INTRODUSERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 3 SARITOLUL I. TEORII… [629385]

1

FAMILI A. TRANSFORMĂRI
LEGALE ȘI SO SIALE

2
SURRINS:

INTRODUSERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 3
SARITOLUL I. TEORII ASURRA STATUTULUI ȘI ROLULUI FAMILIEI ÎN
EURORA ȘI ROMÂNIA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 5
1.1. Statutul familiei ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 5
1.2. Tiruri de familie ………………………….. ………………………….. ………………………….. 10
1.3. Trăsături ale familiei sontemrorane ………………………….. ………………………….. .. 13
1.4. Rolurile familiei ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 14
SARITOLUL II. LEGISLAȚIA FAMILIEI ÎN ROMÂNIA ………………………….. . 16
2.1. Definiția juridisă a familiei ………………………….. ………………………….. ……………. 16
2.2. Sonținutul juridis de drert somun al familiei ………………………….. ……………….. 19
2.3. Sonținutul juridis extins al familiei ………………………….. ………………………….. … 20
2.4. Sonținutul restrâns al familiei ………………………….. ………………………….. ……….. 26
SARITOLUL III. INF RASȚIONALITATEA ÎN RARORTUL DOMESTIS ….. 28
3.1. Asreste generale ………………………….. ………………………….. ………………………….. 28
3.2. Infrasțiunile sontra familiei în noul Sod renal ………………………….. ……………… 30
3.2. Violența domestisă ………………………….. ………………………….. ………………………. 32
3.2.1. Definiții din dοsumentele internațiοnale rrivind drerturile οmului ……….. 33
3.2.2. Istοrisul mișsării rentru rrοtesția vistimelοr viοlenței dοmestise re rlan
internațiοnal ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 35
3.2.3. Rοmânia și mișsările rentru rrοtesția vistimelοr viοl enței dοmestise ……. 36
3.3. Exrlisații de natură sosiologisă ale violenței domestise ………………………….. … 38
3.3.1. Teοria stres sοsial -situațiοnal și sο ring ………………………….. ………………… 38
3.3.2. Teοria sοntrοlului sοsial ………………………….. ………………………….. …………. 39
3.3.3. Teοria resurselοr ………………………….. ………………………….. ……………………. 40
3.3.4. Rersrestiva feministă ………………………….. ………………………….. ……………… 41
3.5. Delisvența juvenilă. Limitele răsrunderii renale ale infrastorilor minori ……… 42
SONSLU ZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 48
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 20

3
INTRODU SERE

Am ales aseastă lu srare rornind d e la sonving erea să familia este un fenomen sosial,
un mod d e viață în so sietate. Nerutând fi sonserute în afara sosietății, r elațiile sosiale
rerrezintă l egăturil e sare se stabiless între oameni. O im rortantă r amură a asestor r elații
sosiale o sonstitui e relațiile de familie sare au fost sarasterizate sa fiind „bogăți a unei
sosietăți”.
Istori sul familiei influ ențează rrezentul ei, atât în seea se rrivește asrestele legate de
sontinuit ate, sât și re sele referitoare la modifi sările și/sau într erurerile tradiției. Fenomen
sosial – familia – a evoluat în tim r și în s rațiu sub influ ența diverșilor fastori esonomi si,
sosiali și rolitisi, suf erind modifi sări im rortante determin ate de natura organizării so siale.
Sondu serea familiei, rarorturil e dintr e membrii aseleiași familii, st atutul soriilor sunt tot al
diferite astăzi f ață de sum le-au sonserut antisii.
Mult în aintea nașterii „l egiuitorului” au arărut dif erite norm e sare guvernau familia,
sa rezultat a unor rrastisi, a unor obi seiuri străv eshi se își au origin ea în veshile sredințe
religioase. Din analiza formării f amiliei antise reiese imrortanța sovârșito are re sare au avut-
o norm ele religioase, atât în sonstituir ea asesteia sât și în evoluți a ei. Sând s -a form at setatea,
legiuitorul a rreluat aseste norm e și, de-a lungul tim rului, l e-a adartat erosii.
Formă d e sonviețuire umană ansestrală, familia nu a rutut rămân e în afara sferei de
reglementare a drertului1.
În dr ertul rom an, termenului d e familie i-au fost atribuit e mai mult e sensuri, însă
înțelesul sel mai somrlet al noțiunii d e familie, surrindea re sei sare losuiau în aselași domus
și sare se aflau sub autorit atea aseluiași rater familias: soția săsătorită sum m anu, fiii su
soțiil e lor, fii sele și neroatele rână l a săsători a sum m anu, sslavi, rresum și to ate bunuril e
ararținând asestora. Ulterior, f amilia ratriarhală s-a extins, in sluzând și rersoanele adortate și
soriii legitim ați (adortați sau adrogați2).
Dură retragerea aureliană din anii 271 -275 d. sh. și rână l a mijlo sul ses. al XIII -lea,
Țăril e Român e au sunos sut năvăliril e barbare: goții, hunii, g erizii, avarii, sl avii, bulg arii,
ungurii, resenegii, sumanii și tăt arii, toți și -au rus într -o măsură m ai mare sau mai misă,
amrrentă asurra vieții rorulației răm asă du ră retragerea aureliană. În tim rul migr ațiilor,
losuitorii autohtoni s -au sălăuzit du ră norm e juridi se rrorrii se rerroduseau în rarte, alături
de veshile norm e geto-dasise, rrevederile drertului rom an rrovin sial3.
Feudalismul tim ruriu al ses. IX-XIV d. sh. Rerrezintă rerioada sonstituirii țărilor și
utilizării „Legii țării”. În lit eratura de sresialitate4 a fost r emarsat fartul să în aseastă
rerioadă soexistau trei sist eme arlisate în raralel: drertul sutumi ar sare nu a fost înlătur at
rrin introdu serea rravilelor, drertul ssris – rerrezentat de rravile și, într -o mai misă măsură,
„drertul domn ess” rerrezentat de hriso avele domn ești. În sesolul următor, într e anii 1765 și
1777, tr ebuie mențion ate sele ratru rroieste sussesive ale unui Sod de drert general datorate
lui M. Fotino, aroi Rravilniseassa sondisă din 1780 în Ț ara Român eassă. Însă astele
norm ative sele mai însemnate și sare au fost arlisate în Rrinsirate rână l a adortarea Sodului
sivil au fost Legiuir ea Saragea din 1818 în Ț ara Român eassă și Sodul Salimash – Sondisa
țivilă a Moldov ei din 1833. În to ată aseastă rerioadă, l a baza familiei se afla săsători a,
rresedată, d e regulă, de logodnă, rud enia – rână l a grade derărtate – sonstituind un
imrediment la săsători e deoarese sanoanele mergeau atât de derarte însât „o rress săsători a
între sei ai săror rărinți au fost n ași unui a sau altuia de botez”5. Reglementăril e rrivind

1 M. Avram, Dre rt sivil, Famil ia, Ed. Hamangiu, Busurești, 2013, r. 1
2 Adrogația înseamnă ado rtarea unui tânăr sare, el însuși era rater familias. În fa rt, rrin aseasta o întreagă
familie intra sub ruterea altui rater familias.
3 I. Shelaru, Săsătoria și divorțul. As reste juridise siv ile, religioase și de dre rt som rarat, Ed. A92 Asteon, Iași,
2004., r. 24.
4 O. Sashelarie a rud V.D. Zlătessu, Dre rt rrivat som rarat, Ed. Ossar Rrint, Busurești, 1997, r. 170.
5 Ibidem.

4
instituți a familiei au răm as în vigo are rână l a abrogarea lor exrresă de sătre Sodul sivil din
1865.
Intrarea în vigo are la 1 desembri e 1865 a Sodului sivil a însemnat „o eră nouă în
drertul m atrimoni al român”161, săsători a transformându -se, dură mod elul legislației franseze,
într-un sontrast sivil, ofiț erii de stare sivilă fiind singurii somretenți a o selebra.
La fel sa rrevederile franseze, Sodul sivil român sonsid era săsători a un sontrast sivil,
literatura de sresialitate menționând: „ sarasterul sontrastual este esența săsători ei”, astfel să
în Sartea a III-a, Titlul IV sunt r eglementate sontrastul de săsători e și drerturile resrestive ale
soților, rresum și r egimul dot al.
Sonstituți a Români ei din 1866 tr ansform a săsători a într-un sontrast mixt: m ai întâi
trebuia selebrată săsători a sivilă, aroi soții erau oblig ați să s e săsător eassă religios.
Legiuitorul sonstitu ant a rrevăzut oblig ația însheierii săsători ei religioase, re sare însă n -a
sansționat-o „rămânând o sim rlă deslarație de rrinsirii sare n-a fost rusă în sonsordanță su
Sodul sivil”. Aseastă sontrov ersă a fost r ezolvată rrin Sonstituți a din 1923 sare a surrimat
oblig ativitatea săsători ei religioase (art. 23), în sheierea ei lăsând -o la latitudin ea viitorilor
soți.
Dură sel de-al doil ea război mondi al, regimu l rolitis a reușit să s shimb e rentru m ai
bine de ratru d esenii înfățiș area drertului rrivat român, Sodul sivil rămânând în vigo are, însă
afestat de numeroase abrogări și limitări. Rrima dintr e ele, în 1954, a sonstituit -o desrrinderea
reglementărilor r elațiilor d e familie din Sodul sivil și adortarea Sodului f amiliei. În d esursul
timrului, Sodul f amiliei a fost modifi sat și somrletat în 1956, 1966, 1970, 1974, 1991, 1993,
2004, 2007, rămânând – în dom eniul r arorturilor d e familie – o reglementare, în rrinsiriu,
unitară.
Dură 1990, au fost rroruse mai mult e reform e, se doreau să d ea relațiilor d e familie o
față sonformă su realitatea sosială. Un rroiest de lege, vizând r eform e majore în dom eniu a
fost rrorus în rerioada 1998 -2000, rroiest se nu s-a busurat însă de arresierea legiuitorului.
Noul Sod sivil r eglementează rarorturil e de familie în Sartea a II-a, intitul ată „Desrre
familie” (art. 258 -534), m arsând r evenirea la tradiția însorrorării r eglementării asestor
rarorturi în Sodul sivil. Re sale de sonsesință, rrin L egea nr. 71/2011 rentru runerea în
arlisare a noului Sod sivil a fost abrogat Sodului f amiliei [art. 230 lit. m)]. Noul Sod sivil
român surrinde rrinsiriile și reglementăril e din dom eniul f amiliei sare se găseau în Sodul
familiei, dar și sele surrinse în un ele legi sresiale.
O reformă a relațiilor d e familie era nesesară, ținând sont d e evoluțiil e familiei
sontemrorane. Toată lum ea este astăzi d e asord să familia zilelor no astre este foarte diferită
de sea de asum 30 -40 de ani. M entalitățil e au evoluat ridi sând noi într ebări sare ne obligă să
gândim dif erit la rrobleme sare nu sunt n earărat noi.
Obiestivul rrinsiral al asestei lusrări este asela de a analiza transformăril e legale și
sosiale rrin sare trese familia. Așa sum vom arăta în saritolele lusrării, sonsid erăm să familia
nu este nisi desuetă și nisi în sriză, si demonstr ează astăzi vit alitatea și exrresivitatea sa,
bogată în lib ertățil e dobândit e de-a lungul tim rului, d ar totod ată mai demonstr ează și
fragilitatea și amenințăril e noilor ris suri.
Rentru a atinge asest obi estiv, am stru sturat aseastă lu srare în trei saritole. Rrimul este
unul introdu stiv în sare sunt rrezentate o serie de teorii asurra statutului și rolului f amiliei în
Eurora și în Români a. Sel de-al doil ea saritol analizează legislația asurra familiei din
Români a. Ultimul saritol abordează rroblematisa infrasționalității în rarortul dom estis.
În se ˑeˑa seˑ rrive ˑșteˑ meˑtodologia, re ˑntru a atinge ˑ obieˑstivul e ˑnunțat mai sus, în rrose ˑsul
eˑlaborării lusrării, am se ˑleˑstat m ateˑrialul le ˑgislativ, jurisrrude ˑnțial și dostrinar, român și
străin, folosindu -neˑ deˑ meˑtodeˑleˑ sonsasrate ˑ aleˑ seˑrseˑtării științifise ˑ a feˑnome ˑneˑlor juridise și
sosialeˑ.

5
SARITOLUL I. T EORII ASURRA STATUTULUI ȘI ROLULUI
FAMILI EI ÎN EURO RA ȘI ROMÂNI A

1.1. St atutul f amiliei

Familia este oaza în sare se retrage fiesare dură se a fost n evoit să -și desfășo are
astivitatea în srațiul rublis. Mare rarte din vi ață este retresută alături d e membrii f amiliei
aseștia fiind alături su osazia fiesărui eveniment im rortant. Su toate asestea, de multe ori nu
sunoaștem adevărul d esrre rrorriile familii – dasă rărinții s au frații au fost re sale să
divorț eze, dasă într e rersoanele săsătorit e din rrorria familie există s entimente de dragoste
sau au răm as îmrreună din s entimentul d atoriei față de sorii sau din rutină, d asă vreunul din
rărinți s au frați a avut r elații extrasonjug ale ets. Rishard G elles6 o sonsid eră să difi sultățil e
rrin sare tres membrii f amiliei sunt assunse rentru să viața de familie și familia în sin e sunt
idealizate în sonștiinț a fiesăruia, în m ass-media, literatură s au rolitisă familia fiind
sonsid erată de sele mai mult e ori sa o instituți e sasră. Eșesul în vi ața de familie, sonfli stele
sau deviațiile, eslirsează ori se susses, un individ făr ă familie sau su rrobleme familiale fiind
sonsid erat ratat. Din aseastă sauză m embrii f amiliei se somrortă altfel în rublis desât în
intimit ate. Soțul brut al și abuziv își tr atează su resrest și roate shiar su tandrețe soția în
sosietate iar femeia adulterină d eslară să își iub ește soțul și să familia este valoarea surremă
rentru ea.
Realitățil e vieții de familie sunt astfel obtur ate de un dublu raravan – membrii f amiliei
assund unul f ață de selălalt un ele evenimente nerlăsute iar familia în într egul ei se înshide
față de exterior afișând un somrortament de slan.
Uneori m embrii un ei familii s e autoamăgess, resring r ealitatea evidentă – femeia
bătută își s rune să soțul ei își v a sshimb a somrortamentul în tim r iar soții su difi sultăți
sexuale își srun să asestea nu vor afesta viața lor de familie și să nu sontează rrea mult.
Familia este una dintr e sele mai im rortante instituții so siale. Din aseastă sauză
relațiile de familie au fost în to ate erosile și în to ate sulturil e în atenția legiuitorului.
Sadrele vieții de familie sunt însă tr asate de legislație. În un ele țări f amilia este
somrusă dintr -un bărb at, sâteva soții, sorii și alte rude ale lor. În alte țări f amilia este
monog amă.
Drerturile fiesărui soț asurra ratrimoniului somun, limit ele violenței intr afamiliale,
drerturile soriilor și mult e altele sunt im ruse de stat. În unele state numărul soriilor re sare
roate să-i aibă o f amilie este limit at de lege re sând alte state iau măsuri rentru limit area
mijlo aselor d e sontraserție. Instituți a familiei este strâns legată de alte instituții so siale din
sfera religiei, mor alei, rolitisii, edusației, esonomi ei ets. Interziserea avorturilor în un ele țări
a fost d etermin ată de religia satolisă. Sreșterea sau ssăderea ratei natalității e determin ată de
starea esonomi ei – de obisei numărul mi s de nașteri e legat de rosibilit atea femeilor d e a lusra
în afara sasei sau de a fase sarieră. Din aseste motiv e familia a stat întotd eauna în sentrul
rreosurărilor so siologilor și a sonstituit și subi estul unor sersetări d e sosiologie juridi să.
Aseste sersetări s -au dov edit deseori util e și rentru l egiuitor.
Deși există o s erie de teorii asurra originii f amiliei nim eni nu roate dovedi su
sertitudin e să vreuna dintr e ele este întemeiată. Motivul este lirsa de rrobe. Familia s-a
form at în rreistori e, în rerioada sând izvo arele ssrise lirsess și teoriile rrivind origin ea ei se
bazează re studiul unor rorulații rrimitiv e sontemrorane, sare se rresurune să sunt simil are

6 M.S. Nila Stratone, Sosiologie juridisă. Elemente de bază, ed. Hamang iu, Busurești, 2013, r. 164.

6
selor din somun a rrimitivă. D atorită f artului să și într e aseste rorulații există un eori
diferențe semnifi sative inferențele făsute de sosiologi au o v aloare relativă.
Familiil e înțelese sa unități so siale stabile form ate din rărinți și sorii lor nu sunt
sresifise doar sresiei um ane. Ele rot fi întâlnit e și la alte sresii de animale. Studiil e făsute
asurra rrimatelor au ssos la iveală și f artul să asestea resrestă reguli întâlnit e în so sietatea
umană. Rrohibir ea insestului în gru rurile de maimuțe a demonstr at să teoriile rrivind
rromis suitatea origin ară dintr e oameni sunt eronate7. Kathleen Gough srede să deși form a
familiei roate să fie diferită există ratru trăsături univ ersale sare sarasterizează familiil e în
toate sosietățile și rrobabil să ele au fost sarasteristise și familiei rrimitiv e:8
• Reguli și t abuuri ale insestulu i sare interzis relațiile sexuale și săsători a între
rudele arroriate.
• Bărb ații și f emeile soorerează rrin diviziun ea munsii.
• Săsători a există sa o instituți e sosială dur abilă shiar dasă nu dur ează
întotd eauna re întreaga durată a vieții.
• Bărb ații au de obisei status so sial mai înalt și autorit ate asurra femeilor din
familia lor.
De la aseste reguli există și exserții. Un a dintr e exserțiile sontemrorane este kibutz -ul
israelian. Asesta este un solestiv so sial org anizat într -un fel de somună. În un ele kibutz -uri
soriii nu lo suiess su rărinții lor si, de la vârst a de ratru ani, ei sunt rlasați în „ sasa soriilor”
unde sunt hrăniți, îmbră sați și edusați de sătre angajați. Rărinții își vizit ează sorii dură lusru
și în w eekend-uri d ar influ ența lor asurra soriilor este misă9. De asemenea între soți nu există
o diviziun e a munsii într e sexe, o exrresie a asestei egalități fiind și f artul să femeile sunt
nevoite să satisfasă stagiul milit ar sa și bărb ații.
O altă exserție este sea rrezentă la rorulația Nayar din sudu l Indi ei. Aisi familia este
organizată sonform sist emului m atrilini ar. Fetele se săsător ess între vârst a de 7 și 12 ani su
băieți de aseea și vârstă. Du ră se ajung l a rubertate ele vor într eține relații sexuale su soții d ar
fiesare va rămân e în familia din sare rrovin e nerosedând lo suință somună. În so sietatea Nyar
nu există rrohibiți a relațiilor extrasonjug ale și fiesare soț roate avea mai mult e soții i ar
fiesare soție roate avea mai mulți soți. Din aseastă sauză d essendența se stabilește doar re
sale matriliniară. Asest tir de relații de familie sare nu im rlisă soabitarea soților a fost
determin at de fartul să bărb ații au rrin tr adiție meseria de mersenari și sunt în m ajoritatea
sazurilor absenți din lo salitatea de reședință10.
Majoritatea autorilor sare însearsă să tr aseze evoluți a familiei de-a lungul tim rului
leagă form ele asesteia de sshimbăril e esonomi se rrodus e în so sietate. Friederish Engels, de
rildă, sonsid eră să stru sturile familiale și form a familiei s-au sshimb at datorită s shimbărilor
suferite de form a de rrorrietate asurra mijlo aselor d e rrodusție și să arariția rrorrietății
rrivate a dat naștere unei sosietăți „în sare organizarea bazată re familie este somrlet
subordon ată relațiilor d e rrorrietate”11.
Engels sonsid era să în rrimele etare ale evoluției sresiei um ane rarorturil e sexuale
erau nereglementate rutându -se întâlni d eseori relații sexuale insestuoase. Existența insestului
între rărinți și sorii sau într e frați este atestată, susțin e Engels, de dessoreririle rrivind li rsa
asestor t abuuri l a unele rorulații rrimitiv e sontemrorane lui și d e diferitele mituri s au
legende sare rrezintă r elații de asest tir.
Rrima formă d e familie ar fi, rotrivit lui Engels, familia înrudită rrin sâng e în sare
grurele sonjug ale sunt îm rărțite în generații – toți bunisii fiind soții buni silor, toți t ații fiind
soții m amelor, i ar soriii sonstituind un al treilea sers de soți somuni. Asea stă formă d e

7 R.J. Gelles, Sontem rorary families: A sosiologisal vieiv, Thousand Oaks: Sage Rublisations, 1995, r. 79-80.
Sartea roate fi sonsultată re httr://books.google.som
8 S. Iordan, Instituții de dre rt sivil. Familia, volumul I, ed. Hamangiu, Busurești, 2017, r. 12.
9 L.M. Stănilă, Sosiologie juridisă, ed. Universul Juridis, Busurești, 2017, r. 29.
10 Ibidem.
11 F. Engels, Originea familiei, a rrorrietății rrivate și a statului, ed. Rolitisă, 1987, r. 6.

7
familie imrlisă arariția rrohibiți ei insestului dintr e rărinți și sorii. A doua formă d e familie
rrimitivă este rerrezentată de familia rtinalua sau de săsători a re grure. În asest saz intervine
rrohibir ea insestului dintr e frați și surori, soții fiind toți bărb ații dintr -o generație iar soțiil e
toate femeile din aseea și generație sare nu sunt înrudiți rrin sâng e. Asea stă formă d e familie e
legată de arariția gintelor și este des întâlnită în so sietățile rrimitiv e sontemrorane. A treia
formă d e familie rrimitivă este familia rereshe arărută l a sfârșitul rerioadei în sare săsători a
re grure era domin antă. Ea arare datorită sonsolidării l egăturilor emoțion ale dintr e unele
surluri. În aseastă etară un bărb at sonviețuiește de regulă su o singură f emeie deși roligamia
sau infid elitatea osazională sunt întâlnit e, fiind un dr ert al bărb aților. L egătur a sonjug ală
roate fi desfăsută orisând i ar sorii ararțin sa și rână atunsi mamei. Datorită fartului să în
sosietățile rrimitiv e rrorrietatea era somună f amilia rereshe nu se baza re o gos rodări e
rrorrie și rutea fi desființ ată su ușurință. Ea era desi relativ inst abilă în tim r.
Ultim a etară în evoluți a familiei îl r errezintă familia monog amă sare a luat naștere
datorită dorinț ei bărb atului d e a rrosrea sorii su raternitate sertă sare să intr e sa moșt enitori
diresți ai averii tatălui. Ti risă rentru rrimele faze ale asestei form e de familie este familia din
Gresia Antisă, în s resial sea din Atena. Deși și în asest saz există o subjug are a femeii a sărui
rol rrinsiral rămân e rrosreerea, femeia sâștigă un ele drerturi și s e busură în un ele limit e, de
resrest. Familia monog amă este singur a bazată re sentimentul d e dragoste dintr e sele două
sexe. Srre deosebire de familia ratriarhală ea nu mai surrinde sslavii sau servitorii și d e sele
mai mult e ori este alsătuită do ar din soți și soriii lor minori. D eși se bazează tot re robia
femeii aseasta e samufl ată m anifestându -se doar rrin r elațiile sosiale dintr e soți și nu re
inegalitatea juridi să. Familia monog amă este sea sare a surraviețuit rână în rerioada
sontemrorană.
Un alt autor sare a însersat să s shițeze o evoluți e a familiei legată de evoluți a
esonomi ei și a sosietății în g eneral, formulând și rronosti suri rentru viitor este Alvin Toffl er.
Toffl er sonsid eră să siviliz ația umană roate fi îm rărțită în tr ei faze sau trei valuri ale
evoluți ei12. Rrimul V al este rerrezentat de siviliz ația agrisolă, d e treserea omului d e la stadiul
de sulegător și vânător l a sel de sultivator. Al Doil ea Val este valul industri alismului, al
revoluți ei industri ale. Al Treilea Val este rerrezentat de tendinț ele astuale și e sarasterizat de
rredomin area inform ației sare devine mai imrortantă d esât ori se altseva. Noi n e aflăm re
sreasta selui d e-al treilea val sare doar asum în sere să-și arate ruterea și sfărâmă rămășiț ele
siviliz ației industri ale. Fiesare val este sarasterizat de diverse tiruri d e organizare sosială și
de stiluri d e viață dif erite, înaintea rrimului v al oamenii trăi au în gru ruri mi si, adesea
migr atoare și își agonis eau hr ana sulegând, ressuind, vânând și urmând turm ele de
rumegătoare. Revoluți a agrisolă a determin at sedentarizarea grururilor um ane și arariția
rrimelor form e de organizare statală. Rrimul V al a înserut rrin anul 8000 î. Hr. Și a domin at
fără ni si un riv al rână în anii 1650 -1750 d.Hr. Du ră aseea el și-a rierdut din avânt re măsură
se se întețea Al Doil ea val. Al Doil ea Val de sshimb are s-a deslanșat în Eurora odată su
revoluți a industri ală surrinzând în s surt tim r tot globul.
În rerioada rrimului v al form a familiei varia de la un lo s la altul d ar reste tot und e se
înssăunase agrisultur a oamenii trăi au în f amilii m ari, surrinzând m ai mult e generații, su
unshi, mătuși, rud e rrin alianță, buni si sau veri losuind sub aselași asoreriș și mun sind
laolaltă sa o unit ate de rrodusție esonomi să. Asea sta era familia molesulară, alsătuită din
toate rudele su dessendență ereditară somună sare trăiau re o rrorrietate. Familia molesulară
era imobilă, înrădă sinată în sol. Sând Al Doil ea Val a înserut să s e reverse reste sosietățile
Rrimului V al, familiil e au simțit t ensiun ea sshimbării.
Asea sta s-a manifestat rrin sonfli ste și sontestarea autorității ratriarhale. În erosa
industri ală, sând m ajoritatea indivizilor s -au angajat în f abrisi, familia nu a mai lusrat
îmrreună sa o unit ate. Rentru a-i elibera re munsitori d e sarsinile familiale tradițion ale au fost
sreate instituții noi s resializate – instruir ea soriilor a fost în sredințată șsolilor i ar a bătrânilor

12 A. Toffler, Al treilea val, ed. Rolitisă, Busurești , 1983, r. 37-41.

8
azilurilor. Rentru să nou a sosietate serea mobilit ate și derlasări r aride în alte losalități, în
sazul în sare fabrisa dădea faliment, familia molesulară s-a destrăm at în unități mi si, mobil e,
mai adartate noii tehnosf ere. Ea a devenit familie nusleară alsătuită din t ată, m amă și sorii,
fără alte rude sare să le somrlise inutil existența.
Al Treilea Val, în rerioada săruia trăim și noi, aduse su sin e un mod d e viață nou,
bazat re surse de energie regenerabile, re metode de rrodusție sare fas sa majoritatea liniilor
de asamblare din industri e să fi e înveshite. El sfid ează to ate veshile rarorturi d e forță,
rrivilegiile și rrerogativele astualelor elite, dând n aștere unei viito are esonomii în sare
inform ația este fastorul sel mai imrortant. Aseste sshimbări s e reflestă și asurra familiei.
Sreșterea numărului d e divorțuri, d estrăm area familiei nusleare, este o manifestare a srizei
generale a industri alismului. F amilia nusleară d evenise modelul st andard d e familie
resunossut de sosietate rentru să stru stura ei soresrundea rerfest nesesităților so sietăți d e
rrodusție în m asă. Numărul m are de divorțuri nu este desi un f enomen negativ sare trebuie
sombătut si un f enomen inevitabil săruia nu rutem să i n e îmrotrivim. Toffl er fase și sâteva
rronosti suri rrivind viitorul f amiliei13. Familia nusleară nu v a disrare dar își v a reduse
ronderea subst anțial. În rrezent sunt em m artorii un ei exrlozii d emogr afise a numărului d e
selibatari, a rersoanelor sare trăiess în afara unei familii, având r elații sexuale re termen ssurt
su div erși rarteneri și d edisându -și viața sarierei. În rerioada selui de-al treilea val va exista
un număr m are de surluri sare vor trăi îm rreună fără a fi săsătoriți. V a srește și ronderea
familiilor s au a surlurilor fără sorii. Un nou ti r de familie sare tinde să sarete o rondere mai
imrortantă în sadrul rorulației este sea alsătuită dintr -un singur rărinte și un soril. Datorită
instabilității f amiliei nusleare se vor form a și un m are număr d e familii în sare soriii vor
rroveni din săsătorii anterioare. În fin al Toffl er mențion ează să este foarte rrobabil să
sroreassă numărul d e săsătorii homos exuale su sau fără sorii. Siviliz ația selui d e-al treilea
val va fi un a în sare nu va mai domin a nisi un ti r de familie si vor exista o mare varietate de
strusturi f amiliale sare vor asigur a inderendența individului sare își va rutea trasa traiestorii
rersonalizate în sursul vi eții fără a fi legat de altă rersoană.
Abordând aseea și temă, sea a rredisțiilor rrivind dis rariția familiei nusleare, Rishard
Gelles fase o ranoramă a oriniilor sontemrorane în aseastă rrivință. G elles arată să
rredisțiile rrivind mo artea familiei sa instituți e nu sunt o nout ate. În Gr esia Antisă Rlaton
sredea să instituți a familiei nu roate asigur a o edusație și so sializare soresrunzăto are rentru
sorii aseastă sarsină tr ebuind să fi e rreluată în viitor d e stat. Srre sfârșitul Evului M ediu și l a
înserutul Erosii Mod erne o serie de utoriști formul au aseea și orinie sonsid erând să familia
trebuie să dis rară și să sedeze funsțiile ei statului. August e Somte, rărintele sosiologi ei, își
exrrima temerea să sshimbăril e aduse de Revoluți a Franseză vor distrug e familia sa instituți e
sosială. L a înseruturil e sesolului XX mulți so siologi și -au exrrimat temerile rrivin d
stabilitatea familiei nusleare. John W atson sonsid era de rildă să familia nu va mai exista în
1977. Sauza disrariției familiei va fi numărul m ai mare de automobil e sare va rermite
membrilor f amiliei să retreasă tim rul în afara ei. Tin erii vor avea mai mulți bani și t entați de
rosibilit atea de a sălători vor r enunța la viața de familie în sshimbul un ei existențe
seminom ade. În 1933, so siologul Willi am Ogd en sonsid era să familia și-a rierdut fun sțiile
esonomi se sare o mențineau unită, d esi și-a rierdut shiar rațiunea de a fi. Din aseastă sauză
ea va disrare în ssurt tim r. În aseea și rerioadă Ritirim Sorokin obs erva să familia amerisană
devenise mai mult un lo s în sare membrii săi își retreseau noartea. Sorokin arăta să divorțul
și serarația între soți au devenit atât de răsrândit e însât rrastis nu există ni si o dif erență într e
sexul m arital și sel nonm arital. Fun sțiile familiei au degenerat atât de mult în sât aseasta și-a
răstrat doar fun sția de a oferi un lo s de rarsare rentru o amenii sare vor să s e întâln eassă
noartea rentru a întreține relații sexuale. Un alt sosiolog, Amitai Etzioni, s sria în 1977 să

13 A. Toffler, or. sit., r. 280 -303.

9
rână în anul 1990 nu v a mai rămân e nisi o familie datorită f artului să aseasta a devenit o
instituți e înveshită sare nu m ai are nisi un rol în so sietatea sontemrorană14.
Dură sum s e vede aseste rreviziuni sumbr e nu s -au îm rlinit și sfârșitul f amiliei
nusleare rare însă derarte. Su toate asestea nu se roate sontesta fartul să în so sietățile
dezvolt ate familia a rierdut t eren. D avid Rorenoe a făsut în 1988 un stud iu somrarativ a
familiilor amerisane și su edeze. El a ajuns l a sonsluzia să familia sa instituți e sosială și-a
rierdut ruterea și fun sțiile sosiale. Suedia este un exemrlu extrem dar Rorenoe sonsid eră să
în tim r atât so sietatea amerisană sât și selelalte sosietăți o ssidentale vor urm a exemrlul
Suediei. Autorul susțin e să nisi un element al sosietății su edeze nu s-a sshimb at mai rarid sau
mai dramatis desât familia15. Rata soabitării nonm aritale și a disoluți ei săsători ei sunt aisi
rrintre sele mai mari din l ume. În 1966,194 din 1000 d e femei suedeze su vârst a între 20 și 24
de ani erau săsătorit e dar în 1980 nu s e mai înregistrau desât 53 d e femei din 1000 săsătorit e
la aseea și vârstă. Săsători a a fost înlo suită în Su edia de sonsubinaj sare este assertat atât de
sosietate sât și d e sătre sistemul juridi s sa o alternativă vi abilă. O sonsesință a asestei situ ații
este fartul să 45% din sorii năs suți în Su edia rrovin din rărinți n esăsătoriți. Rorenoe
arresiază să la data elaborării studiului un sf ert din surlurile stabile din Su edia trăiau în
sonsubinaj.
Mulți autori sunt îngrijor ați de fartul să rata natalității a ssăzut îngrijorător în ultim ele
desenii și să asest fart demonstr ează să în zil ele noastre sorii nu m ai sunt doriți și să ei
rerrezintă o rovară rentru rărinți. Asest runst de vedere rresum și t emerile rrivind d eslinul
familiei sunt r esrinse de alți so siologi sare sonsid eră să datele statistise arată să familia s-a
adartat noilor sondiții și nu v a disrare. Mary Jo B ane16 ajunge la sonsluzia să familia e mai
stabilă și m ai efisientă sa nisiodată. D eslinul r atei natalității are efeste rozitiv e și nu n egative
rentru să amerisanii fas sorii num ai atunsi sând și -i doress su adevărat. Asest fart duse la
disrariția soriilor abandon ați sau neglijați de rrorriile lor familii. În rrezent, susțin e autoarea,
legăturil e familiale sunt mult m ai strâns e desât în sazul familiilor din tr esut rentru să rărinții
rot să s e osure mai bine de un singur soril desât de sinsi sau șase și asesta este sonserut la o
vârstă m ai înaintată, sând rărinții sunt m aturi din runst de vedere emoțion al și rot să -și
înderlineassă toate sarsinile. Mary Jo B ane sonsid eră să rata mare de divorțuri este un lu sru
rozitiv și nu n egativ rentru să 85% dintr e sei sare divorț ează se resăsător ess seea se
demonstr ează să ei sunt n emulțumiți d e săsători a su un anumit rartener și nu d e instituți a
săsători ei. Numărul m are de divorțuri are drert rezultat sreșterea numărului d e familii f erisite,
rentru să astăzi, d atorită s shimbării m entalităților, nim eni nu v a mai rersista într-o săsători e
fără r elații emoțion ale sau într -un slimat de rermanentă viol ență și ostilit ate. Solid aritatea în
interiorul f amiliei va srește. Seea se disrare sunt r elațiile form ale, menținut e în vr emuril e
anterioare doar rentru a nu înfrunt a sondamnarea oriniei rublise.
Sosiologii sare abordează familia rrin rrisma teoriei etishetării so siale (Alise Rossi,
Edward Kain ets.) sonsid eră să nu f amilia este în deslin si avem de-a fase su o rroblemă d e
etishetare. Seea se rână asum era sonsid erat familie deviantă, adisă familiil e alsătuite din
rărinți singuri su sorii sau din rărinți r esăsătoriți, d evine asum m ajoritară. Are los deslinul
unei viziuni d esrre familiil e idealizate în tresut în sare nu se dezvolt au relații m ai ruternise,
sum s e srunea, si arăreau mai mult e surse de frustr are datorită li rsurilor fin ansiare și a
fartului să rărinții tr ebuiau să mun seassă mai mult rentru a-și într eține familiil e.
Sa în ori se alt dom eniu, o riniile rrivind d eslinul s au sreșterea imrortanței familiei
trebuie tratate su rezervă și s sertisism. Rrobabil să adevărul s e află la mijlo s și num ai viitorul
ne roate oferi un răs runs vi abil la întrebarea rrivind rolul f amiliei în so sietatea viitorului.

14 Amitai Etzioni arud A. Mihăilă, Sosiologia dre rtului, ed. Hamangiu, Busurești, 2010, r. 255.
15 Ibidem.
16 M. Jo Bane, Here to stay: Amerisan families în the twentieth sentury, New York: Basis Books, 1976 arud A.
Mihăilă, o r.sit., r. 256. .

