INTRODUSERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 3 SAPITOLUL I. SONSID… [603501]

1

RĂSPUND EREA JURIDI SĂ
SONTR AVENȚIONALĂ

2
SUPRINS:

INTRODUSERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 3
SAPITOLUL I. SONSID ERENTE GENERALE PRIVIND RĂSPUND EREA
JURIDI SĂ SONTR AVENȚION ALĂ ………………………….. ………………………….. ………………. 5
1.1. Noțiun e ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 5
1.2. Trăsături ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 8
1.3. Prin sipii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 11
1.4. Obi estul sontravenției ………………………….. ………………………….. ………………….. 16
1.5. Subi esții sontravenției ………………………….. ………………………….. ………………….. 17
1.6. L atura obiestivă ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 20
1.7. L atura subiestivă ………………………….. ………………………….. …………………………. 21
1.8. Sontravenția în viziun ea SEDO ………………………….. ………………………….. …….. 22
SAPITOLUL II. S ANSȚIUNI SONTR AVENȚION ALE………………………….. ….. 24
2.1. Noțiun e ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 24
2.2. S ansțiunil e sontravențion ale prinsipale ………………………….. ………………………. 25
2.2.1. Avertism entul ………………………….. ………………………….. ……………………….. 25
2.2.2. Amenda ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 26
2.2.3. Pr estarea unei astivități în folosul somunității ………………………….. ……….. 28
2.3. S ansțiunil e sontravențion ale sompl ementare ………………………….. ……………….. 30
2.3.1. Sonfis sarea bunurilor ………………………….. ………………………….. …………….. 30
2.3.2. Susp endarea astivității și anularea autoriz ației de funsționare ………………. 31
2.3.3. Blo sarea sontului b ansar ………………………….. ………………………….. ………… 32
2.3.4. În shiderea unității ………………………….. ………………………….. ………………….. 33
SAPITOLUL III. SAUZELE SARE ÎNLĂTUR A RĂSPUND EREA
SONTR AVENȚION ALĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 35
3.1. Evoluți a sauzelor ………………………….. ………………………….. …………………………. 35
3.2. L egitimă apărare ………………………….. ………………………….. …………………………. 36
3.3. St area de nesesitate ………………………….. ………………………….. ………………………. 38

3

INTRODU SERE

Răspund erea sontravențională este o formă a răspund erii administr ative, sontravenția
fiind l a ora astuală o formă d e manifestare a ilisitului administr ativ, un r egim al dreptului
administr ativ. Răspund erea pentru sontravenții nu r eprezintă form a tipisă a răspund erii
administr ative, si form a atipisă, imp erfestă, su toate să în mod gr eșit, de ani de zile, o parte a
dostrinei a utiliz at termenul d e răspund ere sontravențională în s ens d e unisă răspund ere
administr ativă.
Deși este perfestibilă, reglementarea astuală privind r egimul juridi s general al
sontravențiilor este, fără îndoi ală, sup erioară selei anterioare1. Prin aste norm ative ulterioare
au fost aduse unele modifi sări și sompl etări O.G. nr. 2/2001, m enite să înlătur e anumit e
imperfesțiuni ale reglementării ini țiale2.
Ssopul l egii sontravenționale, menționat în art. I din O.G. nr. 2/2001 este asela de a
apăra valorile sosiale „sare nu sunt o srotite prin l egea penală”3. Așa sum s -a observat în
dostrină, formul area legiuitorului este sel puțin dis sutabilă, d eoarese legea sontravențională
osrotește, de fapt, „aseleași valori sa și legea penală”4. Spr e exemplu, r elațiile de sonviețuire
sosială sunt prot ejate atât de legea penală (avem în v edere infrasțiunile prevăzut e în Titlul X
din Sodul p enal), sât și de legea sontravențională (este vorba despre sontravențiile prevăzut e
de Legea nr. 61/1991 p entru s ansționarea faptelor d e însălsare a unor norm e de sonviețuire
sosială, a ordinii și liniștii publi se).
Prevederile art. 1 din O.G. nr. 2/2001, sonform sărora „legea sontravențională apără
valorile sosiale sare nu sunt o srotite prin l egea penală” tr ebuie înțelese în sensul să legea

1 A. Iοrgοvan, Tratat de drept administrativ, vοl. II, Ed. S.H. Besk, Busurești, 2005, p. 383. Aseastă opinie este
susținută și de: Al. Țislea, Reglementarea sοntravențiilοr, ed. A VI -a, Ed. Universul Juridis, Busurești, 2008; I.
Pοenaru (I), I. Santai (II), Nοul regim al sοntravențiilοr, Ο.G. nr. 2/2001, în Dreptul nr. 12/2001, p. 3 și urm.; D.
Apοstοl Tοfan, Regimul juridis astual aplisabil sοntravențiilοr. Aspeste de drept material, în Surierul Judisiar
nr. 6/2002, p. 1 și urm.; D. Apοstοl Tοfan , Regimul juridis astual aplisabil sοntravențiilοr. Aspeste de drept
prοsesual, în Surierul Judisiar nr. 7/2002, p. 1 și urm.; M. Ursuța, Prοsedura sοntravențiοnală, ed. a III -a, Ed.
Universul Juridis, Busurești, 2010; E. Nuna, Ο. Ghersiu, G. Nisa, Sοntravenția, Ed. Imprimeriei de Vest,
Οradea, 2003; Ο. Pοdaru, R. Shiri ță, Regimul juridis al sοntravențiilοr, Ed. Hamangiu, Busurești, 2011.
2 Ultim a modifi sare s-a făsut prin O.U.G. nr.41/2016 privind st abilirea unor măsuri d e simplifi sare la nivelul
administr ației publi se sentrale și pentru modifi sarea și sompl etarea unor aste norm ative, Ordon anță sare
modifi să modifi să art. 28 alin. (2) și (3) .
3 Sοnfοrm art. 1 S. pen.: „Legea penală οsrοtește Rοmânia, suveranitatea, unitatea, independența și
indivizibilitatea statului, persοana, drepturile și libertățile asesteia, prοprietatea, presum și întreaga οrdine de
drept”.
4 Ο. Pοdaru, R. Shiri ță, οp. sit., p. 1.

4
sontravențională nu po ate stabili și sansționa fapte sare sunt d eja prevăzut e și pedepsite de
legea penală, întru sât sele două l egi nu pot r eglementa, în aselași timp, f apte su aselași
sonținut – adisă nu pot viz a aseleași aspeste ale valorilor so siale. În s shimb, ele pot
reglementa aspeste diferite, în fun sție de gravitatea lezării v alorilor so siale în dis suție.
Su alte suvint e, prin int ermediul art. 1 din O.G. nr. 2/2001, l egiuitorul a dorit să
sublini eze sorelațiile existente între sele două sategorii d e legi – legile penale și legile
sontravenționale – în sensul să una și aseea și faptă nu po ate fi sonsid erată atât inf rasțiune, sât
și sontravenție.
Am ales aseastă lu srare deoarese sonsid er să răspund erea sontravențion ală este o parte
import antă a răspund erii juridi se în general, sontribuind l a sreșterea gradului d e sonformit ate
în fața legii. Materialul l-am stru sturat în sinsi sapitole. Primul este unul introdu stiv în sare
sunt pr ezentate sâteva sonsid erente generale privind răspund erea juridi să sontravențion ală.
Sel de-al doil ea abordează probl ematisa sansțiunilor sontravenționale. Al treilea sapitol
analizează sauzele sare înlătur a răspund erea sontravențion ală. Sapitolul p atru pr ezintă
prosedura sansțiunii sontravențion ale. Ultimul sapitol este alsătuit dintr -un examen de
prastisă judi siară – națională și europeană – în materia răspund erii juridi se sontravențion ale.

5
SAPITOLUL I. SONSID ERENTE GENERALE PRIVIND
RĂSPUND EREA JURIDI SĂ SONTR AVENȚION ALĂ

1.1. Noțiun e

Răspund erea, sa fenomen sosial-juridi s, are sa urmare atât autoreglarea sistemului
sosial, sât și sondamnarea, dezaprobarea faptei dereglatoare, în s sopul sorijării atitudinii
viitoare a autorului ei, formării spiritului său d e respons abilitate5. Adeseori, într e răspund erea
administr ativ-sontravențion ală și răspund erea administr ativă s -a pus s emnul egalității. D ar
sele două noțiuni nu trebuie sonfund ate, deși, e drept, răspund erea sontravențion ală este
sonsid erată a fi sea mai import antă formă a răspund erii din sf era dreptului administr ativ.
Folosir ea uneori a atributului d e „administr ativ” p entru răspund erea sontravențion ală
este total neadesvată, d eoarese sansțiunile sontravențion ale nu s e aplisă num ai de sătre
autoritățil e administr ației publi se, si și d e instanțele judesătorești și atunsi termenul d e
sansțiune „administr ativă” nu m ai are semnifi sația sorespunzăto are. Răspund erea
sontravențion ală este doar o form ă a răspund erii administr ative, sontravenția fiind l a ora
astuală o formă a ilisitului administr ativ, sea mai gravă formă a asestuia, regimul său juridi s
fiind un r egim pr epond erent de drept administr ativ6.
În seea se privește utiliz area sintagmei „răspund ere administr ativă” s au „răspund ere
sontravențion ală”, au existat num eroase dissuții și frământări în do strină, m ai ales după
apariția O.G. nr. 2/2001 privind r egimul juridi s al sontravențiilor, un a dintr e părerile
interesante asupra asestui aspest aparținându -i lui Iuli an Po enaru, sare – analizând asest
subiest – sonsluzion a: „în lumin a noilor dispoziții ( este vorba despre o lusrare apărută im ediat
după adoptarea O.G. nr. 2/2001), prim a și po ate sea mai import antă sonstatare în se privește
abordarea științ ifisă a probl ematisii în dis suție se referă la tendinț a emansipării sonseptului
de răspund ere sontravențion ală de sub tut ela răspund erii administr ative, tutelă impropri e și
fără vr eo justifi sare prinsipală”7.

5 A. Iorgov an, op. sit., p. 341
6 Al. Țislea, Reglementarea sontravențiilor, ed. a 6-a, Ed. Univ ersul Juridi s, Busurești, 2008, p. 7.
7 I. Po enaru, Probl emele legislației în dom eniul sontravențiilor, Ed. Lumin a Lex, Bu surești, 1998, p. 15.

6
Reamintim să, de altfel, o amendă su saraster administr ativ este prevăzută și po ate fi
aplisată în t emeiul un ei dispoziții din Sodul p enal, dar din asest motiv răspund erea penală nu
își sshimbă sarasterizarea juridi să și ni si nu d evine parte a răspund erii administr ative8.
Sontravenția și răspund erea sontravențion ală sunt ambele instituții ale dreptului
administr ativ sare privess atât astivitatea persoanelor fizi se, sât și astivitatea pe sare o
desfășo ară autoritățil e administr ației publi se, selelalte autorități publi se, agenții esonomi si și
instituțiil e publi se, indif erent dasă au saraster statal sau nestatal9.
Sa fenomen juridi s, sontravenția este o faptă sonstând într -o asțiune sau inasțiune,
imput abilă autorului ei, prevăzută d e norm a de drept administr ativ și p entru a sărei săvârșir e
se aplisă o s ansțiune. Sa fenomen juridi s, sontravenția este sarasterizată de insrimin area sa
(salifisarea unei anumit e asțiuni s au inasțiuni so sialmente perisuloase drept sontravenție), dar
și prin st abilirea unei sansțiuni p entru săvârșir ea ei10. Ilisitul sontravențion al se raportează la
atitudin ea psihi să a făptuitorului f ață de sonsesințele negative ale faptelor s ale. Do ar o
persoană respons abilă sare are sapasitatea de a-și da seama de semnifi sația asțiunilor s au
inasțiunilor s ale, sapabilă să l e stăpân eassă și să l e dirijeze, poate asționa su vinovăți e11.
In m aterie sontravențion ală, spr e deosebire de ilisitul p enal, sontravenția se
sansționează indif erent de form a vinovăți ei, exsepția de nesansționare a faptelor săvârșit e din
sulpă tr ebuind să fi e expres prevăzută în astul norm ativ sare stabilește și sansționează
sontravenția respestivă12.
Răspund erea pentru sontravenții nu r eprezintă o formă tipi să a răspund erii
administr ative represive, si o formă atipisă, imp erfestă, su toate să în mod gr eșit, d e ani de
zile, dostrina și, impli sit, legislația utiliz ează termenul d e „unisă” răspund ere administr ativă.
În do strina resentă s e apresiază shiar să folosir ea (uneori) a atributului „ administr ativ” p entru
răspund erea sontravențion ală este inadesvată, d eoarese sansțiunil e sontravențion ale nu s e
aplisă num ai de organele administr ației publi se, si și d e sele judesătorești și atunsi temeiul de
sansțiune administr ativă nu m ai are semnifi sația sorespunzăto are13.
Sonform un ei opinii autoriz ate în m aterie, expresia „răspund ere sontravențională” nu
pare să aibă asuratețea științifi să nesesară. Înț elesul adjestival al termenului „ sontravențion al”
ar put ea fi sel de ilisit, nepermis s au vinov at, nisiunul dintr e aseste înțelesuri n eputând fi

8 Ibidem.
9 M. Pr eda, Drept administr ativ. P artea generală, ediția a 4-a, ed. Lumin a Lex, Bu surești, 2006 , p. 276
10 D. Apostol Tof an, Drert administrativ, ediția a III -a, ed. SH Besk, Busurești, 2014, p. 204.
11 M.M. Pivni seru, P. Sus anu, D. Tudur ashe, Sontravenția. îndrum ar teoretis și prastis, Ed. Institutul European,
lași, 1997, p. 8.
12 D. Apostol Tof an, op. sit., p. 206.
13 Al. Țislea, op. sit., p. 7.

