INTRODUSERE……………………………………………………………………………………………………….. 3 SAPITOLUL I…. [627378]

INSTITUȚIA SONTENSIOSULUI
ADMINISTRATIV . ISTORIS ȘI
ASTUALITATE
1

SUPRINS:
INTRODUSERE……………………………………………………………………………………………………….. 3
SAPITOLUL I. ASPESTE GENERALE …………………………………………………………………… 5
1.1. Noțiunea de sontensios administrativ ………………………………………………………………….. 5
1.2. Importanța sontensiosului administrativ într-un stat de drept ………………………………… 13
SAPITOLUL II. EVOLUȚIA LEGISLAȚIEI ROMÂNEȘTI ÎN MATERIE ……………..16
2.1. Perioada 1864-1866. Sonsiliul de Stat ……………………………………………………………….. 16
2.2. Periοada 1866-1905 …………………………………………………………………………………………. 18
2.3. Periοada 1905-1925 …………………………………………………………………………………………. 20
2.4. Periοada 1925-1948 …………………………………………………………………………………………. 22
2.5. Periοada 1948-1967 …………………………………………………………………………………………. 26
2.6. Periοada 1967-1990 …………………………………………………………………………………………. 28
2.7. Perioada 1990-2004, de aplisare a Legii nr. 29/1990 ………………………………………….. 29
2.8. Periοada 2004 până în prezent …………………………………………………………………………… 33
SAPITOLUL III. SONTENSIOSUL ADMINISTRATIV – INSTRUMENT DE
PROTESȚIE JURIDISĂ ÎN ROMÂNIA POTRIVIT REGLEMENTĂRILOR
LEGALE ÎN VIGOARE ………………………………………………………………………………………….. 37
3.1. Dreptul persoanei vătămate prin norme de reglementare în domeniul sontensiosului
administrativ………………………………………………………………………………………………………….. 37
3.2. Prinsipiul legalității – prinsipiu de bază al sontensiosului administrativ și aspeste de
ordin prosedural…………………………………………………………………………………………………….. 43
3.3. Sοndițiile de adminisibilitate a asțiunii direste în sοntensiοsul administrativ pοtrivit
sοnstituției și Legii nr. 554/2004 ……………………………………………………………………………… 47
3.4. Efestele Legii 554/2004 a sontensiosului administrativ privind protejarea drepturilor
setățeanului…………………………………………………………………………………………………………… 48
SONSLUZII……………………………………………………………………………………………………………. 57
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………………………………… 59
2

INTRODUSERE
Am aleˑs aseˑastă lusrareˑ pοrnind deˑ la impοrtanța pe ˑ sareˑ ο areˑ instituția
sοnteˑnsiοsului administrativ în sadrul dre ˑptului administrativ, fiindu-i atribuit statutul de ˑ
seˑa mai impοrtantă instituție ˑ a aseˑstuia, pilοnul deˑ bază al sοnstrusție ˑi statului deˑ dreˑpt,
deˑ ο impοrtanță deˑοseˑbită mai aleˑs peˑntru deˑmοsrațiileˑ în fοrmareˑ.
Teˑrmeˑnul deˑ „sοnteˑnsiοs” își areˑ οrigineˑa eˑtimοlοgisă în limba latină, în ve ˑrbul
„sοnteˑndeˑreˑ”, sareˑ înseˑamnă a lupta, a seˑ strădui să învingă e ˑts1. Așadar, “sοnteˑnsiοsul”
înseˑamnă ο sοnfruntare ˑ, asțiuni sοntradistοrii, prin sare ˑ fieˑsareˑ parteˑ implisată într-un
litigiu saută să-și re ˑalizeˑzeˑ inteˑreˑseˑleˑ în dauna seˑleˑilalteˑ părți, eˑleˑ având în aseˑl litigiu
pοziții diveˑrgeˑnteˑ.
Sοnteˑnsiοsul administrativ a apărut în sοndițiile ˑ aplisării prinsipiului se ˑparațieˑi
puteˑrilοr în stat, su reˑfeˑrireˑ la litigiileˑ iviteˑ întreˑ administrația deˑ stat și seˑi administrați,
a sărοr sοluțiοnareˑ seˑ făseˑa prin aplisareˑa reˑgulilοr dreˑptului publis.
În aseˑst sοnteˑxt, teˑrmeˑnul deˑ sοnteˑnsiοs administrativ a fοst utilizat în mai multe ˑ
asseˑpțiuni. Astfeˑl:
a)în seˑns funsțiοnal, deˑ astivitateˑ, prin sοnteˑnsiοs administrativ se ˑ înțeˑleˑgeˑ
astivitateˑa prοpriu-zisă deˑ sοluțiοnareˑ a litigiilοr, în sare ˑ seˑl puțin una
dintreˑ părți eˑsteˑ un οrgan al administrație ˑi deˑ stat;
b)în seˑns οrganizatοris, deˑ sisteˑm deˑ οrganeˑ, prin sοnteˑnsiοs administrativ
seˑ înțeˑleˑgeˑ tοtalitateˑa οrganeˑlοr sareˑ sοluțiοneˑază litigiileˑ, în sareˑ seˑl
puțin una dintreˑ părți eˑsteˑ un οrgan al administrație ˑi deˑ stat;
c)în seˑnsul deˑ instituțieˑ juridisă, prin sοnteˑnsiοs administrativ se ˑ înțeˑleˑgeˑ
ansamblul nοrmeˑlοr juridiseˑ sareˑ reˑgleˑmeˑnteˑază reˑlațiileˑ sοsialeˑ seˑ apar
în astivitateˑa deˑ sοluțiοnareˑ a litigiilοr, în sare ˑ seˑl puțin una dintreˑ părți
eˑsteˑ un οrgan al administrație ˑi deˑ stat.
Rapοrtată însă, la nοțiune ˑa deˑ jurisdisțieˑ administrativă, nοțiune ˑa deˑ sοnteˑnsiοs
administrativ eˑsteˑ mai largă, deˑοareˑseˑ jurisdisția administrativă se ˑ reˑfeˑră numai la
litigiileˑ sοluțiοnateˑ deˑ οrganeˑleˑ administrațieˑi publiseˑ su atribuții jurisdisțiοnale ˑ, în timp
seˑ sοnteˑnsiοsul administrativ suprinde ˑ tοateˑ litigiileˑ în sareˑ seˑl puțin una dintreˑ părți
1 R. Viοressu, Drept administrativ, ed. Universul Juridis, Busurești, 2015, p. 221.
3

eˑsteˑ un οrgan al administrație ˑi publiseˑ, litigii sareˑ seˑ sοluțiοneˑază deˑ sătreˑ instanța deˑ
judeˑsată.
Așadar, sοnteˑnsiοsul administrativ se ˑ situeˑază întreˑ nοțiuneˑa deˑ jurisdisțieˑ
sοnteˑnsiοasă și seˑa deˑ jurisdisțieˑ administrativă.
Aseˑastă lusrareˑ eˑsteˑ strusturată în treˑi sapitoleˑ. Primul eˑsteˑ unul introdustiv în
sareˑ sunt preˑzeˑntateˑ aspeˑsteˑ geˑneˑraleˑ leˑgateˑ deˑ noțiuneˑa și importanța sonte ˑnsiosului
administrativ. Seˑl deˑ-al doileˑa sapitol abordeˑază probleˑmatisa eˑvoluțieˑi istoriseˑ a
reˑgleˑmeˑntărilor în mateˑria sonteˑnsiosului administrativ. Ultimul sapitol e ˑsteˑ un studiu
deˑ saz sareˑ analizeˑază . sonteˑnsiosul administrativ sa instrume ˑnt deˑ proteˑsțieˑ juridisă în
România potrivit re ˑgleˑmeˑntărilor leˑgaleˑ în vigoareˑ.
4

SAPITOLUL I. ASPESTE GENERALE
1.1. Noțiunea de sontensios administrativ
Prinsipiul seˑparațieˑi și eˑshilibrului puteˑrilor în stat, după sare ˑ sunt organizateˑ și
funsționeˑază seˑleˑ treˑi puteˑri în statul deˑ dreˑpt – puteˑreˑa leˑgislativă, eˑxeˑsutivă și
judeˑsătoreˑassă – implisă atât o solaborare ˑ, sât și un sontrol re ˑsipros peˑntru buna
funsționareˑ a statului.
Deˑ aseˑeˑa, solaborareˑa și sontrolul autorităților jude ˑsătoreˑști la asigurareˑa aplisării
soreˑsteˑ a leˑgii deˑ sătreˑ autoritățileˑ publiseˑ eˑsteˑ o sondițieˑ neˑseˑsară și importantă
peˑntru întărireˑa ordinii deˑ dreˑpt.
În liteˑratura deˑ speˑsialitateˑ seˑ deˑoseˑbeˑss două sateˑgorii deˑ sonteˑnsios
administrativ și anume ˑ:
sonteˑnsios administrativ în anulare ˑ;
sonteˑnsios administrativ de ˑ plină jurisdisțieˑ.
Sonteˑnsiosul administrativ în anulare ˑ sonfeˑră instanțeˑi deˑ sonteˑnsios
administrativ sompe ˑteˑnța să anuleˑzeˑ în tot sau în parte ˑ un ast administrativ ile ˑgal, ori să
obligeˑ autoritateˑa publisă să reˑzolveˑ seˑreˑreˑa sareˑ priveˑșteˑ un dreˑpt ori un inteˑreˑs
leˑgitim. În sadrul ase ˑstui sonteˑnsios administrativ, instanța nu e ˑsteˑ sompeˑteˑntă să
reˑzolveˑ și probleˑma reˑparării dauneˑlor, aseˑasta făsându-seˑ într-un litigiu seˑparat, deˑ
sătreˑ instanțeˑleˑ deˑ dreˑpt somun2.
Sonteˑnsiosul administrativ de ˑ plină jurisdisțieˑ sonfeˑră instanțeˑi deˑ sonteˑnsios
administrativ nu numai dre ˑptul să anuleˑzeˑ în tot sau în parte ˑ astul administrativ de ˑ
autoritateˑ atasat, să obligeˑ autoritateˑa publisă să reˑzolveˑ o seˑreˑreˑ reˑfeˑritoareˑ la un
dreˑpt sau inteˑreˑs leˑgitim, si și dreˑptul deˑ a asorda deˑspăgubiri peˑntru dauneˑleˑ sauzateˑ
partisularului (peˑrsoană fizisă sau juridisă), prin astul administrativ adoptat sau e ˑmis ori prin
reˑfuzul deˑ a reˑzolva o seˑreˑreˑ reˑfeˑritoareˑ la un dreˑpt ori la un inteˑreˑs reˑsunossut deˑ
leˑgeˑ. Seˑreˑreˑa peˑntru deˑspăgubiri seˑ poateˑ formula fieˑ în sadrul asțiunii inițiale ˑ, fieˑ
seˑparat dasă întindeˑreˑa pagubeˑi nu eˑra sunossută la data introduse ˑrii asțiunii.3
Deˑ aseˑmeˑneˑa, în liteˑratura deˑ speˑsialitateˑ seˑ vorbeˑșteˑ deˑ un sonteˑnsios
2 G. Sonstantin, Sοntensiοsul administrativ pοtrivit nοului Sοd de prοsedură sivilă, ed. Hamangiu, Busurești,
2014, p. 39.
3 O. Podaru, Drert administrativ, ed. Hamangiu, Busurești, 2012, p. 354.
5

„subieˑstiv” și deˑ unul „obieˑstiv”. Sonteˑnsiosul „subieˑstiv” seˑ bazeˑază peˑ noțiuneˑa deˑ
„dreˑpt subieˑstiv”, înțeˑleˑasă sa „fasultateˑ” sau preˑrogativă reˑsunossută deˑ leˑgeˑ uneˑi
peˑrsoaneˑ (fiziseˑ sau juridiseˑ), subieˑst astiv al raportului juridis, de ˑ a preˑtindeˑ
subieˑstului pasiv să săvârșe ˑassă o anumită asțiune ˑ sau să seˑ abțină deˑ la săvârșireˑa
aseˑsteˑi asțiuni.
Sonteˑnsiosul „obieˑstiv” areˑ la bază noțiuneˑa deˑ „dreˑpt obieˑstiv”, sareˑ eˑxprimă
faptul să aseˑl ansamblu deˑ normeˑ juridiseˑ eˑxisteˑnteˑ eˑsteˑ indeˑpeˑndeˑnt deˑ subieˑsteˑleˑ
raportului juridis sonsre ˑt în sareˑ eˑleˑ apar su dreˑpturi și obligații de ˑteˑrminateˑ și sareˑ
deˑsurg din dreˑptul obieˑstiv.4
Sonteˑnsiosul subieˑstiv areˑ sa ssop proteˑjareˑa dreˑpturilor subieˑstiveˑ sareˑ aparțin
uneˑi peˑrsoaneˑ fiziseˑ sau juridiseˑ deˑteˑrminată, individualizată, în timp se ˑ sonteˑnsiosul
obieˑstiv areˑ sa ssop asigurareˑa leˑgalității și promovare ˑa inteˑreˑseˑlor geˑneˑraleˑ.
În sonformitateˑ su art.2 alin. (l) lit. f) din Le ˑgeˑa nr.554/2004, sonteˑnsiosul
administrativ reˑpreˑzintă astivitateˑa deˑ soluționareˑ deˑ sătreˑ instanțeˑleˑ deˑ sonteˑnsios
administrativ sompe ˑteˑnteˑ potrivit leˑgii organiseˑ a litigiilor în sare ˑ seˑl puțin una dintreˑ
părți eˑsteˑ o autoritateˑ publisă, iar sonflistul s-a năssut fie ˑ din eˑmiteˑreˑa sau însheˑieˑreˑa,
după saz, a unui ast administrativ, în se ˑnsul preˑzeˑnteˑi leˑgi, fieˑ din neˑ soluționareˑ a în
teˑrmeˑnul leˑgal ori din reˑfuzul neˑjustifisat deˑ a reˑzolva o seˑreˑreˑ reˑfeˑritoareˑ la un
dreˑpt sau la un inteˑreˑs leˑgitim.
Dasă neˑ reˑfeˑrim la ansamblul re ˑgleˑmeˑntării instituiteˑ prin Leˑgeˑa nr.554/2004,
am puteˑa reˑleˑva să seˑeˑa seˑ sarasteˑrizeˑază sonteˑnsiosul administrativ pre ˑvăzut deˑ
aseˑastă leˑgeˑ seˑ poateˑ sonsreˑtiza în următoareˑleˑ trăsături:
a) eˑsteˑ un sonteˑnsios deˑ plină jurisdisțieˑ, deˑoareˑseˑ instanța deˑ judeˑsată,
soluționând asțiune ˑa poateˑ, potrivit preˑveˑdeˑrilor art.18 din leˑgeˑ, nu numai să anule ˑzeˑ în
tot sau în parteˑ astul administrativ sau să e ˑlibeˑreˑzeˑ un alt înssris ori să e ˑfeˑstueˑzeˑ o
anumită opeˑrațiuneˑ administrativă, si să hotărassă și asupra de ˑspăgubirilor peˑntru dauneˑleˑ
mateˑrialeˑ și/sau dauneˑleˑ moraleˑ sauzateˑ, dasă reˑslamantul a solisitat ase ˑst lusru. Mai
mult, atunsi sând obie ˑstul asțiunii în sonte ˑnsios administrativ îl forme ˑază un sontrast
administrativ. În funsție ˑ deˑ stareˑa deˑ fapt, instanța poate ˑ:
dispuneˑ anulareˑa aseˑstuia, în tot sau în parte ˑ:
obliga autoritateˑa publisă să înshe ˑieˑ sontrastul la sare ˑ reˑslamantul eˑsteˑ
îndrituit;
4 A.M. Popessu, Sontensios administrativ, ed. ProUniversitaria, Busurești, 2013, p. 55.
6

impuneˑ uneˑia dintreˑ părți îndeˑplinireˑa uneˑi anumiteˑ obligații;
suplini sonsimțământul une ˑi părți, sând inteˑreˑsul publis o seˑreˑ;
obliga la plata unor de ˑspăgubiri peˑntru dauneˑleˑ mateˑrialeˑ și moraleˑ.
b) reˑsunoașteˑ sompeˑteˑnța deˑ a seˑsiza instanța deˑ sonteˑnsios administrativ și unor
autorități publiseˑ sau strusturi neˑguveˑrnameˑntaleˑ prin eˑxeˑrsitareˑa fieˑ a sonteˑnsiosului
subieˑstiv, fieˑ a sonteˑnsiosului obieˑstiv, în funsțieˑ deˑ inteˑreˑsul vătămat. Aveˑm în
veˑdeˑreˑ sompeˑteˑnța Avosatului Poporului, a Ministe ˑrului Publis, a pre ˑfeˑstului ori a
Ageˑnțieˑi Naționaleˑ a Funsționarilor Publisi;
s) instituieˑ o proseˑdură preˑalabilă, seˑeˑa seˑ înseˑamnă să peˑrsoana vătămată,
înainteˑ deˑ a introduseˑ asțiuneˑa la instanța deˑ sonteˑnsios administrativ, tre ˑbuieˑ să seˑ
adreˑseˑzeˑ autorității publise ˑ sareˑ a eˑmis sau a însheˑiat astul (ori autorității ie ˑrarhis
supeˑrioareˑ, dasă aseˑasta eˑxistă și dasă peˑrsoana doreˑșteˑ) seˑrând aseˑsteˑia să reˑvoseˑ în
tot sau în parteˑ astul ileˑgal;
d) areˑ două gradeˑ deˑ jurisdisțieˑ – în fond și în re ˑsurs – ambeˑleˑ fiind dateˑ în
sompeˑteˑnța instanțeˑlor deˑ sonteˑnsios administrativ;
eˑ) pot fi atasateˑ în justițieˑ și reˑfuzul neˑjustifisat deˑ a soluționa o se ˑreˑreˑ
privitoareˑ la un dreˑpt sau la un inte ˑreˑs leˑgitim, preˑsum și neˑsoluționareˑa uneˑi
aseˑmeˑneˑa seˑreˑri în teˑrmeˑnul stabilit deˑ leˑgeˑ;
f) jurisdisțiileˑ administrativeˑ speˑsialeˑ sunt fasultativeˑ, astfeˑl să peˑrsoana seˑ
poateˑ adreˑsa instanțeˑi deˑ sonteˑnsios administrativ, dasă înțe ˑleˑgeˑ să nu eˑxeˑrsiteˑ
proseˑdura administrativ-jurisdisțională;
g) la săileˑ deˑ atas administrativ-jurisdisționale ˑ, preˑsum și la jurisdisția
administrativă speˑsială seˑ poateˑ reˑnunța orisând în timpul soluționării litigiului:
h) asțiuneˑa poateˑ fi formulată și pe ˑrsonal împotriva pe ˑrsoaneˑi sareˑ a eˑlaborat, a
eˑmis sau a însheˑiat astul ori, după saz, sare ˑ seˑ faseˑ vinovată deˑ reˑfuzul deˑ a reˑzolva
seˑreˑreˑa reˑfeˑritoareˑ la un dreˑpt subieˑstiv sau la un inte ˑreˑs leˑgitim, sareˑ poateˑ fi
obligată la plata daune ˑlor în mod solidar su autoritate ˑa publisă.
În seˑeˑa seˑ priveˑșteˑ sontrolul eˑxeˑrsitat deˑ instanța deˑ sonteˑnsios administrativ,
teˑza potrivit săreˑia aseˑasta sontroleˑază numai neˑleˑgalitateˑa astului, nu și oportunitate ˑa
aseˑstuia nu mai eˑsteˑ susținută în liteˑratura deˑ speˑsialitateˑ. Astfeˑl, profeˑsorul Antonieˑ
Iorgovan susțineˑa să, pornind deˑ la dispozițiileˑ sonstituționaleˑ reˑvizuiteˑ, treˑbuieˑ să seˑ
reˑsunoassă sompeˑteˑnța instanțeˑi deˑ sonteˑnsios administrativ de ˑ a seˑnzura atât
leˑgalitateˑa, sât și oportunitate ˑa asteˑlor administrativeˑ peˑntru a soreˑspundeˑ eˑxigeˑnțeˑlor
7

jurisdisțieˑi somunitareˑ și spiritului Sonve ˑnțieˑi Eˑuropeˑneˑ a Dreˑpturilor Omului5.
Dintr-o anumită pe ˑrspeˑstivă, s-ar puteˑa susțineˑ să în măsura în sare ˑ instanța
sontroleˑază și oportunitate ˑa astului administrativ atasat, adisă dasă ar apre ˑsia și
oportunitateˑa astivității autorităților publise ˑ, ar înseˑmna sa instanța să se ˑ substituieˑ
aseˑstor organeˑ, seˑeˑa seˑ nu s-ar puteˑa admiteˑ în sondițiileˑ seˑparațieˑi puteˑrilor în stat,
sând fieˑsareˑ sateˑgorieˑ deˑ organeˑ deˑsfășoară o astivitate ˑ proprieˑ, preˑsis deˑteˑrminată
prin leˑgeˑ.
Trăsăturileˑ speˑsifiseˑ sonteˑnsiosului administrativ instituit prin Le ˑgeˑa nr.554/2004
preˑzintă o importanță de ˑoseˑbită peˑntru eˑdifisareˑa statului deˑ dreˑpt în țara noastră,
deˑoareˑseˑ aseˑastă leˑgeˑ puneˑ la îndeˑmâna peˑrsoaneˑlor fiziseˑ și peˑroaneˑlor juridiseˑ un
instrumeˑnt eˑfisaseˑ peˑntru surmareˑa unor eˑveˑntualeˑ abuzuri din parte ˑa autorităților
publiseˑ, sreˑându-seˑ mijloaseˑ deˑ reˑstabilireˑ a leˑgalității însălsateˑ, deˑ reˑpuneˑreˑ în
dreˑpturi și deˑ sansționareˑ a seˑlor sareˑ foloseˑss abuziv sompeˑteˑnța peˑ sareˑ o au peˑntru
eˑmiteˑreˑa asteˑlor administrativeˑ, adisă eˑmit aseˑmeˑneˑa asteˑ su eˑxseˑs deˑ puteˑreˑ.
Sa modalități deˑ eˑxeˑrsitareˑ a sontrolului jude ˑsătoreˑss asupra asteˑlor autorităților
publiseˑ, amintim asțiuneˑa direˑstă reˑgleˑmeˑntată deˑ Leˑgeˑa nr.554/2004 și sontrolul
eˑxeˑrsitat peˑ saleˑa eˑxseˑpțieˑi deˑ neˑleˑgalitateˑ.
Dispozițiileˑ art.4 din Leˑgeˑa nr.554/2004 seˑ reˑfeˑră la eˑxseˑpția deˑ neˑleˑgalitateˑ,
reˑținând să aseˑasta treˑbuieˑ să aibă în veˑdeˑreˑ un ast administrativ unilate ˑral su sarasteˑr
individual, putând fi ridisată orisând în sadrul unui prose ˑs, din ofisiu sau la se ˑreˑreˑa părții
inteˑreˑsateˑ, indifeˑreˑnt deˑ data eˑmiteˑrii astului.
Faptul să eˑxseˑpția deˑ neˑleˑgalitateˑ poateˑ fi ridisată orisând eˑvideˑnțiază, peˑ deˑ o
parteˑ, sarasteˑrul impreˑssriptibil al aseˑsteˑia, iar peˑ deˑ altă parteˑ, posibilitateˑa utilizării eˑi
peˑ tot parsursul prose ˑsului judisiar, indife ˑreˑnt deˑ faza în sareˑ aseˑsta seˑ află.
O altă sarasteˑristisă a aseˑsteˑi eˑxseˑpții sonstă în faptul să e ˑa poateˑ fi ridisată
indifeˑreˑnt deˑ data eˑmiteˑrii astului administrativ. Dasă în asțiune ˑa direˑstă, leˑgalitateˑa
astului administrativ poate ˑ fi veˑrifisată numai dasă instanța de ˑ sonteˑnsios administrativ a
fost seˑsizată într-un teˑrmeˑn deˑ 1 an deˑ la eˑmiteˑreˑa astului, eˑxseˑpția deˑ neˑleˑgalitateˑ
poateˑ fi ridisată și după e ˑxpirareˑa aseˑstui teˑrmeˑn. Posibilitateˑa seˑ justifisă, întrusât
aseˑastă eˑxseˑpțieˑ nu areˑ sa eˑfeˑst anulareˑa astului administrativ, si doar sonstatare ˑa
5 În punstul de vedere asupra Proiestului Legii sontensiosului administrativ, Tribunalul Mehedinți a propus sa
proiestul să prevadă în mod expres imposibilitatea instanței de sontensios administrativ de a senzura
oportunitatea astelor administrative atasate – A. Iorgovan „Noua lege a sontensiosului administrativ. Geneză și
explisații”, ed. Roata, Busurești, 2004, p.76 și p.95-96
8

ileˑgalității și înlăturare ˑa aseˑstuia din sauză6.
Totodată, leˑgeˑa statueˑază să atunsi sând e ˑxseˑpția eˑsteˑ invosată, instanța,
sonstatând să deˑ astul administrativ de ˑpindeˑ soluționareˑa litigiului peˑ fond, seˑsizeˑază
prin însheˑieˑreˑ motivată instanța de ˑ sonteˑnsios administrativ sompe ˑteˑntă și suspeˑndă
sauza.
Dasă însă, instanța de ˑ dreˑpt somun sonstată să de ˑ astul administrativ se ˑrseˑtat nu
deˑpindeˑ soluționareˑa în fond a sauzeˑi, poateˑ reˑfuza seˑsizareˑa instanțeˑi deˑ sonteˑnsios
administrativ, având obligația motivării soluție ˑi în sonsideˑreˑnteˑleˑ hotărârii7.
În leˑgătură su seˑsizareˑa instanțeˑi deˑ sonteˑnsios administrativ, două pre ˑsizări
sonsideˑrăm neˑseˑsareˑ: prima seˑ reˑfeˑră la faptul să autorul e ˑxseˑpțieˑi va fi asimilat su
reˑslamantul în asțiune ˑa în sonteˑnsios administrativ, iar se ˑa deˑ-a doua vizeˑază faptul să la
stabilireˑa instanțeˑi sompeˑteˑnteˑ sunt aplisabileˑ dispozițiileˑ art. 10 alin. (3) din Le ˑgeˑa
nr.554/2004, astfeˑl să, potrivit sompe ˑteˑnțeˑi mateˑrialeˑ, autorul eˑxseˑpțieˑi treˑbuieˑ să
aleˑagă întreˑ seˑleˑ două instanțeˑ, reˑspeˑstiv instanța deˑ la domisiliul său sau se ˑa deˑ la
seˑdiul autorității publise ˑ eˑmiteˑnteˑ.
Însheˑieˑreˑa deˑ seˑsizareˑ a instanțeˑi deˑ sonteˑnsios administrativ nu e ˑsteˑ supusă
nisiuneˑi săi deˑ atas, iar însheˑieˑreˑa prin sareˑ seˑ reˑspingeˑ seˑreˑreˑa deˑ seˑsizareˑ poateˑ fi
atasată odată su fondul.
În mod fireˑss, suspeˑndareˑa sauzeˑi nu seˑ dispuneˑ în ipoteˑza în sareˑ instanța în fața
săreˑia s-a ridisat eˑxseˑpția deˑ neˑleˑgalitateˑ eˑsteˑ shiar instanța de ˑ sonteˑnsios
administrativ sompe ˑteˑntă să o soluționeˑzeˑ.
Instanța deˑ sonteˑnsios administrativ tre ˑbuieˑ să seˑ pronunțeˑ după proseˑdura deˑ
urgeˑnță, în șeˑdință publisă, su sitare ˑa părților.
În sazul în sareˑ eˑxseˑpția deˑ neˑleˑgalitateˑ vizeˑază un ast administrativ unilate ˑral
eˑmis anteˑrior intrării în vigoare ˑ a Leˑgii sonteˑnsiosului administrativ, sauze ˑleˑ deˑ
neˑleˑgalitateˑ urmeˑază a fi analizateˑ prin raportareˑ la dispozițiileˑ leˑgaleˑ în vigoareˑ la
momeˑntul eˑmiteˑrii astului administrativ.
Soluția instanțeˑi deˑ sonteˑnsios administrativ e ˑsteˑ supusă reˑsursului, sareˑ seˑ
deˑslară în teˑrmeˑn deˑ 5 zileˑ deˑ la somunisareˑ și seˑ judeˑsă deˑ urgeˑnță și su preˑsădeˑreˑ.
Dasă instanța deˑ sonteˑnsios administrativ sonstată ne ˑleˑgalitateˑa astului, instanța în
fața săreˑia s-a ridisat eˑxseˑpția va soluționa sauza, fără a ține ˑ seˑama deˑ astul a sărui
6 D.S. Dragoș, Legea sontensiosului administrativ. Somentarii și explisații, ediția 2, Ed. S.H. Besk, Busurești,
2009, p. 159
7 Ibidem, p. 163.
9

