și deprinderilor
este rolul principal al activității independente a elevilor în cadrul lecțiilor desfășurate în
condiții simultate, în acest mod realizându -se principiul legării teoriei cu practica și principiul
însușirii temeinice a cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor. Astfel, dacă s -au predat noi
norme de ortografie și punctuație, elevii pot dovedi că și le -au însușit realizând, în mod
independent, un scurt text sau o compunere.
Orice activitate desfășurată în mod independent de către elevi trebuie verificată,
asigurându -se astfel feed -back-ul absolut necesar. În acest fel, elevul va ști, dacă a realizat
corect sarcina primită și, în același timp, î și va menține interesul pentru învățătură, motivația
fiind puternic stimulată de aprecierile cadrului didactic.

68
3.5 Controlul și aprecierea activității independente în condițiile muncii
simultane
O condiție importantă pentru formarea unor pricepe ri și deprinderi corecte de muncă
independentă, în condițiile predării simultane, o constitu ie controlul permanent de către
învățător al temelor și lucrprilor efectuate de elevi în cadrul acestei activități.
Învățătorul va exercita o supraveghere ge nerală asupra elevilor cărora li s -au
administrat teme independente, trecând periodic printre bănci, chiar și atunci când lucrează
direct cu celalaltă clasă, pentru a verifica dacă lucrează toți elevii, dacă au înteles bine tema și
procedeul de lucru. Dacă se impune, se va interveni promt, printr -un gest, printr -o privire sau
chiar verbal pentru a -i antrena pe toți elevii la lucru sau pentru a preveni greșelile tipice.
În controlul activității independente efectuate de elevi, cadrul didactic trebuie s ă
vizeze atât aspectul cantitativ, cât și cel calitativ, urmărind nu numai efectuarea temei ci și
modul de efectuare a ei.
Activitățile independente de scurtă durată nu necesită totdeauna un control amănunțit,
temele putând fi verificate printr -o întrebare generală adresată de profesor întregii clase.
Dacă pentru tema de muncă independentă s -a prevăzut un timp de efectuare mai mare
urmărindu -se pregătirea elevilor în vederea predării noului material, învățătorul va trebui să
controleze nu numai dacă elevii au efectuat sarcinile ci , și conținutul , cerând elevilor să
explice modul cum au lucrat sau elementele noi din conținutul temei. Nu se va putea, însă,
insista prea mult asupra conținutului, deoarece învățătorul are nevoie de timp pentru predare a
noului material, când va putea reveni cu explicații asupra elementelor noi cuprinse în lucrarea
independentă și se va putea corecta eventualele greșeli sesizate în lucrările elevilor.
Controlul activității independente este ne cesar în cadrul tutur or tipurilor de lecț ii, atât
cele de dobândire de cunoștințe cât și cele destiante formării priceperilor și deprinderilor și
cele de repetare și sistematizare, dar mai ales în lecțiile de verificare și apreciere a
cunoștințelor.
Toate tipurile de fiș e date elevilor, caietele cu teme de muncă independentă trebuie
controlate de învățător, indiferent cât de mare este lucrarea sau cât de importantă este.
Exercitarea controlului de către cadrul didactic cu privire la sarcinile de muncă independentă
date el evilor are o importanță foarte mare, nu numai pentru formarea unor priceperi și
deprinderi corecte, pentru însușirea conștientă a unor noțiuni, ci și pentru a menține la elevi
spiritul de activitate, de răspundere și de disciplină, pentru întreținerea inte resului lor în
legătură cu înțelegerea utilității temelor. De aceea, pentru realizarea efectului motivațional al
controlului, acesta trebuie să aibă forme variate, în funcție de tipul lecției, de locul pe care -l
ocupă activitatea independentă în cadrul lec ției și de felul lucrărilor.