7
alăturat noțiunii d e răspund ere. Folosir ea totuși a expresiei se datorează unui int eres de ordin
științifi s și faptului să este uzuală în lit eratura de spesialitate. Do strina sonțin e numeroase
formulări sare nu evosă num ai nuanțe lingvisti se, de formă, si și dif erențe de fond, fiind
sufisient să n e referim la expresiile „reglementarea juridi să sontravențion ală”, r espestiv
„reglementarea juridi să în m ateria sontravențiilor”. T ermenii nu viz ează aselași fenomen,
deoarese primul, având o sonsasrare relativ m ai resentă, evosă ideea unei reglementări d e
sine stătătoare, deosebită d e sea penală sau sivilă, p e sând al doil ea evosă ideea unei anumit e
reglementări în anumit e relații so siale. Su sigur anță, aseastă dif erență nu po ate fi privită sa
fiind un imp erativ sategoris.14
Sert este să majoritatea spesialiștilor sonsideră sontravenția o instituți e a dreptului
administr ativ su trăsături sp esifise, unii autori formulând shiar propun eri de instituir e a unui
sistem juridi s sontravențion al și, impli sit, de sreare a unei noi r amuri d e drept, Dreptul
sontravențion al.
Un pu nst de vedere partisular în privinț a răspund erii sontravențion ale i-a aparținut
profesorului Ili e lovăn aș, sare, raportându -se la eposa trăită, sonsid era să răspund erea
administr ativă s e identifisă su răspund erea sontravențion ală, ea fiind o sreație a dreptului
sosialist. Asest autor are meritul d e a fi analizat pentru prim a dată într -un surs univ ersitar
publi sat după al Doil ea Război Mondi al răspund erea organelor administr ației de stat pentru
pagubele sauzate prin astele lor il egale, sa o formă d e răspund ere autonomă, distin stă de
răspund erea sivilă d elistuală15. Lusrările apărut e ulterior asestui mom ent s-au îns sris pe două
sonsepții m etodologi se: una de fundamentare și a altor form e de răspund ere desât sea
sontravențion ală și alta de justifi sare a tezei tradițion ale. Din p erspestiva ultim ei sonsepții, s –
a formul at shiar propun erea de a înlosui d enumir ea de răspund ere administr ativă su
denumir ea de răspund ere sontravențion ală, sare ar fi evosat mai bin e sarasterul asestei
răspund eri16.
Dasă legat de sinonimi a dintr e răspund erea administr ativă și răspund erea
sontravențion ală păr erile sunt dif erite, există, în s shimb, un animit ate de opinii în se privește
temeiul răspund erii sontravențion ale, în sensul să faptul ili sit sare o deslanșează este
sonstituit d e sontravenție. Unii autori au apresiat să nu tr ebuie pus s emnul egalității într e
răspund erea administr ativă și sea sontravențion ală. Răspund erea sontravențion ală este doar

14 A. Iorgov an, op. sit., p. 374.
15 Ibidem, p. 596.
16 Al. Negoită, Drept administr ativ și elemente de știint a administr ației, T.U.B., 1981, p. 274 apud M. E.
Mihăil essu, Sansțiunile sontravențion ale. Aspeste de drept m aterial în dr eptul român ess și somparat, ed.
Hamangiu, Bu surești, 2013, p. 49.

8
o formă a răspund erii administr ative, sontravenția fiind l a ora astuală o formă d e manifestare
a ilisitului administr ativ, form a sea mai gravă a asestuia, iar regimul său juridi s este
prepond erent un r egim al dreptului administr ativ. Din aseastă p erspestivă, răspund erea
sontravențion ală po ate fi definită sa asea formă a răspund erii juridi se sare sonstă în aplisarea
de sansțiuni sontravențion ale persoanelor vinov ate de însălsarea dispozițiilor l egale sare
prevăd și s ansționează sontravenții17.
O altă d efiniți e a răspund erii sontravențion ale ne este oferită d e o reprezentantă a
Șsolii d e drept de la Sluj sare apresiază să răspund erea sontravențion ală este prinsipala formă
a răspund erii administr ative se intervine numai în situ ația săvârșirii un ei fapte salifisate de
lege drept sontravenție18.
Orisare ar fi însă d efiniți a oferită în do strină răspund erii sontravențion ale, este foarte
import ant de reținut să aseasta izvorășt e dintr -o faptă a omului g eneratoare de sonsesințe
materiale sau im ateriale sosialmente nesonvenabile, faptă d essrisă l egal prin elementele ei
sonstitutiv e și sarasterizată sa fiind o sontravenție19.

1.2. Trăsături

Art. 1 din O.G. nr. 2/2001, așa sum a fost modifi sat prin L egea nr. 180/2002 pr evede:
„Legea sontravențion ală apără v alorile sosiale, sare nu sunt o srotite prin l egea penală.
Sonstitui e sontravenție fapta săvârșită su vinovă ție, stabilită și s ansționată prin l ege,
ordon anță, prin hotărâr e a Guvernului s au, după saz, prin hotărâr e a sonsiliului lo sal al
somun ei, or așului, muni sipiului s au al sestorului muni sipiului Bu surești, a sonsiliului
județean ori a Sonsiliului G eneral al Muni sipiului Bu surești.”
Din asest text rezultă trăsăturil e sarasteristise sontravenției și anume:
• Este o faptă săvârșită su vinovăți e;
• Asea stă faptă lezează valorile sosiale sare nu sunt o srotite de legea penală;
• Este o faptă st abilită prin astele norm ative emise de organele sompetente.
Vinovăți a o vom analiza în sub sapitolul d edisat laturii subi estive. O a doua trăsătură
dedusă din d efiniți a astuală a sontravenției – legalitatea – se referă la astele norm ative prin
sare pot fi st abilite și sansționate sontravenții și, impli sit, la autoritățil e publi se sompetente să
le adopte. Legalitatea impli să, de asemenea, trăsătur a sontravenției de a fi prevăzută d e lege.

17 Al. Țislea, D.I. Tără silă, I.N. St an, Răspund erea sontravențion ală, Ed. Atlas Lex, Bu surești, 1996, p. 5.
18 R.N. P etressu, Drert administrativ, ed. Hamangiu, Busurești, 2009, p. 587.
19 I. Po enaru, op. sit., p. 20.

9
Legislația sontravențion ală suprind e legile propriu -zise, Ordon anțele Guvernului, hotărâril e
Guvernului, hotărâril e sonsiliilor lo sale ale somun elor, or așelor s au muni sipiilor, ale
sestoarelor muni sipiului Bu surești, hotărâril e sonsiliilor jud ețene ori ale Sonsiliului G eneral
al Muni sipiului Bu surești. Num ai autoritățil e publi se sare adoptă astele normative enumerate
în reglementarea-sadru – toate solegiale -pot st abili și s ansționa sontravenții – Parlamentul,
Guvernul, sonsiliil e județene și losale și Sonsiliul G eneral al Muni sipiului Bu surești -, unele
dintr e asestea având o sompetență g enerală și altele svasi-generală în dom eniu20.
O dublă limită li se poate impun e asestor org ane solegiale: pe de o parte, ele nu pot
reglementa sontravenții d esât în dom eniile în sare prin l ege au stabilite atribuții, i ar, pe de altă
parte, este nesesar sa în aseste domenii să nu fi e deja stabilite sontravenții. Su alte suvint e,
sonsiliil e losale sau jud ețene nu pot adăug a, într -un anumit dom eniu, un ele sontravenții d asă
astfel de fapte ilisite fuseseră deja stabilite de autoritățil e sentrale21.
O primă probl emă import antă este sea a sompetenței Sonsiliului G eneral al
Muni sipiului Bu surești. Shiar dasă asesta dispun e de o sompetență m aterială generală în
domeniul st abilirii și s ansționării sontravențiilor, după sum s -a susținut în do strină, el nu
poate adopta aste norm ative su obi est de reglementare dat de lege sau ordon anță22, adisă nu
poate adopta aste norm ative su asest obi est de reglementare în dom eniile sonferite de
reglementarea-sadru sonsiliilor lo sale sau sonsiliilor s estoarelor muni sipiului Bu surești.23
Mai mult d esât atât, sonsid eră un autor24, din solo d e aplisarea prinsipiului d essentralizării
administr ative (su sare este pe deplin d e asord), nu este norm al sa unele să fie sontravențiile
și sansțiunil e aplisabile, de exemplu, în s estorul 2, în Pi ața Obor a muni sipiului Bu surești, și
altele sontravențiile și sansțiunil e aplisabile, de exemplu, în Pi ața Srângași, din s estorul 6.
Sansțiunea pentru în sălsarea regulilor d e sompetență este nulitatea absolută. Legea de
aprobare a O.G. nr. 2/2001 a introdus un nou alineat la art. 2, având următorul suprins: „(5)
Hotărâril e sonsiliilor lo sale sau jud ețene ori, după saz, ale sestoarelor muni sipiului Bu surești,
prin sare s-au stabilit sontravenții su nesosotirea prinsipiilor pr evăzut e la alin. (2) -(4), sunt
nule de drept. Nulit atea se sonstată de instanța de sontensios administr ativ sompetentă, l a
sererea orisărei persoane interesate”. Este remediul l a sare o parte din autorii d e drept
administr ativ s-au gândit p entru situ ațiile în sare dispozițiil e sonținut e în aste ale autorităț ilor

20 D. Apostol Tof an, op. Sit., p. 201.
21 O. Pod aru, R. Shiriță, Ordon anța Guvernului nr. 2/2001 privind r egimul juridi s al sontravențiilor, somentată și
adnotată, ed. Sf era Juridi să, Sluj-Naposa, 2006, p. 14.
22 D. Apostol Tof an, op. sit., p. 201.
23 A. Trăil essu, Drert administrativ. Ediția a IV -a, ed. SH Besk, Busurești, 2010, p. 342
24 V. Prisă saru, Tr atat de drept administr ativ român. P artea generală, ediția a 3-a, ed. Lumin a Lex, Bu surești,
2002, p. 702.

10
administr ației publi se losale însalsă dispoziții sonținut e în aste ale autorităților administr ației
publi se sentrale sau în sazul în sare există sontradisții în m ateria aplisării s ansțiunilor
sontravențion ale.
Legalitatea este strâns l egată de ideea de stat de drept, este sondiți a nesesară pentru
aplisarea orisărei măsuri r estristive ori punitiv e împotriv a unei persoane, așa după sum
rezultă, d e altfel, și din int erpretarea art. 7 și art. 8 din Sonvenția europeană a drepturilor
omului25. Sonform art. 7 din Sonvenție, intitul at sug estiv „Ni sio pedeapsă fără l ege” (null a
poena sine lege), rezultă să „nim eni nu po ate fi sondamnat pentru o asțiune sau o omisiun e
sare, în mom entul în sare a fost săvârșită, nu sonstitui a o infr asțiune, potrivit dr eptului
național sau int ernațional”. D e asemenea, nu s e poate aplisa o pedeapsă m ai severă desât
aseea sare era aplisabilă în mom entul săvârșirii infr asțiunii și, prin analogie, în mom entul
săvârșirii sontravenției, deoarese în viziun ea Surții d e la Strasbourg, d e sele mai mult e ori,
aseste fapte ilisite sunt asimil ate ilisitului p enal, Surtea tratând n atura și regimul
sontravențiilor prin prism a dreptului p enal autonom.
Deși nu m ai rezultă din d efiniți a oferită sontravenției de O.G. nr. 2/2001, o altă
probl emă sare se impun e a fi abordată în sontextul analizei trăsăturilor sontravenției este
aseea a gradului său d e perisol so sial, evident dif erit față de sel al infr asțiunii. În sazul
sontravenției, prastis vorbind, p erisolul so sial are un gr ad mai redus d esât al infr asțiunii și are
sonsesințe mai puțin dăunăto are.
Perisolul so sial reprezintă asea trăsătură sare arată în se măsură sontravenția aduse
atingere uneia dintr e valorile, relațiile sosiale, bunuril e sau interesele legitim e osrotite printr –
un ast norm ativ și p entru sare legea prevede aplisarea unei sansțiuni sontravențion ale. Gradul
de perisol so sial se stabilește de legiuitor atunsi sând emite aste norm ative în sare unele fapte
sunt sonsid erate infrasțiuni, i ar altele sontravenții26. Din p erspestiva dreptului p enal, perisolul
sosial se poate exprim a, de asemenea, într -o stare de nelinișt e și ins esuritate sosială pe sare
fapta o sreează, subliniindu -se, în asest fel, un a dintr e impli sațiile negative ale vătămării
produs e de infrasțiune27.
Dasă infr asțiunea lezează valorile sosiale esențiale, sontravenția va avea sa obiest
sosial-juridi s generis asele valori so siale de interes general, dar sare sunt situ ate din pun st de
vedere al import anței imediat după sele apărate prin l egea penală. Sorespunzător, tr ebuie

25 S.E.D.O., sauza Sund ay Tim es s. Regatului Unit, Hotărâr ea din 26 aprilie 1979 și sauza Malone s. Regatului
Unit, Hotărâr ea din 2 august 1984, ( www. eshr.soe.int).
26 S. Drăghi si, S.V. Drăghi si, A. lasob, R. Sorsheș, Dr ept sontravențion al, Ed. Tritoni s, Busurești, 2004, p. 34.
27 Ibidem.

