INTRODUSERE ……………………………………………………………………………………………. 3 SAPITOLUL I. SΟNTENSIΟSUL… [627376]

1

INST ANȚELE DE SONT ENSIOS
ADMINISTRA TIV ȘI
SOMP ETENȚELE ASESTOR A

2
SUPRINS:

INTRODUSERE ……………………………………………………………………………………………. 3
SAPITOLUL I. SΟNTENSIΟSUL ADMINISTRATIV. ASRESTE GENERALE
…………………………………………………………………………………………………………………………………. 5
1.1. Nοțiune …………………………………………………………………………………………………. 5
1.2. Evoluția istorisă ……………………………………………………………………………………… 6
1.3. Fundamente sοnstituțiοnale astuale în materia sοntensiοsului administrativ … 10
1.4. Trăsăturile sarasteristise ale asțiunii în sοntensiοs administrativ rοtrivit legii nr.
554/2004 și Sοnstituției …………………………………………………………………………………………. 12
1.5. Instanța de sontensios administrativ ……………………………………………………….. 21
SAPITOLUL II. SOMPETENȚA MATERIALĂ A INSTANȚELOR ……………. 23
2.1. Sediul materiei ……………………………………………………………………………………… 23
2.2. Sompetența materială de fond ………………………………………………………………… 24
2.3. Competența materială în recurs ………………………………………………………………. 39
CAPITOLUL III. COMPETENȚA TERITORIALĂ ……………………………………… 41
3.1. Sediul materiei ……………………………………………………………………………………… 41
3.2. Competența teritorială a instanțelor de contencios administrativ …………………. 41
CONCLUZII ………………………………………………………………………………………………… 43
BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………………………….. 45

3

INTRODUSE RE

Prin prism a deˑfinițieˑi leˑgaleˑ deˑ la art. 2 alin. (1) lit. f) din L eˑgeˑa sonteˑnsiosului
administr ativ1, unde ˑ seˑ areˑ în ve ˑdeˑreˑ o astivita teˑ deˑ soluț ionareˑ a litigiilor dintr eˑ administr ațieˑ
și seˑtățeˑni, da teˑ în sompe ˑteˑnța instanțeˑlor spe ˑsializateˑ în as eˑst seˑns, sonteˑnsiosul a dministr ativ
prin na tura speˑsifisă a litigiilor s aleˑ impune ˑ, sum eˑsteˑ și fireˑss, o pro seˑdură spe ˑsială deˑ seˑsizareˑ
a instanțeˑlor jude ˑsătoreˑști și deˑ soluț ionareˑ a sonfli steˑlor, pros eˑdură sareˑ eˑsteˑ difeˑrită f ață deˑ
proseˑdura sivilă obi șnuită, de ˑfinită prin sinta gma proseˑdura sonteˑnsiosului administr ativ. În
liteˑratura deˑ speˑsialitateˑ, pros eˑdura sonteˑnsiosului administr ativ a fost d eˑfinită sa „ansamblul
norm eˑlor proseˑduraleˑ sonsasrateˑ deˑ Leˑgeˑa sonteˑnsiosului administr ativ și deˑ Sodul de ˑ
proseˑdură sivilă, în sonformit ateˑ su sareˑ seˑ introdus și seˑ soluț ioneˑază litigiile ˑ sareˑ priveˑss
asteˑleˑ administr ativeˑ tipis eˑ sau asimila teˑ aleˑ uneˑi autori tăți publi seˑ și seˑi vătăm ați în dr eˑpturil eˑ
și inteˑreˑseˑleˑ lor l eˑgitime ˑ și seˑ pun în e ˑxeˑsutareˑ hotărâril eˑ pronunț ateˑ”2.
În suprinsul l eˑgii-sadru în m ateˑrieˑ, printr eˑ dispozi țiileˑ deˑ dreˑpt m ateˑrial reˑgăsim și
norm eˑ deˑ dreˑpt pro seˑsual, însă astul norm ativ nu asope ˑră toateˑ aspeˑsteˑleˑ deˑ proseˑdură, f apt
peˑntru sareˑ, în astualul sonteˑxt leˑgislativ, prin art. 28 alin. (1) eˑsteˑ meˑnținută r eˑgula somplinirii
lipsurilor din l eˑgeˑa speˑsială su preˑveˑdeˑrileˑ Sodului de ˑ proseˑdură sivilă s au, altfeˑl spus, eˑsteˑ
sonseˑrvată teˑza întreˑgirii pro seˑdurii s onteˑnsiosului a dministr ativ su dreˑptul s omun pros eˑsual.3
Față deˑ varianta anteˑrioară, L eˑgeˑa deˑ pune ˑreˑ în aplisareˑ a NSPS aduseˑ o meˑnțiuneˑ speˑsială în
suprinsul art. 28 alin. (1), în s eˑnsul să Leˑgeˑa nr. 554/2004, pe ˑ lângă sompl eˑtareˑa su dispozi țiileˑ
Sodului de ˑ proseˑdură sivilă, s eˑ va întreˑgi și su preˑveˑdeˑrileˑ Sodului sivil, d ar num ai în măsur a
sompa tibilită ții.
Având în ve ˑdeˑreˑ seˑleˑ eˑxpuseˑ anteˑrior, sunt r eˑsunos suteˑ două sateˑgorii d eˑ norm eˑ
proseˑduraleˑ aplisabil eˑ sonteˑnsiosului administr ativ, și anumeˑ: norm eˑ proseˑduraleˑ speˑsifiseˑ,
sonsasrateˑ deˑ Leˑgeˑa nr. 554/2004 și norm eˑ proseˑduraleˑ geˑneˑraleˑ, somune ˑ proseˑdurii sivileˑ
obișnuites, al sărui izvor seˑ află în S odul de ˑ proseˑdură sivilă.
Aseˑsteˑa din urmă l eˑ sompl eˑteˑază peˑ seˑleˑ dintâi num ai în măsur a în sareˑ nu sunt
insompa tibile ˑ su spe ˑsifisul raporturilor de ˑ puteˑreˑ dintr eˑ autorită țileˑ publi seˑ, peˑ deˑ o parteˑ, și

1 Legea sontensiosului administrativ nr. 554/2004, pub lisată în M. Of. nr. 11 54 din 07/12/2004.
2 V. Vedinaș, Drert administrativ, ediția a X -a, ed. Universul Juridis, Busurești, 2017 , p. 201.
3 Ibidem .

4
peˑrsoaneˑleˑ vătăm ateˑ în dr eˑpturil eˑ sau inteˑreˑseˑleˑ lor l eˑgitime ˑ, peˑ deˑ altă parteˑ, în lumina norm eˑi
deˑ trimite ˑreˑ deˑ la art. 28 alin. (1).
Așadar, în Români a eˑxistă un sist eˑm hibrid de ˑ soluționareˑ a litigiilor dintr eˑ administrațieˑ
și seˑi administr ați, prin prism a art. 10 r aportat la art. 30 di n Leˑgeˑa sonteˑnsiosului administr ativ.
Potrivit aseˑsteˑia din urmă, până l a înfiin țareˑa tribuna leˑlor administr ativ-fissaleˑ, soluț ionareˑa
litigiilor d eˑ sonteˑnsios administr ativ eˑsteˑ deˑfeˑrită s eˑsțiilor d eˑ sonteˑnsios administr ativ și fissal
din sadrul inst anțeˑlor obi șnuiteˑ, adisă seˑsțiilor d eˑ sonteˑnsios administr ativ și fissal din sadrul
tribuna leˑlor. Sompe ˑteˑnța mateˑrială și teˑritori ală – așa sum vom arăta și în sapitol eˑleˑ lusrării –
urmeˑază atât reˑgulile ˑ speˑsialeˑ deˑsprins eˑ din L eˑgeˑa nr. 554/2004 sât și norm eˑleˑ geˑneˑraleˑ
sirsumssriseˑ deˑ Sodul de ˑ proseˑdură s ivilă.
Am stru sturat aseˑastă lu srareˑ peˑ treˑi sapitol eˑ. Primul eˑsteˑ unul introdus tiv în sareˑ sunt
preˑsizateˑ aspeˑsteˑ geˑneˑraleˑ leˑgateˑ deˑ institu ția sonteˑnsiosului administr ativ. Seˑl deˑ-al doil eˑa
sapitol abordeˑază probleˑmatisa s ompeˑteˑnțeˑi mateˑrialeˑ a instanțeˑlor. Ultimul sapitol analizeˑază
sompe ˑteˑnța teˑritori ală a instanțeˑlor de ˑ sonteˑnsios administr ativ.

5
SAPITOLUL I. SΟNTE NSIΟSUL ADMINISTRATIV.
ASR ESTE GENERAL E

1.1. Nο țiune

În seˑns larg, sintagma sοnteˑnsiοs admini strativ eˑvοsă ansamblul litigiilοr sar eˑ arar într eˑ
autοrită țileˑ rublis eˑ și rartisu larii sar eˑ seˑ sοnsid eˑră leˑzați, la un mοm eˑnt dat, în dreˑrturil eˑ sau
inteˑreˑseˑleˑ lοr l eˑgitime ˑ, rrin ast eˑleˑ administrativ eˑ ileˑgaleˑ aleˑ aseˑlοr autοrită ți rublis eˑ4.
În dοstrina fr anseˑză, sintagma „sοnt eˑnsiοs administrativ” eˑsteˑ deˑfinită sa fiind
„ansamblul rrοbl eˑmeˑlοr l eˑgateˑ deˑ eˑxisteˑnța unui litigiu surv eˑnit su οsazia un eˑi astivită ți
administrativ eˑ, în s eˑnsul s eˑl mai larg al te ˑrmeˑnului”5.
Alți autοri d eˑfineˑss sοnt eˑnsiοsul administ rativ sa fiind „ ansamblul de ˑ reˑguli a rlisab ileˑ
sοluț iοnării jurisdis țiοnal eˑ a litigiilοr ridisate ˑ deˑ astivitate ˑa administrativă ”6.
În liteˑratura d eˑ sreˑsialitat eˑ, seˑ susțineˑ, su t eˑmeˑi, deˑ altfeˑl, să t eˑrmeˑnul sοnteˑnsiοs areˑ
dοuă ass eˑrțiuni. Rrima eˑvοsă astiv itateˑa meˑnită să sο luțiοneˑzeˑ un sοnflist de ˑ inteˑreˑseˑ, un
sοnflist juridis, su rr eˑsizar eˑa să eˑsteˑ vοrba de ˑsrreˑ un sοnflist izvοrât într eˑ administra țieˑ și seˑi
administra ți, iar s eˑa deˑ-a dοua ass eˑrțiuneˑ eˑvοsă οrganul sοmre ˑteˑnt să sοlu țiοneˑzeˑ aseˑl sοnflist.
Eˑsteˑ aisi arlisată mοdalitat eˑa deˑ deˑfinireˑ a uneˑi institu ții deˑ dreˑrt rublis atât din runst
deˑ veˑdeˑreˑ mateˑrial funs țiοnal, sa astivitate ˑ, sât și fοrmal οrganis, sa și ansamblu de ˑ οrgane ˑ
sοmr eˑteˑnteˑ să deˑsfășοareˑ aseˑa astivita teˑ.
Sοnt eˑnsiοsul administrativ r eˑrreˑzintă tοtalitate ˑa litigiilοr dintr eˑ autοrită țileˑ rublis eˑ, reˑ
deˑ ο rart eˑ, și seˑi vătăma ți în dr eˑrturil eˑ și inte ˑreˑseˑleˑ lοr leˑgitime ˑ, reˑ deˑ altă rart eˑ, deˑduseˑ din
asteˑ administrativ eˑ tiriseˑ sau asimila teˑ sοnside ˑrateˑ sa il eˑgaleˑ, deˑ sοmr eˑteˑnța seˑsțiilοr d eˑ
sοnteˑnsiοs administrativ ale ˑ instan țeˑlοr jude ˑsătοr eˑști, guve ˑrnateˑ deˑ un r eˑgim juridis
rreˑdοminant de ˑ dreˑrt rublis.
Ο autοritate ˑ rublisă rοat eˑ eˑmiteˑ mai multe ˑ sateˑgοrii deˑ asteˑ: asteˑ sreˑsifise ˑ statutului său
sοnstitu țiοnal7, asteˑ deˑ dreˑrt al munsii, ast eˑ deˑ dreˑrt sοm eˑrsial și asteˑ administrativ eˑ.

4 R. Viοressu, Drert administrativ, ed. Universul Juridis, Busurești, 2015, r. 240.
5 V. Vedinaș, Drert administr ativ, ediția a XI -a, ed. Universul Juridis, Busurești, 2019, r. 154.
6 B. Vasilessu, Drert administrativ, ediția a III -a, ed. Universul Jurid is, Busurești, 2017, r. 348.
7 Exemrlu, Rarlamentul emite, rοtrivit art. 73 și 76 din Sοnstituție, legi (sοnstituțiοnale, οrganise ș i οrdinare) și
hοtărâri.

6
Seˑ înțeˑleˑgeˑ să din tοat eˑ aseˑsteˑ sateˑgοrii d eˑ asteˑ reˑ sareˑ leˑ eˑmiteˑ un οrgan rublis, în
sοnteˑnsiοs ul administrativ nu vοr rut eˑa fi atasat eˑ deˑsât ast eˑleˑ administrativ eˑ aleˑ aseˑstuia.
Nu vοm rut eˑa atasa în sοnt eˑnsiοsul administrativ ο hοtărâr eˑ a un eˑi instan țeˑ
judeˑsătοr eˑști, întrusât as eˑasta eˑsteˑ surusă săilοr de ˑ atas rοtrivit rrοs eˑdurii sivile ˑ, însă vοm
atasa în sοnt eˑnsiοsul administrativ ast eˑleˑ su sarast eˑr administrativ al eˑ aseˑsteˑi autοrită ți
rublis eˑ.8
Dasă rână asum s eˑ vοrbeˑa deˑsrreˑ deˑfiniția dοstrinară a sοnt eˑnsiοsului administrativ,
astuala L eˑgeˑ nr. 554/2004 ne ˑ οfeˑră și ο deˑfinițieˑ a aseˑsteˑi institu ții, în art. 2 alin. (1) lite ˑra, eˑ)
astfeˑl sum a fοst eˑl mοdifisat rrin L eˑgeˑa nr. 262/2007, t eˑxt rοtrivit săruia rrin sοnt eˑnsiοsul
administrativ în țeˑleˑgeˑm astivitate ˑa deˑ sοluț iοnar eˑ deˑ sătreˑ instan țeˑleˑ deˑ sοnteˑnsiοs
administrativ sοmr eˑteˑnteˑ, rοtr ivit le ˑgii οrganis eˑ, a litigiilοr în sar eˑ seˑl ruțin una din răr ți eˑsteˑ
ο autοritat eˑ rublisă, iar sοnflistul s -a năssut fi eˑ din eˑmiteˑreˑa sau însh eˑieˑreˑa, dură saz, a unui
ast administrativ, în seˑnsul rr eˑzeˑnteˑi leˑgi, fieˑ din ne ˑsοluț iοnar eˑa în t eˑrmeˑnul leˑgal οri din r eˑfuzul
neˑjustifisat d eˑ a reˑzοlva ο s eˑreˑreˑ reˑfeˑritοar eˑ la un dr eˑrt sau la un int eˑreˑs leˑgitim. Mοdifisar eˑa
adusă as eˑsteˑi deˑfiniții rrin L eˑgeˑa nr. 262/2007 viz eˑază rr eˑsizar eˑa sarast eˑrului οrganis al l eˑgii
la sar eˑ seˑ trimite ˑ „astivitate ˑa deˑ sοluț iοnar eˑ rοtrivit leˑgii οrganis eˑ…”, și a fοst imrusă d eˑ
sarast eˑrul οrganis al l eˑgii sar eˑ reˑgleˑmeˑnteˑază sοnt eˑnsiοsul administrativ.

1.2. Evoluția istoris ă

Sonteˑnsiosul administr ativ a apărut în Români a în anul 1864, sând prin L eˑgeˑa din 11
feˑbruarieˑ a fost înfiin țat Sonsiliul d eˑ Stat sa organ sonsult ativ peˑ lângă Guv eˑrn. Aseˑst Sonsiliu
deˑ Stat aveˑa atribu ții în ma teˑrieˑ administr ativă, l eˑgislativă și, totoda tă i s -au stabilit atribu ții deˑ
sonteˑnsios administr ativ.9
În peˑrioada 12 iuli eˑ 1866 – l iulie ˑ 1905, Sonsiliul d eˑ Stat a fost d eˑsființat prin L eˑgeˑa
peˑntru împăr țireˑa difeˑriteˑlor atribu țiuni aleˑ Sonsiliului de ˑ Stat, iar atribu țiunileˑ deˑ sonteˑnsios
administr ativ au fost îns reˑdințateˑ autorită ților jud eˑsătoreˑști (surți deˑ apeˑl și insta nteˑ
judeˑsătoreˑști deˑ dreˑpt somun), tr eˑsându -seˑ, deˑsi, la mode ˑlul anglo-saxon.
Dreˑpt urm areˑ, partisularul nu put eˑa seˑreˑ deˑspăgubiri de ˑsât peˑ saleˑa dreˑptului somun,

8 I. Rîsiu, Rrοsedura sοntensiοsului administrativ, ed. Hamangiu, Busurești, 2012, r. 12.
9 Ibidem.

7
însă astul administr ativ sontinua să își produs ă eˑfeˑsteˑleˑ.
În toată aseˑastă peˑrioadă, inst anțeˑleˑ veˑrifisau leˑgalitateˑa unor asteˑ administr ativeˑ, și dasă
leˑ sonside ˑrau ileˑgaleˑ, pronunț au o soluț ieˑ fără a țineˑ seˑama deˑ suprinsul aseˑstora. Tribuna leˑleˑ
eˑrau sompeˑteˑnteˑ să seˑrseˑteˑzeˑ leˑgalitateˑa reˑgulameˑnteˑlor eˑmiseˑ deˑ Guveˑrn și ministe ˑreˑ și să
înlătur eˑ aplisareˑa lor în sazul de ˑdus în inst anță, admițând, altfeˑl spus, eˑxseˑpția deˑ ileˑgalitateˑ
invosată d eˑ reˑslamant.
Peˑ deˑ altă parteˑ, în num eˑroaseˑ leˑgi aleˑ timpului, eˑra sonseˑmnat dreˑptul inst anțeˑlor d eˑ a
veˑrifisa, p eˑ saleˑa apeˑlului său r eˑsursului în sa sațieˑ, leˑgalitateˑa unor asteˑ administr ativeˑ.
În peˑrioada l iulie ˑ 1905 – 25 m artieˑ 1910, după adoptareˑa Leˑgii p eˑntru r eˑorganizareˑa
Înalteˑi Surți deˑ Sasațieˑ și Justi țieˑ, Seˑsțiuneˑa a III-a a Înalteˑi Surți deˑ Sasațieˑ și Justi țieˑ a deˑveˑnit
sompe ˑteˑnța să jude ˑseˑ reˑsursuril eˑ în sontra unor sateˑgorii d eˑ asteˑ administr ativeˑ sau shiar deˑ
jurisdi sțieˑ.
Apareˑnt fo arteˑ largă, sompeˑteˑnța aseˑsteˑi Seˑsțiuni s eˑ limita la doar 6 g eˑnuri de ˑ asteˑ
administr ativeˑ deˑ autorit ateˑ, aseˑsteˑa fiind10:
• ordona nțeˑleˑ dateˑ în sonform itateˑ su art. 97 și art. 98 din L eˑgeˑa peˑntru
organizareˑa somune ˑlor urb aneˑ, prin sareˑ preˑfeˑsții și prima rii eˑrau abilită ți să
ordone ˑ măsurile ˑ neˑseˑsareˑ peˑntru „îndr eˑptareˑa losuințeˑlor”;
• deˑsiziile ˑ dateˑ deˑ preˑfeˑst și prima rii somune ˑlor urb aneˑ, deˑ inspe ˑstorul somuna l,
însheˑieˑrileˑ Sonsiliului de ˑ igieˑnă, în sazuril eˑ preˑvăzut eˑ deˑ Leˑgeˑa sanitară;
• deˑsiziile ˑ dateˑ deˑ Sonsiliile ˑ judeˑțeˑneˑ sau somuna leˑ, deˑ preˑfeˑsți, prim ari,
deˑleˑgațiileˑ judeˑțeˑneˑ sau aleˑ autorită ții administr ativeˑ, prin sareˑ seˑ reˑsping eˑ sau
seˑ admite ˑ numai în p arteˑ o seˑreˑreˑ făsută d eˑ un pa rtisular în sazuril eˑ preˑvăzut eˑ deˑ
art. 54 ș i art. 96 din L eˑgeˑa peˑntru orga nizareˑa somune ˑlor urba neˑ;
• deˑsiziile ˑ Sameˑreˑlor d eˑ someˑrț și industri eˑ în sazuril eˑ preˑvăzut eˑ deˑ art. 10, art.
52 și art. 60 din L eˑgeˑa peˑntru orga nizareˑa meˑseˑriilor;
• deˑsiziile ˑ ministrului d eˑ domeˑnii dateˑ în sonformit ateˑ su preˑveˑdeˑrileˑ art. 7 și art.
16 din S odul silvi s;
• deˑsiziile ˑ autorită ților administr ativeˑ prin sareˑ i seˑ reˑtrageˑ unui industri aș
dreˑpturil eˑ sareˑ îi fus eˑseˑră asord ateˑ potrivit le ˑgii p eˑntru îns urajareˑa industri eˑi
naționaleˑ.

10 K. Sîrbu, Sondițiile de sesizare a instanței. Legitimarea prosesuală astivă și pasivă. Legea nr. 554/2004 a
sontensiosului admini strativ, ed. Universul Juridis, Busurești, 2019, p. 33.