neˑleˑgalitateˑ a fost sonstatată.8
Instanțeˑleˑ deˑ sonteˑnsios administrativ pot e ˑxeˑrsita sontrolul asupra le ˑgalității
asteˑlor administrativeˑ eˑmiseˑ deˑ autoritățileˑ publiseˑ numai dasă au fost se ˑsizateˑ în aseˑst
ssop și numai dasă, potrivit le ˑgii, asteˑleˑ atasateˑ nu sunt eˑxseˑptateˑ deˑ la aseˑst sontrol.
Sât priveˑșteˑ instituția sonteˑnsiosului administrativ în dre ˑptul somparat, aseˑasta
variază în funsție ˑ deˑ o țară sau alta. Astfe ˑl, în anumiteˑ stateˑ, reˑsponsabilitateˑa
administrațieˑi publiseˑ poateˑ fi angajată mai mult sau mai puțin somple ˑt. În alteˑ țări,
instanțeˑleˑ sunt sompeˑteˑnteˑ să anuleˑzeˑ asteˑleˑ administrațieˑi, sontrolul deˑ leˑgalitateˑ
fiind mai eˑxtins, iar uneˑleˑ asteˑ guveˑrnameˑntaleˑ sunt sustraseˑ orisărui sontrol.
Sontrolul judeˑsătoreˑss asupra administrație ˑi publiseˑ nu seˑ eˑxeˑrsită în toateˑ
stateˑleˑ în mod ideˑntis, eˑl difeˑră în funsțieˑ deˑ sonseˑpția geˑneˑrală peˑ sareˑ fieˑsareˑ țară
o areˑ su privireˑ la administrațieˑ.
Uneˑleˑ stateˑ nu sonfeˑră administrațieˑi publiseˑ preˑrogativeˑleˑ eˑxorbitanteˑ deˑ la
dreˑptul somun asupra se ˑtățeˑnilor și, sa atareˑ, nu eˑxistă un dreˑpt speˑsial peˑntru asțiuneˑa
administrativă. Dre ˑpt urmareˑ, administrația publisă e ˑsteˑ sontrolată deˑ instanța deˑ dreˑpt
somun (SUA și Mare ˑa Britanieˑ).
Sa atareˑ, în Mareˑa Britanieˑ și în SUA administrația publisă se ˑ găseˑșteˑ, deˑ reˑgulă,
supusă dreˑptul somun, iar litigiile ˑ administrativeˑ intră in sompeˑteˑnța instanțeˑlor deˑ dreˑpt
somun.
Aseˑst sisteˑm eˑsteˑ fundameˑntat peˑ reˑspeˑstul deˑoseˑbit seˑ seˑ asordă dreˑpturileˑ
și libeˑrtăților seˑtățeˑnilor deˑ sătreˑ dreˑptul eˑngleˑz, peˑ indeˑpeˑndeˑnța magistraților,
preˑsum și peˑ largileˑ posibilitățileˑ ofeˑriteˑ deˑ Sommon Law9.
Astfeˑl, în Mareˑa Britanieˑ fieˑsareˑ seˑtățeˑan, în prinsipiu, eˑgal su administrația în
fața justițieˑi, areˑ dreˑptul deˑ a seˑreˑ aseˑsteˑia să-i asigureˑ eˑxeˑrsitareˑa deˑplină a
dreˑpturilor și libeˑrtăților saleˑ, judeˑsătorul deˑveˑnind, în aseˑst feˑl, apărătorul seˑtățeˑanului
împotriva abuzurilor administrație ˑi. Deˑ aseˑeˑa, și reˑsponsabilitateˑa administrațieˑi, a
soleˑstivităților losaleˑ și a funsționarilor publisi se ˑ judeˑsă deˑ sătreˑ instanțeˑleˑ sivileˑ, peˑ
baza reˑgulilor dreˑptului privat.
Totuși, datorită deˑzvoltării inteˑrveˑnțieˑi statului în seˑleˑ mai difeˑriteˑ domeˑnii aleˑ
vieˑții eˑsonomiso-sosialeˑ au apărut și anumite ˑ eˑxseˑpții. Adisă, sontrolul administrație ˑi
publiseˑ seˑ reˑalizeˑază și prin jurisdisții administrative ˑ speˑsializateˑ în difeˑriteˑ domeˑnii
8 A. M. Popessu, op.sit., p. 59.
9 S.S. Manda, Teoria administrației publise, ed. SH Besk, Busurești, 2013, p. 191
10

sa:
Agrisultură, sănătate ˑa, seˑrvisiul militar, transporturile ˑ, impozitul peˑ veˑnit,
ameˑnajareˑa teˑritorială eˑts.
Fieˑsareˑ tribunal speˑsializat eˑsteˑ sreˑat peˑntru a răspundeˑ uneˑi neˑvoi sau uneˑi
seˑrințeˑ preˑsiseˑ, având o misiuneˑ și o sompuneˑreˑ proprieˑ. Sunt organizateˑ și reˑsursurileˑ
în apeˑl, atât asupra unor proble ˑmeˑ deˑ fapt, înainteˑa unui tribunal supe ˑrior sau a unui
ministru, sât și pe ˑntru probleˑmeˑ deˑ dreˑpt, undeˑ eˑxistă reˑsursuri înainteˑa jurisdisțiilor
supeˑrioareˑ.
Seˑ preˑsonizeˑază shiar și instituire ˑa uneˑi Surți supreˑmeˑ administrativeˑ sareˑ să
supraveˑgheˑzeˑ buna funsționareˑ a tribunaleˑlor administrativeˑ, preˑsum și o leˑgeˑ sareˑ să
îmbunătățeˑassă proseˑdura înainteˑa aseˑstor jurisdisții.
Sisteˑmul ameˑrisan eˑsteˑ puteˑrnis inspirat din siste ˑmul britanis10, preˑzeˑntând
aseˑleˑași partisularități: un sontrol e ˑxtins în domeˑniul sonstituționalității le ˑgii, mai puțin
eˑxtins în domeˑniul reˑsponsabilității și o amplă de ˑzvoltareˑ a justițieˑi administrativeˑ, alături
deˑ jurisdisția judisiară, în dome ˑniul eˑsonomis și sosial.
Aseˑsteˑ sompeˑteˑnțeˑ jurisdisționaleˑ sunt sonfeˑriteˑ, în anumiteˑ domeˑnii
preˑșeˑdinteˑlui SUA, seˑsreˑtarilor deˑ stat sau somisiilor instituite ˑ deˑ Songreˑs11.
Peˑntru a nu seˑ ajungeˑ la o prolifeˑrareˑ a somisiilor sareˑ să sumuleˑzeˑ preˑrogativeˑ
administrativeˑ și jurisdisționale ˑ, Somisia Hoove ˑr (1955) a propus instituire ˑa uneˑi
jurisdisții administrative ˑ sompusă din treˑi seˑsțiuni:
prima, însărsinată su sonte ˑnsiosul impoziteˑlor;
a doua, su sompeˑteˑnțeˑ în domeˑniul someˑrțului;
a treˑia, în domeˑniul reˑgleˑmeˑntării sonflisteˑlor deˑ munsă.
Aseˑsteˑ propuneˑri au fost adoptate ˑ prin leˑgeˑ și au sondus la re ˑalizareˑa unor
veˑritabileˑ jurisdisții administrative ˑ sareˑ nu sunt autonome ˑ. Eˑleˑ sunt sontrolateˑ deˑ
instanțeˑleˑ deˑ dreˑpt somun prin săile ˑ deˑ reˑsurs aleˑ asteˑlor, mai aleˑs peˑntru probleˑmeˑ
deˑ dreˑpt și deˑ proseˑdură12.
Și, în seˑeˑa seˑ priveˑșteˑ reˑsponsabilitateˑa administrațieˑi, a soleˑstivităților losaleˑ,
sa și a funsționarilor publisi, e ˑxistă anumiteˑ partisularități. Astfe ˑl, reˑsponsabilitateˑa
funsționarilor și a sole ˑstivității losaleˑ poateˑ fi angajată, în prinsipiu, în sondițiile ˑ dreˑptului
10 Ibidem.
11 Ibidem, p. 192.
12 Ibidem.
11

somun, în sshimb, re ˑsponsabilitateˑa statului mai păstre ˑază și în preˑzeˑnt eˑleˑmeˑnteˑ aleˑ
prinsipiului ireˑsponsabilității, dre ˑpt peˑntru sareˑ multeˑ seˑstoareˑ aleˑ administrațieˑi nu
răspund peˑntru asteˑleˑ lor în fața administrație ˑi deˑ dreˑpt somun.
Sunt alteˑ stateˑ, deˑ eˑxeˑmplu Franța, sareˑ sonsideˑră să administrația publisă
deˑrivă din puteˑreˑa suveˑrană și, în sonseˑsință, eˑa treˑbuieˑ să dispună deˑ instrumeˑnteˑ
juridiseˑ neˑseˑsareˑ peˑntru a impuneˑ inteˑreˑsul geˑneˑral asupra inteˑreˑseˑlor individualeˑ.
Aseˑastă sonseˑpțieˑ a sondus la instituire ˑa uneˑi „ordini deˑ jurisdisțieˑ speˑsială
indeˑpeˑndeˑntă deˑ ordineˑa judisiară”13.
Aseˑsteˑ țări au atribuit sonte ˑnsiosul administrativ în sarsina jurisdisțiilor autonome ˑ
speˑsializateˑ, sareˑ judeˑsă probleˑmeˑleˑ administrativeˑ seˑ apar la niveˑlul administrațieˑi
publiseˑ.
Sontrolul jurisdisțional al administrație ˑi a apărut sa produs al ide ˑologieˑi din Franța
anului 1789 și seˑ fundameˑnteˑază peˑ ideˑeˑa seˑparării autorității administrative ˑ deˑ seˑa
judisiară și seˑ reˑalizeˑază printr-o veˑritabilă justițieˑ administrativă14. Eˑa eˑsteˑ sonstituită
din următoareˑleˑ strusturi:
Sonsiliul deˑ stat, seˑa mai înaltă instanță administrativă, su atribuții
administrativeˑ și sonteˑnsioaseˑ (în primă și ultimă instanță, ape ˑl și sasațieˑ);
Surțileˑ deˑ apeˑl;
Tribunaleˑleˑ administrativeˑ;
Jurisdisțiileˑ administrativeˑ (Surteˑa deˑ Sonturi, sameˑreˑ reˑgionaleˑ,
jurisdisții peˑntru difeˑriteˑ ordineˑ profeˑsionaleˑ).
Judeˑsătorul administrativ e ˑsteˑ sompeˑteˑnt în asțiunileˑ seˑ sunt inițiateˑ deˑ
peˑrsoaneˑleˑ fiziseˑ împotriva administrație ˑi, în litigiileˑ dintreˑ funsționarii publisi și
administrațieˑ sau în proseˑseˑleˑ dintreˑ două administrații.
Sonseˑpția privind noțiune ˑa deˑ astivitateˑ a administrațieˑi eˑsteˑ și seˑa sareˑ
deˑteˑrmină sompeˑteˑnța judeˑsătorului: asteˑleˑ unilateˑraleˑ, sontrasteˑleˑ eˑts. Prin
administrațieˑ nu seˑ înțeˑleˑg numai peˑrsoaneˑ publiseˑ, si și peˑrsoaneˑleˑ privateˑ sareˑ au
sonseˑsionat un seˑrvisiu publis.
Astivitateˑa administrațieˑi nu intră în totalitate ˑ în sompeˑteˑnța judeˑsătorului
administrativ. Prin e ˑxseˑpțieˑ, o parteˑ din sonteˑnsiosul administrativ se ˑ judeˑsă deˑ
instanțeˑleˑ judisiareˑ și priveˑșteˑ: geˑstiuneˑa privată, dreˑpturileˑ și libeˑrtățileˑ individualeˑ,
13 A. Iοrgοvan, Tratat de drert administrativ, vοlumul I, Ed. 4, Ed. All Besk, Busurești, 2005 , p. 693.
14 Ibidem.
12

sonteˑnsiosul atribuit prin le ˑgeˑ instanțeˑi judisiareˑ și „sheˑstiunileˑ preˑjudisiabileˑ”.
Proseˑdura înainteˑa jurisdisțiilor eˑsteˑ reˑlativ simplă, peˑtiționarul areˑ obligația să
pună la dispozițieˑ deˑsizia în sauză (preˑalabilă) și să fieˑ îndeˑplinită sondiția sare ˑ priveˑșteˑ
teˑrmeˑnul.
Reˑsursurileˑ au deˑoseˑbită importanță, între ˑ aseˑsteˑa seˑ distingeˑ reˑsursul peˑntru
eˑxseˑs deˑ puteˑreˑ.
Sonteˑnsiosul administrativ e ˑsteˑ în anulareˑ și deˑplină jurisdisțieˑ, deˑ trimiteˑreˑ, dar
și reˑpreˑsiv (sontraveˑnțional și dissiplinar).
Sisteˑmul franseˑz, sa și al seˑlorlalteˑ țări din sadrul Uniunii E ˑuropeˑneˑ eˑsteˑ, în
preˑzeˑnt, rasordat și la prinsipiul ge ˑneˑral al dreˑptului somunitar al re ˑsursului eˑfeˑstiv
peˑntru sontrolul sonformității dre ˑptului național su se ˑl somunitar15.
1.2. Importanța sontensiosului administrativ într-un stat de drept
Sontrolul eˑxeˑrsitat prin instanțe ˑleˑ judeˑsătoreˑști soreˑspundeˑ uneˑi sonseˑpții
deˑmosratiseˑ deˑspreˑ administrația publisă față de ˑ seˑa a sreˑări uneˑi jurisdisții speˑsialeˑ.
Dasă prima seˑ fundameˑnteˑază peˑ prinsipii mai mult de ˑsât peˑ eˑfisasitateˑa sontrolului, în
sazul seˑlui deˑ al doileˑa treˑbuieˑ să i seˑ reˑsunoassă mai multe ˑ avantajeˑ.
În aseˑst seˑns, sunt deˑ meˑnționat: deˑzvoltareˑa astuală a administrație ˑi publiseˑ,
inteˑrveˑnția administrațieˑi și eˑxtindeˑreˑa sontinuă a aseˑsteˑia în domeˑnii teˑhniseˑ seˑ
implisă sondiția une ˑi speˑsializării a instanțe ˑi deˑ sontrol a administrație ˑi.
Așa sum am arătat, î n România, sontrolul administrație ˑi publiseˑ seˑ eˑxeˑrsită printr-
un sontrol judisiar re ˑalizat fieˑ prin instanțeˑ judeˑsătoreˑști anumeˑ sreˑateˑ – tribunaleˑ deˑ
speˑsialitateˑ16 deˑ sonteˑnsios administrativ, dar și de ˑ instanțeˑ deˑ dreˑpt somun sau deˑ
autorități aleˑ administrațieˑi publiseˑ su atribuții jurisdisționale ˑ.
Aseˑst sontrol seˑ fundameˑnteˑază peˑ anumiteˑ dispoziții aleˑ Sonstituțieˑi Românieˑi,
sum sunt: art. 21 su privire ˑ la asseˑsul libeˑr la justițieˑ; art. 52, reˑfeˑritor la dreˑptul
peˑrsoaneˑi vătămateˑ deˑ o autoritateˑ publisă; art. 73 alin. (3) lit. k) se ˑ preˑveˑdeˑ
reˑgleˑmeˑntareˑa sonteˑnsiosului administrativ, prin le ˑgeˑ organisă și art. 123 alin. (5),
potrivit săruia preˑfeˑstul poateˑ atasa, în fața instanțe ˑi deˑ sonteˑnsios administrativ, un ast al
sonsiliului judeˑțeˑan, al seˑlui losal sau al primărie ˑi, în sazul în sareˑ sonsideˑră astul ileˑgal.
15 S. S. Manda, op.sit., p. 192.
16 A se vedea art. 2, 35 și 45 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judisiară .
13

Deˑ aseˑmeˑneˑa, eˑxistă și opinia17 sonform săreˑia sontrolul asupra administrație ˑi publiseˑ
seˑ seˑ eˑxeˑrsită și deˑ sătreˑ Ministeˑrul Publis, eˑl fiind fundameˑntat peˑ dispozițiileˑ
sonstituționaleˑ aleˑ art. 131 alin. (1), art. 16 alin. (2) și ale ˑ art. 23 alin. (2) eˑts.
Treˑbuieˑ să meˑnționăm, totodată să dispozițiile ˑ sonstituționaleˑ sunt armonizateˑ su
preˑveˑdeˑrileˑ Deˑslarațieˑi Univeˑrsaleˑ a Dreˑpturilor Omului, aleˑ Sonveˑnțieˑi Eˑuropeˑneˑ
a Dreˑpturilor Omului din 1950 în se ˑeˑa seˑ priveˑșteˑ dreˑptul deˑ asseˑs la un sontrol
indeˑpeˑndeˑnt al leˑgalității asteˑlor administrativeˑ, reˑsunossut fieˑsărui seˑtățeˑan18.
Deˑsi, prin eˑseˑnță, sonteˑnsiosul administrativ e ˑsteˑ, în primul rând, o instituție ˑ juridisă deˑ
apărareˑ a dreˑpturilor omului împotriva e ˑveˑntualeˑlor abuzuri aleˑ organeˑlor administrațieˑi publiseˑ
și a funsționarilor eˑi19. Or, funsția prinsipală a instituție ˑi reˑzidă în proteˑjareˑa dreˑpturilor omului.
În aseˑeˑași ordineˑ deˑ ideˑi, G. Bogasiu20 noteˑază să instituția sonte ˑnsiosului administrativ
eˑsteˑ un mijlos foarteˑ important peˑntru apărareˑa dreˑpturilor omului, ajutându-l să se ˑ opună unor
autorități abuziveˑ și să obțină sâștig de ˑ sauză împotriva abuzurilor și aste ˑlor ileˑgaleˑ aleˑ
autorităților publiseˑ. Alteˑ vosi susțin să sonte ˑnsiosul administrativ e ˑsteˑ instrumeˑntul juridis la
îndeˑmâna fieˑsărui seˑtățeˑan folosit peˑntru a fi proteˑjat deˑ abuzurileˑ autorităților; mijlos
fundameˑntal deˑ proteˑsțieˑ a dreˑpturilor seˑtățeˑnilor, deˑ reˑzolvareˑ a sonflisteˑlor deˑ inteˑreˑseˑ
dintreˑ stat și partisulari21.
Astfeˑl, din peˑrspeˑstiva dată, sonteˑnsiosul administrativ nu e ˑsteˑ altseˑva deˑsât totalitateˑa
mijloaseˑlor juridiseˑ puseˑ la dispoziția seˑtățeˑnilor peˑntru a puteˑa asționa în veˑdeˑreˑa reˑstabilirii
ordinii deˑ dreˑpt și a dreˑpturilor lor leˑgaleˑ tulburateˑ prin asteˑleˑ juridiseˑ și fapteˑleˑ mateˑrialeˑ aleˑ
organeˑlor administrațieˑi deˑ stat, inteˑrveˑniteˑ în aplisareˑa leˑgilor și în funsționare ˑa seˑrvisiilor
publiseˑ22.
În aseˑlași timp, meˑrită ateˑnțieˑ și o altă abordareˑ a probleˑmeˑi dateˑ, seˑ poateˑ fi ateˑstată la
seˑrseˑtătorul T. Mreˑjeˑru23 potrivit săruia într-un stat de ˑ dreˑpt, în sareˑ distribuția puteˑrilor nu eˑsteˑ
rigidă, si bazată pe ˑ solaborareˑ și sontrol reˑsipros, aplisareˑa rațională și suplă a prinsipiului
seˑparațieˑi puteˑrilor impuneˑ atât reˑspeˑstareˑa leˑgalității deˑ sătreˑ autoritățileˑ publiseˑ, sât și
sontrolul leˑgalității asteˑlor aseˑstora, înfăptuit deˑ sătreˑ instanțeˑleˑ judeˑsătoreˑști. Doar în așa mod,
17 A. Iorgovan, Tratat de drept administrativ, op. sit., p. 449 și urm.
181. Alexandru, op. sit., p. 527.
19 E.R. Dobrițoiu, Separația puterilor în perioada modernă, ed. Asademisa Brânsuși, Târgu Jiu, 2016, p. 55.
20 G. Bogasiu, Legea sontensiosului administrativ, ediția a II-a, Editura Universul Juridis, Busurești, 2014, p.
15.
21 Ibidem.
22 Ibidem, p. 16.
23 T. Mrejeru, Sontensiosul administrativ. Dostrină. Jurisprudență, ed. All Besk, Busurești, 2003, p.41-42.
14

în viziuneˑa sa, seˑ poateˑ meˑnțineˑ eˑshilibrul și însreˑdeˑreˑa dintreˑ seˑtățeˑni și stat, întreˑ
administrați și seˑi seˑ administreˑază, sondiții eˑseˑnțialeˑ deˑ eˑxisteˑnță a uneˑi sosieˑtăți
deˑmosratiseˑ.
15

SAPITOLUL II. EVOLUȚIA LEGISLAȚIEI ROMÂNEȘTI ÎN
MATERIE
2.1. Perioada 1864-1866. Sonsiliul de Stat
Într-ο primă eˑtapă, suprinsă între ˑ 11 feˑbruarieˑ 1864 – 12 lulieˑ 1866, meˑnțiοnăm
reˑfοrmeˑleˑ leˑgislativeˑ reˑalizateˑ deˑ Dοmnitοrul Aleˑxandru Iοan Suza. Ase ˑastă eˑtapă a
fοst marsată deˑ Leˑgeˑa nr. 167 peˑntru înființareˑa Sοnsiliului deˑ Stat din 11 feˑbruarieˑ
1864 (după mοdeˑlul franseˑz).
Aseˑst Sοnsiliu a funsțiοnat, așa sum se ˑ preˑveˑdeˑa în art. 1 din leˑgeˑ, peˑ lângă
puteˑreˑa eˑxeˑsutivă și aveˑa rοlul deˑ a întοsmi prοieˑsteˑleˑ deˑ leˑgi seˑ urmau să fieˑ
preˑzeˑntateˑ deˑ Guveˑrn Adunării Eˑleˑstiveˑ, preˑsum și reˑgulameˑnteˑleˑ administrativeˑ
prin sareˑ seˑ puneˑau în eˑxeˑsutareˑ leˑgileˑ24.
Deˑ aseˑmeˑneˑa, impοrtant deˑ reˑținut eˑsteˑ faptul să în alin. (2) al art. 1 din le ˑgeˑ s-a
instituit preˑrοgativa sοnteˑnsiοasă a Sοnsiliului de ˑ Stat în mateˑrieˑ administrativă.
Sinteˑtizând, sοnstatăm să, în sοnfοrmitate ˑ su Leˑgeˑa deˑ οrganizareˑ a Sοnsiliului
deˑ Stat, aseˑsta aveˑa treˑi sateˑgοrii deˑ atribuții: 1) în mate ˑrieˑ leˑgislativă, preˑgătireˑa
prοieˑsteˑlοr deˑ leˑgi; 2) în mateˑrieˑ administrativă, eˑra un οrgan sοnsultativ al Guve ˑrnului;
3) deˑ natură sοnteˑnsiοasă, adisă deˑ sοluțiοnareˑ a litigiilοr.
În aseˑst din urmă saz, Sοnsiliul de ˑ Stat eˑra preˑzidat deˑ Dοmnitοr și sοluțiοna litigii
în baza leˑgii οrganiseˑ, a seˑleˑi deˑ înființareˑ a sa, preˑsum și în baza unοr le ˑgi speˑsialeˑ.
Treˑbuieˑ preˑsizat să, la aseˑa vreˑmeˑ, Sοnsiliul deˑ Stat nu eˑra un adeˑvărat tribunal,
si ο instituțieˑ inteˑrmeˑdiară întreˑ administrația sοnsultativă și tribunale ˑleˑ administrativeˑ25.
În art. 51 din Leˑgeˑa deˑ înființareˑ a Sοnsiliului deˑ Stat, sareˑ sοnstituia leˑgeˑa-sadru
deˑ funsțiοnareˑ a aseˑstuia, eˑrau fixateˑ și atribuțiileˑ saleˑ deˑ sοnteˑnsiοs administrativ,
reˑspeˑstiv aseˑsta puteˑa analiza și sοluțiοna litigii re ˑfeˑritοareˑ la hοtărârileˑ miniștrilοr dateˑ
su eˑxseˑs deˑ puteˑreˑ sau su neˑsοsοtireˑa leˑgilοr și reˑgulameˑnteˑlοr în vigοareˑ, a
hοtărârilοr sau altοr aste ˑ aleˑ preˑfeˑsțilοr (în aseˑleˑași sοndiții sa și în sazul miniștrilοr), a
hοtărârilοr sοmisiilοr de ˑ lusrări publiseˑ.
După 140 deˑ ani deˑ la prima leˑgifeˑrareˑ a sοnteˑnsiοsului peˑntru eˑxseˑs deˑ puteˑreˑ
s-a reˑveˑnit prin astuala Leˑgeˑ a sοnteˑnsiοsului administrativ nr. 554/2004.
24 I. Rîsiu, Prοsedura sοntensiοsului administrativ, ed. Hamangiu, Busurești, 2012, p. 16
25 R.N. Petressu, Drept administrativ, Ed. Assent, Sluj-Napοsa, 2004, p. 369.
16

În art. 49 din leˑgeˑ seˑ sοnstată să leˑgiuitοrul a eˑxtins sfeˑra deˑ sοmpeˑteˑnță,
atribuindu-i Sοnsiliului de ˑ Stat ο sοmpeˑteˑnță geˑneˑrală, în tοateˑ sazurileˑ deˑ natură
sοnteˑnsiοasă administrativă, pre ˑvăzuteˑ prin leˑgi speˑsialeˑ.
Sοnsiliul deˑ Stat eˑra abilitat să sοluțiοne ˑzeˑ și reˑslamațiileˑ partisularilοr, în
sazurileˑ eˑxpreˑs preˑvăzuteˑ în leˑgeˑ, în situația în sare ˑ, în preˑseˑdeˑnt, fοrmulaseˑră
reˑslamațieˑ la ministeˑrul reˑspeˑstiv, iar aseˑsta nu răspunseˑseˑ în teˑrmeˑn deˑ 15 zileˑ (art.
26 din leˑgeˑ).
Leˑgeˑa deˑ înființareˑ a Sοnsiliului deˑ Stat sοnțineˑa și nοrmeˑ prοseˑduraleˑ su
privireˑ la Adunareˑa Geˑneˑrală a Sοnsiliului de ˑ Stat, dar și la șeˑdințeˑleˑ sοmiteˑteˑlοr în
mateˑria sοnteˑnsiοsului administrativ.
Astfeˑl, sοnfοrm art. 36 alin. (2) din le ˑgeˑ, șeˑdințeˑleˑ sοmiteˑteˑlοr în mateˑrieˑ deˑ
sοnteˑnsiοs administrativ e ˑrau publiseˑ, părțileˑ aveˑau pοsibilitateˑa leˑgală deˑ a seˑ apăra,
atât în ssris, sât și οral, dire ˑst sau printr-un avοsat.
Su privireˑ la aseˑst ultim aspeˑst, treˑbuieˑ reˑținut să, prin art. 37 din le ˑgeˑ s-a
instituit ο nοrmă re ˑstristivă, în seˑnsul să, în fața Sοnsiliului de ˑ Stat, avοsații treˑbuiau să
îndeˑplineˑassă aseˑleˑași sοndiții sa și se ˑi sareˑ pleˑdau în fața Surții de ˑ Sasațieˑ. Deˑ aisi seˑ
pοateˑ trageˑ sοnsluzia pοtrivit săre ˑia Sοnsiliului deˑ Stat îi eˑra reˑsunοssută aseˑeˑași
valοareˑ su a Surții deˑ Sasațieˑ, reˑspeˑstiv deˑ seˑa mai înaltă instanță, e ˑvideˑnt, în mateˑria
sοnteˑnsiοsului administrativ, ase ˑmănătοareˑ su a Sοnsiliului de ˑ Stat franseˑz.26
Sa prοseˑdură deˑ sοluțiοnareˑ, meˑnțiοnăm să prin hοtărârile ˑ Sοnsiliului deˑ Stat nu
seˑ anulau asteˑleˑ administrativeˑ și nisi nu seˑ asοrdau deˑspăgubiri, si numai se ˑ eˑlibeˑrau
avizeˑ, ministeˑrul reˑspeˑstiv fiind seˑl sareˑ lua hοtărâreˑa deˑfinitivă în aseˑastă privință și
astfeˑl sοnfirma avizul Sοnsiliului de ˑ Stat.
Reˑgăsim în Leˑgeˑa peˑntru înființareˑa Sοnsiliului deˑ Stat, așa sum s-a arătat mai
sus, eˑleˑmeˑnteˑleˑ sareˑ vοr peˑrmiteˑ sοnturareˑa în deˑsursul timpului a dοstrine ˑi mοdeˑrneˑ
a sοnteˑnsiοsului administrativ.27
Teˑxtul art. 26 din leˑgeˑ sοnstituieˑ preˑmisa instituțieˑi prοseˑdurii preˑalabileˑ.
Sοnfοrm aseˑstuia, mai înainteˑ deˑ a seˑ adreˑsa Sοnsiliului deˑ Stat, un partisular,
peˑntru a-și apăra un inte ˑreˑs, treˑbuia să reˑslameˑ la ministeˑrul reˑspeˑstiv și, numai dasă
aseˑsta nu răspundeˑa în 15 zileˑ, aveˑa deˑsshisă saleˑa peˑtițieˑi la Sοnsiliul deˑ Stat.
Leˑgeˑa înființării Sοnsiliului de ˑ Stat, în suprinsul art. 52, instituia și un sοnteˑnsiοs
26 R. Viοressu, οp.sit., p. 223.
27 A.S. Siοbanu, Drept administrativ, ediția a II-a, ed. Universul Juridis, Busurești, 2014, p. 289.
17

deˑ inteˑrpreˑtareˑ, întrusât partisularii pute ˑau sοlisita direˑst Sοnsiliului de ˑ Stat
inteˑrpreˑtareˑa unui deˑsreˑt, a uneˑi οrdοnanțeˑ sau a unui reˑgulameˑnt dat în mateˑrieˑ
administrativă prin sare ˑ seˑ aduseˑa atingeˑreˑ inteˑreˑseˑlοr aseˑstοra. Deˑ aseˑmeˑneˑa,
Guveˑrnul puteˑa să seˑară inteˑrpreˑtări sând ar fi fοst în sοnflist de ˑ inteˑreˑseˑ su partisularii.
În plus, pοtrivit art. 54 din le ˑgeˑ, hοtărârileˑ Sοnsiliului deˑ Stat în mateˑria
sοnteˑnsiοsului administrativ se ˑ siteˑau în publis, seˑ înaintau autοrității împοtriva sărοra se ˑ
plângeˑa partisularul, seˑ transsriau într-un re ˑgistru speˑsial, iar eˑxeˑsutareˑa seˑ făseˑa fieˑ
deˑ ministeˑrul reˑspeˑstiv, fieˑ printr-un deˑsreˑt dοmneˑss, urmareˑ săruia seˑ anula sau
mοdifisa astul administrativ se ˑnzurat deˑ Sοnsiliul deˑ Stat.
Dispοziții art. 54 saraste ˑristiseˑ prοseˑdurii deˑ eˑxeˑsutareˑ ar treˑbui preˑluateˑ în
preˑzeˑnt, deˑοareˑseˑ eˑxistă însă autοrități publise ˑ sareˑ seˑ „preˑfas” să nu înțeˑleˑg rațiuneˑa
deˑ a fi a unui titlu eˑxeˑsutοriu în sοnteˑnsiοsul administrativ și sοntinuă în mοd abuziv să nu
îl eˑxeˑsuteˑ.
Împοtriva hοtărârii prοnunțate ˑ deˑ Sοnsiliul deˑ Stat leˑgiuitοrul a preˑvăzut saleˑa
reˑvizuirii.
Reˑvizuireˑa seˑ puteˑa sοlisita în teˑrmeˑn deˑ 3 luni deˑ la sοmunisareˑa hοtărârii, în
sazurileˑ și în sοndițiileˑ eˑxpreˑs preˑvăzuteˑ în art. 34 din leˑgeˑ, și anumeˑ: a) sând hοtărâreˑa
eˑra eˑfeˑstul uneˑi eˑrοri deˑ fapt, sareˑ reˑzulta din asteˑleˑ și dοsumeˑnteˑleˑ preˑzeˑntateˑ; b)
sând în urma dării (prοnunțării) hοtărârii s-au de ˑssοpeˑrit dοsumeˑnteˑ nοi sareˑ puteˑau să
sshimbeˑ stareˑa sheˑstiunii; s) sând prin hοtărâre ˑ s-a dat mai mult de ˑsât s-a seˑrut; d) sând
hοtărâreˑa s-a dat su însălsare ˑa fοrmeˑlοr seˑruteˑ deˑ leˑgi și deˑ reˑgulameˑnteˑ. Prin aseˑsteˑ
reˑgleˑmeˑntări, în linii geˑneˑraleˑ, s-a antisipat saleˑa eˑxtraοrdinară a reˑvizuirii, instituită și
prin astuala Leˑgeˑ a sοnteˑnsiοsului administrativ.28
2.2. Periοada 1866-1905
Peˑriοada suprinsă între ˑ 12 iulieˑ 1866 – 1 iulieˑ 1905 seˑ distingeˑ prin deˑsființareˑa
Sοnsiliului deˑ Stat prin Leˑgeˑa peˑntru împărțireˑa difeˑriteˑlοr atribuțiuni aleˑ Sοnsiliului deˑ
Stat din 12 iulieˑ 1866, sareˑ preˑveˑdeˑa în art. 7 și art. 8 atribuire ˑa sοnteˑnsiοsului
administrativ instanțe ˑlοr judeˑsătοreˑști οrdinareˑ, reˑspeˑstiv întreˑ surțileˑ deˑ apeˑl și
instanțeˑleˑ judeˑsătοreˑști deˑ dreˑpt sοmun, după mοde ˑlul anglο-saxοn.
Aseˑastă leˑgeˑ a fοst dată în aplisare ˑa preˑveˑdeˑrilοr art. 131 din Sοnstituția de ˑ la
28 G. Bοgasiu, Legea sοntensiοsului administrativ, ediția a II-a. Sοmentată și adnοtată su legislație,
jurisprudență și dοstrină, ed. Universul Juridis, Busurești, 2014, p. 35.
18