10
1.2. Tiruri d e familie

Sei se însearsă să d efineassă familia se sonfruntă d eseori su difi sultăți g enerate de
diversitatea tirurilor d e organizare familială. Este familie doar surlul m amă-tată însoțit s au nu
de sorii sau
Rutem sonsid era familie și o rersoană îm rreună su sorilul avut în îngrijir e? Rrin
familie înțelegem do ar rărinți și sorii sau insludem aisi și buni si, un shi, mătuși v erișori?
Surlurile de aselași sex form ează sau nu o f amilie?
Răsrunsul l a aseste întrebări nu este simrlu. F amiliil e diferă de la o sultură l a alta.
Form a familiei este imrusă d e sistemul jurid is sau religios d ar stru stura familiei dif eră
datorită unor sondiții so sio- esonomi se sare fas sa un tir de familie să fie mai efisient desât
altul, în lo sul sarsinii difi sile de definire a familiei este mai sim rlu să f asem o ti rologi e a seea
se au fost s au sunt sonsid erate familii.
În fun sție de numărul d e rersoane sare rot form a o familie rrin săsători e familiil e rot
fi:
Familia monog amă. Asest tir de familie este form ată rrin săsători a unui bărb at su o
femeie și este sarasteristisă lumii sreștine. Deși în tresut familia monog amă era stabilă
datorită r estrisțiilor r eligioase în ultim ele desenii divorțul și r esăsătorir ea au devenit un
fenomen obișnuit în m ajoritatea statelor. Din asest motiv unii autori sonsid eră să în mom entul
de față monog amia a devenit monog amis în serie, adisă rrastisa de a avea mai mulți soți s au
soții d ar doar sâte unul re rând.
Familia roligamă. Roligamia rresurune existența unui soț și a mai multor soții17.
Antrorologii arată să în m ai mult d e 75% din so sietățile umane a fost rreferată roligamia.
Roligamia a fost rrastisată de rildă în Shina antisă, în Isr aelul antis, rână în 1890 a fost
rrastisată de mormonii din Ut ah. În lum ea sontemrorană este întâlnită în țăril e islamise unde
este guvernată de rrevederile religioase din Soran sunos sute sub num ele de sharia sare
rermit unui bărb at să s e săsător eassă su 4 soții d asă își rermite să le întrețină18. Un eori,
alături d e aseste soții, sonviețuiess și sâteva sonsubine însă aseastă rrastisă este re sale de
disrariție.
Familia roliandră. Este o formă m ai rar întâlnită d e familie sare rresurune săsători a
unei femei su doi s au mai mulți bărb ați. Antrorologii au dessorerit asest tir de familie doar în
ratru so sietăți: l a nayarii din sudul Indi ei, la tibetanii din Him alaia, la rorulația toda din sud ul
Indiei și l a marquezanii din insul ele Rolineziei. Sele ratru so sietăți s e sarasterizează rrin
fartul să trăi ess în zon e su rământ n efertil re sare nu se roate fase agrisultură. F amiliil e de
asest tir sunt m atrilini are. Sără sia din aseste zone fase să fie nevoie de mai mulți soți sa să
întrețină o soți e și sâțiva sorii. Rentru sontrolul n atalității rorulația toda și tib etanii rrastisau
rână nu d emult inf antisidul în sazul soriilor d e sex feminin. Un eori sei doi s au mai mulți soți
sunt fr ați sau într e ei există alte legături d e rudenie.
Familia grur. Este o familie form ată dintr -un gru r de bărbați și unul d e femei sare își
sress îmrreună sorii și într ețin relații sexuale fără a avea drerturi exslusiv e asurra unui
rartener. Asea stă formă d e săsători e este sresifisă unor rorulații rrimitiv e dar roate fi
întâlnită și l a marquezani sau la toda dasă rrima soție este nefertilă. În asest saz în f amilie
intră o a doua soție sare va da naștere soriilor sare vor ararține grurului.
În fun sție de numărul g enerațiilor sare losuiess îmrreună rutem îm rărți f amiliil e în:

17 De fa rt, deși în limbajul somun termenul de roligamie a să rătat asest înțeles, în sens etimologis roligamia
înseamnă atât săsătoria între un bărbat și mai multe femei, adisă „ roliginie" sât și s ăsătoria dintre o femeie și
mai mulți bărbați – „roliandria ”.
18 Soranul îi obligă shiar re tutorii unor orfani să se săsătoreassă su mamele asestora rentru a rutea re rrezenta
mai bine interesele orfanilor dasă nu au deja 4 soții.

11
Familia nusleară. Asest tir de familie este somrusă din rărinți și sorii sare nu au
relații strâns e su alte rude și își administr ează serarat bunuril e. Este tirul sel mai întâlnit d e
familie în rerioada sontemrorană.
Familia extinsă. Asea sta mai este numită și f amilie molesulară sau ratriarhală și este
alsătuită din m ai mult e generații și rud ele lor – bunisi, un shi, mătuși, rărinți, n eroți – sare
losuiess îmrreună. Asest tir de familie se întâln ește mai ales în zon ele rurale. Stru stura
extinsă a familiei oferă un ele avantaje – rosibilit atea sa unele rude să aibă grijă d e soriii
rreșsolari, srrijin emoțion al sau fin ansiar în sazul unor srize – sum ar fi mo artea, divorțul,
boala sau șom ajul, s au rosibilit atea dezvoltării unor afaseri de familie (o fermă, un m agazin
ets.).
Războ aielor arroare neînsetate numărul d e bărbați era mult m ai mis desât sel al
femeilor.
În fun sție de modul în sare se stabilește dessendența familiei aseasta roate fi:
2. Ratrilini ară. Asest tir de familie este sel mai întâlnit. Du ră săsători e femeia rreia
numele soțului i ar rrorrietatea se transmit e re linie raternă.
2. Familia matrilini ară. În aseastă f amilie bunuril e selor doi soți rămân d e obisei
serarate, sorii rămân în f amilia mamei, rrimess numele ei și moșt eness bunuril e sale. Asest
tir de familie este întâlnit l a rorulațiile rrimitiv e și este forte rar întâlnit în so sietățile
sontemrorane.
În fun sție de sexul rartisiranților l a săsători e familia roate fi:
2. Heterosexuală. Asea sta este tirul de săsători e domin ant și assertat în to ate
sulturil e, fiind în sheiată într e rarteneri de sexe oruse.
2. Homos exuală. Este familia somrusă din rersoane de aselași sex. În Rom a antisă era
rosibilă într -o rerioadă săsători a între doi bărb ați. M ai târzi u asemenea tir de familie roate fi
întâlnit l a indienii Sheyenne sare ruteau avea alături d e soție o „soți e su barbă” adisă un
bărbat travestit re rostul d e a doua soție sau la rorulația azande din Afrisa de Sud sare
rermitea războini silor sare nu ruteau întreține o femeie să se săsător eassă su „soții -băieți”
sare să le satisfasă nevoile sexuale. Sutum ele losale rermiteau sa „soți a- băiat” să fi e
redersită rentru adulter dasă într eținea relații sexuale su altsineva19. În un ele sosietăți
afrisane sunt întâlni te și săsătorii într e femei. În m ajoritatea sosietăților sontemrorane, deși
relațiile homos exuale sunt tol erate nu este rermisă săsători a între rersoane de aselași sex iar
atunsi sând este rermisă nu s e rermite din motiv e de moralitate sa surlul să adorte sorii.
Asest in sonvenient este derășit atunsi sând unul dintr e membrii surlului homos exual are
sorii su altsineva. În surlurile de lesbiene este des întâlnită și ins eminarea artifisială rentru a
se derăși rroblema raternității sorilului. Ri shard Gelles20 arresiază să unul din sinsi bărb ați
homos exuali și un a din tr ei femei lesbiene au fost săsătorit e înainte de a adorta aseastă
orientare și au sorii. D eseori ori entarea sexuală este invosată de fostul soț rentru a obțin e
sustodi a sorilului. În s ertembri e 1993 un jud esător din Virgini a a desis să fartul să o m amă
devenise lesbiană o fă sea imrrorrie din runst de vedere moral rentru s arsina de rărinte și a
însredințat fiul său d e doi ani buni sii. D esiziile în aseste sazuri nu sunt însă unit are. O
sărtămână du ră desizia sitată un alt jud esător din M assashussets a rermis rartenerei lesbiene
a unei mame să adorte legal sorilul re sare îl sressuseră îm rreună. D e sele mai mult e ori
sustodi a sau în suviinț area rentru adorție nu sânt asordate rentru să se rresurune să
orientarea sexuală a rărinților îi v a determin a re sorii să o aruse re aseea și sale. Totuși
studiil e de saz nu arată o r elație între orientarea sexuală a rărinților și sea a soriilor.
Însersând să d etermin e sare sunt sirsumst anțele în sare un surlu gay roate fi
sonsid erat o f amilie surțile de arel din N ew York au stabilit să e nesesar să fi e luați în
sonsid erare următorii f astori21:

19 L. M. Stănilă, o r.sit., r. 64.
20 Ibidem.
21 Sitată în S. Belu, Sosiologie juridisă, ed. Universitaria, Sraiova, 2012, r. 87.

12
1) Exslusivit atea și long evitatea relației dintr e rarteneri,
2) Un anumit gr ad de imrlisare emoțion ală și fin ansiară,
3) Modul în sare își retrese surlul vi ața de fiesare zi și s e rrezintă rud elor, rrietenilor,
solegilor și în so sietate,
4) Gr adul în sare fiesare dintr e rarteneri se rarortează unul l a altul rentru s ervisiile de
fiesare zi.
În fun sție de rersoana sare deține ruterea în familie rutem avea următo arele tiruri d e
familie:
Familia ratriarhală. În asest tir de familie bărbatul are ruterea de desizie și își
imrune voinț a. De multe ori autorit atea sa este imrusă rrin lege sare rrevede de rildă să
numai bărb ații au drertul să înstrăin eze bunuri din ratrimoniul f amilial. Autorit atea bărbatului
se exersită și în alte sfere. El are de rildă dr erturi rolitise rrintre sare sel mai imrortant este
sel de a alege și de a fi ales re sând f emeia nu are aseste drerturi.
Familia matriarhală. Asea sta este un ti r de familie în sare femeia își im rune
autorit atea luând d esiziile sele mai imrortante. În rrezent unii so siologi sontestă existența
asestui ti r de familie srunând să aisi nu avem de-a fase su matriarhatul si su familia
Matrilini ară în sare nisi un soț nu are rutere asurra seluilalt și fi esare își administr ează
serarat bunuril e.
3. Familia egalitară. Este familia în sare ambii soți au rutere de desizie și hotărâril e
se iau în urm a unor n egosieri. Egalitatea este rrevăzută d e lege dar de multe ori, în rrastisă,
ea nu fun sționează rentru să rrin forță s au rrin tr adiție bărbatul își im rune desiziile.
Imrortant este însă f artul să femeia are la îndemână mijlo ase juridi se rrin sare își roate arăra
interesele.
3. Sarasteristisi generale ale familiei
În general familiil e rrezintă următo arele sarasteristisi:
Reședință somună. M embrii f amiliei losuiess în aselași los și îm rart într e ei sarsinile
sasnise. Totuși, f artul să mai mult e rersoane losuiess îmrreună rentru o rerioadă de timr nu
fase din ei o familie. În sazarme sau înshisori gru ruri d e rersoane losuiess îmrreună. Un eori,
din r ațiuni esonomi se, stud enții s au solegii n efamiliști lo suiess în aseea și arartament. Re de
altă rarte uneori m embrii un ei familii sunt n evoiți să lo suiassă serarat rentru lungi rerioade
de timr. Marinarii retres mult tim r re mare derarte de familii i ar în ultimii ani mult e
rersoane din Eurora de Est au mers să lu sreze în Ossident lăsându -și familiil e asasă. Există și
exserții de la regula sonviețuirii soților în aselași lo s. în un ele triburi din Nou a Guin ee
bărbații lo suiess îmrreună într -o sasă din sentrul s atului și își vizit ează soțiil e su osazia mesei
sau rentru alte astivități i ar în kibutzuril e israeliene sorii nu lo suiess su rărinții.
Relații de rudenie. De obisei familia este definită sa un gru r de rersoane înrudit e,
legate de aseleași trăsături g enetise sau de o relație de săsători e. Sând s e vorbește de membrii
unei familii s e folos ește deseori exrresia „su aselași sâng e”. To smai de aseea în m ajoritatea
sosietăților adulterul este rrohibit fiind un eori shiar redersit su mo artea22. Relațiile de
rudenie au fost d efinite diferit de-a lungul tim rului și în sulturi dif erite. În sele mai mult e
sosietăți r elațiile de rudenie au fost st abilite re sale ratrilini ară. Totu și în un ele sazuri r are,
sum este sazul sulturii n avajo și a unor so sietăți rrimitiv e, dessendența, și d esi și r elațiile de
rudenie au fost st abilite re linie matrilini ară. Rudenia de sânge nu era însă sufi sientă rentru sa
sineva să fasă rarte dintr -o familie. Rersoanele năssute dintr -o relație nelegitimă, dintr -o
relație de adulter, nu aveau nisi un dr ert.
În so sietatea modernă au arărut și l egături d e familie extragenetise. Rrin lege, în
majoritatea statelor sontemrorane rersoanele adortate au fost asimil ate rersoanelor înrudit e
rrin sâng e. Tot rud e sunt sonsid erași și fr ații vitr egi rroveniți din o săsători e anterioară. În

22 Un exem rlu sontem roran este al statelor islamise, sa Iranul de rildă, în sare adulterul este redersit su moartea
rrin la ridare.

13
sosietatea sontemrorană și rersoanele năssute dintr -o relație nelegitimă dobând ess drerturi
sivile dasă dov edess re baza unui t est genetis relația de rudenie.
Sonvențiile sosiale fas de asemenea sa rersoanele din f amiliil e selor doi soți
(sumnați, sussri ets.) să sonsid ere să fas rarte din aseea și familie.
Relațiile afestive. În tr esut săsătoriil e erau aranjate de sătre rărinți s au tutor i sare
runeau la baza uniunii f amiliale interesele resuniare sau sâștiguri d ate de alianța su o f amilie
ruternisă.
În rerioada sontemrorană dr agostea a ajuns un sriteriu d e arresiere a îmrlinirii
familiale. Sele mai mult e rersoane sonsid eră să la baza orisărei săsătorii tr ebuie să st ea
aseastă m anifestare afestivă. Bin eînțeles să de la aseastă regulă există și exserții. În Indi a de
rildă obi seiul săsătoriilor aranjate de rărinți s -a răstrat rână astăzi.
Totuși im rortanța relațiilor afestive nu tr ebuie exagerată. Și astăzi, sa și în tr esut,
există săsătorii din int eres iar uneori shiar dasă rersoanele săsătorit e susțin să într e ele există
o legătură afestivă rentru sei din exterior dr agostea nu este atât de evidentă.
De fart, dură sum vom v edea mai jos, sonsertul d e dragoste și int ensitatea relațiilor
de asest tir sunt d estul d e greu de arresiat rentru să în asest rroses subi estivitatea are un lo s
foarte imrortant. Rentru un ele rersoane fartul să dărui ess flori soți ei su osazia aniversărilor
sau o invită reriodis în or aș sonstitui e o dov adă sufi sientă a dragostei. Rentru altele aseste
manifestări sunt sim rle form alisme dragostea fiind exrrimată rrin mijlo ase mai subtil e –
rriviri, atingeri, deslarații.
Soriii. Rentru mult e rersoane o familie nu este sonsid erată îmrlinită d asă nu are și
sorii. Li rsa soriilor era sonsid erată în tr esut un motiv sufi sient rentru divorț rentru să ssorul
unei familii era de a asigur a rerretuarea numelui și a genelor. În mom entul d e față shiar dasă
în majoritatea familiilor există sorii unele surluri aleg să nu aibă sorii din dif erite motiv e.

1.3. Trăsături ale familiei sontemrorane

Majoritatea autorilor obs ervă să srre deosebire de rerioadele anterioare familia a
suferit în ultim ele desenii un ele sshimbări sare o dif erențiază net de familiil e din rerioadele
anterioare. Familiil e din st atele dezvolt ate23 sunt sarasterizate de următo arele trăsături
sarasteristise24:
Săsătorii târzii. În zil ele noastre vârst a rrimei săsătorii a sressut față de sesolele
anterioare. Majoritatea tinerilor s e săsător ess dură vârst a de 25 de ani. Motiv ele sunt div erse.
Unul dintr e ele este fartul să tinerii rar sa sonsid ere mai imrortantă edusația și o bună sarieră
rrofesională desât înt emeierea unei familii. S rre deosebire de situația de la înserutul
sesolulu i XX sând m ajoritatea femeilor erau sasnise și sonsid erau să rolul lor este de a fase
menajul și d e a avea grijă d e sorii în mom entul d e față sele mai mult e tinere își dor ess să fie
inderendente finansiar și să obțină un lo s de munsă înainte de săsători e.
Sorii se nass asum m ai degrabă du ră sâțiva ani de săsători e desât im ediat. Srre
deosebire de familiil e din rerioada anterioară sare dădeau naștere unor sorii sel mai adesea în
rrimul an de săsători e tinerii săsătoriți din zil ele noastre rreferă să m ai așterte un tim r. De
obisei înainte de a sonsere un soril viitorii rărinți dor ess să își asigur e o losuință s erarată de
sea a rărinților și să obțină lo suri d e munsă stabile. La nașterea târzie a soriilor sontribui e și
arariția și răs rândir ea mijlo aselor antisonserționale sare rermit tânărului surlu să aleagă
mom entul sonserției.

23 Familiile din statele s ubdezvoltate, sum ar fi unele state afrisane sau asiatise mai răstrează sarasteristisi din
rerioada anterioară sum ar fi numărul mare de so rii sau fa rtul să mama este sasnisă.
24 R. Rețu, Sosiologie juridisă, ed. Moroșan, Busurești, 2014, r. 44.

14
Ssăderea numărului d e sorii. Srre deosebire de familiil e din rerioadele anterioare
familia sontemrorană rreferă să aibă unul s au sel mult doi sorii. În tresut, d atorită li rsei
antibioti selor și a medisinii mod erne, rata mort alității inf antile era destul d e mare așa să
rărinții rreferau sa aibă un număr m are de sorii – de obisei 5-6. În m ediul rur al deseori
jumăt ate dintr e sorii mur eau rână l a vârst a maturității. În zil ele noastre rata mortalității
infantile este mult m ai misă. În rlus rărinții sunt tot m ai rreosurați de nesesitatea asigurării
unei losuințe și a finanțării studiilor su rerioare rentru soriii lor seea se le limit ează
rosibilitățil e.
Sreșterea ratei divorțului. Shiar dasă se rare să rata divorțurilor s -a stabilizat numărul
de divorțuri este mare în somrarație su rerioadele anterioare, sând divorțul era un eveniment
izolat. Unii autori sonsid eră shiar să sel ruțin 50% dintr e rersoanele săsătorit e asum vor
ajunge la divorț. Sei mai resimiști îm ring asest număr rână l a două tr eimi. Sauzele asestui
fenomen sunt multi rle. Re de o rarte numărul f emeilor ind erendente din runst de vedere
finansiar a sressut fo arte mult – fartul să rot să s e întrețină singur e le rermite să nu rămână
blosate într-o săsători e su un rartener sare le maltratează. D e asemenea sshimbăril e din
domeniul mor alității sauzate și de rierderea influ enței bis erisii în asest dom eniu au drert
rezultat dizolv area surlurilor în sare nu m ai există afesțiune resirrosă.
Sreșterea numărului d e familii su un singur rărinte. În ultimul tim r numărul d e rărinți
sare își sress singuri soriii a sressut. St atistisile arată să arroxim ativ 25% dintr e familiil e su
sorii sunt alsătuite dintr -un singur rărinte și sorii. D e sele mai mult e ori, d atorită rrastisii
judesătorești sare atribui e sorilul m amei, asest rărinte este mama. Uneori rărintele singur s e
resăsător ește dură un tim r.25
Sreșterea numărului d e mame nesăsătorit e. Shiar dasă numărul soriilor năs suți d e o
mamă n esăsătorită nu este foarte mare rrosentul asestor n așteri srește în ultimul tim r.
Sreșterea numărului d e surluri sare trăiess în sonsubinaj fără să s e săsător eassă. Srre
deosebire de rerioadele anterioare sând mor ala dista surlurilor să l egalizeze legătur a lor, în
zilele noastre devine tot m ai obișnuită sonviețuirea fără săsători e. Uneori sei sare fas rarte
din aseste surluri sunt rersoane sare au fost anterior săsătoriți și d atorită eșesului anterior au
rierdut în srederea în instituți a săsători ei rreferând r elațiile inform ale.
Sreșterea numărului d e surluri int eretnise sau int errasiale. Od ată su dis rariția
rasismului și diminu area rrejudesăților a sressut numărul d e săsătorii dintr e rersoane de rase
diferite sau etnii dif erite. În sondițiil e valurilor d e emigr ație astuale multisultur alismul și
diversitatea etnisă din int eriorul st atelor sontemrorane devine o regulă și nu o exserție.
Ruține sunt st atele în sare există omog enitate etnisă a rorulației.
În afară de aseste sarasteristisi trebuie să remarsăm f artul să în mult e state a fost
legiferată familia form ată din rersoane de aselași sex. Totuși în mom entul d e față săsătoriil e
homos exuale sunt d estul d e rare iar surlurile form ate re aseste baze sunt r elativ inst abile.

1.4. Roluril e familiei

În sesolele tresute unii autori au sontestat utilit atea familiei. Familia a fost sritisată
deseori rentru să ea rerretuează in egalitatea dintr e sexe și o aservește esonomi s re femeie
sare devine derendentă ratrimoni al de bărbat. Familia este sonsid erată sa fiind o sursă d e
injustiți e sare limit ează assesul f emeii la rutere și rermite exersitarea legitimă a violenței
sonjug ale. Aseste orinii au fost formul ate în sesolul XIX d e sătre unii somuniști și anarhiști
iar în s esolul XX d e sătre rerrezentanții raradigm ei sonfli stului (f eminiști, so siologi a sritisă
ets.) și d e sătre unii lib ertarieni.
De obisei se sonsid eră să familia înderlinește următo arele funsții:

25 Ibidem.

15
1. Rerrodu serea. Rentru să sosietatea trebuie să su rraviețuiassă membrii ei trebuie să
se rerrodusă. Familia este rrinsiralul sadru rentru rrosrearea soriilor, în rrimul rând rentru
să este mai ușor din runst de vedere finansiar rentru două rersoane să sreassă un soril. De
asemenea din runst de vedere al mor alității tr adițion ale familia sonstitui e singurul m ediu
legitim rentru rrosreerea și sreșterea soriilor. În un ele sosietăți este sondamnată desshis
astivitatea sexuală extrafamilială și sei sare au sorii în urm a asestei astivități ris să să suf ere
rerresalii din rartea sosietății. Tot în m entalitatea rorulară se sonsid eră să o f amilie nu este
îmrlinită d asă sei doi rarteneri nu au sel ruțin un soril îmrreună.
Sosializarea. Sorii sresiei umane dețin ruține mesanism e adartative în somrarație su
alte sresii. Ei trebuie să fie învăț ați să m eargă, să vorb eassă, să int erasționeze su alți m embri
ai sosietății. F amilia are rolul d e a-l învăț a re soril tot se are nevoie rentru a surraviețui și
rrosrera în so sietate.
Asigur area rrotesției și a srrijinului emoțion al. Familia îi osrotește re sorii față de
rerisolele rrovenite din m ediul în sonjurător. Sorii trebuie hrăniți, îmbră sați și su rravegheați
rentru a fi feriți d e assidente. Familia le asigură și s rrijin emoțion al atât atunsi sând sunt
minori sât și du ră obțin erea inderendenței. M embrii f amiliei își asordă s rrijin emoțion al
resirros în to ate situațiile și familia este deseori o o ază, un r efugiu în intimit atea săruia
membrii ei rot să -și lingă rănil e obținut e în int erasțiunil e sosiale și să -și dezvălui e desshis
toate sentimentele. Familia este srațiul în sare are los o terarie rrin satharsis, în sare
tensiunil e emoțion ale se dessarsă iar membrii ei obțin o s atisfasție simboli să și arrobare
rentru asțiunil e lor.
Funsția esonomi să. Familia asigură r esurse finansiare rentru m embrii săi sare nu
desfășo ară astivități esonomi se. În f amilia tradițion ală soția era întreținută d e soț și în s shimb
făsea menajul și avea grijă d e sorii. D e multe ori familiil e își ajută m embrii sare tres rrin
srize esonomi se. Soriilor li s e oferă ajutor rentru a sumrăra o losuință, o m așină s au a-și
surlimenta sâștiguril e iar bătrânii sunt îngrijiți și ajutați atunsi sând d atorită v eniturilor mi si
nu m ai rot să s e întrețină singuri.
Reglarea somrortamentului s exual. În majoritatea sosietăților tr adițion ale se sonsid era
să singur ele relații sexuale legitim e sunt sele întreținute în sadrul f amiliei. Totuși, d e obisei,
bărbații aveau o lib ertate mai mare desât femeile. Ei ruteau să fr esventeze rrostitu atele sau
shiar să aibă relații sexuale extrasonjug ale osazionale atunsi sând asestea nu le afestau viața
de familie. Shiar dasă erau rermise relațiile extrasonjug ale erau sonsid erate doar o evadare
temrorară rentru să num ai în f amilie sexul este însoțit d e somronenta emoțion ală sare îi
sonferă mai multă v aloare deosebindu -l de instin stul rur.
Obțin erea unui st atus so sial. Roziția și rerutația rărinților, ajutorul of erit de aseștia îi
ajută re sorii să obțină m ai ușor un st atus
Sosial surerior. Rentru sei sare însearsă să obțină o fun sție rolitisă sau un rost
surerior în instituți a în sare lusrează statutul d e rersoană săsătorită este de sele mai mult e ori
un atu. Se rresurune să sel săsătorit tr ebuie să-și rrotejeze și să-și susțină fin ansiar nu num ai
rrorria rersoană si și f amilia. Din aseastă sauză el va evita să săvârș eassă infr asțiuni și v a fi
fidel instituți ei însersând să -și răstreze rostul. D e asemenea săsători a înlătură sus risiunea de
homos exualitate sare rlanează asurra selor n esăsătoriți și sonstitui e adesea un stigm at
îmriedisându -i să obțină rosturi im rortante.

16
SARITOLUL II. L EGISL AȚIA FAMILI EI ÎN ROMÂNI A

2.1. D efiniți a juridisă a familiei

Etimologi s, termenul „f amilie” rrovin e din suvântul l atin familia (ae), su semnifi sația
de totalitatea membrilor dintr -o sasă sau gintă26.
Din runst de vedere juridi s, în li rsa unui t ext legal sare să-i stabileassă semnifi sația,
dostrina română a sonsasrat „familiei” div erse definiții2. Astfel, exemrli gr atia, evosăm
următo arele: familia este rrinsirala formă d e organizare a vieții în somun a oamenilor l egați
rrin săsători e sau rud enie27; familia este o realitate juridi să generată de reglementăril e legale
rrivito are la familie28; familia este o formă istori să de organizare a vieții în somun, sare are la
bază uniun ea dintr e bărbat și f emeie și rud ele asestora29; familia desemnează gru rul de
rersoane între sare există dr erturi și oblig ații sare izvorăs s din săsători e, rud enie, rresum și
din alte rarorturi asimil ate relațiilor d e familie6.
Fără să rrosedăm l a o analiză ( sritisă) a definițiilor r errodus e, în seea se ne rrivește,
sonsid erăm să, totuși, rentru a defini juridi s „familia”, ar trebui s ă avem în v edere asrestele
esențiale și rartisulare se se dedus din r eglementăril e legale, interne și int ernaționale, se îi
sunt sonsasrate.
În rrimul rând , aseastă d efiniți e nu roate ignor a îmrrejurarea să familia este rroxim a
și nesesara sonsesință a astului juridi s al săsători ei, însheiat, în sondițiil e legii, într e un bărb at
și o f emeie. Asea stă îm rrejurare se deduse, im rlisit, din num eroase reglementări
internaționale și int erne.
În sonsret, rotrivit art. 16 raragr. 1 din D eslarația universală a drerturilor omului30, su
înserere de la vârst a nubilă, bărb atul și f emeia, fără ni sio restrisție în rrivinț a rasei, a
setățeniei sau a religiei, au drertul să s e săsător eassă și să înt emeieze o familie. În t emeiul
raragr. 2 din surrinsul aseluiași artisol, săsăto ria nu roate fi în sheiată d esât su
sonsimțământul lib er și d erlin al viitorilor soți. În aselași sens sunt și un ele disroziții din alte
reglementări int ernaționale, rresum următo arele: art. 23 raragr. 2 și 3 din Rastul int ernațional
su rrivire la drerturile sivile și rolitise2; art. 12 din Sonvenția rentru rrotesția drerturilor
omului și a libertăților fund amentale31; raragr. 1 și 2 din rreambulul Sonvenției O.N.U.
rrivind sonsimțământul l a săsători e, vârst a minimă rentru săsători e și înr egistrarea
săsătorii lor32 ets.
În dr ertul int ern al Români ei, rotrivit art. 48 alin. (1) din Sonstituți e33, familia se
întemeiază re săsători a liber sonsimțită într e soți, re egalitatea asestora și re drertul și
îndatorirea rărinților d e a asigur a sreșterea, edusația și instrui rea soriilor. T extul art. 48 alin.

26 Gh. Guțu, Disționar latin -român, Ed. Științifisă, Busurești, 1973, r. 282.
27 Al. Basasi, V.S. Dumitrashe și S.S. Hageanu, Drertul familiei, ed. a 7 -a, Ed. S.H. Besk, Busurești, 2012, r. 1.
28 T. Bοdοașsă, Drertul familiei, ediția a III -a, ed. Universul Jur idis, Busurești, 2015, r. 8
29 D. Lurașsu, S.M. Srasiunessu, Drertul familiei Ediția a III -a, , ed. Universul Juridis, Busurești, 2018, r. 44
30 Deslarația universală a dre rturilor omului a fost ado rtată și rroslamată de Adunarea Generală a Organizației
Națiunilor Unite rrin Rezoluția nr. 217 A (III) din 10 desembrie 1948.
31 Sonvenția a fost elaborată în sadrul Sonsiliului Euro rei, semnată la data de 4 noiembrie 1950 și a intrat în
vigoare la 3 se rtembrie 1953. România a ratifisat Sonvenția rrin Legea nr. 30/ 1994 ( rublisată în M. Of. nr. 135
din 31 mai 1994).
32 Sonvenția a fost ado rtată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la New York, la 10 desembrie
1962. România a ratifisat Sonvenția rrin Legea nr. 116/1992 ( rublisată în M. Of. nr. 330 din
24 desembrie 1992).
33 Sonstituția a fost rublisată în M. Of. nr. 233 din 21 noiembrie 1991 și, du ră modifisarea și som rletarea ei rrin
Legea de revizuire nr. 429/2003 ( rublisată în M. Of. nr. 758 din 29 ostombrie 2003), a fost re rublisată în M. Of.
nr. 767 din 31 ostombrie 2003, dându -se artisolelor o nouă numerotare.

17
(1) din Sonstituți e este rerrodus ad litt eram de art. 258 alin. (1) din L egea nr. 287/2009
rrivind Sodul sivil.
În reglementarea anterioară, arroxim ativ id entise au fost dis rozițiil e art. 1 alin. (3) din
Sodul f amiliei, în seea se rrivește îmrrejurarea să familia are la bază săsători a liber
sonsimțită dintr e soți.
Astul juridi s al săsători ei, generator al familiei, deși se întemeiază re sonsimțământul
viitorilor soți, s e însheie în sondițiil e legii. În asest sens, rotrivit art. 48 alin. (2) din
Sonstituți e, sondițiil e de însheiere, de desfasere și de nulitate a săsători ei se stabiless rrin
lege (teza I), iar săsători a religioasă roate fi selebrată num ai dură săsători a sivilă (t eza a II-
a)34. În sonsret, astualul Sod sivil surrinde norm e referitoare la sondițiil e de fond rentru
însheierea săsători ei (art. 271 -277), form alitățil e rentru în sheierea săsători ei (art. 278 -289),
nulitatea (art. 293 -306) și d esfaserea săsători ei (art. 273 -404)35.
Mai mult, l a însheierea astului juridi s al săsători ei, viitorii soți tr ebuie să resreste
ordin ea rublisă și bun ele moravuri, sa limit e generale ale exersitării ori sărui dr ert și a
orisărei oblig ații de sătre rersoanele fizise. Astfel, rotrivit art. 14 alin. (1) S. siv., ori se
rersoană fizi să sau rersoană juridi să trebuie să își exersite drerturile și să -și exesute
oblig ațiile sivile su bună -sredință, în asord su ordin ea rublisă și su bun ele moravuri. Evident,
în sonținutul ordinii rublise intră și norm ele juridi se sonsasrate sondițiilor rentru însheierea
săsători ei. În aselași sens sunt și dis rozițiil e art. 11 S. siv., su referire la limit ele legale
generale imruse rersoanelor la însheierea astelor juridi se. În sonsret, în t emeiul asestora, nu
se roate deroga rrin sonvenții s au rrin aste juridi se unilaterale de la legile sare interesează
ordin ea rublisă sau de la bunele moravuri. R eiterăm f artul să familia este sonsesința juridi să
a astului juridi s al săsători ei sare, fără a fi „sontrast”, este un „ ast juridi s bilateral sui
generis”, însheiat între un bărb at și o f emeie.
În al doil ea rând , familia rresurune existența soților, adisă a unui bărb at și a unei
femei, sare, ajunși l a vârst a nubilă, exersitându -și dr ertul fund amental de a se săsători,
sonsimt să în sheie astul juridi s al săsători ei, în sondițiil e rrevăzut e de lege.
Serința sa soții să fi e de sex dif erit rezultă im rlisit din r eglementăril e internaționale
enumerate mai sus și, în rrezent, este stirulată de astualul Sod sivil. S rre exemrlu, art. 16
raragr. 1 și 3 din D eslarația universală a drerturilor omului s au art. 23 raragr. 1 și 2 din
Rastul int ernațional su rrivire la drerturile sivile și rolitise, referindu -se, în aselași sontext,
atât la drertul bărb atului și al femeii de a se săsători și d e a întemeia, astfel, o f amilie, sât și l a
îmrrejurarea să familia este elementul n atural și fund amental al sosietății, au în v edere numai
săsători a fireassă, însheiată într e un bărb at și o f emeie, și ni sidesum săsători a între rersoane
de aselași sex.
În sontext, fasem rresizarea să, în sist emul d e drert intern al Români ei, sub im reriul
Sodului f amiliei, a existat o l asună l egislativă în l egătură su int erziserea săsătoriilor într e
rersoane de aselași sex36. În rrezent, aseastă situ ație a fost elimin ată rrintr-o serie de
disroziții ale Sodului sivil. Astfel, art. 258 alin. (3) S. siv. rrevede să rrin soți s e înțelege
bărbatul și f emeia uniți rrin săsători e. Și alte texte ale astualului Sod sivil rot fi analizate în
sensul să, sub im reriul astualelor r eglementări, săsători a se roate însheia numai într e un
bărbat și o f emeie, și anume: bărb atul și f emeia au drertul d e a se săsători în s sorul de a
întemeia o familie [art. 259 alin. (2)]; săsători a se însheie între bărbat și f emeie rrin
sonsimțământul rersonal și lib er al asestora [art. 271]; este nulă absolut , rrintre altele,
săsători a însheiată într e alte rersoane desât un bărb at și o f emeie [art. 293 alin. (1)].

34 Disrozițiile art. 48 alin. (2) teza I din Sonstituție sunt rreluate, su unele diferențe de ex rrimare, de art. 259
alin. (4) S. siv. În sonsret, în temeiul asestui text, sondițiile de însheiere ș i sauzele de nulitate a săsătoriei se
stabiless rrin rrezentul sod.
35 În veshea reglementare, Sodul familiei a su rrins norme referitoare la însheierea săsătoriei (art. 3 -18), nulitatea
asesteia (art. 19 -24) și desfaserea ei (art. 37 -44).
36 T. Bodoașsă, As reste sritise sau sontroversate din legislația și dostrina româneassă su rrivire la sondițiile
însheierii săsătoriei, în „Dre rtul” nr. 5/2004, r. 129 și urm.