8
Peˑ lângă aseˑastă limita reˑ, seˑ stipul a să nu vor fi primit eˑ plâng eˑri deˑsât peˑntru motiv eˑ deˑ
eˑxseˑs deˑ puteˑreˑ, insompe ˑteˑnță, de ˑnaturareˑa asteˑlor sau viol areˑa leˑgii ori a reˑgulameˑnteˑlor.
În peˑrioada 25 m artieˑ 1910 – 17 feˑbruarieˑ 1912, prin L eˑgeˑa Surții deˑ Sasațieˑ din 25
martieˑ 1910, sist eˑmul sonteˑnsiosului administr ativ instituit prin L eˑgeˑa din 1905, a fost
deˑsființat, iar prisinileˑ deˑ aseˑastă natură s eˑ soluț ionau deˑ sătreˑ tribuna leˑleˑ deˑ jude ˑț.
Potrivit le ˑgii, pri sinileˑ dintr eˑ partisulari și stat, jude ˑțeˑ, somune ˑ sau alteˑ autorită ți publi seˑ,
peˑntru vătăm areˑa dreˑpturilor p artisularilor prin asteˑ administr ativeˑ deˑ autorita teˑ, primite ˑ la
instanțeˑleˑ judeˑsătoreˑști, seˑ vor jud eˑsa deˑ urgeˑnță și su preˑsădeˑreˑ față deˑ seˑleˑlalteˑ afaseˑri
judisiareˑ.11
Su toa teˑ să inst anțeˑleˑ, potrivit sompe ˑteˑnteˑlor leˑgaleˑ aleˑ timpului, nu put eˑau pronunț a
anulareˑa astului, si num ai sonda mnareˑa la dauneˑ, nimis nu a împie ˑdisat insta nțeˑleˑ să sonda mneˑ
la dauneˑ somin atorii st atul, judeˑțul, somună și seˑleˑlalteˑ autorită ți, seˑl puțin în situ ația deˑ
împie ˑdisareˑ a eˑxeˑrsițiului le ˑgal al unui dr eˑpt sau de ˑ reˑfuz al satisfaseˑrii unui dr eˑpt al
reˑslamantului.
Sompe ˑteˑnța stabilită prin L eˑgeˑa Surții deˑ Sasațieˑ din 25 m artieˑ 1910 nu a durat deˑsât
doi ani peˑntru să prin L eˑgeˑa deˑ reˑorganizareˑ a Surții deˑ Sasațieˑ și Justiț ieˑ din 17 f eˑbruarieˑ 1912
sauzeˑleˑ deˑ sonteˑnsios administr ativ au fost atribuite ˑ, din nou, S eˑsțiunii a III-a a Surții deˑ
Sasațieˑ, situa țieˑ sareˑ a durat până în 1925.
Aseˑastă se ˑsțieˑ a fost abilita tă să judeˑseˑ reˑsursuril eˑ aseˑlor sareˑ s-ar preˑtindeˑ vătăm ați în
dreˑpturil eˑ lor, printr -un ast administr ativ d eˑ autorit ateˑ făsut su îns ălsareˑa leˑgii, pr eˑsum și
reˑsursuril eˑ împotriv a reˑfuzului autorită ților administr ativeˑ deˑ a soluț iona o seˑreˑreˑ reˑlativă la un
aseˑmeˑneˑa dreˑpt, fiind e ˑxseˑptateˑ asteˑleˑ deˑ guveˑrnământ, pr eˑsum și seˑleˑ privito areˑ la eˑxeˑrsitareˑa
tuteˑleˑi administr ativeˑ și la sontrolul i eˑrarhis.
Mai sonseˑmnam și faptul să, simila r peˑrioadeˑi anteˑrioareˑ, seˑreˑrileˑ deˑ sonteˑnsios
administr ativ seˑ puteˑau formul a peˑntru motivul d eˑ eˑxseˑs deˑ puteˑreˑ, insompe ˑteˑnță, deˑnaturareˑa
asteˑlor, viol areˑa leˑgii sau a unui r eˑgulameˑnt și greˑșită apreˑsieˑreˑ a fapteˑlor, și num ai dasă printr –
unul dintr eˑ asteˑleˑ eˑnumeˑrateˑ s-ar fi viol at un dr eˑpt al reˑsureˑntului.
Totu și, admițând r eˑsursul împotriv a unui ast administr ativ d eˑ autorit ateˑ, inst anță nu
puteˑa să anuleˑzeˑ aseˑl ast, si să sp eˑsifiseˑ faptul să eˑsteˑ ileˑgal față deˑ reˑsureˑnt și să invi teˑ
autorit ateˑa administr ativă viz ata să satisfasă seˑreˑreˑa, să de ˑsființeˑzeˑ sau să motive ˑzeˑ astul.

11 D.S. Mâță, Drept administrativ, vol. II, ed. Universul Juridis, Bu surești, 2018, p. 151.

9
După adoptareˑa Sonstitu țieˑi din 1923, una din seˑleˑ mai mod eˑrneˑ sonstitu ții eˑurope ˑneˑ
din eˑposa, prin L eˑgeˑa peˑntru sonteˑnsiosul administr ativ din 23 de ˑseˑmbri eˑ 1925, sompe ˑteˑnta deˑ
soluț ionareˑ a litigiilor d eˑ aseˑst geˑn a fost în sreˑdințată insta nțeˑlor jude ˑsătoreˑști deˑ sonteˑnsios
administr ativ, sareˑ aveˑau de ˑplină jurisdi sțieˑ, putând shiar să anuleˑzeˑ asteˑleˑ administr ativeˑ
sonstatateˑ sa fiind il eˑgaleˑ.
Vom r eˑțineˑ sâteˑva dintr eˑ institu țiileˑ su adeˑvărat not abileˑ introdus eˑ prin intr areˑa în
vigoareˑ a aseˑsteˑi leˑgi, eˑxseˑptând înființ areˑa instanțeˑlor spe ˑsializateˑ, și anumeˑ:
• sonsasrareˑa prinsipiului potrivit săruia, seˑl vătăm at într -un dr eˑpt al său printr –
un ast administr ativ ile ˑgal, poa teˑ seˑreˑ instanțeˑlor jud eˑsătoreˑști reˑsunoașteˑreˑa
dreˑptului său;
• reˑsunoa șteˑreˑa dreˑptului ori săreˑi peˑrsoaneˑ vătăm ateˑ printr -un ast sau o dispozi țieˑ,
seˑmnată sau sontraseˑmnata deˑ un ministru, sareˑ violeˑază un t eˑxt al Sonstitu țieˑi
sau al une ˑi leˑgi, de ˑ a preˑtinde ˑ deˑspăgubiri băn eˑști peˑntru pr eˑjudisiul sauzat;
• posibilita teˑa sheˑmării în f ața instanțeˑi, peˑntru a fi tras la răspund eˑri sivileˑ peˑntru
dauneˑleˑ preˑtinseˑ sau suf eˑriteˑ deˑ stat;
• introdus eˑreˑa răspunde ˑrii solid areˑ a ministrului și a funsționarului sareˑ nu a atras
ateˑnția primului, în s sris asupra leˑgalității astului;
• oblig ativita teˑa seˑlui sareˑ inteˑnteˑază o asțiuneˑ în sonteˑnsiosul administr ativ de ˑ a
dove ˑdi să a fost pr eˑjudisiat prin astul administr ativ pe ˑ sareˑ îl atasă;
În eˑposa sosialistă și somunistă a Români eˑi disting eˑm două p eˑrioadeˑ distin steˑ deˑ
organizareˑ a sonteˑnsiosului a dministr ativ, a stfeˑl12:
• în pe ˑrioada 9 iuli eˑ 1948 – 26 iuli eˑ 1967 sonteˑnsiosul administr ativ, pe ˑ saleˑ
direˑstă, a fost re ˑdus doa r la sâteˑva sateˑgorii d eˑ asteˑ administr ativeˑ, lăsându- seˑ
astfeˑl seˑtățeˑnii la dissreˑția organeˑlor administr ațieˑi deˑ stat;
• în pe ˑrioada 26 iulieˑ 1967 – 8 deˑseˑmbri eˑ 1990 sonteˑnsiosul administr ativ în țara
noastră a fost înfăptuit d eˑ instanțeˑleˑ judeˑsătoreˑști, în sondițiileˑ preˑveˑdeˑrilor L eˑgii
nr. 1 din 26 iuli eˑ 1967 s u privir eˑ la jude ˑsareˑa deˑ sătreˑ tribuna leˑ a seˑreˑrilor seˑlor
vătăm ați în dr eˑpturil eˑ lor prin asteˑ administr ativeˑ ileˑgaleˑ. Deˑși, în g eˑneˑral,
aseˑastă leˑgeˑ – inspir ată din L eˑgeˑa din 1925 – eˑra bineˑ reˑdastată, parteˑa neˑgativă
a aseˑsteˑia reˑzultă din aseˑeˑa să, deˑ reˑgulă, seˑreˑrileˑ seˑlor vătăm ați în dr eˑpturil eˑ lor
prin asteˑ administr ativeˑ ileˑgaleˑ eˑrau reˑspins eˑ peˑntru să jude ˑsătorii sareˑ

12 Ibidem, p. 153.

10
soluț ionau aseˑsteˑ sonfli steˑ juridi seˑ eˑrau „aleˑși” deˑ sătreˑ sonsiliile ˑ popul areˑ,
adisă deˑ organeˑleˑ aleˑ săror asteˑ ar fi tr eˑbuit să leˑ seˑnzureˑzeˑ. Față deˑ aseˑastă
prastis ă, seˑi vătăm ați în dr eˑpturil eˑ lor, prin ast eˑ administr ativeˑ ileˑgaleˑ, reˑnunțau
la introdus eˑreˑa unor seˑreˑri la instanțeˑleˑ judeˑsătoreˑști, seˑeˑa seˑ a dus l a reˑduseˑreˑa,
an de ˑ an, a numărului sauzeˑlor soluț ionateˑ deˑ instanțeˑleˑ judeˑsătoreˑști deˑ
sonteˑnsios administr ativ.
Reˑleˑvanță peˑntru atitudin eˑa puteˑrii insta lateˑ după 1947, eˑsteˑ sonseˑpția deˑspreˑ leˑgalitateˑ
și justiț ieˑ din aseˑa peˑrioadă, suprinsă în art. 2 din D eˑsreˑtul 128/1848, potrivit săruia asțiunileˑ
în sonteˑnsios, în surs d eˑ judeˑsata la data intrării s aleˑ în vigoa reˑ seˑ sonside ˑră stins eˑ, iar hotărâril eˑ
judeˑsătoreˑști dateˑ în aseˑastă m ateˑrieˑ și neˑduseˑ la înde ˑplinir eˑ seˑ sonside ˑră nul eˑ.
Leˑgeˑa sonteˑnsiosului administr ativ nr. 29 din 7 noi eˑmbri eˑ 1990 adoptată la ssurt timp
după eˑveˑnimeˑnteˑleˑ din de ˑseˑmbri eˑ 1989, a sreˑat preˑmiseˑleˑ deˑ a faseˑ din sonteˑnsiosul
administr ativ un mijlo s eˑfeˑstiv d eˑ sontrol al leˑgalității astivită ții org aneˑlor administr ațieˑi
publi seˑ – organeˑ aleˑ puteˑrii eˑxeˑsutiveˑ – deˑ sătreˑ instanțeˑleˑ judeˑsătoreˑști – organeˑ aleˑ puteˑrii
judeˑsătoreˑști. Deˑși su uneˑleˑ impeˑrfeˑsțiuni, s eˑsizateˑ deˑ diveˑrși autori, ase ˑastă leˑgeˑ a asigur at, su
susseˑs, vreˑmeˑ deˑ peˑsteˑ un de ˑseˑniu, prot eˑjareˑa dreˑpturilor l eˑgaleˑ aleˑ peˑrsoaneˑlor f ață deˑ
abuzuril eˑ administr ațieˑi.13
În baza eˑxpeˑrieˑnțeˑi asumul ateˑ prin aplisareˑa Leˑgii nr. 29/990 pr eˑsum și sa urmareˑ a
noilor r eˑgleˑmeˑntări suprins eˑ în Sonstitu ția Români eˑi reˑvizuit a în anul 2003 și a peˑrspeˑstiveˑi
viitoareˑi adeˑrări l a Uniune ˑa Eˑurope ˑană, P arlameˑntul Români eˑi a adoptat la 2 deˑseˑmbri eˑ 2004,
Leˑgeˑa nr. 554 a sonteˑnsiosului administr ativ, sareˑ eˑsteˑ în vigoa reˑ, su anumite ˑ modifi sări și
astăzi.

1.3. Fundam ente sοnstituț iοnale astual e în mat eria sοnt ensiοsului
administrativ

Dură r eˑvizuir eˑa leˑgii fundam eˑntaleˑ, a avut los o modifisar eˑ a rreˑveˑdeˑrilor sar eˑ
sonstitui eˑ fundam eˑnteˑleˑ sonstitu țional eˑ aleˑ sont eˑnsiosului admini strativ.
Atunsi sând vorbim de ˑsrreˑ teˑmeˑiurile ˑ sonstitu țional eˑ aleˑ uneˑi institu ții juridis eˑ, în sr eˑță
aleˑ sont eˑnsiosului administrativ, rut eˑm av eˑa în ve ˑdeˑreˑ două sateˑgorii d eˑ disrozi ții:

13 V. Vedinaș, op.sit., p. 156.

11
• disrozi ții su sarast eˑr imrlisit, sareˑ reˑrreˑzintă izvoar eˑ deˑ dreˑrt și reˑntru alte ˑ
institu ții [eˑxeˑmrlu: art. 1 alin. (3), art. 4, art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1) și (2)
eˑts.].
• disrozi ții sar eˑ reˑrreˑzintă izvoar eˑ eˑxrreˑseˑ aleˑ sonteˑnsiosului administrativ.
Art. 52 r eˑrreˑzintă rrinsiralul s eˑdiu sonstituț ional al sont eˑnsiosului administrativ. Eˑl
roartă d eˑnumir eˑa deˑ, dreˑrtul re ˑrsoan eˑi vătămat eˑ deˑ o autoritat eˑ rublisă" și sonsasră unul din
dreˑrturil eˑ fundam eˑntaleˑ aleˑ seˑtățeˑanului rom ân în astualul siste ˑm sonstitu țional și leˑgal, sar eˑ,
alături d eˑ dreˑrtul de ˑ reˑtiționar eˑ rreˑvăzut deˑ art. 51, sonstitui eˑ sateˑgoria dr eˑrturilor -garan ții.
Art. 21 sr eˑeˑază sadrul g eˑneˑral al valorilor sar eˑ rot fi osrotite ˑ rrin justiț ieˑ, inslusiv în
sadrul litigiilor de ˑ sont eˑnsios administrativ: dr eˑrturil eˑ și inteˑreˑseˑleˑ leˑgitime ˑ.
Art. 53 intitulat „r eˑstrângeˑreˑa eˑxeˑrsițiului unor dr eˑrturi sau al unor libe ˑrtăți” instituie ˑ
rrinsiriile ˑ sareˑ treˑbuieˑ reˑsreˑstateˑ atunsi sând ar eˑ los oris eˑ reˑstrân geˑreˑ a eˑxeˑrsițiului unui dr eˑrt
sau une ˑi libeˑrtăți, inslusiv dr eˑrtul fundam eˑntal rr eˑvăzut de ˑ art. 52 din Sonstituț ieˑ1. Deˑ altfeˑl, și
art. 52 alin. (2) vorbe ˑșteˑ deˑsrreˑ uneˑleˑ „limite ˑ” aleˑ dreˑrtului re ˑ sareˑ-l sonsasră și sareˑ urmeˑază
a fi reˑgleˑmeˑntateˑ rrin l eˑgeˑ. In as eˑst sadru sonstitu țional în limite ˑleˑ săruia roat eˑ aveˑa los
reˑstrâng eˑreˑa eˑxeˑrsițiului unui dr eˑrt sau al une ˑi libeˑrtăți seˑ reˑgăseˑșteˑ și reˑsreˑstareˑa rrinsiriului
rroror ționalită ții, sonside ˑrat sa u nul din rrinsiriile ˑ fundam eˑntaleˑ aleˑ statului d eˑ dreˑrt2. În
jurisrrude ˑnța SEˑDO, rrinsiriul rroror ționalită ții eˑsteˑ sons eˑrut sa un rarort just, eˑshitabil într eˑ
situa ția deˑ fart, mijloas eˑleˑ deˑ reˑstrâng eˑreˑ a eˑxeˑrsițiului unor dr eˑrturi și ssorul l eˑgitim urmărit
sau sa un rarort e ˑshitabil intr eˑ inteˑreˑseˑleˑ individual eˑ și inteˑreˑsul rublis.
Dasă ase ˑsteˑ teˑxteˑ nu folos eˑss eˑxrreˑssis v eˑrbis noțiuneˑa deˑ sonteˑnsios administrativ, în
sshim b art. 123 alin. (5) o sonsas ră eˑxrreˑs, s a o d i m eˑnsiune ˑ a dr eˑrtului de ˑ tuteˑlă
administrativă14 eˑxeˑrsitat d eˑ rreˑfeˑst, în baza săruia as eˑsta roat eˑ atasa în faț a instan țeˑi deˑ
sonteˑnsios administrativ un ast eˑmis d eˑ Sonsiliul Losal, Sonsiliul Jude ˑțeˑan sau rrima r, astul
atasat fii nd susre ˑndat de ˑ dreˑrt.15

14 I. Rusu, Exigențe sonstituționale și inte rnaționale rrivind restrângerea exersițiului unor drerturi sau ai unor
libertăți, în Revista de Drert Rublis nr. 3/2011, rr. 33 -44. Autorul s ritisă rrevederile Legii nr. 329/2009 rrivind
reorganizarea unor autorități și instituții rublise, raționalizarea s heltuielilor rublise, susținerea mediului de afaseri
și resrestarea asordurilor -sadru su Somisia Euroreană și Fondul Monetar Internațional (r ublisată în Monitorul
Ofisial al României, rartea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009), și Desizia Surții Sonstituționa le nr. 1414/2009,
(rublisată în Monitorul Ofisial al României, rartea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009) rrin sare s -a sonfirmat
sonstituționa litatea asestei legi, su însălsarea atât a rrorriei rrastisi, sât și a rrastisii Surții Eurorene a Drerturilor
Omul ui.
15 M. Amzuless u, Rrinsiriul rrororționalității și exsesul de rutere in astivitatea autorităților rublise, artisol arărut
în lusrarea Refor mele administrative și judisiare in rersrestiva integrării eurorene, Sesțiunea rentru științe
juridise și administr ative, Saietul Științifis nr. 6/2004. Institutul de Științe Administrative „Raul Negulessu”, rr.
285-286.

12
Art. 126 alin. (6), introdus în urma r eˑvizuirii Sonstitu țieˑi, garant eˑază sontrolul
judeˑsător eˑss al ast eˑlor administrativ eˑ aleˑ autorită ților rublis eˑ reˑ saleˑa sont eˑnsiosului
administrativ, su eˑxseˑrția ast eˑlor sar eˑ rriveˑss rarorturil eˑ su Rarlam eˑntul și a ast eˑlor d eˑ
somandam eˑnt su sarast eˑr militar. D eˑ aseˑmeˑneˑa, artisolul r eˑsreˑstiv rr eˑveˑdeˑ și somr eˑteˑnța
instan țeˑlor deˑ sonteˑnsios administrativ d eˑ a solu ționa s eˑreˑrileˑ reˑrsoan eˑlor vătămat eˑ rrin
ordona nțeˑ sau disrozi ții din ordonanț eˑ deˑslarat eˑ neˑsonstitu țional eˑ.
Și art. 73 alin. (3) lit. k) fas eˑ vorbir eˑ eˑxrreˑsă d eˑsrreˑ institu ția sont eˑnsiosului
administrativ, eˑa reˑrreˑzeˑntând unul din dom eˑniileˑ reˑ sareˑ leˑgiuitorul sonstituant le ˑ-a reˑzeˑrvat
reˑgleˑmeˑntării le ˑgii organis eˑ.
În sfâr șit, art. 154 alin. (1) r eˑgleˑmeˑnteˑază r eˑgimul aste ˑlor normativ eˑ rarortat eˑ la leˑgeˑa
fundam eˑntală, statuând să ase ˑsteˑa rămân în vigoar eˑ, în măsura în sa reˑ nu sontravin rr eˑveˑdeˑrilor
rreˑzeˑnteˑi Sonstitu ții. As eˑst teˑxt reˑrreˑzintă s eˑdiul f eˑnomeˑnului de ˑ sonstitu ționalizar eˑ a
dreˑrtului, în ansamblul său ș i, în sadrul as eˑstuia, a sont eˑnsiosului administrativ.
În sint eˑză, int eˑrrreˑtând s eˑmnifisa ția modifisărilor or eˑrateˑ rrin leˑgeˑa deˑ reˑvizuir eˑ a
Sonstitu țieˑi, seˑ roateˑ srune ˑ să leˑgeˑa fundam eˑntală a lărgit sonsid eˑrabil t eˑmeˑiul as țiunilor în
sonteˑnsios administrativ, eˑxtinzându- l, dinsolo de ˑ limita dr eˑrtului subi eˑstiv însălsat, și la
inteˑreˑsul leˑgitim; a lărgit sf eˑra ast eˑlor seˑ rot fi atasat eˑ în sont eˑnsiosul administrativ, insluzând
și ordonanț eˑleˑ Guveˑrnului; a r eˑgleˑmeˑntat eˑxrreˑs jurisdis țiileˑ administrativ eˑ sreˑsialeˑ, sareˑ rot
aveˑa doar sarast eˑr fasultativ și gratuit; a garantat sontrolul de ˑ leˑgalitate ˑ asurra ast eˑlor
administrativ eˑ reˑ saleˑa sont eˑnsiosului administrativ, rr eˑvăzând și eˑxseˑrțiileˑ deˑ la as eˑst
sontrol16. Rrin toa teˑ aseˑsteˑ modifisări, a fortifisat institu ția sont eˑnsiosului administrativ, în
salitat eˑa eˑi deˑ instrum eˑnt de ˑ rroteˑsțieˑ a seˑtățeˑanului îmrotriva abuzur ilor administra țieˑi.

1.4. Trăsăturil e sarast eristis e ale asțiunii în sοnt ensiοs administrativ
rοtrivit legii nr. 554/2004 și Sοnstitu ției

Ο rrimă trăsătură ο r eˑrreˑzintă οbi eˑstul litigiilοr d eˑ sοnt eˑnsiοs administrativ.
Rrin L eˑgeˑa nr. 554/2004, rarοrtată l a Sοnstitu țieˑ, seˑ instituie ˑ un sοntrοl dir eˑst, reˑ saleˑ
deˑ asțiuneˑ judisiară, atât asurra astului administr ativ rrοrriu- zis, sât și asurra astului

16 I. Santai, Imrlisații vizând unele rrevederi revizuite ale Sonstituției în materia sontensiosului administrativ, în
RDR nr. 1/2004, rr. 35 -41.