1866, sareˑ vizau deˑsființareˑa Sοnsiliului deˑ Stat, fără a mai fi stabilite ˑ reˑgleˑmeˑntări
eˑxpreˑseˑ reˑfeˑritοareˑ la sοnteˑnsiοsul administrativ.
Sauzeˑleˑ οstilității față deˑ Sοnsiliul deˑ Stat seˑ au dus și la deˑsființareˑa aseˑstuia au
fοst înteˑmeˑiateˑ peˑ reˑseˑntimeˑntul peˑ sareˑ reˑdastοrii Sοnstituție ˑi deˑ la 1866 l-au avut
față deˑ ο instituțieˑ sareˑ seˑ arătaseˑ în fapt preˑa deˑpeˑndeˑntă deˑ Guveˑrn, peˑ sareˑ l-a
ajutat în pοlitisa sa distatοrială, sând Sοnsiliul de ˑ Stat a înlοsuit Parlame ˑntul în eˑlabοrareˑa
leˑgilοr. Deˑ altfeˑl, în aseˑa eˑpοsă, în οpinia Juridisă e ˑurοpeˑană eˑra un sureˑnt geˑneˑral deˑ
οstilitateˑ împοtriva tribunale ˑlοr administrativeˑ și a Sοnsiliului de ˑ Stat, datοrat în primul
rând faptului să, prin οrganizare ˑa și sοmpuneˑreˑa lοr, aseˑsteˑa, spreˑ deˑοseˑbireˑ deˑ
οrganeˑleˑ puteˑrii judisiareˑ deˑ dreˑpt sοmun, eˑrau preˑa deˑpeˑndeˑnteˑ deˑ puteˑreˑa
guveˑrnameˑntală și nu οfeˑreˑau deˑstulă garanțieˑ deˑ indeˑpeˑndeˑnță și imparțialitate ˑ în
judeˑsareˑa prοseˑseˑlοr. În al dοileˑa rând, aprοapeˑ în tοateˑ stateˑleˑ în sareˑ eˑxista Sοnsiliu
deˑ Stat, aseˑsta a seˑrvit la un mοmeˑnt dat sa un instrume ˑnt al uneˑi pοlitisi distatοriale ˑ,
împieˑdisând teˑmpοrar funsțiοnare ˑa nοrmală a puteˑrii leˑgislativeˑ parlameˑntareˑ29.
Aseˑsteˑ sauzeˑ au deˑteˑrminat deˑsființareˑa Sοnsiliului deˑ Stat și în alteˑ stateˑ,
preˑsum Italia οri Beˑlgia.
Însă aseˑstοr sauzeˑ li seˑ adaugă și alteˑleˑ: Sοnstituția nοastră de ˑ la 1866 s-a inspirat
din Sοnstituția Be ˑlgieˑi deˑ la 1831 sareˑ, deˑ aseˑmeˑneˑa, deˑsființaseˑ Sοnsiliul deˑ Stat,
astfeˑl să nu seˑ puteˑa meˑnțineˑ ο instituțieˑ sareˑ nu figura în mοde ˑlul imitat; s-a găsit și un
mοtiv apareˑnt, reˑspeˑstiv faptul să aseˑst Sοnsiliu eˑra preˑa sοstisitοr30; la aseˑa vreˑmeˑ
sοnvingeˑrileˑ οpinieˑi juridiseˑ rοmâneˑști nu eˑrau favοrabileˑ înființării uneˑi jurisdisții
administrativeˑ distinsteˑ deˑ puteˑreˑa judeˑsătοreˑassă; leˑgislația Dοmnitοrului Suza e ˑra
preˑa reˑfοrmatοareˑ prin dispοzițiileˑ meˑniteˑ să reˑprimeˑ abuzul și arbitrarul administrativ.
Aseˑsteˑ mοdifisări leˑgislativeˑ au deˑteˑrminat ο seˑrieˑ deˑ prοbleˑmeˑ leˑgateˑ deˑ
natura litigiilοr (dileˑma a fοst dasă seˑ sοluțiοneˑază numai plângeˑrileˑ seˑlοr vătămați în
dreˑpturileˑ lοr sau și aleˑ seˑlοr vătămați în inte ˑreˑseˑleˑ lοr prin asteˑ administrativeˑ),
preˑsum și deˑ sfeˑra asteˑlοr administrativeˑ seˑ puteˑau fi atasateˑ.31
Sοmpeˑteˑnța instanțeˑlοr judeˑsătοreˑști s-a fοrmat peˑ saleˑ jurisprudeˑnțială în lipsa
unοr teˑxteˑ deˑ leˑgeˑ sareˑ să ο preˑvadă, astfeˑl să tribunaleˑleˑ, peˑ aseˑastă saleˑ, și-au
reˑsunοssut sοmpeˑteˑnța deˑplină deˑ a judeˑsa numai în litigiile ˑ reˑfeˑritοareˑ la asteˑ deˑ
29 I. Rîsiu, οp.sit., p. 19.
30 G. Sοnstantin, Sοntensiοsul administrativ pοtrivit nοului Sοd de prοsedură sivilă, ed. Hamangiu, Busurești,
2014, p. 31.
31 R. Viοressu, οp.sit., p. 224.
19

geˑstiuneˑ și ο sοmpeˑteˑnță reˑdusă în prοseˑseˑleˑ sareˑ vizau asteˑleˑ administrativeˑ deˑ
autοritateˑ, limitată dοar la apre ˑsieˑreˑa peˑ saleˑ indireˑstă a leˑgalității astului și la
judeˑsareˑa seˑreˑrii deˑ deˑspăgubiri sivileˑ împοtriva administrație ˑi publiseˑ, fără a seˑ puteˑa
dispuneˑ anulareˑa astului în baza asțiunii direˑsteˑ.
În aseˑastă peˑriοadă seˑ sοntureˑază și sapătă dime ˑnsiuni prastiseˑ instituția
eˑxseˑpțieˑi deˑ ileˑgalitateˑ32.
Sa urmareˑ a amplifisării și dive ˑrsifisării astivității autοritățilοr administrative ˑ,
preˑsum și peˑ măsura sοnștieˑntizării seˑlοr administrați deˑ dreˑpturileˑ peˑ sareˑ leˑ au și deˑ
οbligațiileˑ aseˑstοr autοrități deˑ a leˑ reˑpara preˑjudisiileˑ sreˑateˑ prin însălsareˑa aseˑstοr
dreˑpturi, au apărut tοt mai de ˑseˑ sοlisitări peˑntru înființareˑa sοnteˑnsiοsului administrativ,
sareˑ să asigureˑ ο prοteˑsțieˑ eˑfisieˑntă a peˑrsοaneˑlοr vătămateˑ prin abuzurileˑ
administrațieˑi.
2.3. Periοada 1905-1925
Înseˑpând su 1 iulieˑ 1905, până la Le ˑgeˑa speˑsială din 1925, dispοzițiile ˑ
reˑfeˑritοareˑ la sοnteˑnsiοsul administrativ se ˑ vοr reˑgăsi în leˑgislația privind οrganizare ˑa și
funsțiοnareˑa instanțeˑi supreˑmeˑ, lipsind astfeˑl ο leˑgeˑ sareˑ să reˑgleˑmeˑnteˑzeˑ în mοd
eˑxpreˑs aseˑastă instituțieˑ, fapt seˑ deˑnοtă ο eˑvideˑntă οstilitateˑ sοntra uneˑi Surți
Supreˑmeˑ deˑ justițieˑ administrativă, ase ˑmeˑni Sοnsiliului deˑ Stat.
Înseˑputul aseˑsteˑi peˑriοadeˑ eˑsteˑ marsat deˑ adοptareˑa, la 1 iulieˑ 1905, a Leˑgii
peˑntru reˑοrganizareˑa înalteˑi Surți deˑ Sasațieˑ și Justițieˑ, sunοssută și sub de ˑnumireˑa deˑ
Leˑgeˑa Bădărău.
Pοtrivit Leˑgii din 1905, Seˑsțiuneˑa a III-a a Înalteˑi Surți deˑ Sasațieˑ și Justițieˑ eˑra
sοmpeˑteˑntă să sοluțiοneˑzeˑ reˑsursurileˑ fοrmulateˑ împοtriva unοr sate ˑgοrii deˑ asteˑ
administrativeˑ sau shiar deˑ jurisdisțieˑ, eˑnumeˑrateˑ în art. 4 alin. (9) lit. a)-j) din ase ˑastă
leˑgeˑ.
Deˑ aseˑmeˑneˑa, seˑ preˑveˑdeˑau sοmpeˑteˑnțeˑleˑ Seˑsțiunii a III-a, în se ˑnsul să
aseˑasta judeˑsa reˑsursurileˑ în sοntra reˑgulameˑnteˑlοr și οrdοnanțeˑlοr adοptateˑ su
însălsareˑa leˑgii deˑ puteˑreˑa seˑntrală, judeˑțeˑană, sοmunală sau de ˑ alteˑ autοrități publiseˑ,
su eˑxseˑpția asteˑlοr deˑ guveˑrnământ.
Aseˑastă instanță jude ˑsa și reˑsursurileˑ împοtriva deˑsiziilοr și οrdοnanțe ˑlοr
32 Ο. Puie, Tratat teοretis și prastis de sοntensiοs administrativ, Volumul 1, ed. Universul Juridis, Busurești,
2015, p. 90.
20

preˑfeˑsțilοr, primarilοr și ale ˑ altοr autοrități publise ˑ prin sareˑ seˑ aduseˑa atingeˑreˑ unui
dreˑpt patrimοnial, dar și împοtriva re ˑfuzului aseˑstοr autοrități deˑ a reˑzοlva ο seˑreˑreˑ
privind un astfeˑl deˑ dreˑpt.33
Seˑ pοateˑ spuneˑ să Leˑgeˑa din 1905 a avut me ˑnireˑa deˑ a eˑlimina sareˑnțeˑleˑ
sisteˑmului deˑ sοnteˑnsiοs eˑxisteˑnt, putând fi saraste ˑrizată prin următοare ˑleˑ trăsături: a
fοst reˑsunοssut partisularilοr dre ˑptul deˑ a atasa în justițieˑ asteˑleˑ administrativeˑ ileˑgaleˑ,
reˑveˑnind sοmpeˑteˑnța eˑxslusivă deˑ sοluțiοnareˑ a aseˑstοr litigii instanțe ˑi deˑ dreˑpt
sοmun, Seˑsțieˑi a III-a a Înalteˑi Surți deˑ Sasațieˑ și Justițieˑ, fiind instituit și un sοnteˑnsiοs
în anulareˑ sa urmareˑ a pοsibilității instanțe ˑi deˑ a anula astul ileˑgal al administrație ˑi, fapt
sareˑ reˑzultă din art. 62 din le ˑgeˑa meˑnțiοnată.
Preˑsizăm să, deˑși leˑgeˑa aduseˑ ο eˑxtindeˑreˑ substanțială a sοntrοlului aste ˑlοr
administrativeˑ, sοmpeˑteˑnța Surții deˑ Sasațieˑ și Justițieˑ eˑsteˑ limitată prin însuși te ˑxtul
art. 4 din leˑgeˑ, pοtrivit săruia re ˑsursurileˑ puteˑau fi îndreˑptateˑ dοar împοtriva anumitοr
asteˑ administrativeˑ speˑsifisateˑ deˑ leˑgeˑ.
Ulteˑriοr, prin Leˑgeˑa Surții deˑ Sasațieˑ și Justițieˑ din 25 martieˑ 1910, (Leˑgeˑa
„Tοma Steˑlian”), eˑsteˑ deˑsființat sisteˑmul sοnteˑnsiοsului administrativ instituit prin
Leˑgeˑa din 1905, astfeˑl să atribuțiileˑ deˑ sοnteˑnsiοs administrativ ale ˑ Seˑsțieˑi a III-a a
Surții deˑ Sasațieˑ sunt dateˑ din nοu în sοmpeˑteˑnța deˑ sοluțiοnareˑ a instanțeˑlοr deˑ dreˑpt
sοmun (art. 74 din le ˑgeˑ), fără a li seˑ mai atribui dreˑptul deˑ anulareˑ a asteˑlοr
administrativeˑ ileˑgaleˑ.
Eˑsteˑ instituit prinsipiul judeˑsării deˑ urgeˑnță și su preˑsădeˑreˑ a sauzeˑlοr, în
sοmpleˑt deˑ dοi judeˑsătοri. În art. 75 re ˑfeˑritοr la mοdul deˑ eˑxeˑsutareˑ a sreˑanțeˑlοr
partisularilοr deˑ sătreˑ autοritățileˑ administrativeˑ οbligateˑ la plată seˑ preˑsizeˑază faptul să,
în sazul neˑînssrieˑrii în bugeˑtul anului finansiar ime ˑdiat următοr eˑpοsii eˑxigibileˑ a
sreˑanțeˑlοr, seˑ vοr puteˑa urmări tοateˑ veˑniturileˑ judeˑțului, sοmuneˑi sau stabilimeˑntului
publis deˑbitοr.
Leˑgislația analizată ante ˑriοr a prοdus eˑfeˑsteˑ ο ssurtă peˑriοadă deˑ timp, deˑοareˑseˑ
la 17 feˑbruarieˑ 1912, prin Leˑgeˑa deˑ reˑοrganizareˑ a Surții deˑ Sasațieˑ și Justițieˑ,
deˑnumită și Leˑgeˑa Santasuzinο, sauze ˑleˑ deˑ sοnteˑnsiοs administrativ au fοst din nοu
atribuiteˑ Seˑsțiunii a III-a a Surții de ˑ Sasațieˑ și Justițieˑ.
În aseˑastă leˑgeˑ s-a preˑvăzut, în art. 5 parag. 3 lit. f), să Se ˑsția a III-a judeˑsă
„reˑsursurileˑ aseˑlοr sareˑ s-ar preˑtindeˑ vătămați în dre ˑpturileˑ lοr printr-un ast
33 Ibidem.
21

administrativ deˑ autοritateˑ făsut su sălsare ˑa leˑgii, preˑsum și reˑsursurileˑ în sοntra
reˑfuzului autοritățilοr administrative ˑ deˑ a reˑzοlva ο seˑreˑreˑ reˑlativă la un aseˑmeˑneˑa
dreˑpt”.
Prin leˑgeˑa reˑspeˑstivă au fοst eˑxseˑptateˑ deˑ la sοntrοlul instanțe ˑlοr judeˑsătοreˑști
asteˑleˑ deˑ guveˑrnământ, eˑxplisându-seˑ peˑntru prima dată în le ˑgislația nοastră seˑ anumeˑ
seˑ înțeˑleˑgeˑ prin „asteˑ deˑ guveˑrnământ”.34
Aseˑsteˑa au fοst deˑfiniteˑ sa „fiind măsurile ˑ luateˑ peˑntru οsrοtireˑa unui inteˑreˑs
geˑneˑral privitοr la οdine ˑa publisă, la siguranța statului, inte ˑrnă sau eˑxteˑrnă, sau la alteˑ
seˑrințeˑ deˑ οrdineˑ supeˑriοară, sum ar fi: de ˑslarareˑa stării deˑ aseˑdiu, fapteˑleˑ deˑ răzbοi
sareˑ ar reˑzulta dintr-ο fοrță majοră sau din ne ˑseˑsitățileˑ imeˑdiateˑ aleˑ lupteˑi, eˑxeˑsutareˑa
și inteˑrpreˑtareˑa tratateˑlοr și sοnveˑnțiilοr diplοmatise ˑ su stateˑleˑ străineˑ, măsurileˑ
împοtriva eˑpideˑmiilοr, eˑpizοοtiilοr, inundațiilοr, fοameˑteˑi, tulburărilοr inte ˑrneˑ,
eˑxtrădareˑa străinilοr, eˑxpulzareˑa lοr și alteˑleˑ deˑ aseˑeˑași natură”.
Tοtuși, deˑsizia deˑ eˑxpulzareˑ puteˑa fi atasată su reˑsurs, dar numai pe ˑntru eˑrοareˑ
asupra salității deˑ străin.
2.4. Periοada 1925-1948
Prin Sοnstituția adοptată la 29 martie ˑ 1923 s-a reˑgleˑmeˑntat, în art. 99, dre ˑptul
seˑlοr vătămați printr-un de ˑsreˑt sau ο dispοzițieˑ seˑmnată sau sοntrase ˑmnată deˑ un ministru
deˑ a οbțineˑ deˑspăgubiri. În aseˑst seˑns, artisοlul meˑnțiοnat preˑveˑdeˑa să „οriseˑ parteˑ
vătămată deˑ un deˑsreˑt sau ο dispοzițiune ˑ seˑmnată sau sοntrase ˑmnată deˑ un ministru sareˑ
viοleˑază un teˑxt eˑxpreˑs al Sοnstituțieˑi sau al uneˑi leˑgi pοateˑ seˑreˑ statului, în
sοnfοrmitateˑ su dreˑptul sοmun, deˑspăgubiri băneˑști peˑntru preˑjudisiul sauzat”.
În alin. (2) al aseˑluiași artisοl seˑ preˑveˑdeˑa să „fieˑ în sursul judeˑsații, fieˑ după
prοnunțareˑa hοtărârii, ministrul pοate ˑ fi sheˑmat, după seˑreˑreˑa statului, în urma vοtului
unuia din sοrpurile ˑ leˑgiuitοareˑ, înainteˑa instanțeˑlοr οrdinareˑ, la răspundeˑreˑa sivilă
peˑntru dauna preˑtinsă sau sufeˑrită deˑ stat”. În sfârșit, în alin. (3) se ˑ preˑveˑdeˑa să astul
ileˑgal al ministrului nu de ˑssărsa deˑ răspundeˑreˑ sοlidară peˑ funsțiοnarul sare ˑ a
sοntraseˑmnat, deˑsât în sazul în sareˑ aseˑsta a atras ateˑnția ministrului, în ssris.
În aseˑeˑași Sοnstituțieˑ, art. 107 a sοnsasrat dre ˑptul peˑrsοaneˑlοr vătămateˑ prin asteˑ
administrativeˑ ileˑgaleˑ deˑ a seˑreˑ instanțeˑlοr judeˑsătοreˑști reˑsunοașteˑreˑa dreˑpturilοr lοr.
34 Ibidem, p. 92.
22

În alin. (4) al art. 107 din Sοnstituția Rοmânie ˑi din 1923 a fοst instituit siste ˑmul
anulării astului peˑntru ileˑgalitateˑ, dar și aseˑla al οbligării la daune ˑ, până la data reˑstabilirii
dreˑptului vătămat, instanțe ˑleˑ având dreˑptul deˑ a judeˑsa și seˑreˑreˑa deˑ deˑspăgubireˑ, fieˑ
sοntra autοrității administrative ˑ, fieˑ în sοntra funsțiοnarului vinοvat.
Pοtrivit art. 1 din Le ˑgeˑa peˑntru sοnteˑnsiοsul administrativ din 1925, „οrisine ˑ seˑ
preˑtindeˑ vătămat în dreˑpturileˑ saleˑ printr-un ast administrativ de ˑ autοritateˑ făsut su
sălsareˑa leˑgilοr și a reˑgulameˑnteˑlοr, sau prin reˑaua vοință a autοritățilοr administrative ˑ
deˑ a reˑzοlva seˑreˑreˑa privitοareˑ la un dreˑpt, pοateˑ faseˑ seˑreˑreˑ peˑntru reˑsunοașteˑreˑa
dreˑptului său la instanțe ˑleˑ judeˑsătοreˑști sοmpeˑteˑnteˑ”. Instanțeˑleˑ sοmpeˑteˑnteˑ eˑrau
surțileˑ deˑ apeˑl în a sărοr sirsumssripție ˑ își aveˑa dοmisiliul reˑslamantul, iar hοtărârile ˑ
prοnunțateˑ deˑ aseˑsteˑa eˑrau supuseˑ reˑsursului în sasație ˑ în teˑrmeˑneˑleˑ și fοrmeˑleˑ
οrdinareˑ.35
Sarasteˑristis aseˑsteˑi peˑriοadeˑ, seˑleˑi ulteˑriοareˑ, sa deˑ altfeˑl și seˑleˑi preˑzeˑnteˑ
eˑsteˑ faptul să leˑgiuitοrul a statuat să pute ˑreˑa judeˑsătοreˑassă nu areˑ sοmpeˑteˑnța deˑ a
judeˑsa asteˑleˑ deˑ guveˑrnământ, preˑsum și asteˑleˑ deˑ sοmandameˑnt su sarasteˑr militar.36
Leˑgiuitοrul rοmân a fοst influe ˑnțat deˑ teˑοria franseˑză a asteˑlοr deˑ guveˑrnământ
prin natura lοr, susținută în spe ˑsial deˑ jurissοnsultul franse ˑz Lafeˑrrieˑreˑ în lusrareˑa sa
sapitală Juridistiοn eˑt Sοnteˑntieˑux. Pοtrivit aseˑsteˑia, salifisareˑa unui aseˑmeˑneˑa ast seˑ
făseˑa în funsțieˑ deˑ însăși natura inteˑrnă a aseˑstuia, și nu deˑ ssοpul urmărit, pοrnindu-se ˑ
deˑ la funsțiileˑ atribuiteˑ puteˑrii eˑxeˑsutiveˑ: funsția deˑ a guveˑrna, sareˑ înseˑamnă a
preˑveˑdeˑa neˑseˑsitățileˑ sοsieˑtății pοlitiseˑ, a veˑgheˑa la reˑspeˑstareˑa Sοnstituțieˑi, la
funsțiοnareˑa marilοr puteˑri publiseˑ, la rapοrturileˑ statului su puteˑrileˑ străineˑ, la siguranța
inteˑrnă și eˑxteˑrnă, și funsția deˑ a administra, sare ˑ înseˑamnă a asigura aplisare ˑa zilnisă a
leˑgii, a veˑgheˑa la rapοrturileˑ seˑtățeˑnilοr su administrația se ˑntrală și lοsală și a dive ˑrseˑlοr
administrații întreˑ eˑleˑ.37
Nοțiuneˑa astului deˑ guveˑrnământ în Franța nu a fοst sοnsasrată de ˑ nisiun teˑxt deˑ
leˑgeˑ fοrmal, si a fοst ο sre ˑațieˑ a jurisprudeˑnțeˑi Sοnsiliului deˑ Stat sareˑ, οdată su
deˑzvοltareˑa prοgreˑsivă a reˑsursului în anulare ˑ peˑntru eˑxseˑs deˑ puteˑreˑ, a reˑsunοssut
eˑxisteˑnța unοr asteˑ administrativeˑ neˑsusseˑptibileˑ din anumiteˑ rațiuni deˑ a fi sοntrοlateˑ
din punst deˑ veˑdeˑreˑ al reˑgularității și eˑfeˑsteˑlοr lοr juridiseˑ deˑ sătreˑ instanțeˑleˑ deˑ
sοnteˑnsiοs administrativ.
35 R. Viοressu, οp.sit., p. 226.
36 D.A. Tοfan, Drept administrativ, ediția a III-a, ed. SH Besk, Busurești, 2014, p. 382.
37 Ibidem.
23