69
Când sarcinile de activitate independentă urmăresc formarea și consolidarea
priceperilor și deprinderilor, învățătorul va controla tema prin obeservarea caietelor elevilor și
prin citirea lucrărilor elevilor de către mai mulți elevi. De exemplu, dacă elevii au avut de
întocmit ca activitate independentă o compunere, se vor verifica caietele din punct de vedere
al aspectului scrisului și așezării în pagină, apoi se vor citi compunerile de către elevi pentru a
verifica aspe ctul calitativ al lucrărilor. Mai mult chiar, în cadrul verificării lucrărilor
independente, învățătorul poate scoate la tablă doi, trei elevi pentru a vedea dacă aceștia au
aplicat în mod corect o anumită regulă, dacă și -au însușit un anumit algoritm, un anumit
procedeu.
Importanța controlului sporește în cazul lecțiilor de verificare și apreciere a
cunoștințelor, după ce învățătorul a dat elevilor sarcina de a repeta acasă unitatea de învățare
sau tema din care se face verificarea.
În condiț iile muncii simultane, învățătorul trebuie să -i obișnuiască pe elevi cu
autocontrolul, care constă în verificarea independentă de către fiecare elev în parte a lucrărilor
propriiprin confruntarea rezultatelor obținute cu cele indicate de învățător verbal s au pe tablă,
ori prin confruntarea cu modelele prezentate de acesta

3.6 Teme și sarcini pentru munca independentă a elevilor

LIMBA ROMÂNĂ
CLASA I
– Exerciții de scriere a elementelor grafice;
– Reprezentarea prin desen a unei povestiri spuse de învățător;
– Examinarea ilustrațiilor de abecedar, în vederea povestirii conținutului lor sau a
formulării răspunsurilor la întrebările puse de învățător;
– Exerciții pentru conturarea sau hașurarea unor figuri;
– Alcătuirea unor propoziții în legătură cu lucrările și ființ ele observate în tablouri și
ilustrații;
– Exerciții de despărțire a unor cuvinte în silabe și sunete;
– Copierea sau scrierea din memorie a literelor învățate;
– Exerciții de copiere creatoare prin completarea cuvintelor cu literele omise;
– Copierea textelor din abecedar, prin transcrierea lor cu litere de mână;
– Citirea în gând a textelor din abecedar în vederea povestirii lui;
– Decuparea unor litere sau silabe din planșe;

70
– Compunerea de silabe, cuvinte și propoziții din literele alfabetului decupat sau
despărțire a unor cuvinte în silabe;
– Completarea cu litere a unor cuvinte aflate sub imaginile din abecedar;
– Răspunsuri la prop oziții formulate de către învățător prin folosirea alfabetului decupat;
– Găsirea unor cuvinte, în afara celor din abecedar, compuse din sunet ele învățate;
– Exerciții de copiere a unui text indicat de învățător;
– Citirea textelor din manual;
– Corectarea greșelilor de ortografie într -un text scris fără respectarea unor reguli
elementare,
– Scrierea din memorie a unor cuvinte sau propoziții care au fos t scrise de învățător pe
tablă iar apoi au fost șterse;
– Reprezentarea prin desen a unor povestiri din manual;
– Memorarea în gând a un or poezii după învățarea alfabet ului;
– Povestirea pe scurt a unei întâmplări din viața lor;
– Repovestirea povestirilor audiate ;
– Povestirea după imagini, a mai multor tablouri;
– Povestirea după o temă;
– Alcătuirea unor propoziții despre ființe și lucrurile observate în imaginile indicate de
învățător;
– Despărțirea unor proprietăți în cuvinte și a cuvintelor în silabe;
– Scrierea unor c uvinte conținând grupurile de litere: ce, ci, che, chi, ge, gi, ghe, ghi etc;
– Folosirea literelor mari în scrierea unor cuvinte sau propoziții;
– Aplicarea semnelor de punctuație corectă în cadrul unor propoziții;
– Alcătuirea unor prop oziții interogative ;
– Sublinierea într -un text a cuvintelor care arată ființe, lucruri, acțiuni;
– Scrierea cu literă mare a numelor de persoană sau numelor date animalelor, orașelor;
– Exerciții de copiere, cu re spectarea reg ulilor ortografice .