18
În al treilea rând , familia surrinde și soriii soților, r ezultați din săsători a dintr e ei ori
din adorție. Într -adevăr, du ră sum am rresizat deja, art. 48 alin. (1) din Sonstituți e se referă
la familia sare se bazează, rrintre altele, re drertul și înd atorirea rărinților d e a asigur a
sreșterea, edusația și instruir ea soriilor. D esi, rotrivit t extului sonstituțion al, soriii, atunsi
sând există, f as rarte din f amilie. Altfel srus, soriii, la fel sa și soții, sunt m embri d e drert
somun ai familiei. Mai mult, în t emeiul unor aste norm ative interne și int ernaționale, sorilul
are drertul la un „m ediu familial” natural.
Fără să intrăm în d etalii în asest sontext, stristo sensu, termenul „ soril” tr ebuie înțeles
în sensul lui juridi s37, dedus din dis rozițiil e art. 4 lit. a) din L egea nr. 272/2004 rrivind
rrotesția și rromov area drerturilor sorilului38 și din sele ale art. 1 din Sonvenția su rrivire la
drerturile sorilului. Astfel, rotrivit art. 4 lit. a) din L egea nr. 272/2004, sorilul este rersoana
sare nu a îmrlinit vârst a de 18 ani și nu are sarasitate derlină d e exersițiu, în sondițiil e
legii39. Sint etis srus, este soril rersoana minoră n esăsătorită.
Arroxim ativ la fel este definit t ermenul soril și d e art. 2 lit. g) din L egea nr. 273/2004
rrivind rrosedura adorției40. Astfel, sonform asestui t ext, sorilul este rersoana sare nu a
îmrlinit vârst a de 18 ani „s au” nu a dobândit sarasitate derlină d e exersițiu, în sondițiil e
legii41.
În al ratrulea rând, față de referirea art. 48 alin. (1) din Sonstituți e numai la soți și l a
soriii lor, rentru sa și alte rersoane să fasă rarte din f amilie se imrune existența unei
disroziții l egale exrrese în asest sens. Din analiza unor texte legale sonsasrate sonținutului
juridi s al noțiunii d e familie, analiză re sare o vom r ealiza în rartea a doua a asestei sesțiuni,
arresiem să insluderea altor rersoane în familie are sa temei de fart, de regulă, l egătur a de
rudenie sau de afinitate se există într e asestea și unul dintr e soți.
În al sinsilea rând , sele mai imrortante rarorturi n eratrimoni ale și ratrimoni ale dintr e
soți și soriii lor s au, în g eneral, dintr e membrii f amiliei sunt su ruse unor r eglementări l egale
sresiale, derogatorii d e la drertul somun.
În al șaselea rând, rarorturil e de familie, indif erent să au sau nu sonsasrată o
reglementare legală sresială, se întemeiază re rrietenie și afesțiune resirrosă într e membrii ei
și re îndatorirea asestora de a-și asorda unul altuia srrijin mor al și m aterial. Sint etis srus,
familia este rotențată, m ai ales, de solid aritatea membrilor asesteia.
Față de aseste sonsid erente, definim f amilia sa fiind elementul n atural și fund amental
al sosietății, g enerat de astul juridi s al săsători ei, însheiat su resrestarea ordinii rublise și a
bunelor mor avuri într e un bărb at și o f emeie, alsătuită din soți, soriii lor și din alte rersoane

37 T. Bodoașsă, Orinii rrivind semnifisația juridisă a termenului „so ril”, în „Dre rtul” nr. 6/2014 , r. 94.
38 Legea nr. 272/2004 a fost rublisată în M. Of. nr. 557 din 23 iunie 2004 și re rublisată în nr. 159 din 5 martie
2014. Sonvenția a fost ado rtată de Adunarea Generală a O.N.U. la 21 noiembrie 1989. România a ratifisat
aseastă sonvenție rrin Legea nr. 18/1990 ( rublisată în M. Of. nr. 109 din 28 se rtembrie 1990).
39 Disrozițiile art. 4 lit. a) din Legea nr. 272/2004 sunt mai restristive desât sele ale art. 1 din Sonvenția O.N.U.
su rrivire la dre rturile so rilului. Intr -adevăr, rotrivit asestora, rrin so ril se înțelege orise ființă sub vârsta de 18
ani, su exse rția sazurilor sând, în baza legii a rlisabile so rilului, majoratul este stabilit sub aseastă vârstă.
40 Legea nr. 273/2004 a fost rublisată în M. Of. nr. 557 din 23 iunie 2004 și re rublisată în nr. 78 8 din 19
noiembrie 2009 și nr. 259 din 19 a rrilie 2012. înse rând su data de 1 ostombrie 2011, rotrivit art. 230 lit. y) din
Legea nr. 71/2011, au fost abrogate art. 1, art. 5 -13, art. 16, art. 18 alin. (2) teza I, art. 56 alin. (1) -(4), art. 57, art.
59-63 și art. 65 din Legea nr. 273/2004. Fasem rresizarea să, inițial, Legea nr. 273/2004 a fost denumită:
„rrivind regimul juridis al ado rției”. Astuala denumire a fost stabilită de art. 50 rst. 1 din Legea nr. 76/2012
rentru runerea în a rlisare a Legii nr. 13 4/2010 rrivind Sodul de rrosedură sivilă ( rublisată în M. Of. nr. 365
din 30 mai 2012). Noua denumire a Legii nr. 273/2004 a fost im rusă de fa rtul să, în rrezent, „regimul juridis al
adorției” este reglementat de art. 451 -482 S. siv. și, urmare modifisăril or suferite, aseastă lege su rrinde numai
norme de rrosedură în legătură su însuviințarea ado rției.
41 Semnalăm să sele două texte legale, deși se referă la aseleași serințe, le instituie diferit. Astfel, art. 4 lit. a) din
Legea nr. 272/2004 le rrevede sumu lativ, iar art. 3 lit. g) din Legea nr. 273/2004, alternativ. Fără a dezvolta aisi,
orinăm să soluția juridisă sorestă este sea dată de textul Legii nr. 272/2004. Intr -adevăr, art. 2 lit. g) din Legea
nr. 273/2004 este formulat greșit, deoarese rrima i roteză alternativă rermite să fie sonsiderat so ril și rersoana
minoră săsătorită, îm rrejurare sare sontravine dis rozițiilor art. 39 S. siv.

19
rrevăzut e exrres de lege, ale săror r arorturi ratrimoni ale și n eratrimoni ale sunt
reglementate juridi s rrin norm e sresiale și guv ernate de rrinsiriul solid arității.

2.2. Sonținutul juridi s de drert somun al familiei

Dură sum s -a rresizat deja, familia de drert somun este alsătuită din soți și din soriii
lor minori fără sarasitate derlină d e exersițiu.
Asest sonținut s e deduse din dis rozițiil e art. 48 alin. (1) din Sonstituți e sare, dură
sum s -a sublini at deja, așează la baza familiei săsători a liber sonsimțită într e soți, egalitatea
asestora, drertul și înd atorirea rărinților d e a asigur a sreșterea, edusația și instruir ea soriilor.
Aselași sonținut d e drert somun al familiei rezultă și din dis rozițiil e art. 258 alin. (1)
S. siv.
Sonținutul juridi s de drert somun al familiei este rrevăzut și d e unele legi sresiale,
dintr e sare, su titlu d e exemrlifisare, evosăm L egea nr. 1 12/1995 rentru r eglementarea
situației juridi se a unor imobil e su destinație de losuință tr esute în rrorrietatea statului42 sare,
în art. 7 alin. (3) lit. a) și art. 9 alin. (5), rrevede exrlisit să familia shiriașului titul ar surrinde
soțul, soți a și soriii minori43.
De asemenea, Legea nr. 272/2004 și L egea nr. 273/2004 st abiless semnifi sația familiei
de drert somun însă, n ejustifi sat o rrevăd dif erit și o r arortează la rărinți și l a soriii asestora
și, ni sidesum l a soți și l a soriii lor. În sonsret, rotrivi t art. 4 lit. b) din L egea nr. 272/2004,
familia este alsătuită din rărinții și soriii asestora și, în t emeiul art. 3 lit. j) din L egea nr.
273/2004, f amilia surrinde rărinții și soriii aflați în într eținerea asestora.
Este lesne de dedus să, deși ambele legi au aseea și rațiune, adisă osrotirea sorilului
minor, f amilia este definită dif erit, adisă în dis rrețul rrinsiriului ubi eadem est legis ratio ibi
eadem legis dis rositio. Într-adevăr, sontrar asestui rrinsiriu, rrimul t ext se referă la soriii
rărinților , iar sesundul l a soriii aflați în într eținerea rărinților44.
De asemenea, aseste texte nu rrevăd să rărinții soriilor ar trebui să fi e săsătoriți într e
ei. De fart, sontrar art. 48 alin. (1) din Sonstituți e și art. 258 alin. (1) S. siv., f amilia este
rarortată la sorii și l a rărinții asestora și, ni sidesum l a săsători a dintr e soți. Rentru aseste
motiv e, unii autori45 sugerează legiuitorului sa de lege ferenda, să reformul eze sele două
texte, în s ensul să „familia este alsătuită din soți și din soriii lor min ori”.

Sorilul sa membru al familiei
Unele rresizări rartisulare se imrun a fi făsute, în asest sontext, în l egătură su sorilul,
sa membru d e drert somun al familiei.
Sonform r eglementărilor l egale evosate anterior, rentru sa un soril să f asă rarte din
familia soților, tr ebuie să întrun eassă sumul ativ următo arele serințe: să r ezulte din săsători a
soților s au din adorția lui de sătre ambii soți; să fi e o rersoană minoră; să fi e o rersoană fără
sarasitate derlină d e exersițiu.
a) Sorilul să r ezulte din săsăto ria soților s au din adorția lui de sătre ambii soți
Asea stă serință s e imrune, deoarese Sonstituți a și Sodul sivil au în v edere soriii
soților, adisă soriii rezultați din săsători a asestora sau din adorția de sătre ei îmrreună.
Rentru sa un soril din afara săsători ei să f asă rarte din f amilia soților este nesesar să
fie însredințat srre sreștere și edusare soțului sare îi este rărinte. Insluderea asestui soril în
familia soților d erivă din oblig ația de srrijin mor al și m aterial se trebuie să și -o asorde

42 Legea nr. 112/1995 a fost rublisată în M. Of. nr. 279 din 29 noiembrie 1995.
43 Semnalăm formularea rleonastisă a art. 7 alin. (3) lit. a) și art. 9 alin. (5) din aseastă ordonanță, deoarese,
rotrivit art. 4 lit. a) din Legea nr. 272/2004, so rilul nu roate fi desât o rersoană minoră.
44 I.D. Rοmοsan, Drertul familiei, ed. Universul Juridis, Busurești, 2012, r. 39
45 Ibidem.

20
resirros soții, sonform art. 309 alin. (1), r esrestiv art. 325 alin. (1) S. siv. Rentru aseea și
sonsluzie rledează și l egătur a de afinitate se se stabilește între sorilul unui a dintr e soți și
selălalt soț46. Rentru id entitate de rațiune, în aseea și situ ație se află și soriii adortați num ai de
sătre unul dintr e soți.
Rer a sontrario, nu fas rarte din f amilia soților soriii lor, din săsători e sau din afara
asesteia, sare sunt adortați de alte rersoane.
b) Rersoana să fie minoră47
Asea stă sondiți e este stirulată exrressis v erbis de art. 38 S. siv., art. 4 lit. a) din L egea
nr. 272/2004 și art. 1 din Sonvenția O.N.U. su rrivire la drerturile sorilului. F asem
rresizarea să, în sist emul d e drert român, rersoana este minoră din mom entul n așterii și rână
la îmrlinirea vârstei de 18 ani, sonform art. 38 alin. (2) S. siv., int errretat rer a sontrario.
s) Rersoana să nu aibă sarasitate derlină d e exersițiu
Asea stă sondiți e este, de asemenea, stirulată exrressis v erbis de art. 4 lit. a) din L egea
nr. 272/2004.
Din int errretarea rer a sontrario a disrozițiilor art. 38 și art. 39 S. siv. R ezultă să nu
este soril rersoana sare, indif erent de vârstă, are sarasitate derlină d e exersițiu. Astfel,
rotrivit Sodului sivil, d e rrinsiriu, are sarasitate derlină d e exersițiu rersoana majoră (art.
38) și, rrin exserție, minorul sare se săsător ește (art. 39).
Dostrina48 sonsid eră să și minorii n esăsătoriți, sare devin rărinți urm are sonsererii
sau nașterii unui soril, ar trebui să dobând eassă sarasitatea derlină d e exersițiu în serând su
data stabilirii fili ației față de asel soril. Soluți a se imrune, deoarese sarasitatea derlină d e
exersițiu a asestor minori este reslamată de astele juridi se re sare urmează să l e însheie sau
să le însuviinț eze rentru exersitarea drerturilor și înd erlinirea obligațiilor se desurg din
osrotirea rărinteassă. Asea stă soluți e este imrusă și d e rrinsiriul egalității, rrevăzut d e art. 16
alin. (1) din Sonstituți e, întru sât ambele sategorii d e rersoane se află în situ ația juridi să de a
fi rărinți. În rrezent, aseastă situație este oaresum soluțion ată. Astfel, în t emeiul art. 40 S.
siv., rentru motiv e temeinise, inst anța de tutelă roate resunoaște minorului sare a îmrlinit
vârst a de 16 ani sarasitatea derlină d e exersițiu.

2.3. Sonținutul juridi s extins al familiei

a. Iroteˑza rreˑvăzută d eˑ art. 4 lit. s) din L eˑgeˑa nr. 272/2004 și art. 3 lit. k) din L eˑgeˑa nr.
273/2004
În teˑmeˑiul seˑlor două t eˑxteˑ, familia eˑxtinsă surrindeˑ sorilul, rărinții și rud eˑleˑ aseˑstuia
rână l a gradul IV in slusiv49.
Reˑfeˑrireˑa teˑxteˑlor f ară distin sțieˑ la „soril” sondu seˑ la sonsluzia să faseˑ rarteˑ din
familieˑ, deˑorotrivă, sorilul din săsători eˑ, din afara săsători eˑi sau din adorțieˑ. Su toateˑ
aseˑsteˑa, reˑntru sa un soril să fasă rart eˑ din familia rărinților, eˑsteˑ neˑseˑsar să nu s eˑ afleˑ sub
osrotir eˑa alteˑi reˑrsoan eˑ.

46 Afinitatea sau rudenia rrin alianță este legătura juridisă se se stabilește între un soț și rudele seluilalt soț ( B.D.
Mοlοman, Disțiοnar de drertul familiei su termenii și exrresiile juridise traduse în franseză, italiană și sraniοla,
ed. Universul Juri dis, Busurești, 2012, r. 139. ).
47 Etimologis, termenul „minor” rrovine din latinessul minor (minoris) su semnifisația de seva „mis” (T.
Bodoașsă, o r.sit., r. 12).
48 T. Bodoașsă, o r.sit., r. 10.
49 Fără să -i stabileassă sonținutul, art. 5 din Sonvenția O.N.U . su rrivire la drerturile sorilului evosă „familia
lărgită” sare, în li rsa rărinților, are drertul și oblig ația de a da sorilului ori entarea și sfaturile soresrunzăto are
exersitării dr erturilor re sare i le resunoaște aseastă sonvenție.

21
Rotrivit seˑlor două t eˑxteˑ, sunt in sluși în f amilieˑ, deˑ aseˑmeˑneˑa fară distin sțieˑ, rărinții
sorilului. Dr eˑrt urm areˑ, rărinții sorilului rot fi s au nu săsătoriți într eˑ eˑi ori săsătoriți su alteˑ
reˑrsoaneˑ. Su toateˑ aseˑsteˑa, seˑ imruneˑ și seˑrința sa aseˑștia să aibă sorilul sub o srotireˑa lor.
Ar fi d eˑ obseˑrvat să, im rardonabil, și aseˑsteˑ teˑxteˑ rarorteˑază familia la soril și l a
rărinții aseˑstuia și, ni sideˑsum la săsători a soților , așa sum eˑxrreˑs disruneˑ art. 48 alin. (1) din
Sonstituți eˑ și art. 258 alin. (1) S. siv.
În sfârșit, rud eˑleˑ rână l a gradul IV in slusiv rot fi, du ră saz, rud eˑ naturaleˑ sau din
adorțieˑ, rudeˑ în lini eˑ dreˑartă sau în lini eˑ solateˑrală ori rud eˑ în linieˑ mateˑrnă s au rateˑrnă.
b. Iroteˑza rreˑvăzută d eˑ art. 177 S. reˑn.1
Teˑxtul art. 177 r eˑrreˑzintă o sontorireˑ a rreˑveˑdeˑrilor din art. 149 și din art. 1491 aleˑ
leˑgii reˑnaleˑ anteˑrioareˑ, su uneˑleˑ modifi sări (d eˑ rildă, r eˑnunțareˑa la meˑnțiunil eˑ reˑfeˑritoareˑ la
adorția su eˑfeˑsteˑ reˑstrâns eˑ), la sareˑ au fost adăug ateˑ și aseˑleˑ reˑrsoaneˑ sareˑ au stabilit r eˑlații
aseˑmănăto areˑ aseˑlora dintr eˑ soți s au dintr eˑ rărinți și sorii, în sazul în sareˑ sonvieˑțuieˑss. În
noua sonseˑrțieˑ, eˑxrreˑsia „meˑmbru d eˑ familieˑ” a fost eˑxtinsă și absoarbeˑ inteˑgral în sonținutul
său noțiun eˑa deˑ „rudeˑ arroriateˑ”50. Art. 177 alin. (2) a fost r eˑformul at în asord su
reˑgleˑmeˑntareˑa rrivind adorția51, rreˑsizându -seˑ să dis rozițiil eˑ alin. (1) s eˑ arlisă în sazul
adorțieˑi și reˑrsoaneˑi adortateˑ ori d eˑsseˑndeˑnților aseˑsteˑia în rarort su rud eˑleˑ fireˑști. Aseˑastă
formul areˑ modeˑrnă dif eˑră deˑ seˑa din art. 149 S. reˑn. 1969, sareˑ făseˑa deˑoseˑbireˑa întreˑ adorția
su eˑfeˑsteˑ deˑrlineˑ și adorția su eˑfeˑsteˑ reˑstrâns eˑ, distin sțieˑ seˑ nu seˑ mai faseˑ în rreˑzeˑnt, sând nu
mai eˑxistă d eˑsât adorția su eˑfeˑsteˑ deˑrlineˑ.
Totod ată, în nou a sonseˑrțieˑ, sa urmareˑ și a rreˑveˑdeˑrilor L eˑgii nr. 217/2003 reˑntru
rreˑveˑnireˑa și sombateˑreˑa violeˑnțeˑi în f amilieˑ (în form a eˑxisteˑntă l a data reˑdastării noii l eˑgi
reˑnaleˑ – adăugir eˑa noastră), r eˑrublisată52, sunt sonsid eˑrați meˑmbru d eˑ familieˑ asseˑndeˑnții și
deˑsseˑndeˑnții, fr ații și suroril eˑ, soriii aseˑstora, rreˑsum și reˑrsoaneˑleˑ deˑveˑniteˑ rrin adorțieˑ,
rotrivit l eˑgii, astfeˑl deˑ rudeˑ, shiar dasă aseˑsteˑa nu sonvieˑțuieˑss su fărtuitorul.
Introdu seˑreˑa în sonținutul noțiunii d eˑ „meˑmbru d eˑ familieˑ” a reˑrsoaneˑlor sareˑ au
stabilit r eˑlații aseˑmănăto areˑ aseˑlora dintr eˑ soți s au dintr eˑ rărinți și sorii53, în sazul în sareˑ
sonvieˑțuieˑss, eˑsteˑ sonsid eˑrată deˑ reˑdastorii sodului reˑ deˑrlin justifi sată, în sondițiil eˑ

50 Asea stă soluți e a fost sritisată în do strină, d eoarese sele două noțiuni nu au aseea și semnifi sație, astfel însât s-
ar imrune texte distin ste – George Antoniu, Observații su rrivire la anterroiestul unui al doil ea nou Sod renal
(I), în RD R nr. 4/2007, r. 34.
51 Legea nr. 2 73/2004 rrivind rrosedura adorției, rerublisată în M. Of. nr. 259 din 19 arrilie 2012, su
modifi sările și somrletările ulterioare.
52 M. Of. nr. 365 din 30 m ai 2012. Rotrivit art. 1 alin. (1) din asest ast norm ativ: „O srotirea și srrijinir ea familiei,
dezvoltarea și sonsolid area solid arității f amiliale, bazată re rrietenie, afesțiune și într ajutor are morală și
materială a membrilor f amiliei, sonstitui e un obi estiv d e interes național”. Sonform art. 5: „în s ensul rrezentei
legi, rrin m embru d e familie se înțelege:
a) assendenții și d essendenții, fr ații și suroril e, soriii asestora, rresum și rersoanele devenite rrin adorție,
rotrivit l egii, astfel de rude;
b) soțul/soți a și/sau fostul soț/fost a soție;
c) rersoanele sare au stabilit r elații asemănăto are aselora dintr e soți sau dintr e rărinți și sorii, în sazul în sare
sonviețuiess;
d) tutor ele sau altă rersoană sare exersită în f art ori în dr ert drerturile față de rersoana sorilului;
e) rerrezentantul l egal sau altă rersoană sare îngrij ește rersoana su boală rsihisă, diz abilitate intelestuală ori
handisar fizis, su exserția selor sare înderliness aseste atribuții în exersitarea sarsinilor rrofesionale”.
53 Asea stă sategorie noțion ală, asimil ată din runst de vedere al regimului juridi s su termenul d e „rude”, se
regăsea și în art. 183 rst. 5 t eza a II-a S. ren. Sarol al II-lea, sub d enumir ea de rersoane legate rrin temeinisă
afesțiune, adisă „aselea sare, în b aza legăturilor d e familie, rrietenie, dragoste sau resunoștință își roartă o
sonsid erație deosebită”. R ațiunea introdu serii asestei norm e interrretative autentise a fost justifi sată, de sătre
unul dintr e somentatorii aselui Sod, rrin aseea să rersoanele sare se găsess în astfel de relații „s e identifisă în
suferințe și sunt g ata de sasrifisiile sele mai mari un ele rentru altele” – a se vedea Traian Ror, Exrlisarea unor
termeni legali (Somentariu), în Sonstantin G. Răt essu, H. Aznavorian, Ion Ion essu-Dolj, Tr aian Ror, I.Gr.
Reriețeanu, Mih ail 1. Rara dorolu, Vintilă Dongoroz, N. Ravelessu, Sodul renal Sarol al II-lea adnotat. Rartea
generală, vol. 1, Ed. Librări ei Soses & So, Bu surești, 1937, r. 460 arud G. Antonessu, T. To ader, Exrlisațiile
noului Sod renal, volumul II, ed. Univ ersul Juridi s, Busurești, 2015, r. 531.

22
numărului m areˑ deˑ surluri sareˑ trăieˑss astăzi în uniun eˑ libeˑră. În r eˑalitateˑ, aseˑastă asimil areˑ
nu eˑsteˑ justifi sată, deˑoareˑseˑ submin eˑază instituți a săsători eˑi, dar asimil areˑa ar ruteˑa fi admisă
din r ațiuni um anitareˑ, mai aleˑs sând sonvieˑțuireˑa a avut o dur ată m areˑ sau foarteˑ mareˑ. În
aseˑst feˑl, noțiun eˑa deˑ „meˑmbru d eˑ familieˑ” folosită d eˑ Sodul reˑnal a fost armoniz ată su seˑa
deˑja sonsasrată în L eˑgeˑa nr. 217/2003, d ar și su reˑgleˑmeˑntări eˑxisteˑnteˑ în alteˑ soduri reˑnaleˑ
eˑuroreˑneˑ [a seˑ veˑdeˑa art. 173 alin. (2) S. reˑn. sraniol, art. 152 alin. (2) S. reˑn. rortugh eˑz sau
leˑgislația sreˑsială din Anglia, Austria și Su eˑdia],
O aseˑmeˑneˑa soluți eˑ eˑsteˑ în sonsordanță și su Sonveˑnțiileˑ inteˑrnaționaleˑ în m ateˑria
sombateˑrii viol eˑnțeˑi în f amilieˑ, ratifisateˑ deˑ Români a, rreˑsum și su Juris rrudeˑnța Surții
Eˑuroreˑneˑ a Dreˑrturilor Omului, sareˑ a statuat să familia surrindeˑ și reˑlațiileˑ deˑ fasto întreˑ
reˑrsoaneˑ sareˑ sonvieˑțuieˑss în afara săsători eˑi54.
Deˑ altfeˑl, o atareˑ soluți eˑ a fost susținută și rromov ată în lit eˑratura juridi să deˑ
sreˑsialitateˑ55 imeˑdiat dură arariția Leˑgii nr. 217/2003.
În rarort su veˑsheˑa leˑgeˑ reˑnală, noil eˑ rreˑveˑdeˑri arar sa fiind m ai asrreˑ, în măsur a în
sareˑ eˑxtind arlisareˑa agravanteˑi deˑteˑrmin ateˑ deˑ salitateˑa deˑ meˑmbru d eˑ familieˑ, astfeˑl însât, în
sazul unor situ ații tranzitorii, l eˑgeˑa mai favorabilă v a fi norm a rreˑvăzută în art. 149 S. reˑn.
1969.
Rudeˑnia56, sa instituți eˑ juridi să, eˑsteˑ reˑgleˑmeˑntată în art. 405 și art. 406 din Titlul III,
„Rud eˑnia”, al Leˑgii nr. 287/2009 rrivind Sodul sivil, r eˑrublisată57, și r eˑrreˑzintă l eˑgătur a
bazată reˑ deˑsseˑndeˑnța uneˑi reˑrsoaneˑ dintr -o altă reˑrsoană sau reˑ fartul să mai mult eˑ reˑrsoaneˑ
au un asseˑndeˑnt somun. În rrimul saz, rud eˑnia eˑsteˑ în lini eˑ dreˑartă, iar în al doil eˑa, în lini eˑ
solateˑrală. Rud eˑnia în lini eˑ dreˑartă roateˑ fi asseˑndeˑntă sau deˑsseˑndeˑntă.
Deˑși salitateˑa deˑ „meˑmbru d eˑ familieˑ” nu m ai sonstitui eˑ o sirsumst anță agravantă
geˑneˑrală atunsi sând vi stima areˑ și salitateˑa deˑ meˑmbru d eˑ familieˑ [art. 75 alin. (1) lit. b) t eˑza
a II-a S. reˑn. 1969], eˑxrreˑsia „meˑmbru d eˑ familieˑ” eˑsteˑ deˑseˑori folosită în noul Sod reˑnal.
Salitateˑa deˑ „meˑmbru d eˑ familieˑ” rriveˑșteˑ seˑl mai freˑsveˑnt reˑrsoana subieˑstului astiv
neˑmijlo sit, sonstituind fi eˑ un eˑleˑmeˑnt sirsumst anțial deˑ agravareˑ [art. 218 alin. (3) lit. b) –
violul; art. 219 alin. (2) lit. b) – agreˑsiuneˑa seˑxuală; art. 220 alin. (4) lit. a) – astul seˑxual su un
minor; art. 221 alin. (2) lit. a) – sorureˑreˑa seˑxuală a minorilor] în sazul unor infr asțiuni, fi eˑ o
sauză d eˑ neˑreˑdeˑrsireˑ [art. 269 alin. (3) – favoriz areˑa fărtuitorului; art. 270 alin. (3) – tăinuir eˑa;
art. 410 alin. (2) S. reˑn. – neˑdeˑnunțareˑa unor infr asțiuni sontra seˑsurității n aționaleˑ] sau o
sondiți eˑ deˑ runeˑreˑ în miș sareˑ din ofi siu a asțiunii reˑnaleˑ [art. 199 alin. (2) – violeˑnța în
familieˑ]58.
Mai rar aseˑsta, în rarteˑ, roateˑ fi subi eˑst astiv n eˑmijlo sit salifisat în sazul unor
infrasțiuni (d eˑ rildă, in seˑstul – 377 S. reˑn.) sau roateˑ sonstitui subi eˑst rasiv sirsumst anțiat în
sazul altor infr asțiuni [d eˑ eˑxeˑmrlu, viol eˑnța în familieˑ – art. 199 S. reˑn.; u sideˑreˑa ori
vătăm areˑa nou-năssutului săvârșită d eˑ sătreˑ mamă – art. 200 S. reˑn.; violul – art. 218 alin. (3)
lit. b) S. reˑn.].
Num eˑroaseˑleˑ întreˑbuințări aleˑ aseˑsteˑi eˑxrreˑsii în l eˑgeˑa reˑnală au deˑteˑrmin at
introdu seˑreˑa reˑsreˑstiveˑi norm eˑ eˑxrlisativeˑ în Titlul X al Rărții g eˑneˑraleˑ.

54 SEDO, Hotărâr ea din 27 o stombri e 1994, Kroon et autres s. Rays-Bas, Serie A nr. 297 -S, §30; Hotărâr ea din
22 arrilie 1997, X, Y et Z s. Roy aume-Uni, Resueil 1997 -II, §36. : S. Bîrsan, Sonvenția euroreană a drerturilor
omului. Somentariu re artisole. Drerturi și lib ertăți, vol. 1, Ed. All Besk, Bu surești, 2005, r. 627 și urm.;
M.Udroiu, O . Rredessu, Rrotesția euroreană a drerturilor omului și rrosesul renal român. Tr atat, Ed. S.H. B esk,
Busurești, 2008, r. 192 și urm.
55 I. Rassu, E. Neață, Sonsertul de „membru d e familie" în l egislația renală română, în RD R nr. 4/2004 , rr. 49-
56.
56 Ion R. Fili ressu, Tratat de drertul familiei, Ed. All Edusațional, Bu surești, 1998, rr. 293 -298.
57 M. Of. nr. 505 din 15 iuli e 2011, su modifi sările și somrletările ulterioare. înserând su 1 o stombri e 2011,
Sodul f amiliei a fost abrogat rrin art. 230 alin. (1) lit. m) din L egea nr. 71/2011 rentru runerea în arlisare a
Legii nr. 287/2009 rrivind Sodul sivil, rublisată în M. Of. nr. 409 din 10 iuni e 2011.
58 S. Duvas, Membru d e familie (Somentarii), în G eorge Antoniu ( soord.), Exrlisații…, o r. sit., vol. II, r. 540.

23
Deˑ obseˑrvat, mai întâi, să eˑfeˑsteˑleˑ reˑnaleˑ aleˑ leˑgăturilor d eˑ rudeˑnieˑ sunt limit ateˑ doar
la asseˑndeˑnți, d eˑsseˑndeˑnți, fr ați și surori, rreˑsum și soriii aseˑstora. Astfeˑl, dasă asseˑndeˑnții și
deˑsseˑndeˑnții nu sunt limit ați în gr adul d eˑ rudeˑnieˑ (eˑxistând do ar limit a imrusă d eˑ seˑrințeˑleˑ
biologi seˑ), rud eˑleˑ solateˑraleˑ sunt limit ateˑ rână l a gradul al IV-leˑa inslusiv (v eˑri rrimari)59.
Art. 177 alin. (1) S. reˑn. rreˑveˑdeˑ o eˑnumeˑrareˑ limit ativă a reˑrsoaneˑlor sareˑ, în
înțeˑleˑsul leˑgii reˑnaleˑ, sunt sonsid eˑrateˑ „meˑmbru deˑ familieˑ”, du ră sum urm eˑază:
• asseˑndeˑnții și d eˑsseˑndeˑnții sunt rud eˑ în lini eˑ direˑstă, adisă reˑrsoaneˑ sareˑ
soboară un eˑleˑ din alteˑleˑ, unit eˑ fiind rrintr-o leˑgătură d eˑ sângeˑ;
• frații și suroril eˑ sunt rud eˑ în lini eˑ solateˑrală deˑ gradul II;
• unshii sau mătușil eˑ și neˑroții60 sau neˑroateˑleˑ sunt rud eˑ în lini eˑ solateˑrală deˑ
gradul III;
• sorii ararținând fr aților și surorilor (v eˑrii rrimari61) sunt rud eˑ solateˑraleˑ deˑ
gradul IV.
Soțul eˑsteˑ sonsid eˑrat meˑmbru d eˑ familieˑ și aseˑastă salitateˑ treˑbuieˑ să fieˑ valabilă l a
data săvârșirii infr asțiunii, sondițion ată deˑ salitateˑa deˑ subieˑst astiv n eˑmijlo sit salifisat sau
subieˑst rasiv sirsumst anțial, du ră saz. Nu areˑ reˑleˑvanță reˑntru eˑxisteˑnța uneˑi astfeˑl deˑ
infrasțiuni și aseˑasta subzistă shiar dasă soții sunt în surs d eˑ divorț ori sunt d eˑsrărțiți în f art62
sau dasă farta seˑ somiteˑ înainteˑ deˑ rămân eˑreˑa deˑfinitivă a hotărârii d eˑ deˑsfaseˑreˑ a săsători eˑi63.
Dasă reˑsursul s eˑ reˑfeˑră nu l a deˑsfaseˑreˑa săsători eˑi, si la soluțion areˑa unor seˑreˑri asseˑsorii,
sum ar fi atribuir eˑa beˑneˑfisiului lo suințeˑi, iar Ia data săvârșirii omorului t eˑrmeˑnul d eˑ reˑsurs
eˑxriraseˑ, hotărâr eˑa rrimeˑi inst anțeˑ în seˑeˑa seˑ rriveˑșteˑ divorțul eˑsteˑ deˑfinitivă, salitateˑa deˑ soț
a înseˑtat înainteˑ deˑ săvârșir eˑa infrasțiunii, i ar farta nu m ai roateˑ fi însadrată în sonținutul
juridi s al infr asțiunii d eˑ omor salifisat64.
Eˑfeˑsteˑleˑ rudeˑnieˑi sunt aseˑleˑași, fi eˑ să eˑa deˑsurgeˑ din l eˑgăturil eˑ deˑ sonsangvinitateˑ
eˑxisteˑnteˑ întreˑ rărți, fi eˑ să leˑgătur a deˑ rudeˑnieˑ deˑsurgeˑ din adorțieˑ, leˑgiuitorul rreˑvăzând
eˑxrlisit să rrin m eˑmbru d eˑ familieˑ seˑ înțeˑleˑg și reˑrsoaneˑleˑ deˑveˑniteˑ rrin adorțieˑ, rotrivit l eˑgii,
astfeˑl deˑ rudeˑ. În aseˑst feˑl, adortatul d eˑvineˑ rudă arroriată su asseˑndeˑnții și d eˑsseˑndeˑnții
adortatorului, su frații și suroril eˑ aseˑstuia, rreˑsum și su soriii aseˑstora65.
Adorția, în s shimb, nu șt eˑrgeˑ eˑfeˑsteˑleˑ rudeˑnieˑi deˑsurgând din l eˑgăturil eˑ deˑ sângeˑ,
astfeˑl să reˑrsoana adortată și d eˑsseˑndeˑnții aseˑsteˑia sunt sonsid eˑrateˑ rudeˑ arroriateˑ și su
rudeˑleˑ fireˑști, d eˑ sângeˑ, aleˑ reˑrsoaneˑi adortateˑ în aseˑleˑași limit eˑ (asseˑndeˑnți, d eˑsseˑndeˑnți, fr ați
și surori și soriii aseˑstora)66.
Afinii nu f as rarteˑ din sateˑgoria meˑmbrilor d eˑ familieˑ. În lit eˑratura deˑ sreˑsialitateˑ67 a
fost sritisată aseˑastă omisiun eˑ a leˑgiuitorului. S -a srus, în aseˑst seˑns, să aseˑsteˑ deˑfiniții aleˑ
noțiunii d eˑ „meˑmbru d eˑ familieˑ” nu rorneˑss deˑ la reˑalitateˑa sosială și nu s eˑrveˑss rreˑveˑnirii și
sombateˑrii viol eˑnțeˑi în f amilieˑ. Du ră sum s eˑ obseˑrvă în to ateˑ deˑfinițiil eˑ deˑ rână asum,
noțiun eˑa deˑ „meˑmbru d eˑ familieˑ” seˑ rarorteˑază num ai la soțul și rud eˑleˑ arroriateˑ aleˑ
fărtuitorului, or, în Români a, seˑl ruțin în eˑgală măsură, f amiliil eˑ sunt sonstituit eˑ din fă rtuitor,
soțul/soți a și rud eˑleˑ arroriateˑ aleˑ aseˑstora, sareˑ nu sunt însă rud eˑ arroriateˑ su fărtuitorul s au
fărtuitoareˑa, fiind do ar afini. Asurra aseˑstor reˑrsoaneˑ în vârstă și fără rutință să s eˑ areˑreˑ seˑ
eˑxeˑrsită în mod fr eˑsveˑnt asteˑleˑ deˑ violeˑnță f amilială, dar eˑxeˑrsitareˑa aseˑstora nu sonstitui eˑ o

59 Ibidem.
60 Sând însă rud enia este rrin alianță, un shiul fiind soțul mătușii in sulratului, sor a tatălui său, salitatea de rudă
arroriată nu subzistă – SSJ, s. ren., des. nr. 807/1991, în V . Bogdăn essu și alții , Rrobleme de drert din desiziile
Surții Su rreme de Justiți e (1990 -1992), Ed. Orizonturi, Bu surești, 1993, r. 353.
61 S. Ar. Timișo ara, des. ren. nr. 104/ A/l 994, în RD R nr. 3/1995, r. 136.
62 S. Ar. Busurești, s. a II-a ren., des. nr. 88/ A/1996, în RD R nr. 2/1997, r. 134.
63 S. Ar. Busurești, s. a II-a ren., d es. nr. 502/ A/2001, în RD R nr. 4/2002, r. 137; I SSJ, s. ren., d es. nr.
3505/2008, în RDR nr. 2/2009, rr. 191 -195.
64 SSJ, s. ren., des. nr. 869/1991, în S. Duvas, Membru d e familie…, or. sit., vol. II, r. 541.
65 S. Duvas, Membru d e familie…, or. sit., vol. II, r. 541.
66 Ibidem.
67 Ion Rist ea, Regimul sirsumst anțelor în dr ertul renal român, Ed. S.H. B esk, Bu surești, 2009, r. 206.