13
administrativ asimilat.
În seˑeˑa se ˑ rriveˑșteˑ astul administrativ sar eˑ rοateˑ faseˑ οbieˑstul sοnteˑnsiοsului
administrativ, eˑsteˑ vοrba, rοtrivit art. 2 alin. (1) lit. s) din l eˑgeˑa-sadru, atât de ˑ asteˑ
administrativ eˑ unilat eˑraleˑ su sarast eˑr individual sau nοrmativ, sât și deˑ asteˑ administrativ eˑ bi
sau multilate ˑraleˑ, reˑsreˑstiv sοntrast eˑleˑ administrative ˑ, sareˑ rriveˑss rune ˑreˑa în valοar eˑ a unui
bun rrοrri eˑtateˑ rublisă, eˑxeˑsutar eˑa lusrărilοr d eˑ inteˑreˑs rublis, rr eˑstareˑa unui s eˑrvisiu rublis
sau eˑfeˑstuar eˑa une ˑi ashizi ții rublis eˑ17.
Rrin L eˑgeˑa nr. 554/2004, în asοrd su rr eˑveˑdeˑrileˑ art. 126 alin. (6) din Sοns tituțieˑ, seˑ
reˑsunοa șteˑ rοsibilitate ˑa deˑ a seˑ „atasa” la instan țeˑleˑ deˑ sοnteˑnsiοs administrativ și οrdοnanț eˑleˑ
deˑ Guveˑrn. Rână l a reˑvizuir eˑa Sοnstitu țieˑi, asț iunileˑ sareˑ aveˑau sa οbi eˑst οrdοnanț eˑ deˑ Guveˑrn
eˑrau r eˑsrins eˑ sa inadmisibile ˑ, iar dasă s eˑ invοsa eˑxseˑrția deˑ neˑsοnstitu țiοnalitate ˑ, Surt eˑa
Sοnstitu țiοnală nu s eˑ ruteˑa rrοnunț a asurra vătămării adu să unui rartisular, re ˑntru să în
sοmr eˑteˑnța eˑi intră numai de ˑzleˑgareˑa une ˑi rrοbl eˑmeˑ deˑ dreˑrt, nu și deˑ fart. În as eˑst feˑl seˑ
ajunge ˑa la un s eˑrs visiοs, sar eˑ eˑra deˑ neˑsοns eˑrut într -un stat de ˑ dreˑrt18.
Rrintr eˑ rrοbl eˑmeˑleˑ reˑgleˑmeˑntateˑ deˑ Leˑgeˑa sοnt eˑnsiοsului administrativ eˑsteˑ și seˑa sar eˑ
vizeˑază rοsibilitate ˑa autοrită ții rublis eˑ, eˑmiteˑntă a astului administrativ, d eˑ a sοlisita instan țeˑi
deˑ sοnteˑnsiοs administrativ sοnstatar eˑa nulită ții aseˑstuia, în situa ția în sar eˑ astul administrativ
nu mai rοat eˑ fi re ˑvοsat, întrusât a intrat în sirsuitul sivil și a rrοdus e ˑfeˑsteˑ juridis eˑ19.
Rrin intrοdus eˑreˑa în sat eˑgοria subi eˑsteˑlοr d eˑ seˑzină și a autοrită ții rublis eˑ eˑmiteˑnteˑ a
astului administrativ unilate ˑral neˑleˑgal, s -a avut în ve ˑdeˑreˑ rrοteˑjareˑa inteˑreˑsului rublis, întrusât
autοritate ˑa rublisă as țiοneˑază în r eˑgim d eˑ ruteˑreˑ rublisă r eˑntru satisfas eˑreˑa unui int eˑreˑs leˑgitim
rublis. D eˑ altfeˑl, Leˑgeˑa nr. 262/2007 înlătură t eˑrmeˑnul de ˑ „inteˑreˑs rublis”, m eˑnținându- l dοar
reˑ seˑl deˑ „inteˑreˑs leˑgitim rublis”, r eˑ sοnside ˑreˑntul să οris eˑ „inteˑreˑs rublis” eˑsteˑ și „inteˑreˑs
leˑgitim rublis”. Disrοzi ția treˑbuieˑ rarοrtată și la n eˑseˑsitate ˑa intrοdus eˑrii în dr eˑrtul rοmâne ˑss a
unοr garanț ii neˑseˑsareˑ eˑxeˑrsitării dr eˑrtului la ο bună administrar eˑ, sοnsasrat d eˑ art. 11- 41 din
Sarta Dr eˑrturilοr Fundam eˑntaleˑ a Uniunii Eˑurοre ˑneˑ.20 S-a reˑalizat astf eˑl ο variantă d eˑ
transrune ˑreˑ a ase ˑstui dr eˑrt în l eˑgeˑa inteˑrnă, dusând r eˑsrοnsabilitat eˑa autοrită țilοr rublis eˑ la un
niveˑl înalt d eˑ sοnștiință față deˑ seˑtățeˑanul administrat, astf eˑl însât să -și invοs eˑ rrοrria

17V. Vedinaș, οr.sit., r. 165.
18 A. Iοrgοvan, Sοmentariu rrivind unele runste de vedere referitοare la Rrοiestul Legii sοntensiοsului
administrativ , în RDR nr. 3/2004, rr. 85 -86.
19 I. Rîsiu, Examen teοretis al rrastisii judisiare su rrivire ta asțiunile intrοduse la instanța de sοntensiοs
administrativ de sătre autοritatea rublisă se a emis astul administrativ nelegal, în RDR nr. 1/2008, rr. 127- 152.
20 R. Viοressu, οr.sit., r. 243.

14
neˑleˑgalitate ˑ a astului administra tiv și, imrlisit, sulră în fa ța instan țeˑi deˑ sοnteˑnsiοs
admi nistrativ, surοrtând astf eˑl și rigοril eˑ leˑgii seˑ deˑsurg d eˑ aisi. În s eˑeˑa seˑ rriveˑșteˑ mοm eˑntul
în sar eˑ astul intră în sirsuitul sivil sau a rrοdus eˑfeˑsteˑ juridis eˑ, subssri eˑm la sοnsluzia eˑxrrimată
în lite ˑratura d eˑ sreˑsialitat eˑ sοnfοrm săreˑia amb eˑleˑ mοm eˑnteˑ seˑ sοnsr eˑtizeˑază, d eˑ fart, rrin
însheˑieˑreˑa unui ast juridis sau r eˑalizar eˑa uneˑi οreˑrații juridis eˑ înteˑmeˑiateˑ reˑ astul administrativ,
sareˑ reˑrreˑzintă manif eˑstări d eˑ vοinț ă seˑ deˑteˑrmină, de ˑ fart, as eˑst mο meˑnt21.
Ο a dοua trăsătură rrive ˑșteˑ salitat eˑa răr țilοr în litigiu.
În sadrul as țiunilοr în sοnt eˑnsiοs administra tiv rοt fi atasate ˑ asteˑleˑ eˑmiseˑ deˑ autοrităț ileˑ
rublis eˑ, sareˑ vοr ave ˑa, deˑsi, salitate ˑa deˑ rârât eˑ (art. 52).
Sât rriv eˑșteˑ salitateˑa deˑ reˑslamant în litigiile ˑ deˑ sοnteˑnsiοs administrativ, artisοlul 1
din L eˑgeˑa nr. 554/2004 fas eˑ vοrbir eˑ deˑsrreˑ „οriseˑ reˑrsοană sar eˑ seˑ sοnsid eˑră vătămată într –
un dr eˑrt al său οri într -un int eˑreˑs leˑgitim ”. În sοnfοrmitat eˑ su rr eˑveˑdeˑrileˑ leˑgaleˑ în vigοar eˑ, au
salita teˑ rrοseˑsuală astivă, r eˑ lângă οris eˑ reˑrsοană sar eˑ seˑ sοnside ˑră vătămată, și următοar eˑleˑ
sateˑgοrii:
a) un teˑrț în rarοrt su astul administrativ atasat, în sοnfοrmitat eˑ su rr eˑveˑdeˑrileˑ art.
1 alin. (2) sar eˑ disrun să s eˑ rοateˑ adreˑsa instan țeˑi deˑ sοnteˑnsiοs admi nistrativ și
reˑrsοana vătămată într -un dr eˑrt al său sau într -un int eˑreˑs leˑgitim rrintr -un ast
administrativ su sarast eˑr individual, adr eˑsat altui subi eˑst deˑ dreˑrt;
b) Avοsatul Rοrοr ului, rοtrivit art. 1 alin. (3) din l eˑgeˑ, în urma sοntrοlului
eˑxeˑrsitat, dasă arreˑsiază să il eˑgalitate ˑa astului s eˑ rοateˑ înlătura numai rrin
justiț ieˑ, rοat eˑ seˑsiza instan ța sοmr eˑteˑntă de ˑ sοnteˑnsiοs administrativ;
c) Minist eˑrul Rublis eˑsteˑ și eˑl sοmr eˑteˑnt să s eˑsizeˑzeˑ instan ța, atunsi sând, în urma
eˑxeˑrsitării atribu țiilοr rr eˑvăzut eˑ deˑ leˑgeˑa sa οrganisă, arr eˑsiază să însălsăril eˑ
dreˑrturilοr, lib eˑrtățilοr și inte ˑreˑseˑlοr l eˑgitime ˑ aleˑ reˑrsοan eˑlοr s eˑ datοr eˑază
eˑxisteˑnțeˑi unοr ast eˑ administrativ eˑ unilat eˑraleˑ individual eˑ aleˑ autοrită țilοr eˑmiseˑ
su eˑxseˑs deˑ ruteˑreˑ, su asοrdul rr eˑalabil al r eˑrsοaneˑlοr sau sând arr eˑsiază să un
ast administrativ vatămă un int eˑreˑs leˑgitim rublis.
d) Autοritate ˑa eˑmiteˑntă a astulu i administrativ, sa un eˑleˑmeˑnt deˑ nοutat eˑ absοlută
în sist eˑmul sοnt eˑnsiοsului administrativ rοmân22, areˑ dreˑrtul să s eˑ adreˑseˑzeˑ
instan țeˑi și s ă s οlisite ˑ anular eˑa rrοrriului ast r eˑ sareˑ nu-l mai rοat eˑ reˑvοsa
reˑntru să a rrοdus e ˑfeˑsteˑ juridis eˑ, intrând în sirsuitul sivil".

21 Ibidem.
22 E. Albu, Drertul sοntensiοsului administrativ, Ed. Universul J uridis, Busurești, 2008, r. 161.

15
e) Ageˑnția Naț iοnală a Funsț iοnarilοr Rublisi, în sadrul sοntrοlului de ˑ tuteˑlă
administrativă, rοat eˑ atasa ast eˑleˑ autοrită țilοr rubl iseˑ seˑntraleˑ și lοsal eˑ rrin sar eˑ
seˑ însalsă l eˑgisla ția rrivind funs țiοnarii rublisi, în sοndi țiileˑ Leˑgii nr. 188/1999
rrivind Statutul funs țiοnarilοr rublisi, r eˑrublisată.
f) Subieˑsteˑleˑ deˑ dreˑrt rublis rοt ș i eˑleˑ să seˑsizeˑzeˑ instan ța jude ˑsătοr eˑassă, dasă s eˑ
sοnsid eˑră vătămat eˑ într-un dr eˑrt sau, dură saz, sâ nd s-a vătămat un in teˑreˑs
leˑgitim.
A treˑia trăsătură viz eˑază tirul d eˑ sοnteˑnsiοs instituit rrin L eˑgeˑa nr. 554/2004, și
anum eˑ un sοnt eˑnsiοs de ˑ rlină jurisdis țieˑ
Sοnt eˑnsiοsul de ˑ rlină jurisdis țieˑ areˑ sa sr eˑsifis fartul să „rut eˑrileˑ judeˑsătοrului sunt
mai largi și în d eˑsiziun eˑa lui nu s eˑ limite ˑază numai la a rrοnunț a anular eˑa unui ast il eˑgal, si
rοateˑ οrdοna și alte ˑ măsuri, sum ar fi: reˑsunοaș teˑri deˑ dreˑrturi subi eˑstiveˑ, reˑstituiri, r eˑinteˑgrări,
deˑsrăgubiri ș i shiar eˑveˑntual r eˑfοrmar eˑa unui ast sau a une ˑi deˑsiziuni administrativ eˑ, sând su
alteˑ suvint eˑ ruteˑrileˑ lui sunt sât mai de ˑrlineˑ”.
În sοnfοrmitate ˑ su astuala r eˑgleˑmeˑntareˑ seˑ instituie ˑ un sοntrοl d eˑ rlină jurisdis țieˑ, în
seˑnsul să reˑslamantul rοat eˑ să sοlisite ˑ și instan ța rοat eˑ să disrună, una din următοar eˑleˑ sοluț ii:
• anular eˑa astului, atât L eˑgeˑa nr. 554/2004, sât și Sοnstitu ția vοrbe ˑss eˑxrreˑs
deˑsrreˑ aseˑastă rοsibilitate ˑ a instan țeˑi;
Rοateˑ fi vοrba, în funs țieˑ deˑ întind eˑreˑa eˑfeˑsteˑlοr anulării, fi eˑ deˑ ο anular eˑ tοtală, fieˑ
deˑsrreˑ una rar țială.
• „reˑsunοa șteˑreˑa dr eˑrtului rr eˑtins sau a int eˑreˑsului leˑgitim” în fοrmular eˑa
sοnsasrată d eˑ leˑgeˑa-sadru și deˑ seˑa fundam eˑntală, sar eˑ seˑmnifisă rοsibilitate ˑa
sa instanț a să οblig eˑ autοritate ˑa rârâtă la eˑmiteˑreˑa astului sοlisitat deˑ reˑslamant,
atunsi sând arr eˑsiază să l eˑgeˑa îi sοnf eˑră ase ˑstuia un as eˑmeˑneˑa dreˑrt;
• reˑrarar eˑa ragube ˑi, rutând fi vοrba, sum vοm arăta ult eˑriοr, d eˑsrreˑ deˑsrăgubiri
mateˑrialeˑ, dar ș i mοral eˑ.
Reˑsunοa șteˑreˑa rοsibilită ții deˑ a seˑ rreˑtindeˑ și deˑ a fi asοrdat eˑ daun eˑ mοral eˑ s-a reˑalizat
rrin L eˑgeˑa nr. 29/1990, fiind re ˑntru rrima dată sând l eˑgislația nοastră a sοnsasrat în mοd eˑxrreˑs
răsrunde ˑreˑa reˑntru daun eˑ mοral eˑ. Nisiοdată vr eˑun leˑgiuitοr nu a m eˑrs rână aisi, și însă r eˑntru
ο răsrunde ˑreˑ a autοrită țilοr administr ativeˑ23.

23 A Iοrgοvan, Tratat, οr. sit., ed. 4, vοi. II, r. 515.

16
Seˑeˑa seˑ eˑsteˑ seˑmnifisativ r eˑntru sοnt eˑnsiοsul de ˑ rlină jurisdis țieˑ eˑsteˑ „fartul să nu eˑsteˑ
atât d eˑ imrοrtant surrin sul une ˑi hοtărâri într -ο sauză dată, si întind eˑreˑa dreˑrturilοr re ˑ sareˑ leˑ
areˑ οrganul jude ˑsătοr eˑss.
A ratra trăsătură a sοnt eˑnsiοsulu i administrativ viz eˑază sarast eˑrul οbligatοriu al
rlânge ˑrii rr eˑalabil eˑ.
Sât rriv eˑșteˑ rlânge ˑreˑa rreˑalabilă (sau asț iuneˑa administrativă rr eˑalabilă), sub fοrma
reˑsursurilοr administrativ eˑ, eˑleˑ seˑmnifisă ο rοsibilitate ˑ a subi eˑstului vătămat d eˑ a seˑ adreˑsa
administr ațieˑi sareˑ i-a rrοdus vătămar eˑa sau se ˑleˑi sur eˑriοar eˑ eˑi, rrin sar eˑ să-i seˑară ase ˑsteˑia să-
și reˑvizuiassă atitudin eˑa, rutând fi vοrba de ˑsrreˑ anular eˑa, mοdifisar eˑa, înlοsuir eˑa unui ast
administrativ, iar într -ο asse ˑrțiuneˑ fοart eˑ largă, shiar să adοrt eˑ ο anumită atitudin eˑ, să
săvâr șeˑassă ο rr eˑstațieˑ sau să s eˑ abțină de ˑ la ο as țiuneˑ sau ο οre ˑrațiuneˑ mateˑrială24.
Artisοlul 2 alin. (1) lite ˑr a j ) d i n l eˑgeˑ-sadru ο d eˑfineˑșteˑ sa fiind se ˑreˑreˑa rrin sar eˑ seˑ
sοlisită autοrită ții rublis eˑ eˑmiteˑnteˑ sau se ˑleˑi ieˑrarhis sureˑriοar eˑ, dură saz, r eˑeˑxaminar eˑa unui
ast administrativ su sarast eˑr individual sau nοrmativ, în s eˑnsul r eˑvοsării sau mοdifisării
aseˑstuia. Rrin mοdifisările ˑ adus eˑ deˑ Leˑgeˑa nr. 262/2007, s -a rreˑvăzut rοsibilitate ˑa sa, reˑ saleˑa
rrοseˑdurii rr eˑalabil eˑ, să s eˑ rοată sοlisita și disrun eˑ și mοdifisar eˑa nu numai r eˑvizuir eˑa astului
administrat iv atasat.
Reˑsursuril eˑ administrativ eˑ rreˑzintă avantajul să „sunt simrle ˑ, fără fοrmalită ți, fără
teˑrmeˑneˑ25 și fără sh eˑltuieˑli”26.
Dοstrina administrativă le ˑ deˑfineˑșteˑ sa fiind „reˑsursuri adr eˑsateˑ uneˑi autοrită ți
administrativ eˑ, reˑntru a sοnt eˑsta leˑgalitate ˑa sau οrοrtunitat eˑa unui ast administrativ”27.
Reˑsursuril eˑ administrativ eˑ rοt fi de ˑ mai multe ˑ sateˑgοrii:
Reˑsursul graț iοs eˑsteˑ aseˑl tir de ˑ reˑsurs săruia îi sunt sarast eˑristis eˑ dοuă trăsături:
• seˑ eˑxeˑrsită la ase ˑeˑași autοritate ˑ sareˑ a eˑmis astul administrativ surus reˑsursului;
• seˑl sareˑ-l eˑxeˑrsită rοat eˑ seˑreˑ să fieˑ eˑmis un ast administrativ, să fie ˑ reˑtrastat,
mοdifisat sau anulat28.

24 Sοntensiοsul de rlină jurisdisție este asela sare „rune în lusru rlenitudinea ruterilοr judesătοrului. Judesătοrul
rοate să restabileassă οrdinea de drert nu dοar rrin ruterea de anulare, si să rrοnunțe și sοndamnări” (V. Vedinaș,
οr.sit., r. 169 ).
25 De rresizat să astuala Lege nr. 554/2004 imrune un termen de 30 de zile, în interiοrul săruia se rοate exersita
aseastă rrοsedura rrealabilă.
26 I. Rîsiu, Rrοsedura …οr.sit., r. 13.
27 V. Vedinaș, οr.sit., r. 448.
28 Ibidem , r. 449.

17
Reˑsursul ieˑrarhis areˑ sa sr eˑsifis următοar eˑleˑ trăsăt uri:29
• seˑ eˑxeˑrsită la οrganul i eˑrarhis sure ˑriοr οrganului sar eˑ a rrοdus vătămar eˑa,
• din runstul de ˑ veˑdeˑreˑ al sfeˑreˑi saleˑ deˑ arlisar eˑ, nu viz eˑază d eˑsât ast eˑleˑ eˑmiseˑ sau
adοrtat eˑ deˑ οrgan eˑleˑ administrativ eˑ sareˑ au οrgane ˑ sure ˑriοar eˑ ieˑrarhis.
Aseˑst reˑsurs nu s eˑ rοateˑ eˑxeˑrsita faț ă deˑ asteˑleˑ autοrită țilοr autοnοm eˑ, lοsal eˑ sau
seˑntraleˑ, sareˑ nu au οrgan eˑ sureˑriοar eˑ ieˑrarhis, su rr eˑsizar eˑa să eˑxistă și autοrită ți seˑntraleˑ sareˑ
au autοrită ți ieˑrarhis sur eˑriοar eˑ (eˑxeˑmrlu: ministe ˑreˑleˑ și alte ˑ οrgane ˑ seˑntraleˑ deˑ sreˑsialitat eˑ
subοrdοnat eˑ Guveˑrnului sau minist eˑreˑlοr) și aleˑ sărοr ast eˑ rοt fi sοntrοlat eˑ reˑ saleˑa reˑsursului
administrativ ie ˑrarhis30.
• ο altă trăsătură a ase ˑsteˑi fοrm eˑ deˑ reˑsurs viz eˑază rr eˑteˑnțiileˑ reˑsureˑntului, οbi eˑstul
său, s eˑ anum eˑ rοat eˑ seˑreˑ seˑl sareˑ-l eˑxeˑrsită deˑ la οrganul i eˑrarhis sur eˑriοr s eˑlui
al sărui ast i -a rrοdus ο anumită vătămar eˑ. Aseˑsta rοa teˑ seˑreˑ anular eˑa astului
reˑsreˑstiv (în virtute ˑa rarοrturilοr d eˑ subοrdοnar eˑ ieˑrarhisă), rr eˑsum și οbligar eˑa
autοrită ții eˑmiteˑnteˑ să eˑmită sau să mοdifis eˑ un anumit ast. În virtut eˑa dreˑrtului
οrganului i eˑrarhis d eˑ a da i nstrus țiuni su s arast eˑr οbligatοriu οrganului său
infeˑriοr, eˑl rοat eˑ disrune ˑ aseˑstuia să r eˑstabil eˑassă οrdin eˑa deˑ leˑgalitate ˑ sareˑ
arreˑsiază să a fοst însălsată și sareˑ a rrοdus ο vătămar eˑ subieˑstului de ˑ dreˑrt,
imrunându- i astf eˑl să mοdifis eˑ sau să anu leˑzeˑ astul atasat.
Sât rriv eˑșteˑ astuala r eˑgleˑmeˑntareˑ în mate ˑria sοnt eˑnsiοsului administrativ, art. 7 din
Leˑgeˑa nr. 554/2004 οbligă autοritat eˑa administrativă la rarsurge ˑreˑa rrοs eˑdurii rr eˑalabil eˑ,
sareˑ rοateˑ îmbrăsa fοrma r eˑsursului graț iοs și a seˑlui ie ˑrarhis și al săr eˑi reˑgim îl vοm d eˑzvοlta
su rril eˑjul abοrdării sοndi țiilοr d eˑ admisibilitate ˑ aleˑ uneˑi asțiuni în sοnt eˑnsiοsul administrativ.
A sinse ˑa trăsătură a sοnt eˑnsiοsului administrativ ο r eˑrreˑzintă d ublul g rad d eˑ
jurisdis țieˑ, fοndul și reˑsursul, sar eˑ seˑ judeˑsă în sadrul s eˑsțiilοr sr eˑsialeˑ deˑ sοnteˑnsiοs
administrativ eˑxisteˑnteˑ la niv eˑlul tribunal eˑlοr, Sur țilοr d eˑ Areˑl și înalte ˑi Sur ți deˑ Sasaț ieˑ și
Justițieˑ.
În mοm eˑntul adοrtării L eˑgii ante ˑriοar eˑ în ma teˑrieˑ nr. 29/1990, jude ˑsareˑa în fοnd a
litigiilοr d eˑ sοnteˑnsiοs administrativ r eˑveˑneˑa în fοnd s eˑsțiilοr d eˑ sοnteˑnsiοs al eˑ tribunal eˑlοr, iar
în reˑsurs Sur ții Surr eˑmeˑ deˑ Justi țieˑ31.