CLASA a II -a
În clasa a II -a elevii și -au format o serie de deprinderi de citire corectă și conștientă.
Lucrările independente ale elevilor capătă un caracter mai complex, iar sarcinile care trebuie
rezolvate devin mai dificile.
– Citirea în gând a textului nou predat;
– Citirea selec tivă a unor propoziții semnificative;

71
– Având de predat o lecție nouă de citire, învățătorul poate cere elevilor să recitească
unele lecții anterioare cu temă asemănătoare și să se pregătească pentru a le povesti. În acest
caz, activitatea independentă a ele vilor servește la pregătirea pentru predarea noilor
cunoștințe;
– Citirea elevilor poate urmări pregătirea răspunsurile la întrebările formulate de
învățător aflate la sfârșitul fiecărei bucăți de citire sau pentru povestirea celor citite;
– Citirea în gând pentru pregătirea povestirii textului poate avea în vedere planul dat de
învățător sau planul întocmit cu elevii, pregătirea pentru povestiri cu cuvintele și expresiile
autorului sau cu cuvinte și expresii proprii;
La clasa a II -a citirea independentă a elevilor trebuie să fie precedată de o
conversație introductivă a învățătorului cu elevii în vederea pregătirii lor pentru înțelegerea
celor citite și a sarcinilor pe care le au de îndeplinit.
– Povestirea unei întâmplări din viața de elev;
– Povestirea con ținutului unei poezii învățate anterior;
– Memorizarea unei poezii indicată de programa școlară;
– Jocuri didactice: compuneri de cuvinte;
– Povestirea unor date istorice oral;
– Învățarea unor proverbe, ghicitori și zicale în vederea organizării unor concursuri
literare pe diferite teme;
– Învățarea unor texte în proză și redarea lor pe dinafară;
– Scurte expuneri scrise în legătură cu observațiile făcute asupra anumitor lucruri și
fenomene ale naturii, sau în legătură cu anumite teme indicate de învățător;
– Exerciții de copiere a celor mai frumoase fragmente sau poezii;
– Notarea în scris a observațiilor făcute în legătură cu un animal sau o pasăre îndrăgită;
– Descrierea anotimpurilor pe scurt după întrebări;
– Compuneri scurte după ilustrații .

CLASA a III -a
La cla sa a III -a se pot folosi aceleași exerciții ca și la clasa a II -a ca forme de
activitate independentă. Pe lângă acestea se mai pot folosi:
-Citirea selectivă și copierea fragmentelor respective;
-Citirea pentru pregătirea povestirii după planul elaborat de elevi;
-Citirea lecției cu sublinierea sau extragerea cuvintelor noi;
-Citirea fragmentelor corespunzătoare titlurilor scrise pe tablă de către învățător;
-Citirea în vederea reluării ei cu glas tare, expresiv sau pe roluri;
-Citirea pentru învățarea pe de ros t a poeziei;

72
-Citirea textului în vederea reprezentării prin desen a principalelor episoade;
-Alcătuirea de propoziții simple cu subiecte sau predicate date;
-Alcătuirea unor propoziții dezvoltate, cu sublinierea părților principale și secundare
ale propoziți ei;
-Sublinierea substantivelor dintr -un text sau gruparea lor după conținut: nume de ființe,
fenomene ale naturii, lucruri;
-Aflarea și separarea substantivelor proprii de cele comune;
-Aflarea substantivelor și separarea lor după număr sau scrierea de subst antive la
numărul opus celui indicat de învățător;
-Sublinierea care arată însușiri sau aflarea acelora care arată însușiri de sens contrar
indicate de învățător;
-Combinarea unor substantive cu adjective și acordarea lor după număr și gen;
-Aflarea și sublin ierea pronumelor din text și înlocuirea unor substantive indicate de
învățător cu pronumele corespunzătoare; alcătuirea unor propoziții cu folosirea
pronumelor în locul substantivelor;
-Sublinierea verbelor dintr -un text;
-Folosirea semnelor de punctuație în tr-un text din care au fost omise aceste semne;
-Căutarea în lecțiile de citire a unor fragmente în care sunt descrise anumite aspecte
legate de o anumită temă;
-Scoaterea dintr -un text citit a cuvintelor și expresiilor frumoase, scrierea lor în
vocabular, î n vederea folosirii lor la elaborarea compunerilor și în vorbirea curentă;
-Citirea unei povestiri în vederea reproducerii ei pe scurt;
-Stabilirea ideilor principale ale unei compuneri în legătură cu o anumită temă;
-Alcătuirea unei compuneri pe o temă dată și delimitarea părților componente;
-Elaborarea unei compuneri ca răspuns la un grup de întrebări formulate de învățător .