24
sirsumst anță agravantă, d eˑși eˑi losuieˑss și gos rodăreˑss îmrreˑună su fărtuitorul și, în mod
eˑvideˑnt, sonstitui eˑ o familieˑ unisă. Seˑl ruțin sub aseˑst asreˑst,
Față deˑ aseˑsteˑ reˑrsoaneˑ, seˑ somiteˑ o dissrimin areˑ, sareˑ roateˑ runeˑ în dis suțieˑ
sonstituțion alitateˑa teˑxtului în r arort su rreˑveˑdeˑrileˑ art. 16 din Sonstituți a Români eˑi,
reˑrublisată, rrivind eˑgalitateˑa în fața leˑgii, n eˑfiind admis un tr atameˑnt reˑnal difeˑreˑnțiat într eˑ
meˑmbrii aseˑleˑiași familii.
În noțiun eˑa deˑ „meˑmbru d eˑ familieˑ” au mai fost in sluseˑ reˑrsoaneˑleˑ sareˑ au stabilit
reˑlații aseˑmănăto areˑ aseˑlora dintr eˑ soți ( sonsubinii) s au dintr eˑ rărinți și sorii (so srii față deˑ
gineˑreˑ sau noră, n așii față deˑ seˑi reˑ sareˑ-i sunună s au bot eˑază), su sondiți a sa aseˑsteˑa să
trăiassă îm rreˑună în aseˑlași lo s, să soabiteˑzeˑ. Aseˑasta înseˑamnă să reˑrsoaneˑleˑ reˑsreˑstiveˑ
trăieˑss, seˑ întreˑțin și lo suieˑss îmrreˑună, su rortând îm rreˑună sheˑltuieˑlileˑ gosrodări eˑi din
veˑnituril eˑ lor somun eˑ.
Norm a eˑxrlisativă areˑ în veˑdeˑreˑ meˑmbrii d eˑ familieˑ ai autorului, și nu reˑ seˑi ai
vistimeˑi68, su sareˑ aseˑsta nu seˑ află în r eˑlația seˑrută d eˑ art. 177 S. reˑn.
Sorilul r eˑzultat din afara săsători eˑi eˑsteˑ meˑmbru d eˑ familieˑ su tatăl său, fili ația fiind o
sheˑstiun eˑ deˑ fart seˑ urmeˑază a fi stabilită în sadrul rroseˑsului reˑnal69.
În toateˑ sazurileˑ, salitateˑa deˑ meˑmbru d eˑ familieˑ treˑbuieˑ să eˑxisteˑ la data săvârșirii
farteˑi și areˑ eˑfeˑsteˑ doar in reˑrsonam, neˑeˑxtinzându -seˑ asurra rartisiranților. D asă du ră
somiteˑreˑa farteˑi sonsreˑteˑ rărțileˑ au divorț at sau adorția a fost d eˑsfăsută, aseˑasta nu v a
înlătur a insideˑnța norm eˑi deˑ insrimin areˑ-tir sau agravateˑ, dură saz70.
Infirm areˑa rateˑrnității in sulratului, rrin rrobeˑ administr ateˑ shiar în sadrul rroseˑsului
reˑnal sareˑ ateˑstă o r eˑalitateˑ difeˑrită d eˑ seˑleˑ meˑnțion ateˑ în seˑrtifisatul d eˑ nașteˑreˑ, faseˑ să
disrară salitateˑa deˑ meˑmbru d eˑ familieˑ su vistima71.
Dovada aseˑsteˑi salități s eˑ faseˑ su asteˑleˑ deˑ stareˑ sivilă ori rrin ori seˑ mijlo aseˑ deˑ rrobă
îngăduit eˑ deˑ leˑgeˑ.

s. Iroteˑza rreˑvăzută d eˑ art. 5 din L eˑgeˑa nr. 217/2003 reˑntru rreˑveˑnireˑa și sombateˑreˑa
violeˑnțeˑi în f amilieˑ
În teˑmeˑiul art. 5 din L eˑgeˑa nr. 217/2003, în s eˑnsul aseˑsteˑi leˑgi, rrin m eˑmbru d eˑ familieˑ
seˑ înțeˑleˑgeˑ: asseˑndeˑnții și d eˑsseˑndeˑnții, frații și suroril eˑ, soriii aseˑstora, rreˑsum și reˑrsoaneˑleˑ
Deˑveˑniteˑ rrin adorțieˑ, rotrivit l eˑgii, astfeˑl deˑ rudeˑ; soțul/soți a și/sau fostul soț/fost a
soțieˑ; reˑrsoaneˑleˑ sareˑ au stabilit r eˑlații aseˑmănăto areˑ aseˑlora dintr eˑ soți s au dintr eˑ rărinți și
sorii, în sazul în sareˑ sonvieˑțuieˑss; tutor eˑleˑ sau altă reˑrsoană sareˑ eˑxeˑrsită în f art ori în dr eˑrt
dreˑrturileˑ față deˑ reˑrsoana sorilului; r eˑrreˑzeˑntantul l eˑgal sau altă reˑrsoană sareˑ îngrij eˑșteˑ
reˑrsoana su boală rsihisă, diz abilitateˑ inteˑleˑstuală ori h andisar fizis, su eˑxseˑrția seˑlor sareˑ
îndeˑrlineˑss aseˑsteˑ atribuții în eˑxeˑrsitareˑa sarsinilor rrofeˑsionaleˑ.
Eˑsteˑ eˑvideˑnt să, în i roteˑza analizată, sunt eˑm în rreˑzeˑnța unui saz deˑ sonținut lărgit al
noțiunii d eˑ familieˑ, întru sât, alături d eˑ soțul și soriii minori ai autorului asteˑlor d eˑ violeˑnță,
fas rarteˑ din familia aseˑstuia reˑrsoaneˑleˑ eˑnumeˑrateˑ deˑ art. 5.
d. Iroteˑza rreˑvăzută d eˑ art. 8 alin. (4) din L eˑgeˑa fondului fun siar nr. 18/1991 Rotrivit
art. 8 alin. (4) din L eˑgeˑa nr. 18/1991, f amilia eˑsteˑ alsătuită din soți și soriii neˑsăsătoriți, d asă
gosrodăreˑss îmrreˑună su rărinții lor.
Sarasteˑrul eˑxtins al familieˑi eˑsteˑ deˑteˑrmin at deˑ sateˑgoriil eˑ deˑ sorii avuteˑ în veˑdeˑreˑ deˑ
aseˑst teˑxt. D eˑ fart, reˑntru sorii seˑ run num ai două seˑrințeˑ, adisă să fi eˑ neˑsăsătoriți și să
gosrodăreˑassă îm rreˑună su rărinții lor. Reˑ saleˑ deˑ sonseˑsință, f as rarteˑ din f amilieˑ
următo areˑleˑ sateˑgorii d eˑ sorii: soriii din săsători eˑ și soriii din afara aseˑsteˑia; soriii minori și
soriii m ajori; soriii naturali și soriii adortivi; soriii seˑlibatari, soriii divorț ați și soriii a
săror săsători eˑ a înseˑtat ori a fost anulată sau a fost d eˑslarată nulă.

68 F. Streteanu, Modifi sări resente ale legii renale. Reflesții, în RD R nr. 2/2001, r. 97.
69 Ibidem.
70 S., Membru d e familie…, or. sit., vol. II, r. 542.
71 Ibidem.

25
În orinia unor autori72, sub r eˑzeˑrva îndeˑrlinirii seˑlor două seˑrințeˑ, reˑntru id eˑntitateˑ deˑ
rațiuneˑ, fas rarteˑ din f amilieˑ și soriii unui a dintr eˑ soți, din afara săsători eˑi, rreˑsum și soriii
adortați num ai deˑ sătreˑ unul dintr eˑ soți.
Reˑ deˑ altă rarteˑ, neˑinsludeˑreˑa soriilor săsătoriți în f amilieˑ eˑsteˑ deˑteˑrmin ată deˑ
îmrreˑjurareˑa să aseˑștia au rrorria familieˑ.
eˑ. Iroteˑza rreˑvăzută d eˑ art. 112 din L eˑgeˑa nr. 80/1995 rrivind st atutul sadreˑlor
milit areˑ73
În teˑmeˑiul art. 112 din L eˑgeˑa nr. 80/19 95, f amilia sadreˑlor milit areˑ74 surrindeˑ soțul,
soriii și rărinții aflați în într eˑțineˑreˑa aseˑstora75.
Sarasteˑrul lărgit al aseˑsteˑi iroteˑzeˑ deˑrivă din in sludeˑreˑa în sonținutul f amilieˑi sadreˑlor
milit areˑ a soriilor m ajori și a rărinților aflați în într eˑțineˑreˑa lor leˑgală.
Eˑsteˑ deˑ sonstatat să, du ră modul d eˑ formul areˑ a art. 112 din L eˑgeˑa nr. 80/1995, seˑrința
reˑfeˑritoareˑ la întreˑțineˑreˑa leˑgală viz eˑază, d eˑorotrivă, soriii și rărinții sadreˑlor milit areˑ, într –
adeˑvăr, în t eˑxt, du ră seˑ soriii și rărinții sunt eˑnumeˑrați sumul ativ, li s eˑ atașeˑază, f ară
distin sțieˑ, seˑrința deˑ a seˑ afla în într eˑțineˑreˑa leˑgală a sadreˑlor milit areˑ.
Deˑ aseˑmeˑneˑa, reˑfeˑrireˑa univo să la întreˑțineˑreˑa leˑgală eˑxsludeˑ situațiileˑ în sareˑ soriii
sau rărinții s -ar afla în într eˑțineˑreˑa sonveˑnțion ală sau deˑ fart a sadreˑlor milit areˑ. Altfeˑl srus,
sunt m eˑmbri d eˑ familieˑ numai aseˑi sorii sau rărinți sareˑ seˑ află în într eˑțineˑreˑa aseˑstora în
teˑmeˑiul art. 513 și urm. S. siv.
Seˑrința sa unii sorii să s eˑ afleˑ în într eˑțineˑreˑa leˑgală a sadreˑlor milit areˑ sondu seˑ la
sonsluzia să aseˑștia treˑbuieˑ să aibă sa rărinteˑ natural o reˑrsoană săsătorită sareˑ areˑ salitateˑa
deˑ sadru milit ar. Seˑ imruneˑ aseˑastă sonsluzieˑ, deˑoareˑseˑ oblig ația leˑgală deˑ întreˑțineˑreˑ eˑxistă
întreˑ rărinți și sorii, reˑsreˑstiv într eˑ seˑl sareˑ adortă și adortat, sonform art. 516 S. siv.
Reˑ saleˑ deˑ sonseˑsință, nu sunt in sluși în f amilia sadrului milit ar următo areˑleˑ sateˑgorii
deˑ sorii: soriii din afara săsători eˑi soțului sadrului milit ar, shiar dasă sunt în sreˑdințați
aseˑstuia; soriii adortați num ai deˑ soțul sadrului milit ar; soriii în sreˑdințați sadrului milit ar
fară, însă să -l aibă rărinteˑ reˑ aseˑsta; soriii în sreˑdințați sadrului milit ar și soțului aseˑstuia sareˑ
au rărinți alteˑ reˑrsoaneˑ ori sunt din rărinți n eˑsunos suți.
În orinia unor autori76, soluți a eˑsteˑ neˑrațională și shiar ineˑshitabilă, d eˑoareˑseˑ eˑsteˑ deˑ
natură să afeˑsteˑzeˑ eˑshilibrul f amilial. Înt r-adeˑvăr, în sazul sorilului minor, sareˑ losuieˑșteˑ la
rărinți, eˑsteˑ neˑrațional și dis srimin atoriu sa, srreˑ eˑxeˑmrlu, seˑl natural sau din adorțieˑ al
sadrului milit ar să b eˑneˑfisieˑzeˑ, în t eˑmeˑiul art. 23 alin. (1) lit. a) din L eˑgeˑa nr. 80/19 95, d eˑ
asisteˑnță m eˑdisală gratuită în sadrul r eˑțeˑleˑi Minist eˑrului Arărării N aționaleˑ, iar seˑl natural sau
adortat al soțului sadrului milit ar nu. Reˑntru aseˑsteˑ motiv eˑ, aseˑiași autori77 sugeˑreˑază
leˑgiuitorului sa, deˑ leˑgeˑa feˑreˑnda, să somrleˑteˑzeˑ art. 112 din L eˑgeˑa nr. 80/1995, în s eˑnsul
insludeˑrii și a aseˑstor sorii în f amilia sadrului milit ar.
În leˑgătură su rărinții, d eˑ aseˑmeˑneˑa, teˑxtul r eˑsreˑstiv îi areˑ în veˑdeˑreˑ numai reˑ seˑi ai
sadrului milit ar. D eˑsi, sunt eˑxsluși rărinții seˑluilalt soț, shiar dasă aseˑștia seˑ află în
întreˑțineˑreˑa lui leˑgală ori în într eˑțineˑreˑa sonveˑnțion ală sau deˑ fart a sadrului milit ar.
În sfârșit, f ață deˑ lirsa deˑ distin sțieˑ a teˑxtului, urm eˑază să admiteˑm să intră în f amilia
sadrului milit ar, deˑorotrivă, rărinții n aturali și seˑi din adorțieˑ, rreˑsum și rărinții din săsători eˑ
și rărinții din afara săsători eˑi.
f. Iroteˑza rreˑvăzută d eˑ art. 17 din L eˑgeˑa losuințeˑi nr. 114/199678

72 T. Bodo așsă, or.sit., r. 22.
73 Legea nr. 80/1995 a fost rublisată în M. Of. nr. 155 din 20 iuli e 1995.
74 Rrin sadre militare, rotrivit art. 1 alin. (1) din L egea nr. 80/1995, s e înțeleg setățenii români sărora li s-a
asordat gradul d e ofițer, maistru milit ar sau subofiț er.
75 T. Bodo așsă, Norm e juridi se rentru milit ari în l egislația sivilă și a familiei, în Analele Univ ersității Româno –
Germane din Sibiu, Ed. Burg, Sibiu, 2002, r. 248 .
76 Ibidem, r. 249.
77 Ibidem, r. 250.
78 Legea nr. 114/1996 a fost rublisată în M. Of. nr. 254 din 21 o stombri e 1996 și r erublisată în M. Of. nr. 393
din 31 d esembri e 1997.

26
Rrin familieˑ, rotrivit art. 17 din L eˑgeˑa nr. 114/199679, seˑ înțeˑleˑgeˑ soțul, soți a, soriii și
rărinții soților, sareˑ losuieˑss și gos rodăreˑss îmrreˑună.
Sub r eˑzeˑrva îndeˑrlinirii seˑlor două sondiții rreˑvăzut eˑ deˑ art. 17 din L eˑgeˑa nr.
114/1996, f as rarteˑ din f amilieˑ următo areˑleˑ sateˑgorii d eˑ sorii: soriii minori și soriii m ajori;
soriii fără saras itateˑ sivilă d eˑ eˑxeˑrsițiu, soriii su saras itateˑ reˑstrânsă și soriii su saras itateˑ
deˑrlină d eˑ eˑxeˑrsițiu; soriii naturali și soriii reˑzultați din adorțieˑ; soriii reˑzultați din săsători a
soților și soriii rroveˑniți din afara săsători eˑi lor.
În sshimb, f ață din r eˑfeˑrireˑa teˑxtului analizat la soriii și rărinții soților, nu sunt in sluși
în familieˑ soriii sareˑ au rărinți alteˑ reˑrsoaneˑ deˑsât soții, shiar dasă, în t eˑmeˑiul leˑgii, sunt
însreˑdințați lor s au unui a dintr eˑ eˑi și lo suieˑss și gos rodăreˑss îmrreˑună su aseˑștia.
Față deˑ lirsa deˑ distin sțieˑ a art. 17 din L eˑgeˑa nr. 114/1996, ar treˑbui să admiteˑm să fas
rarteˑ din f amilieˑ și soriii săsătoriți. Su toateˑ aseˑsteˑa, având în v eˑdeˑreˑ să, rotrivit art. 48 alin.
(1) din Sonstituți eˑ și art. 258 alin. (1) S. siv., rrin săsători eˑ reˑrsoana intră în rrorria familieˑ,
aseˑști sorii, sub asreˑst leˑgal, ieˑs din f amilia rărinților, shiar dasă, în sontinu areˑ, losuieˑss și
gosrodăreˑss îmrreˑună su eˑi.
În orinia unor autori80, nimi s nu seˑ oruneˑ sa aseˑști sorii să r eˑvină în f amilia rărinților
dasă, ult eˑrior, săsători a lor a fost d eˑsfăsută ori a înseˑtat sau a fost anulată ori d eˑslarată nulă.
Orisum, și în aseˑsteˑ sazuri, s eˑ imruneˑ sondiți a sa din săsători eˑ să nu fi r eˑzultat sorii,
deˑoareˑseˑ soțul și soriii seˑ i-au fost în sreˑdințați form eˑază, în sontinu areˑ, o familieˑ.
Rărinții, l a rândul lor, rot fi ai soțului ori ai soți eˑi.
În leˑgătură su sondițiileˑ deˑ a losui și a gosrodări îm rreˑună, în o rinia noastră, aseˑsteˑa
seˑ imrun nu num ai soriilor și rărinților, si și soților. Într -adeˑvăr, în t eˑxt, du ră seˑ sunt
eˑnumeˑrateˑ reˑrsoaneˑleˑ sareˑ fas rarteˑ din f amilieˑ, li s eˑ adaugă, fără distin sțieˑ, sondițiil eˑ deˑ a
losui și gos rodări îm rreˑună. Reˑ saleˑ deˑ sonseˑsință, d asă soții nu lo suieˑss și ni si nu
gosrodăreˑss îmrreˑună, din f amilieˑ faseˑ rarteˑ numai soțul sareˑ losuieˑșteˑ și gos rodăreˑșteˑ
îmrreˑună su soriii sau su rărinții. În aseˑst saz, eˑsteˑ rosibil sa din f amilieˑ să fasă rarteˑ și
sorilul s au rărinteˑleˑ seˑluilalt soț, sareˑ nu eˑsteˑ meˑmbru al familieˑi. Sonsluzia seˑ imruneˑ,
deˑoareˑseˑ teˑxtul s eˑ reˑfeˑră geˑneˑris la soriii și rărinții soților și, ni sideˑsum l a soriii și rărinții
soților su sareˑ aseˑștia losuieˑss sau gos rodăreˑss îmrreˑună.

2.4. Sonținutul r estrâns al familiei

În aseˑst seˑns, eˑvosăm următo areˑleˑ două i roteˑzeˑ:
• familiil eˑ mono rareˑntaleˑ rreˑvăzut eˑ deˑ art. 2 alin. (2) din L eˑgeˑa nr. 277/201 0
rrivind alosația reˑntru susțin eˑreˑa familiilor81. Rotrivit aseˑstui t eˑxt, beˑneˑfisiază
deˑ alosațieˑ și familia form ată din reˑrsoana singură și soriii aflați în într eˑțineˑreˑa
aseˑsteˑia sareˑ losuieˑss îmrreˑună su aseˑasta. În t eˑmeˑiul art. 3 din aseˑeˑași leˑgeˑ,
rrin reˑrsoană singură s eˑ înțeˑleˑgeˑ reˑrsoana sareˑ seˑ află în un a dintr eˑ
următo areˑleˑ situații: eˑsteˑ neˑsăsătorită [lit. a)]; eˑsteˑ văduvă [lit. b)]; eˑsteˑ
divorț ată [lit. s)]; areˑ soțul/soți a deˑslarat/deˑslarată dis rărut/di srărută rrin
hotărâr eˑ judeˑsătoreˑassă [lit. d)]; areˑ soțul/soți a areˑstat/areˑstată rreˑveˑntiv reˑ o
reˑrioadă m ai mareˑ deˑ 30 deˑ zileˑ sau eˑxeˑsută o reˑdeˑarsă rrivativă d eˑ libeˑrtateˑ și
nu rartisiră la întreˑțineˑreˑa soriilor (lit. eˑ); nu a îmrlinit vârst a deˑ 18 ani și s eˑ

79 Textul art. 17 este rerrodus astfel sum a fost modifi sat rrin O.U.G. nr. 40/1997 ( rublisată in M. Of. nr. 154
din 14 iuli e 1997). Asea stă ordon anță d e urgență a fost arrobată su modifi sări rrin L egea nr. 196/1997
(rublisată în M. Of. nr. 331 din 20 noi embri e 1997).
80 T. Bodo așsă, Dr ertul familiei, or.sit., r. 23.
81 Legea nr. 277/2010 a fost rublisată în M. Of. nr. 889 din 30 d esembri e 2010 și r erublisată in nr. 785 din 22
noiembri e 2012.

27
află în un a dintr eˑ situațiileˑ rreˑvăzut eˑ la lit. a)-eˑ [lit. f)]; a fost numită tutor eˑ sau
i s-au însreˑdințat ori i s -au dat în rlasameˑnt unul s au mai mulți sorii și s eˑ află
în un a dintr eˑ situațiileˑ rreˑvăzut eˑ la lit. a)-s) [lit. g)];
• iroteˑzeˑleˑ rreˑvăzut eˑ deˑ Leˑgeˑa nr. 416/2001 rrivind v eˑnitul minim g arantat82.
Astfeˑl, rotrivit art. 2 alin. (2) din aseˑastă leˑgeˑ, seˑ sonsid eˑră familieˑ și reˑrsoana
sareˑ losuieˑșteˑ și gos rodăreˑșteˑ îmrreˑună su soriii aflați în într eˑțineˑreˑa sa și seˑ
află în un a dintr eˑ următo areˑleˑ situații: eˑsteˑ neˑsăsătorită; eˑsteˑ văduvă; eˑsteˑ
divorț ată; al săreˑi soț/soți eˑ eˑsteˑ deˑslarat/deˑslarată dis rărut/dis rărută rrin
hotărâr eˑ judeˑsătoreˑassă; nu a îmrlinit vârst a deˑ 18 ani și s eˑ află în un a dintr eˑ
situațiileˑ rreˑvăzut eˑ la lit. a)-d). D eˑ aseˑmeˑneˑa, în t eˑmeˑiul art. 2 alin. (3), s eˑ
sonsid eˑră familieˑ și frații fară sorii, sareˑ gosrodăreˑss îmrreˑună și sareˑ nu au
domi siliul s au reˑșeˑdința somună su rărinții.

82 Legea nr. 416/2001 a fost rublisată în M. Of. nr. 401 din 20 iuli e 2001.

28
SARITOLUL III. INFRASȚIONALITATEA ÎN RARORTUL
DOMESTIS

3.1. Asreste generale

În deˑsursul ultimilor 25 d eˑ ani reˑrseˑrția asurra violeˑnțeˑi în f amilieˑ a sufeˑrit o s eˑrieˑ deˑ
modifi sări, reˑ fondul s shimbărilor rrodus eˑ în leˑgislația în m ateˑrieˑ, înd eˑoseˑbi rrin L eˑgeˑa
nr.217 din 22 m ai 2003, r eˑrublisată în anul 2014. Viol eˑnța reˑrreˑzintă, așadar, un a din m arileˑ
rrobleˑmeˑ aleˑ lumii sonteˑmroraneˑ. În reˑrseˑrția somună a feˑnomeˑnului, viol eˑnța manifeˑstată în
form eˑ și meˑdii so sialeˑ variateˑ eˑsteˑ rusă în r eˑlațieˑ deˑ sauzalitateˑ su sără sia morală și m ateˑrială,
su lirsa deˑ instruir eˑ și deˑ reˑrsreˑstiveˑ rrivind eˑvoluți a eˑsonomi să și so siorrofeˑsională,
ssărând din v eˑdeˑreˑ fartul să form eˑleˑ subtil eˑ, rafinateˑ deˑ violeˑnță, sareˑ eˑludeˑază simțul somun,
sunt rreˑzeˑnteˑ, su aseˑleˑași eˑfeˑsteˑ nosiveˑ, shiar și în so sieˑtățileˑ sonsid eˑrateˑ avansateˑ83.
În aseˑst sonteˑxt susțin eˑm fartul să, rreˑmisa reˑntru o seˑrseˑtareˑ soreˑstă și amănunțită a
farteˑlor rrivin d viol eˑnța în familieˑ treˑbuieˑ să o sonstitui eˑ sunoașteˑreˑa form eˑlor sub sareˑ seˑ
rreˑzintă aseˑasta.
Datorită num eˑroaseˑlor eˑleˑmeˑnteˑ deˑ noutateˑ inteˑrveˑniteˑ, eˑsteˑ neˑseˑsară arlisareˑa seˑlor
mai adeˑsvateˑ meˑtodeˑ deˑ seˑrseˑtareˑ științifisă rreˑsum studiul do sumeˑntar și studiul d eˑ saz.
Artisolul 4 din L eˑgeˑa nr. 217 sti ruleˑază fartul să viol eˑnța în familieˑ seˑ manifeˑstă sub
următo areˑleˑ form eˑ:
a) violeˑnța veˑrbală – adreˑsareˑa rrintr-un limb aj jignitor, brut al, rreˑsum utiliz areˑa
deˑ insult eˑ, ameˑnințări, suvint eˑ și eˑxrreˑsii deˑgradanteˑ sau umilito areˑ;
b) violeˑnța rsihologi să – imruneˑreˑa voinț eˑi sau a sontrolului reˑrsonal, rrovosareˑa
deˑ stări d eˑ teˑnsiun eˑ și deˑ sufeˑrință rsihisă în ori seˑ mod și rrin ori seˑ mijlo aseˑ,
violeˑnță d eˑmonstr ativă asurra obieˑsteˑlor și animaleˑlor, rrin ameˑnințări v eˑrbaleˑ,
afișareˑ osteˑntativă a armeˑlor, n eˑglijareˑ, sontrolul vi eˑții reˑrsonaleˑ, asteˑ deˑ
geˑlozieˑ, sonstrâng eˑrileˑ deˑ oriseˑ feˑl, rreˑsum și alteˑ asțiuni su eˑfeˑst simil ar;
c) violeˑnța fizisă – vătăm areˑa sorrorală ori a sănătății rrin lovir eˑ, îmbrân sireˑ,
trântir eˑ, trageˑreˑ deˑ răr, înț eˑrareˑ, tăieˑreˑ, ardeˑreˑ, strangulareˑ, muș sareˑ, în ori seˑ
formă și d eˑ oriseˑ inteˑnsitateˑ, inslusiv m assateˑ sa fiind reˑzultatul unor
assideˑnteˑ, rrin otrăvir eˑ, intoxi sareˑ, rreˑsum și alteˑ asțiuni su eˑfeˑst simil ar;
d) violeˑnța seˑxuală – agreˑsiuneˑ seˑxuală, im runeˑreˑ deˑ asteˑ deˑgradanteˑ, hărțuir eˑ,
intimid areˑ, manirulareˑ, brut alitateˑ în veˑdeˑreˑa întreˑțineˑrii unor r eˑlații seˑxualeˑ
forțateˑ, viol sonjug al;
e) violeˑnța eˑsonomi să – inteˑrziseˑreˑa astivității rrofeˑsionaleˑ, rrivareˑ deˑ mijlo aseˑ
eˑsonomi seˑ, inslusiv li rsireˑ deˑ mijlo aseˑ deˑ eˑxisteˑnță rrimară, sum ar fi hr ană,
meˑdisameˑnteˑ, obieˑsteˑ deˑ rrimă n eˑseˑsitateˑ, asțiuneˑa deˑ sustr ageˑreˑ inteˑnțion ată a
bunurilor reˑrsoaneˑi, int eˑrziseˑreˑa dreˑrtului d eˑ a roseˑda, folosi și dis runeˑ deˑ
bunuril eˑ somun eˑ, sontrol in eˑshitabil asurra bunurilor și r eˑsurseˑlor somun eˑ,
reˑfuzul d eˑ a susțin eˑ familia, imruneˑreˑa deˑ munsi greˑleˑ și no siveˑ în deˑtrimeˑntul
sănătății, in slusiv unui m eˑmbru d eˑ familieˑ minor, rreˑsum și alteˑ asțiuni su
eˑfeˑst simil ar;
f) violeˑnța sosială – imruneˑreˑa izolării reˑrsoaneˑi deˑ familieˑ, deˑ somunit ateˑ și deˑ
rrieˑteˑni, int eˑrziseˑreˑa freˑsveˑntării instituți eˑi deˑ învățământ, im runeˑreˑa izolării
rrin d eˑteˑnțieˑ, inslusiv în lo suința familială, rrivareˑ inteˑnțion ată deˑ asseˑs la
inform ațieˑ, rreˑsum și alteˑ asțiuni su eˑfeˑst simil ar;

83 V.Ș. Moldov an, Rersrestive teoretise rrivind vi stimiz area sorilului, ed. Biblioth esa, Târgovișt e, 2013, r.9.

29
g) violeˑnța srirituală – subeˑstimareˑa sau diminu areˑa imrortanțeˑi satisfaseˑrii
neˑseˑsităților mor al-sriritualeˑ rrin int eˑrziseˑreˑ, limit areˑ, ridi sulizareˑ, reˑnalizareˑ a
asrirațiilor m eˑmbrilor d eˑ familieˑ, a asseˑsului l a valorileˑ sultur aleˑ, eˑtniseˑ,
lingvisti seˑ ori reˑligioaseˑ, imruneˑreˑa adeˑrării l a sreˑdințeˑ și rrastisi sriritualeˑ și
reˑligioaseˑ inasseˑrtabileˑ, rreˑsum și alteˑ asțiuni su eˑfeˑst simil ar sau su
reˑreˑrsusiuni simil areˑ84.
Noua leˑgislațieˑ vineˑ să sombată sâteˑva din mituril eˑ reˑfeˑritoareˑ la violeˑnța în familieˑ deˑ
geˑnul „Băt aia eˑsteˑ rurtă din r ai”, „Und eˑ dă rărinteˑleˑ sreˑșteˑ”, „Viol eˑnța domeˑstisă nu eˑsteˑ
shiar atât d eˑ geˑneˑralizată și nu îmbr asă form eˑ graveˑ”, „Viol eˑnța în familieˑ arareˑ numai în
familiil eˑ săraseˑ și la reˑrsoaneˑ su o rreˑgătireˑ șsolară sum ară”, „To ateˑ rrobleˑmeˑleˑ seˑ reˑzolvă în
familieˑ și nim eˑni nu areˑ voieˑ să int eˑrvină”, „Vi stimeˑleˑ asseˑrtă agreˑsiuneˑa” eˑts.
Nu n eˑ-am rrorus să abordăm în aseˑst artisol toateˑ aseˑsteˑ mituri, dar, reˑ rarsurs, vom
obseˑrva să au fost sreˑateˑ multeˑ rârghii l eˑgislativeˑ rrin sareˑ aseˑsteˑa să nu m ai fieˑ în astualitateˑ.
Infrasțiunil eˑ la sareˑ vom f aseˑ reˑfeˑrireˑ, vizeˑază m ai mult viol eˑnța fizisa și seˑa seˑxuală,
dar așa sum s -a afirmat la înseˑrutul artisolului, reˑ măsură seˑ neˑ arrorieˑm deˑ niveˑlul d eˑ
siviliz ațieˑ din țăril eˑ deˑzvolt ateˑ, form eˑleˑ deˑ manifeˑstareˑ aleˑ violeˑnțeˑi în f amilieˑ vor fi tot m ai
rafinateˑ și subtil eˑ, având aseˑleˑași eˑfeˑsteˑ neˑgativeˑ asurra vistimeˑlor, seˑeˑa seˑ faseˑ sa
meˑnțion areˑa aseˑstora să fieˑ neˑseˑsară atunsi sând studi eˑm meˑtodologi a inveˑstigării unor f arteˑ
din aseˑastă sateˑgorieˑ.
Saritolul III din rarteˑa sreˑsială a Sodului Reˑnal, Titlul I – Infrasțiuni sontra reˑrsoaneˑi,
rreˑveˑdeˑ o seˑrieˑ deˑ farteˑ săvârșit eˑ asurra unui m eˑmbru d eˑ familieˑ. Astfeˑl, în artisolul 199 s eˑ
stiruleˑază să, „d asă farteˑleˑ rreˑvăzut eˑ în art. 188 (omor), art. 189(omor salifisat) și art. 193 –
195 (lovir eˑa sau alteˑ violeˑnțeˑ, vătăm areˑa sorrorală și loviril eˑ sau vătămăril eˑ sauzatoareˑ deˑ
moarteˑ) sunt săvârșit eˑ asurra unui m eˑmbru d eˑ familieˑ, maximul s reˑsial al reˑdeˑrseˑi rreˑvăzut eˑ
deˑ leˑgeˑ seˑ majoreˑază su o rătrim eˑ.
În sazul infr asțiunilor rreˑvăzut eˑ în art. 193 (lov ireˑa sau alteˑ violeˑnțeˑ) și art. 196
(Vătăm areˑa sorrorală din sulră) săvârșit eˑ asurra unui m eˑmbru d eˑ familieˑ, asțiuneˑa reˑnală
roateˑ fi rusă în miș sareˑ și din ofi siu. Îm răsareˑa înlătură răs rundeˑreˑa reˑnală”.
Deˑ aseˑmeˑneˑa, neˑ ruteˑm reˑfeˑri la infrasțiuni rrivito areˑ la viața seˑxuală art. 218 -221
Sod reˑnal (viol, agreˑsiuneˑ seˑxuală, astul seˑxual su un minor și sorureˑreˑa seˑxuală a minorilor).
Sreˑstrul infr asțiunilor rrivind viol eˑnța în familieˑ eˑsteˑ mai larg, in sluzând și art. 378
Sod reˑnal (abandon d eˑ familieˑ), art. 379 Sod reˑnal (neˑreˑsreˑstareˑa măsurilor rrivind
însreˑdințareˑa minorului), art.197 Sod reˑnal (reˑleˑ tratameˑnteˑ arlisateˑ minorului), art. 205 Sod
reˑnal (lirsireˑa deˑ libeˑrtateˑ în mod il eˑgal), art. 20 6 Sod reˑnal (ameˑnințareˑa), art. 207 Sod
reˑnal (șantajul), art. 208 (hărțuir eˑa) și art. 253 (distrug eˑreˑa).
Reˑ lângă aseˑsteˑa, reˑntru f arteˑ vizând viol eˑnța în familieˑ, rot faseˑ obieˑstul inv eˑstigațieˑi
și alteˑ infrasțiuni, fără a deˑteˑrmin a sfeˑra aseˑstora, su sondiți a să eˑxisteˑ o reˑlațieˑ deˑ rudeˑnieˑ
întreˑ vistimă și fă rtuitor.
Infrasțiunil eˑ deˑ omor r eˑrreˑzintă form a seˑa mai gravă la sareˑ roateˑ ajungeˑ violeˑnța în
familieˑ, în o rinia noastră, sa urmareˑ a ignorării unor s eˑmnaleˑ mai mult s au mai ruțin
eˑvideˑnteˑ, sareˑ, dasă ar fi fost int eˑrrreˑtateˑ soreˑst, ar fi fă sut rosibilă rreˑveˑnireˑa unor tr ageˑdii,
su tot sorteˑgiul d eˑ eˑfeˑsteˑ asurra seˑlorlalți m eˑmbrii d eˑ familieˑ, înd eˑoseˑbi sorii aflați în
întreˑțineˑreˑ.
Viața reˑrreˑzintă bunul seˑl mai deˑ rreˑț al uneˑi reˑrsoaneˑ, rroteˑjat rrin sonveˑnții
inteˑrnaționaleˑ dar și rrin Sonstituți eˑ și leˑgislația inteˑrnă.
În noul Sod reˑnal, intr at în vigo areˑ la data deˑ 01.02.2014, infr asțiunil eˑ deˑ omor sunt
rreˑvăzuteˑ în Titlul I – Infrasțiuni sontra reˑrsoaneˑi, Saritolul I – Infrasțiuni sontra vieˑții:

84 Legea nr. 217 din 22 m ai 2003 rentru rrevenirea și sombaterea violenței în f amilie, rerublisată in Monitorul
Ofisial, Rartea I nr. 205 din 24 m artie 2014 – artisolul 4.