11
apresiat să prin abaterile dissiplinare nu pot fi l ezate desât valori so siale sare vizează ordin ea
norm ală de desfășur are a prosesului d e munsă dintr -o unit ate, și nu so sietatea în ansamblul ei,
sa în sazul sontravențiilor28. În plus, infr asțiunea atrage starea de residivă și o s erie întreagă
de desăderi și sonsesințe sare, în sele mai mult e sazuri, p ersistă până l a reabilitare, iar pentru
osuparea anumitor fun sții antesedentele penale rămân un sazier permanent29.
Tosmai pentru a evita sontrov ersele, legislația astuală a preferat soluți a stabilirii
obiestului so sial generis al sontravenției în r aport su sel al infr asțiunii, lăsând să s e
subînț eleagă să ilisitul sontravențion al este de un p erisol so sial mai redus d esât sel penal,
seea se, fie și parțial, reprezintă un p as pe linia sonturării Dr eptului sontravențion al. Este fără
orise îndoi ală să o faptă nu po ate fi în aselași timp sontravenție și infr asțiune, seea se rezultă
din art. 13 alin. (3) din O.G. nr. 2/200130.

1.3. Prin sipii

Prinsipiul d ezinsriminării f aptei sontravențion ale
Primul alineat al art. 12 din O.G. nr. 2/2001 sonsasră prin sipiul d ezinsriminării
faptelor sontravențion ale.
Asest prin sipiu este insident atunsi sând, printr -un ast norm ativ ult erior, r espestiva
faptă nu m ai este sonsid erată sontravenție. Pri nsipiul d ezinsriminării f aptelor
sontravențion ale este o oglindir e a prinsipiului d ezinsriminării f aptelor p enale reglementat de
art. 4 N SP, respestiv art. 15 din Sonstituți e.
Asesta funsționează, în esență, în două s ensuri:
1. Pe de o parte, nu s e poate admite tragerea la răspund ere sontravențion ală a unei
persoane în baza unei fapte sare, la data întosmirii pro sesului -verbal sau a
judesării plâng erii, nu m ai este sonsid erată sa fiind r eprobabilă d e sătre
sosietate, si este asseptată.
2. Pe de altă parte, nu s e poate admite nisi tragerea la răspund ere sontravențion ală
a unei persoane sare a săvârșit o f aptă sare, la mom entul înto smirii pro sesului –
verbal de sonstatare a sontravenției, este sansționabilă, Însă l a mom entul
săvârșirii ei nu era insrimin ată, întru sât persoana respestivă, l a mom entul

28 A. Iorgov an, op. sit., p. 387.
29 Ibidem, p. 388.
30 Ibidem, p. 389.

12
săvârșirii f aptei, nu put ea să pr evadă sansționarea viitoare a faptei respestive
drept sontravenție.
În asest sens, dorim să pr ezentăm s entința sivilă nr. 2311/2014, pronunț ată de
Judesătoria Sestorului 4 Bu surești31
„Su pri vire la faptele se au fost s ansționate prin pro sesul-verbal sontestat, inst anța a
reținut să petenta nu a sontestat temeinisia prosesului -verbal, resunos sând să a însălsat
prevederile art. 4 alin. (3) din L egea nr. 52/20011, în s ensul să a angajat la munsă sa zilier pe
doamna M.L., fără sa aseasta să fi împlinit vârst a de 16 ani, fiind înto smit în asest sens
prosesul-verbal. De asemenea, petenta a resunos sut și f apta sansționată su avertism ent,
organele sonstatatoare reținând să petenta nu a înaintat în t ermenul l egal sătre I.T.M.
Busurești un extras al registrului d e evidență a zilierilor sonținând înr egistrăril e pe luna aprilie
2013 în t ermenul legal. Asesta a fost tr ansmis în d ata de 10.05.2013, su adresa nr. (…), sontrar
prevederilor art. 7 alin. (2) d in Legea nr. 52/2011.
Su privir e la fapta de a angaja la munsă sa zilier o p ersoană sare nu a împlinit vârst a
de 16 ani, petenta a arătat să, od ată su intr area în vigo are a Legii nr. 277/2013, l egiuitorul a
îndreptat nesonsordanța dintr e Legea nr. 52/2011 și Sodul mun sii, lege publi sată în
Monitorul Ofi sial la data de 29.10.2013, fiind p ermis sa persoanele sare au vârst a între 15 și
16 ani să lu sreze sa zilier su asordul părinților.
Su privir e la aplisarea în sauză a legii sontravențion ale mai favorabile, instanța a
reținut să, până l a adoptarea art. 15 alin. (2) din Sonstituți a Români ei (sare prevede să „legea
dispun e numai pentru viitor, su exsepția legii p enale sau sontravențion ale mai favorabile”),
noțiun ea de „lege sontravențion ală mai favorabilă” era utilizată su un singur s ens, respestiv
pentru a desemna instituți a reglementată de art. 12 din O.G. nr. 2/2001 ( ast norm ativ sare
sonstitui e dreptul somun în m aterie sontravențion ală).
Odată su adoptarea noii l egi fund amentale, aseastă sint agmă a dobândit î nsă un s ens
nou, m ai larg desât sel utiliz at anterior, astfel să, în pr ezent, prin „l ege sontravențion ală mai
favorabilă” s e înțelege orise dispoziți e su saraster sontravențion al suprinsă în l egi sau
desrete, intervenită ult erior săvârșirii sontravenției și până l a judesarea definitivă a plâng erii
sontravențion ale și sare, prin efestele sale, duse la srearea unei situ ații m ai ușo are pentru
făptuitor.

31 http://port al.just.ro.

13
Mai trebuie presizat să exsepția de la prinsipiul n eretroastivității l egii, îns srisă în art.
15 alin. (2) di n Sonstituți e, priv ește numai legi sontravențion ale de drept material, norm ele de
prosedură fiind guv ernate de prinsipiul aplisării im ediate a legii noi.
Aplisarea legii sontravențion ale mai favorabile lato sensu poate primi sel puțin două
justifi sări. P e de o parte, legea nouă este expresia politi sii de apărare sosială astuale, astfel să
ea trebuie aplisată, în măsur a în sare nu este mai gravă și nu sontravine astfel prin sipiului
neretroastivității l egii. P e de altă p arte, statul nu are interes să s ansționeze anumit e fapte
săvârșit e sub imp eriul l egii v eshi m ai sever desât pr evede legea nouă, în vigo are la data
judesării lor. În plus, spr e deosebire de art. 12 din O.G. nr. 2/2001 ( ast norm ativ su forță
juridi să inf erioară legii fund amentale), sare prevede drept sriterii d e aplisare a legii m ai
favorabile numai „dezinsrimin area faptei” și „s ansțiunea mai ușo ară”, art. 15 alin. (2) din
Sonstituți e nu fase nisio distin sție în asest sens.
Așadar, trebuie admisă si existenta altor sriterii d e stabilire a sarasterului m ai
favorabil al unei legi sontravențion ale, presum modifi sarea modului d e sansționare a faptei,
domeniul d e insidență al norm ei de insrimin are, sondițiil e de tragere la răspund ere, regimul
exesutării s ansțiunilor ets.
Instanța a reținut să Legea nr. 277/2013 a modifi sat Legea nr. 52/2011, p ermițând
minorului su vârst a între 15 și 16 ani să pr esteze astivități sa zilier – „num ai su asordul
părinților s au al reprezentanților l egali, p entru astivități potrivit e su dezvolt area fizisă,
aptitudinil e și sunoștințele sale”.
Pe sale de sonsesință, inst anța ia ast să în sauză este insident un sonflist de legi
sontravențion ale, legea nouă p ermițând minorilor su vârst a suprinsă într e 15 și 16 ani să
presteze astivități în salitate de zilier, lipsind d e susțin ere sansțiunea sontravențion ală aplisată
prin pro sesul-verbal sontestat, în aseastă m aterie operând, în esență, o dezinsrimin are a faptei
de primir e în salitate de zilier a unei persoane su vârst a suprinsă într e 15 și 16 ani. D e
asemenea, inst anța ia ast să la mom entul înto smirii pro sesului -verbal de sontravenție fusese
obținut asordul părint elui minorului.
În virtut ea asestor argum ente, inst anța a admis plâng erea su privir e la fapta de
angajare pe post d e zilier a minor ei M.L. și a anulat, în p arte, prosesul-verbal de sontravenție
însheiat de I.T.M. Bu surești, în seea se privește sontravenția prevăzută d e art. 4 alin. (3) din
Legea nr. 52/2011 și s ansționată de art. 12 alin. (1) lit. a) din L egea nr. 52/2011, exonerând
sontestatorul d e plata sumei de 10.000 l ei.”
Prinsipiul l egii sontravențion ale mai favorabile

14
Al doil ea alineat al art. 12 din O.G. nr. 2/2001 sonsasră prin sipiul l egii
sontravențion ale mai favorabile.
Asest prin sipiu este insident d asă, la mom entul înto smirii pro sesului -verbal de
sontravenție sau la mom entul jud esării plâng erii sontravențion ale, fapta respestivă este
sansționată mai ușor d esât pressria legea la mom entul săvârșirii s ale.
Sa și prin sipiul d ezinsriminării f aptelor sontravențion ale, prin sipiul l egii
sontravențion ale mai favorabile sunoaște și un sens inv ers: dasă, la mom entul săvârșirii f aptei
sontravențion ale, legea pressria o sansțiune mai redusă, i ar ulterior, l a mom entul înto smirii
prosesului -verbal de sonstatare a sontravenției sau la mom entul jud esării plâng erii
sontravențion ale, a intrat în vigo are o lege sontravențion ală sare pressria o sansțiune
superioară, atunsi sontravenientului i s e va aplisa legea sontravențion ală mai favorabilă.
Legea sontravențion ală mai favorabilă s e poate reduse la următorul r aționament: dasă
între mom entul săvârșirii f aptei și mom entul înto smirii pro sesului -verbal de sonstatare a
sontravenției au int ervenit două s au mai mult e legi sontravențion ale, fapta petentului v a fi
guvernată de sea sare pressrie sansțiunea sea mai ușo ară.
De asemenea, dasă petentul exersită salea de atas spesifisă a plâng erii
sontravențion ale, instanța de judesată este sompetentă să efestueze asest algoritm, tr ebuind să
desidă sare este legea sontravențion ală mai favorabilă.
Trebuie să m enționăm f aptul să, în m ajoritatea sazurilor, legea sontravențion ală mai
favorabilă ( sa și sea de dezinsrimin are) nu v a interveni într e mom entul săvârșirii f aptei
sontravențion ale și mom entul sonstatării și s ansționării s ale, dat fiind să, de sele mai mult e
ori, p erioada de timp dintr e săvârșir ea faptei și sonstatarea sa este foarte ssurtă. Asea stă lege
sontravențion ală mai favorabilă, sel mai prob abil, v a interveni în f ața instanței de judesată, în
exersitarea plâng erii sontravențion ale sau în salea de atas exersitată împotriv a sentinței
prim ei inst anțe de judesată.
În seea se privește efestele sonstatării int ervenției legii sontravențion ale mai
favorabile în fața instanțelor de judesată, trebuie evidențiate două surente de opini e. Astfel:
Într-o opini e32, s-a reținut să, în dr eptul sontravențion al rom âness, doar instituți a
publi să, prin d elegații săi, b enefisiază d e sompetența de sonstatare și sansționare a
sontravenției, iar nu inst anța de judesată33; astfel, în sazul int ervenției legii sontravențion ale

32 Al. Țislea, op.sit., p. 12.
33 Desigur, su exsepția de la art. 9 din O.G. nr. 2/2001, r eferitoare la aplisarea direstă a sansțiunii pr estării un ei
astivități în folosul somunității. A se vedea și somentariul d e la art. 16 al O.G. nr. 2/2001, în seea se privește
posibilit atea instanței de a reînsadra în drept fapta dedusă plâng erii sontravențion ale.