CLASA a IV -a
-La această clasă pot fi folosite în continuare formele de activitate independentă
recomandate pentru clasa a III-a și în plus pot fi efectuate:
-Citirea textului în vederea povestirii lui cu începutul sau sfârșitul modificat;
-Memorizarea unei poezii și notarea pe scurt a conținutului de idei;
-Citirea textului în vederea povestirii conținutului la o altă persoană sau în al t timp
decât cele cuprinse în text;
-Copierea unui fragment semnificativ dintr -un text sau autodictarea unei poezii
învățate acasă;
-Citirea textului în vederea caracterizării personajelor, oral sau în scris;

73
-Cunoașterea unui autor și caracterizarea operei l ui prin citirea mai multor texte;
-Citirea lecțiilor recapitulative în vederea comparației dintre mai multe povestiri pe
aceeași temă;
-Citirea textului în vederea caracterizării personajelor, oral sau în scris, cu arătarea
trăsăturilor fiecăruia sau prin pu nerea lor în comparați e;
-Alcătuirea familiilor de cuvinte ale unor cuvinte indicate;
-Sublinierea sau gruparea substantivelor dintr -un text după gen și număr;
-Exerciții de trecere a unor substantive de genuri diferite de la un număr la altul;
-Copierea unui text, cu sublinierea adjectivelor sau extragerea lor, găsirea adjectivelor
care arată diferite categorii de însușiri sau a unor adjective care arată însușirii de sens
contrar, exerciții de acordare a unor adjective cu substantivele date;
-Recunoașterea înt r-un text a pronumelor personale, forma accentuată sau
neaccentuată, sau exerciții de înlocuire a unor substantive cu pronume, la genuri diferite
ca și exerciții de recunoaștere a părților de propoziție;
-Găsirea verbelor dintr -un text, exerciții de trecere a unor verbe de la o persoană la alta
sau de la un număr la altul;
-Gruparea verbelor după timpul la care se află sau trecerea unor verbe indicate de
învățător de la un timp la altul;
-Recunoașterea subiectelor și predicatelor dintr -un text;
-Elaborarea une i compuneri prin descrierea unei zile festive;
-Povestirea pe scurt a conținutului unor lecturi făcute în clasă sau în afară de aceasta;
-Redactarea unei scrisori, invitații, realizarea unui afiș;
-Efectuarea unor compuneri după planul dat de învățător sau e laborat împreună cu
elevii;
-Elaborarea unei compuneri pe o temă dată cu început sau sfârșit dat;
-Efectuarea unor compuneri pe baza unui text citit prin trecerea de la dialogul din carte
la povestirea directă;
-Compunerea unei scrisori către părinți sau cătr e un prieten;
-Compuneri libere cu temă sau subiect dat de învățător sau chiar de elevi .

MATEMATICĂ
CLASA I
– Desenarea unor figuri geometrice învățate încă din grădiniță;
– Scrierea elementelor grafice ale cifrelor;
– Alcătuirea unor figuri numerice din cerc ulețe de hârtie;
– Alcătuirea figurilor geometrice din bețișoare;

74
– Rezolvarea unor exerciții din manual în legătură cu operațiile învățate, după ce au
rezolvat 1 -2 exerciții cu învățătorul;
– Exerciții de numerare în scris, în ordine crescătoare și descrescătoa re, din doi în doi,
din trei în trei etc;
– Rezolvarea unor exerciții sub formă de figuri distractive scrise de învățător la tablă sau
pregătire din vreme pe cartonașe;
– Scrierea semnelor operațiilor matematice, cu menționarea denumirii lor în
terminologia ma tematică;
– Rezolvarea unor probleme simple din manual;
– Exerciții de transformare a unor probleme simple în probleme cu 2 -3 operații .