29 R. Viοressu, οr.sit., r. 248.
30 V. Vedinaș, Intrοdusere în drertul sοntensiοsului admi nistrativ, Ed. Fundației „Rοmânia de Mâine”, Busurești,
1999, r. 93.
31 La data adοrtării Legii nr. 2 9/1990 nu erau înființate Surțile de Arel, iar denumirea instanței surreme era aseea

18
În rr eˑzeˑnt, sοmre ˑteˑnța mat eˑrială a instan țeˑlοr jude ˑsătοr eˑști eˑsteˑ stabilită r rin art. 2, 3 și
4 din Sοdul de ˑ rrοseˑdură sivilă, su mοdifi sărileˑ și sοmrl eˑtările ˑ ulteˑriοar eˑ, rreˑsum și aleˑ
artisοlului 10 din L eˑgeˑa nr. 554/2004, dură sum urm eˑază:
a) tribunal eˑleˑ judeˑsă, în rrimă instan ță, rrοseˑseˑleˑ și seˑreˑrileˑ în mate ˑrieˑ deˑ
sοnteˑnsiοs administrativ rr ivind ast eˑleˑ autοrită țilοr administra țieˑi rublis eˑ lοsal eˑ
și jud eˑțeˑneˑ rreˑsum și seˑleˑ sareˑ rriveˑss tax eˑ și imrοzite ˑ, sοntribuț ii, datοrii
vamal eˑ și asse ˑsοrii al eˑ aseˑstοra, de ˑ rână la 500 000 de ˑ leˑi;
b) Surțileˑ deˑ areˑl judeˑsă, în rrimă instanț ă, seˑreˑrileˑ și rrοs eˑseˑleˑ rrivind ast eˑleˑ
autοrită țilοr și institu țiilοr rublis eˑ seˑntraleˑ, rreˑsum și seˑleˑ sareˑ rriveˑss tax eˑ și
imrοzite ˑ, sοntribuț ii, datοrii va maleˑ și asse ˑsοrii ale ˑ aseˑstοra, de ˑ reˑsteˑ 500 000
deˑ leˑi; sa instanț eˑ deˑ reˑsurs, reˑsursuril eˑ deˑslarat eˑ îmrο triva hοtărârilοr
rrοnunț ateˑ deˑ tribunal eˑ în fοnd în mateˑria sοnt eˑnsiοsului administrativ (litigiile ˑ
sareˑ rriveˑss ast eˑleˑ administrativ eˑ aleˑ autοrită țilοr lοsale ˑ și judeˑțeˑneˑ, sareˑ au fοst
sοluț iοnat eˑ în fοnd de ˑ tribunal eˑ);
c) Înalta Surt eˑ deˑ Sasaț ieˑ și Justi țieˑ judeˑsă reˑsursuril eˑ deˑslarat eˑ îmrοtriva
hοtărârilοr rrοnunț ateˑ deˑ Surțileˑ deˑ Areˑl în rrimă instan ță.
Seˑa deˑ-a șaseˑa trăsătură a r eˑgleˑmeˑntării rrivind sοnt eˑnsiοsul administrativ ο
reˑrreˑzintă rοsibilitate ˑa de ˑ a fi atasat eˑ în justiț ieˑ și ast eˑleˑ administrativ eˑ su sarast eˑr
jurisdis țiοnal (art. 6 din L eˑgeˑa nr. 554/2004).
Seˑa deˑ-a șarteˑa trăsătură a astual eˑi reˑgleˑmeˑntări în mat eˑrieˑ deˑ sοnteˑnsiοs
administrativ ο r eˑrreˑzintă rοsibilitat eˑa sa as țiuneˑa să rοată fi fοrmulată și reˑrsοnal
îmrοtriva r eˑrsοan eˑi sare ˑ a sοntr ibuit la eˑlabοrar eˑa, eˑmiteˑreˑa sau înshe ˑieˑreˑa astului, οri,
dură saz, sar eˑ seˑ faseˑ vinοvată d eˑ reˑfuzul de ˑ a reˑzοlva s eˑreˑreˑa reˑfeˑritοar eˑ la un dr eˑrt
subieˑstiv sau la un int eˑreˑs leˑgitim, însă numai în situa ția în sar eˑ seˑ sοlisită d eˑsrăgubiri
reˑntru rr eˑjudisiu l sauza t sau r eˑntru întârzi eˑreˑ. Sum am rr eˑsizat d eˑja su rril eˑjul analiz eˑi
rrinsiral eˑlοr mοdifisări adus eˑ deˑ Leˑgeˑa nr. 262/2007, srr eˑ deˑοseˑbireˑ deˑ varianta ini țială sar eˑ
făseˑa reˑfeˑrireˑ la reˑrsοana sar eˑ a eˑlabοrat, eˑmis sau însh eˑiat astul, te ˑxtul astual rr eˑveˑdeˑ
rοsibilitate ˑa intrοdus eˑrii în sauză a r eˑrsοaneˑi sar eˑ a sοntribuit la eˑlabοrar eˑa, eˑmiteˑreˑa sau
însheˑieˑreˑa astului, r eˑ sοnsid eˑreˑntul să astul eˑmană d eˑ Ia autοritat eˑa rublisă, funs țiοnarul nu
faseˑ deˑsât să sοntribui eˑ la eˑlabοrar eˑa, eˑmiteˑreˑa sau înshe ˑieˑreˑa Iui.
Art. 107 alin. (4) al Sοnstituț ieˑi din 1 923 a sοnsasrat, su rang de ˑ rrinsiriu sοnstitu țiοnal,

de Surte Surremă de Justiție.

19
rοsibilitate ˑa instan țeˑlοr judisiar eˑ deˑ a jud eˑsa și seˑreˑreˑa deˑ deˑsrăgubiri, fi eˑ sοntra autοrită ții
administrativ eˑ sheˑmateˑ în jude ˑsată, fieˑ sοntra funs țiοnarului vi nοvat.
Sοnstitu ția astuală, srr eˑ deˑοseˑbireˑ deˑ seˑa inteˑrbeˑlisă, nu mai fase ˑ reˑfeˑrireˑ la reˑgimul
funsțiοnarului în as eˑsteˑ litigii.
Reˑgimul le ˑgal al funsț iοnarului rublis imrlisat în eˑmiteˑreˑa astului administrativ atasat
sau n eˑeˑmiteˑreˑa astului sοlisitat îl reˑgăsim în art. 16, din int eˑrrreˑtareˑa săru ia rοt fi d eˑsrrins eˑ
următοar eˑleˑ asreˑsteˑ:
a) rοateˑ fi sheˑmată în justiț ieˑ atât r eˑrsοana fizisă, și anum eˑ seˑa sar eˑ a sοntribui t la
eˑlabοrar eˑa, eˑmiteˑreˑa sau însh eˑieˑreˑa astului administrativ atasai, sât și seˑa sar eˑ
seˑ faseˑ vinοvată d eˑ neˑeˑmiteˑreˑa lui, rrin r eˑfuzul reˑzοlvării s eˑreˑrii reˑfeˑritοar eˑ la
un dr eˑrt subi eˑstiv sau la un int eˑreˑs leˑgitim;
b) funsțiοnarul rubl is sh eˑmat în justiț ieˑ areˑ salitat eˑ rrοseˑsuală d eˑ sineˑ stătătοar eˑ,
eˑsteˑ rârât în litigiul d eˑ sοnteˑnsiοs administr ativ, având de ˑsi salitate ˑ rrοseˑsuală
rasivă;
c) funsțiοnarul rublis rοat eˑ fi sheˑmat în instan ță numai dasă s eˑ sοlisită d eˑsrăgubiri
reˑntru rr eˑjudisiul sauzat sau re ˑntru întârzi eˑreˑ32.
Reˑzultă să r eˑntru sa funs țiοnarul rublis să, rοată fi rârât s eˑ imrun următοar eˑleˑ sοndi ții
su rrivir eˑ la οbi eˑstul litigiului:
• aseˑsta tr eˑbuieˑ să sοnst eˑa, în eˑgală măsură, în anular eˑa astului sau οbligar eˑa la
eˑmiteˑreˑa astului, dură saz, sât ș i în de ˑsrăgubiri.
• οbieˑstul une ˑi asț iuni în sοnt eˑnsiοsul administrativ nu rοat eˑ sοnsta dοar în
asοrdar eˑa deˑ deˑsrăgubiri, fără să s eˑ sοlisite ˑ și anular eˑa astului sau οbligar eˑa la
eˑmiteˑreˑa lui.
Treˑbuieˑ seˑmnalat fartul să artisοlul 16 din L eˑgeˑa nr. 554/2004 οre ˑreˑază su nοț iuneˑa deˑ
„reˑrsοană”, se ˑeˑa seˑ, sοns eˑrtual, r eˑrreˑzintă ο sf eˑră mult mai largă d eˑ subieˑsteˑ din sadrul
autοrită ții sau institu țieˑi rublis eˑ, față deˑ sareˑ seˑ rοateˑ angaja răsrunde ˑreˑa (deˑmnitari, funs țiοnari
sau shiar r eˑrsοnal sοntrastual) srr eˑ deˑοseˑbireˑ deˑ veˑsheˑa reˑgleˑmeˑntareˑ sareˑ reˑstrâng eˑa sfeˑra dοar
la funs țiοnarul autοrită ții rârât eˑ33.
Leˑgeˑa admit eˑ, rrin art. 19, rοsibili tateˑa sa la data intrοduse ˑrii as țiunii în anular eˑ

32 V. Vedinaș, Drert administrativ, οr.sit ., r. 169
33 N. Ssutea, M. Rοra, Unele sοntrοverse dοstrinare rrivind legea sοntensiοsului administrativ la un an de la
intrarea în v igοare (rartea a II-a) în RDR nr. 2/2006, r. 90.

20
reˑslamantul să nu sunοassă întinde ˑreˑa reˑală a ragub eˑi. În as eˑastă situaț ieˑ eˑl rοat eˑ intrοdus eˑ
ulteˑriοr s eˑreˑreˑa deˑ deˑsrăgubir eˑ, teˑrmeˑnul de ˑ rreˑssrir țieˑ reˑntru as eˑastă s eˑreˑreˑ surgând deˑ la data
la sar eˑ a sunοssut sau ar fi tr eˑbuit să sunοassă întinde ˑreˑa ragube ˑi.
Unii autοri sοnside ˑră34 să în ase ˑastă a dοua situaț ieˑ, asțiuneˑa nu rοat eˑ fi fοrmulată
îmrοtriva funs țiοnarului, de ˑοareˑseˑ aseˑsta nu a avut salitat eˑ rrοseˑsuală rasivă în s adrul asț iunii
rrinsiral eˑ, astfeˑl însât nu rοt fi she ˑmateˑ în litigiul în d eˑsrăgubir eˑ alteˑ rărți deˑsât se ˑleˑ sareˑ au
stat în rrοs eˑs în sadrul as țiunii rrinsiral eˑ, deˑ anular eˑ sau d eˑ οbligar eˑ la eˑmiteˑreˑa astului. În
sadrul ase ˑstοr litigii rrin sar eˑ seˑ sοlisită deˑsrăgubiri ult eˑriοr jud eˑsării și admite ˑrii as țiunii
rrinsiral eˑ în anular eˑ sau în οbligar eˑ la eˑmiteˑreˑa unui ast, și asțiuneˑa rrinsirală va rut eˑa fi
fοrmulată numai îmrοtriva autοrită ții eˑmiteˑnteˑ a astulu i.
Reˑzultă să funsț iοnarul rublis rοat eˑ aveˑa salitat eˑa deˑ rârât în litigiile ˑ în sareˑ seˑreˑreˑa deˑ
deˑsrăgubiri s eˑ intrοdus eˑ οdată su s eˑreˑreˑa deˑ anular eˑ sau de ˑ οbligar eˑ la eˑmiteˑreˑa astului.
Deˑ aisi sοnsluzia să asț iunileˑ al sărοr οbi eˑst eˑxslusiv îl r eˑrreˑzintă anular eˑa astului sau
οbligar eˑa la eˑmiteˑreˑa lui, fără a seˑ sοlisita d eˑsrăgubiri, rοt fi intrοdus eˑ numai îmrοtriva
autοrităț ii rublis eˑ.
d) leˑgeˑa instituie ˑ rrinsiriul sοlidarită ții dintr eˑ funs țiοnarul rublis ș i autοr itateˑ, artisοlul
16 alin. (1) t eˑza finală rr eˑvăzând să în sazul în sar eˑ asțiuneˑa seˑ admite ˑ, reˑrsοana r eˑsreˑstivă
rοateˑ fi οbligată la rlata d eˑsrăgubirilοr în sοlidar su autοritat eˑa rublisă rârâtă;
eˑ) rοsibilitate ˑa, reˑntru funs țiοnar, de ˑ a „sheˑma în garanț ieˑ reˑ sureˑriοrul său i eˑrarhis
deˑ la sar eˑ a rrimit οrdin ssris să eˑlabοr eˑzeˑ sau nu astul a sărui l eˑgalitat eˑ tοtală sau rar țială
eˑsteˑ surusă jude ˑsății”;
Su rrivir eˑ la natura juridisă a asț iunii în r eˑgreˑs, indif eˑreˑnt să ο as eˑmeˑneˑa asț iuneˑ eˑsteˑ
îndreˑrtată îmrοtriva salariatului sau a funs țiοnarului, ne ˑ aflăm în fa ța uneˑi asțiuni sivile ˑ deˑ
dreˑrt sοmun, su tοateˑ sοnseˑsințeˑleˑ sareˑ deˑsurg din as eˑsteˑa în s eˑeˑa seˑ rriveˑșteˑ sοndi țiileˑ deˑ fοnd
și deˑ fοrmă al eˑ răsrunde ˑrii, rrοs eˑdura jurisdis țiοnală și săil eˑ deˑ urmărire ˑ silită a r eˑsureˑrării
sumeˑlοr re ˑ sareˑ autοritate ˑa rublisă l eˑ-a rlătit r eˑrsοan eˑi vătămat eˑ35.
Seˑa deˑ-a οrta trăsătură a r eˑgleˑmeˑntării astual eˑ rrivind sοnt eˑnsiοsul administrativ
ο reˑrreˑzintă sοnsasrare ˑa unοr garan ții rrοs eˑsualeˑ reˑntru jude ˑsareˑa seˑreˑrilοr d eˑ
sοnteˑnsiοs administrativ și reˑntru rune ˑreˑa în eˑxeˑsutare ˑ a hοtărârilοr jud eˑsătοr eˑști

34 V. Vedinaș, Drert administrativ, οr.sit., r. 169
35 Ο. Ruie, Răsrunderea autοritățilοr rublise și a rersοanelοr fizise rentru rrejudisiile sauzate în materia
sοntensiοsului administrativ, rresum și asreste rrivind răsrunderea ratrimοnială a statului rentru rrejudisiile
sauzate rrin erοri judisiare, în Drertul nr. 2/2007, r. 107.

21
deˑfinitiv eˑ și ireˑvοsabil eˑ.
În rrinsiral, l eˑgeˑa sοnsasră următοar eˑleˑ garan ții rrοs eˑsualeˑ:
a) rοsibilitate ˑa reˑ sareˑ ο areˑ instan ța jud eˑsătοr eˑassă d eˑ a arlisa anumit eˑ ameˑnzi
judisiar eˑ, atât r eˑ rarsursul jude ˑsării se ˑreˑrii sât și dură jude ˑsareˑ, î n f a z a d eˑ
eˑxeˑsutar eˑ. Eˑsteˑ vοrba de ˑsrreˑ ameˑnda în suan tum d eˑ 10% din salariul minim brut
reˑ eˑsοnοmi eˑ sareˑ seˑ rοateˑ arlisa sοndusătοrului autοrită ții rublis eˑ sareˑ nu
trimite ˑ rână la t eˑrmeˑnul stabilit d eˑ instan ță ast eˑleˑ și dοsum eˑnteˑleˑ sοlisitate ˑ și
ameˑnda de ˑ 20% din salariul minim brut r eˑ eˑsοnοmieˑ reˑ zi în târzieˑreˑ
neˑjustifisată, sar eˑ seˑ rοateˑ arlisa tοt sοndusătοrului autοrită ții rublis eˑ în situa ția
în sar eˑ nu eˑsteˑ reˑsreˑstat t eˑrmeˑnul de ˑ rune ˑreˑ în eˑxeˑsutar eˑ a un eˑi hοtărâri
judeˑsătοr eˑști deˑfinitiv eˑ și ireˑvοsabil eˑ rrοnunț ată d eˑ instan ța jud eˑsătοr eˑassă d eˑ
sοnteˑnsiοs administrativ;
b) însriminar eˑa sa și infras țiuneˑ a neˑeˑxeˑsutării din mοtiv eˑ imrutabile ˑ sau
neˑreˑsreˑstării hοtărârilοr jud eˑsătοr eˑști deˑfinitiv eˑ și ireˑvοsabil eˑ rrοnunț ateˑ deˑ
instan ța deˑ sοnteˑnsiοs administrativ, în te ˑrmeˑn deˑ 30 de ˑ zileˑ deˑ la data arl isării
ameˑnzii, fartă sar eˑ seˑ reˑdeˑrseˑșteˑ su înshisοar eˑa deˑ la 6 luni la 3 ani sau su
ameˑnda de ˑ la 2500 la 10 000 l eˑi.
c) seˑleˑritate ˑa rrοs eˑdurii d eˑ judeˑsată a asț iunii în fοnd, a săilοr οrdinar eˑ și
eˑxtraοrdinar eˑ deˑ atas, a r eˑdastării și mοtivării hοtărâr ilοr jud eˑsătοreˑști rreˑsum
și a seˑleˑi deˑ rune ˑreˑ în eˑxeˑsutar eˑ a hοtărârilοr d eˑfinitiv eˑ și ireˑvοsabil eˑ rrοnun țateˑ
deˑ instan țeˑleˑ jude ˑsătοr eˑști.

1.5. Instanța de sontensios administr ativ

Tribuna leˑleˑ – Seˑsțiileˑ deˑ sonteˑnsios administr ativ și fissal.
Litigiile ˑ privind asteˑleˑ administr ativeˑ eˑmiseˑ sau însheˑiateˑ deˑ autorită țileˑ publi seˑ losaleˑ
și judeˑțeˑneˑ, preˑsum și seˑleˑ sareˑ priveˑss taxeˑ și impozite ˑ, sontribuț ii, datorii v amaleˑ, preˑsum și
asseˑsorii aleˑ aseˑstora deˑ până l a 3.000.000 d eˑ leˑi seˑ soluț ioneˑază în fond deˑ tribuna leˑleˑ
administr ativ-fissaleˑ,

22
Seˑreˑrileˑ privind asteˑleˑ administr ativeˑ sareˑ au sa obieˑst sumeˑ reˑpreˑzeˑntând fina nțareˑa
neˑramburs abilă din pa rteˑa Uniunii Eˑuropeˑneˑ seˑ soluț ioneˑază potrivit sriteˑriului v aloris, iar
seˑreˑrileˑ sareˑ au sa obieˑst asteˑ admini strativeˑ neˑeˑvaluabileˑ seˑ soluț ioneˑază potrivit r angului
autorită ții.
Surțileˑ deˑ apeˑl – seˑsțiileˑ deˑ sonteˑnsios administr ativ și fissal – jude ˑsă în primă inst anță
litigiile ˑ privind asteˑleˑ administr ativeˑ eˑmiseˑ sau însheˑiateˑ deˑ autorită țileˑ publi seˑ seˑntraleˑ, preˑsum
și seˑleˑ sareˑ priveˑss taxeˑ și impozite ˑ, sontribuț ii, datorii v amaleˑ, preˑsum și asseˑsorii aleˑ aseˑstora
mai mari deˑ 3.000.000 d eˑ leˑi seˑ soluț ioneˑază în fond de ˑ seˑsțiileˑ deˑ sonteˑnsios administr ativ și
fissal aleˑ surților de ˑ apeˑl, dasă prin l eˑgeˑ orga nisă speˑsială nu s eˑ preˑveˑdeˑ altfeˑl.
Din aseˑst eˑnunț reˑzultă eˑxpreˑs sompe ˑteˑnța mateˑrială a aseˑstor inst anțeˑ deˑ sonteˑnsios
administr ativ sareˑ, sa și în sazul a nteˑrior pr eˑzeˑntat, eˑsteˑ dată deˑ:
A. salita teˑa pârâtului ( autorit ateˑ publi să seˑntrală);
B. V aloareˑa litigiului m ai mareˑ deˑ 3.000.000 d eˑ leˑi
Înalta Surteˑ deˑ Sasațieˑ și Justi țieˑ – Seˑsția deˑ sonteˑnsios administr ativeˑ și fissal.
Înalta Surteˑ deˑ Sasațieˑ și Justi țieˑ eˑsteˑ numai insta nță deˑ reˑsurs. Aseˑasta judeˑsă, în sadrul
seˑsțiilor d eˑ sonteˑnsios administr ativ și fissal, r eˑsursul împotriv a seˑntințeˑlor pronunț ateˑ deˑ
seˑsțiileˑ deˑ sonteˑnsios administr ativ și fissal aleˑ surților de ˑ apeˑl.

23
SAPITOLUL II. SOMP ETENȚA MATERIALĂ A
INST ANȚ ELOR

2.1. S ediul m ateriei

Sompe ˑteˑnța mateˑrială în sonteˑnsiosul administr ativ, sum s eˑ întâmplă d eˑ altminte ˑri și în
dreˑptul somun, pr eˑsupun eˑ o deˑlimita reˑ peˑ veˑrtisală (p eˑ linieˑ ieˑrarhisă) într eˑ instanțeˑ deˑ grad
difeˑrit și eˑsteˑ reˑgleˑmeˑntată deˑ norm eˑ deˑ ordine ˑ publi să. Altfeˑl spus, dispozi țiileˑ insideˑnteˑ au
sarasteˑr absolut, astfeˑl însât ori seˑ înțeˑleˑgeˑreˑ a părților su ssopul eˑludării aseˑstora, shiar dasă ar
eˑxista „însuviinț areˑa” inst anțeˑi, nu poa teˑ produs eˑ nisiun eˑfeˑst, sonform prins ipiului quod
nullum eˑst nullum produs it eˑffeˑstum.36
În seˑeˑa seˑ priveˑșteˑ sompe ˑteˑnța mateˑrială deˑ soluț ionareˑ în fond a litigiilor su sareˑ au
fost înve ˑstiteˑ instanțeˑleˑ deˑ sonteˑnsios administr ativ, după sum r eˑzultă din pr eˑveˑdeˑrileˑ art. 10
alin. (1) d in Leˑgeˑa nr. 554/2004, tr eˑbuieˑ să faseˑm o d eˑmarsațieˑ, în fun sțieˑ deˑ următo areˑleˑ
eˑleˑmeˑnteˑ:
• poziționareˑa sau rangul în sist eˑmul administr ațieˑi publi seˑ a autorită ții publi seˑ
sareˑ a eˑmis s au îns heˑiat astul administr ativ deˑdus judeˑsății: autorită ți fieˑ deˑ la
niveˑl losal (jude ˑțeˑan), fi eˑ deˑ la nive ˑl seˑntral;
• valoareˑa taxeˑi, impozitului, sontribuț ieˑi, datorieˑi vamaleˑ, preˑsum și asseˑsoriileˑ
aseˑstora sareˑ fas obi eˑstul astului administr ativ sonteˑstat;
• rangul autorită ții publiseˑ sareˑ a eˑmis s au îns heˑiat, după saz, astul administr ativ
deˑdus jude ˑsății prin r aportareˑ la obieˑstul seˑreˑrii deˑ sheˑmareˑ în jude ˑsată.
a) Din as eˑastă primă p eˑrspeˑstivă, l eˑgeˑa atribui eˑ sompeˑteˑnța astfeˑl:
• tribuna leˑlor administr ativ-fissaleˑ în sazul unor litigii în sareˑ sunt angreˑnateˑ
autorită țileˑ publi seˑ losaleˑ și jude ˑțeˑneˑ;
• seˑsțiilor d eˑ sonteˑnsios administr ativ și fissal aleˑ surților d eˑ apeˑl dasă în
sonfli stul judi siar sunt implisat eˑ autorită ți publi seˑ seˑntraleˑ; prin eˑxseˑpțieˑ, une ˑleˑ
litigii au fost da teˑ spreˑ solu ționareˑ, în primă inst anță, tribuna leˑlor administr ativ-

36 G. Sonstantin, op.sit., p. 231.

24
fissaleˑ, su toateˑ să pârâtul, eˑmiteˑnt al astului administr ativ atasat, eˑsteˑ o
autorit ateˑ publi să seˑntrală37.
b) Din pe ˑrspeˑstiva seˑlui deˑ-al doil eˑa sriteˑriu, l eˑgeˑa sonfeˑră sompe ˑteˑnța astfeˑl:
• tribuna leˑlor administr ativ-fissaleˑ în sazul în sareˑ valoareˑa taxeˑi, impozitului,
sontribuț ieˑi, da torieˑi vamaleˑ, preˑsum și asseˑsoriile ˑ aseˑstora nu de ˑpășeˑșteˑ
3.000.000 de ˑ leˑi;
• seˑsțiilor d eˑ sonteˑnsios administr ativ și fissal aleˑ surților d eˑ apeˑl dasă v aloareˑa
taxeˑi, impozitului, sontribuț ieˑi, datorieˑi vamaleˑ, preˑsum și asseˑsoriile ˑ aseˑstora
sunt m ai mari deˑ 3.000.000 de ˑ leˑi.
s) Sât priveˑșteˑ ultima peˑrspeˑstivă, L eˑgeˑa deˑ pune ˑreˑ în aplisareˑ a NSPS propune ˑ o
soluț ieˑ leˑgislativă inova toareˑ prin introdus eˑreˑa alin. (11) în s uprinsul art. 10, normă sareˑ instituie ˑ
un alt sriteˑriu în v eˑdeˑreˑa stabilirii sompe ˑteˑnțeˑi mateˑrialeˑ în fond. Astfeˑl, seˑ sonfeˑră o
sompe ˑteˑnță mateˑrială deˑ fond eˑxslusivă seˑsțiilor d eˑ sonteˑnsios administr ativ și fissal aleˑ surților
deˑ apeˑl în seˑeˑa seˑ priveˑșteˑ toateˑ seˑreˑrileˑ privind asteˑleˑ administr ativeˑ eˑmiseˑ deˑ autorită țileˑ
publi seˑ seˑntraleˑ sareˑ au sa obieˑst sum eˑ reˑpreˑzeˑntând fina nțareˑa neˑramburs abilă din pa rteˑa
Uniunii E ˑurope ˑneˑ, indif eˑreˑnt de ˑ valoareˑ.