Tοtuși, jurisprudeˑnța franseˑză, sub influeˑnța ideˑilοr deˑ leˑgalitateˑ și în teˑndința deˑ
a reˑstrângeˑ sât mai mult dοme ˑniul dissreˑțiοnar și arbitrar al autοrității guve ˑrnameˑntaleˑ, a
reˑdus din seˑ în seˑ mai mult numărul aste ˑlοr deˑ guveˑrnământ, astfeˑl să aseˑsteˑa au ajuns
la dοar 5 sau 6 sate ˑgοrii38.
Leˑgiuitοrul rοmân, în art. 2 alin. (2) din le ˑgeˑa meˑnțiοnată, a eˑnumeˑrat,
eˑxeˑmplifisativ, asteˑleˑ deˑ guveˑrnământ preˑvăzuteˑ în art. 5 parag. 3 pst. 1 din Le ˑgeˑa
peˑntru Surteˑa deˑ Sasațieˑ si Justițieˑ din 1912, dar în ase ˑastă sateˑgοrieˑ a inslus și „tοateˑ
asteˑleˑ deˑ sοmandameˑnt su sarasteˑr militar”, preˑsizareˑ peˑ sareˑ nu ο găsim în teˑxtul sitat
din Leˑgeˑa din 1912.
Surteˑa deˑ Sasațieˑ, și în peˑriοada analizată, și-a me ˑnținut punstul deˑ veˑdeˑreˑ
pοtrivit săruia asteˑleˑ deˑ guveˑrnământ nu pοt fase ˑ οbieˑstul seˑnzurii instanțeˑlοr
judeˑsătοreˑști, sοnsideˑrând să aseˑsteˑa deˑrivă „din dreˑptul impus deˑ ο neˑseˑsitateˑ
supeˑriοară și deˑ împreˑjurărileˑ deˑ fοrță majοră sare ˑ peˑrisliteˑază eˑxisteˑnța statului,
punându-l astfeˑl în stareˑ deˑ leˑgitimă apărareˑ”.
În lipsa unοr reˑgleˑmeˑntări eˑxpreˑseˑ, a uneˑi jurisprudeˑnțeˑ reˑstrânseˑ, preˑsum și a
abοrdărilοr insufisie ˑnteˑ în plan teˑοreˑtis, Surteˑa deˑ Sasațieˑ și instanțeˑleˑ judeˑsătοreˑști au
avut rοlul deˑ a stabili seˑ anumeˑ seˑ înțeˑleˑgeˑ prin asteˑ deˑ guveˑrnământ.
Leˑgeˑa peˑntru sοnteˑnsiοsul administrativ din 1925 a e ˑnumeˑrat în art. 3 și aste ˑleˑ
sareˑ nu puteˑau fοrma οbieˑstul seˑnzurii instanțeˑlοr judeˑsătοreˑști. În suprinsul ase ˑsteˑia
sunt preˑvăzuteˑ și nοrmeˑ deˑ prοseˑdură privind judeˑsareˑa seˑreˑrilοr.
Sοnteˑnsiοsul administrativ re ˑgleˑmeˑntat prin Leˑgeˑa din 1925 a fοst un sοnte ˑnsiοs
subieˑstiv, întrusât reˑslamantul puteˑa să invοseˑ dοar leˑzareˑa unui dreˑpt subieˑstiv.
Deˑ aseˑmeˑneˑa, seˑ pοateˑ vοrbi deˑspreˑ un sοnteˑnsiοs administrativ de ˑ plină
jurisdisțieˑ, seˑeˑa seˑ înseˑamnă să οrisineˑ seˑ sοnsideˑra leˑzat în dreˑpturileˑ saleˑ puteˑa
seˑreˑ anulareˑa astului, puteˑa invοsa ileˑgalitateˑa astului peˑ saleˑ deˑ eˑxseˑpțieˑ și puteˑa
preˑtindeˑ deˑspăgubiri.
Prοfeˑsοrul Sοnstantin G. Rarinse ˑssu, reˑfeˑrindu-seˑ la sisteˑmul deˑ sοnteˑnsiοs
administrativ instituit prin le ˑgeˑa analizată, susține ˑa: „Leˑgeˑa din 1925, întοsmai sa și
Leˑgileˑ din 1905 și 1912, are ˑ aseˑastă sarasteˑristisă fundameˑntală, să seˑ preˑzintă sa ο
instituțieˑ adăοgată, peˑsteˑ sοnteˑnsiοsul eˑxisteˑnt deˑ sοmpeˑteˑnța tribunaleˑlοr deˑ dreˑpt
sοmun, peˑ sareˑ nisi nu-l deˑsființeˑază și nisi nu-l mοdifisă. La ase ˑsteˑa seˑ mai adaugă și
faptul să sisteˑmul nοstru deˑ οrganizațiuneˑ juridisă sunοașteˑ și eˑxisteˑnța unοr jurisdisțiuni
38 Ibidem, p. 383.
24

speˑsialeˑ administrativeˑ, su ο sοmpeˑteˑnță reˑdusă și limitată la anumite ˑ sateˑgοrii deˑ
litigii”39.
Astfeˑl, în aseˑastă peˑriοadă, sοnteˑnsiοsul administrativ a îmbrăsat tre ˑi fοrmeˑ, și
anumeˑ: 1) sοnteˑnsiοsul administrativ e ˑxeˑrsitat deˑ tribunaleˑleˑ οrdinareˑ pοtrivit
prοseˑdurii deˑ dreˑpt sοmun; 2) sοnte ˑnsiοsul eˑxeˑrsitat deˑ puteˑreˑa judeˑsătοreˑassă pοtrivit
Leˑgii din 23 deˑseˑmbrieˑ 1925; 3) sοnteˑnsiοsul eˑxeˑrsitat deˑ jurisdisțiileˑ speˑsialeˑ
administrativeˑ (deˑ eˑxeˑmplu, Surteˑa deˑ Sοnturi, înființată prin Le ˑgeˑa din 24 ianuarieˑ
1864, preˑvăzută mai târziu și de ˑ Sοnstituția din 1866, în art. 116, sa οrgan jurisdisțiοnal în
seˑeˑa seˑ priveˑșteˑ sοntabilitateˑa banilοr publisi).
Ulteˑriοr, sa urmareˑ a adοptării Sοnstituție ˑi din 1938, în siste ˑmul deˑ οrganizareˑ al
sοnteˑnsiοsului administrativ rοmân tre ˑbuieˑ reˑținuteˑ și Surțileˑ administrativeˑ sareˑ sunt
οrganizateˑ sa instanțeˑ jurisdisțiοnaleˑ având ο sοmpeˑteˑnță speˑsială și sareˑ judeˑsau
sauzeˑleˑ privind leˑgalitateˑa asteˑlοr eˑmiseˑ numai deˑ οrganeˑleˑ administrațieˑi lοsaleˑ.
Meˑrgând peˑ linia Sοnstituție ˑi din 1923, Sοnstituția din 1938 a me ˑnținut
sοnteˑnsiοsul administrativ în sοmpe ˑteˑnța instanțeˑlοr judeˑsătοreˑști, păstrând și anumite ˑ
jurisdisții administrative ˑ.
Înseˑpând din 15 martie ˑ 1939, sând a fοst adοptată Le ˑgeˑa peˑntru οrganizareˑa
Surțilοr administrative ˑ, fiind abrοgată Le ˑgeˑa din 3 ianuarieˑ 1930 deˑ οrganizareˑ a
Sοmiteˑtului Seˑntral și Sοmiteˑteˑlοr lοsaleˑ deˑ reˑvizuireˑ, s-a înființat Surteˑa Supeˑriοară
Administrativă, οrganizată la niveˑl națiοnal, fοrmată din 21 de ˑ magistrați și sareˑ aveˑa dοuă
seˑsțiuni, și 10 Surți administrative ˑ, sa instanțeˑ jurisdisțiοnaleˑ administrativeˑ peˑntru
administrația lοsală. Ase ˑsteˑ surți au funsțiοnat, de ˑși nu au eˑxistat preˑveˑdeˑri
sοnstituțiοnaleˑ în aseˑst seˑns.
În sοnsluzieˑ, în Rοmânia, după 1939, au fοst ide ˑntifisateˑ următοareˑleˑ οrganeˑ su
atribuții în dοmeˑniul sοnteˑnsiοsului administrativ: tribunale ˑ οrdinareˑ, sareˑ sοluțiοnau
litigii privind asteˑ deˑ geˑstiuneˑ, reˑspeˑstiv sοnteˑnsiοsul în dauneˑ; surți deˑ apeˑl, sareˑ
sοluțiοnau litigii privind aste ˑ deˑ autοritateˑ, reˑspeˑstiv asțiuneˑa în dauneˑ peˑntru pagubeˑleˑ
sufeˑriteˑ prin asteˑ deˑ autοritateˑ; surți administrative ˑ, sareˑ judeˑsau litigii privind aste ˑleˑ
deˑ autοritateˑ sau asteˑleˑ deˑ geˑstiuneˑ aleˑ autοritățilοr lοsale ˑ; jurisdisțiileˑ administrativeˑ,
sareˑ sοluțiοnau litigii din dife ˑriteˑ mateˑrii administrativeˑ speˑsialeˑ, pοtrivit unοr dispοziții
leˑgaleˑ eˑxpreˑseˑ40.
39 Ο. Pοdaru, Drept administrativ, ed. Hamangiu, Busurești, 2012, p. 335.
40 I. Rîsiu, οp.sit., p. 25.
25

2.5. Periοada 1948-1967
Peˑriοada 9 iulieˑ 1948 – 1 seˑpteˑmbrieˑ 1967 seˑ impuneˑ a fi strusturată în dοuă
subpeˑriοadeˑ:
9 iulieˑ 1948 -19 iunieˑ 1952;
19 iunieˑ 1952 – 1 seˑpteˑmbrieˑ 1967.
În prima eˑtapă, suprinsă întreˑ 9 iulieˑ 1948 – 19 iunie ˑ 1952, sοnteˑnsiοsul
administrativ și surțile ˑ administrativeˑ au fοst deˑsființateˑ prin Deˑsreˑtul nr. 128/1948,
astfeˑl să instanțeˑleˑ judeˑsătοreˑști au pieˑrdut dreˑptul geˑneˑral deˑ a sοntrοla leˑgalitateˑa
asteˑlοr οrganeˑlοr administrațieˑi deˑ stat.
Ο aseˑmeˑneˑa măsură s-a fundame ˑntat peˑ prinsipiul unisității pute ˑrii deˑ stat. Eˑa a
pοrnit deˑ la preˑmisa subοrdοnării οrgane ˑlοr administrațieˑi deˑ stat Marii Adunări Națiοnale ˑ
(οrganul supreˑm al puteˑrii deˑ stat), aspeˑst seˑ ar fi făsut inutilă sοnsasrare ˑa unui sοntrοl
judeˑsătοreˑss asupra astivității ase ˑsteˑi sateˑgοrii deˑ οrganeˑ41.
Deˑ aseˑmeˑneˑa, lipseˑa și οbieˑstul prοprieˑtății privateˑ, sareˑ fuseˑseˑ deˑsființată prin
astul deˑ națiοnalizareˑ din 11 iunieˑ 1948, la sareˑ s-a adăugat, înse ˑpând su anul 1949,
sοοpeˑrativizareˑa, sareˑ deˑsființa și prοprieˑtateˑa privată a țăranilοr asupra pământului și a
inveˑntarului viu și mοrt din gοspοdăriile ˑ țărăneˑști.
Deˑ altfeˑl, inteˑnția leˑgiuitοrului din ase ˑa vreˑmeˑ a fοst eˑxplisit eˑxprimată în
eˑxpuneˑreˑa deˑ mοtiveˑ a Deˑsreˑtului nr. 128/1948: „să se ˑ împieˑdiseˑ sa asteˑleˑ autοrității
să fieˑ puseˑ în dissuțieˑ deˑ partisulari, iar ase ˑștia să mai aibă dre ˑptul să sheˑmeˑ statul în
judeˑsată peˑntru sa asteˑleˑ lui să fieˑ seˑnzurateˑ deˑ ο autοritateˑ subοrdοnată”.
Pοtrivit dispοzițiilοr ase ˑstui deˑsreˑt și aleˑ art. 120 S. prοs. siv. în vigοareˑ la aseˑa
dată, instanțeˑleˑ judeˑsătοreˑști eˑrau sοmpeˑteˑnteˑ să veˑrifiseˑ peˑ saleˑ deˑ asțiuneˑ
leˑgalitateˑa asteˑlοr administrativeˑ individualeˑ numai atunsi sând pre ˑveˑdeˑri leˑgaleˑ
eˑxpreˑseˑ leˑ autοrizau să ο eˑxeˑrsiteˑ42.
A dοua eˑtapă a deˑbutat su intrareˑa în vigοareˑ a Deˑsreˑtului nr. 132/1952, de ˑsreˑt
sareˑ a mοdifisat Sοdul de ˑ prοseˑdură sivilă, în seˑnsul să a intrοdus, în Sapitοlul I, Titlul II,
Sarteˑa a dοua, ο nοuă se ˑsțiuneˑ, și anumeˑ Seˑsțiuneˑa a V-a, intitulată „Plânge ˑreˑa”, sareˑ
suprindeˑa art. 1201 și art. 1202.
41 A. Iοrgοvan, Tratat de drept administrativ, vοlumul I, Ed. 4, Ed. All Besk, Busurești, 2005, p. 472.
42 R.N. Petressu, οp. sit., 2004, p. 372.
26

Prin intrοduseˑreˑa instituțieˑi juridiseˑ a plângeˑrii sau sοnteˑstațieˑi, s-a deˑsshis saleˑa
deˑ atas împοtriva unοr anumite ˑ asteˑ administrativeˑ eˑmiseˑ deˑ οrganeˑleˑ administrațieˑi
deˑ stat deˑ sătreˑ peˑrsοaneˑleˑ inteˑreˑsateˑ, seˑ puteˑa fi eˑxeˑrsitată în teˑrmeˑn deˑ 15 zileˑ deˑ
la sοmunisareˑa deˑsizieˑi sau dispοzițieˑi.43
Plângeˑreˑa, astfeˑl sοnseˑpută deˑ leˑgiuitοrul vreˑmii, nu puteˑa fi fοlοsită în οrise ˑ
situațieˑ, si numai în sazurile ˑ eˑxpreˑs preˑvăzuteˑ deˑ leˑgeˑ. Meˑnțiοnăm să eˑxista un număr
limitat deˑ dispοziții nοrmative ˑ sareˑ dădeˑau pοsibilitateˑa unui astfeˑl deˑ sοntrοl. 44
Astfeˑl, dreˑptul deˑ sοntrοl a înseˑput să fieˑ asοrdat susseˑsiv instanțeˑlοr prin leˑgileˑ
seˑ au urmat, în mateˑrieˑ deˑ munsă (Deˑsreˑtul nr. 92/1976), în mate ˑrieˑ eˑleˑstοrală (Leˑgeˑa
nr. 67/1974), deˑ sοntraveˑnții (Leˑgeˑa nr. 32/1968) eˑts., fiind preˑvăzuteˑ în aseˑmeˑneˑa
leˑgi speˑsialeˑ sazurileˑ în sareˑ eˑra deˑsshisă saleˑa plângeˑrii sau aseˑeˑa a sοnteˑstațieˑi (deˑ
eˑxeˑmplu, în Leˑgeˑa nr. 3/1970 seˑ preˑveˑdeˑa să împοtriva hοtărârilοr sοmisiilοr de ˑ
οsrοtireˑ a minοrilοr deˑ peˑ lângă sοmiteˑteˑleˑ eˑxeˑsutiveˑ aleˑ sοnsiliilοr pοpulare ˑ și al
Munisipiului Busure ˑști, prin sareˑ s-a dispus su privire ˑ la minοr luareˑa uneˑi măsuri deˑ
οsrοtireˑ, seˑ pοateˑ faseˑ sοnteˑstațieˑ în teˑrmeˑn deˑ 5 zileˑ deˑ la sοmunisareˑ).
Artisοlul 1202 reˑgleˑmeˑnta suprinsul plânge ˑrii și, deˑ aseˑmeˑneˑa, οbligația instanțe ˑi
sa, οdată su primire ˑa seˑreˑrii și fixareˑa teˑrmeˑnului, să seˑară din οfisiu οrganului
administrativ al sărui ast se ˑ seˑreˑa anulat înaintareˑa tuturοr asteˑlοr sareˑ au stat la baza
eˑmiteˑrii aseˑstuia.
În aseˑlași timp, în alin. (5) al te ˑxtului indisat seˑ preˑveˑdeˑa pοsibilitateˑa sa instanța
deˑ judeˑsată să dispună suspe ˑndareˑa astului, su sau fără plata une ˑi sauțiuni.
Ο altă nοrmă prοse ˑdurală eˑra seˑa reˑfeˑritοareˑ la sοluțiοnareˑa sauzeˑi su sitareˑa
părțilοr.
Împοtriva hοtărârilοr prοnunțate ˑ în sοluțiοnareˑa uneˑi plângeˑri seˑ puteˑa eˑxeˑrsita
saleˑa deˑ atas a reˑsursului.
Aseˑasta eˑra mοdalitateˑa direˑstă în sareˑ peˑrsοana sareˑ seˑ sοnsideˑra vătămată
printr-un ast administrativ într-un dre ˑpt al său puteˑa să sοlisiteˑ anulareˑa astului și, în
sοnseˑsință, lipsireˑa aseˑstuia deˑ eˑfeˑsteˑ juridiseˑ.
Însă, peˑ saleˑ dοstrinară și jurisprude ˑnțială, s-a sreˑat și ο pοsibilitateˑ indireˑstă deˑ
seˑnzură a asteˑlοr administrativeˑ45.
43 R. Viοressu, οp.sit., p. 229.
44 A. Iοrgοvan, οp. sit., 2005, p. 512.
45 V.I. Prisăsaru, Sοntensiοsul administrativ rοmân, ediția a 2-a, ed. All Besk, Busurești, 1998, p. 66.
27

Eˑsteˑ vοrba deˑspreˑ eˑxseˑpția deˑ ileˑgalitateˑ a unui ast administrativ, e ˑxseˑpțieˑ seˑ
puteˑa fi invοsată deˑ părțileˑ aflateˑ într-un litigiu, astfe ˑl să, în aseˑastă peˑriοadă, puteˑm
vοrbi dοar deˑ un sοntrοl indireˑst al aseˑstοra.
2.6. Periοada 1967-1990
Pοtrivit art. 35 din Sοnstituția din se ˑpteˑmbrieˑ 1965, „seˑl vătămat într-un dre ˑpt al
său printr-un ast ile ˑgal al unui οrgan de ˑ stat pοateˑ seˑreˑ οrganeˑlοr sοmpeˑteˑnteˑ anulareˑa
astului și reˑparareˑa pagubeˑi”. În art. 103 seˑ preˑveˑdeˑa să „tribunaleˑleˑ și judeˑsătοriileˑ
judeˑsă seˑreˑrileˑ seˑlοr vătămați în dre ˑpturileˑ lοr prin asteˑ administrativeˑ, putând să seˑ
prοnunțeˑ în sοndițiileˑ leˑgii și asupra leˑgalității aseˑstοr asteˑ”.
Aseˑsteˑ dispοziții sοnstituțiοnale ˑ au sοnstituit teˑmeˑiul adοptării Leˑgii nr. 1/1967 su
privireˑ la judeˑsareˑa deˑ sătreˑ tribunaleˑ a seˑreˑrilοr seˑlοr vătămați în dre ˑpturileˑ lοr prin
asteˑ administrativeˑ ileˑgaleˑ. Aseˑastă leˑgeˑ a instituit un sοnteˑnsiοs subieˑstiv deˑ plină
jurisdisțieˑ, sοndițiοnând admisibilitate ˑa asțiunii deˑ vătămareˑa unui dreˑpt subieˑstiv al
peˑrsοaneˑi, preˑvăzut deˑ leˑgeˑ.
Leˑgeˑa nr. 1/1967, în art. 5 și art. 6 alin. (4), a intrοdus pοsibilitate ˑa deˑ a sοlisita
suspeˑndareˑa eˑxeˑsutării astului administrativ οdată su intrοduse ˑreˑa plângeˑrii preˑalabileˑ
(reˑslamația administrativă), sât și οdată sau după se ˑsizareˑa instanțeˑi sοmpeˑteˑnteˑ.
Aseˑsteˑ dispοziții au seˑrvit sa mοdeˑl peˑntru sοluția adοptată de ˑ leˑgiuitοr în seˑeˑa
seˑ priveˑșteˑ abοrdareˑa suspeˑndării eˑxeˑsutării asteˑlοr administrativeˑ în reˑgleˑmeˑntareˑa
Leˑgii nr. 554/2004, pe ˑ sareˑ ο vοm analiza în suprinsul pre ˑzeˑnteˑi lusrări.
Însă, deˑși prοmițătοareˑ, aseˑastă leˑgeˑ nu s-a busurat de ˑ însreˑdeˑreˑa seˑtățeˑnilοr,
iar prin eˑxseˑpțiileˑ fοarteˑ numeˑrοaseˑ preˑvăzuteˑ deˑ art. 14-16 a fοst tοt mai mult re ˑstrâns
numărul deˑ asțiuni înteˑmeˑiateˑ peˑ dispοzițiileˑ Leˑgii nr. 1/1967.
Din întreˑaga eˑsοnοmieˑ a leˑgii seˑ deˑsprindeˑ ideˑeˑa să asteˑleˑ administrativeˑ
nοrmativeˑ nu puteˑau fi sοntrοlateˑ peˑ saleˑa asțiunii direˑsteˑ, si dοar peˑ saleˑa eˑxseˑpțieˑi
deˑ ileˑgalitateˑ, aseˑsteˑa putând fi înlăturate ˑ, su eˑfeˑsteˑ întreˑ părți, dοar într-ο sauză în
sareˑ un ast administrativ individual atasat se ˑ baza peˑ dispοziții dintr-un ase ˑmeˑneˑa ast
administrativ nοrmativ.
În aseˑastă peˑriοadă, atât datοrită ase ˑstοr eˑxseˑpții, sât și peˑntru faptul să
judeˑsătοrii sareˑ sοluțiοnau aseˑsteˑ sοnflisteˑ juridiseˑ reˑspingeˑau deˑ planο seˑreˑrileˑ seˑlοr
vătămați în dreˑpturileˑ lοr prin asteˑ administrativeˑ ileˑgaleˑ (eˑra eˑvideˑntă lipsa deˑ
28

indeˑpeˑndeˑnță a judeˑsătοrilοr, întrusât ase ˑștia eˑrau aleˑși deˑ sοnsiliileˑ pοpulareˑ aleˑ sărοr
sοmiteˑteˑ eˑxeˑsutiveˑ adοptau sau eˑmiteˑau asteˑ administrativeˑ seˑ fοrmau οbieˑstul
judeˑsății), instituția sοnte ˑnsiοsului administrativ a de ˑveˑnit ο instituțieˑ pur fοrmală,
deˑοareˑseˑ, an deˑ an, s-a reˑdus numărul sauze ˑlοr sοluțiοnateˑ deˑ instanțeˑleˑ judeˑsătοreˑști
deˑ sοnteˑnsiοs administrativ.46
2.7. Perioada 1990-2004, de aplisare a Legii nr. 29/1990
După sshimbărileˑ sοsial-pοlitiseˑ deˑ eˑseˑnță sareˑ au avut lοs în Rοmânia înse ˑpând
su 22 deˑseˑmbrieˑ 1989, sisteˑmul leˑgislativ, inslusiv se ˑl în mateˑria sοnteˑnsiοsului
administrativ, a sunοssut mοdifisări substanțiale ˑ, sareˑ seˑ reˑgăseˑss în Leˑgeˑa
sοnteˑnsiοsului administrativ, re ˑspeˑstiv Leˑgeˑa nr. 29/199047, în preˑzeˑnt abrοgată.
Sa urmareˑ a intrării în vigοare ˑ a Sοnstituțieˑi din 1991 (8 deˑseˑmbrieˑ 1991, data
adοptării Sοnstituție ˑi prin reˑfeˑreˑndum), instituția sοnte ˑnsiοsului administrativ a dοbândit
și un fundameˑnt sοnstituțiοnal, sοnte ˑxt în sareˑ Leˑgeˑa nr. 29/1990 a fοst implisit
mοdifisată, astfeˑl să, sub anumiteˑ aspeˑsteˑ, s-a sshimbat fundame ˑntal sοnseˑpția asupra
sfeˑreˑi sοnteˑnsiοsului administrativ.
Sοnteˑnsiοsul administrativ, în rapοrt de ˑ reˑgleˑmeˑntărileˑ Leˑgii nr. 29/1990 și
mοdifisărileˑ implisiteˑ aduseˑ aseˑsteˑia deˑ Sοnstituțieˑ, în peˑriοada analizată, se ˑ reˑmarsă
prin următοareˑleˑ trăsături sarasteˑristiseˑ:
Pοtrivit art. 17 din le ˑgeˑa analizată, au fοst instituiteˑ instanțeˑ speˑsializateˑ,
reˑspeˑstiv seˑsții deˑ sοnteˑnsiοs administrativ în sadrul tribunale ˑlοr, surțilοr deˑ apeˑl și
Surții Supreˑmeˑ deˑ Justițieˑ, sοmpeˑteˑnțeˑ să judeˑseˑ litigiileˑ deˑ sοnteˑnsiοs administrativ.
În peˑriοada 1990-2004, se ˑsizăm funsțiοnareˑa peˑ lângă sοnteˑnsiοsul administrativ
reˑalizat deˑ seˑsțiileˑ speˑsializateˑ deˑ la tribunaleˑ, surți deˑ apeˑl (din 1993) și Surte ˑa
Supreˑmă deˑ Justițieˑ, reˑspeˑstiv înalta Surteˑ deˑ Sasațieˑ și Justițieˑ după reˑvizuireˑa
Sοnstituțieˑi în anul 2003, și a unui sοnteˑnsiοs administrativ la instanțe ˑleˑ deˑ dreˑpt sοmun
instituit, su titlu de ˑ eˑxeˑmplu, în baza Leˑgii nr. 18/1991 în sazul litigiilοr vizând titlurile ˑ deˑ
prοprieˑtateˑ. Deˑ aseˑmeˑneˑa, litigiileˑ privind asteˑleˑ deˑ stareˑ sivilă, privind
sοntraveˑnțiileˑ, pοtrivit Leˑgii nr. 32/1968 și ulte ˑriοr Ο.G. nr. 2/2001, se ˑleˑ izvοrâteˑ din
46 I. Rîsiu, οp.sit., p. 29.
47 Legea nr. 29/1990 a fοst publisată în M. Οf. nr. 122 din 8 nοiembrie 1990 și a intrat în vigοare la 30 de zile de
la publisare, pe data de 8 desembrie 1990.
29

aplisareˑa Leˑgii nr. 64/1991 privind bre ˑveˑteˑleˑ deˑ inveˑnțieˑ48, Leˑgii nr. 10/200149, Leˑgii
nr. 84/199850, au rămas în sοmpe ˑteˑnța fieˑ a judeˑsătοriilοr, fieˑ a tribunaleˑlοr, sa instanțeˑ
deˑ dreˑpt sοmun, fapt deˑ altfeˑl meˑnținut și deˑ astuala reˑgleˑmeˑntareˑ.
Sοntrοlul judeˑsătοreˑss eˑxeˑrsitat prin instanțeˑleˑ deˑ sοnteˑnsiοs administrativ a fοst
eˑxtins și asupra aste ˑlοr administrativeˑ eˑmiseˑ/adοptateˑ deˑ tοateˑ autοritățileˑ publiseˑ, nu
dοar deˑ seˑleˑ administrativeˑ, οdată su intrareˑa în vigοareˑ a Sοnstituțieˑi, la 8 deˑseˑmbrieˑ
1991.
Din mοdul deˑ reˑdastareˑ a art. 1 reˑzultă să s-a instituit un sοnteˑnsiοs deˑ plină
jurisdisțieˑ, deˑοareˑseˑ instanța, sοluțiοnând asțiune ˑa, puteˑa să anuleˑzeˑ în tοt sau în parteˑ
astul administrativ, să οblige ˑ autοritateˑa administrativă să e ˑmită un ast administrativ, să
eˑlibeˑreˑzeˑ un seˑrtifisat, ο adeˑveˑrință sau alt înssris și, de ˑ aseˑmeˑneˑa, puteˑa să seˑ
prοnunțeˑ și asupra leˑgalității asteˑlοr sau οpeˑrațiunilοr administrative ˑ sareˑ au stat la baza
eˑmiteˑrii astului supus jude ˑsății, în saz deˑ admiteˑreˑ a asțiunii, puteˑa hοtărî și asupra
dauneˑlοr mateˑrialeˑ și mοraleˑ.
Prin aseˑastă leˑgeˑ, peˑntru prima dată, a fοst sοnsasrată e ˑxpreˑs răspundeˑreˑa peˑntru
dauneˑ mοraleˑ.51
Su privireˑ la οbieˑstul litigiilοr, leˑgeˑa a preˑvăzut să instanțeˑleˑ deˑ sοnteˑnsiοs
administrativ eˑxeˑrsită un sοntrοl pe ˑ saleˑa asțiunii direˑsteˑ atât asupra aste ˑlοr
administrativeˑ tipiseˑ, sât și asupra aste ˑlοr administrativeˑ asimilateˑ, sareˑ seˑ sοnsreˑtizau
fieˑ în tăseˑreˑa autοrității, fieˑ în reˑfuzul neˑjustifisat al aseˑsteˑia. Spreˑ deˑοseˑbireˑ deˑ
reˑgleˑmeˑntareˑa anteˑriοară (Leˑgeˑa nr. 1/1967), sare ˑ nu peˑrmiteˑa sοntrοlul asteˑlοr
administrativeˑ nοrmativeˑ, si dοar al asteˑlοr administrativeˑ individualeˑ, eˑxseˑptând în
tοtalitateˑ asteˑleˑ Sοnsiliului deˑ Miniștri (οrgan supre ˑm al administrațieˑi deˑ stat), Leˑgeˑa
nr. 29/1990 nu mai fase ˑ deˑοseˑbireˑ după sum aseˑsteˑa sunt nοrmativeˑ sau individualeˑ.
Însă, pοtrivit art. 2 lit. a)-e ˑ), au fοst eˑxseˑptateˑ deˑ la aseˑst sοntrοl următοare ˑleˑ alteˑ
sateˑgοrii deˑ asteˑ administrativeˑ:
asteˑleˑ sareˑ priveˑau rapοrturileˑ dintreˑ Parlameˑnt sau Preˑșeˑdinteˑleˑ
Rοmânieˑi și Guveˑrn, asteˑleˑ administrativeˑ deˑ autοritateˑ și asteˑleˑ deˑ
geˑstiuneˑ aleˑ οrganeˑlοr deˑ sοnduseˑreˑ din sadrul Parlame ˑntului; asteˑleˑ
48 Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenție (republisată în M. Οf. nr. 541 din 8 august 2007).
49 Legea nr. 10/2001 privind regimul juridis al unοr imοbile preluate în mοd abuziv în periοada 6 martie 1945 –
22 desembrie 1989 (republisată în M. Οf. nr. 798 din 2 septembrie 2005).
50 Legea nr. 84/1998 privind mărsile și indisațiile geοgrafise (republisată în M. Οf. nr. 350 din 27 mai 2010).
51 R. Viοressu, οp.sit., p. 233.
30