CLASA a II -a
– Exerciții de adunare și scădere cu sau fără trecere peste zece, apoi cu sau fără trecere
peste sută;
– Compunere a de exerciții asemănătoare și rezolvarea lor după ce s -au rezolvat cu
învățătorul o serie de exerciții de același tip;
– Exerciții de adunare și scădere în scris prin înlocuirea unui termen cu x și aflarea lui;
– Rezolvări de probleme cu una sau mai multe op erații matematice;
– Desenarea de linii drepte, frânte, curbe și diferite exerciții de măsurare a acestora;
– Desenarea figurilor geometrice învățate;
– Identificarea figurilor geometrice în anumite desene date
– Întocmirea planului de rezolvare a unei probleme și scrierea ei pe scurt;
– Efectuarea unor măsurători utilizând unități de măsură nestandard .

CLASA a III -a
– Rezolvări de exerciții și compuneri prin care să se efectueze adunarea și scăderea;
– Exerciții de înmulțire cu o singură cifră a numerelor compuse din sute și zeci;
– Exerciții de înmulțire a unor numere cu 10;
– Exerciții de înmulțire a două numere prin rotunjirea deînmulțitului;
– Exerciții de împărțire când deîmpărțitul este format din sute și zeci iar împărțitul are o
singură cifră;
– Diferite exerciții de înmulțire și împărțire exactă;
– Diferite exerciții de mărire și micșorare a unor numere de zece, o sută și o mie de ori,
– Diferite exerciții și calcule cu unități de măsură, de transformare a unor unități de
măsură în altele;

75
– Efectuarea unor exerciții cu operații aritmetice și verificarea exactității rezultatelor
prin probleme corespunzătoare;
– Efectuarea de exerciții cu respectarea ordinii operațiilor aritmetice;
– Executarea diferitelor feluri de linii după poziția lor, precum și desenarea pe caiete a
difer itelor feluri de unghiuri;
– Compuneri de probleme când se dau numerele și întrebarea de rezolvare .

CLASA a IV -a
– Diferite exerciții privind ordinea efectuării operațiilor aritmetice cu și fără paranteză;
– Exerciții de aplicare a proprietăților adunării : asociativitatea și comutativitatea;
– Exerciții de transformare a numerelor scrise cu cifre romane în cifre arabe și invers;
– Exerciții de aflare a unei fracții dintr -un număr întreg, precum și exerciții de adunare și
scădere a fracțiilor cu același numito r;
– Exerciții de aplicare a regulii de transformare a unităților de măsură în multiplii și
submultiplii lor;
– Rezolvări de probleme tip, după rezolvarea lor cu învățătorul și însușirea procedeului
corespunzător;
– Întocmirea unor tabele cu prețurile curente la mărfurile de uz casnic și general, în
vederea comunicării de probleme;
– Desenarea corpurilor geometrice învățate;
– Compunerea de probleme pe baza unui exercițiu dat;
– Schimbarea datelor unei probleme lucrate la tablă și rezolvarea ei .

GEOGRAFIE

– Scrierea d enumirii punctelor cardinale cunoscute din clasele anterioare, cu folosirea
denumirilor științifice;
– Citirea textului din manual în vederea pregătirii răspunsurilor la întrebările date de
învățător;
– Fixarea punctelor card inale pe caiete ;
– Desenarea pe caiet e a planului unor obiecte cu reducerea corespunzătoare a
dimensiunilor;
– Întocmirea planului clasei și al școlii orientate după punctele cardinale;
– Planul vecinătăților școlii orientat după punctele cardinale;
– Planul străzii sau uliței, cu însemnarea clădir ilor mai importante;