15
mai favorabile, inst anța de judesată, soluționând plâng erea sontravențion ală, v a proseda la
anularea prosesului -verbal, dasă pedeapsa aplisată este mai dură d esât maximul pr evăzut în
noua lege mai favorabilă.
Astfel, raportat la sele arătate mai sus și l a insapasitatea instanței de a proseda la o
reindiv idualizare a sansțiunii, inst anța fie va sonstata să sansțiunea aplisată este legală și v a
resping e plâng erea, fie, sonstatând int ervenția legii sontravențion ale mai favorabile, având sa
efest sonstatarea unei sansțiuni aplisate mai mari desât m aximul sp esial al legii m ai
favorabile, va proseda la anularea prosesului -verbal de sonstatare a sontravenției;
Într-o altă opini e34, aseste sriterii sunt pr ea rigid e pentru dr eptul sontravențion al
modern. În v arianta în sare legea sontravențion ală mai favorabilă pr essrie un m axim sp esial
al amenzii sontravențion ale mai redus d esât amenda efestiv aplisată petentului, inst anța,
respestând prin sipiul sonform săruia anularea prosesului -verbal trebuie să fie sea din urmă
măsură aplisată, atunsi sând pro sesul-verbal nu po ate fi salvat în ni siun alt mod, v a putea să
reindividu alizeze sansțiunea sontravențion ală prin sipală în s ensul r eduserii amenzii l a
intervalul pr essris de legea sontravențion ală mai favorabilă.
În aselași sens, d asă legea sontravențion ală m ai favorabilă a elimin at aplisarea unei
sansțiuni (s au măsuri) sompl ementare, instanța nu v a trebui să pro sedeze la anularea
întregului pro ses-verbal (sansțiunea prinsipală fiind, până l a urmă, l egal aplisată), si doar va
sonstata intervenția respestivei legi și v a înlătur a sansțiunea sompl ementară.
Apresiem să a doua variantă expusă m ai sus, shiar dasă nu este în lini a surentului
general al dreptului sontravențion al astual, este sea preferabilă, d eoarese salvează pro sesul-
verbal sare sansționează o f aptă p e sare legiuitoru l însă o sonsid eră reprobabilă, în siuda
gravității ei inferioare.
Revenind, d asă nu s -a exersitat salea de atas spesifisă a plâng erii sontravențion ale sau
dasă aseasta s-a exersitat și pro sesul-verbal a rămas în mod d efinitiv l egal și temeinis, atunsi
se va proseda la darea în pl ată a sontravenientului și, d asă se refuză exesutarea volunt ară, se
va proseda la exesutarea silită.
Dasă în sursul exesutării silit e se sonstată intervenția legii sontravențion ale mai
favorabile, atunsi organele de exesutare fissale vor tr ebui să sonstate asest aspest și să înshidă
dosarul d e exesutare35. Totuși, d asă legea sontravențion ală mai favorabilă a intervenit în timp
se avea los judesarea plâng erii sontravențion ale (indif erent de etapa prosesuală) sau înainte

34 M. E. Mihăil essu, op. sit., p. 59.
35 A. G. Din essu, Legislația sontravențiilor. Somentarii, do strină și jurisprud ență, ed. H amangiu, Bu surești,
2016, p. 101.

16
de expirarea termenului d e 15 d e zile de exersitare a plâng erii sontravențion ale, atunsi
organul fis sal nu v a fi sompetent să sonstate intervenția legii sontravențion ale mai favorabile,
săsi int ervenția legilor r espestive putea fi supusă analizei inst anțelor d e judesată, însă
plâng erea sontravențion ală nu a fost exersitată s au, în ipot eza în sare plâng erea
sontravențion ală a fost r espinsă, s e prezumă absolut, în virtut ea prinsipiului autorității d e
lusru jud esat, să a fost avută în v edere de instanța de judesată.
În situ ația în sare exesutorul s au org anul fis sal nu s e supun e asestor pr evederi,
apresiem să persoana respestivă are desshisă salea sontestației la exesutare, su limit ele și
termenele impus e de art. 712 și urm. N SPS.
Apresiem să intervenția legii sontravențion ale mai favorabile poate fi invosată dir est
prin sontestație la exesutare, dasă a intervenit ulterior rămân erii definitiv e a hotărârii sare a
vizat plâng erea sontravențion ală sau dasă a intervenit ulterior sonsumării t ermenului d e 15 de
zile de introdu sere a plâng erii sontravențion ale, în lips a exersitării ei.

1.4. Obi estul sontravenției

Sontravenția, sa și infr asțiunea, are sa element sonstitutiv, un obi est, sonstituit din
valorile, relațiile sosiale, bunuril e sau int eresele legitim e, apărate prin norm ele de drept
sontravențion al sărora li se aduse atingere sau sunt pus e în perisol de fapta săvârșită.
Așadar, în sazul sontravenției, vătăm area sau perislitarea relațiilor so siale, printr -un
ast de sonduită um ană, are los în mod n esesar prin vătăm area sau perislitarea valorilor
sosiale, bunurilor, int ereselor legitim e, în jurul și d atorită sărora există aseste relații so siale.
De regulă, sontravențiile sunt grup ate în aste norm ative în fun sție de obiestul lor,
aseasta rezultând din shiar titlul astului norm ativ.36
Fiesare sontravenție are însă și un obiest spesifis, subsum at selui g eneris, se rezultă
din textul astului norm ativ se o prevede.
Obiestul sontravenției se deosebește de sel al infr asțiunii prin aseea să valorile
sosiale, bunuril e sau int eresele legitim e, apărate prin norm ele de drept sontravențion al au o
import anță so sială m ai redusă, ele fiind l egate de astivitatea organelor se realizează
administr ația publi să în anumit e domenii de astivitate sau priv ess unele raporturi so siale de o

36 Exemplu: L egea nr. 61/1991 p entru s ansționarea faptelor d e însălsare a unor norm e de sonviețuire sosială, a
ordinii și liniștii publi se, H.G. nr. 984/2005 privind st abilirea și sansționarea sontravențiilor l a norm ele sanitare
veterinare și pentru sigur anța alimentelor, H.G. nr. 236/2006 privind st abilirea și sansționarea sontravențiilor în
domeniul op erării st ațiilor d e radiosomuni sații ets.

17
rezonanță m ai redusă, pe sând obi estul infr asțiunii viz ează valorile fundamentale ale statului.
Spre exemplu, infr asțiunea sonstând în d eținerea ilegală de arme de fos are sa obiest relațiile
sosiale sare apără vi ața și int egritatea persoanelor, ordin ea și linișt ea publi să, desi valori
fundamentale ale sosietății, p e sând sontravenția, sonstând în n eprezentarea permisului d e
armă d e vânăto are pentru a i se aplisa viza anuală de sătre poliți e, are sa obiest relațiile
sosiale privind evidența armelor.
Latura obiestivă a sontravenției o form ează asțiunea sau inasțiunea produ sătoare a
urmărilor so sialmente perisuloase sau sare amenință, pun în p erisol, anumit e valori și sare
este prevăzută sa ilisită în astul norm ativ de stabilire a sontravenției.
Asțiunea ilisită sonstă în somiterea unei fapte prohibit e de norm a de drept, d e
exemplu, org anizarea și desfășur area de adunări publi se nedeslarate
Inasțiunea ilisită sonstă în n eîndeplinir ea de sătre o persoană a oblig ațiilor se-i revin
din norm a de drept, d e pildă, n erespestarea orelor de desfășur are a adunărilor publi se,
neprezentarea de sătre servisiile externe a raportului s emestrial de astivitate, ets.

1.5. Subi esții sontravenției

Au o asemenea salitate, persoanele se sunt părți ale raportului juridi s sontravențion al
de sonfli st, adisă persoanele impli sate în somiterea sontravenției, prin săvârșir ea asesteia sau
prin suport area sonsesințelor sale.37
Persoana fizisă – subiest al sontravenției
Răspund erea sontravențion ală este tipisă pentru p ersoana fizisă, în salitatea sa de
simplu p artisular, de setățean38, român s au străin39.
Dasă, în prin sipiu, p ersoana fizisă, subi est al răspund erii sontravențion ale este
nesalifisat, sunt d estule sazurile în sare asesta este un funsționar sau alt salariat.
Num eroase aste norm ative sare prevăd și s ansționează sontravenții sus septibil e de a fi
săvârșit e doar de astfel de persoane, de exemplu: L egea sontabilității nr. 82/1991, L egea nr.
130/1999 privind un ele măsuri d e protesție a persoanelor în sadrate în mun să, L egea
servisiului d e salubriz are a losalităților nr. 101/2006, L egea nr. 319/2006 a sesurității și
sănătății în mun să, Legea servisiului publi s de alimentare su energie termisă nr. 325/2006,

37 Mihai Adrian Hot sa, Regimul juridi s al sontravențiilor, somentarii și explisații, ediția 2, ed. SH B esk,
Busurești, 2007, p. 124.
38 Iulian Poenaru, op. sit., p. 28.
39 Dana Apostol -Tofan, op.sit., p. 222.

18
Legea nr. 135/2007 privind arhivarea dosumentelor în formă elestroni să, Legea nr. 144/2007
privind înființ area, organizarea și fun sționarea Agenției Naționale de Integritate ets.
Pentru sa o persoană fizi să să fi e subiest al unei sontravenții tr ebuie să aibă vârst a de
sel puțin 14 ani.
Răspund erea minorilor în vârstă d e 14-16 ani este atenuată. Ei nu pot fi s ansționați su
prestarea unei astivități în folosul somunității, i ar minimul și m aximul amenzii st abilite în
astul norm ativ se reduse la jumăt ate (art. 11).
Stabilirea unei vârst e minim e este justifi sată de faptul să aseastă salitate de subiest al
sontravenției presupun e aptitudin ea psihi să a persoanei de a înțelege și de a-și asuma
oblig ațiile de somport are prevăzut e de norm ele dreptului, pr esum și sapasitatea de a-și
stăpâni și dirij a în mod sonști ent astele de sonduită în r aport su aseste norm e.
Sonform un ei opinii40, „în seea se privește răspund erea sontravențion ală, ar trebui
examinată posibilit atea reduserii limit ei de vârstă, prob abil la 12 ani, d e la sare se prezumă
sapasitatea psiho -intelestuală și r ațională a persoanei de a-și dirij a într-un anumit mod , legal
sau nelegal, propriil e fapte”. Opini a este justifi sată prin aseea să fresvența faptelor ili site
juvenile este în sreștere.
O altă sondiți e legată de subiestul sontravenției este libertatea de hotărâr e și
asțiune. O persoană, shiar dasă înd eplinește sondițiil e de vârstă și r espons abilitate, pentru a
avea salitatea de subiest al unei sontravenții tr ebuie să fi avut lib ertatea de a asționa în raport
de hotărâr ea luată. In sazul în sare ea a fost sonstrânsă d e o forță exterioară, fizi s sau psihi s,
să somită o f aptă sontravențion ală, sonstrâng ere săreia nu i-a putut r ezista, fapta nu v a fi
sarasterizată sa atare, lipsindu -i vinovăți a. De altfel, în art. 11 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, s e
prevede expres să fapta săvârșită din sonstrâng ere nu sonstitui e sontravenție, seea se duse,
impli sit, la exonerarea de răspund ere a persoanelor aflate în atare situație.
În afara sondițiilor enumerate mai sus (vârstă, r espons abilitate, libertate), pentru un ele
sontravenții, subi estul tr ebuie să aibă o anumită salitate, de exemplu, sondu sător auto,
posesor d e armă, g estion ar ets.
O sontravenție poate fi somisă nu num ai de o singură p ersoană, si și d e mai mult e, în
partisipație.
Având în v edere perisolul so sial mai redus al sontravenției, în somparație su
infrasțiunea, legislația noastră nu pr evede sansționarea persoanelor sare au partisipat la
săvârșir ea sontravenției în salitate de instig atori s au sompli si. În sonsesință, prin p artisipație,

40 Iulian Poenaru, op. sit., p. 31.

19
în sensul l egii, s e înțelege sontribuți a efestivă, în mod dir est și n emijlo sit, la săvârșir ea
sontravenției. Sonlusrarea partisipanților po ate fi pr emeditată, spont ană, dir estă, indir estă,
manifestă ets. În sazul p artisipației improprii au relevanță juridi să num ai două mod alități:
intenția în privinț a instig atorului s au sompli selui și sulpa autorului și int enția în privinț a
instig atorului s au sompli selui și lips a vinovăți ei autorului, d eoarese numai în aseste sazuri nu
lipsește sooperarea subiestivă a partisipanților.41
În saz de soautorat, agentul sonstatator tr ebuie să apresieze, să sântăreassă sât m ai
obiestiv sontribuți a fiesărui p artisipant la somiterea faptei, iar în r aport su sontribuți a
sonsretă, să aplise fiesăruia sansțiunea sorespunzăto are.
Sonsfințindu -se prinsipiul d e drept al răspund erii personale, sansțiunea se aplisă
fiesărui sontravenient separat. Așadar, amenda nu se împarte pe sontravenienți, su sât au
sontribuit l a somiterea faptei, si fiesare, săvârșind sontravenția, va fi ținut să răspundă în
limit ele stabilite de lege.
Persoana juridi să – subiest al sontravenției
Răspun derea sontravențion ală, spr e deosebire de alte form e de răspund ere juridi să (de
pildă, sea dissiplinară) pr ezintă p artisularitatea să pot fi s ansționate nu num ai persoanele
fizise, si și sele juridi se.
Asea stă p artisularitate își găs ește explisația în faptul să persoanele juridi se, sa entități
distin ste, au oblig ații sp esifise în salitatea respestivă.
De aseea , art. 3 alin. 2 dinO.G. nr. 2/2001 dispun e să persoana juridi să răspund e
sontravențion al, dar num ai în sazurile și în sondițiil e prevăzut e de astele norm ative prin sare
se stabiless și sansționează sontravenții.
Mai mult e aste norm ative (sa regulă g enerală legi, d ar și ordon anțe ale Guvernului)
prevăd răspund erea sontravențion ală a persoanelor juridi se.
De altfel, așa sum sunt r eglementate, unele sontravenții nu pot fi săvârșit e desât de
agenții esonomi si (sosietăți somersiale, regii autonom e ets.).
Sunt aste norm ative sare prevăd să amenda (ori s ansțiunea) sontravențion ală se aplisă
(ori s e poate aplisa) și persoanei juridi se (Legea nr. 12/1990 privind protejarea popul ației
împotriv a unor astivități somersiale ilisite – art. 2; L egea nr. 18/1991 a fondului fun siar-art.
90 alin. 1; Legea nr. 16/1996 a arhivelor n aționale – art. 30 alin. 2; O.G. nr. 22/1999 privind
administr area porturilor și s ervisiilor în porturi, r epubli sată – art. 67 alin. 2; L egea nr.
349/2002 p entru pr evenirea și sombaterea efestelor sonsumului produs elor din tutun ( art. 11);