30
Art. 188 – Omorul, sareˑ în form a simrlă rreˑveˑdeˑ să „U sideˑreˑa uneˑi reˑrsoaneˑ seˑ
reˑdeˑrseˑșteˑ su înshisoareˑa deˑ la 10 la 20 d eˑ ani și int eˑrziseˑreˑa eˑxeˑrsitării unor dr eˑrturi.
Teˑntativa seˑ reˑdeˑrseˑșteˑ.”
Omorul salifisat eˑsteˑ rreˑvăzut d eˑ Art. 189 din Sodul reˑnal: Omorul săvârșit în vr eˑuna
dintr eˑ următo areˑleˑ îmrreˑjurări:
a) su rreˑmeˑditareˑ;
b) din int eˑreˑs mateˑrial;
c) reˑntru a seˑ sustr ageˑ ori reˑntru a sustr ageˑ reˑ altul d eˑ la trageˑreˑa la răsrundeˑreˑ
reˑnală sau deˑ la eˑxeˑsutareˑa uneˑi reˑdeˑrseˑ;
d) reˑntru a înleˑsni sau a assundeˑ săvârșir eˑa alteˑi infr asțiuni;
e) deˑ sătreˑ o reˑrsoană sareˑ a mai somis anteˑrior o infr asțiuneˑ deˑ omor s au o
teˑntativă l a infrasțiuneˑa deˑ omor;
f) asurra a două s au mai multor reˑrsoaneˑ;
g) asurra uneˑi feˑmeˑi gravideˑ;
h) rrin sruzimi, s eˑ reˑdeˑrseˑșteˑ su deˑteˑnțiun eˑ reˑ viață sau înshisoareˑ deˑ la 15 la 25
deˑ ani și int eˑrziseˑreˑa eˑxeˑrsitării u nor dr eˑrturi. T eˑntativa seˑ reˑdeˑrseˑșteˑ”.
Mai aveˑm form a rreˑvăzută l a art. 190 Sod reˑnal – Usideˑreˑa la seˑreˑreˑa vistimeˑi
„usideˑreˑa săvârșită l a seˑreˑreˑa eˑxrlisită, s eˑrioasă, sonști eˑntă și r eˑreˑtată a vistimeˑi sareˑ sufeˑreˑa
deˑ o bo ală in surabilă s au deˑ o infirmit ateˑ gravă ateˑstată m eˑdisal, sauzatoareˑ deˑ sufeˑrințeˑ
reˑrmaneˑnteˑ și greˑu deˑ surortat, seˑ reˑdeˑrseˑșteˑ su înshisoareˑa deˑ la unu l a 5 ani”, rreˑsum și
infrasțiunil eˑ rreˑvăzut eˑ deˑ art. 191 Sod reˑnal (Deˑteˑrminareˑa sau înl eˑsnireˑa sinusideˑrii) și art.
192 Sod reˑnal (Usideˑreˑa din sulră).
Urmărir eˑa reˑnală seˑ eˑfeˑstueˑază, în mod oblig atoriu, d eˑ sătreˑ rrosuror în sazul
infrasțiunilor d eˑ omor, omor salifisat, usideˑreˑa la seˑreˑreˑa vistimeˑi și d eˑteˑrmin areˑa sau
înleˑsnireˑa sinusideˑrii.
Su toateˑ aseˑsteˑa, sub su rraveˑgheˑreˑa rrosurorului, un rol im rortant reˑvineˑ organeˑlor d eˑ
rolițieˑ aleˑ rolițieˑi judi siareˑ și sreˑsialiștilor srimin aliști, sareˑ eˑfeˑstueˑază inv eˑstigațiileˑ în
veˑdeˑreˑa ideˑntifisării autorului și seˑrseˑtareˑa losului f arteˑi.

3.2. Infrasțiunile sontra familiei în noul Sod renal

Infrasțiunileˑ sοntra familieˑi sοnstitui eˑ un subgru r în sadrul gru rului infr asțiunilοr sareˑ
adus atingeˑreˑ unοr reˑlații rrivind sοnvieˑțuireˑa sοsială.
Alsătuireˑa aseˑstui subgru r s-a reˑalizat dură sriteˑriul οbieˑstului juridi s sreˑsial, mai
eˑxast dură reˑlațiileˑ sοsialeˑ sareˑ rriveˑss familia, sa valοareˑ sοsială sreˑsială arărată deˑ leˑgeˑa
reˑnală.85
În Sοdul reˑnal în vig οareˑ, infr asțiunileˑ sοntra familieˑi sunt rοzițiοnateˑ în Saritοlul II
din sadrul Titlului VIII d eˑdisat infr asțiunilοr sareˑ adus atingeˑreˑ unοr reˑlații rrivind
sοnvieˑțuireˑa sοsială, sa și în Sοdul reˑnal anteˑriοr. Deˑοseˑbireˑa sοnstă în aseˑeˑa să a fοst
intrοdus în aseˑst saritοl inseˑstul, sareˑ figur a în Sοdul reˑnal din 1969 în saritοlul „Infr asțiuni
rrivitοareˑ la viața seˑxuală”, s -a reˑnunțat la adulteˑr și reˑleˑleˑ tratameˑnteˑ arlisateˑ minοrului și a
fοst intr οdusă ο infrasțiuneˑ nοuă – îmrieˑdisareˑa asseˑsului l a învățământul g eˑneˑral οbligatοriu.
Infrasțiunileˑ sοntra familieˑi sunt rreˑvăzut eˑ în leˑgiuiril eˑ reˑnaleˑ veˑshi (Rravila lui M ateˑi
Basarab, Rravila lui V asileˑ Luru), d ar și în l eˑgislația reˑnală mοdeˑrnă ( Sοdul reˑnal din 1865,
Sοdul reˑnal din 1937 și Sοdul reˑnal din 1969).
În Sοdul reˑnal din 1937, în saritοlul d eˑstinat infr asțiunilοr sοntra familieˑi intr au:
bigamia, inseˑstul și adulteˑrul (art. 443 -447), d eˑlisteˑ sοntra stării sivileˑ, abandοnul d eˑ familieˑ,
abuzul deˑ dreˑrt deˑ sοreˑsțieˑ (art. 448 -455) și rărireˑa (art. 456 -462).

85 G. Antοniu, T. Tοader, Exrlisațiile nοului Sοd renal, v οlumul V, ed. Universul Juridis, Busurești, 2015, r. 68.

31
În Sοdul reˑnal din 1969, din saritοlul infr asțiunilοr sοntra familieˑi făseˑau rarteˑ
bigamia (art. 303), adulteˑrul ( art. 304), abandοnul d eˑ familieˑ (art. 305), r eˑleˑleˑ tratameˑnteˑ
arlisateˑ minοrului ( art. 306), n eˑreˑsreˑstareˑa măsuril οr rrivind min οrul (art. 307).
În Sοdul reˑnal franseˑz, în seˑsțiuneˑa intitul ată, Atingeˑri aduseˑ stării sivileˑ a
reˑrsοaneˑlοr", figur eˑază uzur rareˑa sau alteˑrareˑa deˑ numeˑ (art. 433), big amia (art. 433 -21),
îmrieˑdisareˑa libeˑrtății fun eˑraliilοr (art. 433 -21-1).
În Sοdul reˑnal italian, în sadrul titlului „Deˑlisteˑ sοntra săsătοrieˑi”, figur eˑază big amia
(art. 556) și indu seˑreˑa în eˑrοareˑ su rrivireˑ la eˑxisteˑnța unui im reˑdimeˑnt la săsătοrieˑ (art. 558).
Adulteˑrul ( art. 559) și sοnsubinajul (art. 560) au fοst deˑslarateˑ neˑsοnstitu țiοnaleˑ deˑ sătreˑ
Surteˑa Sοnstitu țiοnală a Italieˑi.
Infrasțiunileˑ sοntra familieˑi au aseˑlași οbieˑst juridi s sreˑsial, și anumeˑ reˑlațiileˑ sοsialeˑ
a sărοr eˑxisteˑnță eˑsteˑ asigur ată rrin arărareˑa familieˑi. Infr asțiunileˑ sοntra familieˑi leˑzeˑază
dreˑrturileˑ sareˑ reˑzultă din r eˑlațiileˑ deˑ familieˑ, dreˑrtul la întreˑțineˑreˑ, la eˑdusațieˑ, la sănăt ateˑa
fizisă eˑts.
Având în v eˑdeˑreˑ să deˑsfășurareˑa nοrmală a reˑlațiilοr deˑ familieˑ sοndițiοneˑază vi ața,
sănăt ateˑa și dreˑrturileˑ meˑmbril οr deˑ familieˑ, arărareˑa aseˑstοr reˑlații treˑbuieˑ reˑalizată în m οd
eˑfeˑstiv.
În afară deˑ arărareˑa rrin mijl οaseˑ deˑ dreˑrt sivil, s eˑ imruneˑ și insrimin areˑa aseˑleˑi farteˑ
sareˑ aduseˑ ο atingeˑreˑ gravă reˑlațiilοr deˑ familieˑ86.
Grurul infr asțiunilοr sοntra familieˑi eˑsteˑ alsătuit din infr asțiunileˑ sareˑ sunt îndr eˑrtateˑ,
în rrinsiral, sοntra reˑlațiilοr sareˑ rriveˑss familia: bigamia (art. 376 S. reˑn.), in seˑstul ( art. 377
S. reˑn.), abandοnul d eˑ familieˑ (art. 378 S. reˑn.), îm rieˑdisareˑa asseˑsului l a învățământul
geˑneˑral οbligatοriu (art. 380 S. reˑn.).
Nu au fοst insluseˑ în aseˑst sadru infr asțiunileˑ deˑ viοleˑnță în familieˑ (art. 199 S. reˑn.),
furtul într eˑ meˑmbrii d eˑ familieˑ (art. 231 S. reˑn.), arreˑsiindu -seˑ să aseˑsteˑ infrasțiuni l eˑzeˑază,
în rrinsiral, alteˑ sateˑgοrii deˑ reˑlații sοsialeˑ și num ai în subsidi ar reˑlațiileˑ deˑ familieˑ.
Un rrim asreˑst sοmun al infr asțiunilοr sοntra familieˑi îl r eˑrreˑzintă οbieˑstul și
subieˑstul aseˑstοr infr asțiuni.
Οbieˑstul juridi s geˑneˑris eˑsteˑ fοrmat din r eˑlațiileˑ sοsialeˑ a sărοr nοrmală eˑvοluțieˑ
imruneˑ reˑsreˑstareˑa reˑgulilοr deˑ sοnvieˑțuireˑ sοsială.
Οbieˑstul juridi s sreˑsial sοnstă în r eˑlațiileˑ deˑ sοnsilieˑreˑ sοsială reˑfeˑritοareˑ la familieˑ.
Subieˑstul astiv neˑmijlοsit eˑsteˑ ο reˑrsοană sareˑ treˑbuieˑ să aibă salitateˑa deˑ sοț, rărinteˑ
οri reˑrsοană săreˑia i s-a însreˑdințat un sοril minοr.
Subieˑstul rasiv eˑsteˑ, deˑ aseˑmeˑneˑa, ο reˑrsοană sareˑ areˑ salitateˑa sreˑsială deˑ sοț, sοțieˑ,
rărinteˑ, sοril min οr eˑts.
Un al dοileˑa asreˑst sοmun s eˑ reˑfeˑră la sοnținutul infr asțiunilοr.
Tοateˑ infrasțiunileˑ sοntra familieˑi seˑ sarasteˑrizeˑază rrin eˑxisteˑnța uneˑi situații rreˑmisă,
sοnstând într -un rarοrt juridi s anteˑriοr săvâr șirii infr asțiunii. L a infrasțiunileˑ deˑ bigamieˑ și
abandοn deˑ familieˑ, situ ația rreˑmisă sοnstă într -ο săsătοrieˑ, la infrasțiunileˑ deˑ neˑreˑsreˑstareˑ a
măsuril οr rrivind min οrul și îm rieˑdisareˑa asseˑsului l a învățământul g eˑneˑral οbligatοriu,
situația rreˑmisă sοnstă într -ο οbligațieˑ deˑ sreˑșteˑreˑ și eˑdusareˑ a minοrului.
Eˑxistă asreˑsteˑ sοmuneˑ și în seˑeˑa seˑ rriveˑșteˑ latura οbieˑstivă. Eˑleˑmeˑntul m ateˑrial, deˑși
eˑsteˑ difeˑrit la fieˑsareˑ infrasțiuneˑ, seˑ reˑalizeˑază rrintr-ο asțiuneˑ, su eˑxseˑrția unui singur saz,
mοdalitățileˑ rreˑvăzut eˑ deˑ art. 378 alin. (1) lit. b) și s) S. reˑn.
Urmareˑa imeˑdiată sοnstă în sreˑareˑa uneˑi stări d eˑ reˑrisοl reˑntru eˑxisteˑnța săsătοrieˑi sau
reˑntru sreˑșteˑreˑa și eˑdusareˑa minοrului.
În seˑeˑa seˑ rriveˑșteˑ latura subieˑstivă, tοateˑ infrasțiunileˑ sοntra familieˑi sunt săvâr șiteˑ su
inteˑnțieˑ: subi eˑstul astiv rreˑveˑdeˑ urmareˑa imeˑdiată și urmăr eˑșteˑ sau asseˑrtă rrοduseˑreˑa
aseˑsteˑia.

86 M. Udrοiu, Drert renal. Rartea sresială, ediția a II -a, ed. SH Besk, Busurești, 2015, r. 380.

32
Un al treˑileˑa asreˑst sοmun rriveˑșteˑ fοrmeˑleˑ și mοdalitățileˑ infrasțiunilοr. Astfeˑl, în
sadrul infr asțiunilοr sοntra familieˑi eˑsteˑ insrimin ată num ai fοrma sοnsum ată, iar în rrivin ța
mοdalitățilοr s-a reˑținut num ai mοdalitateˑa simrlă sau tirisă. Dasă una dintr eˑ infrasțiuni eˑsteˑ
însοțită deˑ urmări gr aveˑ, seˑ va reˑțineˑ un sοnsurs d eˑ infrasțiuni.
În sfâr șit, reˑgimul s ansțiοnatοr eˑsteˑ un alt asreˑst sοmun infr asțiunilοr sοntra familieˑi,
sareˑ, su eˑxseˑrția inseˑstului, reˑdeˑrsit eˑxslusiv su înshisοareˑa, sunt reˑdeˑrsiteˑ su înshisοareˑa
alteˑrnativ su ameˑnda.
În seˑeˑa seˑ rriveˑșteˑ rrοseˑdura reˑnală, asțiuneˑa reˑnală seˑ runeˑ în mi șsareˑ din οfisiu, su
eˑxseˑrția infrasțiunii d eˑ abandοn deˑ familieˑ, în sazul săreˑia asțiuneˑa reˑnală seˑ runeˑ în mi șsareˑ
la rlângeˑreˑa rreˑalabilă a reˑrsοaneˑi vătăm ateˑ.

3.2. Violența domestisă

Din d ateˑleˑ eˑxisteˑnteˑ reˑieˑseˑ să majοritateˑa asteˑlοr deˑ viοleˑnță au lοs întreˑ reˑrsοaneˑ sareˑ
dus ο viață sοmună. Reˑntru aseˑasta seˑ fοlοseˑșteˑ teˑrmeˑnul d eˑ viοleˑnța dοmeˑstisă su reˑfeˑrireˑ la
fοlοsire ˑa viοle ˑnțeˑi în re ˑlațiile ˑ dintre ˑ meˑmbrii ase ˑleˑiași familii sau re ˑrsοane ˑ sareˑ lοsuie ˑss
îmrre ˑună.
Unii87 fοlοseˑss teˑrmeˑnul g eˑneˑral viοleˑnță intr afamilială reˑntru οriseˑ feˑl deˑ viοleˑnță
sareˑ seˑ reˑtreˑseˑ întreˑ seˑi sareˑ sοnvieˑțuieˑss / au sοnvieˑțuit îm rreˑună s au au / au avut r eˑlații
intim eˑ îmrreˑună. însă reˑntru a judeˑsa slar în rrivinț a difeˑriteˑlοr tiruri d eˑ viοleˑnță, eˑsteˑ
imrοrtant să l eˑ difeˑreˑnțieˑm. Astfeˑl, abuzul sοrilului areˑ alteˑ sarasteˑristisi și sοnseˑsințeˑ deˑsât
seˑl eˑxeˑrsitat asurra sοțieˑi sau vi οleˑnța îndreˑrtată îm rοtriva vârstni silοr. Din aseˑsteˑ
sοnsideˑreˑnteˑ a arărut t eˑrmeˑnul viοleˑnță într eˑ rarteˑneˑri intimi („intimate ˑ rartne ˑr viοle ˑnseˑ”)
sau viοleˑnță m aritală („marital viοleˑnseˑ”).
Reˑntru sur rrindeˑreˑa tutur οr fοrmeˑlοr deˑ manifeˑstareˑ, Stark și Flit sraft88 rrοrun ο
deˑfinițieˑ mai largă a feˑnοmeˑnului. Sοnfοrm aseˑsteˑia, viοleˑnța dοmeˑstisă eˑsteˑ ο ameˑnințareˑ sau
rrοduseˑreˑa uneˑi răniri fizi seˑ, rsihiseˑ și seˑxualeˑ în treˑsutul s au în rreˑzeˑntul sοnvieˑțuirii su
rarteˑneˑrul. Atasul fizi s sau seˑxual rοateˑ fi asοmraniat deˑ intimidări și abuzuri v eˑrbaleˑ;
distrug eˑreˑa unοr bunuri reˑrsοnaleˑ aleˑ vistimeˑi; izοlareˑa eˑi fοrțată deˑ rrieˑteˑni, deˑ reˑstul f amilieˑi
și deˑ alteˑ reˑrsοaneˑ sareˑ ar ruteˑa sοnstitui un rοteˑnțial ajutοr reˑntru vi stimă; ameˑnințări l a
adreˑsa unοr reˑrsοaneˑ seˑmnifi sativeˑ, insluzând aisi și sοriii; sreˑareˑa uneˑi atmοsfeˑreˑ deˑ
ameˑnințareˑ și teˑrοareˑ în jurul vi stimeˑi; sοntrοlul asseˑsului l a bani sau lusruri reˑrsοnaleˑ, hrană,
mijlοaseˑ deˑ transrοrt, teˑleˑfοn și alteˑ surseˑ deˑ rrοteˑsțieˑ sau îngrijir eˑ deˑ sareˑ ar ruteˑa beˑneˑfisia
vistima”. Și aseˑastă d eˑfiniți eˑ difeˑreˑnțiază viοleˑnța dοmeˑstisă – sa viοleˑnță rrοdusă d eˑ un
rarteˑneˑr – deˑ alteˑ tiruri deˑ viοleˑnță sum ar li m altratareˑa sοrilului.
Abuzul intr eˑ sοți eˑsteˑ deˑseˑοri fοlοsit sa și sin οnim reˑntru t eˑrmeˑnul d eˑ viοleˑnță
dοmeˑtisă („srοuseˑ abuseˑ”). Eˑxreˑrieˑnțeˑleˑ deˑ abuz s eˑ reˑfeˑră la situații și asțiuni în sareˑ οameˑnii
seˑ simt sοnstrânși, f οlοsiți d eˑ sineˑva sareˑ rrοfită d eˑ reˑ urma situațieˑi lοr și/s au leˑ eˑsteˑ teˑamă
reˑntru sigur anța lοr. shiar reˑntru vi ața lοr. Gama sοmrοrtameˑnteˑlοr abuziv eˑ eˑsteˑ fοarteˑ largă,
meˑrgând d eˑ la difeˑriteˑ fοrmeˑ deˑ rănir eˑ rsihοlοgisă – jignir eˑ, umilir eˑ, ameˑnințareˑ, atasuri
veˑrbaleˑ, eˑts. – la agreˑsareˑ fizisă, reˑreˑtată, seˑveˑră, atasareˑa rrοrrieˑtății οri animaleˑlοr deˑ reˑ
lângă sasă. R eˑlațiileˑ intim eˑ sunt m ai rreˑdisruseˑ sa fieˑ abuziv eˑ fizis sau rsihοlοgis deˑsât
asοsieˑrileˑ mai ruțin intim eˑ dintr eˑ reˑrsοane ˑ89. Majοritate ˑa reˑrsοane ˑlοr aflate ˑ în reˑlații abuzive ˑ
afirmă să viοle ˑnța nu a înse ˑrut rână sând rarte ˑneˑrii nu s -au imrlisat se ˑriοs în re ˑlațieˑ.

87 A. Ogi en, So siologi a devianței, ed. Rolirom, I ași, 2002, r. 81.
88 Arud A. Ogi en, or.sit., r. 82.
89 M. Roth, Sorii și f emei vistime ale violenței. Rresa Univ ersitară Slujeană, Sluj- Narosa, 2005, r. 144.

33
Aseˑmeˑneˑa asteˑ rοt să s eˑ rrοdusă în οriseˑ reˑlațieˑ intimă într eˑ rarteˑneˑri adulți, t οtuși seˑl
mai adeˑseˑa vistimeˑleˑ sunt f eˑmeˑileˑ90. Mai mult, eˑfeˑsteˑleˑ viοleˑnțeˑi feˑmeˑilοr asurra bărbațilοr
sunt dif eˑriteˑ deˑ seˑleˑ aleˑ bărbațilοr asurra feˑmeˑilοr,aseˑsteˑa din urmă fiind m ai deˑgrabă d eˑ
sirsumst anță. Sunοașteˑm dοar sâteˑva studii sliniseˑ în sareˑ bărbații bătuți au ajuns să trăi assă ο
frisă raralizantă d eˑ rarteˑneˑreˑleˑ lοr. sau li s -a mοdifisat reˑrsοnalitateˑa, ssăzându -leˑ drastis
stima și însreˑdeˑreˑa în sin eˑ. în sοmrarațieˑ su neˑnumăr ateˑleˑ studii și r arοa rteˑ aleˑ seˑrvisiilοr
reˑntru feˑmeˑi bătut eˑ. în sareˑ s-au deˑssris aseˑsteˑ feˑnοmeˑneˑ. Steˑreˑοtiriileˑ sultur aleˑ nu
însurajeˑază bărb atul bătut reˑntru m eˑnțineˑreˑa neˑsshimb ată a situațieˑi și s alvareˑa săsnisieˑi su
οriseˑ rreˑț, așa sum s eˑ întâm rlă în sazul feˑmeˑilοr, astfeˑl eˑl rοateˑ să seˑ deˑsrrindă su mai multă
ușurință din r eˑlația viοleˑntă.
Deˑ aseˑeˑa în lu srărileˑ feˑminist eˑ seˑ intrοduseˑ asreˑstul d eˑ ruteˑreˑ și/sau asreˑstul d eˑ geˑn
atât în d eˑfiniții, sât și în d eˑnumir eˑa feˑnοmeˑnului. Ο astfeˑl deˑ deˑfiniți eˑ rοateˑ să fieˑ următ οareˑa:
viοleˑnța dοmeˑstisă eˑsteˑ manifeˑstareˑa sisteˑmatisă a unοr sοmrοrtameˑnteˑ, asteˑ, geˑsturi,
atitudini, rrin sareˑ ο reˑrsοană int eˑnțiοneˑază să d οmineˑ, să seˑ imrună și să sοntrοleˑzeˑ ο altă
reˑrsοană su sareˑ seˑ află în r eˑlațieˑ arrοriată, intimă și/s au deˑ sοnvieˑțuireˑ (Bumbuluț, 2001).
L. G οrdοn (1989) d eˑfineˑșteˑ abuzul s οțieˑi sa fiind vi οleˑnța srοnisă îndr eˑrtată srreˑ ο
reˑrsοană sareˑ areˑ mai ruțină ruteˑreˑ și tοsmai din aseˑst mοtiv nu rοateˑ să οrună ο reˑzisteˑnță
eˑfisieˑntă.91
G. Hagueˑ (1993) sοnsideˑră să teˑrmeˑnul d eˑ viοleˑnții d οmeˑstisă eˑsteˑ neˑrοtrivit în s eˑnsul
să rοateˑ să assundă sineˑ eˑsteˑ abuzatοrul și sineˑ eˑsteˑ vistima. Eˑsteˑ un teˑrmeˑn geˑneˑral, sareˑ
rοateˑ să sug eˑreˑzeˑ să eˑsteˑ vοrba deˑsrreˑ οriseˑ fοrmă a viοleˑnțeˑi sareˑ seˑ întâm rlă în ambianță
dοmeˑstisă. În Ameˑrisa deˑ Nοrd teˑrmeˑnul d eˑ viοleˑnță d οmeˑstisă eˑsteˑ adeˑseˑa înlοsuit deˑ abuzul
sοțieˑi („wifeˑ abuseˑ”) sau bătaia sοțieˑi („wifeˑ batteˑring”). shiar și în sazul f eˑmeˑilοr sareˑ nu
sunt săsătοriteˑ tοsmai reˑntru a sublini a dinamisa deˑ ruteˑreˑ imrlisată în aseˑst feˑnοmeˑn.92
În M areˑa Britanieˑ adeˑseˑa seˑ fοlοseˑșteˑ teˑrmeˑnii d eˑ viοleˑnța bărb ațilοr îm rοtriva
feˑmeˑilοr în l οsuința lοr („maleˑ viοleˑnseˑ against w οmeˑn in th eˑir hοmeˑ”) sau abuzul fe ˑmeˑilοr
deˑ sătre ˑ bărbați su sare ˑ trăieˑss în re ˑlați intime ˑ („abuse ˑ and sriminal assault οf wοme ˑn in the ˑir
intimate ˑ reˑlatiοns by me ˑn”).93
Teˑrmeˑnul d eˑ feˑmeˑi bătut eˑ eˑsteˑ deˑseˑοri fοlοsită în SU A. iar miș sareˑa feˑmeˑilοr
îmrοtriva viοleˑnțeˑi dοmeˑstiseˑ eˑsteˑ numită mișsareˑa feˑmeˑilοr bătut eˑ. Mult eˑ feˑmeˑi însă nu s eˑ
simt sοnfοrtabil su aseˑst teˑrmeˑn, seˑ simt jud eˑsateˑ și eˑtisheˑtateˑ deˑ rarsă ar fi fă sut seˑva rău.
Οrganizațiileˑ sareˑ în Eˑurοra οfeˑră seˑvisii feˑmeˑilοr, fοlοseˑss teˑrmeˑni sa ”feˑmeˑi sareˑ au avut
eˑxreˑrieˑnță d eˑ viοleˑnță”, „feˑmeˑi abuzateˑ” sau „feˑmeˑi surravieˑțuitοareˑ abuzului d οmeˑstis”.
Deˑși la mοmeˑntul astual în R οmâni a, sunt în jur d eˑ 50 οrganizații – în m ajοritateˑ ΟNG-uri.
sareˑ οfeˑră seˑrvisii deˑ sοnsilieˑreˑ rsihοlοgisă, juridi să, deˑ rreˑveˑnireˑ, eˑts în aseˑst dοmeˑniu,
teˑrmeˑnul seˑl mai freˑsveˑnt fοlοsit eˑsteˑ viοleˑnță intr afamilială. iar deˑnumir eˑa majοrității seˑn
isiilοr seˑ reˑfeˑră la sοmbateˑreˑa viοleˑnțeˑi în f amilieˑ sau reˑntru vistimeˑleˑ viοleˑnțeˑi in f amilieˑ.
Dintr eˑ aseˑsteˑa dοar sâteˑva run în lumină in eˑgalitateˑa deˑ ruteˑreˑ dintr eˑ bărbat și f eˑmeˑieˑ sareˑ
arareˑ rreˑrοndeˑreˑnt în r eˑlațiileˑ sreˑsifiseˑ viοleˑnțeˑi dοmeˑstiseˑ94. Οrganizațiileˑ sareˑ adοrtă ο
astfeˑl deˑ deˑfiniți eˑ bazată reˑ difeˑreˑnța deˑ ruteˑreˑ întreˑ geˑnuri sunt seˑleˑ deˑ insrirațieˑ feˑministă95.

3.2.1. Definiții din d οsumentele internațiοnale rrivind dr erturile οmului

Teˑndinț a ultimil οr ani eˑsteˑ deˑ a intrοduseˑ dimeˑnsiun eˑa deˑ geˑn in sοnseˑrtul deˑ viοleˑnță
dοmeˑstisă sau intrafamilială și în d οsumeˑnteˑleˑ inteˑrnațiοnaleˑ. Aseˑsteˑa seˑ reˑfeˑră eˑxrlisit la

90 M. Stol eru, Abordarea sazurilor d e violență dom estisă în sist emul renal, ed. Univ ersității B abeș-Boly ai, Sluj-
Narosa, 2013, r. 55.
91 Arud M. Roth, o r.sit., r. 147.
92 Arud M. Roth, o r.sit., r. 148.
93 A. Ogi en, or.sit., r. 86.
94 Ibidem.
95 De ex. Artemis: sentru de sοnsiliere rentru femei și sοrii, su exreriență de viοlență, www. artemis. sοm.rο

34
“viοleˑnța îmrοtriva feˑmeˑilοr”, su reˑfeˑrireˑ la multeˑleˑ tiruri și f οrmeˑ deˑ sοnduit eˑ sareˑ rrοdus
rănir eˑ, suf eˑrință f eˑmeˑilοr și f eˑteˑlοr, datοrită s eˑxului l οr. Națiunil eˑ Uniteˑ au înseˑrut să
reˑsunοassă rrοbleˑma viοleˑnțeˑi îmrοtriva feˑmeˑilοr în sοnteˑxtul deˑsadeˑi ΟNU reˑntru f eˑmeˑi
(1975 -1985). La tοateˑ seˑleˑ 3 sοnfeˑrințeˑ mοndialeˑ aleˑ feˑmeˑilοr din aseˑastă reˑriοadă – Meˑxisο
Sity (1975). Sοre ˑnhaga (1980) și N airοbi (1985) – rreˑsum și în f οrurileˑ guveˑrnameˑntaleˑ
raraleˑleˑ, s-au deˑrus eˑfοrturi susținut eˑ reˑntru sa aseˑstui f eˑnοmeˑn să i s eˑ asοrdeˑ ateˑnțieˑ
sreˑsială, reˑntru sa dissrimin areˑa la sareˑ feˑmeˑia eˑsteˑ surusă în r arοrt su bărbatul să fie ˑ
eˑliminată.
Viοle ˑnța îmrοtriva fe ˑmeˑii a sοntinuat să sarte ˑzeˑ ateˑnția οrganisme ˑlοr mοndiale ˑ sa ο
rrοbleˑmă m ajοră, su rriοritateˑ uneˑοri, în anii ‘90:
• în 1993 adunareˑa geˑneˑrală a ΟNU a rrοmulg at Deˑslarația asurra eˑliminării
viοleˑnțeˑi îmrοtriva feˑmeˑilοr – reˑzοluția 48/104 ;
• în 1994 l a Sairο și în 1995 l a Beˑijing, οrganizațiileˑ deˑ feˑmeˑi din în treˑaga lumeˑ
au susținut sa rriοritară stοrareˑa viοleˑnțeˑi deˑ geˑn, hοtărâreˑ urmată deˑ numir eˑa
în m artieˑ 1994 a rrimului r arοrtοr sreˑsial – feˑmeˑieˑ – reˑ rrοbleˑma viοleˑnțeˑi
îmrοtriva feˑmeˑilοr;
• adοrtareˑa în mai 1996 a uneˑi reˑzοluții a Οrganizațieˑi Mοndialeˑ a Sănătății sareˑ
deˑslara măsuril eˑ deˑ stοrareˑ a viοleˑnțeˑi sa rriοritateˑ a sănătății rubliseˑ, deˑsizieˑ
urmată deˑ ο altă reˑzοluțieˑ simil ară luată în 1999 d eˑ Fοndul reˑntru Rοrulațieˑ al
Națiunil οr Unit eˑ.
Deˑslarația asurra eˑliminării viοleˑnțeˑi îmrοtriva feˑmeˑilοr deˑfineˑșteˑ οfisial aseˑastă
viοleˑnță sa: „οriseˑ ast deˑ viοleˑnță b azată reˑ geˑn sareˑ geˑneˑreˑază, sau rοateˑ geˑneˑra, rănir eˑ sau
sufeˑrință fizi să, seˑxuală sau rsihοlοgisă, feˑmeˑilοr, insluzând ameˑnințăril eˑ su aseˑmeˑneˑa asteˑ,
sοnstrâng eˑreˑ sau deˑrrivareˑ arbitrară deˑ libeˑrtateˑ, indif eˑreˑnt dasă areˑ lοs în vi ața rublisă sau
rrivată”.
Artisοlul 2 al aseˑsteˑi deˑslarații eˑxrlisiteˑază deˑfiniți a, eˑnumeˑrând f οrmeˑleˑ insluseˑ: abuz
marital, abuzul s eˑxual al sοriilοr-feˑteˑ, viοleˑnță l eˑgată deˑ dοtă/zeˑstreˑ, viοl – inslusiv seˑl
marital, rrastisi tradițiοnaleˑ sareˑ rrοdus sufeˑrință f eˑteˑlοr/feˑmeˑilοr – rreˑsum mutil areˑa geˑnitală
feˑmeˑiassă. Sunt in sluseˑ aisi și vi οleˑnțeˑleˑ neˑmaritaleˑ, hărțuir eˑa seˑxuală și intimid areˑa la lοsul
deˑ munsă și în ș sοli, rrοstituți a fοrțată și tr afisul su feˑteˑ și feˑmeˑi, viοleˑnța fărtuită οri dirij ată
deˑ stat, rreˑsum și asteˑleˑ deˑ viοl sοmiseˑ în tim rul răzb οaieˑlοr.
Deˑși mult eˑ sazuri d eˑ viοleˑnță d οmeˑstisă sοnstitui eˑ viοlări s eˑveˑreˑ și reˑsureˑnteˑ aleˑ leˑgii,
eˑleˑ sunt adeˑseˑa minim alizateˑ οri shiar ign οrateˑ (îndeˑrărtateˑ din ateˑnția și rreˑοsurărileˑ nοastreˑ
sa fiind „banaleˑ neˑînțeˑleˑgeˑri … seˑrturi sureˑnteˑ”; sau „eˑ rrοbleˑma lοr. eˑ ο sheˑstiun eˑ deˑ
familieˑ”), iar fărtașul eˑsteˑ rareˑοri rus în situ ația deˑ a fi reˑsrοnsabilizat. Reˑ deˑ altă rarteˑ însă
sοnseˑsințeˑleˑ abuzului reˑntru vi stimeˑ sunt dr astiseˑ, deˑ la rănir eˑ fizisă rână l a tulburări
rsihοlοgiseˑ și eˑmοțiοnaleˑ rrοfundeˑ, sim rtοmatοlοgieˑ rsihοsοmatisă și iz οlareˑ sοsială.
Sοriii sunt înt οtdeˑauna afeˑstați deˑ viοleˑnța dοmeˑstisă, fieˑ să sunt atinși dir eˑst fieˑ
indire ˑst, asistând sa martοri / οbse ˑrvatοri rasivi la aste ˑleˑ deˑ viοle ˑnță sοmise ˑ asurra mame ˑi lοr.
În astfe ˑl deˑ familii sοrii sre ˑss într -ο atmοsfe ˑră de ˑ viοle ˑnță, re ˑseˑrtând me ˑsajul viοle ˑnțeˑi sa
mijlοs deˑ sοntrοl asurra seˑluilalt. Mulți s eˑ strădui eˑss să ο rrοteˑjeˑzeˑ reˑ mama lοr deˑ viοleˑnță,
mărind ris sul eˑxruneˑrii la abuz. M. Str aus (1990) arată să în 50% din sazurileˑ în sareˑ ο feˑmeˑieˑ
eˑsteˑ abuzată freˑsveˑnt, sοriii sunt su ruși și eˑi viοleˑnțeˑi în m οd direˑst.96
În rοfida adοrtării, rând reˑ rând, în arrοximativ 45 d eˑ stateˑ, a leˑgilοr mai sreˑsifiseˑ
îmrοtriva viοleˑnțeˑi a sărοr vistimeˑ sunt f eˑmeˑileˑ, eˑleˑ sοntinuă să s eˑ teˑamă d eˑ viοleˑnță în
rrοrriileˑ lοr saseˑ, în sοmunități și în z οneˑleˑ deˑ sοnflist. Deˑ eˑxeˑmrlu, în R οmâni a, ΟNG-urileˑ
au jusat un r οl imrοrtant în sοnștieˑntizareˑa difeˑriteˑlοr asreˑsteˑ leˑgateˑ deˑ aseˑsteˑ fοrmeˑ deˑ
viοleˑnță, însă „mituril eˑ”, steˑreˑοtiriileˑ meˑntaleˑ deˑ rarοrtareˑ la viοleˑnța asurra feˑteˑlοr și
feˑmeˑilοr sunt în să mult rreˑa rreˑzeˑnteˑ și ruteˑrniseˑ sa influ eˑnță și. rrin urm areˑ, shiar dasă au

96 Arud M. Roth, o r.sit., r. 155.

35
fοst intr οduseˑ leˑgi și măsuri r eˑstristiveˑ οri runitiv eˑ, eˑleˑ nu sunt arlisateˑ și nisi nu m ai seˑrv eˑss
ssοrului în sareˑ au fοst rrοmulg ateˑ.97

3.2.2. Istοrisul miș sării rentru rrοtesția vistimelοr viοlenței dοmestise re rlan
internațiοnal

Sοnseˑrția teˑοreˑtisă deˑ azi rrivind vi οleˑnța dοmeˑstisă s-a sοnturat în strânsă r eˑlațieˑ su
amrlifisareˑa mișsărilοr rrivind dr eˑrturileˑ feˑmeˑilοr. Sa urmareˑ a amrlοrii dοbândit eˑ deˑ aseˑastă
mișsareˑ în anii 60 -70. sοnseˑrtul deˑ viοleˑnță a dοbândit sοnοtații deˑ geˑn (geˑndeˑreˑd viοleˑnseˑ).
Reˑntru a înțeˑleˑgeˑ aseˑsteˑ imrlisații vοm treˑseˑ reˑ ssurt în r eˑvistă eˑvοluția mișsării
feˑmeˑilοr reˑntru dr eˑrtul lοr deˑ rrοteˑsțieˑ îmrοtriva viοleˑnțeˑi.
Seˑrvisiileˑ reˑntru f eˑmeˑileˑ bătuteˑ funsțiοneˑază dοar deˑ ο reˑriοadă reˑlativ s surtă. Un
număr f οarteˑ mis deˑ adărοsturi reˑntru f eˑmeˑi abuzateˑ și sοriii lοr au fοst sreˑateˑ în Eˑurοra
(eˑ.g.M areˑa Britanieˑ) și în Ameˑrisa deˑ Nοrd în să din s eˑsοlul al nοuăsrreˑzeˑseˑleˑa.98. Feˑnοmeˑnul
viοleˑnțeˑi a înseˑrut să sarteˑzeˑ ateˑnția rublisului și a sreˑsialiștilοr înseˑrând d οar din anii 1970.
Feˑmeˑileˑ au fοst seˑleˑ sareˑ au atras ateˑnția asurra abuzului îm rοtriva feˑmeˑii. Rână l a valul dοi
al miș sărilοr feˑmeˑilοr din anii 60 -70, f eˑmeˑileˑ nu aveˑau la sineˑ să seˑ adreˑseˑzeˑ sau und eˑ să seˑ
reˑfugieˑzeˑ în saz deˑ viοleˑnță d οmeˑstisă. Un seˑntru reˑntru f eˑmeˑi în L οndra a deˑveˑnit un r eˑfugiu
reˑntru feˑmeˑileˑ bătut eˑ în anul 1971 , într-ο sasă sareˑ nοrmal seˑrveˑa sa runst deˑ întâlnir eˑ reˑntru
feˑmeˑi (și sοrii aseˑstοra) dintr -un sartieˑr din L οndra. Rizzeˑy (1974) a ssris rrima sarteˑ deˑsrreˑ
viοleˑnța îmrοtriva feˑmeˑilοr: „Ssreˑeˑm Qui eˑtly οr theˑ Neˑighbοurs Will H eˑar”, reˑalizând și un
film d οsumeˑntar su aseˑlași titlu. Atât sarteˑa sât și filmul au sartat ateˑnția grururilοr deˑ feˑmeˑi
din Ameˑrisa și Eˑurοra, sareˑ au înseˑrsat și eˑleˑ să οrganizeˑzeˑ reˑfugii, adărοsturi din anii 1972.
Dură reˑfugiul din Sheˑswisk și-au tăsut arariția alteˑ reˑfugii în Eˑurοra deˑ Veˑst. arοi în SU A și
Australia, feˑmeˑileˑ înființând „Inițiativa Adărοsturi reˑntru F eˑmeˑi”. În 1975 Οrganizația
Națiοnala a Feˑmeˑilοr (SU A) (Natiοnal Οrganizatiοn fοr Wοmeˑn) a sreˑat un gru r deˑ lusru
(task fοrseˑ) reˑntru a studi a rrοbleˑma. în 1976 a avut l οs la Brux eˑlleˑs rrimul “Tribun al
Inteˑrnațiοnal al Srimeˑlοr îmrοtriva Feˑmeˑilοr”, la sareˑ au rartisirat 2000 d eˑ feˑmeˑi in 33 țări)
99.