76
– Planul satului și a orașului, cu indicarea instituțiilor importante;
– Descrierea unei excursii făcute cu elevii în sat, oraș sau în împrejurimi, cu arătarea
momentelor mai importante;
– Desenarea pe caiet a unor forme de relief;
– Întocmire a unor tabele cu semnele convenționale prevăzute în programă;
– Întocmirea de albume cu vederi din țară și din orașul natal;
– Desenarea conturului hărții României, cu indicarea hotarelor, vecinilor și punctelor
cardinale;
– Trecerea pe conturul hărților a eleme ntelor geograficce predate: munți, dealuri,
podișuri, câmpii, principale ape stătătoare și curgătoare;
– Însemnarea pe hartă a centrelor economice;
– Conturarea pe hartă a județelor cu însemnarea orașelor de reședință;
– Citirea unor lecturi geografice în veder ea povestirii lor și găsirea pe hartă a locurilor
descrise ;
– Descrierea localității natale;
– Realizarea unor elemente ale unui proiect conceput împreună cu învățătorul;
– Identificarea caracteristicilor ale unei zone prezentate într -un text dat;
– Realizarea, în scris, a unei călătorii imaginare într -o țară din Europa sau dintr -o altă
parte a lumii;
– Alcătuirea de enunțuri cu termeni geografici dați;
– Identificarea și notarea unor curiozități geografice;
– Notarea denumirii plantelor și animalelor specifice diferitel or zone geografice din țara
noastră;
– Relizarea unor comparații între diferite forme de relief;
– Argumentarea importanței unui element al spațiului geografic al țării noastre;
– Identificarea unor măsuri de protejare a mediului natural;
– Înregistrarea, într -un tabel, a numelor județelor țării în ordine alfabetică, cu precizarea
reședințelor de județ;
– Explicarea legăturii dintre caracteristicile unei localități/regiuni și ocupațiile
localnicilor;
– Rezolvarea unei fișe de lucru în scopul reactualizării cunoștințelo r necesare în
predarea noii lecții sau pentru fixarea cunoștințelor nou învățate .

77
ISTORIE

Citirea textului din manual și extragerea datelor mai importante: evenimente, nume,
date;
Citirea independentă a textulu i din manual în vederea redării conținutulu i după planul
eleborat de învățător;
-Citirea textului din manual în vederea pregătirii răspunsurilor la întrebările formulate
în manual sau scrise pe tablă de învățător;
-Examinarea tablourilor și a altor ilustrații care însoțesc lecțiile de istorie, în ved erea
caracterizării personajelor și evenimentelor reprezentate;
-Întocmirea unor tabele cronologice privind evenimentele și datele mai importante
dintr -o anumită perioadă istorică;
-Descrierea din imaginație a unor anumite evenimente istorice dintr -o lecție;
-Memorizarea unor poezii cu conținut istoric;
-Povestirea unor lecturi istorice în care sunt descrise unele evenimente istorice;
-Descrierea sau povestirea impresiilor dintr -o excursie la locuri și monumente istorice;
-Întocmirea de albume privind evenimente și personajele istorice;
-Rezolvare aunei fișe de lucru în scopul consolidării celor învățate;
-Realizarea unei scurte compuneri pe baza unei teme date;
-Selectarea unor citate necesare completării protofoliului;
-Alcătuirea de enunțuri cu ajutorul unor terme ni istorici explicați;
-Exprimarea propriei păreri în legătură cu faptele unei anumite personalități istorice;
-Identificarea unor curiozități istorice și notarea lor;
-Realizarea unor elemente ale unui proiect conceput împreună cu învățătorul;
-Construirea un ui rebus pe baza unor cuvinte date;
-Identificarea evenimentelor istorice corespunzătoare unor date istorice precizate;
-Ordonarea cronologică a unor evenimente istorice;
-Precizarea asemănărilor și deosebirilor dintre diferite personalități/evenimente
istori ce.

ȘTIINȚE ALE NATURII
-Observarea imaginilor din manual în scopul găsirii răspunsurilor la întrebările din
manual;
-Citirea textului din manual în vederea pregătirii răspunsurilor la întrebările formulate
în manual sau scrise de învățător pe tablă;
-Identificarea unor elemente ale mediului natural într -o imagine sau un text;

78
-Exemplificarea prin desen a unor relații de hrănire observate în mediile de viață
cunoscute;
-Notarea rezultatelor unor experimente simple efectuate independent;
-Efectuarea unor exerc iții de tipul „Ce s -ar întâmpla dacă ….?”;
-Realizarea unor elemente ale unui proiect conceput împreună cu cadrul didactic;
-Identificarea și notarea unor curiozități științifice și notarea lor;
-Caracteri zarea, în scris, a unui mediu de viață;
-Formularea de enunțuri cu ajutorul unor termeni științifici dați;
-Realizarea unor afișe care să sugereze protejarea unui mediu de viață;
-Completarea unor enunțuri cu cuvintele care lipsesc;
-Identificarea enunțurilor corcte dintr -un șir de enunțuri date;
-Imaginarea un ui dialog între două plante difeite sau între un animal și o plantă;
-Realizarea unor desene ale Sistemului solar, ale curcubeului;
-Citirea unor articole din reviste, cu conținut științific accesibile copiilor de școală
primară .