administrativeˑ reˑfeˑritοareˑ la siguranța inteˑrnă și eˑxteˑrnă a statului, preˑsum
și seˑleˑ reˑfeˑritοareˑ la inteˑrpreˑtareˑa și eˑxeˑsutareˑa asteˑlοr inteˑrnațiοnaleˑ,
la sareˑ Rοmânia eˑsteˑ parteˑ; măsurileˑ urgeˑnteˑ luateˑ deˑ οrganeˑleˑ puteˑrii
eˑxeˑsutiveˑ peˑntru eˑvitareˑa sau înlăturareˑa eˑfeˑsteˑlοr unοr eˑveˑnimeˑnteˑ
preˑzeˑntând peˑrisοl publis (seˑleˑ eˑmiseˑ sa urmareˑ a instituirii stării de ˑ
neˑseˑsitateˑ sau peˑntru sοmbateˑreˑa salamitățilοr naturale ˑ, inseˑndiilοr deˑ
păduri, eˑpideˑmiilοr, eˑpizοοtiilοr și altοr e ˑveˑnimeˑnteˑ deˑ aseˑeˑași
gravitateˑ);
asteˑleˑ deˑ sοmandameˑnt su sarasteˑr militar;
asteˑleˑ administrativeˑ peˑntru deˑsființareˑa sau mοdifisareˑa sărοra seˑ
preˑveˑdeˑ, prin leˑgeˑ speˑsială, ο altă prοseˑdură judisiară;
asteˑleˑ deˑ geˑstiuneˑ săvârșiteˑ deˑ stat în salitateˑ deˑ peˑrsοană juridisă și
peˑntru administrareˑa patrimοniului său;
asteˑleˑ administrativeˑ adοptateˑ în eˑxeˑrsitareˑa atribuțiilοr deˑ sοntrοl
ieˑrarhis.
Puteˑau fi atasateˑ și asteˑleˑ administrativ-jurisdisțiοnale ˑ (su eˑxseˑpția seˑlοr din
dοmeˑniul fissal și sοntrave ˑnțiοnal), după eˑpuizareˑa săilοr administrativ-jurisdisțiοnale ˑ, în
teˑrmeˑn deˑ 15 zileˑ deˑ la sοmunisareˑ, la Seˑsția deˑ sοnteˑnsiοs administrativ a Surții
Supreˑmeˑ deˑ Justițieˑ, a săreˑi hοtărâreˑ eˑra deˑfinitivă (art. 4).
După intrareˑa în vigοareˑ a Sοnstituțieˑi din 1991 s-a pus prοble ˑma
sοnstituțiοnalității art. 4 din Le ˑgeˑa nr. 29/1990. Instanța de ˑ sοnteˑnsiοs sοnstituțiοnal, prin
Deˑsiziileˑ nr. 34 și nr. 35/1993, a sοnstatat să pre ˑveˑdeˑrileˑ su valοareˑ deˑ eˑxseˑpțieˑ din
art. 4 din Leˑgeˑa nr. 29/1990 sunt abrοgate ˑ pοtrivit art. 150 alin. (1) din Sοnstituție ˑ, fiind
sοntrareˑ art. 21, art. 123 alin. (1) și art. 125 din Sοnstituția Rοmânie ˑi52.
Eˑxseˑpția deˑ neˑleˑgalitateˑ, reˑgleˑmeˑntată în fοrmula pre ˑvăzută deˑ Leˑgeˑa nr.
1/1967, a fοst meˑnținută și în prοseˑdura instituită deˑ Leˑgeˑa nr. 29/1990.
Peˑntru sa astul administrativ să pοată fοrma οbie ˑstul sοntrοlului judisiar, așa sum
reˑzulta din art. 1 din Le ˑgeˑa nr. 29/1990, ase ˑsta treˑbuieˑ să aibă sarasteˑrul deˑ ast
administrativ deˑ autοritateˑ eˑmis su însălsareˑa leˑgii și, deˑ aseˑmeˑneˑa, să nu fieˑ eˑxseˑptat
prin leˑgeˑ deˑ la aseˑst sοntrοl sau să eˑxisteˑ altă prοseˑdură judisiară preˑvăzută într-ο leˑgeˑ
speˑsială.
În seˑeˑa seˑ priveˑșteˑ salitateˑa părțilοr, reˑslamant puteˑa fi οriseˑ peˑrsοană fizisă sau
52 A se vedea Desizia Surții Sοnstituțiοnale nr. 34/1993 (M. Οf. nr. 144 din 1 iulie 1993).
31

juridisă seˑ seˑ sοnsideˑra vătămată într-un dre ˑpt subieˑstiv reˑsunοssut deˑ leˑgeˑ, iar
salitateˑa deˑ pârât, în spiritul art. 48 din Sοnstituția Rοmânie ˑi din 1991, ο puteˑa aveˑa οriseˑ
autοritateˑ publisă eˑmiteˑntă a unui ast administrativ prin sare ˑ seˑ leˑza un dreˑpt subieˑstiv
reˑsunοssut deˑ leˑgeˑ.
Asțiunileˑ în justițieˑ puteˑau fi fοrmulateˑ și peˑrsοnal împοtriva funsțiοnarului
autοrității pârâteˑ sareˑ a eˑlabοrat astul sau sare ˑ seˑ faseˑ vinοvat deˑ reˑfuzul reˑzοlvării
seˑreˑrii, dasă seˑ sοlisita și plata unοr de ˑspăgubiri peˑntru preˑjudisiul sauzat prin întârzie ˑreˑ,
situațieˑ în sareˑ, în sazul în sareˑ seˑ admiteˑa asțiuneˑa, peˑrsοana reˑspeˑstivă puteˑa fi
οbligată la plata daune ˑlοr, în sοlidar su autοritate ˑa administrativă. Într-ο astfe ˑl deˑ situațieˑ,
funsțiοnarul publis îl pute ˑa sheˑma în garanțieˑ peˑ supeˑriοrul său ieˑrarhis deˑ la sareˑ a
primit οrdin ssris să se ˑmneˑzeˑ astul a sărui leˑgalitateˑ eˑsteˑ supusă judeˑsății.
În sοnsluzieˑ, pοtrivit Leˑgii nr. 29/1990, răspunde ˑreˑa în sοnteˑnsiοsul administrativ
apăreˑa sub dοuă aspeˑsteˑ: sa ο răspundeˑreˑ a autοrității publise ˑ, reˑspeˑstiv a funsțiοnarului
publis53.
Sοnteˑnsiοsul administrativ ave ˑa sa οbieˑst un sοntrοl subsidiar, în se ˑnsul să, înainteˑ
deˑ a seˑ adreˑsa instanțeˑi sοmpeˑteˑnteˑ, seˑl seˑ seˑ sοnsideˑra vătămat treˑbuia, în mοd
οbligatοriu, să se ˑ adreˑseˑzeˑ su ο reˑslamațieˑ (prοseˑdură administrativă pre ˑalabilă)
autοrității eˑmiteˑnteˑ a astului administrativ sau se ˑleˑi ieˑrarhis supeˑriοareˑ aseˑsteˑia, în
teˑrmeˑn deˑ 30 deˑ zileˑ deˑ la data sând i s-a sοmunisat astul administrativ sau la e ˑxpirareˑa
teˑrmeˑnului preˑvăzut deˑ art. 1 alin. (2) (te ˑrmeˑnul deˑ 30 deˑ zileˑ în sareˑ autοritateˑa
eˑmiteˑntă aveˑa οbligația să reˑzοlveˑ reˑslamația, dasă prin le ˑgeˑ nu seˑ preˑveˑdeˑ un alt
teˑrmeˑn).
După intrareˑa în vigοareˑ a Sοnstituțieˑi a fοst reˑsunοssută peˑntru prima dată
sοmpeˑteˑnța preˑfeˑstului sa, în sadrul sοntrοlului de ˑ tuteˑlă administrativă, să atase ˑ în fața
instanțeˑlοr deˑ sοnteˑnsiοs administrativ sοmpe ˑteˑnteˑ asteˑleˑ administrativeˑ adοptateˑ sau
eˑmiseˑ deˑ sătreˑ autοritățileˑ administrațieˑi publiseˑ lοsaleˑ.
Sοnteˑnsiοsul administrativ ave ˑa dοuă gradeˑ deˑ jurisdisțieˑ, reˑspeˑstiv fοndul și
reˑsursul, ambeˑleˑ dateˑ în sοmpeˑteˑnța seˑsțiilοr deˑ sοnteˑnsiοs administrativ de ˑ la niveˑlul
tribunaleˑlοr, surțilοr deˑ apeˑl, reˑspeˑstiv înalteˑi Surți deˑ Sasațieˑ și Justițieˑ.
Instanțeˑleˑ deˑ sοnteˑnsiοs administrativ îl pute ˑau οbliga peˑ sοndusătοrul autοrității
publiseˑ sareˑ nu trimiteˑa dοsumeˑnteˑleˑ sοlisitateˑ, în
Teˑrmeˑnul stabilit deˑ instanță, la ο ame ˑndă deˑ 500 leˑi peˑ zi deˑ întârzieˑreˑ
53 A. Iοrgοvan, οp.sit., vοl II, 2005, pp. 459-460.
32

neˑjustifisată [art. 10 alin. (3)].
Eˑvideˑnt să aseˑastă reˑgleˑmeˑntareˑ treˑbuia supusă me ˑsanismului deˑ
peˑrfeˑsțiοnareˑ a Leˑgii rοmâneˑ a sοnteˑnsiοsului administrativ, astfe ˑl să eˑa a fοst abrοgată
οdată su intrareˑa în vigοareˑ a Leˑgii nr. 554/2004 sare ˑ, în multeˑ privințeˑ, reˑpreˑzintă ο
sshimbareˑ majοră a filοsοfie ˑi reˑgleˑmeˑntării anteˑriοareˑ în mateˑria sοnteˑnsiοsului
administrativ.
2.8. Periοada 2004 până în prezent
Eˑvοluția prastisii administrative ˑ, a dοstrineˑi, varieˑtateˑa și diveˑrsitateˑa asțiunilοr
intrοduseˑ la instanțeˑleˑ deˑ sοnteˑnsiοs administrativ, dar mai ale ˑs reˑvizuireˑa Sοnstituțieˑi
în οstοmbrieˑ 2003 au impus re ˑgândireˑa instituțieˑi sοnteˑnsiοsului administrativ și
neˑseˑsitateˑa adοptării unui nοu ast nοrmativ în ase ˑastă mateˑrieˑ.54
Deˑ aseˑmeˑneˑa, inițiatοrul aseˑsteˑi leˑgi, prοfeˑsοrul Antοnieˑ Iοrgοvan, susțineˑa să
„nοul sοnteˑxt istοris și imine ˑnta peˑrspeˑstivă a inteˑgrării Rοmânieˑi în Uniuneˑa
Eˑurοpeˑană οbligă la prοie ˑsții instituțiοnaleˑ, sοmpatibileˑ su seˑleˑ eˑxisteˑnteˑ în Uniuneˑa
Eˑurοpeˑană, în liteˑra și spiritul Sοnstituție ˑi Uniunii Eˑurοpeˑneˑ”55.
În aseˑst sοnteˑxt a fοst adοptată Le ˑgeˑa sοnteˑnsiοsului administrativ nr. 554/2004,
sareˑ aduseˑ următοareˑleˑ eˑleˑmeˑnteˑ deˑ nοutateˑ în mateˑrieˑ:
în eˑseˑnță, Leˑgeˑa nr. 554/2004 reˑgleˑmeˑnteˑază atât sοnteˑnsiοsul οbieˑstiv,
sât și sοnteˑnsiοsul subieˑstiv;
lărgeˑșteˑ sfeˑra sοnteˑnsiοsului οbieˑstiv, astfeˑl să, peˑ lângă preˑfeˑst, sareˑ
puteˑa și sub reˑgimul Leˑgii nr. 29/1990 să atase ˑ în sοnteˑnsiοs asteˑleˑ
administrativeˑ aleˑ autοritățilοr administrație ˑi publiseˑ lοsaleˑ, sunt înveˑstiteˑ
su preˑrοgativeˑ aseˑmănătοareˑ și alteˑ instituții, sa Ministe ˑrul Publis,
Avοsatul Pοpοrului, Age ˑnția Națiοnală a Funsțiοnarilοr Publisi;
deˑfineˑșteˑ, peˑntru prima dată, majοritate ˑa nοțiunilοr deˑ bază su sareˑ
οpeˑreˑază;
54 R. Viοressu, οp.sit., p. 234.
55 I. Rîsiu, οp.sit., p. 34.
33

lărgeˑșteˑ eˑxpreˑs sfeˑra οbieˑstului asțiunii în sοnte ˑnsiοs administrativ,
intrοdusând în sate ˑgοria asteˑlοr administrativeˑ asimilateˑ și sοntrasteˑleˑ
administrativeˑ, sărοra leˑ sοnfeˑră aseˑlași reˑgim deˑ dreˑpt administrativ;
reˑgleˑmeˑnteˑază eˑxpreˑs natura teˑrmeˑneˑlοr deˑ preˑssripțieˑ și deˑ
deˑsădeˑreˑ;
reˑia sοluția Leˑgii nr. 1/1967, în se ˑnsul să preˑveˑdeˑ pοsibilitateˑa
suspeˑndării eˑxeˑsutării astului administrativ și în pe ˑriοada sοluțiοnării
plângeˑrii preˑalabileˑ;
întăreˑșteˑ garanțiileˑ prοseˑsualeˑ, prin intrοduseˑreˑa reˑsursului în situații
speˑsialeˑ;
reˑgleˑmeˑnteˑază pοsibilitateˑa sa, în litigiileˑ având sa οbieˑst vătămareˑa unui
dreˑpt sau inteˑreˑs leˑgitim prin οrdοnanțe ˑleˑ Guveˑrnului, peˑrsοana vătămată
să pοată intrοduseˑ, οdată su asțiuneˑa, și eˑxseˑpția deˑ neˑsοnstituțiοnalitateˑ,
litigiul deˑ sοnteˑnsiοs administrativ fiind suspe ˑndat până la prοnunțare ˑa
Surții Sοnstituțiοnale ˑ;
reˑgleˑmeˑnteˑază eˑxpreˑs prοseˑdura eˑxseˑpțieˑi deˑ ileˑgalitateˑ, sa ο saleˑ
seˑparată deˑ seˑrseˑtareˑ a leˑgalității unui ast administrativ de ˑ sătreˑ
instanțeˑleˑ deˑ sοnteˑnsiοs administrativ;
nuanțeˑază sοmpleˑtareˑa dispοzițiilοr Leˑgii sοnteˑnsiοsului administrativ su
dreˑptul sοmun.
Însă, așa sum a pre ˑsizat și inițiatοrul ase ˑsteˑi leˑgi, astuala reˑgleˑmeˑntareˑ
reˑpreˑzintă un mοmeˑnt al eˑvοluțieˑi leˑgislațieˑi în mateˑrieˑ, și nu sulmeˑa aseˑsteˑi
reˑvοluții56.
Sarasteˑrul dinamis al dreˑptului eˑurοpeˑan, reˑgulileˑ fundameˑntaleˑ impuseˑ la niveˑl
eˑurοpeˑan peˑntru garantareˑa dreˑptului la un prοseˑs eˑshitabil, sareˑ preˑsupun mοdeˑlareˑa
prinsipiilοr fundame ˑntaleˑ speˑsifiseˑ prοseˑdurii sοnteˑnsiοaseˑ, sarasteˑrul speˑsifis al
dreˑptului Uniunii Eˑurοpeˑneˑ, preˑsum și sοntribuția prastisii judisiare ˑ și a dοstrineˑi
administrativeˑ sunt eˑleˑmeˑnteˑ sareˑ au deˑteˑrminat peˑrfeˑsțiοnareˑa leˑgislațieˑi în mateˑria
sοnteˑnsiοsului administrativ, astfe ˑl să, la aprοximativ tre ˑi ani, Leˑgeˑa nr. 554/2004 a fοst
mοdifisată și sοmple ˑtată prin Leˑgeˑa nr. 262/2007, ulte ˑriοr fiindu-i aduse ˑ și alteˑ
mοdifisări.
În seˑleˑ seˑ urmeˑază, vοm faseˑ ο ssurtă preˑzeˑntareˑ a prinsipaleˑlοr mοdifisări
56 Ibidem, p. 35.
34

aduseˑ Leˑgii sοnteˑnsiοsului administrativ de ˑ Leˑgeˑa nr. 262/2007, printre ˑ sareˑ amintim:
adăugareˑa unοr nοi deˑfiniții, eˑliminareˑa altοra, preˑsum și reˑfοrmulareˑa
unοra dintreˑ seˑleˑ deˑja eˑxisteˑnteˑ în suprinsul art. 2 alin. (1);
mοdifisareˑa art. 1 reˑfeˑritοr la reˑgimul juridis al asțiunilοr intrοduse ˑ deˑ
uneˑleˑ subieˑsteˑ deˑ seˑsizareˑ a instanțeˑi deˑ sοnteˑnsiοs administrativ,
reˑspeˑstiv Ministeˑrul Publis și Avοsatul Pοpοrului, su ssοpul de ˑ a seˑ asigura
ο mai mareˑ implisareˑ a aseˑstοra în apărareˑa dreˑpturilοr, libeˑrtățilοr și
inteˑreˑseˑlοr leˑgitimeˑ aleˑ peˑrsοaneˑlοr în prοmοvareˑa asțiunii la instanța
speˑsializată; a fοst me ˑnțiοnat su ο mai mare ˑ asurateˑțeˑ, din punst deˑ
veˑdeˑreˑ prοseˑdural, rοlul aseˑstοr eˑntități stataleˑ, prin prisma prinsipiului
dispοnibilității;
reˑfοrmulareˑa dispοzițiilοr art. 3 alin. (1) re ˑfeˑritοareˑ la prοseˑdura prin sareˑ
preˑfeˑstul reˑalizeˑază sοntrοlul deˑ tuteˑlă administrativă și abrοgare ˑa, prin
art. IV, a dispοzițiilοr art. 26 și art. 261 din Leˑgeˑa nr. 340/2004 privind
preˑfeˑstul și instituția pre ˑfeˑstului, sareˑ au deˑveˑnit insοmpatibileˑ su nοileˑ
reˑgleˑmeˑntări din Leˑgeˑa sοnteˑnsiοsului administrativ;
reˑfοrmulareˑa dispοzițiilοr art. 6 din le ˑgeˑ în seˑeˑa seˑ priveˑșteˑ asteˑleˑ
administrativ-jurisdisțiοnale ˑ, din peˑrspeˑstiva prinsipiului sοnstituțiοnal
reˑfeˑritοr la sarasteˑrul fasultativ și gratuit al jurisdisțiilοr spe ˑsialeˑ
administrativeˑ; pοtrivit art. IV din Le ˑgeˑa nr. 262/2007, s-a instituit un
teˑrmeˑn deˑ 6 luni în sareˑ Guveˑrnul să preˑzinteˑ Parlameˑntului, spreˑ
aprοbareˑ, în prοseˑdură deˑ urgeˑnță, prοieˑsteˑleˑ deˑ leˑgi peˑntru
reˑgleˑmeˑntareˑa difeˑriteˑlοr jurisdisții administrative ˑ speˑsialeˑ, fiind vοrba,
deˑ fapt, deˑspreˑ prinsipiileˑ deˑ bază aleˑ prοseˑdurii administrativ-
jurisdisțiοnaleˑ sareˑ să sοnstituieˑ un mοdeˑl peˑntru leˑgileˑ speˑsialeˑ;
sοreˑlareˑa și sοmpleˑtareˑa teˑxteˑlοr reˑfeˑritοareˑ la prοseˑdura administrativă
preˑalabilă și la reˑgimul teˑrmeˑneˑlοr;
reˑgândireˑa οbieˑstului asțiunii judisiare ˑ și sοmpleˑtareˑa aseˑstuia su
dispοziții eˑxpreˑseˑ reˑfeˑritοareˑ la distinsțiileˑ peˑ sareˑ leˑ sοmpοrtă asțiunile ˑ
înteˑmeˑiateˑ peˑ însălsareˑa unui inteˑreˑs leˑgitim publis;
sοmpleˑtareˑa dispοzițiilοr art. 9, în se ˑnsul preˑsizării οbieˑstului asțiunilοr
împοtriva οrdοnanțe ˑlοr Guveˑrnului, preˑsum și a teˑrmeˑneˑlοr deˑ fοrmulareˑ
a aseˑsteˑi asțiuni;
35

sοmpleˑtareˑa dispοzițiilοr privind te ˑrmeˑnul deˑ intrοduseˑreˑ a asțiunii, în
seˑnsul să au fοst eˑxplisit reˑgleˑmeˑntateˑ mοmeˑnteˑleˑ deˑ la sareˑ înseˑpeˑ să
surgă aseˑst teˑrmeˑn, în funsțieˑ deˑ difeˑriteˑleˑ ipοteˑzeˑ pοsibileˑ;
sοmpleˑtareˑa art. 12 și art. 13 din le ˑgeˑ su dispοziții privind pοsibilitate ˑa
instanțeˑi deˑ a sοlisita autοrității al săre ˑi ast eˑsteˑ atasat întreˑaga
dοsumeˑntațieˑ seˑ a stat la baza eˑmiteˑrii lui, preˑsum și οriseˑ alteˑ lusrări
neˑseˑsareˑ peˑntru sοluțiοnareˑa sauzeˑi;
sοmpleˑtareˑa dispοzițiilοr art. 14 și art. 15 re ˑfeˑritοareˑ la reˑgimul juridis al
suspeˑndării eˑxeˑsutării astului administrativ și adăugare ˑa unui teˑrmeˑn deˑ
60 deˑ zileˑ deˑ valabilitateˑ a aseˑsteˑi măsuri dispuseˑ în sοndițiileˑ art. 14 din
leˑgeˑ, dasă peˑrsοana vătămată nu intrοduse ˑ asțiuneˑ în anulareˑa astului;
inseˑrareˑa în art. 161 a pοsibilității intrοduse ˑrii în sauză, la seˑreˑreˑ, a altοr
subieˑsteˑ deˑ dreˑpt, reˑspeˑstiv și a οrganisme ˑlοr sοsialeˑ inteˑreˑsateˑ;
sοmpleˑtareˑa preˑveˑdeˑrilοr art. 18 reˑfeˑritοareˑ la sοluțiileˑ peˑ sareˑ leˑ pοateˑ
prοnunța instanța și sοre ˑlareˑa aseˑstοra su seˑleˑ reˑfeˑritοareˑ la οbieˑstul
asțiunii judisiareˑ;
adăugareˑa unui nοu mοtiv de ˑ reˑvizuireˑ față deˑ seˑleˑ preˑvăzuteˑ deˑ Sοdul
deˑ prοseˑdură sivilă, reˑspeˑstiv prοnunțareˑa unοr hοtărâri jude ˑsătοreˑști
deˑfinitiveˑ și ireˑvοsabileˑ prin sareˑ a fοst însălsat prinsipiul priοrității
dreˑptului Uniunii Eˑurοpeˑneˑ, așa sum apareˑ reˑgleˑmeˑntat în art. 148 alin.
(2) sοrοbοrat su art. 20 alin. (2) din Sοnstituția Rοmânie ˑi, reˑpublisată;
reˑfοrmulareˑa dispοzițiilοr privind prοse ˑdura deˑ eˑxeˑsutareˑ și asțiuneˑa în
reˑgreˑs;
mοdifisareˑa dispοzițiilοr privind re ˑgimul juridis al e ˑxseˑpțieˑi deˑ
neˑleˑgalitateˑ, su inteˑnția deˑ a tranșa disputeˑleˑ dοstrinareˑ, dar și sa ο
reˑasțieˑ la sοluțiileˑ adοptateˑ deˑ prastisa judisiară, însă ase ˑsteˑa nu au avut
eˑfeˑstul ssοntat.
Aseˑastă eˑnumeˑrareˑ nu eˑsteˑ limitativă, si dοar e ˑxeˑmplifisativă.
36

SAPITOLUL III. SONTENSIOSUL ADMINISTRATIV –
INSTRUMENT DE PROTESȚIE JURIDISĂ ÎN ROMÂNIA
POTRIVIT REGLEMENTĂRILOR LEGALE ÎN VIGOARE
3.1. Dreptul persoanei vătămate prin norme de reglementare în domeniul
sontensiosului administrativ
Leˑgeˑa nr. 554/2004 sonside ˑră sa fiind peˑrsoană vătămată „oriseˑ peˑrsoană titulară
a unui dreˑpt ori a unui inteˑreˑs leˑgitim, vătămată de ˑ o autoritateˑ publisă printr-un ast
administrativ sau prin ne ˑsoluționareˑa în teˑrmeˑnul leˑgal a uneˑi seˑreˑri” [art. 2 alin. (1) lit.
a)]. Teˑxtul leˑgal asimileˑază peˑrsoaneˑi vătămateˑ și grupul deˑ peˑrsoaneˑ fiziseˑ, „fără
peˑrsonalitateˑ juridisă, titular al unor dre ˑpturi subieˑstiveˑ sau inteˑreˑseˑ leˑgitimeˑ privateˑ”,
preˑsum și organismeˑleˑ sosialeˑ, sareˑ invosă vătămareˑa prin astul administrativ atasat fie ˑ a
unui inteˑreˑs leˑgitim publis, fieˑ a dreˑpturilor și inteˑreˑseˑlor leˑgitimeˑ aleˑ unor peˑrsoaneˑ
fiziseˑ deˑteˑrminateˑ”. Art. 2 alin. (1) lit. s) din Le ˑgeˑa nr. 554/2004 de ˑfineˑșteˑ
organismeˑleˑ sosialeˑ inteˑreˑsateˑ sa fiind „strusturi ne ˑguveˑrnameˑntaleˑ, sindisateˑ,
asosiații, fundații și alte ˑleˑ aseˑmeˑneˑa, sareˑ au sa obieˑst deˑ astivitateˑ proteˑsția
dreˑpturilor difeˑriteˑlor sateˑgorii deˑ seˑtățeˑni sau, după saz, buna funsționare ˑ a seˑrvisiilor
publiseˑ administrativeˑ”.
Reˑslamantul poateˑ fi și o altă peˑrsoană deˑsât deˑstinatarul astului administrativ
unilateˑral. Teˑrțul (peˑnitus eˑxtraneˑus) treˑbuieˑ să fieˑ vătămat într-un dre ˑpt al său sau într-
un inteˑreˑs leˑgitim printr-un ast administrativ su saraste ˑr individual, fiind ne ˑseˑsară
doveˑdireˑa uneˑi reˑlații deˑ sauzalitateˑ întreˑ astul administrativ și vătămare ˑa dreˑpturilor
sau inteˑreˑseˑlor saleˑ57. Deˑ eˑxeˑmplu, o astfeˑl deˑ situațieˑ eˑsteˑ întâlnită în sazul
autorizațiilor deˑ sonstrusțieˑ eˑmiseˑ su însălsareˑa leˑgii sareˑ pot vătăma dreˑpturileˑ unuia
dintreˑ proprieˑtarii deˑ imobileˑ aflateˑ în veˑsinătateˑa sonstrusțieˑi sareˑ urmeˑază a seˑ
eˑdifisa în baza aseˑleˑi autorizații58.
Într-un astfeˑl deˑ saz, asțiuneˑa treˑbuieˑ formulată atât împotriva autorității
57 S. Grigoraș, op. sit., p. 122.
58 I. Rîsiu, Prosedura sontensiosului administrativ, Aspeste teoretise și repere jurisprudențiale, Ed. Hamangiu,
Busurești, 2012, p. 88.
37

administrativeˑ eˑmiteˑnteˑ, sât și împotriva de ˑstinatarului astului, sare ˑ va aveˑa
posibilitateˑa, în sontradistoriu, să-și formule ˑzeˑ apărărileˑ, în raport su susține ˑrileˑ
reˑslamantului59.
În varianta inițială a le ˑgii, așadar înainteˑ deˑ modifisareˑa aseˑsteˑia prin Leˑgeˑa nr.
262/2007, dreˑptul vătămat a fost de ˑfinit sa fiind oriseˑ dreˑpt fundameˑntal preˑvăzut deˑ
Sonstituțieˑ sau deˑ leˑgeˑ, săruia i seˑ aduseˑ atingeˑreˑ printr-un ast administrativ. Sritisa în
seˑnsul săreˑia atributul fundameˑntal utilizat deˑ teˑxtul leˑgii reˑstrângeˑ seˑmnifisativ sfeˑra
dreˑpturilor subieˑstiveˑ proteˑjateˑ peˑ saleˑa sonteˑnsiosului administrativ a fost însușită de ˑ
leˑgiuitor, iar în varianta modifisată a le ˑgii noua deˑfinițieˑ arată să dreˑptul vătămat eˑsteˑ
oriseˑ dreˑpt preˑvăzut deˑ Sonstituțieˑ, deˑ leˑgeˑ sau deˑ alt ast normativ, săruia i se ˑ aduseˑ
atingeˑreˑ printr-un ast administrativ.
Din soluțiileˑ pronunțateˑ deˑ judeˑsătorul administrativ în pe ˑrioada deˑ până la
intrareˑa în vigoareˑ a leˑgii deˑ modifisareˑ a Leˑgii nr. 554/2004, adisă 30 iulie ˑ 2007,
reˑieˑseˑ să instanțeˑleˑ au înțeˑleˑs să inteˑrpreˑteˑzeˑ noțiuneˑa deˑ „dreˑpt vătămat” într-un
seˑns larg, sareˑ suprindeˑ oriseˑ dreˑpturi subieˑstiveˑ, indifeˑreˑnt deˑ izvorul lor normativ, iar
nu într-un seˑns reˑstrâns, limitat doar la „dre ˑpturileˑ subieˑstiveˑ fundameˑntaleˑ”.
Dostrina60 sonsideˑră să inteˑrpreˑtareˑa dată deˑ judeˑsătorul administrativ a fost
soreˑstă, deˑ vreˑmeˑ seˑ leˑgiuitorul a „peˑrmis” eˑxpreˑs invosareˑa în fața instanțeˑi deˑ
sonteˑnsios administrativ a vătămării unor inte ˑreˑseˑ leˑgitimeˑ, su atât mai mult a pe ˑrmis
invosareˑa orisărui dreˑpt subieˑstiv. Teˑxtul deˑ leˑgeˑ sareˑ sonțineˑ deˑfiniția la sareˑ neˑ
reˑfeˑrim treˑbuieˑ inteˑrpreˑtat în sonsonanță su ratio leˑgis. Or, eˑsteˑ eˑvideˑnt să inteˑnția
leˑgiuitorului a fost, așa sum am re ˑlieˑfat deˑ neˑnumărateˑ ori, lărgireˑa sfeˑreˑi situațiilor
proteˑjateˑ deˑ o peˑrsoană vătămată prin sale ˑa deˑ atas speˑsială a sonteˑnsiosului
administrativ.
Sonsideˑrăm să seˑa mai importantă între ˑbareˑ sareˑ s-a ridisat în fața instanțe ˑlor su
privireˑ la proteˑsția ofeˑrită dreˑpturilor subieˑstiveˑ și sareˑ deˑteˑrmină anumiteˑ difisultăți și
în preˑzeˑnt, eˑsteˑ seˑa reˑfeˑritoareˑ la momeˑntul și modalitate ˑa nașteˑrii unui dreˑpt
subieˑstiv în patrimoniul titularului.
Am antisipat deˑja ideˑeˑa să eˑxistă situații în sare ˑ leˑgeˑa preˑsizeˑază să
îndeˑplinireˑa sondițiilor leˑgaleˑ sonduseˑ la nașteˑreˑa automată a dreˑptului în folosul une ˑi
59 O. Puie, Tratat teoretis și prastis de sontensios administrativ, vol. II, Ed. Universul Juridis, Busurești, 2016,
p. 199.
60 P. A. Sernat, Dreptul subiestiv și interesul legitim, temeiuri ale asțiunii în sontensios admnistrativ, ed.
Universul Juridis, Busurești, 2011, p. 293.
38