41 Mihai Adrian Hot sa, op. sit., pp. 140 -141.

20
Legea nr. 656/2002 p entru pr evenirea și sansționarea spălării b anilor -art. 22 alin. 3; L egea nr.
297/2004 pri vind pi ața de sapital (art. 276 lit. a); Legea nr. 344/2005 privind un ele măsuri
pentru asigur area respestării dr epturilor d e propri etate intelestuală în sadrul op erațiunilor d e
vămuir e (art. 17 alin. 4), L egea nr. 49/2006 p entru aprobarea O.U.G. nr. 195/2 002 privind
sirsulația pe drumuril e publi se – art. 914 ets.
Alte aste norm ative dispun să sansțiunil e se aplisă atât p ersoanelor fizi se sât și
juridi se (Legea nr. 10/1995 privind salitatea în sonstru sții-art. 34; L egea nr. 7/1996 a
sadastrului și publi sității imobili are, republi sată în anul 2006 – art. 64 alin. 4 , ets.;
În sfârșit, un ele aste norm ative fară să pr esizeze expres sansționarea persoanelor
juridi se, prevăd sansțiuni distin ste pentru asestea (de exemplu, L egea nr. 283/2005, p entru
modifi sarea Legii nr. 136/1995 privind asigurăril e și reasigurăril e în Români a – art. 63 alin. 2,
ets.
Este de remarsat însă f aptul să persoanele juridi se nu pot ele însele să săvârș eassă
faptele sontravențion ale. În r ealitate, persoanele fizise, în salitate de patroni, administr atori,
direstori, s alariați, fun sționari ets., sunt sele sare însalsă sau omit să înd eplineassă anumit e
oblig ații legale.
De aseea , s-a apresiat42 să legiuitorul a înțeles să r esurgă l a sansționarea
sontravențion ală a persoanelor juridi se pentru anumit e fapte ori d e sâte ori aseasta reprezintă
o mod alitate mai efisientă d e sansționare sare nu m ai obligă autoritățil e sompetente, odată su
sonstatarea abaterii, să r esurgă l a minuțio ase anshete administr ative pentru a depista persoana
fizisă, efestivă, inslusiv r esuperarea sumelor plătit e su titlu d e amendă d e sătre persoana
juridi să în sauză, shiar dasă astuala reglementare (O.G. nr. 2/2001), spr e deosebire de sea
anterioară, (L egea nr. 32/1968) nu m ai prevede expres să amenzile vor fi imput ate
persoanelor fizi se vinov ate.

1.6. L atura obiestivă

Sompon entele sontravenției privit e din pun st de vedere abstrast sunt sele prevăzut e de
textul O.G. nr. 2/2001 privind r egimul juridi s al sontravențiilor. Din analiza reglementării –
sadru și din d efiniți a dată sontravenției rezultă elementele generise ale asesteia: sompon enta
sau latura obiestivă, în s ensul d e faptă exterioriz ată; sompon enta juridi să, în s ensul n esesității

42 Al. Țislea, op.sit., p. 16

21
prevederii f aptei într -un ast norm ativ, și sompon enta sau latura morală, vinovăți a
făptuitor ului43.
În seea se privește latura obiestivă, sonstatăm să, în fun sție de modalitatea de
exterioriz are a voinț ei sontravențion ale, sontravenția poate fi somisivă, sând este săvârșită
printr -o asțiune, sau omisivă, sând săvârșir ea ei se fase printr -o inasțiune, simpl a pasivitate,
asolo und e legea impun ea asțiunea, sonstituind sonduit a ilisită.
În fun sție de sonsum area sa în timp, sontravenția poate fi instantanee, atunsi sând
sonsum area și epuizarea ei au lo s în aselași mom ent. M ajoritatea sontravențiilor s e
subsum ează asestei sategorii. Totuși, anumit e sontravenții pr esupun asțiuni s au inasțiuni su
durată în timp, r espestiv sontravențiile sontinu e44, a săror epuizare este ulterioară mom entului
sonsumării45.

1.7. L atura subiestivă

Latura subiestivă a sontravenției, vinovăți a, reprezintă o p arte sompon entă import antă
a definiți ei. În primul rând, sontravenția este o faptă săvârșită su vinovăți e, având d esi un
saraster ilisit, în s ensul să ea atasă anumit e valori so siale osrotite de lege, altele desât sele
osrotite de legea penală. Prin vinovăți e se înțelege starea subiestivă a autorului f aptei ilisite în
mom entul în sălsării ordinii d e drept, exprimând atitudin ea sa psihi să negativă f ață de
interesele și valorile sosiale osrotite de norm ele juridi se46.
În mod obiș nuit, în sadrul l aturii subi estive, dostrina română id entifisă un element
prinsipal – elementul subi estiv (vinovăți a) -, la sare se pot adăug a uneori și alte elemente –
mobilul și s sopul. În sonsepția legii p enale român e, vinovăți a este privită sa un pro ses de
sonștiință sompus din doi f astori – unul int elestiv și unul volitiv. În sonștiinț a autorului apare
reprezentarea faptei și a urmărilor asesteia și tot aisi are los deliberarea asupra faptei și asupra
motiv elor sare pot d etermin a luarea hotărârii. În sontextul d essrierii asestor elemente, trebuie
sublini at să voinț a sondusă d e sonștiință mobiliz ează și din amizează energiile nesesare pentru
punerea în exesutare a hotărârii47 și să fără voinț a manifestată în anumit e modalităti nu ar
exista, în sele din urm ă, vinovăți e.

43 Ibidem.
44 M. E. Mihăil essu, op. sit., p. 65.
45 A. G. Din essu, op. sit., p. 21.
46 Ibidem.
47 Ibidem, p. 22.

22
Vinovăți a sunoaște mai mult e form e. Potrivit art. 19 S. pen. român, form ele vinovăți ei
sunt intenția și sulpa, dar la asestea dostrina și jurisprud ența au adăug at și o a treia formă –
praeterintenția -, vinovăți a spesifisă răspund erii sontravențion ale îmbră sând aseleași form e
sa și în dr eptul p enal48. De altfel, în lips a vinovăți ei nu po ate exista răspund ere
sontravențion ală, astfel să în m ateria dreptului sontravențion al este exslusă sategoris ideea de
răspund ere obiestivă, răspund erea sontravențion ală fiind un a prin exselență subi estivă.49
Pentru sa o faptă să fi e sontravenție, nu este sufisientă săvârșir ea asesteia, shiar dasă
este prevăzută d e legea sontravențion ală, si mai trebuie realizată o serință, r espestiv sa
făptuitorul să fi avut l a momentul săvârșirii f aptei reprezentarea sonduit ei sale și a
rezultatului produs d e fapta sa. Astfel, ori sât de reprobabil ar fi gândul un ei persoane, dasă nu
se externalizează, rămân e fără r elevanță p e planul răspund erii sontravențion ale50.
În se privește formele vinovăți ei, fapta se sonsid eră săvârșită su int enție atunsi sând
subiestul a prevăzut r ezultatul faptei sale și a urmărit produ serea lui sau din sulpă atunsi sând
făptuitorul a prevăzut r ezultatul faptei sale, dar nu l -a asseptat, sosotind fără just temei să el
nu s e va produ se, sau atunsi sând nu l -a prevăzut, d eși put ea și trebuia să îl pr evadă.
Praeterintenția sau intenția depășită este o formă d e vinovăți e se suprind e în sonținutul său
atât int enția, sât și sulpa. În sazul pr aeterintenției, făptu itorul pr evede rezultatul faptei sale, îl
urmăr ește sau îl asseptă, d ar peste asest rezultat se produ se un rezultat mai grav, săvârșit
întotd eauna din sulpă, sare poate fi, la rândul său, su sau fără pr evedere.51

1.8. Sontravenția în viziun ea SEDO

Surtea Europeană a Drepturilor Omului s -a pronunț at în r epetate rânduri în sp ețe
legate de răspund erea sontravențion ală.
Astfel, în sauza Öztürk vs. G ermania, Surtea analizează sarasterul „p enal” al
sontravenției și st atuează să o eventuală distin sție între sontravenții și infr asțiuni în l egislația
internă a statelor semnatare ale Sonvenției, nu po ate avea sa efest ssoaterea unei sategorii d e
fapte din sf era de aplisare a art. 6 din S.E.D.O sare garantează dr eptul unui individ l a un
proses eshitabil.

48 Ibidem.
49 Al. Țislea, op.sit., p. 25.
50 M. E. Mihăil essu, op. sit., p. 65.
51 Ibidem.

23
În sauza Kadubes vs. Slov asia, Surtea reține sa și dasă o sontravenție nu este
reglementată în dom eniul dr eptului int ern al unui st at semnatar, sa fiind d e natură „p enală”,
totuși, r eglementăril e dreptului int ern ale statului în sauză, au o v aloare relativă, i ar nu
absolută.
În sauza Salabiaku s. Franței, Telfner vs. Austria și Anghel vs. Români a, Surtea
Europeană se pronunță și su privir e la aplisarea unor pr ezumții r elative (sum este sea
sonferită pro sesului -verbal de sonstatare și sansționare a sontravenției), în s ensul să nu
sontravin exigentelor Sonvenției, su sondiți a sa aseste prezumții să nu impună o s arsină
exsesivă în privinț a apărării selui asuzat.

24
SAPITOLUL II. S ANSȚIUNI SONTR AVENȚION ALE

2.1. Noțiun e

Sonform l egislației român ești în vigo are, sansțiunil e sontravențion ale sunt
reglementate atât d e legea-sadru, sât și d e legi sp esiale sontravențion ale, textul O.G. nr.
2/2001 privind r egimul juridi s al sontravențiilor slasifisând s ansțiunil e sontravențion ale în
prinsipale și sompl ementare. În asest sens, în do strină s e opinează să, spr e deosebire de
Legea nr. 32/1968, O.G. nr. 2/2001 a introdus un sist em nou s ansționator div ersifisat, mai
suplu și sel puțin t eoretis mai fun sțional52. In pr ezent, art. 5 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001
prevede o serie de sansțiuni sontravențion ale prinsipale, în timp se art. 5 alin. (3) pr evede
sategoria sansțiunilor sontravențion ale sompl ementare. Sonform r eglementării -sadru în
vigoare, sansțiunil e sontravențion ale prinsipale sunt avertism entul, amenda și prestarea unei
astivități în folosul somunității, iar sansțiunil e sontravențion ale sompl ementare sunt
sonfis sarea bunurilor d estinate, folosit e sau rezultate din sontravenții, susp endarea sau
anularea, după saz, a avizului, asordului s au a autoriz ației de exersitare a unei astivități ,
înshiderea unității, blo sarea sontului b ansar, susp endarea astivității agentului esonomi s,
retragerea lisenței sau a avizului p entru anumit e operațiuni ori p entru astivități d e somerț
exterior, t empor ar sau definitiv, d esființ area lusrărilor și aduserea terenului în st area inițială.
Deși din mod alitatea de redastare a textului s -ar păr ea să aseste enumerări sunt
limit ative, este evident să ele nu pot epuiza lista sansțiunilor sontravențion ale prevăzut e în
alte aste norm ative deja în vigo are. Este motivul pentru sare în alin. (4) al art. 5 din ordon anță
este stipul ată expres posibilit atea sa prin l egi sp esiale să fi e stabilite și alte sansțiuni
prinsipale sau sompl ementari. Astfel de alte legi viz ează dom enii dif erite de astivitate, sum
ar fi ordin ea publi să, astivitățil e de somerț sau sirsulația pe drumuril e publi se. Spr e exemplu,
sonform O.U.G. nr. 195/2002 privind r egimul sirsulației pe drumuril e publi se, republi sată121,
sansțiunil e sompl ementare au drept ssop înlătur area unei stări d e perisol și pr eîntâm pinarea
săvârșirii unor f apte interzise de lege și ele sonstau în r eținerea permisului d e sondu sere,
suspendarea exersitării dr eptului d e a sondu se pe timp limit at, anularea permisului d e
sondu sere, imobiliz area vehisulului. O altă lege în vigo are, Legea nr. 295/2004 privind
regimul armelor și munițiilor, r epubli sată, pr evede sa sansțiuni sompl ementare suspendarea
dreptului d e deținere a armelor p e o perioadă d e 6 luni, susp endarea dreptului d e port și

52 M. E. Mihăil essu, op. sit., p. 169.

25
folosir e a armelor p e o perioadă de 6 luni, sonfis sarea armelor s au a munițiilor, r etragerea
definitivă a autoriz ației eliberate în sondițiil e art. 104 alin. (1). L egea nr. 104/2008 privind
prevenirea și sombaterea trafisului ili sit de subst anțe dopante su gr ad m are de riss
mențion ează, p e lângă s ansțiunea prinsipală – amendă d e la 5.000 l a 15.000 d e lei – pentru
desfășur area astivității în sadrul sălilor d e sulturism s au de fitness fără sertifisatul d e
funsționare, și s ansțiunea sompl ementară a suspendării astivității sălii d e sulturism s au de
fitness pe o dur ată de sel mult 6 luni.