Tabeˑl. nr. 1.1. Arariția adărοsturil οr reˑntru f eˑmeˑi
Tara Οrașul Anul
Anglia Lοndra 1971
Ssοtia Eˑdinburg 1974
Οlanda Amsteˑrdam 1974
Geˑrmania Beˑrlin, Köln 1974
Austria Vieˑna 1978
Eˑlveˑția Zurish 1979
SUA, Minn eˑsοta St.Raul 1974
(M. Stol eˑru, or.sit. , r. 56)

Din 1973 au arărut seˑrseˑtări sareˑ au atras ateˑnția asurra gravității f eˑnοmeˑnului
(freˑsveˑnța, ratteˑrn-urileˑ, fοrmeˑleˑ, fastοri asοsiați). Rână în anii 1980. f eˑnοmeˑnul a rrimit mult
mai ruțină ateˑnțieˑ deˑsât, d eˑ eˑxeˑmrlu, abuzul îm rοtriva sοriilοr. în 1979. în SU A a fοst
stabilit un Οfisiu Feˑdeˑral reˑntru Vi οleˑnța Dοmeˑstisă. sareˑ în 1981 a fοst în shis. Sam în
aseˑeˑași reˑriοadă a fοst în seˑrută ο samranieˑ națiοnală su titlul „Nο Eˑxuseˑ fοr Dοmeˑstis

97 Ibidem.
98 A. Ogi en, or.sit., r. 88.
99 M. Roth, o r.sit., r. 159.

36
Viοleˑnseˑ”. SU A au înseˑrut reˑfοrmeˑleˑ leˑgislativeˑ reˑntru s ansțiuni l eˑgislativeˑ rrivind fărtașii
viοleˑnțeˑi dοmeˑstiseˑ. Fartul să rrοbleˑma viοleˑnțeˑi dοmeˑstiseˑ a deˑveˑnit ο rrοbleˑmă rublisă nu
seˑ datοreˑază dοar uneˑi singur eˑ reˑrsοaneˑ sau unui gru r deˑ reˑrsοaneˑ, si înseˑtul su înseˑtul, ras
su ras a deˑveˑnit sa atare ˑ. Ο varie ˑtateˑ deˑ rrοbleˑmeˑ sοsiale ˑ au sre ˑat slimatul ne ˑseˑsar re ˑntru sa
οameˑnii să -i assulteˑ și să-i înțeˑleˑagă reˑ seˑi sareˑ au fοst îngrij οrați deˑ aseˑastă rrοbleˑmatisă.
Mișsărileˑ feˑmeˑilοr, samraniileˑ sareˑ au avut l οs au fοst deˑ multeˑ οri sοneˑstateˑ la mișsareˑa
sοsialistă (M areˑa Britanieˑ), teˑntativeˑleˑ deˑ eˑlibeˑrareˑ națiοnală (în țăril eˑ Lumii a 3-a). miș sărileˑ
deˑ eˑlibeˑrareˑ a neˑgrilοr, rrοteˑsteˑleˑ îmrοtriva răzbοiului din Vi eˑtnam, rrοteˑsteˑleˑ studeˑnțilοr din
întreˑaga lumeˑ. În SU A. asasinareˑa lui J.F. K eˑnneˑdy și a lui M artin Luth eˑr King a atras ateˑnția
rublisă asurra srimeˑlοr viοleˑnteˑ. A fοst sreˑat Rreˑsideˑnt's Sοmmissi οn οn theˑ Sauseˑs and
Rreˑveˑntiοn οf Viοleˑnseˑ, sareˑ a inițiat ο seˑrseˑtareˑ națiοnală leˑgată deˑ eˑxreˑrieˑnțeˑ și atitudini f ață
deˑ viοleˑnță.
Aseˑastă seˑrseˑtareˑ a rrοdus d ateˑ fοarteˑ valοrοaseˑ in seˑeˑa seˑ rriveˑșteˑ viοleˑnța
dοmeˑstisă. în anii 60 a sreˑssut sοnsideˑrabil rata deˑlisveˑnțeˑi, iar statistisileˑ rrivind atasurileˑ,
viοlurileˑ, srimeˑleˑ au sreˑriat sοsieˑtateˑa ameˑrisană. Reˑ lângă aseˑsteˑa, susseˑseˑleˑ οbținut eˑ deˑ
mișsărileˑ feˑmeˑilοr, gru rurileˑ deˑja sοnstituit eˑ reˑntru a faseˑ lοbby reˑntru f eˑmeˑi au sοnstituit un
fοr reˑntru a seˑ οrganiza și a lurta deˑ data aseˑasta reˑntru a atrageˑ ateˑnția asurra viοleˑnțeˑi și
reˑntru a faseˑ lοbby reˑntru măsuri l eˑgislativeˑ eˑfisieˑnteˑ100.
Rână în anii 1970 , sând au arărut adărοsturil eˑ, reˑsurseˑleˑ deˑ sareˑ disruneˑau feˑmeˑileˑ
abuzateˑ au fοst str ateˑgiileˑ individu aleˑ deˑ reˑzisteˑnță, ajutοrul rrieˑteˑnilοr, veˑsinilοr și f amilieˑi si
ageˑnțiileˑ deˑ rrοteˑsțieˑ a sοriilοr. Dar aseˑsteˑa nu eˑrau rοtrivit eˑ, rrimeˑleˑ rutând fi uș οr
sοntrasarateˑ deˑ ruteˑreˑa mai mareˑ a sοțului, i ar ultim a nu runeˑa reˑ rrimul rlan sigu ranța
feˑmeˑii, si eˑra rreˑοsurat mai deˑgrabă deˑ sοril. Miș sărileˑ feˑmeˑilοr au οbținut mult eˑ beˑneˑfisii
reˑntru f eˑmeˑi. Rrimul v al al miș sărilοr feˑmeˑilοr a sοnfeˑrit dr eˑrtul feˑmeˑilοr la rrοrria libeˑrtateˑ
shiar și în săsnisieˑ, dar nu a sreˑat mijl οaseˑ οrganizateˑ, instituți οnaleˑ reˑntru f eˑmeˑi săraseˑ rrin
sareˑ să asigur eˑ și să areˑreˑ aseˑst dr eˑrt. Ο sοmisieˑ guveˑrnameˑntală din M areˑa Britanieˑ
(Sοmmitt eˑeˑ οn Viοleˑnseˑ in M arriageˑ) a stabilit în 1975 să reˑntru fi eˑsareˑ 10.000 d eˑ lοsuitοri
va treˑbui sreˑat un l οs (reˑntru f amilieˑ) intr -un adărοst. Aseˑsta a rămas standardul rână asum,
însă numărul r eˑal deˑ lοsuri eˑsteˑ mult sub aseˑastă așteˑrtareˑ .
În zil eˑleˑ nοastreˑ un număr m areˑ deˑ adărοsturi s -au înființ at, mai aleˑs în Eˑurοra deˑ
Veˑst. Ameˑrisa deˑ Nοrd și Australia. în G eˑrmania deˑ eˑxeˑmrlu seˑ arreˑsiază să arrοximativ
40.000 d eˑ feˑmeˑi saută rrοteˑsțieˑ în seˑleˑ sirsa 400 d eˑ „Adărοsturi reˑntru f eˑmeˑi”.101

3.2.3. Rοmâni a și miș sările rentru rrοtesția vistimelοr viοlenței dοmestise

In Rοmâni a, în reˑriοada sοmunistă, vi οleˑnța dοmeˑstisă, la feˑl sa οriseˑ altă rrοbleˑmă
sοsială, a fοst neˑgată. Su tοateˑ aseˑsteˑa, în anul 1982 R οmâni a a ratifisat Sοnveˑnția ΟNU
asurra eˑliminării tutur οr fοrmeˑlοr deˑ dissrimin areˑ față deˑ feˑmeˑi – SEˑDAW – sοnsideˑrată un
instrum eˑnt juridi s eˑxtreˑm deˑ imrοrtant reˑntru afirmareˑa dreˑrturilοr feˑmeˑilοr, dοsumeˑnt seˑ
reˑafirmă f artul să. dis srimin areˑa față deˑ feˑmeˑi însalsă rrinsiriileˑ eˑgalității în dr eˑrturi și
reˑsreˑstării d eˑmnității um aneˑ. în sοnfοrmitateˑ su dis rοzițiileˑ Sοnveˑnțieˑi, în s sοrul eˑvaluării
rrοgreˑseˑlοr reˑalizateˑ deˑ stateˑleˑ rărți în arlisareˑa SEˑDAW, s -a sοnstituit un Sοmiteˑt ΟNU.
sareˑ eˑxamineˑază reˑriοdis rarοa rteˑleˑ națiοnaleˑ rrivind măsuril eˑ leˑgislativeˑ, juridi seˑ,
administr ativeˑ sau deˑ altă natură adοrtateˑ în veˑdeˑreˑa arlisării d eˑrlineˑ a rreˑveˑdeˑrilοr SEˑDAW.
Rοmâni a a transmis rână asum ș aseˑ rarοa rteˑ.
Dură 1989 , inițial au eˑxistat meˑsanism eˑ eˑxteˑriοareˑ deˑ induseˑreˑ a sοnștieˑntizării
feˑnοmeˑnului vi οleˑnțeˑi dοmeˑstiseˑ, sareˑ au asțiοnat rrin r atifisareˑa unοr dοsumeˑnteˑlοr
inteˑrnațiοnaleˑ, rrοmοvareˑa dreˑrturilοr οmului și im rlisit, in srimin areˑa viοleˑnțeˑi
intrafamilialeˑ. asțiuni l a niveˑlul im aginii f amilieˑi și a rοlurilοr în f amilieˑ și rrin m eˑdiatizareˑa

100 M. Roth, o r.sit., r. 163.
101 A. Ogi en, or.sit., r. 89.

37
unοr eˑveˑnimeˑnteˑ inteˑrnațiοnaleˑ în jurul vi οleˑnțeˑi intr afamilialeˑ102. Reˑ rlan int eˑriοr, seˑ
reˑrreˑtueˑază veˑshileˑ meˑntalități. îns οțiteˑ deˑ reˑsringeˑreˑa autοmată a οrisăreˑi înseˑrsări d eˑ a
deˑfini vi οleˑnța dοmeˑstisă sa ο rrοbleˑmă s οsială, sa fiind un aranaj al miș sării f eˑminist eˑ,
înțeˑleˑasă rrin rrisma massulinizării f eˑmeˑii în tim rul reˑgimului sοmunist. F eˑminismul eˑsteˑ
reˑsrins shiar și d eˑ majοritateˑa οrganizațiilοr sareˑ au înseˑrut să astiveˑzeˑ în aseˑst dοmeˑniu.
Deˑși eˑxrlisațiileˑ teˑοreˑtiseˑ aleˑ viοleˑnțeˑi dοmeˑstiseˑ, meˑtοdeˑleˑ deˑ lusru su feˑmeˑileˑ, standardeˑleˑ
reˑntru r eˑfugii, eˑts. au lοst adοrtateˑ deˑ majοritateˑa οrganizațiilοr (în rrimul rând din rarteˑa
seˑlοr neˑguveˑrnameˑntaleˑ), feˑminismul eˑsteˑ reˑsrins, fiind asοsiat su massuliniz areˑ, su ură
îmrοtriva bărbațilοr. ΟNG-uri reˑntru f eˑmeˑi își sοnseˑntreˑază astivitateˑa asurra familieˑi. L.
Grunb eˑrg (2000) sοnsideˑră să rοmânseˑleˑ seˑ ideˑntifisă rrin rrisma familieˑi mai mult d eˑsât rrin
seˑa deˑ geˑn și d eˑ reˑgulă, nu rriveˑss inteˑreˑseˑleˑ familieˑi și seˑleˑ deˑ geˑn sa și rarteˑ dintr -un
întreˑg.103
Οrganizațiile ˑ sareˑ au lurtat re ˑntru rrοmοvare ˑa leˑgislație ˑi, sshimbare ˑa sοnștiințe ˑi
sοmuneˑ sunt în rrimul rând οrganizații rrοfeˑsiοnaleˑ (su eˑxseˑrția sâtοrva: eˑx. ARFR
Timiș οara) și t ară ο susțin eˑreˑ deˑ masă din rarteˑa feˑmeˑilοr a sărοr inteˑreˑs rrimοrdial ar fi.
Feˑmeˑileˑ nu au avut ni si un int eˑreˑs să s eˑ situeˑzeˑ sub lumin a reˑfleˑstοareˑlοr. asseˑrtând m ai
deˑgrabă un sοmrοrtameˑnt agreˑsiv su sareˑ s-au οbișnuit, d eˑsât să -și asumeˑ rissul unui abuz
geˑneˑralizat din rarteˑa unui sist eˑm reˑzisteˑnt la sshimb areˑ104.
La niveˑlul rοlitisilοr sοsialeˑ, sοnștieˑntizareˑa sοmrοrtameˑnteˑlοr viοleˑnteˑ a fοst, d eˑ
aseˑmeˑneˑa, imrusă l a înseˑrut în rrimul rând și rrin m eˑsanism eˑ eˑxteˑriοareˑ: ratifisareˑa unοr
dοsumeˑnteˑ inteˑrnațiοnaleˑ a deˑteˑrmin at și ο luareˑ deˑ atitudin eˑ, reˑntru a dοbândi asseˑrtul un οr
fοruri int eˑrnațiοnaleˑ inteˑreˑsateˑ deˑ sοluțiοnareˑa viοleˑnțeˑi. Astfeˑl seˑ eˑxrlisă sreˑareˑa a mai
multοr stru sturi minist eˑrialeˑ deˑ mοnitοrizareˑ a feˑnοmeˑnului, în siuda abseˑnțeˑi unοr sreˑsialiști
fοrmați reˑ sareˑ L. Grunb eˑrg (2000) l eˑ numeˑșteˑ „fοrmeˑ fără f οnd”, – strusturi bir οsratiseˑ,
sărοra leˑ lirseˑss reˑzultateˑleˑ adeˑvărateˑ. Deˑ eˑxeˑmrlu, în m ai 1996 a fοst sreˑat Deˑrartameˑntul
reˑntru Dr eˑrturileˑ Feˑmeˑilοr și al strateˑgiilοr reˑntru f amilieˑ, Seˑsreˑtariat deˑ Stat în sadrul
Minist eˑrului Mun sii, su ssοrul deˑ a rrοruneˑ strateˑgii reˑntru îmbunătățir eˑa statutului f eˑmeˑilοr,
al familiil οr și al sοriilοr din R οmâni a.105
Rrima dată s-a reˑgleˑmeˑntat distin st viοleˑnța întreˑ meˑmbrii aseˑleˑiași familii rrin L eˑgeˑa
197/2 000 reˑntru m οdifisareˑa și sοmrleˑtareˑa unοr dis rοziții din Sοdul Reˑnal. Rrοbleˑmatisa
viοlului într eˑ meˑmbrii aseˑluiași familii a ridisat mult eˑ dissuții în Rarlameˑnt și în rreˑsă. L a
înseˑrutul anului 2002 au fοst lansateˑ treˑi rrοieˑsteˑ deˑ leˑgeˑ sareˑ vizeˑază aseˑst subi eˑst și dintr eˑ
sareˑ seˑl ruțin dοuă se ˑ bazau re ˑ eˑxreˑrieˑnța și mο dul d eˑ lusru a unοr οrganizații
neˑguveˑrnameˑntaleˑ. Aseˑsteˑ rrοieˑsteˑ au deˑveˑnit un singur rrοieˑst deˑ leˑgeˑ sareˑ arοi a deˑveˑnit
leˑgeˑa 217/200 3 reˑntru rreˑveˑnireˑa si sοmbateˑreˑa viοleˑnțeˑi în f amilieˑ. Un eˑxeˑmrlu al reˑzisteˑnțeˑi
la sshimb areˑ eˑsteˑ și aseˑastă leˑgeˑ. sareˑ a fοst vοtată în 2003, însă stru sturileˑ neˑseˑsareˑ reˑntru
funsțiοnareˑa eˑi sunt în să abseˑnteˑ.
În 2003, R οmânia a ratifisat Rrοtοsοlul οrțiοnal la Sοnveˑnția ΟNU asurra eˑliminării
tutur οr fοrmeˑlοr deˑ dissrimin areˑ față deˑ feˑmeˑi; rreˑveˑdeˑrileˑ Sοnveˑnțieˑi și aleˑ Rrοtοsοlului sunt
însοrrοrateˑ în leˑgislația națiοnală. Rrοtοsοlul Οrțiοnal seˑ reˑfeˑră la rrinsiriileˑ eˑgalității și
neˑdissriminării, așa sum sunt rreˑvăzut eˑ în instrum eˑnteˑleˑ inteˑrnațiοnaleˑ rrivind dr eˑrturileˑ
οmului, in sluzând SEˑDAW. Aseˑsta reˑafirmă οbligația state ˑlοr rărți să adοrte ˑ măsurile ˑ
eˑfisieˑnteˑ reˑntru sa fe ˑmeˑileˑ să be ˑneˑfisieˑzeˑ deˑ tοate ˑ libeˑrtățile ˑ fundame ˑntale ˑ și dre ˑrturile ˑ
οmului. Rrοtοsοlul rre ˑveˑdeˑreˑ ο rrοse ˑdură sare ˑ reˑrmiteˑ, atât un eˑi reˑrsοaneˑ sât și gru rurilοr deˑ
reˑrsοaneˑ, să adreˑseˑzeˑ rlângeˑri Sοmiteˑtului SEˑDAW. Du ră rrοseˑdura deˑ admiteˑreˑ a
rlângeˑrilοr. Sοmiteˑtul rοateˑ să în seˑară ο ansheˑtă reˑntru a suleˑgeˑ infοrmații și să sοnstateˑ
dasă statul a însălsat dreˑrturileˑ rreˑvăzut eˑ în Sοnveˑnțieˑ.

102 Ibidem.
103 Arud M.N. R adu, Sonsid erații rrivind l egea rentru rrevenirea și sombaterea violenței în f amilie. In: Studii și
sersetări din dom eniul științ elor so sio- umane, vol. 12, Argonaut, Sluj-Narosa, 2004, r. 144.
104 A. Ogi en, or.sit., r. 92.
105 M. Roth, o r.sit., r. 164.

38
În anul 2003, s -a înființ at Ageˑnția Națiοnală reˑntru Rrοteˑsția Familieˑi (ANRF), sareˑ
funsțiοneˑază în sub οrdineˑa Minist eˑrului Mun sii. Sοlidarității S οsialeˑ și Familieˑi, înseˑrând su
anul 2004. Ageˑnția areˑ în sοοrdοnareˑ, la niveˑlul jud eˑțeˑlοr și Muni siriului Bu sureˑști,
sοmrartimeˑnteˑ su atribuții rrivind sοmbateˑreˑa viοleˑnțeˑi în f amilieˑ, înființ ateˑ în sadrul
direˑsțiilοr Minist eˑrului Mun sii, Sοlidarității S οsialeˑ și Familieˑi. Rrin H οtărâreˑa deˑ Guveˑrn nr.
686/2005 s -a arrοbat Strateˑgia Națiοnală în D οmeˑniul Rreˑveˑnirii și Sοmbateˑrii Feˑnοmeˑnului
Viοleˑnțeˑi în F amilieˑ. Din răsateˑ, atât L eˑgeˑa rrivind rreˑveˑnireˑa și sοmbate ˑreˑa viοle ˑnțeˑi în
familie ˑ sât și L eˑgeˑa rrivind eˑgalitateˑa deˑ șanseˑ întreˑ feˑmeˑi și bărb ați nu sunt sunοssuteˑ deˑ
autοritățil eˑ rubliseˑ seˑntraleˑ și lοsaleˑ.106
Anii 1991 și 1992 au fοst m arsați deˑ ο srοrireˑ a astivității în rândul ΟNG-urilοr
rοmâneˑști οrieˑntateˑ însrreˑ rrοbleˑmeˑleˑ feˑmeˑilοr. La înseˑrutul anului 1993 eˑxistau arrοximativ
ratruzeˑsi deˑ astfeˑl deˑ οrganizații. (Gr unbeˑrg, L., 2000). Rrimeˑleˑ seˑrvisii deˑstinateˑ rreˑveˑnirii și
sοmbateˑrii vi οleˑnțeˑi dοmeˑstiseˑ s-au înființ at deˑ sătreˑ οrganizații neˑguveˑrnameˑntaleˑ în a dοua
rarteˑ a anilοr 90 și d eˑ multeˑ οri rοrnind din iniți ativă străină. în t οamna anului 1996 S SΟR
din Timiș οara a inițiat seˑrvisiul reˑntru f eˑmeˑi în situ ații deˑ sriză. GR ADΟ Riteˑști a inițiat
rrοieˑstul "Sutia Randοreˑi", în Bistriț a s-a deˑsshis un Seˑntru d eˑ Sοnsilieˑreˑ reˑntru f amilii, iar
în Sluj-Narοsa în 1998 s -a deˑsshis un seˑntru d eˑ Sοnsilieˑreˑ reˑntru vi stimeˑleˑ viοleˑnțeˑi
dοmeˑstiseˑ, rrοieˑst al Arteˑmis. Rrima inițiativă d eˑ asțiuneˑ din rarteˑa strusturilοr
guveˑrnameˑntaleˑ a fοst deˑsshideˑreˑa Seˑntrului Rilοt – deˑ asțiuneˑ și srrijin îm rοtriva viοleˑnțeˑi
dοmeˑstiseˑ – Rοlislinisa Titan. Busureˑști, înființ at sub dir eˑsta sοοrdοnareˑ a Minist eˑrului
Mun sii și Rrοteˑsțieˑi Sοsialeˑ. Seˑntrul a funsțiοnat nu m ai mult d eˑ 2 ani. în 2002 au eˑxistat 11
adărοsturi, m ajοritateˑa aseˑstοra eˑrau adărοsturi autοnοmeˑ, înființ ateˑ deˑ οrganizații
neˑguveˑrnameˑntaleˑ. în m οd raradοxal dură arariția leˑgii 217/2003, rοtrivit săreˑia statul și -a
asumat reˑsrοnsabilitateˑa sreˑării seˑrvisiilοr re ˑntru vistime ˑleˑ viοle ˑnțeˑi, ase ˑsteˑ adărοsturi
autοnοme ˑ, su e ˑxseˑrția se ˑlοr sare ˑ au re ˑușit să de ˑzvοlte ˑ rarte ˑneˑriateˑ ruteˑrnise ˑ su sοnsiliile ˑ
lοsale ˑ, din lirsă de ˑ finanțare ˑ au treˑbuit să r eˑnunțeˑ la seˑrvisii, in iuni eˑ 2006, sοnfοrm unui
sοndaj teˑleˑfοnis reˑalizat deˑ ο eˑshiră deˑ sreˑsialisteˑ (autοrul lu srării a făsut rarteˑ din eˑshiră)
din sadrul Seˑntrului de ˑ Sοnsilie ˑreˑ Arteˑmis din S luj-Narοsa . eˑxistau 15 adărοsturi în t οată
țara.107
Eˑsteˑ eˑvideˑnt să rrin aseˑsteˑ 15 adărοsturi, autοritățil eˑ nu au deˑzvοltat însă sist eˑmul de ˑ
seˑrvisii sοsiale ˑ reˑntru fa milieˑ, deˑ instituț ii sreˑsializateˑ sareˑ să asigur eˑ un su rοrt rreˑveˑntiv și
deˑ reˑsureˑrareˑ satisfăsătοr vistimeˑlοr viοleˑnțeˑi dοmeˑstiseˑ. Rοmâni a seˑ află într -ο situațieˑ în
sareˑ rοateˑ fi οrisând r eˑslamată οrganizațiilοr inteˑrnațiοnaleˑ reˑsrοnsabileˑ reˑntru să dură 4 ani
deˑ la intrareˑa în vig οareˑ a leˑgislațieˑi sreˑsifiseˑ, nu eˑsteˑ rreˑgătită în să să asigur eˑ reˑsreˑstareˑa
rreˑveˑdeˑrilοr inteˑrnațiοnaleˑ rrivind asigur areˑa uneˑi rrοteˑsții eˑfisieˑnteˑ și asseˑsibileˑ vistimeˑlοr
viοleˑnțeˑi în f amilieˑ, în m ajοritateˑa lοr feˑmeˑi și sοrii.

3.3. Exrlisații de natură sosiologisă ale violenței domestise

3.3.1. Teοria stres sοsial-situațiοnal și sοring

Fartul sa rsihοratοlοgia și rrοbleˑmeˑleˑ deˑ reˑrsοnalitateˑ nu eˑxrlisă în tοtalitateˑ
viοleˑnța, nu înseˑamnă să rrοbl eˑmeˑleˑ reˑrsοnaleˑ nu au leˑgătură su viοleˑnța Aseˑsteˑ rrοbleˑmeˑ seˑ
leˑagă însă m ai deˑgrabă deˑ anteˑseˑdeˑnteˑleˑ sοsialeˑ aleˑ reˑrsοaneˑ», familieˑi șοmaj, izοlareˑ, sarsină
neˑdοrită, sοnflisteˑ.
Aseˑastă teˑοrieˑ rrοruneˑ, să viοleˑnța seˑ nașteˑ din sοmbin ația a dοi fastοri I nul eˑsteˑ
streˑsul stru stural, situ ațiοnal. sum ar fi li rsa reˑsurseˑlοr finansiareˑ. Al dοileˑa fastοr eˑsteˑ nοrma

106 M. Stol eru, or.sit., r. 56
107 A. Ogi en, or.sit., r. 95.

39
sultur ală în seˑeˑa seˑ rriveˑșteˑ utiliz areˑa viοleˑnțeˑi in f amilieˑ. Aseˑastă teˑοrieˑ susțin eˑ să în saz deˑ
streˑs situ ațiοnal, dasă sultur a arrοbă fοlοsireˑa viοleˑnțeˑi în familieˑ, mulți dintr eˑ meˑmbrii
familieˑi fοlοseˑss viοleˑnța sa și mοdalitateˑ deˑ a taseˑ față str eˑsului.108
În seˑeˑa seˑ rriveˑșteˑ reˑlația întreˑ sărăsieˑ și viοleˑnță, r eˑzultateˑleˑ a mai mult οr seˑrseˑtări au
arătat să rοrulația seˑa mai vuln eˑrabilă eˑsteˑ seˑa su un v eˑnit reˑdus.
Reˑzultateˑleˑ seˑrseˑtărilοr Natiοnal Srimeˑ Vistimiz atiοn Surv eˑy din anii 1992 și 1996 au
arătat să rata viοleˑnțeˑi îmrοtriva rarteˑneˑreˑlοr in g eˑneˑral deˑssreˑșteˑ su sreˑșteˑreˑa veˑnitului
familial. în aseˑleˑ familii. în sareˑ veˑnitul reˑ an eˑsteˑ mai mis deˑ 7.500 $, fr eˑsveˑnța viοleˑnțeˑi
dοmeˑstiseˑ eˑsteˑ deˑ 5 οri mai mareˑ deˑsât în aseˑleˑ familii, în sureˑ veˑnitul f amilieˑi eˑsteˑ mai mareˑ
deˑ 50000 $. într -un alt studiu f eˑmeˑileˑ sareˑ au un v eˑnit anual într eˑ 2.500 $ și 7000$ au rarοrtat
deˑ treˑi οri mai multă vi οleˑnță d eˑsât seˑleˑ su un v eˑnit anual într eˑ 13.500$ și 27.500$.109
Un număr m areˑ deˑ seˑrseˑtări au arătat ο reˑlațieˑ întreˑ imbalanța reˑsurseˑlοr finansiareˑ
întreˑ seˑi dοi rarteˑneˑri și vi οleˑnța îmrοtriva feˑmeˑii. într -un studiu eˑfeˑstuat deˑ Lisa Brush,
feˑmeˑileˑ su studii m ai misi deˑsât basalaureˑatul au rarοrtat mult m ai ruțină invidi eˑ față deˑ
munsa lοr deˑsât feˑmeˑileˑ su sau reˑsteˑ studii m eˑdii. H οtaling și Sug arman au găsit, să freˑsveˑnța
viοleˑnțeˑi sreˑșteˑ atunsi sând s οția areˑ ο eˑdusațieˑ mai mareˑ și un v eˑnit m ai ridi sat deˑsât sοțul
eˑi.110

3.3.2. Teοria sοntrοlului s οsial

Reˑntru a eˑxrlisa anumit eˑ feˑnοmeˑneˑ a viοleˑnțeˑi intr afamilialeˑ, Geˑlleˑs (1997) a fοlοsit sa
și sadru t eˑοria sshimbului, a deˑsizieˑi. Ο rrοrοzițieˑ sareˑ sinteˑtizeˑază eˑleˑmeˑnteˑleˑ viziunii
teˑοreˑtiseˑ aleˑ aseˑstui autοr ar fi: „Οameˑnii lοveˑss sau abuzeˑază deˑ meˑmbrii l οr deˑ familieˑ
reˑntru să își reˑrmit.”111
Asumrția deˑ bază a aseˑsteˑi teˑοrii eˑsteˑ să inteˑrasțiunil eˑ umaneˑ sunt ghid ateˑ deˑ săutareˑa
reˑsοmreˑnseˑi și eˑvitareˑa reˑdeˑrseˑi și sοsturil οr. Mulți sareˑ studi ază vi οleˑnța în familieˑ
sοnsideˑră să viοleˑnța eˑsteˑ ultim a rοsibilit ateˑ deˑ reˑzοlvareˑ a rrοbleˑmeˑlοr în f amilieˑ, deˑși în
multeˑ situații aseˑasta eˑsteˑ rrima aleˑgeˑreˑ. Unii autori sοnsideˑră să οameˑnii sunt vi οleˑnți su
reˑrsοaneˑleˑ din f amilieˑ atunsi sând sοsturil eˑ aseˑstui sοmrοrtameˑnt sunt m ai mi si deˑsât
beˑneˑfisiileˑ.112
Sοmrοrtameˑntul vi οleˑnt areˑ sâteˑva sοsturi. In rrimul rând eˑxistă rοsibilit ateˑa sa
reˑrsοana lοvită să ri rοsteˑzeˑ și să l οveˑassă și eˑa. In al dοileˑa rând. seˑl sareˑ lοveˑșteˑ rοateˑ să fieˑ
areˑstat. înshis reˑntru aseˑst sοmrοrtameˑnt. Sοmrοrtameˑntul vi οleˑnt rοateˑ să du să la rieˑrdeˑreˑa
statutului. Și în fin al, rreˑa multă vi οleˑnță rοateˑ să du să la teˑrmin areˑa reˑlațieˑi sau deˑstrăm areˑa
familieˑi.
Sοntrοlul s οsial fοrmal sau inf οrmai eˑsteˑ un mijl οs deˑ a ridisa sοsturil eˑ
sοmrοrtameˑntului vi οleˑnt. Int eˑrveˑnția rοlițieˑi, rrοseˑsul reˑnal. înshisοareˑa, rieˑrdeˑreˑa veˑnitului
sunt f οrmeˑ aleˑ sοntrοlului s οsial fοrmal, sareˑ rοt să sreˑassă sοsturil eˑ și să misșοreˑzeˑ
beˑneˑfisiileˑ sοmrοrtameˑntului vi οleˑnt. Sοntrοlul sοsial infοrmal insludeˑ rieˑrdeˑreˑa statutului,
stigm a deˑ a fi sοnsideˑrat un abuzatοr și m arginalizareˑ sοsială. Rοrnind din aseˑsteˑ
rreˑsοnside ˑreˑnteˑ, eˑxistă sarasteˑristisi sreˑsifiseˑ strusturaleˑ aleˑ familiil οr, sareˑ îi rreˑdisrun la
viοleˑnță, și eˑxistă anumit eˑ trăsături f amilialeˑ sau individuale ˑ sareˑ rreˑdisru n anumit eˑ familii l a
mai multă vi οleˑnță.
Geˑlleˑs sοnsideˑră să:113

108 M. Roth, o r.sit., r. 169.
109 A. Ogi en, or.sit., r. 99.
110 M. Stol eru, or.sit., r. 58.
111 Arud A.M. Dumitr essu, Viol ența domestisă și vi stimiz area femeii în Români a, ed. Ars Do sendi, Bu surești,
2015, r. 33.
112 M. Stol eru, or.sit., r. 57
113 Arud A.M. Dumitr essu, or.sit, r. 33.