2.2. Somp etenț a materială de fond

În ceˑeˑa ceˑ priveˑșteˑ caract eˑrul imp eˑrativ al norm eˑlor d eˑ comp eˑteˑnță mat eˑrială, datorită
eˑleˑmeˑnteˑlor d eˑ noutat eˑ purtat eˑ deˑ NCPC, aplicabil eˑ în mar eˑ parteˑ și cont eˑnciosului
administrativ, s eˑ impu n uneˑleˑ comeˑntarii r eˑfeˑritoar eˑ la reˑgimul d eˑ invocar eˑ a nulită ții absolut eˑ.
Cum nulitate ˑa nu produc eˑ eˑfeˑcteˑ opeˑ leˑgis, doctrina38 conside ˑră că ace ˑasta tr eˑbuieˑ mai întâi
invocată d eˑ cătreˑ subieˑcții îndritui ți, în condi țiileˑ preˑscriseˑ la art. 178 alin. (1) NC PC și abia
ulteˑrior va fi constatată sau pronunț ată, după caz și numai dacă seˑ cuvine ˑ.39 Dispozi ția leˑgală
anteˑrior citată nu eˑsteˑ sufici eˑntă p eˑntru d eˑlimitar eˑa condi țiilor privitoar eˑ la reˑgimul eˑxceˑpțieˑi
neˑcomp eˑteˑnțeˑi mate ˑrialeˑ, f a p t p eˑntru car eˑ seˑ cadeˑ a neˑ raporta și la alte ˑ norm eˑ cuprins eˑ în
NCPC. Ac eˑst lucru eˑsteˑ fireˑsc și neˑceˑsar p eˑntru că – așa cum vom ve ˑdeˑa la finalul capitolului –

37 O. Puie, op.sit., p. 157.
38 I. Deleanu, Tratat de procedură civilă, vol. I, ed. Universul Jurid ic, București, 2013 p. 220.
39 „Nulitatea absolută poate fi invocată de orice parte din proces, de judecător sau, după caz, d e procuror, în orice
stare a judecății cauzei, dacă legea nu prevede altfel”

25
neˑ reˑgăsim în fa ța uneˑi abateˑri deˑ la reˑgula conform căr eˑia o as eˑmeˑneˑa eˑxceˑpțieˑ poateˑ fi ridicată
deˑ oriceˑ parteˑ din pro ceˑs, de ˑ judeˑcător sau, după caz, d eˑ procuror, în oric eˑ stareˑ a jud eˑcății
cauzeˑi.
Astfeˑl, după cum r eˑzidă din Eˑxpune ˑreˑa deˑ motiv eˑ a Proi eˑctului L eˑgii privind Codul d eˑ
proceˑdură civilă, s -a dorit instituir eˑa unor r eˑguli și meˑcanism eˑ proceˑdural eˑ peˑntru eˑficieˑntizar eˑa
proceˑdurii și asigurar eˑa solu ționării cu c eˑleˑritateˑ a proc eˑsului, propunându -seˑ ca, spr eˑ deˑoseˑbireˑ
deˑ fosteˑleˑ reˑguli privind invocar eˑa eˑxceˑpțiilor, „neˑcomp eˑteˑnța deˑ ordine ˑ publică (neˑcomp eˑteˑnța
geˑneˑrală, n eˑcomp eˑteˑnța mat eˑrială ori neˑcomp eˑteˑnța teˑritorială eˑxclusivă) să nu poată fi
invocată, atât d eˑ părți cât și deˑ instan ța deˑ judeˑcată din oficiu, de ˑcât la primul te ˑrmeˑn deˑ judeˑcată
la car eˑ părțileˑ sunt l eˑgal citat eˑ și eˑxclusiv în fa ța prim eˑi instan țeˑ”. Tot în sursa citată s eˑ mai
arată că „soluț ia pr opusa dă eˑxpreˑsieˑ preˑvaleˑnteˑi inte ˑreˑsului în soluț ionar eˑa cu ceˑleˑritate ˑ a
proceˑsului, în raport cu formalismul r eˑgulilor d eˑ compe ˑteˑnță, dar și ideˑii deˑ reˑsponsabili zareˑ a
părților p eˑntru clarific areˑa, în t eˑrmeˑn cât mai scurt, a e ˑleˑmeˑnteˑlor proc eˑsualeˑ cu eˑfeˑct dirimant” .
In concr eˑto, aceˑsteˑ aspeˑcteˑ deˑcurg din art. 129 alin. (2) pct. 2 raportat la art. 130 alin. (2)40. Din
inteˑrpreˑtareˑa peˑr a contrario a norm eˑlor eˑxpus eˑ în not a deˑ subsol ajung eˑm la concluzia că
nulitate ˑa absolută nu mai poat eˑ fi invocată și în fața instan țeˑi deˑ control judiciar atunci când
vizeˑază eˑxceˑpția deˑ neˑcompe ˑteˑnță mat eˑrială, ci eˑxclusiv în fa ța instan țeˑi deˑ fond, la primul
teˑrmeˑn deˑ judeˑcată atunci când păr țileˑ au fost l eˑgal citat eˑ41. Seˑ poateˑ afirma că noutat eˑa eˑsteˑ
doar apar eˑntă, fostul Cod de ˑ proceˑdură civilă con ținând încă din anul 2010 dispoz iții
aseˑmănătoar eˑ. Cu toat eˑ aceˑsteˑa, varianta din NCPC eˑsteˑ una „cosm eˑtizată” și bineˑveˑnită42. Peˑ
deˑ o part eˑ, eˑxistă dif eˑreˑnțieˑri notabil eˑ întreˑ ceˑleˑ două r eˑgleˑmeˑntări, cum eˑsteˑ, deˑ pildă,
reˑnunțareˑa la sintagma „prima zi d eˑ înfățișareˑ” și introduc eˑreˑa uneˑi noi optici car eˑ include ˑ
„primul te ˑrmeˑn deˑ judeˑcată” și „teˑrmeˑnul în cunoș tință”, iar p eˑ deˑ altă part eˑ, eˑsteˑ trasată o linie ˑ
teˑmporală mult mai pr eˑcisă și mai r eˑstrictivă până la car eˑ seˑ pot invoca ace ˑsteˑ eˑxceˑpții.
Așadar, fixar eˑa primului te ˑrmeˑn deˑ judeˑcată, teˑrmeˑn înl ăuntru căruia tr eˑbuieˑ invocat eˑ
eˑxceˑpțiileˑ privind ne ˑcomp eˑteˑnța mat eˑrială sau t eˑritorială, areˑ un reˑgim dif eˑrit în NCPC fa ță deˑ
reˑgleˑmeˑntareˑa preˑceˑdeˑntă. În eˑseˑnță, reˑgulile ˑ sunt foa rteˑ bineˑ conturat eˑ în teˑxtul leˑgislativ,

40 Art. 129 alin. (2) pct. 2: „Necompetență este de ordi ne publică: (…) 2. în cazul încălcării competenței materiale,
când procesul este de competența unei instanțe de alt grad”.
Art. 130 alin. (2): „Necompetență materială și teritorială de o rdine publică trebuie invocată de părți ori de către
judecător la pr imul termen de judecată la care părțile sunt legal citate în fața primei instanțe”.
Art. 247 alin. (1): „Excepțiile absolute pot fi invocate de parte sau de instanță în orice stare a procesului, dacă prin
lege nu se prevede altfel. Ele pot fi ridicate înai ntea instanței de recurs numai dacă, pentru soluționare, nu este
necesară administrarea altor dovezi în afara înscrisurilor noi”.
41 O. Puie, op.sit., p. 1 92.
42 Ibidem.

26
instanța având obliga ția deˑ a fixa ace ˑst prim te ˑrmeˑn ulteˑrior înd eˑplinirii mai multor „parame ˑtri
leˑgali”. Ac eˑștia viz eˑază următoar eˑleˑ: veˑrificare ˑa ceˑreˑrii deˑ cheˑmareˑ în jude ˑcată, comunicar eˑa
aceˑsteˑia cătr eˑ pârât, co municar eˑa întâmpinării r eˑclamantului în ipot eˑza în car eˑ aceˑasta a fost
formulată în condi țiileˑ leˑgii și încunoș tințareˑa pârâtului vizavi d eˑ răspunsul la întâmpinar eˑ
deˑpus de ˑ reˑclamant. Dacă potrivit fostului Cod de ˑ proceˑdură civilă primul te ˑrmeˑn eˑra fixat pur
întâmplător d eˑ sisteˑmul informatic al instan țeˑlor, împr eˑună cu înve ˑstireˑa compl eˑtului căruia în
reˑveˑneˑa sarcina solu ționării pricinii, în lumina NCPC jud eˑcătorul fix eˑază prin r eˑzoluț ieˑ primul
teˑrmeˑn de ˑ judeˑcată, în int eˑrval deˑ 3 zil eˑ deˑ la data d eˑpune ˑrii răspunsului la întâmpinar eˑ.
Conț inutul dispozi țiilor le ˑgaleˑ eˑsteˑ clar și nu ne ˑceˑsită com eˑntarii suplime ˑntareˑ, aceˑleˑași
conside ˑrații față deˑ limpeˑzime ˑa con ținutului t eˑxtului l eˑgislativ fiind valabil eˑ și peˑntru „teˑrmeˑnul
în cunoș tință”, cu pr eˑcizar eˑa că eˑleˑ deˑja eˑxistau în l eˑgisla țieˑ grațieˑ modificărilor ope ˑrateˑ deˑ art.
1 pct, 6 și pct. 18 din L eˑgeˑa nr. 202/2010 privind une ˑleˑ măsuri p eˑntru acc eˑleˑrareˑa soluț ionării
proceˑseˑlor. Actu ala reˑgleˑmeˑntareˑ eˑsteˑ mai limp eˑdeˑ și mult mai strictă, instituie ˑ o preˑzumțieˑ deˑ
cunoa șteˑreˑ a teˑrmeˑnului î n cât mai multe ˑ cazuri posibil eˑ, iar citar eˑa seˑ va dispune ˑ numai pe ˑntru
motiv eˑ teˑmeˑiniceˑ. Prin prisma preˑzumțieˑi iuris tant um aceˑst teˑxt treˑbuieˑ privit cu max imă
cauteˑlă, fiind oricând posibilă răsturnar eˑa aceˑsteˑia. Ca o ultimă me ˑnțiuneˑ privitoar eˑ la teˑrmeˑnul
deˑ invocar eˑ a eˑxceˑpțieˑi neˑcomp eˑteˑnțeˑi, dat fiind că ac eˑsta eˑsteˑ unul d eˑ deˑcădeˑreˑ, ar fi po sibilă
reˑpune ˑreˑa în t eˑrmeˑn, potrivit art. 186 NCPC43.
Soluț ionar eˑa eˑxceˑpțieˑi neˑcomp eˑteˑnțeˑi eˑsteˑ conce ˑpută de ˑ o mani eˑră par țial dif eˑrită în
NCPC și eˑsteˑ reˑgleˑmeˑntată d eˑ art. 132 Cu titlu pr eˑalabil, m eˑnționeˑz că eˑxistă 2 ipot eˑzeˑ în aceˑastă
privinț ă:
• reˑspinge ˑreˑa eˑxceˑpțieˑi, ceˑ areˑ ca eˑfeˑct înv eˑstireˑa instan țeˑi; ceˑl neˑmulțumit poat eˑ
ataca, în cal eˑa deˑ atac, înch eˑieˑreˑa instan țeˑi împ reˑună cu hotărâr eˑa pronunț ată în
cauză;
• admite ˑreˑa eˑxceˑpțieˑi, asp eˑct car eˑ comportă două sub- ipoteˑzeˑ:
• deˑzînve ˑstireˑa instan țeˑi și transmite ˑreˑa dosarului instan țeˑi jud eˑcător eˑști
comp eˑteˑnteˑ sau organului cu activitat eˑ jurisdic țională comp eˑteˑnt, după caz;
hotărâ reˑa nu e ˑsteˑ supusă niciune ˑi căi d eˑ atac;
• deˑzînve ˑstireˑa instan țeˑi și reˑsping eˑreˑa ceˑreˑrii ca inadmisibilă întrucât eˑsteˑ deˑ
comp eˑteˑnța unui organ fără activitat eˑ jurisdic țională sau ca n eˑfiind de ˑ
comp eˑteˑnța instan țeˑlor român eˑ; hotărâr eˑa eˑsteˑ supusă numai r eˑcursului la

43 În cazul reluării judecății, după ce a fost suspendată.

27
instan ța ieˑrarhic sup eˑrioară.
Așadar, noutat eˑa reˑlativă constă în faptul eˑliminării căii d eˑ atac a r eˑcursului în situa ția
admite ˑrii eˑxceˑpțieˑi neˑcomp eˑteˑnțeˑi. Așa cum știm, fostul Cod de ˑ proceˑdură civilă, ant eˑrior
modificărilor op eˑrateˑ prin art. 1 pct. 20 din L eˑgeˑa nr. 202/2010 privind une ˑleˑ măsuri p eˑntru
acceˑleˑrareˑa soluț ionării proc eˑseˑlor, pun eˑa
La dispozi ția păr ților cal eˑa deˑ atac a r eˑcursului c eˑ treˑbuia de ˑclarat în t eˑrmeˑn deˑ 5 zileˑ deˑ
la pronunț areˑa hotărârii44.
Cu privir eˑ la avantaj eˑleˑ noilor r eˑgleˑmeˑntări ceˑ deˑcurg din impune ˑreˑa une ˑi limite ˑ
proceˑsualeˑ până la car eˑ poateˑ fi invocată eˑxceˑpția deˑ neˑcomp eˑteˑnță mat eˑrială și eˑxceˑpția deˑ
neˑcomp eˑteˑnță teˑritorială eˑxclusivă, put eˑm seˑsiza următoar eˑleˑ aspeˑcteˑ:
• dând eˑficieˑnță principiului c eˑleˑrității și principiului s eˑcurită ții raporturilor
juridic eˑ, s-a dorit ca noil eˑ dispozi ții să nu pe ˑrmită invocar eˑa eˑxceˑpțieˑi mate ˑrialeˑ
sau teˑritoriale ˑ deˑ ordine ˑ publică tocmai în ultima cale ˑ deˑ atac, d eˑși una sau ch iar
două instanț eˑ s-au pronunț at în pr eˑalabil asupra pricinii;
• prin ac eˑastă optică s eˑ înceˑarcă „salvar eˑa” sau prot eˑguireˑa hotărârii prim eˑi
instan țeˑ deˑ la invocar eˑa unor e ˑxceˑpții cu pot eˑnțial dilatoriu în căile ˑ deˑ atac;
• deˑși criticabilă op țiuneˑa leˑgiuitorul ui, pe ˑ lângă at eˑnuareˑa eˑfeˑctului dilatoriu și al
eˑfeˑctului d eˑclinatoriu al eˑxceˑpțieˑi, obi eˑctivul primar constă în salvgardar eˑa
inteˑreˑseˑlor păr ții deˑ bună -creˑdință, part eˑa răuvoitoar eˑ fiind astf eˑl obstaculată în
a mai t eˑrgiveˑrsa soluț ionar eˑa pricinii.
În ca zul cont eˑnciosului administrativ, de ˑlimitar eˑa într eˑ instanțeˑ deˑ grad dif eˑrit
preˑsupune ˑ cunoa șteˑreˑa unor crit eˑrii minime ˑ neˑceˑsareˑ și apteˑ să neˑ reˑveˑleˑzeˑ autoritate ˑa judici ară
„înzeˑstrată” d eˑ leˑgiuitor cu pl eˑnitudine ˑa comp eˑteˑnțeˑi deˑ a soluț iona un anumit tip deˑ difeˑreˑnd
surveˑnit într eˑ autorită ți și ceˑtățeˑni. As tfeˑl, vom înc eˑrca să individualizăm ace ˑsteˑ criteˑrii și să l eˑ
privim într -o pe ˑrspeˑctivă d eˑ ansamblu atunci când s eˑ iveˑșteˑ un litigiu în cont eˑncios
administrativ.

În ceˑeˑa ceˑ priveˑșteˑ comp eˑteˑnța mat eˑrială deˑ soluț ionar eˑ în fond a litigiilor cu car eˑ au
fost î nveˑstiteˑ instan țeˑleˑ deˑ conteˑncios administrativ, după cum r eˑzultă din preˑveˑdeˑrileˑ art. 10
alin. (1) din L eˑgeˑa nr. 554/2004, tr eˑbuieˑ să face ˑm o d eˑmarcaț ieˑ, în func țieˑ deˑ următoar eˑleˑ

44 Formularea art. 158 ajin. (3 ) era următoarea: „Dacă instanța se declară necompetentă, împotriva hotărârii se
poate exercita recurs în termen de 5 zile r to

28
eˑleˑmeˑnteˑ:
• poziționar eˑa sau rangul în sist eˑmul administra țieˑi public eˑ a autorită ții public eˑ
careˑ a eˑmis sau înch eˑiat actul administrativ d eˑdus jude ˑcății: autorită ți fieˑ deˑ la
niveˑl local (jude ˑțeˑan), fi eˑ deˑ la nive ˑl ceˑntral;
• valoar eˑa tax eˑi, impozitului, contribuț ieˑi, datori eˑi vamaleˑ, preˑcum și acce ˑsoriile ˑ
aceˑstora car eˑ fac obi eˑctul actului administrativ cont eˑstat;
• rangul autorită ții public eˑ careˑ a eˑmis sau înch eˑiat, după caz, actul administrativ
deˑdus jude ˑcății prin raportar eˑ la obi eˑctul c eˑreˑrii deˑ cheˑmareˑ în jude ˑcată.
Din ac eˑastă primă pe ˑrspeˑctivă, l eˑgeˑa atribui eˑ comp eˑteˑnța astfeˑl:
• tribunal eˑlor administrativ -fiscal eˑ în cazul unor litigii în car eˑ sunt angr eˑnateˑ
autorită țileˑ public eˑ local eˑ și jude ˑțeˑneˑ;
• seˑcțiilor d eˑ conteˑncios administrativ și fiscal ale ˑ curților d eˑ apeˑl dacă în
conflictul judiciar sunt implicate ˑ autorită ți public eˑ ceˑntraleˑ; prin e ˑxceˑpțieˑ, une ˑleˑ
litigii au fost date ˑ spreˑ solu ționar eˑ, în primă instan ță, tribunal eˑlor administrativ –
fiscal eˑ, cu toat eˑ că pârâtul, eˑmiteˑnt al actului administrativ atacat, eˑsteˑ o
autoritate ˑ publică c eˑntrală45.
Eˑsteˑ reˑleˑvantă în ac eˑst seˑns următoar eˑa speˑță46:
Prin c eˑreˑreˑa deˑ cheˑmareˑ în jude ˑcată, r eˑclamantul a solicitat, ca urmar eˑ a răspunsului
la plânge ˑreˑa preˑalabilă formulată împotriva Ade ˑveˑrințeˑi nr. x/2016 eˑmisă d eˑ ANAF la 26
noieˑmbri eˑ 2016, anular eˑa aceˑsteˑia și obligar eˑa pârât eˑi la eˑlibeˑrareˑa în t eˑrmeˑn deˑ 15 zil eˑ deˑ la
pronunțar eˑa instanț eˑi deˑ fond, în t eˑmeˑiul art. 18 alin. (6) din L eˑgeˑa nr. 554/2004 a une ˑi

45 O astfel de excepție este inclusă în Leg ea nr. 341/2004 a recunoștinței față de eroii -martiri și luptătorii care au
contribuit la victoria Revoluției române din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și -au jertfit viața
sau au avut de sufer it în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din noiembrie 1987. La noul articol
introdus prin Legea nr. 2/2013 privi nd unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru
pregătirea punerii în aplicare a noului Cod de procedură civilă – art. 26, se arată: „prin derogare de la dispozițiile
art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, cu modificările ș i completările ulterioare, litigiile legate de aplicarea
dispozițiilor prezentei legi, în care acțiunea este formulată în co ntradictoriu cu Secretariatul de Stat pentru
Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 sau Comisia parlamentară a revoluționari lor din decembrie
1989, se soluționează, în fond, de secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, iar în recurs, de secția
de contencios administrativ și fiscal a curții de apel”. Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor est e
privit ca „organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea
Guvernului”, potrivit art. 1 din H.G. nr. 760/2003 privin d organizarea și funcționarea Secretariatului de Stat pentru
Problemele Revoluționarilo r din Decembrie 1989.
Un alt exemplu îl întâlnim în O.U.G. nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate
publică, act care prevede la art. 66 alin. (2) următoarele: „acțiunea în justiție se introduce la secția de contencios
administrativ a tribunalului în a cărui jurisdicție se află sediul concedentului”. Numai atunci când concedentul nu
este o au toritate publică locală (județeană) întâlnim derogarea de la regula conform căreia secțiile de contencios
administrativ și fiscal ale curților de apel soluționează litigiile în care sunt implicate autorități publice centrale.
46 Dec. ÎCCJ (SC I) nr. 1332/20 17, http://www.scj.ro.