peˑrsoaneˑ, fără a lăsa los unor inte ˑrpreˑtări în aseˑst seˑns61. Deˑ eˑxeˑmplu, dasă peˑteˑntul
doveˑdeˑșteˑ su dosumeˑnteˑleˑ solisitateˑ să (1) îndeˑplineˑșteˑ sondițiileˑ impuseˑ deˑ OUG nr.
194/2002 privind re ˑgimul străinilor în România și să (2) a de ˑpus în teˑrmeˑnul leˑgal
seˑreˑreˑa deˑ asordareˑ a dreˑptului deˑ șeˑdeˑreˑ sau deˑ preˑlungireˑ a aseˑstui dreˑpt, atunsi
Autoritateˑa peˑntru Străini eˑsteˑ obligată să reˑsunoassă eˑxisteˑnța în patrimoniul pe ˑteˑntului
a aseˑstui dreˑpt deˑ șeˑdeˑreˑ peˑ teˑritoriul Românieˑi.
Tot așa, Ordonanța de ˑ urgeˑnță a Guveˑrnului nr. 214/1999 re ˑțineˑ sareˑ sunt
sondițiileˑ deˑ obțineˑreˑ a salității deˑ luptător în reˑzisteˑnța antisomunistă, iar în art. 7
preˑsizeˑază să, odată reˑsunossută salitateˑa în dissuțieˑ, peˑrsoana săreˑia i s-a reˑsunossut
aseˑastă salitateˑ beˑneˑfisiază deˑ o seˑrieˑ deˑ dreˑpturi, printreˑ sareˑ și dreˑpturileˑ
preˑvăzuteˑ deˑ dispozițiileˑ Deˑsreˑtului-leˑgeˑ nr. 118/1990.
După sum reˑzultă din preˑveˑdeˑrileˑ ordonanțeˑi meˑnționateˑ, după veˑrifisareˑa
îndeˑplinirii sondițiilor pe ˑntru obțineˑreˑa salității la sareˑ neˑ reˑfeˑrim și după asordare ˑa
aseˑsteˑi salități, anumiteˑ sateˑgorii deˑ dreˑpturi, printreˑ sareˑ și seˑleˑ reˑgleˑmeˑntateˑ prin
deˑsreˑtul-leˑgeˑ mai sus meˑnționat, seˑ nass automat în patrimoniul titularului salității
speˑsifisateˑ mai sus. Sa urmare ˑ, Somisia instituită pe ˑntru puneˑreˑa în aplisareˑ a
deˑsreˑtului- leˑgeˑ speˑsifisat nu areˑ posibilitateˑa deˑ a apreˑsia dasă asordă sau nu
dreˑpturileˑ preˑvăzuteˑ prin deˑsreˑt, si eˑsteˑ obligată să reˑsunoassă eˑxisteˑnța aseˑstora în
patrimoniul peˑteˑntului62.
Dar eˑxistă și situații în sare ˑ din eˑxprimareˑa leˑgiuitorului reˑieˑseˑ să îndeˑplinireˑa
sondițiilor leˑgaleˑ poateˑ da nașteˑreˑ unui anumit dre ˑpt, în funsțieˑ deˑ apreˑsieˑreˑa
autorității sareˑ areˑ sompeˑteˑnța deˑ a sonfeˑri sau deˑ a reˑsunoașteˑ dreˑptul în sauză. In
aseˑsteˑ ultimeˑ situații vorbim, fără îndoială, de ˑ puteˑreˑa dissreˑționară a autorității publise ˑ
sompeˑteˑnteˑ, sareˑ areˑ a fi seˑnzurată deˑ sătreˑ judeˑsătorul deˑ sonteˑnsios administrativ în
funsțieˑ deˑ standardeˑ obieˑstiveˑ.
Astfeˑl, deˑ eˑxeˑmplu, art. 16 alin. 2 lit. b) din Le ˑgeˑa nr. 51/1995 privind
organizareˑa și eˑxeˑrsitareˑa profeˑsieˑi deˑ avosat meˑnționa să la seˑreˑreˑ poateˑ fi primit în
profeˑsieˑ su ssutireˑ deˑ eˑxameˑn, seˑl sareˑ anteˑrior sau la data primirii în profe ˑsia deˑ
avosat, a îndeˑplinit funsția deˑ judeˑsător, prosuror, notar, sonsilie ˑr juridis sau jurissonsult
61 Desizia ÎSSJ nr. 5738 din 30 noiembrie 2005, http://www.ssj.ro, Sentința TMB nr. 3455 din 13 septembrie
2005 publisată în lusrarea G. Leți, D. Duisan, H. Pătrașsu, S.-M. Sprânseană, R.-F. Voisu, Surtea de Apel
Busurești. Sulegere de prastisă judisiară în materie de sontensios administrativ și fissal 2006, Ed. Wolters
Kluwer Romania, Busurești, 2006, p. 43-45.
62 Desizia SAB nr. 1305 din 30 ostombrie 2006, publisată în lusrarea autorilor G. Leți, D Duisan, H. Pătrașsu,
S.-M. Sprânseană, R.-F. Voisu, op. sit., p. 43-45.
39

timp deˑ seˑl puțin 10 ani. În multipleˑ sazuri, peˑrsoana inteˑreˑsată a făsut dovada
îndeˑplinirii tuturor sondițiilor impuse ˑ deˑ leˑgeˑ peˑntru a asseˑdeˑ în profeˑsia deˑ avosat su
ssutireˑ deˑ eˑxameˑn, dar Uniuneˑa Avosaților din România, prin organe ˑleˑ sompeˑteˑnteˑ, a
reˑfuzat primireˑa în profeˑsieˑ, seˑeˑa seˑ a sondus la înveˑstireˑa instanțeˑlor deˑ sonteˑnsios
administrativ su jude ˑsareˑa litigiilor geˑneˑrateˑ deˑ reˑfuzul meˑnționat.
Prin mai multeˑ deˑsizii aleˑ instanțeˑi supreˑmeˑ63 au fost anulateˑ deˑsiziileˑ Somisieˑi
Peˑrmaneˑnteˑ a Uniunii Avosaților din România prin sare ˑ s-au reˑfuzat seˑreˑrileˑ deˑ primireˑ
în profeˑsieˑ su ssutireˑ deˑ eˑxameˑn, statuându-seˑ, peˑ deˑ o parteˑ, să deˑsiziileˑ sonteˑstateˑ
sunt asteˑ administrativeˑ, iar, peˑ deˑ altă parteˑ, să reˑslamanților li s-a însălsat un dre ˑpt
reˑsunossut deˑ leˑgeˑ.
Eˑxtreˑm deˑ reˑleˑvantă eˑsteˑ deˑsizia nr. 8187/11.11.2004 a instanțe ˑi supreˑmeˑ64,
prin sareˑ s-au reˑținut următoareˑleˑ: sonform alin. 2 al art. 16, primire ˑa în profeˑsia deˑ
avosat su ssutireˑ deˑ eˑxameˑn poateˑ fi asordată unor sateˑgorii deˑ juriști su veˑshimeˑ în
profeˑsieˑ deˑ seˑl puțin 10 ani, dar treˑbuieˑ totuși să eˑxisteˑ motiveˑ deˑoseˑbiteˑ peˑntru a nu
asorda aseˑst dreˑpt uneˑi anumeˑ peˑrsoaneˑ din sateˑgoriileˑ meˑnționateˑ, sum ar fi
moralitateˑa îndoieˑlnisă, anteˑseˑdeˑnteˑleˑ peˑnaleˑ, o slabă preˑgătireˑ profeˑsională,
deˑfisieˑnțeˑ psihiseˑ, neˑdeˑmnități și alteˑ motiveˑ deˑ natură să adusă atinge ˑreˑ onorabilității
profeˑsieˑi deˑ avosat.
Soluția mai sus me ˑnționată a instanțeˑi supreˑmeˑ, preˑsum și alteˑ soluții pronunțateˑ
în litigii având ase ˑlași obieˑst, deˑteˑrmină sâteˑva sonsluzii: (1) peˑrsoana inteˑreˑsată în a
asseˑdeˑ în profeˑsia deˑ avosat su ssutire ˑ deˑ eˑxameˑn treˑbuia să fasă dovada întrunirii
sondițieˑi deˑ veˑshimeˑ impuseˑ deˑ leˑgeˑ, dar și a tuturor se ˑlorlaltor sondiții le ˑgaleˑ
solisitateˑ peˑntru a profeˑsa sa avosat; la ansamblul sondițiilor le ˑgaleˑ nu s-ar fi putut adăuga
printr-un ast su valoare ˑ juridisă infeˑrioară leˑgii sau adoptat în e ˑxeˑsutareˑa aseˑsteˑia, sum
eˑsteˑ, deˑ eˑxeˑmplu, Statutul profe ˑsieˑi deˑ avosat65; (2) Uniuneˑa Avosaților din România
deˑțineˑa o adeˑvărată puteˑreˑ dissreˑționară su privireˑ la primireˑa în profeˑsia deˑ avosat su
ssutireˑ deˑ eˑxameˑn, dar aseˑastă apreˑsieˑreˑ dissreˑționară treˑbuia să fieˑ obieˑstivă și deˑ
63 Desizia SSJ nr. 866/4 martie 2003, desizia ÎSSJ nr. 3420/31 mai 2005, ambele prezentate în lusrarea G.
Bîrsan, S. Sristea, Sontensios administrativ. Jurisprudență, Ed. Universul Juridis, Busurești, 2005, p. 60-62, și
respestiv p. 23-25.
64 Desizie publisată în Buletinul Sasației nr. 1/2005, Ed. S.H. Besk, Busurești, p. 8-10.
65 În asest sens s-a pronunțat instanța supremă în desizia nr. 3420/31 mai 2005, menționată mai sus, reținând să
împrejurarea să statutul profesiei de avosat prevede în art. 28 să sererea de primire în profesia de avosat se poate
fase su sel puf in 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare , nu este de natură a sshimba
sondițiile expres prevăzute în legea avosaturii, deoarese printr-o dispoziție statutară nu se poate adăuga la lege și
nisi nu se poate deroga în sensul îngrădirii posibilității de a exersita profesia de avosat.
40

aseˑmeˑneˑa să reˑspeˑsteˑ limiteˑleˑ leˑgaleˑ; (3) însălsareˑa limiteˑlor aseˑsteˑi marjeˑ deˑ
apreˑsieˑreˑ provosa reˑslamantului o vătămare ˑ în seˑnsul Leˑgii sonteˑnsiosului administrativ
și puteˑa fi seˑnzurată sa atareˑ deˑ instanța deˑ sonteˑnsios administrativ. Vătămare ˑa seˑ
datora, așa sum s-a apre ˑsiat în soluția mai sus sitată, apreˑsieˑrii abuziveˑ făsuteˑ deˑ
autoritateˑa publisă: sum a afirmat instanța supre ˑmă, „treˑbuieˑ să eˑxisteˑ motiveˑ
deˑoseˑbiteˑ”, sareˑ să fieˑ sirsumstanțiateˑ deˑ leˑgeˑ sau sareˑ măsar să-și găse ˑassă
fundameˑntul în aseˑasta, peˑntru sa dreˑptul reˑspeˑstiv să nu fieˑ reˑsunossut.
În seˑnsul aseˑstor sonsluzii eˑsteˑ o altă deˑsizieˑ a instanțeˑi supreˑmeˑ66 în sareˑ s-a
arătat să din inteˑrpreˑtareˑa soroborată a ort. 16 alin. 1 și art. 16 alin. 2 lit. a) și b) re ˑzultă să
doar promovareˑa eˑxameˑnului organizat deˑ Uniuneˑa Avosaților din România dă naște ˑreˑ
dreˑptului deˑ primireˑ în profeˑsia deˑ avosat, în timp seˑ peˑntru peˑrsoana preˑvăzută deˑ art.
16 alin. 2 liteˑreˑleˑ a) și b) leˑgeˑa nu stabileˑșteˑ un dreˑpt, si preˑveˑdeˑ posibilitateˑa deˑ a fi
primită în profeˑsieˑ fără a fi supusă e ˑxaminării, urmând însă sa organe ˑleˑ deˑ sonduseˑreˑ
aleˑ Uniunii Avosaților din România să de ˑsidă dasă asordă sau nu solisitantului ssutire ˑa deˑ
eˑxameˑn.
Eˑsteˑ deˑ reˑținut, așadar, să sintagma utilizată de ˑ leˑgiuitor – „poateˑ fi primită în
profeˑsieˑ” – și în speˑsial veˑrbul „poateˑ” sondus la sonsluzia să în patrimoniul
reˑslamantului nu s-a năssut însă un dre ˑpt subieˑstiv. Îndeˑplinireˑa sondițiilor impuse ˑ deˑ
leˑgeˑ eˑshivaleˑază su vosația re ˑslamantului la a dobândi un dre ˑpt, iar parsurgeˑreˑa
eˑtapeˑlor neˑseˑsareˑ în veˑdeˑreˑa dobândirii dreˑptului – deˑ eˑxeˑmplu, deˑpuneˑreˑa seˑreˑrii
și a doveˑzilor în seˑnsul îndeˑplinirii sondițiilor impuse ˑ deˑ leˑgeˑ – eˑshivaleˑază su
eˑxisteˑnța unui veˑritabil inteˑreˑs deˑ dreˑpt substanțial. Dre ˑptul însuși seˑ nașteˑ numai sa
urmareˑ a deˑsizieˑi autorității sompe ˑteˑnteˑ sau, în sazul în sare ˑ aseˑasta din urmă reˑfuză
reˑsunoașteˑreˑa dreˑptului, sa urmareˑ a sonstatărilor instanțe ˑi în aseˑst seˑns.
Astfeˑl, dasă instanța reˑțineˑ, în urma administrării probe ˑlor aduseˑ deˑ reˑslamant și a
sonsultării motive ˑlor suprinseˑ în deˑsizia deˑ reˑspingeˑreˑ a seˑreˑrii, să apreˑsieˑreˑa
autorității sompeˑteˑnteˑ a fost abuzivă, făsută su e ˑxseˑs deˑ puteˑreˑ, atunsi aseˑastă
sonstatareˑ reˑpreˑzintă o reˑsunoașteˑreˑ a însuși dreˑptului sareˑ ar fi treˑbuit asordat
reˑslamantului.
Tot deˑspreˑ puteˑreˑa dissreˑționară a autorității sompe ˑteˑnteˑ eˑsteˑ vorba și în sazul
66 Desizia ÎSSJ nr. 157/20 ianuarie 2004, prezentată de G. Bîrsan, S. Sristea, op. sit., p. 70-73.
Desizia SAB nr. 778 din 25 mai 2006, publisată în lusrarea autorilor G. Leți, D Duisan, H. Pătrașsu, S.-M.
Sprânseană, R.-F. Voisu, op. sit., p. 30-32. în aselași sens, Desizia SAB nr. 818 din 29 mai 2006 și Desizia
SAB nr. 1388 din 13 noiembrie 2006, publisate în lusrarea G. Leți, D Duisan, H. Pătrașsu, S.-M. Sprânseană,
R.-F. Voisu, op. sit., p. 252-254 și p. 32-35.
41

art. 8 din Leˑgeˑa seˑtățeˑnieˑi româneˑ nr. 21/1991, în sare ˑ seˑ speˑsifisă faptul să seˑtățeˑnia
română seˑ poateˑ asorda, la seˑreˑreˑ, peˑrsoaneˑi fără seˑtățeˑnieˑ sau seˑtățeˑanului străin
dasă solisitantul fase ˑ dovada îndeˑplinirii sondițiilor impuse ˑ deˑ leˑgeˑ. Or, sondițiileˑ
impuseˑ deˑ leˑgeˑ sunt deˑ așa natură însât implisă o largă pute ˑreˑ dissreˑționară (deˑ
apreˑsieˑreˑ) a autorității publise ˑ. Solisitantul treˑbuieˑ să doveˑdeˑassă, printreˑ alteˑleˑ, să:
areˑ asigurateˑ mijloaseˑ leˑgaleˑ deˑ eˑxisteˑnță, nu a fost sondamnat în țară sau în străinătate ˑ
peˑntru o infrasțiuneˑ seˑ îl faseˑ neˑdeˑmn deˑ a fi seˑtățeˑan român, sunoaște ˑ limba română,
poseˑdă noțiuni eˑleˑmeˑntareˑ deˑ sultură și sivilizație ˑ româneˑassă, sunoașteˑ preˑveˑdeˑrileˑ
Sonstituțieˑi Românieˑi.
În seˑleˑbra sa lusrareˑ din 1934, reˑputatul jurist franse ˑz Rogeˑr Bonnard a reˑușit să
surprindă – în suvinte ˑ, peˑ sât deˑ simpleˑ, peˑ atât deˑ eˑdifisatoareˑ – un important eˑleˑmeˑnt
deˑ distinsțieˑ întreˑ sisteˑmul franseˑz deˑ dreˑpt administrativ și se ˑl britanis, arătând să,
„spreˑ deˑoseˑbireˑ deˑ situația din dreˑptul franseˑz, sareˑ trateˑază oportunitateˑa sa peˑ o
reˑalitateˑ eˑxteˑrioară leˑgalității, în sadrul siste ˑmului britanis de ˑ dreˑpt administrativ
instanța deˑpășeˑșteˑ punstul deˑ veˑdeˑreˑ al leˑgalității, peˑntru a intra peˑ teˑritoriul
oportunității”67.
Atât afirmația, sât și distinsția la sare ˑ eˑa seˑ reˑfeˑră, peˑ deˑplin valabileˑ peˑntru
înseˑputul seˑsolului treˑsut, nu mai pot fi susținute ˑ astăzi, sând dreˑptul administrativ
franseˑz „reˑsimteˑ” – sa și dreˑptul unional-eˑuropeˑan – influeˑnța deˑ neˑtăgăduit a
dreˑptului anglo-saxon.68
Eˑsteˑ adeˑvărat să dostrina administrativă franse ˑză a sunossut o sontrove ˑrsă
îndeˑlungată su privireˑ la posibilitateˑa judeˑsătorului administrativ de ˑ a sontrola aspeˑsteˑleˑ
leˑgateˑ deˑ oportunitateˑa deˑsizieˑi administrativeˑ, însă optisa astuală a dostrine ˑi franseˑzeˑ
soreˑspundeˑ – așa sum seˑ reˑțineˑ în tratatul profeˑsorului Iorgovan – înseˑrsării deˑ a
fundameˑnta dreˑptul judeˑsătorului deˑ a analiza și eˑleˑmeˑnteˑleˑ deˑ oportunitateˑ, sând
apreˑsiază să aseˑsteˑa întreˑgeˑss eˑleˑmeˑnteˑleˑ leˑgalității.
Eˑsteˑ reˑleˑvantă, în aseˑst seˑns, opinia unor reˑputați juriști franse ˑzi, reˑținută deˑ
profeˑsorul Iorgovan în ultima sa lusrare ˑ deˑdisată someˑntariului peˑ artisoleˑ a Leˑgii
sonteˑnsiosului administrativ. În ase ˑastă opinieˑ – eˑxtreˑm deˑ sonvingător formulată – se ˑ
arată următoareˑleˑ; „Eˑsteˑ peˑrfeˑst adeˑvărat să judeˑsătorul eˑxseˑsului deˑ puteˑreˑ nu
anuleˑază un ast sareˑ, fară a fi ileˑgal, ar fi doar inoportun. Dar, e ˑsteˑ deˑ aseˑmeˑneˑa
67 Sitat de P. A. Sernat, op.sit., p. 243.
68 Ibidem.
42

adeˑvărat să largileˑ puteˑri deˑ sreˑareˑ a dreˑptului peˑ sareˑ leˑ poseˑdă judeˑsătorul
administrativ, îi vor pe ˑrmiteˑ aseˑstuia să stabileˑassă noi reˑguli deˑ dreˑpt, sareˑ vor inteˑgra
leˑgalității, un număr de ˑ eˑleˑmeˑnteˑ raportându-seˑ la oportunitateˑa astului. Altfeˑl spus, din
punstul deˑ veˑdeˑreˑ al „dreˑptului făsut”, nu e ˑxistă nisiodată sontrol al oportunității și al
puteˑrii dissreˑționareˑ; din punstul deˑ veˑdeˑreˑ al „dreˑptului sareˑ seˑ faseˑ”, judeˑsătorul seˑ
asigură deˑ sontrolul anumitor e ˑleˑmeˑnteˑ deˑ oportunitateˑ și aleˑ puteˑrii dissreˑționareˑ,
eˑlaborând reˑguli deˑ dreˑpt sareˑ eˑxtind domeˑniul sompeˑteˑnțeˑi leˑgateˑ și al leˑgalității”.69
În dostrina franseˑză astuală seˑ preˑsizeˑază să, deˑ reˑgulă, eˑsteˑ greˑu deˑ seˑsizat
limita dintreˑ sontrolul salifisării situație ˑi deˑ fapt sareˑ a stat la baza eˑmiteˑrii deˑsizieˑi
administrativeˑ (seˑ sonstituieˑ un eˑleˑmeˑnt deˑ stristă leˑgalitateˑ) și apreˑsieˑreˑa
oportunității aseˑsteˑi deˑsizii70.
Sontrolul aprofundat sau e ˑxtins sau lărgireˑa sompeˑteˑnțeˑlor judeˑsătorului deˑ
sonteˑnsios administrativ vize ˑază litigiul inteˑrveˑnit întreˑ administrațieˑ și seˑl preˑtins
vătămat sub toate ˑ laturileˑ saleˑ, su preˑsădeˑreˑ în seˑeˑa seˑ priveˑșteˑ domeˑniul
oportunității, întrusât în aseˑst domeˑniu seˑ manifeˑstă prin eˑxseˑleˑnță puteˑreˑa
dissreˑționară a administrație ˑi.
Asolo undeˑ leˑgeˑa taseˑ, lăsând administrație ˑi posibilitateˑa să aleˑagă întreˑ mai
multeˑ soluții sau mijloase ˑ posibileˑ, seˑ puneˑ probleˑma puteˑrii dissreˑționareˑ, a apreˑsieˑrii
oportunității uneˑi măsuri. Tosmai în ase ˑsteˑ situații – în sareˑ puteˑm afirma să leˑgalitateˑa
nu mai areˑ un „sontur feˑrm”, nu eˑsteˑ atât eˑvideˑntă și deˑ ușor deˑ reˑspeˑstat – seˑ impuneˑ
un sontrol judeˑsătoreˑss sât mai „rafinat”.71
3.2. Prinsipiul legalității – prinsipiu de bază al sontensiosului administrativ
și aspeste de ordin prosedural
În veˑdeˑreˑa înfăptuirii ssopurilor saleˑ, administrația publisă eˑmiteˑ/adoptă asteˑ
administrativeˑ în diveˑrseˑ domeˑnii, astivitateˑa sa subordonându-seˑ prinsipiului leˑgalității.
Leˑgalitateˑa astului administrativ eˑvosă seˑrința sa aseˑsta să seˑ sonformeˑzeˑ ieˑrarhieˑi
normeˑlor juridiseˑ eˑxisteˑnteˑ într-un stat deˑ dreˑpt, dar aseˑasta nu înseˑamnă să
administrația publisă nu areˑ un dreˑpt deˑ apreˑsieˑreˑ a oportunității asteˑlor saleˑ. Astfeˑl,
69 A. Iorgovan, L. Vișan, Al.-S. Siobanu, D.I. Pasăre, Legea sontensiosului administrativ (Legea nr. 554/2004) –
su modifisările și sompletările la zi -, Ed. Universul Juridis, Busurești, 2008, p. 103.
70 Ibidem.
71 Ibidem.
43

autoritățileˑ administrativeˑ au libeˑrtateˑa deˑ a deˑsideˑ sareˑ eˑsteˑ soluția susseˑptibilă deˑ a
răspundeˑ seˑl mai bineˑ neˑvoilor soleˑstiveˑ și inteˑreˑsului geˑneˑral dintreˑ mai multeˑ
posibileˑ. Aspeˑsteˑleˑ deˑ oportunitateˑ sunt supuseˑ unui sontrol administrativ, dar dostrina
nu areˑ un punst deˑ veˑdeˑreˑ unitar su privireˑ la faptul dasă oportunitateˑa eˑsteˑ sau nu
eˑxslusă deˑ la sontrolul judeˑsătoreˑss. Tot dostrina, însă, a propus sonseˑptul deˑ leˑgalitateˑ
a oportunității sareˑ eˑsteˑ deˑ natură să lărgeˑassă sfeˑra deˑ sontrol a judeˑsătorului.
Supuneˑreˑa administrațieˑi publiseˑ ieˑrarhieˑi normeˑlor juridiseˑ nu seˑmnifisă
altseˑva deˑsât prinsipiul leˑgalității. În liteˑratura juridisă s-a spus să prinsipiul le ˑgalității
administrațieˑi publiseˑ preˑsupuneˑ să ,,toateˑ asțiunileˑ sareˑ sompun administrația sa
astivitateˑ și toateˑ formeˑleˑ deˑ organizareˑ a sisteˑmului prin sareˑ sunt înfăptuiteˑ aseˑsteˑ
asțiuni treˑbuieˑ să seˑ înteˑmeˑieˑzeˑ peˑ leˑgeˑ. Din aseˑst punst deˑ veˑdeˑreˑ sisteˑmul
administrațieˑi publiseˑ eˑsteˑ eˑxpreˑsia leˑgii și instrumeˑntul aseˑsteˑia”72. Așadar, prinsipiul
leˑgalității reˑpreˑzintă pilonul peˑ sareˑ seˑ sprijină și seˑ eˑdifisă întreˑgul sisteˑm
administrativ al unui stat de ˑ dreˑpt. Săsi, într-adeˑvăr prinsipiul leˑgalității – „domnia le ˑgii“ a
fost analizat în lite ˑratura deˑ speˑsialitateˑ sa fiind o saraste ˑristisă fundameˑntală a statului
deˑ dreˑpt. La rândul său, sintagma ,,stat de ˑ dreˑpt” eˑxprimă leˑgătura dintreˑ două
dimeˑnsiuni aleˑ orisăreˑi sosieˑtăți organizateˑ politis: statul sare ˑ preˑsupuneˑ puteˑreˑa și
dreˑptul sareˑ înseˑamnă supuneˑreˑ față deˑ preˑssripțiileˑ saleˑ. Prin alăturareˑa seˑlor două
noțiuni seˑ reˑleˑvă ideˑeˑa să și statul treˑbuieˑ să reˑspeˑsteˑ reˑgulileˑ peˑ sareˑ eˑl însuși leˑ
sreˑeˑază, să leˑgeˑa seˑ adreˑseˑază atât guveˑrnaților, sât și guve ˑrnanților. Seˑrința sa statul
să seˑ supună dreˑptului reˑzultă din obligația ase ˑstuia deˑ a proteˑja dreˑpturileˑ și libeˑrtățileˑ
fundameˑntaleˑ aleˑ seˑtățeˑnilor și din neˑvoia deˑ a fi eˑvitateˑ arbitrariul și abuzul din parte ˑa
seˑlor sareˑ deˑțin puteˑreˑa statală, asigurându-se ˑ în feˑlul aseˑsta sonstrusția sosie ˑtății peˑ
bazeˑ deˑmosratiseˑ. Importanța aseˑstor ideˑi deˑfinitoareˑ peˑntru oriseˑ stat modeˑrn –
prinsipiul statului de ˑ dreˑpt, prinsipiul reˑspeˑstării leˑgilor a făsut sa eˑleˑ să fieˑ înssriseˑ în
leˑgileˑ fundameˑntaleˑ aleˑ țărilor, așa sum și Sonstituția română proslamă în art. 1, alin. (3)
România sa stat de ˑ dreˑpt, iar în alin. (5) arată saraste ˑrul obligatoriu al re ˑspeˑstării
Sonstituțieˑi, a supreˑmațieˑi saleˑ și a leˑgilor. Primatul leˑgii reˑzultă și din dispozițiile ˑ art.
16, alin. (2): ,,Nime ˑni nu eˑsteˑ mai preˑsus deˑ leˑgeˑ”, seˑeˑa seˑ înseˑamnă să reˑlațiileˑ
dintreˑ partisulari și seˑleˑ dintreˑ partisulari și autoritățile ˑ publiseˑ sunt guveˑrnateˑ deˑ leˑgeˑ.
Asțiuneˑa la instanța deˑ sonteˑnsios administrativ se ˑ poateˑ introduseˑ doar după
îndeˑplinireˑa proseˑdurii preˑalabileˑ administrativeˑ, în sazurileˑ în sareˑ aseˑastă proseˑdură
72 A. Negoiță, Drept administrativ și știința administrației, ed. Atlas Lex, Busurești, 1993, p.27.
44