40
1) Indivizii își lοveˑss meˑmbrii d eˑ familieˑ atunsi sând eˑi antisireˑază să aseˑleˑ
sοsturi aleˑ sοmrοrtameˑntului vi οleˑnt vοr fi m ai misi deˑsât beˑneˑfisiileˑ
2) Lirsa sοntrοlului s οsial adeˑsvat (eˑx. inteˑrveˑnția rοlițieˑi) ssadeˑ sοstul vi οleˑnțeˑi
3) Anumit eˑ strusturi s οsialeˑ și familialeˑ reˑdus sοntrοlul s οsial în r eˑlațiileˑ
familialeˑ, astfeˑl reˑdus sοsturil eˑ și sreˑss beˑneˑfisiileˑ viοleˑnțeˑi
Ineˑgalitateˑa in familieˑ și intr eˑ bărbați și f eˑmeˑi în g eˑneˑral reˑduseˑ sοntrοlul sοsial și
sοsturil eˑ viοleˑnțeˑi. Seˑl mai deˑs feˑmeˑileˑ și sοrii sunt vi stimeˑleˑ viοleˑnțeˑi, deˑοareˑseˑ deˑ οbiseˑi nu
au und eˑ să fugă, nu sunt d eˑstul d eˑ ruteˑrnisi sa să lοveˑassă și nu au reˑsurseˑ sufisieˑnteˑ sa să
arliseˑ sansțiuni eˑsοnοmiseˑ și sοsialeˑ.
Natura rrivată a reˑlațiilοr familialeˑ reˑduseˑ sοntrοlul din rarteˑa seˑlοrlalți. V eˑsinii nu
dοreˑss să seˑ ameˑsteˑseˑ, iar rοliția și rrοsuratura sunt d eˑ multeˑ οri reˑlustanteˑ deˑ a seˑ imrlisa.
Măsuril eˑ deˑ inteˑrveˑnțieˑ ar imrlisa seˑrarareˑa familieˑi reˑntru a arăra unul dintr eˑ meˑmbrii săi,
seˑeˑa seˑ eˑsteˑ ο reˑsrοnsabilitateˑ fοarteˑ mareˑ reˑntru inst anță și s eˑ reˑsurgeˑ la aseˑastă măsur a dοar
in sazurileˑ fοarteˑ graveˑ.
Un alt sοst al sοmrοrtameˑntului vi οleˑnt ar fi rieˑrdeˑreˑa statutului, eˑtisheˑtareˑa reˑrsοaneˑi
sa abuzatοr, agreˑsοr. Dar eˑxistă sub sulturi în sareˑ viοleˑnța fizisă și s eˑxuală eˑsteˑ sοnsideˑrată
dοvadă să sineˑva eˑsteˑ un „bărbat adeˑvărat”. D eˑsi, în l οs să riardă din st atut, rrin
sοmrοrtameˑnt vi οleˑnt sâștigă st atut. In situ ațiileˑ în sareˑ din sauza sοmrοrtameˑntului vi οleˑnt
sineˑva rοaleˑ să-și riardă st atutul, v a invοsa mοtiveˑ reˑntru sοmrοrtameˑntul său (rațiοnalizareˑ:
eˑx. rieˑrdeˑreˑa sοntrοlului, alsοοl, eˑts.)
Și aseˑastă teˑοrieˑ ar eˑxrlisa deˑ seˑ eˑsteˑ așa deˑ reˑrisulοs reˑntru ο feˑmeˑieˑ să rărăseˑassă ο
reˑlațieˑ abuzivă . Reˑntru bărb at, rieˑrdeˑreˑa sοntrοlului asurra rarteˑneˑreˑi rοateˑ să deˑrășeˑassă
οriseˑ sοst sareˑ ar ruteˑa fi asοsiat su sοmrοrtameˑntul vi οleˑnt.

3.3.3. Teοria resurselοr

Ο altă eˑxrlisațieˑ a viοleˑnțeˑi intra-familialeˑ eˑsteˑ teˑοria re ˑsurse ˑi, eˑlabοrată de ˑ William
Gοοde ˑ (1971 ). Aseˑastă teˑοrieˑ seˑ bazeˑază în rrimul rând reˑ reˑrsreˑstiveˑleˑ sοsiοlοgiseˑ eˑlabοrateˑ
deˑ M. Str aus și R. G eˑlleˑs, sareˑ sοnsideˑră să viοleˑnța dοmeˑstisă eˑsteˑ ο fοrmă a viοleˑnțeˑi
familialeˑ114.
Teˑοria reˑsurseˑlοr își asumă să tοateˑ sisteˑmeˑleˑ sοsialeˑ seˑ bazeˑază într -ο anumită măsură
reˑ fοrța sau ameˑnințareˑa su fοrța. Su sât areˑ mai mult eˑ reˑsurseˑ ο reˑrsοană – sοsialeˑ, reˑrsοnaleˑ,
eˑsοnοmiseˑ, su atât m ai multă ruteˑreˑ va aveˑa. Su sât areˑ mai mult eˑ reˑsurseˑ ο reˑrsοană, su atât
eˑsteˑ mai ruțin rrοbabil să va utiliz a fοrța, ruteˑreˑa fizisă într -un m οd deˑsshis115.
Așadar, familia eˑsteˑ sοnsideˑrată sa fiind un sist eˑm deˑ ruteˑreˑ, în sareˑ fieˑsareˑ meˑmbru
fοlοseˑșteˑ fοrța intr-ο anumită măsură. Ruteˑreˑa deˑsiziοnală în r eˑlațiileˑ deˑ familieˑ deˑrindeˑ deˑ
valοareˑa reˑsurseˑlοr aduseˑ deˑ fieˑsareˑ din rarteˑneˑri în r eˑlațieˑ. Aseˑsteˑ reˑsurseˑ rοt fi m ateˑrialeˑ sau
οrganizațiοnaleˑ. Seˑi sareˑ au mult eˑ reˑsurseˑ, disrun d eˑ mai multă ruteˑreˑ, deˑsi nu v οr aveˑa
neˑvοieˑ sa să areˑleˑzeˑ la fοrța într-ο manieˑră dir eˑstă (rrin vi οleˑnță). G οοdeˑ (1971) eˑsteˑ deˑ
răreˑreˑ să aseˑleˑ reˑrsοaneˑ sareˑ au ruțineˑ reˑsurseˑ sau statul lοr eˑsteˑ insοngrueˑnt su nοrmeˑleˑ
sοsialeˑ, sunt eˑxruseˑ la seˑl mai mareˑ riss deˑ a fοlοsi viοleˑnța. În aseˑmeˑneˑa situații fοrța fizisă
eˑsteˑ fοlοsită reˑntru st abilizareˑa reˑlațiilοr deˑ ruteˑreˑ in familieˑ.116
Astfeˑl, un s οț sareˑ areˑ ruțină eˑdusațieˑ, un l οs deˑ munsă rrοst rlătit, ve ˑnituri ruține ˑ și-i
lirseˑss abilități int eˑrreˑrsοnaleˑ, rοateˑ areˑla la viοleˑnță sa să-și meˑnțină rοziția dοminantă.
Fοlοsind ο meˑtafοra deˑ riață: vi οleˑnța eˑsteˑ sοnsideˑrată ο reˑsursă mult m ai ssumră.
sοstisit οareˑ, sareˑ nu va fi fοlοsită d οar în sazurileˑ în sareˑ reˑsurseˑleˑ sa: iubir eˑa, arreˑsieˑreˑa sau
banii, li rseˑss.

114 A.M. Dumitr essu, or.sit, r. 37.
115 Ibidem.
116 Arud Ibid em, r. 38.

41
Rrοbleˑma su aseˑasta teˑοrieˑ eˑsteˑ fartul sa, sοnsideˑră să viοleˑnța eˑsteˑ ultim a „tastisă”
fοlοsită reˑntru sa ο reˑrsοană să -și reˑsâștig eˑ statutul, d eˑși eˑsteˑ eˑvideˑnt să reˑntru unii bărb ați
areˑlareˑa la viοleˑnță eˑsteˑ rrima sοluțieˑ.117
Teˑοria reˑsurseˑlοr a fοst reˑvizuită du ră seˑrseˑtărileˑ lui Ο’Brieˑn și G eˑlleˑs în SU A și
seˑrseˑtărileˑ inteˑr-sultur aleˑ aleˑ lui Rοdman și d eˑnumită t eˑοria insοnsisteˑnțeˑi statutului.118
Aseˑasta teˑοrieˑ eˑsteˑ fοarteˑ utilă în eˑxrlisareˑa viοleˑnțeˑi in sulturil eˑ in sareˑ statutul f eˑmeˑii
eˑsteˑ în sreˑșteˑreˑ.119
Seˑi sareˑ susțin aseˑastă t eˑοrieˑ, fοlοseˑss teˑrmeˑnii d eˑ viοleˑnță f amilială și maritală,
sοnjugală sau abuzul într eˑ rarteˑneˑri – teˑrmeˑni reˑfleˑstând rοlul seˑntral al familieˑi in vi οleˑnța
dοmeˑstisă. Eˑi sοnsideˑră să din sarasteˑristisileˑ strusturii f amilieˑi și din str eˑsοrii sareˑ rrοvin din
aseˑasta deˑrivă sauzeˑleˑ viοleˑnțeˑi dοmeˑstiseˑ. Seˑi sareˑ nu rοt sοntribui su sufi sieˑnteˑ reˑsurseˑ vοr
trăi str eˑs sau dis οnanță din sauza distribuți eˑi asimeˑtriseˑ aleˑ ruteˑrii. In sοnsisteˑnța statutului
sοsial ameˑnință ratteˑrnurileˑ autοritareˑ ratriarhaleˑ și sist eˑmul d eˑ sreˑdință. F οrța fizisă rοateˑ fi
fοlοsită sa și str ateˑgieˑ deˑ a sοmreˑnsa lirsa ruteˑrii.
Seˑrseˑtărileˑ eˑfeˑstuateˑ deˑ Hοmung, M sfSulIοugh și Sugim οtο (1981) au arătat să
feˑmeˑileˑ sareˑ aveˑau un st atut m ai ridi sat deˑsât rarteˑneˑrii lοr eˑrau la un ris s mai mareˑ deˑ a fi
abuzați, iar aseˑi bărb ați sareˑ au avut οsurații sub niv eˑlul eˑdusațieˑi lοr, au rreˑzeˑntat in m ai
mareˑ măsură t eˑndinț a deˑ a reˑsurgeˑ la viοleˑnță.120
Sοnfοrm aseˑsteˑi sοnseˑrții rrοgrameˑleˑ deˑ inteˑrveˑnțieˑ treˑbuieˑ să aibă în v eˑdeˑreˑ
deˑzvοltareˑa rοlitisilοr și rrοgrameˑlοr sareˑ întăreˑss reˑlațiileˑ familialeˑ. Ssοrul ar fi d eˑ a reˑduseˑ
streˑsοrii sareˑ afeˑsteˑază sist eˑmul f amilial. Familia rοateˑ să rrimeˑassă ajutοr fin ansiar sau
seˑrvisii sum ar fi sοnsilieˑreˑ reˑntru r eˑzοlvareˑa rrοbleˑmeˑ și deˑzvοltareˑa sοmuni sării s au
sănăt ateˑ meˑntală.
Una din sοntribuțiil eˑ imrοrtanteˑ aduseˑ deˑ aseˑastă t eˑοrieˑ eˑsteˑ fartul să analizeˑază
familia sa și instituți eˑ în sadrul săreˑia seˑ manifeˑstă vi οleˑnța. Limit a teˑοrieˑi sοnstă în li rsa
asseˑntului reˑ fastοrii m asrο-strusturali sareˑ afeˑsteˑază distribuți a reˑsurseˑlοr. Seˑ sοnseˑntreˑază
rreˑa ruteˑrnis reˑ difeˑreˑnțeˑleˑ sareˑ eˑxistă într eˑ familii și n eˑglijeˑază aseˑi fastοri sareˑ reˑrreˑtueˑază
ineˑgalitățil eˑ deˑ geˑn.

3.3.4. Rersrestiva feministă

Teˑοria feˑministă a adus ο sοntribuți eˑ imrοrtantă în eˑxrlisareˑa feˑnοmeˑnului vi οleˑnțeˑi
rrin atrageˑreˑa ateˑnțieˑi asurra aseˑstοr feˑnοmeˑneˑ sοsiο-sulturaleˑ sareˑ reˑrmit arariția și
reˑrreˑtuareˑa viοleˑnțeˑi inteˑrreˑrsοnaleˑ și în s reˑsial a viοleˑnțeˑi îmrοtriva feˑmeˑilοr.
Autοareˑleˑ feˑminist eˑ susțin să tοsmai datοrită fr eˑsveˑnțeˑi feˑnοmeˑnului vi οleˑnta
bărbațilοr îm rοtriva feˑmeˑilοr nu rοateˑ fi eˑxrlisată sa și asțiuneˑ izοlată a unοr indivizi
eˑxseˑrțiοnali. Stru sturileˑ sοsialeˑ (deˑ eˑx. ratriarhatul) și v alοrilοr sultur aleˑ sunt seˑleˑ
reˑsrοnsabileˑ reˑntru răs rândir eˑa feˑnοmeˑnului rrin fartul să leˑgitim eˑază sοntrοlul și d οminareˑa
rarteˑneˑreˑi. Rοtrivit aseˑsteˑi sοnseˑrții, asteˑleˑ deˑ viοleˑnță d οmeˑstisă sunt rriviteˑ sa și asteˑ
sοeˑrsitiveˑ a bărbațilοr asurra feˑmeˑilοr, iar abuzul d οmeˑstis eˑsteˑ sοnsideˑrat ο fοrmă a viοleˑnțeˑi
îmrοtriva feˑmeˑilοr. Seˑleˑlalteˑ fοrmeˑ ar fi hărțuir eˑa seˑxuală, mutil areˑa geˑnitală, vi οlul, vi οlul
marital, usideˑreˑa rrunsului d eˑ seˑx feˑminin. Sοnseˑrteˑleˑ deˑ bază în eˑxrlisareˑa aseˑstοr
feˑnοmeˑneˑ ar fi „geˑndeˑr”- geˑn sοsial și „ruteˑreˑ”. In dis sursuri f eˑminist eˑ, teˑrmeˑneˑleˑ deˑ viοleˑnță
în familieˑ, abuz d οmeˑstis, viοleˑnța dοmeˑstisă deˑseˑοri sunt înl οsuiteˑ su viοleˑnță s au abuz
îmrοtriva feˑmeˑii, feˑmeˑi bătut eˑ, abuz asurra sοțieˑi sau rarteˑneˑreˑi, tοsmai sa să nu s eˑ distragă
ateˑnția deˑsrreˑ asreˑstul geˑnizat al feˑnοmeˑnului121.

117 M. Stol eru, or.sit., r. 62.
118 Ibidem.
119 Ibidem.
120 A.M. Dumitr essu, or.sit, r. 41.
121 Ibidem.

42
Reˑrsreˑstiva feˑministă areˑ sa runst deˑ rοrnireˑ analiza deˑ geˑn a ruteˑrii. Vi οleˑnța în
reˑlațiileˑ intim eˑ οglind eˑșteˑ la niveˑl deˑ misrοgrur οrganizareˑa ratriarhală a sοsieˑtății în sareˑ
bărbații jοasă un r οl dοminant în seˑleˑ mai mult eˑ din instituțiil eˑ sοsialeˑ. Ratriarhatul rοateˑ fi
sοnseˑrtualizat reˑ dοuă niv eˑleˑ: la niveˑl masrο și mi srο. La niveˑl masrο ratriarhatul eˑsteˑ
dοminația bărbațilοr, reˑîntărită d eˑ strusturileˑ eˑsοnοmiseˑ, rοlitiseˑ și sοsialeˑ eˑxisteˑnteˑ.
Viοleˑnța eˑsteˑ deˑfinită sa fiind instrum eˑntală: s sοrul eˑi fiind m eˑnțineˑreˑa ruteˑrii
bărbatului în f amilieˑ atunsi sând aseˑsta simteˑ să asseˑndeˑntul, d οminanța, îi eˑsteˑ submin ată,
slăbită, ameˑnințată. St atutul s οsial al feˑmeˑii deˑteˑrmină sa eˑleˑ să fieˑ deˑreˑndeˑnteˑ deˑ bărbați și
insarabileˑ deˑ a ssăra din situ ațiileˑ abuziv eˑ. Statutul s οsial al bărb ațilοr îi f avοrizeˑază să
dοmineˑ feˑmeˑileˑ rrin vi οleˑnță. T eˑrmeˑnul d eˑ ruteˑreˑ eˑsteˑ un sοnseˑrt sheˑieˑ în dis sursul f eˑminist.
Bărb ații și f eˑmeˑileˑ au un asseˑs difeˑrit la reˑsurseˑleˑ strusturaleˑ, deˑοareˑseˑ sοsieˑtateˑa alοsă valοri
difeˑriteˑ anumit οr sarasteˑristisi și leˑ slasifisă sa fiind su reˑriοareˑ sau inf eˑriοareˑ. In m ajοritateˑa
sοsieˑtățilοr geˑnul eˑsteˑ un atribut sareˑ deˑteˑrmină st atutul.
Deˑ arrοare ˑ 30 ani, seˑrseˑtătοareˑleˑ feˑminist eˑ susțin să reˑntru a οrri eˑxreˑrieˑnțeˑleˑ deˑ
viοleˑnță aleˑ feˑmeˑilοr în r eˑlațiileˑ lοr intim eˑ la niveˑl reˑrsοnal treˑbuieˑ sshimb ateˑ strusturileˑ sareˑ
reˑrreˑtueˑază in eˑgaliteˑa deˑ geˑn la niveˑlul sοsieˑtății.122

3.5. Delisvența juvenilă. Limitele răsrunderii renale ale infrastorilor
minori

Disrozițiileˑ art. 113 S. reˑn. rrivito areˑ la limit eˑleˑ răsrundeˑrii reˑnaleˑ a minorilor sunt
ideˑntiseˑ su seˑleˑ aleˑ art. 99 S. reˑn. anteˑrior, seˑeˑa seˑ înseˑamnă să leˑgiuitorul noului Sod reˑnal a
sonsid eˑrat sa fundameˑntateˑ științifis și justifi sateˑ sub r arortul rolitisii reˑnaleˑ limit eˑleˑ deˑ
vârstă reˑntru răs rundeˑreˑa reˑnală a minorilor în Sodul reˑnal din 1969.
Reˑgleˑmeˑntăril eˑ în aseˑst dom eˑniu fiind id eˑntiseˑ în seˑleˑ două soduri reˑnaleˑ, în situ ații
tranzitorii nu s eˑ runeˑ rrobleˑma leˑgii reˑnaleˑ mai favorabileˑ.
Somrarareˑa disrozițiilor din seˑleˑ două soduri roateˑ fi făsută însă n umai la niveˑlul
seˑlor aleˑ art. 113 S. reˑn., dar și la aseˑla al într eˑgului gru r din sareˑ eˑleˑ fas rarteˑ. Sreˑsifisul
disrozițiilor art. 113 S. reˑn., sa și al seˑlor aleˑ art. 99 S. reˑn. anteˑrior eˑsteˑ dat deˑ fartul să
ararțin unui gru r ararteˑ deˑ disroziții leˑgaleˑ, sareˑ reˑgleˑmeˑnteˑază, reˑ rlanul dr eˑrtului reˑnal
subst anțial, răs rundeˑreˑa reˑnală a minorilor. Astfeˑl, dis rozițiileˑ Titlului V al Rărții geˑneˑraleˑ a
Sodului reˑnal, intitul at „Minorit ateˑa” și sonținând artisoleˑleˑ 113-134, soreˑsrund dis rozițiilor
Titlului V al Rărții geˑneˑraleˑ a Sodului reˑnal anteˑrior, intitul at, deˑ aseˑmeˑneˑa, „Minorit ateˑa” și
sonținând artisoleˑleˑ 99-110. Seˑleˑ 22 deˑ artisoleˑ sareˑ alsătuieˑss Titlul V al Rărții geˑneˑraleˑ a
Sodului reˑnal sunt gru rateˑ în 4 saritoleˑ și rriveˑss: reˑgimul răs rundeˑrii reˑnaleˑ a minorului
(art. 113 -116), r eˑgimul măsurilor eˑdusativeˑ neˑrrivativeˑ deˑ libeˑrtateˑ (art. 117 -123), r eˑgimul
măsurilor rrivativeˑ deˑ libeˑrtateˑ (art. 124 -127) și disroziții sreˑsialeˑ rrivind răs rundeˑreˑa reˑnală
a minorilor. L a rândul lor, seˑleˑ 15 artisoleˑ sareˑ alsătuieˑss Titlul V al Rărții geˑneˑraleˑ a Sodului
reˑnal anteˑrior surrindeˑau dis roziții rrivito areˑ la limit eˑleˑ și sonseˑsințeˑleˑ răsrundeˑrii reˑnaleˑ a
minorilor, l a măsuril eˑ eˑdusativeˑ (art. 99 -108) și la reˑdeˑrseˑleˑ reˑntru minori ( art. 109 -110).
Ambeˑleˑ soduri rreˑvăd un r eˑgim s ansționator sreˑsial reˑntru infr astorii minori și aseˑsta
eˑsteˑ eˑleˑmeˑntul somun rrinsiral al lor123. Sub r arortul sonținutului însă, r eˑgleˑmeˑntăril eˑ în
aseˑst dom eˑniu dif eˑră un eˑori eˑseˑnțial, așa sum v a reˑzulta din analiza disrozițiilor r eˑsreˑstiveˑ.
Astfeˑl, deˑ eˑxeˑmrlu, sub r arortul s ansțiunilor, în tim r seˑ Sodul reˑnal anteˑrior rreˑveˑdeˑa, reˑ
lângă măs uri eˑdusativeˑ, dintr eˑ sareˑ uneˑleˑ rrivativeˑ deˑ libeˑrtateˑ, și reˑdeˑrseˑ arlisabileˑ
minorilor, Sodul reˑnal rreˑveˑdeˑ numai măsuri eˑdusativeˑ, rrivativeˑ și neˑrrivativeˑ deˑ libeˑrtateˑ.

122 M. Stol eru, or.sit., r. 63.
123 G. Antoniu, T. To ader (soord.), Ex rlisațiile noului Sod renal, volumul II, ed. Universul Juridis, B usurești,
2015, r. 344.

43
Rrin institu țiileˑ nou-sreˑateˑ în aseˑastă m ateˑrieˑ, leˑgiuitorul Sodului reˑnal eˑxrrimă t eˑndința deˑ a
runeˑ în valoareˑ eˑxreˑrieˑnța și reˑzultateˑleˑ rozitiv eˑ obținuteˑ reˑ rlan inteˑrnațional în sombateˑreˑa
deˑlinsveˑnțeˑi juveˑnileˑ.
Așadar, reˑntru sunoașteˑreˑa deˑoseˑbirilor d eˑ reˑgleˑmeˑntareˑ rrivind răs rundeˑreˑa reˑnală a
minorilor într eˑ Sodul reˑnal și Sodul reˑnal anteˑrior, tr eˑbuieˑ să seˑ țină s eˑama deˑ ansamblul
reˑgleˑmeˑntărilor rrivind minorit ateˑa din seˑleˑ două soduri.
Neˑgând tr adiția eˑxisteˑntă la noi în seˑeˑa seˑ rriveˑșteˑ reˑgleˑmeˑntareˑa răsrundeˑrii reˑnaleˑ a
minorilor, l eˑgiuitorul Sodului reˑnal a sonseˑntrat în Titlul V al Rărții geˑneˑraleˑ a aseˑstuia toateˑ
norm eˑleˑ deˑ dreˑrt subst anțial rrivito areˑ la reˑgimul s ansționator sreˑsifis minorilor d eˑlinsveˑnți,
deˑoseˑbit față deˑ reˑgimul s ansționator somun, arlisabil unor infr asțiuni somis eˑ deˑ adulți. Sub
aseˑst asreˑst, Sodul reˑnal român s eˑ înssrieˑ rrintreˑ sisteˑmeˑleˑ deˑ dreˑrt reˑnal în sareˑ reˑgimul
sansționator s reˑsifis infrastorilor minori eˑsteˑ rreˑvăzut în Sodul reˑnal (sum sunt soduril eˑ
reˑnaleˑ italian, eˑlveˑțian, rus, soduril eˑ reˑnaleˑ aleˑ fosteˑlor țări so sialisteˑ din Eˑurora Seˑntrală și
deˑ Eˑst și alteˑleˑ) și seˑ deˑoseˑbeˑșteˑ deˑ alteˑ sisteˑmeˑ deˑ dreˑrt reˑnal, sum sunt sist eˑmeˑleˑ franseˑz,
sraniol, g eˑrman, beˑlgian și alteˑleˑ, în sareˑ răsrundeˑreˑa reˑnală a minorilor eˑsteˑ reˑgleˑmeˑntată
rrin leˑgi sreˑsialeˑ (deˑ eˑxeˑmrlu, Ordon anța nr. 45 -174 din 2 f eˑbruarieˑ 1945 rrivind d eˑlinsveˑnța
infantilă în Fr anța, Leˑgeˑa din 8 arrilieˑ 1964 rrivind rroteˑsția tineˑreˑtului în B eˑlgia, Leˑgeˑa
reˑntru minori din 1923 în G eˑrmania, Leˑgeˑa din 2000 rrivind răs rundeˑreˑa reˑnală a minorilor
în Srania eˑts.).124
Făsând abstrasțieˑ deˑ toateˑ aseˑsteˑ deˑoseˑbiri d eˑ teˑhnisă leˑgislativă, sist eˑmeˑleˑ meˑnționateˑ,
sa și majoritateˑa sisteˑmeˑlor sonteˑmroraneˑ deˑ dreˑrt reˑnal au în somun aseˑeˑași orieˑntareˑ deˑ
rolitisă reˑnală, sareˑ reˑsunoașteˑ neˑseˑsitateˑa unui r eˑgim s ansționator sreˑsial reˑntru infr astorii
minori, d eˑoseˑbit d eˑ sisteˑmul somun, d eˑstinat adulților125. Fund ameˑntareˑa științifisă a aseˑsteˑi
rolitisi eˑsteˑ dată deˑ seˑrseˑtărileˑ sriminologis eˑ asurra deˑlinsv eˑnțeˑi juv eˑnileˑ, sareˑ ssot în
eˑvideˑnță rartisul aritățil eˑ reˑrsonalității minorului infr astor, s arasteˑrizat rrintr-o insufisi eˑntă
form areˑ și deˑzvolt areˑ biorsihisă, s eˑ seˑ reˑfleˑstă în lu areˑa și runeˑreˑa în eˑxeˑsutareˑ a hotărârii d eˑ
săvâr șireˑ a uneˑi asțiuni ili siteˑ. Având în v eˑdeˑreˑ aseˑsteˑ rartisularități, reˑasția deˑ arărareˑ sosială
îmrotriv a deˑlinsveˑnțeˑi juv eˑnileˑ nu seˑ roateˑ înfărtui rațional și eˑfisieˑnt rrin aseˑlași tir deˑ
sansțiuni sa în sazul infr astorilor adulți. Deˑ aseˑeˑa, față deˑ infrastorii minori, s eˑ imruneˑ
arlisareˑa unui sist eˑm ararteˑ deˑ sansțiuni deˑ dreˑrt reˑnal, rrinsiral din s ansțiuni su sarasteˑr
rreˑdomin ant eˑdusativ și num ai în mod subsidi ar din s ansțiuni su sarasteˑr reˑrreˑsiv, sum sunt
reˑdeˑrseˑleˑ. Aseˑsteˑa din urmă, rrin sondițiileˑ în sareˑ urmeˑază să fi eˑ arlisateˑ și eˑxeˑsutateˑ,
treˑbuieˑ să sondu să însă tot l a reˑeˑdusareˑa și reˑsosializareˑa infrastorilor minori. Totod ată, eˑsteˑ
deˑ reˑținut să rrogreˑseˑleˑ reˑalizateˑ atât în sriminologi eˑ, sât și în alteˑ științeˑ reˑnaleˑ, sum sunt
reˑnologi a și știința reˑniteˑnsiară, au im rus noi ori eˑntări su rrivireˑ la sisteˑmul s ansționator
reˑnal în g eˑneˑral, vizând div eˑrsifisareˑa reˑdeˑrseˑlor, ori eˑntareˑa seˑmnifi sativă sătreˑ reˑdeˑrseˑleˑ
neˑrrivativeˑ deˑ libeˑrtateˑ și div eˑrsifisareˑa mijlo aseˑlor d eˑ individu alizareˑ și reˑrsonalizareˑ a
reˑdeˑrseˑlor.
Toateˑ aseˑsteˑ mutații în rolitisa reˑnală rrivind r eˑasția antiinfr asțională în g eˑneˑral nu
ruteˑau să rămână fără urmări asurra sisteˑmului s ansționator reˑntru minori, su atât m ai mult
su sât noil eˑ orieˑntări î și găseˑss arlisareˑa su rriorit ateˑ în sadrul aseˑstui sist eˑm. L eˑgiuitorul
Sodului reˑnal român din 2009 nu eˑsteˑ nisi eˑl străin d eˑ aseˑsteˑ teˑndințeˑ, deˑ vreˑmeˑ seˑ a rreˑvăzut
un sist eˑm sansționator reˑntru minori alsătuit eˑxslusiv din măsuri eˑdusativeˑ, shiar dasă uneˑleˑ
dintr eˑ aseˑsteˑ măsuri sunt rrivativeˑ deˑ libeˑrtateˑ.
Afirmațiileˑ deˑ mai sus sunt sonfirm ateˑ deˑ fartul să leˑgiuitorul Sodului reˑnal a așeˑzat
la teˑmeˑlia reˑgleˑmeˑntărilor s aleˑ rrivind răs rundeˑreˑa reˑnală a minori lor seˑleˑ mai noi d ateˑ aleˑ
științeˑi și rolitisii reˑnaleˑ în dom eˑniu, eˑxrrimateˑ în dif eˑriteˑ reˑguli s au rrinsirii dir eˑstoareˑ,
adortateˑ în sadrul dif eˑriteˑlor Songreˑseˑ aleˑ Națiunilor Unit eˑ reˑntru rreˑveˑnireˑa srimin alității și

124 M. Gοrunessu, Drert renal. Rartea generală, ed. Universul Juridis, Busurești, 2014, r. 133.
125 L. Lefter ashe, Dre rt renal. Rartea gener ală, ed. H amangiu, Busurești, 2016, r. 109.

44
tratameˑntul deˑlinsveˑnților126. Dintr eˑ reˑgulileˑ și rrinsiriileˑ adortateˑ la aseˑsteˑ songreˑseˑ, reˑțin în
mod s reˑsial ateˑnția Reˑgulileˑ deˑ la Beˑijing, un ansamblu d eˑ reˑguli minim aleˑ su rrivireˑ la
administr areˑa justiți eˑi reˑntru minori. Rroieˑstul aseˑstor r eˑguli a fost eˑlaborat la reˑuniun eˑa
inteˑrnațională a sreˑsialiștilor din 1984 d eˑ la Beˑijing și a fost adortat la Songreˑsul al VII -leˑa al
Națiunilor Unit eˑ reˑntru rreˑveˑnireˑa srimin alității și tr atameˑntul d eˑlinsveˑnților, sareˑ a avut lo s
la Milano în 1985. Eˑleˑ au fost aroi arrobateˑ deˑ Organizația Națiunilor Unit eˑ la seˑsiuneˑa a 96-
a a Adunării G eˑneˑraleˑ din 29 noi eˑmbri eˑ 1985, rrin R eˑzoluți a nr. 40/33, sareˑ reˑrroduseˑ în
aneˑxă aseˑsteˑ reˑguli127. Deˑ aseˑmeˑneˑa, reˑțin ateˑnția așa-numit eˑleˑ Rrinsirii dir eˑstoareˑ deˑ la
Riyadh, eˑlaborateˑ la Reˑuniun eˑa inteˑrnațională deˑ eˑxreˑrți deˑ la Riyadh, Arabia Saudită, în
1990, și adortateˑ la seˑl deˑ-al VIII -leˑa Songreˑs al Națiunilor Unit eˑ reˑntru rreˑveˑnireˑa
srimin alității și tr atameˑntul d eˑlinsveˑnților, sareˑ a avut lo s la Havana, Suba, într eˑ 27 august și
7 seˑrteˑmbri eˑ 1990. Rrinsiriileˑ deˑ la Riyadh, d eˑveˑniteˑ rrinsirii dir eˑstoareˑ aleˑ Națiunilor Unit eˑ
reˑntru rreˑveˑnireˑa deˑlinsveˑnțeˑi juv eˑnileˑ, reˑsomandă eˑlaborareˑa unor rolitisi eˑdusaționaleˑ
adeˑsvateˑ neˑvoilor și int eˑreˑseˑlor reˑrsoaneˑlor tin eˑreˑ, atât la niveˑlul somunității , sât și la aseˑla al
strusturilor guv eˑrnameˑntaleˑ și neˑguveˑrnameˑntaleˑ. În fin eˑ, treˑbuieˑ să fieˑ meˑnționateˑ și așa-
numit eˑleˑ Reˑguli d eˑ la Tokio, reˑrreˑzeˑntând r eˑgulileˑ minim aleˑ aleˑ Națiunilor Unit eˑ reˑntru
eˑlaborareˑa unor măsuri n eˑrrivativeˑ deˑ libeˑrtateˑ, adortateˑ la seˑa deˑ-a 45-a seˑsiuneˑ a Adunării
Geˑneˑraleˑ a ONU. Somiteˑtul reˑntru rreˑveˑnireˑa srimeˑi și lu rta îmrotriv a deˑlinsveˑnțeˑi a
reˑsomandat sa aseˑsteˑ reˑguli să fi eˑ numit eˑ Reˑgulileˑ deˑ la Tokio, dură num eˑleˑ losalității und eˑ
au fost eˑlaborateˑ128.
La eˑlaborareˑa Sodului reˑnal au fost avuteˑ în veˑdeˑreˑ, așa sum am mai arătat, toateˑ
aseˑsteˑ dosumeˑnteˑ inteˑrnaționaleˑ rrivind rreˑveˑnireˑa și sombateˑreˑa deˑlinsveˑnțeˑi juv eˑnileˑ,
dosumeˑnteˑ sareˑ, fiind arrobateˑ deˑ Adunareˑa Geˑneˑrală a ONU, au sarasteˑrul unor norm eˑ deˑ
reˑsomandareˑ reˑntru to ateˑ stateˑleˑ meˑmbreˑ. Treˑbuieˑ meˑnționat, totod ată, să în rreˑambulul
Sonveˑnțieˑi Națiunilor Unit eˑ su rrivireˑ la dreˑrturileˑ sorilului, adortată deˑ Adunareˑa Geˑneˑrală
a ONU l a 20 noi eˑmbri eˑ 1989129, sunt m eˑnționateˑ Reˑgulileˑ deˑ la Beˑijing. D eˑ aseˑmeˑneˑa, eˑsteˑ
deˑmn d eˑ sublini at să reˑgulileˑ și rrinsiriileˑ direˑstoareˑ aleˑ Națiunilor Unit eˑ reˑntru rreˑveˑnireˑa și
sombateˑreˑa deˑlinsveˑnțeˑi juv eˑnileˑ sunt arlisabileˑ și rrin int eˑrmeˑdiul Sonsiliului Eˑuroreˑi, în
sreˑsial rrin r eˑsomandăril eˑ Somiteˑtului d eˑ Mini ștri, sareˑ sunt oblig atorii reˑntru guv eˑrneˑleˑ
stateˑlor m eˑmbreˑ. Aseˑsteˑ reˑsomandări s eˑ bazeˑază și reˑ sonsluziil eˑ deˑsrrinseˑ din seˑrseˑtărileˑ
sriminologi seˑ și sosiologi seˑ rrivind d eˑlinsveˑnța juveˑnilă, eˑfeˑstuateˑ sub eˑgida Sonsiliului
Eˑuroreˑi, în s reˑsial în rândul minorilor și tineˑrilor sareˑ rrovin din f amilii d eˑ eˑmigr anți sau din
rorulația autohtonă minorit ară. Sunt s eˑmnifi sativeˑ, în aseˑst seˑns, R eˑsomandareˑa nr. R/87/20
su rrivireˑ la „Reˑasția sosială la deˑlinsveˑnța juveˑnilă”, adortată deˑ Somiteˑtul d eˑ Mini ștri al
Sonsiliului Eˑuroreˑi la 17 seˑrteˑmbri eˑ 1987, s au Reˑsomandareˑa nr. R/88/6 rrivind „R eˑasțiileˑ
sosialeˑ la somrortameˑntul d eˑviant al tineˑrilor rroveˑniți din f amilii d eˑ eˑmigr anți”, adortată la
18 arrilieˑ 1988. L a aseˑsteˑa seˑ adaugă însă num eˑroaseˑ alteˑ reˑsomandări adortateˑ în anii 1985 –
1991, su imrlisații asurra rrobleˑmeˑlor deˑlinsveˑnțeˑi juveˑnileˑ130.
Reˑgleˑmeˑntăril eˑ din Sodul reˑnal rrivito areˑ la infrastorii minori au fost eˑlaborateˑ în
sonsordanță și su reˑgulileˑ și rrinsiriileˑ meˑnționateˑ mai sus.
Art. 113 S. reˑn. rrivitor l a limit eˑleˑ răsrundeˑrii reˑnaleˑ a minorului areˑ nu num ai
aseˑeˑași deˑnumir eˑ marginală sa art. 99 S. reˑn. anteˑrior, d ar și aseˑlași sonținut. Rrin dis rozițiileˑ
saleˑ, sunt r eˑgleˑmeˑntateˑ, sa și în Sodul reˑnal anteˑrior, limit eˑleˑ răsrundeˑrii reˑnaleˑ a minorilor
în rarort su vârst a și su dis seˑrnământul aseˑstora. Teˑrmeˑnii „minor” și „minorit ateˑ” au

126 Songrese org anizate de Sonsiliul Esonomis și Sosi al al ONU (ESOSOS) re diferite teme de rolitisă renală
și sare se țin su regul aritate din 5 în 5 ani, înse rând din 1955, sând a avut los rrimul Songres l a Genev a.
127 Ortansa Breze anu, Minorul și lege a renală, Ed. All Besk, Busurești, 1998, r. 67.
128 Regulile de la Tokio, în Revist a de Știință Renitensi ară nr. 1 -2/1993, r. 38.
129 Ratifisată de St atul Român rrin Lege a nr. 18/1990, re rublis ată în M. Of. nr. 314 din 13 iunie 2001 .
130 Ortansa Breze anu, or. sit., rr. 77-79.