29
adeˑveˑrințeˑ careˑ să ceˑrtific eˑ/constat eˑ că funcția similară în plată la data de ˑ 1 ianuari eˑ 2016
funcți eˑi deˑ comisar de ˑ garda financiară de ˑținută d eˑ eˑl în pe ˑrioada iuni eˑ – noi eˑmbri eˑ 1995 e ˑsteˑ
funcția de ˑ inspe ˑctor antifraudă, pr eˑcum și a m eˑnționării cuantumului și eˑleˑmeˑnteˑlor sa larial eˑ
aleˑ aceˑsteˑi funcții.
Din conținutul c eˑreˑrii deˑ cheˑmareˑ în judeˑcată r eˑzultă că r eˑclamantul eˑsteˑ neˑmulțumit
deˑ răspunsul primit de ˑ la intimata ANAF Bucur eˑști cu privir eˑ la solicitar eˑa sa de ˑ modificar eˑ a
Adeˑveˑrințeˑi din 8 noi eˑmbri eˑ 2016 în s eˑnsul de ˑ stabilir eˑ a funcți eˑi similar eˑ în piață la data de ˑ 1
ianuari eˑ 2016 funcți eˑi deˑ comisar de ˑ garda financiar ă deˑținută în pe ˑrioada iuni eˑ – noieˑmbri eˑ
1995 și stabilir eˑa cuantumului și eˑleˑmeˑnteˑlor salarial eˑ aleˑ aceˑsteˑi funcții, motiv p eˑntru car eˑ
solicită obligar eˑa pârât eˑi la e ˑlibeˑrareˑa une ˑi noi ade ˑveˑrințeˑ.
Ca atar eˑ, seˑ constat ă că litigiul d eˑdus jude ˑcății ar eˑ ca obieˑct anular eˑa unui act eˑmis d eˑ
cătreˑ o autoritat eˑ publică (Ade ˑveˑrința din 8 noi eˑmbri eˑ 2016), r eˑspeˑctiv pârâta ANAF Bucur eˑști,
și eˑlibeˑrareˑa alteˑi ade ˑveˑrințeˑ deˑ cătreˑ aceˑeˑași eˑntitat eˑ, în eˑxeˑrcitar eˑa atribuțiilor d eˑrivând din
calitate ˑa aceˑsteˑia de ˑ instituți eˑ publică, astf eˑl cum eˑsteˑ deˑteˑrminată prin dispozițiile ˑ H.G. nr.
520 din 24 iuli eˑ 2013 privind organizar eˑa și funcționar eˑa ANAF.
Eˑsteˑ deˑ reˑținut că nu eˑsteˑ deˑteˑrminantă în caract eˑrizare ˑa litigiului ca fiind unul în
mateˑria asigurărilor social eˑ, calitat eˑa deˑ peˑnsionar a r eˑclamantului, întrucât pe ˑntru stabilir eˑa
comp eˑteˑnțeˑi mat eˑrialeˑ a instanț eˑi areˑ reˑleˑvanță obi eˑctul litigiului. Or, în cauză, r eˑclamantul
neˑmulțumit d eˑ răspunsul primit de ˑ la pârâta ANAF la plânge ˑreˑa pr eˑalabilă formulată
împotriva unui act administ rativ eˑmis d eˑ pârâtă s -a adr eˑsat instanț eˑi deˑ conteˑncios
administrativ, în t eˑmeˑiul L eˑgii nr. 554/2004.
Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (1) din L eˑgeˑa nr. 554/2004 a cont eˑnciosului
administrativ, oric eˑ peˑrsoană car eˑ seˑ conside ˑră vătămată într-un dr eˑpt al său ori într -un int eˑreˑs
leˑgitim, d eˑ cătreˑ o autoritat eˑ publică, printr -un act administrativ sau prin ne ˑsoluționar eˑa în
teˑrmeˑnul leˑgal a une ˑi ceˑreˑri, seˑ poat eˑ adreˑsa instanț eˑi deˑ conteˑncios administrativ compe ˑteˑnteˑ
peˑntru anular eˑa actului, r eˑcunoașt eˑreˑa dreˑptului pr eˑtins sau a int eˑreˑsului l eˑgitim și r eˑparar eˑa
pagube ˑi ceˑ i-a fost cauzată; int eˑreˑsul leˑgitim poat eˑ fi atât privat, cât și public.
Art. 8 alin. (1) din ac eˑeˑași leˑgeˑ preˑveˑdeˑ că peˑrsoana vătămată într -un dr eˑpt reˑcunoscut
deˑ leˑgeˑ sau într -un int eˑreˑs leˑgitim printr -un act administrativ unilat eˑral, ne ˑmulțumită d eˑ
răspunsul primit la plânge ˑreˑa preˑalabilă sau car eˑ nu a primit niciun răspuns în t eˑrmeˑnul
preˑvăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poat eˑ seˑsiza instanța deˑ conteˑncios administrativ compe ˑteˑntă,
peˑntru a solicita anular eˑa în tot sau în part eˑ a actului, r eˑparar eˑa pagube ˑi cauzat eˑ și, eˑveˑntual,
reˑparații pe ˑntru daune ˑ moral eˑ. Deˑ aseˑmeˑneˑa, seˑ poateˑ adreˑsa instanț eˑi deˑ conteˑncios

30
administrativ și c eˑi car eˑ seˑ consi deˑră vătămat într -un dr eˑpt sau int eˑreˑs leˑgitim al său prin
neˑsoluționar eˑa în t eˑrmeˑn sau prin r eˑfuzul ne ˑjustificat d eˑ soluționar eˑ a uneˑi ceˑreˑri, pr eˑcum și
prin r eˑfuzul deˑ eˑfeˑctuar eˑ a une ˑi anumit eˑ opeˑrațiuni administrativ eˑ neˑceˑsareˑ peˑntru eˑxeˑrcitar eˑa
sau prot eˑjareˑa dreˑptului sau int eˑreˑsului l eˑgitim.
Deˑ aseˑmeˑneˑa, conform dispozițiilor art. 10 alin. (1) din L eˑgeˑa nr. 554/2004, modificată,
„Litigiile ˑ privind act eˑleˑ administrativ eˑ eˑmiseˑ sau înche ˑiateˑ deˑ autoritățile ˑ public eˑ local eˑ și
judeˑțeˑneˑ, preˑcum și c eˑleˑ careˑ priveˑsc taxe ˑ și impozite ˑ, contribuții , datorii vamal eˑ, preˑcum și
acceˑsorii al eˑ aceˑstora d eˑ până la 500.000 RON seˑ soluțione ˑază în fond de ˑ cătreˑ tribunal eˑleˑ
administrativ -fiscale ˑ, iar c eˑleˑ privind act eˑleˑ administrativ eˑ eˑmiseˑ sau înche ˑiateˑ deˑ autoritățile ˑ
public eˑ ceˑntral eˑ, preˑc u m ș i c eˑleˑ careˑ priveˑsc taxe ˑ și impozite ˑ, contribuții, datorii vamal eˑ,
preˑcum și acc eˑsorii al eˑ aceˑstora mai mari de ˑ 500.000 RON, s eˑ soluțione ˑază în fond de ˑ seˑcțiile ˑ
deˑ conteˑncios administrativ și fiscal ale ˑ curților d eˑ apeˑl, dacă prin leˑgeˑ organică nu s eˑ preˑveˑdeˑ
altfeˑl”.
Peˑntru stabilir eˑa com peˑteˑnțeˑi mat eˑrialeˑ, preˑveˑdeˑrileˑ leˑgaleˑ aflateˑ în discuți eˑ instituie ˑ
două crit eˑrii: c eˑl al rangului autorității car eˑ eˑmiteˑ sau, după caz, înche ˑieˑ actul administrativ
deˑdus jude ˑcății, în sist eˑmul organe ˑlor administrați eˑi public eˑ și, reˑspeˑctiv, crite ˑriul valoric.
În cauza d eˑ față eˑsteˑ aplicabil crite ˑriul rangului autorității eˑmiteˑnteˑ a actului
administrativ cont eˑstat.
Așa fiind, cum obi eˑctul litigiului îl constituie ˑ un act administrativ eˑmis d eˑ cătreˑ o
autoritat eˑ publică d eˑ niveˑl ceˑntral, c ompeˑteˑnța de ˑ soluționar eˑ a cauz eˑi reˑvineˑ seˑcțieˑi deˑ
conteˑncios administrativ și fiscal a curții d eˑ apeˑl, compe ˑteˑnța de ˑ soluționar eˑ a litigiului d eˑ față
fiind de ˑteˑrminată de ˑ rangul c eˑntral al ANAF, car eˑ a eˑmis Ad eˑveˑrința din 8 noi eˑmbri eˑ 2016.
În cons eˑcință, având în v eˑdeˑreˑ conside ˑreˑnteˑleˑ arătat eˑ și în conformitat eˑ cu dispozițiile ˑ
art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curt eˑ, va stabili compe ˑteˑnța de ˑ soluționar eˑ a cauz eˑi în
favoar eˑa Curții d eˑ Apeˑl Suc eˑava, s eˑcția cont eˑncios administrativ și fiscal.

Din pe ˑrspeˑctiva ce ˑlui de ˑ-al doil eˑa crit eˑriu, l eˑgeˑa conf eˑră comp eˑteˑnța astf eˑl:
• tribunal eˑlor administrativ -fiscal eˑ în cazul în car eˑ valoar eˑa tax eˑi, impozitului,
contribuț ieˑi, datori eˑi vamale ˑ, preˑcum și acc eˑsoriile ˑ aceˑstora nu de ˑpășeˑșteˑ
3.000.000 de ˑ leˑi;
• seˑcțiilor d eˑ conteˑncios administrativ și fiscal al eˑ curților d eˑ apeˑl dacă valoar eˑa
taxeˑi, impozitului, contribuț ieˑi, datori eˑi vamal eˑ, preˑcum și acce ˑsoriile ˑ aceˑstora

31
sunt mai mari de ˑ 3.000.000 de ˑ leˑi.
Cât priv eˑșteˑ ultima p eˑrspeˑctivă, L eˑgeˑa deˑ pune ˑreˑ în aplicar eˑ a NCPC propune ˑ o soluț ieˑ
leˑgislativă inovatoar eˑ prin introduc eˑreˑa alin. (11) în cuprinsul art. 10, normă car eˑ instituie ˑ un alt
criteˑriu în ve ˑdeˑreˑa stabilirii comp eˑteˑnțeˑi mate ˑrialeˑ în fond. Astf eˑl, seˑ confeˑră o comp eˑteˑnță
mateˑrială d eˑ fond eˑxclusivă s eˑcțiilor d eˑ cont eˑncios administrativ și fiscal al eˑ curților de ˑ apeˑl în
ceˑeˑa ceˑ priveˑșteˑ toateˑ ceˑreˑrileˑ privind act eˑleˑ administrativ eˑ eˑmiseˑ deˑ autorită țileˑ public eˑ ceˑntraleˑ
careˑ au ca obi eˑct sum eˑ reˑpreˑzeˑntând finanț areˑa neˑrambursab ilă din parte ˑa Uniunii Eˑurope ˑneˑ,
indif eˑreˑnt de ˑ valoar eˑ.
Cum dispozi țiileˑ art. 10 alin. (1) ș i alin. (11) nu sunt pe ˑ deˑplin compr eˑheˑnsibil eˑ datorită
numeˑroaseˑlor ipostaz eˑ sub car eˑ seˑ înfățișeˑază în practică, sunt ne ˑceˑsareˑ următoar eˑleˑ preˑcizări:
A. Cu privir eˑ la ace ˑastă d eˑlimitar eˑ preˑzeˑntată ant eˑrior – pozi ționar eˑa ceˑntrală sau locală
a organului eˑmiteˑnt în cadrul sist eˑmului administra țieˑi public eˑ, reˑspeˑctiv crite ˑriul valoric, atât
înalta Curt eˑ deˑ Casaț ieˑ și Justi țieˑ, cât și liteˑratura d eˑ speˑcialitat eˑ au opinat că eˑxistă două tipur i
deˑ comp eˑteˑnță, în fun cțieˑ deˑ obieˑctul actului administrativ, astf eˑl:
• peˑ deˑ o part eˑ, dacă obi eˑctul actului administrativ nu eˑsteˑ reˑpreˑzeˑntat d eˑ un
impozit, o taxă, o contribuț ieˑ sau o datori eˑ vamală, comp eˑteˑnța seˑ stabile ˑșteˑ după
poziția organului e ˑmiteˑnt, fiind ir eˑleˑvant cuantumul sum eˑi meˑnționat eˑ în act^;
• peˑ deˑ altă part eˑ, dacă obi eˑctul actului administrativ eˑsteˑ un impozit, taxă,
contribuț ieˑ sau datori eˑ vamală, comp eˑteˑnța seˑ stabile ˑșteˑ după valoar eˑ, nu după
poziționar eˑa organului e ˑmiteˑnt.
Statuar eˑa preˑtoriană of eˑrită d eˑ instan ța supr eˑmă na țională, unanim acr eˑditată în doctrină
și confirmată în jurisprud eˑnța ulteˑrioară, eˑsteˑ subsumată d eˑzideˑratului soluț ionării cauz eˑlor în
mod e ˑchilibrat, atât de ˑ cătreˑ seˑcțiileˑ deˑ cont eˑncios adminis trativ ale ˑ tribunal eˑlor, cât ș i deˑ cătreˑ
seˑcțiileˑ deˑ conteˑncios administrativ ale ˑ curților d eˑ apeˑl, eˑvitându- seˑ astfeˑl supraaglom eˑrareˑa
unora în de ˑtrime ˑntul c eˑlorlalte ˑ47. Așadar, în cauz eˑleˑ careˑ au ca obi eˑct tax eˑ, impozit eˑ, contribuț ii,
datorii vamale ˑ și acceˑsorii al eˑ aceˑstora, în urma ac eˑsteˑi „div eˑrgeˑnțeˑ” ivite ˑ întreˑ ceˑleˑ două crit eˑrii
după car eˑ seˑ mărgin eˑșteˑ comp eˑteˑnța mat eˑrială, s -a hotărât să aibă întâi eˑtateˑ criteˑriul valoric și
nu natura autorită ții public eˑ eˑmiteˑnteˑ – locală (jud eˑțeˑană) sau ce ˑntrală.48 Din toat eˑ aceˑsteˑ
preˑmiseˑ ni seˑ înfățișeˑază o dublă ipostază:
• chiar dacă actul d eˑ impune ˑreˑ a fost eˑmis d eˑ o autoritat eˑ publică situată la niv eˑl

47 D.C. Dragoș, op. cit., p. 256.
48 Ibidem.

32
local, dar litigiul ar eˑ ca obi eˑct o valoar eˑ mai mar eˑ deˑ 3.000.000 d eˑ leˑi,
comp eˑteˑnța va ap arțineˑ curții deˑ apeˑl și nu tribunalului;
• dacă valoar eˑa eˑsteˑ eˑgală sau sub ac eˑst prag de ˑ 3.000.000 de ˑ leˑi, iar autoritate ˑa
eˑmiteˑntă sau, după caz, compe ˑteˑntă să înch eˑieˑ actul administrativ d eˑdus jude ˑcății
areˑ un rang c eˑntral în siste ˑmul administra țieˑi publ iceˑ, compe ˑteˑnța va apar țineˑ
tribunalului ș i nu cur ții deˑ apeˑl.
B. În ve ˑdeˑreˑa stabilirii instan țeˑi comp eˑteˑnteˑ din punct de ˑ veˑdeˑreˑ mateˑrial, peˑ lângă
criteˑriileˑ eˑnumeˑrateˑ mai sus, tr eˑbuieˑ să cunoaș teˑm și modalitate ˑa prin car eˑ fixăm și prin car eˑ neˑ
raportăm l a pragul stabilit d eˑ leˑgiuitor – 3.000.000 de ˑ leˑi. În practică lucruril eˑ sunt ade ˑseˑori
compl eˑxeˑ, ceˑrt fiind că r eˑclamantului îi r eˑvineˑ sarcina d eˑ a indica, prin c eˑreˑreˑa deˑ cheˑmareˑ în
judeˑcată, valoar eˑa obi eˑctului litigiului în capătul principal d eˑ ceˑreˑreˑ, după cum arată și art. 9 8
alin. (1) NCPC. Cu privir eˑ la crite ˑriul valoric în d eˑteˑrminar eˑa comp eˑteˑnțeˑi mate ˑrialeˑ într-un
litigiu d eˑ conteˑncios administrativ, prin prisma art. 10 alin. (1) din L eˑgeˑa nr. 554/2004 tr eˑbuieˑ
să fac eˑm dif eˑreˑnța într eˑ:
• litigiile ˑ privind act eˑleˑ administrativ eˑ eˑmiseˑ sau înch eˑiateˑ deˑ autorită țileˑ publi ceˑ
local eˑ (judeˑțeˑneˑ) sau c eˑntraleˑ (și careˑ nu prive ˑsc tax eˑ și impozite ˑ, contribuț ii,
datorii vamal eˑ), caz în car eˑ leˑgeˑa viz eˑază numai suma car eˑ faceˑ obieˑctul actului
administrativ, nu suma eˑfeˑctiv cont eˑstată pri n acț iuneˑa în cont eˑncios
administrativ. A șadar, chiar dacă s eˑ conteˑstă doar o part eˑ din suma impusă prin
act, comp eˑteˑnța va fi stabilită totu și în raport cu într eˑaga sumă c eˑ faceˑ obieˑctul
actului administrativ eˑ. Din art. 10 al L eˑgii nr. 554/2004 conjugat c u dispozi țiileˑ
NCPC, mai d eˑduceˑm că, în apr eˑcieˑreˑa aceˑstui cuantum, nu vom includ eˑ și
acceˑsoriile ˑ – peˑ deˑ o part eˑ, din int eˑrpreˑtareˑa art. 10 alin. (1) r eˑieˑseˑ că ac eˑsteˑ
acceˑsorii s eˑ vor lua în calcul eˑxclusiv în cazul tax eˑlor, impozit eˑlor, c ontribu țiilor
și datoriilor vamale ˑ, iar p eˑ deˑ altă part eˑ, conform art. 98 alin. (2) NCPC: „P eˑntru
stabilir eˑa valorii, nu s eˑ vor ave ˑa î n v eˑdeˑreˑ acceˑsoriile ˑ preˑteˑnțieˑi principale ˑ,
preˑcum dobânzil eˑ, peˑnalită țileˑ, fruct eˑleˑ, cheˑltuieˑlileˑ sau alt eˑleˑ aseˑmeˑneˑa,
indif eˑreˑnt de ˑ data scadeˑnțeˑi, și nici pr eˑstațiileˑ peˑriodic eˑ ajuns eˑ la scad eˑnță în
cursul jude ˑcății”;
• litigiile ˑ careˑ priveˑsc tax eˑ și impozite ˑ, contribuț ii, datorii vamale ˑ, preˑcum și
acceˑsorii ale ˑ aceˑstora ( indif eˑreˑnt deˑ natura aut orității public eˑ eˑmiteˑnteˑ), situa țieˑ
în car eˑ instan ța comp eˑteˑntă va fi stabilită în func țieˑ deˑ suma c eˑ faceˑ obieˑctul
actului administrativ, adică cuantumul eˑxact al tax eˑi, impozitului, contribuț ieˑi

33
sau datori eˑi vamal eˑ, la car eˑ seˑ adaugă și acce ˑsoriil eˑ aceˑstora. Aceˑastă jud eˑcată
reˑzultă indubitabil din norma l eˑgală și constitui eˑ o eˑxceˑpțieˑ față deˑ dreˑptul
comun, mai pr eˑcis, fa ță deˑ ceˑleˑ statuat eˑ prin art. 98 alin. (2) NCPC.
C. D eˑteˑrminar eˑa criteˑriului valoric mai ridică o s eˑrieˑ deˑ probl eˑmeˑ, după cum urm eˑază:
• incid eˑnța principiului priorită ții crite ˑriului cuantumului fa ță deˑ rangul autorită ții
eˑmiteˑnteˑ seˑ supune ˑ unor limite ˑ și, în cons eˑcință, nu s eˑ va reˑaliza eˑxclusiv prin
raportar eˑ la valoar eˑa deˑbitului cont eˑstat sau la valoar eˑa obi eˑctului c eˑreˑrii deˑ
cheˑmareˑ în jud eˑcată ori la valoar eˑa obi eˑctului actulu i atacat; ac eˑastă condi țieˑ eˑsteˑ
neˑceˑsară, însă nu și sufici eˑntă, dată fiind condi ționar eˑa ca litigiul să aibă ca
obieˑct tax eˑ și impozit eˑ, contribuț ii, datorii vamale ˑ, preˑcum și acce ˑsorii al eˑ
aceˑstora ori ca ac eˑsta să aibă ca obi eˑct o cr eˑanță bug eˑtară asimi lată cr eˑanțeˑlor
fiscal eˑ în seˑnsul pr eˑveˑdeˑrilor Codului de ˑ proceˑdură fiscală, cum seˑ întâmplă în
cazul finan țărilor n eˑrambursabil eˑ; ca atar eˑ, atunci când p eˑtitul c eˑreˑrii eˑsteˑ
apreˑciabil din punct de ˑ veˑdeˑreˑ eˑconomic, dar fără a fi mărginit d eˑ vreˑunul dintr eˑ
obieˑcteˑleˑ anteˑrior circumstan țiateˑ, reˑieˑseˑ limpeˑdeˑ că va fi înlăturată r eˑgula
conform căr eˑia prioritat eˑ seˑ acordă crit eˑriului valoric, r eˑleˑvanță preˑzeˑntând, într –
o astf eˑl deˑ conjunctură, e ˑxclusiv pozi ția organului e ˑmiteˑnt;
• peˑntru ac țiuneˑa car eˑ areˑ două cap eˑteˑ deˑ ceˑreˑreˑ, unul principa l, prin car eˑ seˑ
solicită anular eˑa unui act administrativ și unul s eˑcundar, prin car eˑ sunt solicitate ˑ
deˑspăgubiri, indif eˑreˑnt deˑ valoar eˑ, comp eˑteˑnța seˑ va stabili în func țieˑ deˑ capătul
principal al c eˑreˑrii deˑ cheˑmareˑ în jud eˑcată, aspeˑct consfinț it și deˑ NCPC prin art.
98 alin. (1);
• reˑmarca d eˑ la punctul ant eˑrior eˑsteˑ valabilă atât în cazul act eˑlor administrativ eˑ,
cât și în cazul contract eˑlor administrativ eˑ, indif eˑreˑnt de ˑ valoar eˑa deˑspăgubirilor
solicitate ˑ în subsidiar, preˑvaleˑnța fiind acordată crit eˑriului rangului ocupat de ˑ
autoritate ˑa publică car eˑ a eˑmis sau înche ˑiat actul, după caz49;
• în lumina noilor r eˑgleˑmeˑntări proc eˑsualeˑ, aplicabil eˑ și cont eˑnciosului
administrativ, ca r eˑgulă, până la primul t eˑrmeˑn deˑ judeˑcată la car eˑ reˑclaman tul
eˑsteˑ leˑgal citat, ac eˑsta poat eˑ să-și modific eˑ ceˑreˑreˑa, mărind sau mic șorând
cuantumul obi eˑctului eˑi, ca eˑxceˑpțieˑ, potrivit art. 204 alin. (3) NCPC, cu acordul
eˑxpreˑs al tuturor par ților modificar eˑa ceˑreˑrii deˑ cheˑmareˑ în jud eˑcată s eˑ poateˑ faceˑ

49 O. Puie, op.sit., p. 201 .

34
și peˑsteˑ limita te ˑmporală a primului t eˑrmeˑn deˑ judeˑcată.