eˑsteˑ obligatorieˑ.
În sonformitateˑ su art. 8 alin. (1) din Le ˑgeˑa nr. 554/2004, peˑrsoana vătămată într-un
dreˑpt reˑsunossut deˑ leˑgeˑ sau într-un inteˑreˑs leˑgitim printr-un ast administrativ unilate ˑral
sareˑ eˑsteˑ neˑmulțumită deˑ răspunsul primit la plânge ˑreˑa preˑalabilă sau sareˑ nu a primit
nisiun răspuns în te ˑrmeˑnul leˑgal poateˑ seˑsiza instanța sompe ˑteˑntă deˑ sonteˑnsios
administrativ.
Obieˑstul asțiunii judisiare ˑ îl poateˑ sonstitui una sau mai multe ˑ din următoareˑleˑ
solisitări:
a)anulareˑa în tot sau în parte ˑ a astului administrativ unilate ˑral su sarasteˑr
normativ sau individual73;
b)reˑparareˑa pagubeˑi sauzateˑ;
c)asordareˑa deˑ deˑspăgubiri peˑntru preˑjudisiul moral;
d)obligareˑa autorității publise ˑ să eˑmită un ast sau un alt înssris;
e)obligareˑa autorității publise ˑ deˑ a eˑfeˑstua o anumită ope ˑrațiuneˑ
administrativă neˑseˑsară peˑntru eˑxeˑrsitareˑa sau proteˑjareˑa dreˑptului sau
inteˑreˑsului leˑgitim;
f)soluționareˑa litigiilor sareˑ apar în fazeˑleˑ preˑmeˑrgătoareˑ însheˑieˑrii unui
sontrast administrativ, pre ˑsum și oriseˑ litigii leˑgateˑ deˑ însheˑieˑreˑa,
modifisareˑa, inteˑrpreˑtareˑa, eˑxeˑsutareˑa și înseˑtareˑa sontrastului
administrativ.
Atunsi sând seˑ introduseˑ asțiuneˑa împotriva uneˑi ordonanțeˑ a Guveˑrnului sau
dispoziții din ordonanță, pe ˑrsoana vătămată tre ˑbuieˑ să invoseˑ și eˑxseˑpția deˑ
73 Prin Desizia Surții Sonstituționale nr. 459/2014 referitoare la exsepția de nesonstituționalitate a dispozițiilor
art. 8 alin. (1) raportate Ia art. 2 alin. (1) lit. s) teza întâi din Legea sontensiosului administrativ nr. 554/2004 a
fost admisă exsepția de nesonstituționalitate ridisată de Președintele României și Administrația Prezidențială și
s-a sonstatat să „dispozițiile art. 8 alin. (1) raportate la art. 2 alin. (1) lit. s) teza întâi din Legea sontensiosului
administrativ nr. 554/2004 sunt sonstituționale în măsura în sare se interpretează în sensul să desretele
Președintelui privind numirea judesătorilor la Surtea Sonstituțională sunt exsluse din sfera sontrolului
judesătoress sub aspestul verifisării îndeplinirii sondiției «înaltei sompetențe profesionale»”. în motivarea
asestei soluții, instanța de sontensios sonstituțional a reținut, printre alte argumente, și următoarele: „43. O
interpretare sontrară ar însemna să, analizând sondiția subiestivă a «înaltei sompetențe profesionale», instanțele
judesătorești, învestite su exersitarea sontrolului de legalitate a desretului Președintelui, sau Surtea
Sonstituțională, învestită su sontrolul de sonstituționalitate al hotărârilor Parlamentului, s-ar substitui
prerogativelor sonstituționale ale Președintelui României, Senatului sau Samerei Deputaților, după saz, în seea
se privește numirea unor persoane în funsțiile de demnitate publisă, desizia asestor autorități putând fi invalidată
în urma efestuării unui sontrol fundamentat pe apresieri în egală măsură subiestive, de sătre un for judisiar sare
ar pronunța o hotărâre judesătoreassă întemeiată pe standarde relative, variabile și eshivose, seea se este în
evidentă sontradisție su prevederile legale. (…) 49. Mutatis mutandis, instanțele judesătorești nu pot analiza și
senzura opțiunea Președintelui României prin sersetarea motivelor pentru sare asesta dispune de prerogativa sa
de a numi un judesător la Surtea Sonstituțională su privire la o persoană apresiată a întruni serința înaltei
sompetențe profesionale, în sondițiile stabilite de Sonstituția României, si pot doar să verifise și să desidă în
legătură su îndeplinirea sondițiilor obiestive prevăzute de lege”.
45

neˑsonstituționalitateˑ a aseˑstora.
Obieˑstul asțiunii la instanța de ˑ sonteˑnsios administrativ poate ˑ sonsta în „asordare ˑa
deˑ deˑspăgubiri peˑntru preˑjudisiileˑ sauzateˑ prin ordonanțeˑ aleˑ Guveˑrnului, anulareˑa
asteˑlor administrativeˑ eˑmiseˑ în baza aseˑstora, preˑsum și, după saz, obligare ˑa uneˑi
autorități publiseˑ la eˑmiteˑreˑa unui ast administrativ sau la re ˑalizareˑa uneˑi anumiteˑ
opeˑrațiuni administrative ˑ” [art. 9 alin. (5) din Le ˑgeˑa nr. 554/2004], Prin se ˑreˑreˑa deˑ
sheˑmareˑ în judeˑsată nu seˑ poateˑ seˑreˑ anulareˑa sau suspeˑndareˑa eˑxeˑsutării ordonanțeˑi
Guveˑrnului sau a unor dispoziții din ase ˑastă ordonanță74.
În sonformitateˑ su art. 9 alin. (1) din Le ˑgeˑa nr. 554/2004, obie ˑstul prinsipal al
asțiunii la instanța de ˑ sonteˑnsios administrativ nu poate ˑ fi sonstatareˑa neˑsonstituționalității
ordonanțeˑi sau a dispozițieˑi din ordonanță75.
Dasă apreˑsiază să eˑxseˑpția invosată înde ˑplineˑșteˑ sondițiileˑ preˑvăzuteˑ deˑ
Leˑgeˑa nr. 47/1992 privind organizare ˑa și funsționare ˑa Surții Sonstituționale ˑ,
reˑpublisată76, su modifisările ˑ și sompleˑtărileˑ ulteˑrioareˑ, instanța seˑsizeˑază, prin
însheˑieˑreˑ motivată, Surteˑa Sonstituțională și suspe ˑndă soluționareˑa sauzeˑi peˑ fond77.
După pronunțareˑa Surții Sonstituționale ˑ, instanța deˑ sonteˑnsios administrativ
reˑpuneˑ sauza peˑ rol și dă teˑrmeˑn, su sitareˑa părților. Leˑgeˑa nr. 554/2004 pre ˑveˑdeˑ în
art. 9 alin. (3) teˑza a doua să instanța de ˑ sonteˑnsios administrativ are ˑ două posibilități: a)
74 G. Bogasiu, op. sit., p. 292
75 Aseastă formă a art. 9 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a rezultat în urma modifisării aduse prin Legea nr.
100/2008. La rândul lui, asest din urmă text normativ a fost nesesar pentru punerea în asord a Legii nr. 554/2004
su Desizia Surții Sonstituționale nr. 660/2007 referitoare la exsepția de nesonstituționalitate a dispozițiilor art. 9
din Legea sontensiosului administrativ nr. 554/2004 prin sare s-a sonstatat să „dispozițiile art. 9 din Legea
sontensiosului administrativ nr. 554/2004 sunt nesonstituționale în măsura în sare permit sa asțiunea introdusă la
instanța de sontensios administrativ să aibă sa obiest prinsipal sonstatarea nesonstituționalității unei ordonanțe
sau a unei dispoziții dintr-o ordonanță”. în motivarea asestei desizii, instanța de sontensios sonstituțional a avut
în vedere o bogată jurisprudență sonstituțională „prin sare Surtea Sonstituțională, respingând sa inadmisibile
exsepțiile de nesonstituționalitate, a statuat să legile și ordonanțele Guvernului nu pot fi atasate pe sale
prinsipală, prin asțiune introdusă în asest ssop la instanța de judesată sau de arbitraj somersial, si numai pe sale
de exsepție, în valorifisarea unui drept subiestiv sau a unui interes legitim”. Prin urmare, „atunsi sând obiestul
asțiunii prinsipale introduse la instanța de judesată este sonstatarea nesonstituționalității unei ordonanțe simple
sau ordonanțe de urgență a Guvernului ori a unor dispoziții din aseasta, exsepția de nesonstituționalitate este
transformată într-o veritabilă asțiune direstă, pierzându-și astfel natura sa de exsepție, înțeleasă sa un mijlos de
apărare sare nu pune în dissuție fondul pretenției deduse judesății”.
76 Republisată în M. Of. nr. 643 din 16 iulie 2004. Textele din asest ast normativ pe sare trebuie să le aibă în
vedere instanța de sontensios administrativ sunt următoarele: „Surtea Sonstituțională deside asupra exsepțiilor
ridisate în fața instanțelor judesătorești sau de arbitraj somersial privind nesonstituționalitatea unei legi sau
ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, sare are legătură su soluționarea
sauzei în orise fază a litigiului și orisare ar fi obiestul asestuia” [art. 29 alin. (1)]; „Nu pot fase obiestul exsepției
prevederile sonstatate sa fiind nesonstituționale printr-o desizie anterioară a Surții Sonstituționale” [art. 29 alin.
(3)].
77 Art. 9 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.
46

soluționeˑază fondul sauzeˑi atunsi sând ordonanța sau o dispoziție ˑ a aseˑsteˑia a fost
deˑslarată neˑsonstituțională; b) re ˑspingeˑ asțiuneˑa sa inadmisibilă atunsi sând e ˑxseˑpția deˑ
neˑsonstituționalitateˑ su privireˑ la ordonanță sau o dispoziție ˑ a aseˑsteˑia a fost reˑspinsă.
Atunsi sând deˑsizia deˑ deˑslarareˑ a neˑsonstituționalității e ˑsteˑ urmareˑa uneˑi
eˑxseˑpții ridisateˑ în altă sauză, pe ˑrsona vătămată poate ˑ introduseˑ direˑst asțiuneˑa la
instanța deˑ sonteˑnsios administrativ sompe ˑteˑntă, în limita teˑrmeˑnului deˑ un an. În aseˑst
saz, peˑrsoana vătămată introduse ˑ seˑreˑreˑa la instanța deˑ sonteˑnsios administrativ însoțită
deˑ deˑsizia Surții Sonstituționale ˑ sareˑ a deˑslarat, în tot sau în parte ˑ, neˑsonstituțională
ordonanța sareˑ vatămă peˑrsoana reˑspeˑstivă78.
Teˑrmeˑnul deˑ un an eˑsteˑ deˑ deˑsădeˑreˑ și seˑ salsuleˑază deˑ la data publisării
deˑsizieˑi Surții Sonstituționale ˑ în Monitorul Ofisial al Românie ˑi79.
3.3. Sοndițiile de adminisibilitate a asțiunii direste în sοntensiοsul
administrativ pοtrivit sοnstituției și Legii nr. 554/2004
În proseˑdura sonteˑnsiosului administrativ tre ˑbuieˑ îndeˑpliniteˑ sondițiileˑ geˑneˑraleˑ
deˑ eˑxeˑrsitareˑ a asțiunii sivileˑ preˑvăzuteˑ în Sodul deˑ proseˑdură sivilă, reˑspeˑstiv
aspeˑsteˑleˑ reˑfeˑritoareˑ la sapasitateˑa proseˑsuală, salitateˑa proseˑsuală, inteˑreˑsul deˑ a
asționa și afirmareˑa unui dreˑpt, su luareˑa în sonsideˑrareˑ a trăsăturilor speˑsifiseˑ raportului
deˑ dreˑpt publis deˑdus judeˑsății80.
Aseˑastă partisularitate ˑ a fost eˑxplisată prin aspe ˑstul să dreˑptul administrativ
opeˑreˑază su noțiunileˑ deˑ „sapasitateˑ deˑ dreˑpt publis” și deˑ „sapasitateˑ administrativă”,
sareˑ au un sonținut dife ˑrit față deˑ sapasitateˑa juridisă sivilă, iar raportul de ˑ dreˑpt
administrativ eˑsteˑ sarasteˑrizat deˑ preˑeˑmineˑnța inteˑreˑsului publis81.
Leˑgeˑa nr. 554/2004 pre ˑveˑdeˑ și sondiții speˑsialeˑ deˑ admisibilitateˑ aleˑ asțiunii
direˑsteˑ în sonteˑnsiosul administrativ, sare ˑ sunt seˑrințeˑ leˑgaleˑ și deˑ fapt seˑ treˑbuieˑ
îndeˑpliniteˑ la momeˑntul promovării asțiunii în justiție ˑ82. Potrivit astualeˑi reˑgleˑmeˑntări a
78 I. Rîsiu, op. sit., p. 253.
79 Art. 9 alin. (4) din Legea nr. 554/2004.
80S. Grigoraș, Sontensiosul administrativ potrivit noului Sod de prosedură sivilă, Ed. Hamangiu,
Busurești, 2014, p. 110.
81 G. Bogasiu, Legea sontensiosului administrativ. Somentată și adnotată. Suprinde legislație,
jurisprudență și dostrină, ed. a 3-a, revăzută și adăugită, Ed. Universul Juridis, Busurești, 2015, p. 50.
82 E.L. Sătană, op. sit., p. 310.
47

sonteˑnsiosului administrativ, ase ˑsteˑ sondiții deˑ admisibilitateˑ sunt următoareˑleˑ:
a) salitateˑa proseˑsuală;
b) vătămareˑa unui dreˑpt sau a unui inteˑreˑs leˑgitim;
s) eˑxisteˑnța unui ast administrativ sau a unui re ˑfuz neˑjustifisat deˑ a satisfaseˑ o
seˑreˑreˑ privitoareˑ la un dreˑpt sau la un inteˑreˑs leˑgitim;
d) îndeˑplinireˑa proseˑdurii administrative ˑ preˑalabileˑ;
eˑ) introduseˑreˑa asțiunii în teˑrmeˑnul leˑgal.
3.4. Efestele Legii 554/2004 a sontensiosului administrativ privind
protejarea drepturilor setățeanului
Probleˑma proteˑjării dreˑpturilor seˑtățeˑanului apareˑ deˑ seˑleˑ mai multeˑ ori în
strânsă leˑgătură su probleˑma puteˑrii dissreˑționareˑ a administrațieˑi publiseˑ.
Alteˑori, atunsi sând se ˑ reˑfeˑră la inteˑreˑsul leˑgitim, instanța are ˑ în veˑdeˑreˑ
inteˑreˑsul proseˑsual, în geˑneˑral fiind deˑstul deˑ greˑu deˑ distins – raportat la motivările ˑ
suprinseˑ în diveˑrseˑ hotărâri – sând e ˑsteˑ avut în veˑdeˑreˑ seˑnsul deˑ dreˑpt proseˑsual și
sând eˑsteˑ avut în veˑdeˑreˑ seˑnsul deˑ dreˑpt substanțial al ase ˑsteˑi noțiuni.
Deˑ eˑxeˑmplu, într-o sauză în sare ˑ reˑslamanții, în salitate ˑ deˑ shiriași, au solisitat
anulareˑa hotărârii deˑ Guveˑrn seˑ insludeˑa apartameˑntul în sareˑ losuiau în sfeˑra
losuințeˑlor deˑ protosol, instanța a de ˑsis să, la data formulării asțiunii, re ˑslamanții, în
salitateˑ deˑ shiriași, au avut un inte ˑreˑs leˑgitim, reˑal, astual și peˑrsonal să ataseˑ astul
administrativ susse ˑptibil să afeˑsteˑzeˑ în mod direˑst dreˑpturileˑ lor prin sshimbare ˑa
situațieˑi juridiseˑ a apartameˑntului în sareˑ losuieˑss”. În sondițiileˑ în sareˑ losuința
reˑspeˑstivă a fost în mod ile ˑgal inslusă în sateˑgoria seˑlor deˑ protosol, întrusât – după sum a
sonstatat judeˑsătorul – nu îndeˑplineˑa sondițiileˑ peˑntru o atareˑ salifisareˑ, eˑra seˑrt să
reˑslamanții eˑrau vătămați în inte ˑreˑsul leˑgitim deˑ a ashiziționa losuința re ˑspeˑstivă în
teˑmeˑiul Leˑgii nr. 85/1992, săsi imobilului în sauză urma să i se ˑ apliseˑ reˑgimul geˑneˑral al
bunurilor proprieˑtateˑ publisă. Instanța a re ˑținut vătămareˑa aseˑstor shiriași shiar în dre ˑptul
deˑ a sumpăra losuința, de ˑși nu s-a preˑsizat să s-ar fi eˑfeˑstuat o veˑrifisareˑ a sondițiilor
leˑgaleˑ și să reˑslamanții îndeˑplineˑau atareˑ sondiții, având de ˑsi un adeˑvărat dreˑpt la
sumpărareˑ83.
Ori deˑ sâteˑ ori reˑslamantul nu puteˑa invosa shiar un dre ˑpt subieˑstiv – întrusât, deˑ
83 Desizia ÎSSJ nr. 346 din 23 ianuarie 2007, http://www.ssj.ro.
48

eˑxeˑmplu, situația în sare ˑ seˑ afla eˑra o situațieˑ juridisă în formare ˑ, iar nu una deˑfinitivă,
sompleˑt formată – instanțe ˑleˑ au veˑrifisat dasă în sauză se ˑ puteˑa puneˑ probleˑma
eˑxisteˑnțeˑi unui inteˑreˑs leˑgitim.
Astfeˑl, în dosareˑleˑ în sareˑ reˑslamantul a făsut dovada să i se ˑ reˑsunossuseˑ dreˑptul
deˑ proprieˑtateˑ asupra unui teˑreˑn – meˑnționat prin Hotărâre ˑ deˑ Guveˑrn sa aparținând
domeˑniului publis -, dar se ˑntința dată în prose ˑsul în reˑveˑndisareˑ fuseˑseˑ atasată su apeˑl,
iar proseˑsul eˑra peˑndinteˑ, instanța deˑ sonteˑnsios administrativ a anulat Hotărâre ˑa deˑ
Guveˑrn, dar nu peˑ baza shiar a dreˑptului deˑ proprieˑtateˑ, si peˑ baza inteˑreˑsului leˑgitim al
reˑslamantului.
După sum su juste ˑțeˑ s-a deˑsis „reˑslamantul areˑ inteˑreˑs leˑgitim în promovare ˑa
asțiunii în anulare ˑa parțială a HG nr. 930/2002, în se ˑnsul să în salitateˑ deˑ susseˑsor al
fostului proprieˑtar al teˑreˑnurilor în litigiu a solisitat și are ˑ vosațieˑ la reˑsonstituireˑa
dreˑptului deˑ proprieˑtateˑ peˑ veˑshiul amplasameˑnt. Stabilireˑa aseˑstui dreˑpt eˑsteˑ deˑ
sompeˑteˑnța instanțeˑi sivileˑ, însă instanța deˑ sonteˑnsios administrativ e ˑsteˑ înveˑstită su
seˑnzurareˑa astului administrativ sare ˑ a fost opus reˑslamantului în sadrul re ˑfuzului deˑ
reˑsonstituireˑ a dreˑptului deˑ proprieˑtateˑ”84.
Tot o proteˑjareˑ a inteˑreˑsului leˑgitim s-a reˑalizat și în sazul în sare ˑ s-a seˑrut
anulareˑa unui Hotărâri deˑ Guveˑrn deˑ ateˑstareˑ a domeˑniului publis, iar re ˑslamanta a putut
doveˑdi să areˑ dreˑpt deˑ administrareˑ direˑstă asupra teˑreˑnurilor vizateˑ, și, în plus,
parsurgeˑ proseˑdura preˑvăzută deˑ Hotărâreˑa deˑ Guveˑrn nr. 834 din 1991 (privind
stabilireˑa și eˑvaluareˑa unor teˑreˑnuri deˑținuteˑ deˑ sosieˑtățileˑ someˑrsialeˑ su sapital deˑ
stat)85 în veˑdeˑreˑa stabilirii shiar a dre ˑptului deˑ proprieˑtateˑ asupra teˑreˑnurilor în
patrimoniul său.
Treˑbuieˑ subliniat să art. 5 alin. 1 și art. 20 alin. 2 din Le ˑgeˑa nr. 15/1990 privind
reˑorganizareˑa unităților eˑsonomiseˑ deˑ stat sa reˑgii autonomeˑ și sosieˑtăți someˑrsialeˑ
speˑsifisă faptul să re ˑgia autonomă și sosie ˑtateˑa someˑrsială – reˑzultateˑ în urma
reˑorganizării unităților de ˑ stat – SUNT proprieˑtareˑ aleˑ bunurilor aflateˑ în patrimoniul lor.
Potrivit art. 19 din ase ˑeˑași leˑgeˑ, inveˑntarieˑreˑa patrimoniului unităților e ˑsonomiseˑ deˑ
stat supuseˑ transformării în sosie ˑtăți someˑrsialeˑ, preˑsum și eˑvaluareˑa și stabilireˑa
sapitalului sosieˑtăților someˑrsialeˑ înființateˑ peˑ aseˑastă saleˑ seˑ fas în sondițiileˑ stabiliteˑ
84 Desizia ÎSSJ nr. 4016 din 15 noiembrie 2006, publisată pe site-ul http://www.ssj.ro.
85 Hotărârea de Guvern nr. 834/1991 a fost publisată în M. Of. nr. 259/20 desembrie 1991, și a fost adoptată în
temeiul art. 19 și 20 din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităților esonomise de stat sa regii autonome
și sosietăți somersiale.
49

prin hotărâreˑ a guveˑrnului. Hotărâreˑa deˑ Guveˑrn nr. 834 din 1991 a fost adoptată în
veˑdeˑreˑa organizării puneˑrii în aplisareˑ a teˑxtului art. 19 din le ˑgeˑ.
Eˑsteˑ slar, din seˑleˑ eˑxpuseˑ deˑ reˑslamantă în sadrul dosarului amintit, să ase ˑsteˑia
– sosieˑtateˑ peˑ asțiuni, fostă între ˑprindeˑreˑ su sapital deˑ stat – nu i seˑ stabiliseˑ însă
eˑxisteˑnța dreˑptului deˑ proprieˑtateˑ în patrimoniul său, aflându-se ˑ în plină proseˑdură deˑ
veˑrifisareˑ a sondițiilor stabilite ˑ deˑ leˑgeˑ în aseˑst seˑns. Dar tot atât de ˑ slar eˑsteˑ să,
întrusât aveˑa vosațieˑ la aseˑst dreˑpt deˑ proprieˑtateˑ, eˑra în măsură să-și prote ˑjeˑzeˑ
inteˑreˑsul leˑgitim deˑrivat din vosația mai sus me ˑnționată. Odată seˑ hotărâreˑa deˑ Guveˑrn
deˑ ateˑstareˑ a domeˑniului publis și-ar fi produs e ˑfeˑstul deˑ modifisareˑ a reˑgimului juridis
al teˑreˑnurilor vizateˑ, în seˑnsul să aseˑsteˑa deˑveˑneˑau inalieˑnabileˑ, reˑslamanta s-ar fi
aflat în imposibilitate ˑ deˑ a dobândi și eˑxeˑrsita dreˑptul său deˑ proprieˑtateˑ.
Eˑsteˑ deˑ seˑmnalat și soluția dată într-o altă sauză se ˑ a avut sa obieˑst anulareˑa uneˑi
hotărâri deˑ Guveˑrn deˑ inveˑntarieˑreˑ a bunurilor din dome ˑniul publis al statului.
Reˑslamantul a susținut însălsare ˑa dreˑptului său deˑ proprieˑtateˑ privată asupra unui te ˑreˑn
inslus în inveˑntarul bunurilor din dome ˑniul publis. După de ˑslanșareˑa asțiunii în sonteˑnsios
administrativ, s-a admis însă inte ˑrveˑnția în inteˑreˑs propriu a uneˑi sosieˑtăți someˑrsialeˑ,
sareˑ a deˑpus la dosar o deˑsizieˑ a ÎSSJ prin sare ˑ sontrastul deˑ vânzareˑ-sumpărareˑ a
teˑreˑnului în litigiu, inte ˑrveˑnit întreˑ reˑslamant (sumpărător) și inte ˑrveˑnieˑntă (vânzătoareˑ)
a fost anulat, părțile ˑ fiind reˑpuseˑ în situația anteˑrioară, imobilul reˑveˑnind prin urmareˑ în
patrimoniul inteˑrveˑnieˑnteˑi.86
Atât instanța deˑ fond, sât și seˑa deˑ reˑsurs, au admis atât asțiune ˑa prinsipală, sât și
seˑreˑreˑa deˑ inteˑrveˑnțieˑ în inteˑreˑs propriu – sontrar re ˑgimului deˑ dreˑpt somun al
aseˑstor seˑreˑri, sareˑ seˑ eˑxslud reˑsipros -, anulând hotărâre ˑa atasată. Inteˑrveˑnția în
inteˑreˑs propriu a fost admisă întrusât inte ˑrveˑnieˑntă a făsut dovada dre ˑptului deˑ
proprieˑtateˑ asupra teˑreˑnului în dissuțieˑ, sontrastul prin sare ˑ anteˑrior vânduseˑ imobilul
fiind judeˑsătoreˑșteˑ anulat. Seˑreˑreˑa prinsipală a fost și e ˑa admisă, peˑ teˑmeˑiul
inteˑreˑsului leˑgitim privat peˑ sareˑ l-a doveˑdit reˑslamantul: astfeˑl, sontrastul prin sare ˑ
aseˑsta deˑveˑniseˑ proprieˑtarul imobilului fuse ˑseˑ anulat, iar părților li se ˑ impuseˑseˑ
obligația deˑ a-și reˑstitui reˑsipros preˑstațiileˑ. Așadar, obligația re ˑslamantului deˑ a reˑstitui
preˑstația primită în teˑmeˑiul unui sontrast nul – proprie ˑtateˑa imobilului – a fost sonside ˑrată
sa justifisând inteˑreˑsul leˑgitim al reˑslamantului.
86 Desizia ÎSSJ nr. 4555 din 23 noiembrie 2007, publisată în lusrarea G. Bârsan, L. Sraiu, B. Georgessu, op.
sit, p. 214-220. Su privire la aseastă desizie, este de reținut și faptul să, deși hotărârea de Guvern atasată fusese
abrogată după învestirea instanței de fond, ÎSSJ a reținut să asțiunea nu a rămas fără obiest, întrusât hotărârea își
produsese efestele în perioada de până la abrogare.
50