EDUCAȚIE CIVICĂ

-Observarea imaginilor din manual și notarea persoanelor și a faptelor acestora;
-Citirea textelor din manual pentru a găsi răspunsurile la întrebările date în manual sau
scrise pe o fișă de lucru;
-Redactarea unei compuneri pornind de la o imagine sau un grup de cuvi nte;
-Relatarea unei întâmplări asemănătoare cu cea citită din manual;
-Precizarea trăsăturilor de caracter ale unei persoane reale sau ale unui personaj literar;
-Întocmirea unui minieseu pornind de la un proverb dat;
-Redarea prindesen a propriei familii;
-Scrierea, pe o fișă, a unor proverbe pe o temă dată;
-Alcătuirea de enunțuri cu ajutorul termenilor noi explicați în manual;
-Identificarea unor argumente pro/contra unei fapte sau afirmații;
-Realizarea unui dialog pe o anumită temă, pornind de la o imagine sa u de la un șir de
imagini;
-Transcrierea și completarea unor enunțuri din manual sau date de învățător;
-Realizarea unor elemente ale unui proiect conceput împreună cu cadrul didactic;
-Construirea unui rebus pe baza unor cuvinte date;
-Realizarea unui desen care să redea un anumit tip de relație între oameni, respectarea
unui anumit drept al copilului;

79
-Consultarea unui dicționar pentru a explica termenii civici dați în manual sau scriși de
învățător pe tablă;
-Identifică afirmațiile corecte dintr -un șir dat;
-Completarea unui chestionar .

EDUCAȚIE PLASTICĂ ȘI ABILITĂȚI PARCTICE

La aceste discipline, activitatea independentă a elevilor trenuie precedată de
explicațiile cadrului didctic și, în unele cazuri, de prezentarea modelului. Este necesară o
permanentă su praveghere și îndrumare, frontală și individuală, pentru asigurarea participării
efective a tuturor elevilor și realizarea corespunzătoare a tuturor lucrărilor.

EDUCAȚIE MUZICALĂ

La educație muzicală, activitățile ce pot fi date spre efectuare în mod in dependent
elevilor sunt mai reduse întrucât lecțiile acestea necesită într -o măsură mai mare prezența
cadrului didactic. De aceea, se recomandă ca, la clasele la care se predă simultan, muzica să
fie programată cu ambele (toate) clase sau combinată cu educ ația plastică sau abilități
practice.

CLASELE I – II
Activitățile independente ce pot fi date la aceste clase sunt:
-Repetarea, în gând, a unor cântece învățate;
-Ilustrarea unui cântec învățat;
-Scrierea unui cântec și memorarea versurilor .

CLASELE III –IV
La aceste clase activitățile pe care elevii le pot efectua în mod independent sunt mai
complexe:
-Scrierea textului unui cântec și memorarea lui;
-Scrierea notelor învățate având diferite durate;
-Exerciții de tactare a timpilor în diferite măsuri;
-Transcri erea de cântece (note și text);
-Exerciții de descifrare după note a unor cântece date.