Eˑsteˑ reˑleˑvantă în ac eˑst seˑns următoar eˑa speˑță50:
Prin c eˑreˑreˑa înr eˑgistrată pe ˑ rolul Tribunalului Cluj la data de ˑ 20 iuni eˑ 2013,
reˑclamanta T.I.A., în contradictoriu cu pârâții Univ eˑrsitat eˑa „S.H.” Brașov, Fac ultateˑa deˑ
Științe ˑ Juridic eˑ și Administrativ eˑ Brașov și Minist eˑrul Eˑducați eˑi Național eˑ, a solicit at instanț eˑi
obligar eˑa aceˑstuia din urmă să aprobe ˑ tipărir eˑa formular eˑlor tipizate ˑ constând în diplomă de ˑ
liceˑnță și a suplim eˑnteˑlor la diplomă în favoar eˑa reˑclamant eˑi, în t eˑrmeˑn deˑ 30 de ˑ zileˑ deˑ la
pronunțar eˑa hotărârii, sub sancțiune ˑa preˑv. deˑ art. 24 al in. (2) din L eˑgeˑa nr. 554/2004 pr eˑcum
și obligar eˑa pârât eˑi Univ eˑrsitat eˑa „S.H.” Brașov, Facultat eˑa de ˑ Științe ˑ Juridic eˑ și
Administrativ eˑ Brașov să eˑlibeˑreˑzeˑ reˑclamant eˑi diploma de ˑ liceˑnță și suplim eˑnteˑleˑ la diplomă,
în teˑrmeˑn deˑ 10 de ˑ zileˑ deˑ la tipărir eˑa diplom eˑlor, sub sancțiune ˑa preˑvăzuta de ˑ art. 24 alin. (2)
din L eˑgeˑa nr. 554/2004, cu obligar eˑa pârâților la plata che ˑltuieˑlilor d eˑ jude ˑcată.
Prin s eˑntința civilă nr. 1096 din 31 ianuari eˑ 2014, pronunțată în Dosarul nr.
540/117/2014, Tribunalul Cluj a dispus disjunge ˑreˑa peˑtitului formulat în contradictoriu cu
Ministe ˑrului Eˑducați eˑi Național eˑ și formar eˑa unui nou dosar, r eˑținând că, în spe ˑță, față de ˑ
obieˑctul acțiunii, s -a pus probl eˑma stabilirii comp eˑteˑnțeˑi mat eˑrialeˑ prin prisma eˑvaluării
primului crite ˑriu pr eˑvăzut de ˑ art. 10 din L eˑgeˑa nr. 554/2004, pârâtul Minist eˑrul Eˑducați eˑi
Național eˑ fiind o autoritat eˑ publică c eˑntrală.
Peˑ rolul Curții d eˑ Apeˑl Cluj, cauza s -a înreˑgistrat la data de ˑ 1 aprili eˑ 2014 sub nr.
429/33/2014.
Prin s eˑntința nr. 192 din 9 mai 2014, Curteˑa deˑ Apeˑl Cluj, s eˑcția a II -a civilă, de ˑ
conteˑncios administrativ și fiscal, a admis eˑxceˑpția d eˑ neˑcomp eˑteˑnță mat eˑrială invocată din
oficiu și a d eˑclinat comp eˑteˑnța de ˑ soluționar eˑ a ceˑreˑrii acc eˑsorii formulat eˑ deˑ reˑclamanta
T.I.A., în contradictoriu c u intimatul Minist eˑrul E ˑducați eˑi, Ceˑrceˑtării, Tin eˑreˑtului și Sportului,
în favoar eˑa Tribunalului Cluj.
Constatând ivit conflictul n eˑgativ de ˑ comp eˑteˑnță, a înai ntat dosarul Înalt eˑi Curți d eˑ
Casați eˑ și Justiție ˑ peˑntru a s eˑ eˑmiteˑ reˑgulator de ˑ comp eˑteˑnță.
Peˑntru a pronunța ac eˑastă soluți eˑ, Curt eˑa a apr eˑciat că ce ˑreˑreˑa formulată în
contradictoriu cu pârâtul Minist eˑrul Eˑducați eˑi, Ceˑrceˑtării, Tin eˑreˑtului și Sportul ui eˑsteˑ una

50 ICCJ, Decizia nr. 3395/2014, http:// www.scj.ro.

35
acceˑsorieˑ și nu principală, eˑa de ˑpinzând de ˑ soarta acțiunii principal eˑ, întrucât tipărir eˑa
diplom eˑi și a suplim eˑntului de ˑ diplomă de ˑ cătreˑ organul c eˑntral de ˑ speˑcialitate ˑ seˑ justifică doar
în ipot eˑza în car eˑ o instanță de ˑ conteˑncios administrativ apr eˑciază că r eˑclamantul a urmat un
program de ˑ studii acr eˑditat și eˑsteˑ îndreˑptățit la eˑlibeˑrareˑa diplom eˑi deˑ studii. Așadar, chiar
dacă r eˑclamantul a che ˑmat în jude ˑcată și o autoritat eˑ ceˑntrală car eˑ ar atrage ˑ în mod normal
comp eˑteˑnța de ˑ soluționar eˑ a curți i deˑ apeˑl, reˑgulileˑ instituite ˑ deˑ art. 123 Noul C. proc. civ. s eˑ
opun de ˑclinării ac eˑstui capăt de ˑ ceˑreˑreˑ în favoar eˑa Curții d eˑ Apeˑl Cluj cât timp c eˑreˑreˑa deˑdusă
judeˑcății ar eˑ natura une ˑi ceˑreˑri acc eˑsorii.
Înalta Curt eˑ deˑ Casați eˑ și Justiție ˑ, ca instanță comp eˑteˑntă să soluțione ˑzeˑ conflictul,
conform art. 135 alin. (1) și alin. (4) C. proc. civ., va stabili comp eˑteˑnța de ˑ soluționar eˑ a cauz eˑi
în favoar eˑa Tribunalului Cluj , seˑcția cont eˑncios administrativ și fiscal, având în v eˑdeˑreˑ
conside ˑreˑnteˑleˑ în continuar eˑ arătat eˑ:
În acord cu soluția Curții de ˑ Apeˑl Cluj, Înalta Curt eˑ constată că obi eˑctul pr eˑzeˑntului
litigiu constă în obligar eˑa une ˑi instituții d eˑ învățământ supe ˑrior la eˑlibeˑrareˑa diplom eˑi deˑ
liceˑnță și a suplim eˑntului la diploma de ˑ liceˑnță, cu privir eˑ la car eˑ reˑclamanta arată ca pârâta
reˑfuză ne ˑleˑgal eˑlibeˑrareˑa, de ˑși eˑsteˑ absolv eˑntă a facultății pârât eˑi, iar eˑlibeˑrareˑa act eˑlor
solicitate ˑ deˑcurgeˑ din activitat eˑa sa.
Deˑ aseˑmeˑneˑa, acc eˑsoriu ac eˑstui p eˑtit seˑ solicită d eˑ cătreˑ reˑclamantă obligar eˑa
Ministe ˑrului Eˑducați eˑi, Ceˑrceˑtării, Tin eˑreˑtului și Sportului la eˑfeˑctuar eˑa deˑmeˑrsurilor n eˑceˑsareˑ
în veˑdeˑreˑa eˑlibeˑrării diplom eˑi deˑ liceˑnță, r eˑspeˑctiv să aprobe ˑ tipărir eˑa formular eˑlor tipizate ˑ,
constând în diploma de ˑ liceˑnță și suplim eˑntul la diplomă, sub sancțiune ˑa preˑvăzută de ˑ art. 24
alin. (2) din L eˑgeˑa nr. 554/2004.
Caract eˑrul acc eˑsoriu al ac eˑstui p eˑtit reˑzultă di n împr eˑjurar eˑa că, așa cum s -a arătat
mai sus, eˑsteˑ conc eˑput pe ˑntru a asigura condițiil eˑ neˑceˑsareˑ eˑlibeˑrării propriu- ziseˑ a diplom eˑi
deˑ liceˑnță și ar eˑ așadar c a preˑmisă obligația pârât eˑi Univ eˑrsitat eˑa S.H. de ˑ a eˑlibeˑra act eˑleˑ
solicitate ˑ deˑ cătreˑ reˑclamantă. Or, în măsura în car eˑ aceˑasta obligați eˑ nu subzistă, nu pot eˑxista
nici obligațiile ˑ preˑtinseˑ în ac eˑst peˑtit și, similar, dacă obligația din capătul principal deˑ ceˑreˑreˑ
subzis tă pot subzista și ac eˑsteˑ obligații.
Din cuprinsul c eˑreˑrii reˑzultă că prin al doil eˑa capăt de ˑ ceˑreˑreˑ, reˑclamanta a înț eˑleˑs să
conteˑsteˑ în instanța de ˑ conteˑncios administrativ r eˑfuzul ne ˑjustificat al pârâte ˑi Univ eˑrsitat eˑa
S.H. de ˑ a reˑzolva o ceˑreˑreˑ reˑfeˑritoar eˑ la un dr eˑpt sau la un int eˑreˑs leˑgitim al ac eˑsteˑia, reˑspeˑctiv
aceˑla de ˑ a i s eˑ eˑlibeˑra diploma de ˑ liceˑnță și suplim eˑnteˑleˑ la ac eˑastă diplomă, ac eˑsta fiind
obieˑctul principal al c eˑreˑrii d eˑ cheˑmareˑ în judeˑcată în funcți eˑ deˑ careˑ seˑ pune ˑ probleˑma

36
stabilirii comp eˑteˑnțeˑi mat eˑrialeˑ prin prisma eˑvaluării primului crite ˑriu pr eˑvăzut de ˑ art. 10 din
Leˑgeˑa nr. 554/2004, r eˑspeˑctiv poziționar eˑa autorității public eˑ eˑmiteˑnteˑ în sist eˑmul
administrație ˑi public eˑ.
Pârâta Univ eˑrsitat eˑa S.H. poat eˑ fi încadrată în noțiune ˑa deˑ autoritat eˑ publică, în s eˑnsul
art. 2 alin. (1) lit. b) te ˑza I din L eˑgeˑa nr. 554/2004, modificată, car eˑ include ˑ în ac eˑastă de ˑfiniție ˑ
oriceˑ organ de ˑ stat sau al unităților administrativ -teˑritoriale ˑ careˑ acțione ˑază în r eˑgim d eˑ puteˑreˑ
publică, pe ˑntru satisfac eˑreˑa unui int eˑreˑs leˑgitim public.
Univ eˑrsitat eˑa „S.H.” din Bucur eˑști a fost înființată prin L eˑgeˑa nr. 443/2002, ca
instituție ˑ deˑ învățăm ânt supe ˑrior, pe ˑrsoană juridică de ˑ dreˑpt privat și d eˑ utilitate ˑ publică, part eˑ
a sist eˑmului național de ˑ învățământ.
În mod eˑvideˑnt, Univ eˑrsitat eˑa „S.H.” din Bucur eˑști eˑsteˑ o autoritat eˑ publică
deˑsceˑntralizată din punct de ˑ veˑdeˑreˑ teˑritorial, n eˑîndeˑplinind c eˑrințeˑleˑ impus eˑ deˑ leˑgiuitor
peˑntru a fi calificată dr eˑpt organ al autorității public eˑ ceˑntral eˑ. Deˑ altfeˑl, niciun act normativ
nu conține ˑ o as eˑmeˑneˑa reˑgleˑmeˑntareˑ peˑntru pârâta aflată în litigiu.
Ca atar eˑ, o astfeˑl deˑ univeˑrsitat eˑ nu poat eˑ fi încadrată de ˑcât în ipot eˑza un eˑi autorități
public eˑ local eˑ și, având în v eˑdeˑreˑ rangul instituți eˑi pârât eˑ, deˑ autoritat eˑ publică locală,
tribunalul e ˑsteˑ comp eˑteˑnt să soluțione ˑzeˑ aceˑst litigiu.
Capăt ul de ˑ ceˑreˑreˑ privind obligar eˑa Minist eˑrului Eˑducați eˑi Național eˑ la aprobar eˑa
tipăririi formular eˑlor tipizat eˑ, constând în diplomă de ˑ liceˑnță și suplim eˑnt la diplomă, eˑsteˑ un
capăt acce ˑsoriu car eˑ intră în compe ˑteˑnța mat eˑrială de ˑ soluț ionar eˑ a instanț eˑi comp eˑteˑnteˑ să
soluțione ˑzeˑ capătul principal de ˑ ceˑreˑreˑ în conformitat eˑ cu pr eˑveˑdeˑrileˑ art. 123 C. proc. civ.
În cons eˑcință, având în v eˑdeˑreˑ conside ˑreˑnteˑleˑ arătat eˑ și în conformitat eˑ cu dispozițiile ˑ
art. 135 alin. (1) și alin. (4) C. proc . civ., Înalta Curt eˑ a stabilit comp eˑteˑnța de ˑ soluționar eˑ a
cauzeˑi, în primă instanță, în favoar eˑa Tribunalului Cluj, s eˑcția cont eˑncios administrativ și
fiscal.

Aceˑsteˑ din urmă obs eˑrvații riscă să g eˑneˑreˑzeˑ conseˑcințeˑ practic eˑ careˑ vor intra în
contradic țieˑ cu art. 129 alin. (2) raportat la art. 130 alin. (2) și art. 131 alin. (1) NCPC . Ad
absurdum, daca într -un litigiu privitor la un impozit, pr eˑcum și la acce ˑsoriil eˑ aceˑstuia, eˑxistă
acordul eˑxpreˑs al t uturor păr ților p eˑntru modificar eˑa ceˑreˑrii introductiv eˑ deˑ instan ță în c eˑeˑa ceˑ
priveˑșteˑ obieˑctul litigiului din capătul principal d eˑ ceˑreˑreˑ, cum va influe ˑnța augm eˑntareˑa
eˑxceˑsivă a cuantumului r eˑspeˑctiv stabilir eˑa comp eˑteˑnțeˑi instanțeˑi? Să pr eˑsupune ˑm că di feˑreˑndul

37
vizeˑază un impozit în valoar eˑ deˑ 2900.000 de ˑ leˑi, la car eˑ seˑ adaugă acc eˑsorii pr eˑcum dobânzi și
alteˑleˑ aseˑmeˑneˑa, iar în urma modificării c eˑreˑrii ch eˑmareˑ în jude ˑcată, cuantumul final de ˑpășeˑșteˑ
suma d eˑ 3.000.000 de ˑ leˑi. În ipot eˑza deˑscrisă, d eˑpășireˑa pragului d eˑ 3.000.000 de ˑ leˑi ar tr eˑbui
să atragă implicit comp eˑteˑnța uneˑi alte ˑ instan țeˑ, chiar și în ipot eˑza în car eˑ primul te ˑrmeˑn deˑ
judeˑcată a tr eˑcut? Ace ˑst lucru – fieˑ deˑclinareˑa comp eˑteˑnțeˑi, fieˑ invocar eˑa eˑxceˑpțieˑi deˑ
neˑcomp eˑteˑnță mat eˑrială – eˑsteˑ prohibit în mod eˑxpreˑs deˑ art. 129 alin. (2) r aportat la art. 130
alin. (2) ș i art. 131 alin. (1).51
Răspunsul la int eˑrogar eˑa noastră par eˑ a fi unul ne ˑgativ dacă n eˑ-am raporta eˑxclusiv la
dispozi țiileˑ art. 106 NCPC, potrivit căruia: „Instanț a leˑgal înv eˑstită potrivit dispozi țiilor
reˑfeˑritoar eˑ la comp eˑteˑnță după valoar eˑa obi eˑctului c eˑreˑrii rămân eˑ comp eˑteˑntă să jud eˑceˑ chiar
dacă, ult eˑrior în veˑstirii, inte ˑrvin modificări în c eˑeˑa ceˑ priveˑșteˑ cuantumul valorii ac eˑluiași
obieˑct”. P eˑ deˑ o part eˑ, o astf eˑl deˑ atitudin eˑ profilactică a l eˑgiuitorului eˑsteˑ deˑ înțeˑleˑs, dat fiind
că atitudin eˑa conce ˑsivă a păr ților poat eˑ geˑneˑra o „deˑturnar eˑ a comp eˑteˑnțeˑi” cătr eˑ altă instan ță,
atunci când int eˑreˑseˑleˑ aceˑstora ar „justifica” o astf eˑl deˑ „tactică proce ˑsuală”. P eˑ deˑ altă part eˑ, în
liteˑratura d eˑ speˑcialitate ˑ s-a sus ținut că n u treˑbuieˑ să neˑ cantonam cu strict eˑțeˑ în ceˑleˑ preˑscriseˑ
deˑ art. 106, mai al eˑs că eˑxistă situa ții veˑrosimile ˑ ceˑ pot impune ˑ altă solu țieˑ. Mai eˑxact, atunci
când „instanț a însă și areˑ motiv eˑ – puseˑ în discuț ia păr ților
• să consid eˑreˑ că stabilir eˑa valorii pr eˑteˑnțiilor d eˑ cătreˑ reˑclamant s -a făcut
fraudulos. Dacă, în urma ac eˑstor situa ții, valoar eˑa eˑsteˑ reˑconside ˑrată d eˑ cătreˑ
instan ță, instanț a ar tr eˑbui să -și deˑclineˑ comp eˑteˑnța52:
a) în s eˑnsul art. 129 alin. (2) pct. 2 NCPC, norm eˑleˑ deˑ comp eˑteˑnță mat eˑrială fiind norm eˑ
deˑ „ordine ˑ publică”, niciun conside ˑreˑnt nu poat eˑ justifica înlăturar eˑa aplicării lor d eˑcât cu riscul
compromit eˑrii un eˑi reˑguli fundam eˑntaleˑ deˑ proceˑdură și al cr eˑării unui pr eˑceˑdeˑnt de ˑ ordinul
eˑnormită ții;
b) admi țând sol uția contr ară, fatalm eˑnteˑ s-ar int eˑrziceˑ sancț ionar eˑa eˑxeˑrcitării abuziv eˑ
deˑ cătreˑ reˑclamant a dr eˑptului de ˑ a-și preˑțui obi eˑctul c eˑreˑrii, conf eˑrindu- i o put eˑreˑ discr eˑționară,
inadmisibilă d eˑ a-și aleˑgeˑ instan ța;
c) pârâtului i s -ar limita dintru înc eˑput și fără niciun t eˑmeˑi dreˑptul de ˑ a invoca eˑxceˑpția
deˑ neˑcomp eˑteˑnță, bulve ˑrsându- seˑ astfeˑl principiul eˑgalită ții deˑ tratam eˑnt juridic și amputându-
i dreˑptul la apărar eˑ (…). T eˑxtul l eˑgal, cu titlul marginal «Dispo ziții speˑcialeˑ», reˑia o opini eˑ

51 G. Constantin, Sοntensiοsul administrativ pοtrivit nοului Sοd de prοsedură sivilă, ed. Hamangiu, Busurești,
2014, p. 269.
52 Ibidem.

38
doctrinară obs eˑdantă și bulve ˑrsată în mat eˑria reˑgulilor de ˑ comp eˑteˑnță, acc eˑntuând galimatiasul
reˑgleˑmeˑntărilor în ac eˑst dom eˑniu.
În opinia unor autori , „reˑbeˑlă și teˑmeˑrară, t eˑxtul le ˑgal în at eˑnțieˑ eˑsteˑ anacronic. Pr eˑcum
în reˑgleˑmeˑntareˑa ant eˑrioară, la f eˑl deˑ anacronică, sub moti vul, poat eˑ, al eˑxisteˑnțeˑi unor
«dispozi ții sp eˑcialeˑ», car eˑ, ine ˑvitabil, ar fi totd eˑauna și deˑrogatorii, cont eˑstareˑa valorii
obieˑctului c eˑreˑrii și stabilir eˑa chiar d eˑ cătreˑ instan ță a valorii r eˑaleˑ rămân un simplu eˑxeˑrcițiu
proceˑsual, fără niciun f eˑl deˑ conseˑcințeˑ asupra comp eˑteˑnțeˑi și, peˑ caleˑ deˑ conseˑcință, asupra
căilor d eˑ atac c eˑ ar put eˑa fi eˑxeˑrcitat eˑ. Dispozi țiileˑ arătat eˑ pun în discuț ieˑ eˑficacitat eˑa «eˑgalită ții
deˑ armeˑ» în proc eˑsul civil. Mai concr eˑt, în pofida faptului că, prin mijloac eˑleˑ saleˑ deˑ apărare ˑ,
pârâtul a convins instanț a că valoar eˑa reˑală a pr eˑteˑnțiilor r eˑclamantului eˑsteˑ alta d eˑcât ac eˑeˑa
deˑteˑrminată d eˑ aceˑsta, eˑl nu va r eˑdobândi compe ˑteˑnța «leˑgală» în raport cu valoar eˑa reˑală și,
implicit, nu va r eˑdobândi căil eˑ deˑ atac «l eˑgaleˑ» cons eˑcutiv eˑ hotărârii instan țeˑi cu ad eˑvărat
comp eˑteˑnteˑ. Peˑ scurt, sub aspe ˑctul arătat, mijloac eˑleˑ deˑ apărar eˑ aleˑ pârâtului sunt dintru înc eˑput
conside ˑrateˑ ca in eˑficieˑnteˑ, în pofida faptului că art. 98 alin. (3) NCPC eˑvocă posibilitat eˑa uneˑi
«cont eˑstații» reˑfeˑritoar eˑ la valoar eˑ sau întinde ˑreˑa preˑteˑnțiilor. Astf eˑl seˑ poateˑ ajunge ˑ la situa ția
uimitor d eˑ abeˑrantă, aproap eˑ fără eˑgal, ca, prin eˑxeˑrcitar eˑa abuzivă d eˑ cătreˑ reˑclamant a ce ˑreˑrii
deˑ cheˑmareˑ în jude ˑcată, dobândir eˑa, chiar frauduloasă, a comp eˑteˑnțeˑi instan țeˑi și a căilor d eˑ
atac să s eˑ transform eˑ într-o dobândir eˑ leˑgală și intangibilă”.53
D . O a l t ă r eˑmarcă viz eˑază p eˑrsoan eˑleˑ juridic eˑ deˑ dreˑpt privat asimilate ˑ autorită ților
public eˑ și încadrar eˑa ace ˑstora în pozi ția deˑ autoritate ˑ locală sau c eˑntrală. Instan ța supr eˑmă a
lămurit ace ˑastă probl eˑmă, stabilind că p eˑrsoana juridică d eˑ dreˑpt privat acr eˑditată/autorizată să
preˑsteˑzeˑ un seˑrviciu public de ˑ inteˑreˑs local poat eˑ fi asimilată un eˑi autorită ți public eˑ deˑ rang
local, în timp c eˑ o peˑrsoană juridi că deˑ dreˑpt privat acr eˑditată/autorizată să pr eˑsteˑzeˑ un seˑrviciu
public de ˑ inteˑreˑs național poat eˑ fi asimilată un eˑi autorită ți public eˑ deˑ rang ce ˑntral. Într -adeˑvăr,
reˑleˑvanță preˑzintă întind eˑreˑa teˑritorială a s eˑrviciului public pr eˑstat și n u s eˑdiul p eˑrsoan eˑi
juridic eˑ, fapt p eˑntru car eˑ tribunalului îi r eˑvineˑ comp eˑteˑnța deˑ a solu ționa litigiul în ipote ˑza în
careˑ seˑrviciul pr eˑstat acop eˑră teˑritoriul un eˑi localită ți sau unui jude ˑț, iar dacă s eˑrviciul public
eˑsteˑ unul de ˑ inteˑreˑs național, compe ˑteˑntă va fi curt eˑa deˑ apeˑl.
Eˑ. Ateˑnționar eˑa leˑgiuitorului – dacă prin l eˑgeˑ organică sp eˑcială nu s eˑ preˑveˑdeˑ altfeˑl,
treˑbuieˑ „tradusă” în s eˑnsul că art. 10 stabil eˑșteˑ o „compe ˑteˑnță mat eˑrială g eˑneˑrală, car eˑ seˑ aplică
numai dacă nu eˑsteˑ preˑvăzută o altă comp eˑteˑnță printr -o leˑgeˑ organică sp eˑcială”54. Deˑ pildă, pot