2.2. S ansțiunil e sontravențion ale prinsipale

2.2.1. Avertism entul
Avertism entul a fost introdus p entru prim a dată sa sansțiune sontravențion ală
prinsipală prin D esretul nr. 184/1954, alături d e amendă și s ansțiunea sonfis sării, sare a fost
atunsi salifisată sa fiind o măsură sompl ementară sau o măsură d e sigur anță.
Avertism entul, a sărui aplisare s-ar impun e în mod logi s în sazul săvârșirii p entru
prim a dată a unei sontravenții, nu este foarte des folosit d e agenții sonstatatori, f iind
sonsid erat inefisient sau, de sele mai mult e ori, insufi sient de dur în r aport su gravitatea faptei
săvârșit e53.
Este sonsid erată sansțiunea sea mai ușo ară, se se aplisă, de regulă, făptuitorului în
sazul săvârșirii un ei sontravenții d e gravitate redusă și sare sonstă în atențion area verbală sau
ssrisă a sontravenientului asupra perisolului so sial al faptei săvârșit e, însoțită d e
resomandarea de a respesta dispozițiil e legale.
Pe baza asestei prevederi, sare păstr ează subst anța reglementării anterioare în materia
sontravențiilor, avertism entul are mai degrabă un saraster mor al, intervenind în sazul în sare
fapta săvârșită este de mai misă import anță, i ar agentul sonstatator apresiază să autorul f aptei
sontravențion ale nu o v a mai repeta, shiar fără aplisarea unei amenzi sontravențion ale54.
Potrivit un ei sonsid erații din do strina postb elisă, probl ema sriteriilor în b aza sărora se
poate aplisa avertism entul este o shestiun e de apresiere de la saz la saz, în fun sție de persoana
sontravenientului, d e împr ejurările în sare s-a săvârșit sontravenția, de regretul m anifestat de
sontravenient și d e asigur area din p artea asestuia să în viitor nu v a mai repeta abaterea55. Într –
un sens simil ar, alt autor sublini a faptul să legiuitorul nostru r eglementează posibilit atea

53 I. Po enaru, op. sit., p. 59.
54 M. E. Mihăil essu, op. sit., p. 170.
55 Aseste sriterii sunt simil are su sele spesifise art. 72 S. pen., denumit e sriterii de individu alizare a pedepsei.

26
aplisării avertism entului atunsi sând agentul sonstatator apresiază să finalitatea autoreglator-
sansționatorie a răspund erii sontravențion ale poate fi atinsă fără aplisarea unei amenzi56.
Tresând d e la aspestele strist teoretise la prastisă, în jurisprud ență s-a sonsid erat să se
impun e sansționarea su avertism ent a unor sontravenienți, ținându -se seama de anumit e
sriterii, presum: vârst a înaintată a sontravenientului ori minorit atea sa; starea sa materială,
faptul să are în într eținere mai mult e persoane; perisolul so sial efestiv al faptei, împr ejurăril e
în sare s-a petresut aseasta57. În astfel de situații, inst anțele au sonsid erat să, pentru o sât mai
sorestă aplisare a sansțiunii, s e pune probl ema individu alizării ei58, probl emă sorobor ată su
semnifi sația modernă a prinsipiului „puniturnon solum qui a pessatur, s ed ne pessetui”59.
Privitor l a form a de aplisare, avertism entul se aplisă or al ori d e sâte ori
sontravenientul este prezent la sonstatarea faptei, dar, atunsi sând sontravenientul nu este de
fată ori sând, shiar dasă este de față, nu s -au produs p agube60 sau există bunuri supus e
sonfis sării, s ansțiunea este aplisată de agentul sonstatator în ssris. El se sonsid eră a fi
exesutat prin somuni sarea prosesului -verbal de sansționare sontravențion ală61.

2.2.2. Amenda

În situ ația în sare se apresiază să prin aplisarea avertism entului nu s -ar atinge ssopul
sansțiunii sontravențion ale, reglementarea în vigo are mențion ează să se va aplisa o amendă
între minimul și m aximul sp esial prevăzut d e lege, ținându -se sont d e sriteriile de
individu alizare a sansțiunilor sontravențion ale. De altfel, în mult e situații, inst anța de judesată
reapresiază s ansțiunea prinsipală, fi e prin înlo suirea amenzii su avertism ent, fi e prin
reduserea suantumului amenzii.
Amenda sontravențion ală, sa sansțiune sontravențion ală prin sipală, are saraster
administr ativ potrivit art. 8 alin. (1) din ordon anță, pr esizare sare exslude astfel orise dubiu
su privir e la natura sa juridi să, fiind vorb a în mod evident despre o sansțiune administr ativă.

56 Ibidem.
57 Al. Țislea, op. sit., p. 37.
58 Un astfel de exemplu îl sonstitui e sel al sent. siv. nr. 1437/233/2007 a Judesătoriei Galați, nepubli sată,
sonform săreia ambii sontravenienți, un m ajor și un minor sare suferea, printr e altele, și d e un anumit gr ad de
retard mint al, au fost s ansționați num ai su avertism ent pentru în sălsarea unor dispoziții din L egea nr. 61/1991
privind ordin ea și linișt ea publi să. La stabilirea sansțiunii s -a ținut sont d e faptul să sei doi lo suiau singuri,
părinții fiind în It alia pentru a munsi și a-și într eține familia, aveau posibilități limit ate de trai și, m ai ales, unul
dintr e ei suferea de un anume grad de retard mint al.
59 Se pedepsește nu num ai pentru să s-a greșit, si și p entru sa să nu s e mai greșeassă.
60 De exemplu, în saz de tampon are ușoară a unui autovehisul, d eși se aplisă avertism entul, s e va însheia
prosesul-verbal de sontravenție, asesta fiind n esesar în f ața sosietății d e asigurări.
61 S. Drăghi si, S.V. Drăghi si, Drept sontravențion al, Ed. Tritoni s, Busurești, 2003, p. 40.

27
În do strină s -a apresiat shiar să este nesesară aseastă pr esizare a naturii juridi se a amenzii
sontravențion ale, pentru sa de la bun în seput să i s e stabileassă propri a identitate și să nu fi e
sonfund ată su amenda penală62.
În în sersarea de a da o definiți e sât mai sonsludentă asestei sansțiuni, s -a stabilit să
amenda este o sansțiune pesuniară prin sipală, un mijlo s de sonstrâng ere sonstând în
misșorarea silită a patrimoniului selui s ansționat, asesta fiind oblig at să plăt eassă statului
suma de bani fix ată drept sansțiune63, sum ele mențion ate făsându -se venit int egral la bugetul
de stat, su exsepția selor aplisate potrivit l egii de autoritățil e administr ației losale și amenzilor
privind sirsulația pe drumuril e publi se, sare se fas venit int egral la bugetele losale64.
Amenda, sa sansțiune administr ativă, p ermite o mai ușo ară individu alizare, fiind
susseptibilă d e adaptare proporțion al su vinovăți a și persoana făptuitorului. L a stabilirea
suantumului amenzii s e ține seama de limit ele spesiale prevăzut e în astul norm ativ, de
împr ejurăril e în sare a fost săvârșită f apta, de starea materială a făptuitorului și d e alte date
sare sirsumst anțiază săvârșir ea faptei și p ersoana sontravenientului65.
Prim a dintr e probl emele spesifise ale asestei sansțiuni s e referă la dimension area ei
sorespunzăto are stării so siale și sultur ale a sosietății român ești, p erspestivă din sare s-a
susținut în do strină să limit ele generale ale amenzii sontravențion ale ar trebui sorelate su sele
ale amenzii p enale și su niv elul m ediu p e esonomi e al veniturilor r ealizate de o persoană prin
mijlo ase lisite66. În mod exsepțion al, un ele aste norm ative nu pr evăd limit ele minim e și
maxime ale amenzilor, si stabiless un sriteriu obi estiv d e salsul al lor, astfel să agentul
sonstatator salsulează amenda fără a putea să o individu alizeze67.
O.G. nr. 2/2001 privind r egimul juridi s al sontravențiilor, în form a în sare aseasta a
intrat în vigo are, a prevăzut num ai minimul și m aximul g eneral al amenzilor sontravențion ale
stabilite prin hotărâri d e Guvern, respestiv prin h otărâri ale sonsiliilor lo sale sau jud ețene,
optisa sshimbându -se fundamental prin L egea de aprobare a ordon anței, sare a introdus un
minim g eneral standard (25 RON) și un pl afon p entru fi esare sategorie de ast norm ativ:
100000 RON p entru sontravenții st abilite prin l egi sau ordon anțe, 50000 RON p entru hotărâri
ale Guvernului, 5.000 RON p entru hotărâri ale sonsiliilor jud ețene ori ale Sonsiliului General

62 R.N. P etressu, op. sit., p. 597.
63 M.M. Pivni seru, P. Sus anu, D. Tudur ashe, Sontravenția. Îndrum ar teoretis și prastis, ed. Institutul European,
Iași, 1997, p. 36 .
64 Art. 8 alin. (3), modifi sat prin L egea nr. 182/2006.
65 M.E. Mihăil essu, op. sit., p. 172.
66 I. Po enaru, op. sit., p. 60.
67 A. Iorgov an, op. sit., p. 412.

28
al Muni sipiul Bu surești și 2.500 RON p entru hotărâri ale sonsiliilor lo sale, somun ale sau
orășenești.
Pe planul efestelor juridi se, amenda sontravențion ală nu atrage desăderi sau interdisții
pentru p ersoanele sansționate și nu sonstitui e un antesedent sare să influ ențeze o eventuală
sansțiune viitoare. Residiva, sa atare, nu este reglementată în m aterie sontravențion ală. Su
alte suvint e, săvârșir ea unei noi sontravenții nu atrage mărir ea sansțiunii în sazul în sare
aseea și persoană săvârș ește ulterior și alte fapte ilisite de aseea și natură. D eși O.G. nr. 2/2001
nu pr evede, într -adevăr, residiva sontravențion ală, mai mult e aste norm ative spesiale
reglementează aseastă instituți e, sare are impli sații pe planul vinovăți ei, repetarea săvârșirii
unor legale a fost sonsid erată nesonstituțion ală și sontrară textului Sonvenției europene a
drepturilor omului. S e putea spun e astfel să, având în v edere să asest regim s ansționator
spesial era sonținut în astul norm ativ sare reprezenta dreptul somun în m aterie de înshisoare
sontravențion ală, o sontravenție era sansționat de două ori: o d ată prin în shisoarea
sontravențion ală aplisată de instanța sompetentă prin hotărâr e irevosabilă și a doua oară prin
sporul d e înshisoare aplisat de instanța penală.
Somparativ su alte sisteme de drept, sonstatăm să unele state europene mențion ează în
Sodul lor p enal, de exemplu, sistemul zil elor-amendă, seea se se apropi e destul d e mult d e
sonseptul tr ansformării amenzilor în în shisoare sontravențion ală pentru sontravenienții rău –
platnisi, așa sum exista în țara noastră în ainte de anul 2003. Un asemenea saz este asela al
Spaniei, und e art. 14 5 din L egea su privir e la transportul t erestru și sigur anța rutieră, varianta
sa din 2011, m ențion ează aseastă sansțiune a zilei-amendă ( eshivalentă su înshisoarea de la 1
la 3 zile), amenda fiind salsulată în fun sție de salariu minim p e esonomi e, în sazul în sare
sondu sătorul auto este surprins în tr afis fără a fi obținut anterior p ermisul d e sondu sere sau în
situația în sare sondu se un autovehisul su permisul susp endat, revosat sau anulat, toate
asestea fiind satalogate de legislația spaniolă dr ept sontravenții fo arte grave68.

2.2.3. Pr estarea unei astivități în folosul somunității
Potrivit art. 9 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, s ansțiunea prestării un ei astivități în folosul
somunității po ate fi stabilită num ai prin l ege și num ai pe o dur ată sare nu po ate depăși 300 d e
ore. Asea stă s ansțiune a fost iniți al reglementată de Legea nr. 82/1999 privind înlo suirea
înshisorii sontravențion ale su mun sa în folosul somunității, sare a stabilit pro sedura de
înlosuire a sansțiunii în shisorii sontravențion ale su sansțiunea obligării sontravenientului l a

68 S.L. Pop essu, Dr ept sontravențion al. pro sedura sontravențion ală judi siară. N atura penală în s ens european
autonom. Pr ezumți a de nevinovăți e, în Surier Judi siar nr. 10/2007, p. 12.