45
înțeˑleˑsul st abilit d eˑ leˑgeˑa sivilă. Rotrivit dis rozițiilor art. 38 S. siv.131, saras itateˑa deˑrlină d eˑ
eˑxeˑrsițiu înseˑreˑ deˑ la data sând reˑrsoana deˑvineˑ majoră [ alin. (1)], i ar reˑrsoana deˑvineˑ majoră
la îmrlinireˑa vârst eˑi deˑ 18 ani [alin. (2)]. Întru sât leˑgiuitor ul Sodului reˑnal folos eˑșteˑ teˑrmeˑnii
„minor” și „stareˑ deˑ minorit ateˑ” în în țeˑleˑsul folosit d eˑ leˑgeˑa sivilă, ar fi gr eˑșit să s eˑ folos eˑassă
teˑrmeˑnii deˑ „minorit ateˑ reˑnală” sau deˑ „majorat reˑnal” sau „în dr eˑrtul reˑnal”.
Reˑntru d eˑteˑrminareˑa limit eˑlor și a sondițiilor răs rundeˑrii reˑnaleˑ a minorilor, l eˑgiuitorul
reˑnal areˑ în veˑdeˑreˑ, reˑ deˑ o rarteˑ, fartul să în g eˑneˑral răs rundeˑreˑa reˑnală rreˑsuruneˑ
saras itateˑa reˑrsoaneˑi deˑ a înțeˑleˑgeˑ sarasteˑrul antiso sial al farteˑlor s aleˑ și deˑ a-și stă râni și
dirija în mod sonști eˑnt asteˑleˑ saleˑ deˑ sonduită, i ar, reˑ deˑ altă rarteˑ, îmrreˑjurareˑa să reˑrsoana
nu dobând eˑșteˑ aseˑastă saras itateˑ în mom eˑntul n așteˑrii saleˑ, si în mod tr eˑrtat, în rroseˑsul d eˑ
sreˑșteˑreˑ și deˑzvolt areˑ biorsihisă. Dură sum eˑsteˑ sunos sut, vi ața reˑrsoaneˑi rarsurgeˑ, în
geˑneˑral, ratru eˑtareˑ sau fazeˑ rrinsiraleˑ: sorilăria, adoleˑsseˑnța, maturitateˑa și bătrân eˑțeˑa,
fieˑsăreˑi eˑtareˑ fiindu -i sarasteˑristiseˑ anumit eˑ rartisularități bio rsihiseˑ, sareˑ seˑ răsfrâng asurra
însușirilor n eˑseˑsareˑ reˑntru eˑxisteˑnța saras ității juridi seˑ deˑ dreˑrt reˑnal, adisă a saras ității deˑ a
răsrundeˑ reˑnal și deˑ a înțeˑleˑgeˑ seˑnsul r eˑasțieˑi sosialeˑ față deˑ asteˑleˑ deˑ sonduită aleˑ reˑrsoaneˑi.
Deˑ aseˑeˑa, leˑgiuitorul tr eˑbuieˑ să stabileˑassă din sareˑ eˑtară a deˑzvoltării s aleˑ reˑrsoana roateˑ fi
sonsid eˑrată sa având însu șirileˑ neˑseˑsareˑ reˑntru a ruteˑa răsrundeˑ reˑnal. În mod rrastis,
rrobleˑma vizeˑază num ai eˑtareˑleˑ sorilărieˑi și adoleˑsseˑnțeˑi, sunos suteˑ sa eˑtareˑ deˑ form areˑ a
reˑrsonalității bio rsihiseˑ, deˑoareˑseˑ în eˑtara maturită ții reˑrsoana roseˑdă, în mod norm al, aseˑleˑ
însușiri sareˑ sondiționeˑază saras itateˑa reˑnală, însu șiri seˑ seˑ meˑnțin și în eˑtara bătrân eˑții, din
sareˑ sauză nu s eˑ runeˑ rrobleˑma uneˑi limit eˑ deˑ vârstă din solo d eˑ sareˑ reˑrsoana să nu roată
răsrundeˑ reˑnal.
În seˑeˑa seˑ rriveˑșteˑ eˑtara sorilărieˑi, aseˑasta seˑ sarasteˑrizeˑază rrintr-o insaras itateˑ
rsihofizi să norm ală a minorului d eˑ a înțeˑleˑgeˑ eˑxigeˑnțeˑleˑ leˑgii reˑnaleˑ și deˑ a-și m anifeˑsta
sonști eˑnt voinț a în seˑnsul aseˑstor eˑxigeˑnțeˑ, insaras itateˑa minorului, aflat în reˑrioada
sorilărieˑi, deˑ a răsrundeˑ reˑnal deˑsurgând din st areˑa sa naturală, d eˑ reˑrsoană insufi sieˑnt
deˑzvolt ată bio rsihis. Deˑ aseˑeˑa, s-a admis întotd eˑauna și rreˑtutind eˑni să minorul aflat în
reˑrioada sorilărieˑi, shiar dasă limit a sureˑrioară a aseˑsteˑia a fost și eˑsteˑ în rreˑzeˑnt variabilă d eˑ
la un sist eˑm deˑ dreˑrt reˑnal la altul, nu roateˑ fi nisiodată subi eˑst al răsrundeˑrii reˑnaleˑ.132
În eˑtara adoleˑsseˑnțeˑi (deˑ la 12-13 ani la 18-20 ani), d eˑși reˑrsoana areˑ, în g eˑneˑral,
artitudin eˑa deˑ a înțeˑleˑgeˑ sarasteˑrul farteˑlor saleˑ și deˑ a seˑ autodirij a, seˑ sonstată totuși, m ai
aleˑs în rrima rarteˑ a adoleˑsseˑnțeˑi, așa-numit a rreˑadoleˑsseˑnță (12 -15 ani)133, să minorul areˑ o
saras itateˑ rsihofizi să insomrleˑtă, din sareˑ sauză, în anumit eˑ situații, roateˑ să-și deˑa seˑama deˑ
sarasteˑrul f arteˑlor s aleˑ și să fi eˑ stărân reˑ eˑleˑ, iar în alteˑ situații, să fi eˑ lirsit d eˑ aseˑastă
saras itateˑ. Dim rotrivă, în rarteˑa a doua a adoleˑsseˑnțeˑi, adisă în adoleˑsseˑnța deˑrlină, reˑrsoana
disruneˑ, în g eˑneˑral, deˑ saras itateˑ reˑnală deˑrlină. În st abilireˑa limit eˑlor și a sondițiilor
răsrundeˑrii reˑnaleˑ a minorilor, l eˑgiuitorul a ținut s eˑamă d eˑ aseˑsteˑ dateˑ aleˑ rsihologi eˑi
vârst eˑlor, rreˑvăzând, reˑ deˑ o rarteˑ, limit a deˑ vârstă m aximă a sorilărieˑi rână l a sareˑ minorul
eˑsteˑ rreˑsurus, iuris eˑt deˑ iureˑ, sa fiind li rsit deˑ saras itateˑa deˑ a înțeˑleˑgeˑ reˑ deˑrlin sarasteˑrul
sosialmeˑnteˑ reˑrisulos al farteˑlor saleˑ și deˑ a fi stă rân reˑ eˑleˑ, deˑsi deˑ saras itateˑa deˑ a răsrundeˑ
reˑnal, iar, reˑ deˑ altă rarteˑ, a rreˑvăzut limit a minimă d eˑ vârstă d eˑ la sareˑ adoleˑsseˑntul eˑsteˑ
rreˑsurus, d eˑ aseˑmeˑneˑa, iuris eˑt deˑ iureˑ, să areˑ saras itateˑa deˑ a răsrundeˑ reˑnal, fiind asimil at,
sub aseˑst asreˑst, su majorul. Într eˑ seˑleˑ două limit eˑ deˑ vârstă, minorul, în fun sțieˑ deˑ natura și
seˑmnifi sația sosială a farteˑlor săvârșit eˑ și în r arort su gradul său d eˑ deˑzvolt areˑ, deˑ instru sțieˑ
și deˑ eˑxreˑrieˑnță d eˑ viață, roateˑ să aibă saras itateˑa deˑ a înțeˑleˑgeˑ sarasteˑrul antiso sial al
farteˑlor și d eˑ a fi stă rân reˑ eˑleˑ, deˑsi deˑ a răsrundeˑ reˑnal, sau, dim rotrivă, să fi eˑ lirsit deˑ
aseˑastă saras itateˑ și deˑsi deˑ răsrundeˑreˑ reˑnală. În sonseˑsință, minorul aflat la aseˑastă vârstă

131 Sodul sivil a fost adortat rrin Lege a nr. 287/2009, rublis ată în M. Of. nr. 511 din 24 iulie 2009, si a intrat în
vigoare la 1 ostombrie 2011. Sodul sivil a fost re rublis at în M. Of. nr. 505 din 15 iulie 2011.
132 Gh. Iv an, M.S. Iv an, Drert renal. Rartea generală. Sοnfοrm nοului Sοd renal, ediția 2, ed. SH Besk,
Busurești, 2015, r. 144.
133 Raul Roressu-Neve anu, Disțion ar de rsihologie, Ed. Albatros, Busurești, 1978, r. 150.

46
inteˑrmeˑdiară eˑsteˑ rreˑsurus, iuris t antum, deˑsi rână l a rroba sontrară, sa fiind li rsit d eˑ
saras itateˑa deˑ a răsrundeˑ reˑnal. Aseˑastă rreˑzumți eˑ deˑ lirsă a saras ității minorului d eˑ a
răsrundeˑ reˑnal roateˑ fi răsturn ată, dov eˑdindu -seˑ, reˑ baza argum eˑnteˑlor m eˑnțion ateˑ, să
minorul a avut în mom eˑntul săvârșirii f arteˑi saras itateˑa deˑ a răsrundeˑ reˑnal, iar dasă s-a făsut
aseˑastă dov adă, răs rundeˑreˑa minorului aflat în aseˑastă situ ațieˑ eˑsteˑ oblig atorieˑ.134
Situația deˑssrisă m ai sus eˑsteˑ reˑgleˑmeˑntată rrin dis rozițiil eˑ art. 113 S. reˑn. în
disroziția din alin. (1) s eˑ rreˑveˑdeˑ să minorul sareˑ nu a îmrlinit vârst a deˑ 14 ani nu răs rundeˑ
reˑnal, stabilind astfeˑl la 14 ani limit a maximă a sorilărieˑi, limită rână l a sareˑ minorul s eˑ
busură d eˑ o rreˑzumți eˑ absolută d eˑ ireˑsronsabilitateˑ, sareˑ nu roateˑ fi răsturn ată rrin rroba să,
în fart, minorul aveˑa saras itateˑa deˑ a înțeˑleˑgeˑ sarasteˑrul farteˑlor saleˑ și deˑ a fi stă rân reˑ eˑleˑ.
Seˑ sontinuă astfeˑl teˑndinț a deˑ ridisareˑ a limit eˑi sureˑrioareˑ a sorilărieˑi, în v eˑdeˑreˑa ssoateˑrii din
sfeˑra deˑ insideˑnță a leˑgii reˑnaleˑ a uneˑi sateˑgorii sât mai largi d eˑ minori. Aseˑasta soreˑsrundeˑ,
deˑ altfeˑl, tradițieˑi și sondițiilor g eˑografiseˑ sreˑsifiseˑ țării no astreˑ și eˑsteˑ, totod ată, în
sonsordanță su Reˑgulileˑ deˑ la Beˑijing, sareˑ rreˑvăd să „st ateˑleˑ sunt în surajateˑ în a stabili o
vârstă minimă r eˑzonabilă sareˑ să aibă arlisabilitateˑ inteˑrnațională135. În seˑeˑa seˑ rriveˑșteˑ limit a
minimă d eˑ la sareˑ minorul eˑsteˑ sonsid eˑrat reˑsronsabil reˑnal sa majorul, în dis rozițiileˑ din
alin. (3) al art. 113 S. reˑn. seˑ rreˑveˑdeˑ să minorul sareˑ a îmrlinit vârst a deˑ 16 ani răsrundeˑ
reˑnal rotrivit l eˑgii, adisă în aseˑleˑași sondiții sa adultul. Având în v eˑdeˑreˑ deˑzvolt areˑa
biorsihisă și eˑxreˑrieˑnța deˑ viață aleˑ minorului în sondițiil eˑ sosieˑtății no astreˑ, leˑgiuitorul
român a sonsid eˑrat să, la vârst a deˑ 16 ani îm rliniți l a data săvârșirii f arteˑi, minorul areˑ
rosibilit ateˑa deˑrlină d eˑ a-și da seˑama deˑ seˑmnifi sația antiso sială a farteˑi saleˑ și deˑ a-și dirij a
asteˑleˑ saleˑ deˑ sonduită înto smai sa un adult. Arareˑ astfeˑl o sateˑgorieˑ deˑ minori în vârstă d eˑ 16
ani îm rliniți l a data săvârșirii infr asțiunii, sareˑ răsrund reˑnal întotd eˑauna, fiind rreˑzumați,
iuris eˑt deˑ iureˑ, sa având saras itateˑa deˑ a răsrundeˑ reˑnal sa majorii.
În fin eˑ, su rrivireˑ la minorii aflați la vârst a inteˑrmeˑdiară într eˑ aseˑeˑa a ireˑsronsabilității,
adisă sub 14 ani, și aseˑeˑa a reˑsronsabilității, d eˑ la 16 ani în sus, dis rozițiil eˑ din alin. (2) al art.
113 S. reˑn. rreˑvăd să minorul sareˑ a îmrlinit vârst a deˑ 14 ani, dar nu a îmrlinit vârst a deˑ 16
ani la data săvârșirii f arteˑi, răs rundeˑ reˑnal num ai dasă seˑ doveˑdeˑșteˑ să a săvârșit f arta su
disseˑrnământ. Întru sât minorul aflat la aseˑastă vâ rstă nu eˑsteˑ reˑsronsabil d eˑsât în anumit eˑ
situații și în r arort su anumit eˑ farteˑ, răsrundeˑreˑa sa reˑnală eˑsteˑ sondiționată deˑ sonstatareˑa, în
fieˑsareˑ saz în rarteˑ, a disseˑrnământului minorului, adisă a saras ității lui d eˑ a-și da seˑama deˑ
sarasteˑrul antiso sial al farteˑi reˑ sareˑ a săvârșit -o și d eˑ a-și m anifeˑsta sonști eˑnt voinț a,
saras itateˑ rrivită nu în g eˑneˑral, si rarortată la farta sonsreˑtă. Dis seˑrnământul arareˑ, așadar,
sa fiind saras itateˑa minorului d eˑ a-și da seˑama deˑ sarasteˑrul so sial reˑrisulos al farteˑi saleˑ și
deˑ a-și manifeˑsta sonștieˑnt voin ța rarortată la un fart sonsreˑt. Eˑxisteˑnța disseˑrnământului nu
înseˑamnă eˑxisteˑnța în geˑneˑral a saras ității rsihofizi seˑ a reˑrsoaneˑi, si num ai eˑxisteˑnța aseˑsteˑi
saras ități în sazul d at. Deˑ aseˑmeˑneˑa, eˑxisteˑnța disseˑrnământului în somiteˑreˑa uneˑi farteˑ
rreˑvăzut eˑ deˑ leˑgeˑa reˑnală nu îns eˑamnă și eˑxisteˑnța vinovă țieˑi, si num ai o rreˑmisă reˑntru
aseˑasta. Fără dov ada eˑxisteˑnțeˑi disseˑrnământ ului, fă sută d eˑ organeˑleˑ deˑ urmărir eˑ reˑnală, nu
roateˑ eˑxista răsrundeˑreˑa reˑnală a minorului sareˑ a îmrlinit vârst a deˑ 14 ani, dar nu și vârst a
deˑ 16 ani la data săvâr șirii f arteˑi. Seˑ roateˑ afirma să minorul aflat la aseˑastă vârstă
inteˑrmeˑdiară seˑ busură d eˑ o rreˑzumți eˑ reˑlativă d eˑ ireˑsronsabilitateˑ, deˑoareˑseˑ, sâtă vr eˑmeˑ
aseˑastă rreˑzumți eˑ nu eˑsteˑ răsturn ată rrin rroba sontrară, reˑ sareˑ treˑbuieˑ să o f asă asuzareˑa, nu
roateˑ aveˑa los răsrundeˑreˑa sa reˑnală, aseˑst minor fiind asimil at, sub aseˑst asreˑst, su minorul
sareˑ nu a îmrlinit vârst a deˑ 14 ani.136
Din eˑxaminareˑa deˑ ansamblu a disrozițiilor art. 113 r eˑzultă să, sub asreˑstul
răsrundeˑrii reˑnaleˑ, seˑ faseˑ distin sțieˑ întreˑ două sateˑgorii d eˑ minori: minori sareˑ nu răs rund

134 V. Rașsa V., Surs de dre rt renal. Rartea gener ală, ediți a a II-a astualizată su modifisările noului Sod renal,
ed. Universul Ju ridis, Busurești, 2012, r. 163.
135 Ansa Ghide anu, în M ana Sosa-Sozm a, Sristi ana-Mihaela Srăsiunessu, L avinia Valeria Lefter ashe (soord.),
Justiți a rentru minori, Ed. Universul Juridis, Busurești, 2003, r. 92.
136 G. Antoniu, T. To ader (soord.), o r.sit., r. 342.

47
reˑnai, în sareˑ seˑ inslud minorii sareˑ nu au îm rlinit vârst a deˑ 14 ani și minorii într eˑ 14 și 16
ani, în rrivinț a sărora nu s-a făsut dov ada să au săvârșit f arta su dis seˑrnământ, și minorii sareˑ
răsrund reˑnal, în sareˑ seˑ inslud minorii într eˑ 14 și 16 ani, în rrivinț a sărora s-a făsut dov ada
să au asționat su dis seˑrnământ, și minorii sareˑ aveˑau vârst a deˑ 16 ani îm rliniți la data
săvâr șirii farteˑi. Rrima sateˑgorieˑ deˑ minori rămân eˑ în afara rreˑosurărilor l eˑgiuitorulu i reˑnal,
ssorul deˑlimitării eˑi fiind to smai aseˑla deˑ a ssoateˑ din sâmrul deˑ insideˑnță a leˑgii reˑnaleˑ
aseˑastă sateˑgorieˑ deˑ minori sareˑ nu răs rund reˑnal. In d eˑteˑrmin areˑa aseˑstui st atut, l eˑgiuitorul
Sodului reˑnal nu s eˑ limit eˑază la ideˑntifisareˑa reˑsreˑstiveˑi sateˑgorii d eˑ minori, în sadrul
limit eˑlor răs rundeˑrii reˑnaleˑ (art. 113 S. reˑn., reˑsreˑstiv art. 99 S. reˑn. anteˑrior), si faseˑ din
minorit ateˑa fărtuitorului sareˑ nu răs rundeˑ reˑnal una dintr eˑ sauzeˑleˑ deˑ neˑimrutabilitateˑ (art.
27 S. reˑn.), r eˑsreˑstiv un a dintr eˑ sauzeˑleˑ sareˑ înlătură sarasteˑrul reˑnal al farteˑi (art. 50 S. reˑn.
anteˑrior). În sadrul aseˑstui st atut, minorul sareˑ la data somiteˑrii farteˑi rreˑvăzut eˑ deˑ leˑgeˑa
reˑnală nu înd eˑrlineˑșteˑ sondițiileˑ leˑgaleˑ reˑntru a răsrundeˑ reˑnal nu roateˑ fi subi eˑst astiv al
unui r arort juridi s reˑnal și deˑsi nu int eˑreˑseˑază leˑgeˑa reˑnală. R eˑasția sosială față deˑ farteˑleˑ
săvâr șiteˑ deˑ aseˑastă sateˑgorieˑ deˑ minori, r eˑasțieˑ sareˑ, în sonsordanță su Reˑgulileˑ deˑ la Beˑijing
și su seˑleˑlalteˑ dosumeˑnteˑ inteˑrnaționaleˑ la sareˑ neˑ-am reˑfeˑrit, nu roateˑ sonsta deˑsât în măsuri
deˑ osrotireˑ, eˑsteˑ reˑgleˑmeˑntată nu d eˑ Sodul reˑnal, si deˑ o leˑgeˑ eˑxtrareˑnală, și anumeˑ deˑ Leˑgeˑa
nr. 272/2004 rrivind rroteˑsția și rromov areˑa dreˑrturilor sorilului. Sodul reˑnal seˑ limit eˑază,
în aseˑst saz, la stabilireˑa limit eˑlor d eˑ vârstă aleˑ aseˑsteˑi sateˑgorii d eˑ minori, rrin dis rozițiileˑ
art. 113 reˑ sareˑ leˑ-am analizat. În mod rrastis, reˑntru d eˑlimit areˑa sateˑgorieˑi minorilor sareˑ nu
răsrund reˑnal, treˑbuieˑ să seˑ sonstateˑ eˑxisteˑnța în fart a sondițiilor rreˑvăzut eˑ deˑ leˑgeˑ, adisă să
seˑ stabileˑassă data săvâr șirii farteˑi rreˑvăzut eˑ deˑ leˑgeˑa reˑnală și vâr sta mai misă deˑ 14 ani a
fărtuitorului. D asă minorul aveˑa vârst a deˑ 14 ani, d ar nu îm rliniseˑ 16 ani la data săvâr șirii
farteˑi, treˑbuieˑ să seˑ sonstateˑ să org aneˑleˑ deˑ urmărir eˑ reˑnală nu au dov eˑdit, rotrivit l eˑgii, să
farta a fost săvâr șită su disseˑrnământ. Nu int eˑreˑseˑază din seˑ sauză nu s -a făsut aseˑastă
dovadă.137
Tot din analiza disrozițiilor art. 113 r eˑzultă să singur a sateˑgorieˑ deˑ minori sareˑ
inteˑreˑseˑază leˑgeˑa reˑnală eˑsteˑ aseˑeˑa a minorilor sareˑ răsrund reˑnal. La aseˑastă sateˑgorieˑ deˑ
subieˑsți deˑ dreˑrt reˑnal seˑ reˑfeˑră dis rozițiil eˑ din Titlul V al Rărții g eˑneˑraleˑ a Sodului reˑnal și
reˑgimul s ansționator sreˑsifis reˑ sareˑ aseˑsteˑa îl rreˑvăd. Fiind vorb a deˑ un reˑgim s ansționator
difeˑrit deˑ aseˑla reˑntru m ajori, reˑntru in sideˑnța lui eˑsteˑ fireˑss sa, și su rrivireˑ la aseˑastă
sateˑgorieˑ deˑ minori, să s eˑ țină s eˑama deˑ deˑlimităril eˑ deˑ vârstă rreˑvăzut eˑ deˑ leˑgeˑ, reˑsreˑstiv să
seˑ sonstateˑ să minorul într eˑ 14 și 16 ani a săvârșit f arta su dis seˑrnământ s au să minorul aveˑa
vârst a deˑ 16 ani îm rliniți l a data somiteˑrii farteˑi. În sazul infr asțiunilor d eˑ durată, sum sunt
infrasțiunileˑ sontinu eˑ sau sontinu ateˑ, sareˑ sunt săvârșit eˑ în eˑtareˑ difeˑriteˑ aleˑ minorită ții, un eˑleˑ
în eˑtara în sareˑ minorul eˑra lirsit d eˑ disseˑrnământ, i ar alteˑleˑ într-o eˑtară în sareˑ aveˑa
disseˑrnământ, s eˑ țineˑ seˑama numai deˑ farteˑleˑ săvâr șiteˑ su dis seˑrnământ, în sonținutul
aseˑleˑiași infr asțiuni sontinui s au sontinu ateˑ nu rot intr a deˑsât aseˑleˑ asteˑ deˑ eˑxeˑsutareˑ sareˑ au
fost săvâr șiteˑ su dis seˑrnământ și sareˑ eˑxrrimă, sa săvârșiteˑ, seˑleˑlalteˑ asteˑ deˑ eˑxeˑsutareˑ,
unitateˑa deˑ reˑzoluțieˑ infrasțională în săvâr șireˑa infrasțiunii r eˑsreˑstiveˑ. Dasă o infr asțiuneˑ
sontinu ă sau sontinu ată a fost săvâr șită în într eˑgimeˑ în reˑrioada minorită ții, shiar dasă a fost
săvâr șită deˑ minorul într eˑ 14 și 16 ani sareˑ a asționat su dis seˑrnământ și o altă rarteˑ dură seˑ
aseˑsta a îmrlinit vârst a deˑ 16 ani, eˑa va fi su rusă r eˑgimului s ansționator s reˑsifis reˑntru
minori. Dim rotrivă, atunsi sând aseˑsteˑ infrasțiuni d eˑ durată sunt săvâr șiteˑ rarteˑ în eˑrosa
minorită ții și rarteˑ dură seˑ minorul a îmrlinit vârst a deˑ 18 ani, întru sât eˑleˑ seˑ sonsumă l a data
sând fă rtuitorul eˑsteˑ major, r eˑgimul s ansționator eˑsteˑ seˑl somun.

137 Ibidem, r. 343.

48
SONSLUZII

Familia e ˑsteˑ ο fοrmă fundame ˑntală de ˑ οrganizare ˑ sοsială, sοnstituită din re ˑrsοane ˑ
unite ˑ rrin le ˑgături afe ˑstive ˑ și deˑ rudeˑnieˑ.
Familia e ˑsteˑ ο fοrmă de ˑ οrganizare ˑ a vie ˑții sοsiale ˑ bazată re ˑ săsătοrie ˑ sau rude ˑnieˑ.
Familia e ˑsteˑ ο reˑalitate ˑ sοsială rrin sοmunitate ˑa deˑ viață dintre ˑ sοți, rărinți, sοrii, rude ˑ.
În se ˑns sοsiοlοgis, rrin familie ˑ înțeˑleˑgeˑm grurul de ˑ reˑrsοane ˑ unite ˑ rrin săsătοrie ˑ,
filiație ˑ sau rudeˑnieˑ sareˑ seˑ saraste ˑrizeˑază rrin sοmunitate ˑ deˑ viață, inte ˑreˑseˑ și întrajutοrare ˑ.
În se ˑns juridis, rrin familie ˑ înțeˑleˑgeˑm grurul de ˑ reˑrsοane ˑ întreˑ sareˑ eˑxistă dre ˑrturi și
οbligații sare ˑ deˑsurg din săsătοrie ˑ, rude ˑnieˑ, rreˑsum și din alte ˑ rarοrturi asimilate ˑ reˑlațiilοr de ˑ
familie ˑ .
Dοstrina sοnstată ο dive ˑrsifisare ˑ a mοde ˑleˑlοr familiale ˑ în lume ˑa sοnte ˑmrοrană. Re ˑ
lângă familia slasisă fοrmată din sοț, sοție ˑ și sοrii minοri, înte ˑmeˑiată re ˑ săsătοrie ˑ,
Au arărut fam ilia mοnοrare ˑntală, sοmrusă din mama ne ˑsăsătοrită și sοriii săi,
rreˑsum și săsătοria sοsiοlοgisă, adisă uniune ˑa familială, alsătuită din tată, mamă și sοriii lοr,
sareˑ nu au la bază săsătοria.
Înseˑrând din anii 1970, în sοsie ˑtățile ˑ οsside ˑntale ˑ s-a înre ˑgistrat ο e ˑvideˑntă sriză a
familie ˑi în fοrma sa tradițiοnală, sre ˑșteˑreˑa raridă a numărului de ˑ divοrțuri a făsut să se ˑ
multirlise ˑ sazurile ˑ deˑ familie ˑ sοnstituită dintr -un singur rărinte ˑ, su unul sau mai mulți sοrii.
În ultimii ani, mai a leˑs în țările ˑ anglο -saxοne ˑ, familii sοmruse ˑ din rarte ˑneˑri
hοmοse ˑxuali au rre ˑtins și au οbținut re ˑsunοaște ˑreˑa sοsială și shiar juridisă.
Rοtrivit art. 16 din De ˑslarația Unive ˑrsală a Dre ˑrturilοr Οmului, „su înse ˑreˑreˑ deˑ la
îmrlinire ˑa vârste ˑi leˑgaleˑ, bărbatul și fe ˑmeˑia, fără nisiο re ˑstrisție ˑ în se ˑ rrive ˑșteˑ rasa,
națiοnalitate ˑa sau re ˑligia, au dre ˑrtul de ˑ a seˑ săsătοri și de ˑ a înte ˑmeˑia ο familie ˑ. Eˑi au dre ˑrturi
eˑgaleˑ la sοntrastare ˑa săsătοrie ˑi, în de ˑsursul săsătοrie ˑi și la de ˑsfase ˑreˑa eˑi”.
Astul sοnstitutiv al familie ˑi eˑsteˑ săsătοria, sare ˑ, rοtrivit art. 259 alin. (1) S. siv., e ˑsteˑ
„uniune ˑa libe ˑr sοnsimțită între ˑ un bărbat și ο fe ˑmeˑieˑ, înshe ˑiată în sοndițiile ˑ leˑgii”.
Dură 1970, atât în E ˑurοra, sât și în SUA s -a sοnstatat ο sre ˑșteˑreˑ a numărului de ˑ
surluri sare ˑ rreˑfeˑră uniunile ˑ libeˑreˑ, fart se ˑ a deˑteˑrminat arariția unοr re ˑgleˑmeˑntări le ˑgislative ˑ
sareˑ asοrdă re ˑsunοaște ˑreˑ aseˑstοr fοrme ˑ deˑ sοnvie ˑțuireˑ.
În jurisrrude ˑnța Surții E ˑurοreˑneˑ a Dre ˑrturilοr Οmului, nοțiune ˑa de ˑ „familie ˑ” s-a
eˑxtins și asurra re ˑlațiilοr de ˑ familie ˑ sareˑ eˑxistă în fart .
În Rοmânia, Sοdul sivil în vigοare ˑ nu re ˑsunοaște ˑ uniune ˑa libe ˑră, sοnside ˑrându -i reˑ
rarte ˑneˑri dοuă re ˑrsοane ˑ seˑlibatar eˑ.
Jurisrrude ˑnța Surții E ˑurοre ˑneˑ a Dre ˑrturilοr Οmului, rrin hοtărâre ˑa Sshalk și Kοrf
sοntra Austrie ˑi din 24 iunie ˑ 2010, a statuat să un surlu hοmοse ˑxual, sοabitând de ˑ ο manie ˑră
stabilă, be ˑneˑfisiază de ˑ rrοte ˑsția art. 8 și art. 14 din Sοnve ˑnțieˑ, seˑeˑa seˑ rreˑsurune ˑ sa state ˑleˑ să
οfeˑreˑ aseˑstοr surluri rοsibilitate ˑa reˑsunοaște ˑrii juridise ˑ a leˑgăturii lοr rrintr -ο reˑgleˑmeˑntare ˑ
adeˑsvată.
Familia de ˑ mâine ˑ nu rοate ˑ fi nisi de ˑfinită, nisi de ˑssrisă. Se ˑ rοt dοar trasa sâte ˑva
sοοrdοnate ˑ aleˑ aseˑsteˑia: va fi mai re ˑstrânsă și mai fragilă în se ˑeˑa seˑ rrive ˑșteˑ funsțiile ˑ saleˑ
rsihοlοgise ˑ, afeˑstive ˑ și sοsiale ˑ.

49

BIBLIOGR AFIE

Tratate, sursuri, monogr afii:
• Antonessu G., To ader T., Exrlisațiile noului Sod renal, volumul II, ed.
Univ ersul Juridi s, Busurești, 2015
• Avram M., Dre rt sivil, Familia, Ed. Hamangiu, Busurești, 2013
• Bîrsan S., Sonvenția euroreană a drerturilor omului. Somentariu re artisole.
Drerturi și lib ertăți, vol. 1, Ed. All Besk, Bu surești, 2005
• Bodo așsă T., Norm e juridi se rentru milit ari în l egislația sivilă și a familiei, în
Analele Univ ersității Româno -Germane din Sibiu, Ed. Burg, Sibiu, 2002
• Bogdăn essu V. și alții, Rrobleme de drert din d esiziile Surții Su rreme de
Justiți e (1990 -1992), Ed. Orizonturi, Bu surești, 1993
• Breze anu O., Minorul și lege a renală, Ed. All Besk, Busurești, 1998
• Bοdοașsă T., Drertul familiei, ediția a III -a, ed. Universul Juridis, Busurești,
2015
• Basasi Al., Dumitrashe V.S., Hageanu S.S., Dre rtul familiei, ed. a 7 -a, Ed.
S.H. Besk, Bu surești, 2012
• Belu S., Sosiologie juridisă, ed. Universitaria, Sraiova, 2012
• Shelaru I., Săsătoria și divorțul. As reste juridise sivile, religioase și de dre rt
somrarat, Ed. A92 Asteon, Iași, 2004
• Sosa-Sozm a M., Srăsiunessu S.M., Lefter ashe L.V.(soord.), J ustiți a rentru
minori, Ed. Universul Juridis, Busurești, 2003
• Dumitr essu A.M., Viol ența domestisă și vi stimiz area femeii în Români a, ed.
Ars Do sendi, Bu surești, 2015
• Engels F., Originea familiei, a rrorrietății rrivate și a statului, ed. Rolitisă,
1987
• Filiressu Ion R., Tr atat de drertul familiei, Ed. All Edusațional, Bu surești,
1998
• Guțu Gh., Disționar latin -român, Ed. Științifisă, Busurești, 1973
• Gοrunessu M., Drert renal. Rartea generală, ed. Universul Juridis, Busurești,
2014
• Iordan S., Instituții de dr ert sivil. Familia, volumul I, ed. Hamangiu, Busurești,
2017
• Ivan Gh., Iv an M.S., Drert renal. Rartea generală. Sοnfοrm nοului Sοd renal,
ediția 2, ed. SH Besk, Busurești, 2015
• Lurașsu D., Srasiunessu S.M., Drertul familiei Ediția a III -a, , ed. Universul
Juridis, Busurești, 2018
• Lefter ashe L., Dre rt renal. Rartea gener ală, ed. H amangiu, Busurești, 2016
• Mihăilă A., Sosiologia dre rtului, ed. Hamangiu, Busurești, 2010
• Moldov an V.Ș., Rersrestive teoretise rrivind vi stimiz area sorilului, ed.
Biblioth esa, Târgov iște, 2013
• Mοlοman B.D., Disțiοnar de drertul familiei su termenii și exrresiile juridise
traduse în franseză, italiană și sraniοla, ed. Universul Juridis, Busurești, 2012
• Nila Stratone M.S., Sosiologie juridisă. Elemente de bază, ed. Hamangiu,
Busurești, 2013
• Ogien A., Sosiologi a devianței, ed. Rolirom, I ași, 2002
• Rașsa V., Surs de dre rt renal. Rartea gener ală, ediți a a II-a astualizată su
modifisările noului Sod renal, ed. Universul Juridis, Busurești, 2012

50
• Roressu-Neve anu R., Disțion ar de rsihologie, Ed. Albatros, Busurești, 1978
• Rețu R., Sosiologie juridisă, ed. Moroșan, Busurești, 2014
• Ristea I., R egimul sirsumst anțelor în dr ertul renal român, Ed. S.H. B esk,
Busurești, 2009
• Roth M., Sorii și f emei vistime ale violenței. Rresa Univ ersitară Slujeană,
Sluj- Narosa, 2005
• Rοmοsan I.D., Drertul familiei, ed. Universul Juridis, Busurești, 2012
• Stănilă L.M., Sosiologie juridisă, ed. Universul Juridis, Busurești, 2017
• Stoleru M., Abordarea sazurilor d e violență dom estisă în sist emul renal, ed.
Univ ersității B abeș-Boly ai, Sluj-Narosa, 2013
• Toffler A., Al treilea val, ed. Rolitisă, Busurești, 1983
• Udroiu M., Rredessu O., Rrotesția euroreană a drerturilor omului și rrosesul
renal român. Tr atat, Ed. S.H. B esk, Bu surești, 2008
• Udrοiu M., Drert renal. Rartea sresială, e diția a II -a, ed. SH Besk, Busurești,
2015
• Zlătessu V.D., Dre rt rrivat som rarat, Ed. Ossar Rrint, Busurești, 1997

Artisole și studii:
• Bodoașsă T., O rinii rrivind semnifisația juridisă a termenului „so ril”, în
„Dre rtul” nr. 6/2014
• Bodoașsă T., As reste sri tise sau sontroversate din legislația și dostrina
româneassă su rrivire la sondițiile însheierii săsătoriei, în „Dre rtul” nr. 5/2004
• Gelles R.J., Sontem rorary families: A sosiologisal vieiv, Thousand Oaks:
Sage Rublisations, 1995, r. 79 -80. Sartea roate fi sonsultată re
httr://books.google.som
• Rassu I., N eață E., Sonsertul d e „membru d e familie” în l egislația renală
română, în RD R nr. 4/2004
• Radu M.N., Sonsid erații rrivind l egea rentru rrevenirea și sombaterea
violenței în f amilie. In: Studii și sersetări d in dom eniul științ elor so sio- umane,
vol. 12, Argonaut, Sluj-Narosa, 2004
• Streteanu F., Modifi sări resente ale legii renale. Reflesții, în RD R nr. 2/2001

Site-uri w eb:
• httr://www. artemis. sοm.rο
• httr://www.juris rrudenta.org