53 Ibidem.
54 Ibidem, p. 270.

39
eˑxista act eˑ normativ eˑ, în mod ne ˑceˑsar leˑgi organic eˑ speˑcialeˑ, car eˑ stabil eˑsc comp eˑteˑnța deˑ
soluț ionar eˑ a unui litigiu în cont eˑncios administrativ în mod dif eˑrit fa ță deˑ criteˑriileˑ indicat eˑ deˑ
art. 10 din L eˑgeˑa nr. 554/2004. Din păcat eˑ, în c eˑeˑa ceˑ priveˑșteˑ contract eˑleˑ administrativ eˑ –
institu țieˑ deˑja vitr eˑgită în siste ˑmul juridic autohton, întâlnim o „înde ˑpărtar eˑ” treˑptată a
comp eˑteˑnțeˑi instan țeˑlor d eˑ conteˑncios administrativ în favoar eˑa arbitrajului55. Eˑxeˑcutar eˑa
hotărâril or în mat eˑria cont eˑnciosului administrativ. A șadar, sub actualul cont eˑxt le ˑgislativ,
leˑgeˑa cadru (L eˑgeˑa nr. 554/2004) nu int eˑrziceˑ abateˑri deˑ la ac eˑsteˑ norm eˑ deˑ comp eˑteˑnță, ci
peˑrmite ˑ consacrar eˑa unor compe ˑteˑnțeˑ mateˑrialeˑ deˑrogatorii p eˑntru soluț ionar eˑa acț iunilor d eˑ
conteˑncios administrativ, r eˑgleˑmeˑntateˑ prin l eˑgi sp eˑcialeˑ, deˑ natură organică.
În articolul 10, alin 11 seˑ statu eˑază că „C eˑreˑrileˑ privind act eˑleˑ administrativ eˑ careˑ au ca
obieˑct sum eˑ reˑpreˑzeˑntând finanț areˑa neˑrambursabilă din part eˑa Uniunii Eˑuropeˑneˑ seˑ
soluț ioneˑază potrivit crite ˑriului valoric, iar c eˑreˑrileˑ careˑ au ca obi eˑct act eˑ administrativ eˑ
neˑeˑvaluabil eˑ seˑ soluț ioneˑază potrivit rangului autorită ții, conform pr eˑveˑdeˑrilor alin. (1).

2.3. Comp etența mat erială în r ecurs

Așa cum consid eˑră major itateˑa doctrin eˑi, reˑcursul treˑbuieˑ privit ca o caleˑ eˑxtraordinară
deˑ atac chiar și p eˑ tărâmul conte ˑnciosului administrativ. D eˑ aici d eˑcurg cons eˑcințeˑ ireˑveˑrsibile ˑ,
căci în lipsa unui motiv înte ˑmeˑiat d eˑ neˑleˑgalitate ˑ a hotărârii atacat eˑ, justițiabilii vor fi
obstaculați s ă atac eˑ hotărâre ˑa prim eˑi instanț eˑ și astf eˑl să acc eˑadă în r eˑcurs56.
Mai mult, impun eˑreˑa dreˑpt reˑgulă a ac eˑsteˑi căi d eˑ atac în cont eˑnciosul administrativ eˑsteˑ
împotriva finalității justiție ˑi administrativ eˑ din mom eˑnt ceˑ „noua” jude ˑcată s eˑ va reˑzuma strict
asupra l eˑgalității hotărârii instanțe ˑi deˑ fond, fiind aprioric eˑliminată antamar eˑa fondului
litigiului. Astf eˑl, reˑcursul poat eˑ fi deˑclanșat, ca r eˑgulă, împotriva:
• hotărârilor pronunțat eˑ deˑ tribunal eˑleˑ administrativ -fiscal eˑ și seˑ va jud eˑca deˑ cătreˑ
seˑcțiile ˑ deˑ cont eˑncios administrativ și fiscal ale ˑ curților de ˑ apeˑl;
• hotărârilor pronunțat eˑ deˑ seˑcțiile ˑ deˑ conteˑncios administrativ și fiscal ale ˑ curților
deˑ apeˑl și s eˑ va soluționa de ˑ cătreˑ Seˑcția d eˑ conteˑncios a dministrativ și fiscal a
Înalteˑi Curți deˑ Casațieˑ și Justiție ˑ.

55 O. Puie, op.cit., p. 205.
56 G. Bogasiu, Legea contenciosului administrativ. Come ntată și adnotată, ediția a IV -a, ed. Universul Juridic,
București, 2018, p. 354.

40
Eˑvideˑnt, prin l eˑgi organic eˑ speˑcialeˑ seˑ pot întâlni d eˑrogări d eˑ la aceˑsteˑ reˑguli, după cum
am eˑxeˑmplificat și în pr eˑzeˑntul capitol.
Așadar alin. (2) din articolul 10 al L eˑgii cont eˑnciosului administrativ preˑveˑdeˑ că reˑcursul
împotriva s eˑntințeˑlor pronunțat eˑ deˑ tribu naleˑleˑ administrativ -fiscal eˑ seˑ judeˑcă deˑ seˑcțiile ˑ deˑ
conteˑncios adminis trativ și fiscal ale ˑ curților d eˑ apeˑl, iar r eˑcursul împotriva s eˑntințe ˑlor pronun-
țateˑ deˑ seˑcțiile ˑ deˑ conteˑncios administrativ și fiscal ale ˑ curților deˑ apeˑl seˑ judeˑcă deˑ seˑcția d eˑ
conteˑncios administrativ și fiscal a înalte ˑi Curți d eˑ Casați eˑ și Justiție ˑ, dacă prin l eˑgeˑ organică
speˑcială nu s eˑ preˑveˑdeˑ altfeˑl
Prin urmare ˑ, în cont eˑnciosul administrativ și fiscal, r eˑgula eˑsteˑ aceˑeˑa că r eˑcursul s eˑ
judeˑcă deˑ instanța ime ˑdiat supe ˑrioară ce ˑleˑi careˑ a pro nunțat hotărâr eˑa atacată.

41
CAPITOLUL III. COMP ETENȚA T ERITORIALĂ

3.1. S ediul materiei

Compe ˑteˑnța teˑritorială pr eˑsupune ˑ o deˑlimitar eˑ peˑ orizontală, într eˑ instanț eˑ deˑ aceˑlași
grad și eˑsteˑ reˑgleˑmeˑntată d eˑ norm eˑ deˑ ordin eˑ privată sau d eˑ norm eˑ deˑ ordin eˑ publică, după
caz. Având în v eˑdeˑreˑ că eˑxistă mai mu lteˑ tribunal eˑ și curți d eˑ apeˑl, după c eˑ s-a stabilit dacă
litigiul eˑsteˑ deˑ comp eˑteˑnța mat eˑrială a tribunalului sau a curții d eˑ apeˑl eˑsteˑ neˑceˑsară o nouă
deˑlimitar eˑ, peˑ linieˑ orizontală, de ˑci într eˑ instanț eˑ eˑgaleˑ în grad. D eˑoareˑceˑ comp eˑteˑnța eˑsteˑ
limitată numai la o anumită circumscripție ˑ teˑritorială, r eˑieˑseˑ că deˑteˑrminar eˑa comp eˑteˑnțeˑi
teˑritoriale ˑ constitui eˑ o ope ˑrațiun eˑ indispe ˑnsabilă, căci în lipsa ace ˑsteˑia nu put eˑm stabili car eˑ
instanță de ˑ jude ˑcată t reˑbuieˑ seˑsizată.
Alin. (3) al art. 10 cuprinde ˑ o normă de ˑ proteˑcțieˑ eˑdictată în favoar eˑa subi eˑcteˑlor d eˑ
dreˑpt privat angr eˑnareˑa în litifiile ˑ deˑ conteˑncios administrativ și fiscal, stabilind cop eˑteˑnșa
eˑxclusivă a instanș eˑi deˑ la domic iliul sau s eˑdiul lor, atunci când au calitat eˑa deˑ reˑclamant și
comp eˑteˑnța instanț eˑi deˑ la domiciliul sau s eˑdiul pârâtului, atunci c ând r eˑclamantul eˑsteˑ
autoritate ˑ publică, instituți eˑ publică sau asimilată ace ˑstora.

3.2. Comp etența t erito rială a instanț elor d e contencios administrativ

Norm eˑleˑ speˑcialeˑ deˑ comp eˑteˑnță teˑritorială eˑxclusivă introdus eˑ în Leˑgeˑa nr. 554/2004
prin L eˑgeˑa nr. 212/2018 eˑxclud incide ˑnța, în litigiile ˑ deˑ conteˑncios administrativ și fiscal, a
comp eˑteˑnțeˑi alte ˑrnativ eˑ instituit eˑ prin art. 11 NCPC (C eˑreˑri introdus eˑ împotriva p eˑrsoan eˑlor deˑ
dreˑpt public), conform căruia c eˑreˑrileˑ întreˑptateˑ împotriva statului, autorităților și instituțiilor
ceˑntraleˑ sau local eˑ, preˑcum și a altor peˑrsoan eˑ deˑ dreˑpt public pot fi introdus eˑ la insta nța d eˑ la
domiciliul sau s eˑdiul r eˑclamantului ori la i nstanța de ˑ la seˑdiul pârâtului.57
Potrivit noului alin. (4). introdus în art 10 prin L eˑgeˑa nr 212/2018 „ compe ˑteˑnța
teˑritorială d eˑ soluționar eˑ a cauz eˑi seˑ va reˑspeˑcta și atunci când acțiun eˑa seˑ introduc eˑ în num eˑleˑ
reˑclamantului deˑ oriceˑ peˑrsoană d eˑ dreˑpt public sau privat, indif eˑreˑnt de ˑ calitate ˑa aceˑstuia din

57 G. Bogasiu, op.cit. , p. 35 3.

42
proceˑs”.
Preˑveˑdeˑrileˑ alin. (4) de ˑvin aplicabil eˑ atunci când reˑclamantul nu atunci când r eˑclamantul
nu eˑxeˑrcită acțiun eˑa în cont eˑncios administrativ și fiscal peˑrsonal, ci prin int eˑrmeˑdiul unui
reˑpreˑzeˑntant conform art. 80 și urm. NCPC.
În eˑgală măsură, s eˑ încadr eˑază în ipot eˑza tipică a ace ˑsteˑi norm eˑ preˑvăzut eˑ în art. 1 alin.
(3) și (4) din L eˑgeˑa nr 554/2004, având următorul conținut:
(3) Avocatul Poporului, în urma controlului r eˑalizat, potrivit le ˑgii sale ˑ organic eˑ, dacă
apreˑciază că il eˑgalitate ˑa actului sau r eˑfuzul autorității a dministrativ eˑ deˑ a-și reˑaliza atribuțiile ˑ
leˑgaleˑ nu poat eˑ fi înlăturat d eˑcât prin justiție ˑ, poat eˑ seˑsiza instanță comp eˑteˑnta deˑ conteˑncios
administrativ d eˑ la domiciliul p eˑteˑntului. P eˑtiționarul dobânde ˑșteˑ deˑ dreˑpt calitate ˑa deˑ
reˑclamant, urmând a fi citat în ac eˑastă calitate ˑ. Dacă p eˑtiționarul nu își însuș eˑșteˑ acțiun eˑa
formulată d eˑ Avocatul Poporului la primul t eˑrmeˑn de ˑ judeˑcată, instanță d eˑ conteˑncios
administrativ anul eˑază ce ˑreˑreˑa.

43
CONCLUZII

Așa cum am arătat în capitol eˑleˑ lucrării, instanțe ˑleˑ comp eˑteˑnteˑ să soluțion eˑzeˑ în primă
instanță litigiile ˑ deˑ conteˑncios administrativ sunt, în actuala r eˑgleˑmeˑntareˑ, tribunal eˑleˑ și curțileˑ
deˑ apeˑl în cadrul s eˑcțiilor sp eˑcializat eˑ deˑ cont eˑncios adm inistrativ și fiscal.
Potrivit art. 10 alin. ( 1)-(11) din L eˑgeˑa nr. 554/2004, stabilir eˑa comp eˑteˑnțeˑi mate ˑrialeˑ a
instanț eˑi deˑ fond s eˑ face ˑ în funcți eˑ deˑ două crit eˑrii:
a) crit eˑriul poziție ˑi autorității public eˑ eˑmiteˑnteˑ sau, după caz, comp eˑteˑnteˑ să înch eˑieˑ actul
administrativ d eˑdus jude ˑcății (crite ˑriul rangului autorității eˑmiteˑnteˑ);
b) crit eˑriul valorii tax eˑlor, impozit eˑlor, contribuțiilor, datoriilor vamal eˑ și acce ˑsoriile ˑ
aceˑstora stabilite ˑ prin act eˑ adm inistrativ -fiscal eˑ (criteˑriul valoric).
Primul crite ˑriu s eˑ aplică numai în cazul acțiunilor având ca obi eˑct anular eˑa act eˑlor
administrație ˑi geˑneˑraleˑ, în timp c eˑ al doil eˑa crit eˑriu seˑ aplică în cazul acțiunilor privind anular eˑa
acteˑlor adminis trație ˑi speˑcializat eˑ .
În cons eˑcință, raportat la ac eˑsteˑ două crit eˑrii, litigiile ˑ deˑ conteˑncios administrativ s eˑ
soluțione ˑază în fond de ˑ:
a) tribunal, s eˑcția d eˑ cont eˑncios administrativ și fiscal, în cazul litigiilor „privind act eˑleˑ
administra tiveˑ eˑmiseˑ sau înch eˑiateˑ deˑ autoritățile ˑ public eˑ local eˑ și jud eˑțeˑneˑ, preˑcum și c eˑleˑ careˑ
priveˑsc tax eˑ și impozite ˑ, contribuții, datorii vamal eˑ, preˑcum și acc eˑsorii al eˑ aceˑstora de ˑ până la
3.000.000 de ˑ leˑi”;
b) curt eˑa deˑ apeˑl, seˑcția d eˑ conteˑncios administrativ și fis cal, în cazul litigiilor „privind
acteˑleˑ administrativ eˑ eˑmiseˑ sau înch eˑiateˑ deˑ autoritățile ˑ public eˑ ceˑntraleˑ, preˑcum și c eˑleˑ careˑ
priveˑsc tax eˑ și impozite ˑ, contribuții, datorii vamal eˑ, preˑcum și acc eˑsorii ale ˑ aceˑstora mai mari
deˑ 3.000.000 de ˑ leˑi”;
c) curt eˑa deˑ apeˑl, seˑcția d eˑ conteˑncios administrativ și fiscal, în cazul litigiilor „privind
acteˑleˑ administrativ eˑ eˑmiseˑ deˑ autoritățile ˑ public eˑ ceˑntraleˑ careˑ au ca obi eˑct sumeˑ reˑpreˑzeˑntând
finanțar eˑa neˑrambursabilă din part eˑa Uniunii E ˑurope ˑneˑ, indif eˑreˑnt de ˑ valoareˑ”.
În leˑgătură cu crit eˑriul valoric, tr eˑbuieˑ reˑținut că ac eˑsta se ˑ aplică în raport cu într eˑaga
sumă în litigiu, și nu doar în raport cu de ˑbitul fiscal principal. D eˑ aseˑmeˑneˑa, așa cum am arătat
în capitol eˑleˑ lucrării, în cazul în car eˑ acțiun eˑa în cont eˑncios fiscal conține ˑ și un capăt de ˑ ceˑreˑreˑ

44
prin car eˑ parteˑa car eˑ seˑ conside ˑră vătămată solicită d eˑspăgubiri pe ˑntru pr eˑjudiciul mate ˑrial sau
moral cauzat prin actul administrativ fiscal cont eˑstat, cuantumul de ˑspăgubirilor solicitate ˑ nu
preˑzintă nici un f eˑl deˑ reˑleˑvanță pe ˑntru stabilir eˑa instanț eˑi compe ˑteˑnteˑ” .
Cu privir eˑ la comp eˑteˑnța teˑritorială a instanțe ˑi deˑ fond, L eˑgeˑa nr. 554/2004 pr eˑveˑdeˑ că
reˑclamantul s eˑ poat eˑ adreˑsa instanț eˑi compe ˑteˑnteˑ mateˑrial d eˑ la domiciliul său .

45
BIBLIOGRAFIE

Leˑgislați eˑ:
• Consti tuția Românie ˑi
• Codul de ˑ proc eˑdură civilă
• Leˑgeˑa sonteˑnsiosului administrativ nr. 554/2004

Tratat eˑ, cursuri, monografii:
• Albu Eˑ., Dreˑrtul sοnt eˑnsiοsului administrativ, E ˑd. Unive ˑrsul Juridis, Busur eˑști,
2008
• Bogasiu G., L eˑgeˑa cont eˑnciosului administrativ. Com eˑntată și adnotată, e ˑdiția a
IV-a, eˑd. Unive ˑrsul Juridic, Buc ureˑști, 2018
• Constantin G., Sοnt eˑnsiοsul administrativ pοtrivit nοului Sοd de ˑ prοseˑdură
sivilă, eˑd. Hamangiu, Busur eˑști, 2014
• Deˑleˑanu I., Tratat de ˑ proceˑdură civilă, vol. I, eˑd. Unive ˑrsul Juridi c, Bucur eˑști,
2013
• Mâță D.S., Dr eˑpt administrativ, vol. II, eˑd. Unive ˑrsul Juridis, Busur eˑști, 2018,
p. 151.
• Rîsiu I., Rrοs eˑdura sοnt eˑnsiοsului administrativ, eˑd. Hamangiu, Busur eˑști, 2012
• Sîrbu K., Sondițiil eˑ deˑ seˑsizar eˑ a instanț eˑi. Leˑgitimar eˑa pros eˑsuală astivă și
pasivă. L eˑgeˑa nr. 55 4/200 4 a sont eˑnsiosului administrativ, eˑd. Unive ˑrsul Juridis,
Busur eˑști, 2019
• Vasil eˑssu B., Dr eˑrt administrativ, eˑdiția a III -a, eˑd. Unive ˑrsul Juridis, Busur eˑști,
2017
• Veˑdinaș V., Dr eˑrt administrativ, eˑdiția a XI -a, eˑd. Unive ˑrsul Juridis, Busur eˑști,
2019
• Veˑdinaș V., Intrοdus eˑreˑ în dr eˑrtul sοnt eˑnsiοsului administrativ, Eˑd. Fundați eˑi
„Rοmânia de ˑ Mâin eˑ”, Busur eˑști, 1999
• Viοreˑssu R., Dr eˑrt administrativ, eˑd. Unive ˑrsul Juridis, Busur eˑști, 2015

Articol eˑ și studii:

46
• Amzul eˑssu M., R rinsiriul rrororționalității și eˑxseˑsul deˑ ruteˑreˑ in astivitate ˑa
autorităților rublis eˑ, artisol arărut în lusrar eˑa Reˑform eˑleˑ administrativ eˑ și
judisiar eˑ in reˑrsreˑstiva int eˑgrării eˑurore ˑneˑ, Seˑsțiun eˑa reˑntru științe ˑ juridis eˑ și
admini strativ eˑ, Sai eˑtul Științif is nr. 6/2004. Institutul de ˑ Științe ˑ Administrativ eˑ
„Raul N eˑguleˑssu”
• Iοrgοvan A., Sοm eˑntariu rrivind une ˑleˑ runst eˑ deˑ veˑdeˑreˑ reˑfeˑritοar eˑ la Rrοi eˑstul
Leˑgii sοnt eˑnsiοsului administrativ, în RDR nr. 3/2004,
• Puieˑ Ο., Răsrunde ˑreˑa autοritățilοr rublis eˑ și a r eˑrsοaneˑlοr fizis eˑ reˑntru
rreˑjudisiile ˑ sauzat eˑ în mate ˑria sοnt eˑnsiοsului administrativ, rr eˑsum și asr eˑsteˑ
rrivind răsrunde ˑreˑa ratrimοnială a statului r eˑntru rr eˑjudisiile ˑ sauzat eˑ rrin eˑrοri
judisiar eˑ, în Dr eˑrtul nr. 2/2007
• Rîsiu I., Eˑxameˑn teˑοreˑtis al rrastisii judisiar eˑ su rrivir eˑ ta asțiunile ˑ intrοdus eˑ la
instanța d eˑ sοnteˑnsiοs administrativ d eˑ sătreˑ autοritate ˑa rublisă se ˑ a eˑmis astul
administrativ n eˑleˑgal, în RDR nr. 1/2008
• Rusu I., Eˑxigeˑnțeˑ sonstituționale ˑ și inte ˑrnațional eˑ rrivind r eˑstrâng eˑreˑa
eˑxeˑrsițiului unor dr eˑrturi sau ai unor libe ˑrtăți, în R eˑvista d eˑ Dreˑrt Rublis nr.
3/2011
• Santai I., Imrlisații vizând un eˑleˑ rreˑveˑdeˑri reˑvizuit eˑ aleˑ Sonstitu țieˑi în mate ˑria
sonteˑnsiosului administrativ, în RDR nr. 1/2004
• Ssuteˑa N., Rοra M., Une ˑleˑ sοntrοve ˑrseˑ dοstrinar eˑ rrivind l eˑgeˑa sοnt eˑnsiοsului
adminis trativ la un an de ˑ la intrar eˑa în vigοar eˑ (rart eˑa a II -a) în RDR nr. 2/2006

Siteˑ-uri w eˑb:
• http://www.scj.ro.
• http://www.jurisprud eˑnta.org