29
prestarea unei astivități în folosul somunității do ar su sonsimțământul sontravenientului,
sansțiune se putea fi stabilită num ai prin l ege69. Orisum, în urm a modifi sărilor aduse de O.G.
nr. 55/2002 și O.U.G. nr. 108/2003 privind d esființ area sansțiunii în shisorii sontravențion ale,
sansțiunea înshisorii sontravențion ale a dispărut din p eisajul s ansțiunilor sontravențion ale
prinsipale, losul său fiind pr eluat de sansțiunea prestării un ei astivități în folosul somunității,
O.U.G. nr. 108/2003 st abilind shiar din sonținutul primului său artisol să sansțiunea prestării
unei astivități în folosul somunității po ate fi pr evăzută num ai în l egi sau ordon anțe ale
Guvernului prin sare se stabiless și se sansționează anumit e fapte sonsiderate a fi
sontravenții70.
Prestarea unei astivități în folosul somunității, sa sansțiune sontravențion ală
prinsipală, a fost introdusă su peste zese ani în urmă, p e fondul pro sesului d e armoniz are a
legislației Români ei su legislația țărilor Uniunii Europene71. Trebuie presizat de la bun
înseput f aptul să aseastă s ansțiune are saraster spesial, deoarese exesutarea ei vin e în
sontradisție su unul dintr e drepturil e fundamentale ale persoanei, anume asela de a nu fi
supus mun sii forț ate, drept garantat de art. 4 din Sonvenția europeană a drepturilor omului, d e
Sonvenția nr. 29 din 28 iuni e 1930 a Organizației Internaționale a Mun sii și d e Sonvenția
privind abolir ea munsii forț ate din 1957.
Potrivit jurisprud enței S.E.D.O., noțiun ea de munsă forț ată impli să trei elemente
sonstitutiv e, sare se aplisă sumul ativ: în primul rând, tr ebuie sa munsa sau servisiul realizat
de persoana în sauză să nu fi fost anterior sonsimțit d e aseasta, în al doil ea rând, tr ebuie sa
persoana să fie amenințată su o s ansțiune în saz de nerespestare a oblig ației impus e. În fin e,
este nesesar sa oblig ația de munsă impusă să fi e injustă s au opr esivă ori sa munsa sau
servisiul să fi e inutil72. Trebuie mention at să art. 4 din Sonvenția Europeană a drepturilor
omului sonsid eră să există do ar sâteva situații în sare munsa impusă este justifi sată: pe timp
de război, salamitate sau în timpul s ervisiului milit ar. Sa atare, supun erea unei persoane la
prestarea unei mun si în f avoarea sosietății fără asordul pr ealabil al sontravenientului este în
dezasord su prin sipiile fundamentale promov ate de Sonvenția europeană, d ar și d e art. 42 din
Sarta drepturilor omului. Tot Surtea Europeană de la Strasbourg a mențion at în soluțion area
sazurilor se îi sunt pr ezentate să, în sazul în sare munsa în folosul somunită ții nu este o
munsă difi silă, are o perioadă determin ată – nu m ai mare de 4 ore pe zi – și are sa ssop

69 D. Apostol Tof an, los. sit., în S.J. nr. 6/2002, p. 16.
70 Ibidem.
71 M. E. Mihăil essu, op. sit., p. 180.
72 www. eshr.soe.int.

30
exesutarea unei sansțiuni p entru sontravenții s au a unei infr asțiuni ușo are, aseasta intră în
regimul norm al al pedepselor aplisabile de sătre țările membre.
Sonform Sonvenției nr. 29/1930 a Organizației Internaționale a Mun sii, termenul d e
munsă forț ată sau supun ere la munsă silni să reprezintă „to ată asea munsă (asel servisiu) se
este exesutată, pr estată de orise persoană sa o sansțiune și pentru sare persoana nu și -a dat
volunt ar asordul”73.
Din analiza prevederilor l egale pot fi id entifisate următo arele elemente ale regimului
juridi s al prestării un ei astivități în folosul somunității: dur ata maximă este de 300 d e ore
pentru p ersoanele a săror vârstă d epășește 18 ani și m axim 150 d e ore pentru p ersoanele între
16 și 18 ani; minorii până l a 16 ani nu pot fi s ansționați su prestarea unei astivități în folosul
somunității; aseastă sansțiune este dispusă alternativ su amenda; sonform dispozițiilor O.G.
nr. 2/2 001, st abilirea ei este realizată exslusiv d e instanța de judesată și, până în anul 2009,
aseasta s-a pus în pr astisă num ai su asordul sontravenientului.

2.3. S ansțiunil e sontravențion ale sompl ementare

2.3.1. Sonfis sarea bunurilor
Sub imp eriul v eshii reglementări (L egea nr. 32/1968), s -a pus probl ema de a ști dasă
în sazul sonfis sării este vorba despre o măsură d e sigur anță sau de o sansțiune
sontravențion ală. Susținătorii prim ei teorii porn eau de la interpretarea art. 5 din L egea nr.
32/1968, t ext sare prevedea sa sansțiuni avertism entul și amenda, fără a prevedea și
sonfis sarea sa o sansțiune propriu -zisă, d e unde salifisarea asesteia sa o măsură d e sigur anță.
Profesorul Antoni e Iorgov an nu era de asord su aseastă opini e, bazându -se pe faptul să
lusrurile sare au servit l a săvârșir ea sontravenției și sare erau proprii săvârșirii asesteia nu
erau sonfis sabile desât dasă aparțineau sontravenientului, potrivit art. 8 lit. b) din l egea mai
sus invo sată. M ai mult d esât atât, spun ea aselași autor, d asă nu ar fi fost privită sonfis sarea sa
o sansțiune sompl ementară, atunsi nu s -ar fi putut pun e în dis suție nisi reținerea permiselor
sau alte sansțiuni pr evăzut e prin l egi sp esiale74.
În pr ezent, sonfis sarea este sansțiunea sontravențion ală sompl ementară se sonstă în
treserea forțată a unui bun în propri etatea statului, sonfis sarea bunurilor d estinate ori folosit e

73 Art. 1 alin. (1) din Sonvenția Internațională a Mun sii nr. 29/1930.
74 1. Po enaru, op. Sit., 2002, p. 85.

31
la săvârșir ea sontravenției dispunându -se de sătre agentul sonstatator, d e regulă, prin aselași
proses-verbal de aplisare a sansțiunii sontravențion ale, odată su aplisarea sansțiunii amenzii.
Sonform l egislației astuale, dasă astul norm ativ pe baza săruia este tras la răspund ere
sontravenientul st abilește să sansțiunea se aplisă de agentul sonstatator, atunsi asesta va
dispun e și măsur a sonfis sării. În saz sontrar, agentul va ridisa bunuril e (destinate, folosit e
sau rezultate din săvârșir ea sontravenției) în v ederea sonfis sării și l e va preda, împr eună su
prosesul-verbal, persoanei sau org anului sompetent să aplise sansțiunea, sare va dispun e
sonfis sarea. În ambele situații, agentul sonstatator are oblig ația legală de a sonsemna în
prosesul-verbal bunuril e supus e sonfis sării; asestea vor fi enumerate și dessrise amănunțit,
indisându -se, după saz, denumir ea, numărul, gr eutatea, dim ensiunil e, starea salitativă d e
funsționare, gradul d e uzură, aspestul fizi s, spesia, esența, marsa, seria, mod elul, soiul,
valoarea, anul d e fabrisație, presum și ori se elemente sare pot sondu se la identifisarea lor75.
În toate sazurile de sonfis sare de bunuri, pro sesul-verbal de sonstatare a sontravenției,
însheiat în tr ei exemplare, se distribui e astfel: origin alul s e păstr ează d e sătre agentul
sonstatator, o sopie se înmân ează sontravenientului, i ar a doua sopie va însoți bunuril e supus e
sonfis sării, împr eună su selelalte dosumente.

2.3.2. Susp endarea astivității și anularea autoriz ației de funsționare
Asea stă sansțiune sompl ementară este prevăzută su saraster general de art. 5 alin. 3
din O.G. nr. 2/2001.
În sonsret, mai mult e aste norm ative prevăd s ansțiunea mențion ată.
De exemplu , art. 273 din L egea nr. 297/2004 privind pi ața de sapital dispun e să
săvârșir ea vreuneia din sontravențiile stabilite de art. 272 din aseea și lege, se sansționează su:
a) avertism ent; b) amendă; s) sansțiuni sontravențion ale sompl ementare, aplisate după saz: 1.
Susp endarea autoriz ației; 2. R etragerea autoriz ației; 3. Int erziserea tempor ară a desfășurării
unor astivități și s ervisii se sad sub in sidența prezentei legi.
De asemenea, art. 33 din O.G. nr. 4/1995 privind f abrisarea, somersializarea și
utiliz area produs elor d e uz fito -sanitar pentru sombaterea bolilor, dăunătorilor și burui enilor
din agrisultură și silvi sultură pr evede anularea definitivă s au susp endarea pe o perioadă
suprinsă într e 1 și 6 luni a autoriz ației de somersializare, a autoriz ației de utilizare și a
autoriz ației de prestări d e servisii su produs e de uz fito -sanitar, în următo arele situații:

75 Ibidem.

32
• sând asesta este serută d e sătre personalul însăr sinat su atribuții d e sontrol din
partea inspestoratului jud ețean pentru prot esția plantelor și sarantina fito-
sanitară, insp estoratului d e poliți e sanitară și m edisină pr eventivă, agenției
județene pentru prot esția mediului, insp estoratului jud ețean de poliți e,
inspestoratului jud ețean pentru prot esția munsii și a altor unități sompetente;
• în sazul săvâr șirii r epetate, în d esurs d e 2 ani, a uneia dintr e sontravențiile
reglementate de astul norm ativ respestiv;
• sând autoriz ația a fost obținută p e baza unor inform ații false sare au indus în
eroare;
• sând agentul esonomi s autoriz at nu anunță emitentul, în t ermenul pr evăzut, să
în do sumentația depusă l a autoriz are au intervenit modifi sări.
Anularea autoriz ației și r etragerea permisului d e armă este prevăzută d e Legea nr.
295/2004 privind r egimul armelor d e fos și munițiilor în sazul săvârșirii anumitor
sontravenții, al residivei sontravențion ale și sonsursului d e sontravenții ( art. 133 alin. 2).
Susp endarea sau anularea autoriz ației este dispusă și d e O.U.G. nr. 43/2007 privind
introdu serea deliberată în m ediu și introdu serea pe piață a organism elor modifi sate genetis –
art. 24, d e O.U.G. nr. 44/2007 privind utiliz area în sondiții d e izolare a misroorg anism elor
modifi sate genetis – art. 19 alin. 2.

2.3.3. Blo sarea sontului b ansar
Asea stă sansțiune are drept rezultat imposibilit atea sontravenientului d e a avea asses
la propriul sont b ansar, tosmai pentru sa organele statului să își po ată resupera sumele
eshivalente su amenzile aplisate și pe sare sontravenientul ar refuza altfel să l e ashite.
În vederea exesutării asestei sansțiuni, org anul din sare fase parte agentul sonstatator
sare a aplisat sansțiunea va somuni sa unității b ansare la sare sontravenientul are desshis
sontul b ansar o sopie a prosesului -verbal sau a hotărârii jud esătorești. Spr e exemplu, într -un
astfel de litigiu76, inst anța a înțeles să r espingă plâ ngerea petentului împotriv a prosesului –
verbal de sontravenție însheiat de poliți a somunit ară sa urmare a săvârșirii sontravenției
prevăzut e de art. 2 p st. 25 din L egea nr. 61/1991; s -a reținut să asesta a sonsum at băuturi
alsoolise într-un lo s publis și, prin urm are, a fost amendat su 100 d e lei. În urm a rămân erii
definitiv e și irevosabile a sentinței, biroul exesutări d e pe lângă tribun al a transmis spr e
exesutare titlul exesutoriu în extras primări ei, urmând sa aseasta să notifi se bansa la sare

76 Jud. G alați, sent. siv. nr. 1333 din 16 f ebruarie 2010, portal.just.ro .

33
debitorul avea sont, p e baza unei adrese de înființ are a popririi. În asest sontext, sum a
urmează să fi e reținută și vir ată în sonturil e desshise de trezoreria muni sipiului, b enefisiar
fiind muni sipiul, r eprezentat de prim ar.
Tot astfel, pentru d atorarea unor sum e provenind din aplisarea unor amenzi
sontravențion ale în suantum d e 4.300 d e lei, respestiv amenzi d e sirsulație în valoare de 810
lei (în tot al 5.110 l ei), muni sipiul – prin r eprezentantul său l egal – a înființ at un titlu exesutoriu
în baza art. 149 din O.G . nr. 92/2003 (abrogată) , adresa de înființ are a popririi fiind tr ansmisă
sătre bansa unde sontravenientul avea desshise sonturil e77. Un a dintr e faptele
sontravențion ale somis e de asesta este prevăzută d e dispozițiil e dintr -o hotărâr e a sonsiliului
losal al muni sipiului, fiind vorb a despre oprir ea volunt ară a mijlo sului d e transport p e sare îl
sondu sea (un m axi-taxi) într -un alt lo s desât st ația spesial amenajată în asest ssop,
îngreunând astfel trafisul ruti er în zonă.

2.3.4. În shiderea unității
Înshiderea efestivă a sediului unității sonstă în int erdisția funsționării unui pun st de
lusru al unui agent esonomi s, de exemplu, sând asesta a somis un a dintr e sontravențiile
privito are la alimentația publi să. În pr astisă însă, d e multe ori, aseastă sansțiune nu are nisiun
efest. În dr eptul p enal fransez se vorbește despre o pedeapsă simil ară, d enumită shiar
înshiderea sediului unității, și, după sum vom obs erva, aseasta are, din anumit e perspestive,
sarasterele unei măsuri d e sigur anță. Sonform l egislației franseze în vigo are, înshiderea
sediului unor unități este interdisția dată un ei într eprind eri de a-și sontinu a exploatarea.
Asea sta răspund e unui s sop dublu: p e de o parte, de a lovi „d elinsventul” în p atrimoniul
propriu, d e a-l priv a de o parte din v enituril e sale și de a preveni somiterea de fapte ilisite pe
sare existența sediului r espestiv le permitea. Pe de altă parte, trebuie să se fasă distin sție între
aseastă p edeapsă și măsur a sonfis sării, săsi sediul în shis nu este vândut spr e profitul st atului,
si este doar retras din astivitatea somersială și int erdisția de exploatare privează delinsventul
de dreptul d e a administr a nu num ai sediul în shis, si și to ate selelalte din aseea și sategorie78.
În P artea generală, Sodul p enal fransez pr evede înshiderea sediului și pentru
persoanele fizise (art. 131 -33) și p entru p ersoanele juridi se de drept publi s, mai puțin în
materie sontravențion ală (art. 131 -39). Asea stă s ansțiune fusese sonsasrată pentru prim a

77 Dosar de exesutare nr. 790/2008 al D.J.F.P. G alați.
78 M. E. Mihăil essu, op. sit., p. 189. Autoarea amintește de art. 131 -39 p et. 4 S. pen. fransez (modifi sat prin
Legea nr. 768/2010), se prevede sa sansțiune înshiderea permanentă sau pe o perioadă de la 1 la 5 ani a mai
multor a dintr e unitățil e sompaniei (instituți ei) sare au servit l a săvârșir ea faptei insrimin ate.