80

CONCLUZII

Activitatea didactică desfășurată simultan cu două sau mai multe clase reprezintă o
realitate a învățământului rural românesc, determina tă de declinul demografic din ultimii
douăzeci de ani și de repartiția geografică a populației. Mica școală sătească trebuie păstrată,
ea având în cadrul micilor comunități pe lângă rolul de bază, cel instructiv educativ și un rol
social și cultural. De su te de ani, școala și biserica, reprezintă centrul cultural al satului,
învățătorul fiind unul dintre reperele morale ale acestuia.
Această lucrare își propune să demonstreze că învățământul desfășurat în condiții
simultane poate fi la fel de eficient ca și cel desfășurat în condiții normale; acest lucru se
poate realiza dacă sunt îndeplinite două condiții: întocmirea unui program zilnic de șase ore și
pregătirea minuțioasă a învățătorului pentru fiecare activitate desfășurată.
Programul zilnic de șase or e îi oferă cadrului didactioc timpul necesar activității
directe cu fiecare clasă, la fel ca și în cazul învățătorului ce lucrează cu o singură clasă, iar
pregătirea temeinică a fiecărei lecții îi conferă acesteia densitatea și eficiența absolut necesare.
Pregătirea corespunzătoare pentru fiecare lecție se referă atât la momentele de
activitate directă ale învățătorului c u clasa cât, mai al es, la activitatea independentă a elevilor
din timpul în care dascălul lucrează cu cealaltă clasă..
Activitatea indepen dentă a elevilor are o pondere mult mai importantă în cadrul lecției
desfășurate în condiții simultane decât în lecția desfășurată în condiții normale. De aceea
cadrul didactic trebuie să gândească riguros, sarcini de muncă independentă, atât pentru
moment ul de reactualizare a cunoștințelor, în vederea însușirii noilor cunoștințe, cât și pentru
momentul de fixare și consolidare a cunoștințelor predate în lecția respectivă. Utilizarea unui
copiator îi permite cadrului didactic să pregătească un număr variat d e fișe de lucru, cu
cheltuieli și eforturi foarte mici
Evaluarea permanentă, pe se cvențe mici, îi indică învățătorului nivelul la care se află
fiecare școlar, permițându -i, în timp util, să adopte măsuri de ameliorare, numărul mic de
școlari fiind un facto r pozitiv.

81

BIBLIOGRAFIE

1. Alexandru Gheorghe, G ârleanu Rodica , 1996 – Activitatea simultană la două sau mai
multe clase în ciclul primar, Craiova ;
2. Ausubel, D. P. și Robinson F .G., 1981 – Învățarea în școală, E .D.P, București ;
3. Bogdan Mădălina , 1994 – Gramatica practică pentru ciclu l primar, Ed. Coresi,
București ;
4. Cucoș Constantin, 2006 – Pedagogie, Ed . Polirom, Iași ;
5. Lupu Costică , 1999 – Metodica predării matematicii – manual pentru licee
pedagogice, Ed . Paralela 45, Pitești ;
6. Ministerul Educație i și Învățământului , 1987 – Recomandări metodice privind
organizarea procesului de învățământ și aplicarea conținutului în condițiile activității
simultane, E.D.P ;
7. Mițu Florica, 2006, Metodica Predării învățării integrate a limbii și literaturii române
în învățământul primar, Ed . Humanitas Educațional, București ;
8. Molan Vasile , 1995 – Activitatea didactică în condiții de lucru simultane cu două su
mai multe clase î n „Învățământul primar” nr. 1, 2 ;
9. Neagu Mihaela, Mocanu Mioara, 2007 – Metodica predării amt ematicii în ciclul
primar, Polirom, Iași ;
10. Nuță Silvia, 2000 – Metodica predării limbii române în clasele primare, Ed Aramis,
București ;
11. Peneș Marcela, Molan Vasile , 1996 – Îndrumător pentru folosirea abecedar ului,
Editura Aramis, București ;
12. Popescu Consta ntin, Minca Constantin , Oncioiu Gheorghe, 1968 – Predarea simultană
la două sau mai multe clase, EDP, București ;
13. Potolea D .(coordonator) și Păun E ., 2002 – Pedagogie. Fundamente teoretice și
demersuri aplicative, Ed . Polirom, Iași ;
14. Sălăvăstru Dorina, 200 4 – Psihologia educației, Ed . Polirom, Iași ;
15. Spulber Catinca, Spulber Ștefanache , 1999 – Practica pedagogică – îndrumător pentru
elevii liceelor pedagogice și școlilor postliceale de învățători – educatoa re, Ed. Grigore
Tăbăcaru, Bacău ;
16. Stanciu Mihai , 2003 – Didactica postmodernă, Editura Universității Suceava ;
17. Stoica Adrian , 2000 – Evaluarea progresului social. De la teorie la practică, Ed .
Humanitas Educațional, București ;

82
18. Stoica D ., 1989 – Metodica predării geografiei în ciclul primar, Ed. Did actică ș i
Pedagogică, București ;
19. Șerdean Ion , 1988 – Metodica predării limbii române în clasele I -IV, EDP, București ;
20. Tanasă Gheorghe , 1997 – Metodica istoriei, Ed . Spiru Haret, Iași .