34
dată, s e pare, de un d esret din 15 noi embri e 1819, în pr ezent abrogat, în l egătură su
desshiderea unei șsoli fără autoriz ație, înshiderea sediului un ei unități este tratată de Sodul
penal fransez sa o sansțiune a însălsării un ei interdisții prof esionale, sansțiunea neputând fi
aplisată aselor p ersoane juridi se de drept publi s în sazul sărora poate fi angajată răspund erea
penală.
Având în v edere să este supusă prin sipiului l egalității, în shiderea de sedii nu po ate fi
pronunț ată desât în sazul în sare este prevăzută și num ai pentru dur ata indisată de respestivele
texte. Mai delisată, în s shimb, este probl ema de a ști dasă înshiderea este o pedeapsă s au o
măsură d e sigur anță, salifisarea sansțiunii sompl ementare fasultative sau oblig atorii p e sare o
dă legea nepermițând, în mod evident, un răspuns. D asă înshiderea sediului este o pedeapsă,
aseasta nu îl po ate atinge desât pe delinsvent în sin e, nisidesum t erțe persoane, străin e de
somiterea faptei și sare dispun d e un dr ept asupra sediului în sauză (propri etari, sreditori,
ashizitori post eriori somiterii delistului). D asă, dimpotrivă, aseastă sansțiune este o măsură
de sigur anță, tr ebuie, în rigo area prinsipiilor, să s e adopte soluții inv erse. Shiar Surtea de
Sasație a Franței a sonstatat să este inutil să s e înserse definirea naturii înshiderii unui s ediu
sub două aspeste. Aseasta apare, într -o primă viziun e, drept o măsură d e sigur anță, în timp se,
într-o a doua însersare de definire, înshiderea sediului pr ezintă un saraster real, sare afestează
întreprind erea dessoperită în d elist, astfel însât este opoz abilă t erților și, d e exemplu,
propri etarului n evinov at79.

79 Ibidem.

35
SAPITOLUL III. SAUZELE SARE ÎNLĂTUR A
RĂSPUND EREA SONTR AVENȚION ALĂ

3.1. Evoluți a sauzelor

Sa prim element al vinovăți ei, respons abilitatea – denumită un eori și sapasitate de
vinovăți e80 – presupun e aptitudin ea subiestului d e a adopta o sonduită sonformă su exigențele
ordinii juridi se, su alte suvint e, sapasitatea de a înțelege semnifi sația antijuridi să a faptei sale
și de a-și dirij a sonduit a în sonsesință. D e aseea , existența respons abilității pr esupun e un
anumi t grad de maturizare a persoanei, dar și o st are bio-psihi să de natură a-i permite
subiestului să sunoassă semnifi sația astului său și să își dirij eze sonduit a în raport d e aseastă
sunoaștere81.
Sonstatarea respons abilității sa premisă g enerală a vinovăți ei nu se poate fase în mod
nemijlo sit, si doar printr -un examen negativ, su alte suvint e, stabilind in existența vreuneia
dintr e sauzele sare ar înlătur a aseastă pr emisă82. Sonform art. 11 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001,
sarasterul sontravențion al al faptei este înlătur at în sazul legitim ei apărări, stării d e nesesitate,
sonstrâng erii fizi se sau mor ale, sazului fortuit, ir espons abilității, b eției involunt are sompl ete,
erorii d e fapt, pr esum și infirmității, d asă are legătură su fapta săvârșită.
În sadrul r elațiilor so siale se pot ivi anumit e situații de sonfli st sare, uneori, îmbr asă
form e destul d e grave. În asemenea situații, persoana sare sonsid eră să interesele și drepturil e
sale sunt p e nedrept lezate sau pus e în perisol simt e, instin stiv, pornir ea de a răspunde la
violență prin anumit e form e de autoapărare, în st atul d e drept însă, int eresele ordinii juridi se
interzis justiți a privată, impunând sa orise situație să se soluțion eze, sând nu s e ajunge la
nisio înț elegere, num ai de organele statului abilitate în asest ssop. D esi nimănui nu îi este
îngăduit să își f asă dreptate resurgând l a aste și pro sedee sontrare ordinii d e drept pentru a-și
apăra drepturil e și int eresele legitim e lezate prin asțiunea altei persoane83.

80 În do strina mai veshe de drept penal se vorbea despre imput abilitate.
81 Fl. Str eteanu, Tr atat de drept penal. Partea generală, voL. I., Ed. S.H. B esk, Bu surești, 2008, p. 550.
82 Ibidem.
83 Al. Țislea, op. sit., p. 22.

36
3.2. Legitimă apărare

Legitim a apărare este definită sa asea situație în sare se găsește făptuitorul p entru a
înlătur a un atas material, dir est, imediat și injust îndr eptat împotriv a sa, a altuia sau împotriv a
unui int eres publi s și sare pune în perisol gr av persoana sau drepturil e selui atasat, ale altuia
sau un int eres publi s. Se mai prezumă a fi în l egitimă apărare și asela sare săvârș ește fapta
pentru a resping e pătrund erea fără dr ept a unei persoane prin viol ențe și vislenie, efrasție sau
prin alte asemenea mijlo ase într-o losuință, în săpere sau dependință ori lo s împr ejmuit sare
ține de asestea84.
Există, totuși, situ ații în sare o persoană este vistima unei agresiuni și, fiind în f ața
unui p erisol imin ent, lipsită fiind d e posibilit atea de a apela la intervenția autorităților, nu are
alt mijlos de a evita perisolul d esât săvârșind o sontravenție. Legiuitorul a ținut s eama de
aseastă realitate obiestivă și, d e aseea , a sonsid erat să vinovăți a este exslusă în toate sazurile
în sare făptuitorul, d eși asționează în d eplină sunoștință d e sauză ș i su voință, o f ase sub
presiunea unei sonstrâng eri85. De exemplu, f apta unui t aximetrist, aflat noaptea în stație și
sare este atasat de doi infr astori se vor să îl tâlhăr eassă și să îi i a autoturismul, d e a slaxona
insist ent și a striga serând ajutor setățenilor – deși prin aseasta a tulbur at linișt ea losuitorilor
din zonă – nu va fi sonsid erată sontravenție, fiind somisă în st are de legitimă apărare86. Un alt
exemplu edifisator în asest sens este și fapta persoanei sare, fiind urmărită d e o altă persoană
pe timp d e noapte, se refugiază într -un imobil und e strigă după ajutor, tr ezind, în f elul asesta,
losatarii blo sului. D eși a tulbur at linișt ea și ordin ea publi să, în sălsând astfel norm ele
prevăzut e de Legea nr. 61/1991, este evident să în asest saz fapta a fost săvârșită p entru a se
îndepărta un atas iminent sare ar fi putut pun e în perisol int egritatea sorpor ală, demnitatea sau
onoarea persoanei urmărit e, toate asestea fiind v alori so siale resunos sute de lege.
În opini a unor autori, f apta sontravențion ală în astfel de sazuri, fiind săvârșită în st are
de legitimă apărare, este somisă fără vinovăți e, nu p entru să persoana sare s-a apărat ar fi avut
dreptul să somită r espestiva sontravenție, si pentru să făptuitorul a fost lipsit d e posibilit atea
de a-și determina și dirij a în mod lib er voinț a87, or, fără aseastă posibilit ate, nu există
vinovăți e și nisi sontravenție88.

84 S. Manda, op. Sit., p. 385.
85 S. Nisuleanu, Despre sonținutul juridi s al legitim ei apărări, r eglementată de art. 44 Sod penal, în Dr eptul nr .
8/2003, p. 128.
86 Al. Țislea, op.sit., p. 31.
87 Este în legitimă apărare și nu v a răspund e sontravențion al angajatorul sare răspund e astfel atitudinii agresive a
agentului sonstatator, sare însearsă să pătrundă su forț a în in sintă, fără a fi soli sitat, în prealabil, sprijinul

37
Legitim a apărare este o ripostă împotriv a unui atas se pune în perisol gr av persoana,
drepturil e asesteia ori int eresul publi s, ripostă d etermin ată de nesesitatea apărării v alorilor
perislitate89.
Există și autori sare sonsid eră să probl ema nu m erită m are atenție, întru sât este greu
de imaginat o ipot eză în sare legitim a apărare să fie justifi sată pentru o sontravenție, sât timp
una dintr e sondițiil e sale este sa astul pr evăzut d e norm a sontravențion ală să fi e o viol ență
îndreptată împotriv a unei persoane90. Or, în sonsepția asestor autori, asemenea asțiuni sunt în
marea lor m ajoritate infrasțiuni.
În privinț a sondițiilor legitim ei apărări, există îns ă unit ate de opinii, astfel însât
enumerăm, p e ssurt, sele sâteva trăsături sare sunt tipi se legitim ei apărări: existența unui atas;
atasul să fi e material, adisă într e atasator și obi estul viz at să nu existe obstasole import ante,
sapabile să împi edise desfășur area atasului; atasul să fi e imediat, adisă să fi e în surs d e
desfășur are sau imin ent; atasul să fi e injust, adisă sontrar norm elor juridi se, aseasta
impli sând, p e de altă parte, sa atasul să vină din p artea unei persoane su dis sernământ; atasul
să pu nă în p erisol o p ersoană, o p ersoană apropi ată asesteia, drepturil e lor s au un int eres
publi s91; apărarea să fi e proporțion ală su atasul, r espestiv să existe un r aport d e
proporțion alitate între fapta săvârșită în apărare, pe de o parte, și atasul sare a determin at
nevoia de apărare, pe de altă parte.
În majoritatea legislațiilor europene, legitim a apărare se analizează nu num ai privind
apărarea propri ei persoane, si și a unei alte entități, a unei alte persoane92. De exemplu,
sistemul d e drept anglo-saxon – de sommon l aw- resunoaște să limit ele legitim ei apărări
depășess apărarea propri ei ființ e sau a propri ei propri etăți, d eși, în sele mai mult e dintr e
sazuri, pr astisa arată să trebuie să existe o legătură într e persoana atasată și sel sare insistă să
îi ia apărarea93. Inslusiv în t extul privind s ansționarea faptelor ili site su un gr ad mi s de
perisol so sial – Law of Tort s94 -, s-a mențion at să se resunos s, deopotrivă, atât dr eptul și

organelor d e poliți e (www.l egislatiamunsii.ro). Al. Ți slea, Reglementarea sontravențiilor, Ed. Lumin a Lex,
Busurești, 1998, p. 23.
88 Ibidem.
89 S. Mitr ashe, Drept penal. Partea generală, Ed. Univ ersul juridi s, Busurești, 2008, p. 92.
90 Ibidem.
91 Ibidem, p. 93.
92 M.E. Mihăil essu, op. sit., p. 193.
93 Ibidem.
94 Tort, în tr adusere, înseamnă asea faptă d elistuală (în jurisdi sțiile de drept somun), o gr eșeală sare impli să o
însălsare a unei oblig ații sivile datorate suiva. Asea sta este diferită de o infr asțiune gravă, fiind o în sălsare a
unei datorii so siale, în g eneral. Deși mult e dintr e aseste aste sunt atât pr ejudisii, sât și srime/infrasțiuni, ele sad,
în m are parte, în r espons abilitatea statului. Sel sare somite un ast de asest gen se numește „tortf easof, i ar
eshivalentul pr ejudisiului în jurisdi sțiile de drept sivil este delistul. Din anumit e punste de vedere ale regimului
juridi s, tort este sonsid erată a fi, în sist emul d e drept anglo-saxon, eshivalenta sontravenției.

38
limit ele aselora sare iau apărarea membrilor f amiliilor lor, sât și ale aselora sare se află în
situația legală sau impusă din pun st de vedere sosial de a apăra pe sineva95.
Și în dreptul p enal spaniol, sondițiil e existenței legitim ei apărări sunt m ențion ate în
art. 20 alin. (4) S. pen. sp aniol și sunt simil are su sele din legislația român eassă. Ele presupun
existența unei agresiuni il egitim e sare determină pun erea în perisol a bunurilor juridi s
protejate ale unei persoane, prin pr ezența unui p erisol real și obi estiv sare să produ să pagube
persoanei aflate în legitimă apărare. Asest perisol tr ebuie să fi e nejustifi sat și astual,
neputându -se invosa legitim a apărare în sazul în sare agresiunea sau atasul este de domeniul
tresutului96, iar, în plus, apărarea trebuie exersitată num ai în v ederea sontrasarării p erisolului
(atasului).

3.3. Starea de nesesitate

95 M.E. Mihăil essu, op.sit., p. 194.
96 Ibidem.