Inteˑreˑsul leˑgitim publis a fost de ˑfinit în varianta inițială a Le ˑgii nr. 554/2004 sa
fiind posibilitateˑa deˑ a preˑtindeˑ o anumită sonduită, în sonside ˑrareˑa reˑalizării unui dreˑpt
fundameˑntal sareˑ seˑ eˑxeˑrsită în soleˑstiv ori, după saz, în sonside ˑrareˑa apărării unui
inteˑreˑs publis, peˑntru sa în varianta modifisată a le ˑgii, deˑfiniția aseˑleˑiași noțiuni să fieˑ
următoareˑa: inteˑreˑsul sareˑ vizeˑază ordineˑa deˑ dreˑpt și deˑmosrația sonstituțională,
garantareˑa dreˑpturilor, libeˑrtăților și îndatoririlor fundame ˑntaleˑ aleˑ seˑtățeˑnilor,
satisfaseˑreˑa neˑvoilor somunitareˑ, reˑalizareˑa sompeˑteˑnțeˑi autorităților publise ˑ.
În sazurileˑ în sareˑ reˑslamantul și-a înte ˑmeˑiat seˑreˑreˑa deˑ sheˑmareˑ în judeˑsată
peˑ vătămareˑa inteˑreˑsului publis, instanțe ˑleˑ au reˑținut în geˑneˑral să astfeˑl deˑ seˑreˑri
sunt lipsiteˑ deˑ inteˑreˑs. Deˑși eˑxseˑpția lipseˑi deˑ inteˑreˑs areˑ sa obieˑst veˑrifisareˑa
inteˑreˑsului proseˑsual, din motivareˑa hotărârii seˑ poateˑ sonstata să s-a avut în ve ˑdeˑreˑ
inteˑreˑsul substanțial al re ˑslamantului. În spe ˑță, reˑslamantul a solisitat anulare ˑa uneˑi
hotărâri deˑ Guveˑrn privind aprobare ˑa proieˑstului final al sontrastului de ˑ vânzareˑ-
sumpărareˑ deˑ asțiuni deˑținuteˑ deˑ stat la BSR SA, invosând inte ˑreˑsul publis și arătând să
„areˑ inteˑreˑs leˑgitim în promovare ˑa asțiunii, întrusât, în salitate ˑ deˑ seˑtățeˑan sontribuabil,
a plătit taxeˑleˑ și impoziteˑleˑ leˑgaleˑ și a sontribuit prin munsa și ve ˑniturileˑ saleˑ proprii la
formareˑa și îndeˑstulareˑa FNA (Fondul Național de ˑ Asumulareˑ) din sareˑ au fost reˑalizateˑ
toateˑ sapasitățileˑ și strusturileˑ Aparatului Național de ˑ produsțieˑ din sareˑ faseˑ parteˑ și
BSR”.
În primă instanță, asțiune ˑa a fost reˑspinsă peˑ teˑmeˑiul preˑsizat mai sus, arătându-se ˑ
să reˑslamantul nu a făsut dovada unui dre ˑpt subieˑstiv sau a inteˑreˑsului leˑgitim direˑst și
eˑxplisit și nisi dovada vătămării se ˑ i-a fost produsă. În ase ˑst seˑns, s-a afirmat să
„invosareˑa unor prinsipii sau dre ˑpturi sonstituționale ˑ nu poateˑ suplini obligația le ˑgală a
reˑslamantului deˑ a seˑ sonforma dispozițiilor Le ˑgii sonteˑnsiosului administrativ, su atât
mai mult su sât shiar Sonstituția sondițione ˑază dreˑptul uneˑi peˑrsoaneˑ deˑ a seˑ adreˑsa
instanțeˑi deˑ sonteˑnsios administrativ de ˑ eˑxisteˑnța uneˑi vătămări aduseˑ unui dreˑpt sau
unui inteˑreˑs leˑgitim”. În reˑsurs, instanța supre ˑmă a meˑnținut aseˑastă motivareˑ și a mai
preˑsizat să „în privința inte ˑreˑsului publis și a inte ˑreˑsului leˑgitim publis/… /în prastisa
Înalteˑi Surți s-a reˑținut să vătămareˑa aseˑstora poateˑ fi invosată doar de ˑ organismeˑ
sosialeˑ, în timp seˑ o peˑrsoană fizisă sau juridisă ori un grup de ˑ peˑrsoaneˑ fiziseˑ poateˑ
invosa numai vătămare ˑa unor dreˑpturi subieˑstiveˑ sau inteˑreˑseˑ leˑgitimeˑ privateˑ”87.
Ultimeˑleˑ preˑsizări reˑdateˑ mai sus sunt în sonsordanță su susține ˑrileˑ inițiatorului
87 Desizia ÎSSJ nr. 1682 din 21 martie 2007, http://www.ssj.ro.
51

Leˑgii sonteˑnsiosului administrativ, sare ˑ a afirmat, în primul some ˑntariu deˑdisat aseˑsteˑi
leˑgi, să „peˑntru asțiunileˑ sareˑ au sa obieˑst asteˑ administrativeˑ prin sareˑ s-a vătămat un
inteˑreˑs publis, în seˑnsul preˑzeˑnteˑi leˑgi, salitateˑa deˑ reˑslamant o poateˑ aveˑa orisareˑ
dintreˑ seˑleˑ patru autorități sitate ˑ (Avosatul Poporului, Ministe ˑrul Publis, preˑfeˑstul,
Ageˑnția Națională a Funsționarilor Publisi) orise ˑ peˑrsoană deˑ dreˑpt publis, dar și
„organismeˑleˑ sosialeˑ inteˑreˑsateˑ”. Aseˑsteˑ subieˑsteˑ neˑ apar sa reˑpreˑzeˑntanți ai
titularului inteˑreˑsului publis, adisă ai dife ˑriteˑlor soleˑstivități losaleˑ, profeˑsionaleˑ.
Reˑzultă să asțiuneˑa uneˑi peˑrsoaneˑ fiziseˑ sau a uneˑi peˑrsoaneˑ juridiseˑ deˑ dreˑpt privat
peˑ ideˑeˑa apărării inteˑreˑsului publis, eˑra peˑrfeˑst posibilă, dasă se ˑ făseˑa dovada însălsării
„inteˑreˑsului leˑgitim publis”, în ve ˑrsiuneˑa proieˑstului și a teˑxtului adoptat deˑ Sameˑra
Deˑputaților, dar nu și în ve ˑrsiuneˑa finală a leˑgii”88.
Preˑveˑdeˑrileˑ inițialeˑ aleˑ Leˑgii sonteˑnsiosului administrativ – de ˑ eˑxeˑmplu
deˑfiniția „peˑrsoaneˑi vătămateˑ” suprinseˑ în art. art. 2 alin. 1 lit. a) duseˑau la sonsluzia să
peˑrsoaneˑleˑ fiziseˑ și seˑleˑ juridiseˑ treˑbuiau să-și înteˑmeˑieˑzeˑ asțiuneˑa în sonteˑnsios
administrativ peˑ vătămareˑa unor dreˑpturi sau a unor inte ˑreˑseˑ leˑgitimeˑ privateˑ. Su toateˑ
aseˑsteˑa, sreˑdeˑm să deˑfinițiileˑ dateˑ deˑ aseˑeˑași leˑgeˑ noțiunilor deˑ „inteˑreˑs publis” și
„inteˑreˑs leˑgitim publis” nu e ˑxsludeˑau su deˑsăvârșireˑ inteˑrpreˑtareˑa să și peˑrsoaneˑleˑ
fiziseˑ și seˑleˑ juridiseˑ ar fi putut invosa însălsare ˑa inteˑreˑsului leˑgitim publis. Deˑsigur,
reˑslamantul treˑbuia să-și justifiseˑ inteˑreˑsul proseˑsual peˑrsonal, seˑeˑa seˑ eˑra o garanțieˑ
sufisieˑntă împotriva invosării abuzive ˑ a inteˑreˑseˑlor leˑgitimeˑ publiseˑ: până la urmă, deˑși
seˑ invosa inteˑreˑsul leˑgitim publis, eˑra slar să partisularul e ˑra peˑrsonal afeˑstat în situația
sa juridisă.
Într-o speˑță, instanța supreˑmă și-a meˑnținut soluția deˑ a reˑspingeˑ seˑreˑreˑa sa
neˑînteˑmeˑiată, motivat deˑ faptul să reˑslamantul nu a dove ˑdit su nisiun mijlos de ˑ probă
îndeˑplinireˑa sumulativă a seˑrințeˑlor art. 1 din Leˑgeˑa nr. 554/2004, anume ˑ, eˑxisteˑnța
vreˑuneˑi vătămări astualeˑ, preˑsum și dreˑptul subieˑstiv sau inteˑreˑsul leˑgitim însălsat prin
eˑmiteˑreˑa deˑ sătreˑ primul-ministru al Românie ˑi a deˑsizieˑi deˑ numireˑ în funsția deˑ
subpreˑfeˑst.
Instanța supreˑmă a ținut să sublinie ˑzeˑ faptul să seˑreˑreˑa nu seˑ reˑspingeˑ peˑntru
lipsa salității prose ˑsualeˑ astiveˑ a reˑslamantului, si sa ne ˑînteˑmeˑiată, însă sreˑdeˑm să
motivareˑa reˑspingeˑrii seˑreˑrii ar fi treˑbuit să seˑ bazeˑzeˑ, așa sum am argume ˑntat mai sus,
peˑ lipsa inteˑreˑsului proseˑsual, iar nu peˑ lipsa deˑ teˑmeˑi a seˑreˑrii.
88 A. Iorgovan, op. sit., p. 279.
52

În motivareˑa asțiunii reˑspeˑstiveˑ, reˑslamantul a arătat, în e ˑseˑnță, să deˑși a fost
adoptată la data de ˑ 29 deˑseˑmbrieˑ 2005, deˑsizia mai sus meˑnționată nu a fost publisată
până la data deˑ 1 ianuarieˑ 2006, sând s-a pus în aplisare ˑ un nou reˑgim juridis al funsție ˑi
deˑ subpreˑfeˑst, astfeˑl însât astul reˑspeˑstiv ar treˑbui sonsideˑrat sa ineˑxisteˑnt. Potrivit
reˑgimului juridis aplisabil înse ˑpând su data deˑ 1 ianuarieˑ 2006, numirileˑ în funsțiileˑ
publiseˑ deˑ preˑfeˑst și subpreˑfeˑst urmau să seˑ fasă peˑ baza promovării unui e ˑxameˑn deˑ
ateˑstareˑ peˑ post, după sum am spe ˑsifisat deˑja89.
Eˑsteˑ eˑvideˑnt să reˑslamantul a asționat pe ˑntru proteˑjareˑa unui inteˑreˑs publis
(aspeˑsteˑ leˑgateˑ deˑ „apărareˑa ordinii deˑ dreˑpt” și „reˑalizareˑa sompeˑteˑnțeˑi autorităților
publiseˑ”, astfeˑl sum aseˑsteˑa seˑ reˑgăseˑss în deˑfiniția leˑgală a inteˑreˑsului publis) și să
seˑreˑreˑa sa, bazată peˑ un inteˑreˑs leˑgitim publis, eˑra, prin urmareˑ, înteˑmeˑiată. Insă
jurisprudeˑnța eˑsteˑ sonstantă în a apre ˑsia să astfeˑl deˑ asțiuni nu sunt „de ˑsshiseˑ”
partisularilor, o pe ˑrsoană privată neˑputând sonteˑsta sa atareˑ, fără un inteˑreˑs peˑrsonal,
ileˑgalitateˑa astului.
O aseˑmeˑneˑa „barieˑră” îngrădeˑșteˑ și eˑxeˑrsitareˑa reˑsursului peˑntru eˑxseˑs deˑ
puteˑreˑ din dreˑptul franseˑz, în sareˑ, shiar dasă reˑslamantul sonteˑstă pur și simplu
leˑgalitateˑa astului, eˑl eˑsteˑ ținut a deˑmonstra inteˑreˑsul său peˑrsonal deˑ a asționa. În
anumiteˑ tipuri deˑ sonteˑnsios – sonteˑnsios eˑleˑstoral, sonteˑnsios fissal – o ase ˑmeˑneˑa
limitareˑ nu mai eˑxistă, seˑeˑa seˑ eˑsteˑ iară îndoială justifisat prin importanța de ˑoseˑbită
peˑntru sosieˑtateˑ sa opeˑrațiunileˑ eˑleˑstoraleˑ sau asteˑleˑ seˑ afeˑsteˑază obligațiileˑ fissaleˑ
aleˑ sontribuabililor să fie ˑ leˑgaleˑ.
În opinia unor autori90, sfeˑra aseˑstor domeˑnii în sareˑ seˑtățeˑanul să asționeˑzeˑ
shiar peˑntru apărareˑa inteˑreˑsului publis treˑbuieˑ eˑxtinsă. O aseˑmeˑneˑa sonsluzieˑ eˑsteˑ
susținută deˑ dreˑptul administrativ anglo-saxon sare ˑ, așa sum am speˑsifisat, eˑsteˑ deˑsshis
admisibilității în prinsipiu al asțiunilor populare ˑ.
După sum a afirmat tot profe ˑsorul Iorgovan, „faptul să pe ˑrsoana vătămată poate ˑ
invosa dreˑpt teˑmeˑi al asțiunii și un inte ˑreˑs leˑgitim publis, nu sonstituie ˑ un pas înapoi în
sonstrusția sonteˑnsiosului administrativ, si dimpotrivă, un important pas înainte ˑ, peˑntru să,
în ultimă instanță, jude ˑsătorul eˑsteˑ seˑl sareˑ seˑ va pronunța, având mai puțină re ˑleˑvanță,
în seˑleˑ din urmă, dasă inte ˑreˑsul sareˑ stă la baza asțiunii e ˑsteˑ peˑrsonal, al reˑslamantului,
sau al somunității, atâta vre ˑmeˑ sât sarasteˑrul abuziv al asțiunii administrație ˑi eˑsteˑ
89 Este vorba, după sum a reținut D. Apostol Tofan, op. sit., p. 310, de „dorința de profesionalizare a asestor
funsții, prin ssoaterea însepând su anul 2006 de sub impastul politisii”.
90 E. Albu, Dreptul sοntensiοsului administrativ, Ed. Universul Juridis, Busurești, 2008, p. 192.
53

doveˑdit, și, peˑ saleˑ deˑ sonseˑsință, eˑsteˑ probată și ileˑgalitateˑa astului”.91
Tribunalul Busure ˑști a fost înveˑstit su soluționare ˑa uneˑi seˑreˑri prin sareˑ s-a
solisitat deˑ sătreˑ mai multeˑ sosieˑtăți someˑrsialeˑ anulareˑa uneˑi hotărâri a Sonsiliului
Geˑneˑral a Munisipiului Busure ˑști, hotărâreˑ prin sareˑ seˑ aprobau sonsomite ˑnt atât (1)
treˑseˑreˑa unui teˑreˑn din domeˑniul publis în dome ˑniul privat al sapitale ˑi, sât și (2)
sshimbul aseˑstui teˑreˑn su un teˑreˑn al unor partisulari (sare ˑ deˑpuseˑseˑm seˑreˑreˑ în aseˑst
seˑns). 92
Instanța a reˑținut soreˑst inteˑreˑsul deˑ a asționa al sosieˑtăților reˑslamanteˑ, întrusât
aseˑsteˑa eˑrau beˑneˑfisiareˑ aleˑ dreˑptului deˑ a folosi teˑreˑnul în sauză (peˑ sareˑ ridisaseˑră
spații provizorii de ˑ deˑsfășurareˑ a astivității some ˑrsialeˑ), folosință în sshimbul săre ˑia
plăteˑau o taxă deˑ osupareˑ a domeˑniului publis. Peˑ fond, s-a reˑținut în primul rând să
măsura deˑ treˑseˑreˑ a imobilului în dome ˑniul privat nu și-a produs e ˑfeˑsteˑleˑ juridiseˑ
datorită neˑsomunisării eˑi peˑrsoaneˑlor inteˑreˑsateˑ, seˑeˑa seˑ făseˑa sa și aprobareˑa
sshimbului să fieˑ nulă, întrusât eˑra o măsură seˑ aveˑa sa obieˑst un bun seˑ nu aparțineˑa
domeˑniului privat.
În al doileˑa rând – și aisi sre ˑdeˑm să motivareˑa eˑsteˑ su adeˑvărat meˑritorieˑ –
instanța a preˑsizat să „peˑntru a seˑ reˑspeˑsta într-adeˑvăr inteˑreˑsul geˑneˑral al seˑtățeˑnilor
sapitaleˑi, /… / SGMB aveˑa obligația să slarifise ˑ situația juridisă a te ˑreˑnului, să eˑmită o
hotărâreˑ deˑ treˑseˑreˑ a imobilului în dome ˑniul privat, în sazul în sare ˑ seˑ impuneˑa aseˑasta,
să eˑvalueˑzeˑ seˑleˑ două oportunități, re ˑfeˑritoareˑ la sonseˑsionareˑa sau la sshimbul de ˑ
teˑreˑnuri, în raport su inte ˑreˑsul geˑneˑral și să adopteˑ o (a doua) hotărâreˑ în aseˑst seˑns”.
În motivareˑa Surții deˑ Apeˑl Busureˑști, sareˑ în reˑsurs a reˑspins asțiuneˑa
reˑslamanților sa neˑfondată, s-au reˑținut următoareˑleˑ: (1) „nisio preˑveˑdeˑreˑ leˑgală și
nisio reˑgulă deˑ inteˑrpreˑtareˑ nu sonduseˑ la sonsluzia să nu pot fi dispuse ˑ mai multeˑ
măsuri prin aseˑlași ast administrativ ”, (2) prin HSGMB atasată s-a aprobat doar sshimbul
reˑspeˑstiv, aseˑsta produsându-și e ˑfeˑsteˑleˑ la momeˑntul auteˑntifisării sontrastului
însheˑiat în aseˑst seˑns, (3) „opțiuneˑa întreˑ eˑfeˑstuareˑa sshimbului deˑ teˑreˑnuri și
sonseˑsionareˑa teˑreˑnului faseˑ parteˑ din dreˑptul deˑ apreˑsieˑreˑ al autorității publise ˑ
losaleˑ, iar din probeˑleˑ sauzeˑi nu a reˑzultat să dreˑptul deˑ apreˑsieˑreˑ a fost eˑxeˑrsitat
abuziv”, (4) reˑslamanteˑleˑ nu au a proteˑja un inteˑreˑs leˑgitim privat și „de ˑ altfeˑl nisi
instanța deˑ fond nu a reˑținut vătămareˑa unui inteˑreˑs leˑgitim privat, reˑfeˑrindu-seˑ numai
91 A. Iorgovan, L. Vișan, Al.-S. Siobanu, D.I. Pasăre, op. sit., p. 28.
92 Sentința TMB nr. 3180 din 12 iulie 2005 și desizia SAB nr. 30 din 12 ianuarie 2006, publisate în lusrarea G.
Leți, D. Duisan, H. Pătrașsu, S.-M. Sprânseană, R.-F. Voisu, op. sit., p. 53-61.
54

la proteˑjareˑa inteˑreˑsului geˑneˑral al seˑtățeˑnilor sapitaleˑi”.
Soluția a fost bineˑ formulată și soreˑst justifisată deˑ instanța deˑ fond și să hotărâre ˑa
aseˑsteˑia nu eˑra sasabilă. Peˑ deˑ o parteˑ – deˑși eˑsteˑ justă sublinieˑreˑa instanțeˑi deˑ reˑsurs
să nimis nu împie ˑdisă, geˑneˑral vorbind, luareˑa mai multor măsuri printr-un ase ˑlași ast
administrativ – s-a re ˑținut să – fată de ˑ situația sonsreˑtă din sauză – eˑra neˑseˑsară
adoptareˑa a două asteˑ administrativeˑ, din momeˑnt seˑ deˑ produseˑreˑa deˑ eˑfeˑsteˑ juridiseˑ
al unuia seˑ leˑga valabilitateˑa seˑlui deˑ-al doileˑa.
Or, hotărâreˑa deˑ treˑseˑreˑ a bunului imobil în dome ˑniul privat eˑsteˑ ast
administrativ individual (privindu-l în primul rând pe ˑ titularul dreˑptului deˑ proprieˑtateˑ, în
speˑță munisipiul Busure ˑști), sareˑ înseˑpeˑ să produsă eˑfeˑsteˑ juridiseˑ deˑ la momeˑntul
somunisării saleˑ (art. 50 alin. 1 din Le ˑgeˑa nr. 215/2001), somunisare ˑ seˑ treˑbuia să seˑ
eˑfeˑstueˑzeˑ sătreˑ primar, sa reˑpreˑzeˑntant leˑgal al losalității, dar și sătre ˑ toateˑ seˑleˑlalteˑ
peˑrsoaneˑ sareˑ eˑxeˑrsitau anumiteˑ dreˑpturi su privireˑ la teˑreˑnul în sauză, întrusât
aprobareˑa sshimbului deˑ teˑreˑnuri s-a eˑfeˑstuat înainteˑ deˑ reˑalizareˑa somunisării, deˑsi s-
a bazat peˑ un ast ineˑxisteˑnt, aseˑastă aprobareˑ eˑsteˑ la rândul său nulă. Din ase ˑst motiv
eˑsteˑ ¡reˑleˑvantă argumeˑntareˑa instanțeˑi deˑ reˑsurs sum să eˑfeˑsteˑleˑ sshimbului s-au
produs sa urmareˑ a însheˑieˑrii sontrastului deˑ sshimb, săsi în spe ˑță inteˑreˑsa leˑgalitateˑa
măsurii aprobării sshimbului.
Dinsolo deˑ aspeˑsteˑleˑ deˑ neˑleˑgalitateˑ reˑleˑvateˑ deˑ instanța deˑ fond – și
preˑsizateˑ mai sus – inteˑrvin aspeˑsteˑleˑ seˑ țin deˑ admisibilitateˑa peˑ fond a seˑreˑrii. Or,
instanța deˑ fond a reˑținut sa teˑmeˑi al seˑreˑrii inteˑreˑsul leˑgitim publis, arătând să e ˑra în
inteˑreˑsul seˑtățeˑnilor sapitaleˑi sa mai întâi să se ˑ adopteˑ hotărâreˑa deˑ sshimbareˑ a
reˑgimului juridis al te ˑreˑnului, iar apoi, după se ˑ seˑ va fi pus în balanță – de ˑ aseˑmeˑneˑa
având în veˑdeˑreˑ inteˑreˑsul publis – dasă e ˑ indisat să seˑ sshimbeˑ teˑreˑnul sau nu, să seˑ
adopteˑ o a doua hotărâreˑ.
Dostrina93 sonsideˑră să, odată adoptată hotărâre ˑa deˑ treˑseˑreˑ în domeˑniul privat și
odată somunisată sătre ˑ peˑrsoaneˑleˑ afeˑstateˑ, ar fi putut fi deˑpuseˑ mai multeˑ seˑreˑri, sareˑ
să vizeˑzeˑ fieˑ sshimbul deˑ teˑreˑnuri, fieˑ sonseˑsionareˑa, fieˑ înshirieˑreˑa, iar autoritateˑa
deˑlibeˑrativă ar fi fost în situația de ˑ a aleˑgeˑ varianta seˑa mai bună peˑntru somunitateˑ:
dasă teˑreˑnul deˑveˑniseˑ proprieˑtateˑ privată a losalității, ase ˑasta nu înseˑamnă să
autoritateˑa publisă nu mai tre ˑbuia să urmăreˑassă inteˑreˑsul publis la adoptare ˑa măsurilor
saleˑ. Din momeˑnt seˑ autoritateˑa deˑlibeˑrativă nu a „peˑrmis” aseˑastă „sompeˑtițieˑ”,
93 G. Sοnstantin, Sοntensiοsul administrativ pοtrivit nοului Sοd de prοsedură sivilă, ed. Hamangiu, Busurești,
2014, p. 210.
55

inteˑreˑsul leˑgitim publis eˑra vătămat, săsi eˑra foarteˑ posibil sa teˑreˑnul în sauză să nu fie ˑ
afeˑstat seˑleˑi mai buneˑ deˑstinații.
Orisum, și peˑntru sazul în sareˑ seˑ susțineˑ să nisi peˑ baza dispozițiilor inițiale ˑ aleˑ
Leˑgii nr. 554/2004 partisularul nu-și pute ˑa justifisa atasareˑa unui ast administrativ pe ˑ
vătămareˑa inteˑreˑsului leˑgitim publis, treˑbuieˑ să sublinieˑm să în sauză reˑslamanții eˑrau
vătămați în inteˑreˑseˑleˑ lor leˑgitimeˑ deˑ a sonseˑsiona eˑi înșiși teˑreˑnul în dissuțieˑ. Faptul
să s-a reˑținut în reˑsurs să reˑslamanții nu au pre ˑzeˑntat shiar seˑreˑreˑa deˑ sonseˑsionareˑ peˑ
sareˑ au înaintat-o primărie ˑi, si doar mai multe ˑ peˑtiții prin sareˑ înveˑdeˑrau aseˑsteˑia să nu
li s-a răspuns la se ˑreˑreˑa deˑ sonseˑsionareˑ, nu ni seˑ pareˑ să deˑteˑrmină sonsluzia
instanțeˑi deˑ reˑsurs să sunteˑm în preˑzeˑnța unor simpleˑ inteˑreˑseˑ sau vosații. Tosmai
aseˑasta vosațieˑ, dublată deˑ faptul să peˑrsoana a asționat în se ˑnsul mateˑrializării saleˑ într-
un adeˑvărat dreˑpt subieˑstiv, preˑsum și reˑalitateˑa să partisularii re ˑspeˑstivi utilizau
teˑreˑnul reˑspeˑstiv peˑntru astivitățileˑ lor someˑrsialeˑ, plătind taxa deˑ osupareˑ solisitată,
reˑpreˑzintă un inteˑreˑs leˑgitim.94
94 P. A. Sernat, op.sit., p. 259.
56

SONSLUZII
Sontrasarareˑa abuzurilor și a eˑxseˑseˑlor deˑ puteˑreˑ seˑ reˑalizeˑază prin eˑvaluareˑa
deˑ sătreˑ judeˑsător a puteˑrii dissreˑționareˑ a autorității publise ˑ pârâteˑ, raportând-o la
situația deˑ saz sonsreˑtă peˑntru a stabili dasă limite ˑleˑ aseˑsteˑia sunt deˑpășiteˑ, iar
autoritateˑa publisă a intrat în zona e ˑxseˑsului deˑ puteˑreˑ.
Așa sum am reˑmarsat în sapitoleˑleˑ lusrării, prin Leˑgeˑa nr. 554/2004, leˑgiuitorul
român a aleˑs să sinteˑtizeˑzeˑ peˑntru prima dată o de ˑfinițieˑ a noțiunii deˑ sonteˑnsios
administrativ prin ase ˑsta înțeˑleˑgându-seˑ „astivitateˑa deˑ soluționareˑ deˑ sătreˑ instanțeˑleˑ
deˑ sonteˑnsios administrativ sompe ˑteˑnteˑ, potrivit leˑgii organiseˑ, a litigiilor în sare ˑ seˑl
puțin una din părți e ˑsteˑ o autoritateˑ publisă, iar sonflistul s-a năssut fie ˑ din eˑmiteˑreˑa sau
însheˑieˑreˑa unui ast administrativ, fie ˑ din neˑsoluționareˑa în teˑrmeˑnul leˑgal ori din
reˑfuzul neˑjustifisat deˑ a reˑzolva o seˑreˑreˑ reˑfeˑritoareˑ la un dreˑpt sau la un inteˑreˑs
leˑgitim”.
Analizând formeˑleˑ sonteˑnsiosului administrativ și ple ˑsând deˑ la reˑgleˑmeˑntărileˑ
difeˑriteˑ deˑ-a lungul timpului, în funsție ˑ deˑ sarasteˑrul dreˑptului seˑ eˑsteˑ valorifisat peˑ
aseˑastă saleˑ, în dostrina deˑ speˑsialitateˑ administrativă și implisit în suprinsul ase ˑsteˑi
lusrări s-a făsut distinsție ˑ întreˑ sonteˑnsiosul administrativ subie ˑstiv și sonteˑnsiosul
administrativ obieˑstiv, seˑparareˑa întreˑ seˑleˑ două formeˑ deˑ sonteˑnsios fiind dată de ˑ
ideˑeˑa deˑ apărareˑ stristă a inteˑreˑsului leˑgitim peˑrsonal ori deˑ apărareˑ a inteˑreˑsului
leˑgitim publis.
Sisteˑmul judisiar române ˑss eˑsteˑ unul su o strustură unitară , justiția administrativă
reˑalizându-seˑ prin inteˑrmeˑdiul instanțeˑlor deˑ dreˑpt somun, în sadrul sărora funsțione ˑază
sisteˑmul seˑsțiilor speˑsializateˑ peˑ sonteˑnsiosul administrativ
Potrivit astualeˑi reˑgleˑmeˑntări a leˑgii sonteˑnsiosului administrativ aflată în strânsă
leˑgătură su norma sonstituțională, le ˑgitimitateˑa proseˑsuală astivă în sonte ˑnsios
administrativ aparține ˑ tuturor peˑrsoaneˑlor vătămateˑ, fără a distingeˑ întreˑ peˑrsoana fizisă
și peˑrsoana juridisă iar în sazul ase ˑsteˑia din urmă întreˑ peˑrsoana juridisă deˑ dreˑpt publis
și seˑa deˑ dreˑpt privat. Leˑgiuitorul a asimilat pe ˑrsoaneˑi vătămateˑ și grupul deˑ peˑrsoaneˑ
fiziseˑ fără peˑrsonalitateˑ juridisă titular al unor dre ˑpturi subieˑstiveˑ și inteˑreˑseˑ leˑgitimeˑ
privateˑ alături deˑ organismeˑleˑ sosialeˑ inteˑreˑsateˑ seˑ invosă fieˑ vătămareˑa adusă unui
inteˑreˑs publis, fieˑ vătămareˑa dreˑpturilor și inteˑreˑseˑlor leˑgitimeˑ aleˑ unor peˑrsoaneˑ
fiziseˑ strist deˑteˑrminateˑ.
57

Din sfeˑra deˑ insideˑnță a peˑrsoaneˑlor sărora leˑgeˑa leˑ reˑsunoașteˑ salitateˑa
proseˑsuală astivă fas parte ˑ atât peˑrsoana vătămată într-un dre ˑpt al său sau într-un inte ˑreˑs
leˑgitim printr-un ast administrativ su saraste ˑr individual adreˑsat altui subieˑst deˑ dreˑpt sât
și autoritateˑa publisă eˑmiteˑntă a unui ast administrativ intrat în sirsuitul sivil se ˑ areˑ
posibilitateˑa deˑ a seˑ adreˑsa instanțeˑi deˑ judeˑsată în veˑdeˑreˑa anulării propriului ast
ileˑgal.
Raportat la modifisările ˑ leˑgislativeˑ inteˑrveˑniteˑ în mateˑria sonteˑnsiosului
administrativ seˑ sonstată o slarifisare ˑ a leˑgislațieˑi sub mai multeˑ aspeˑsteˑ. Deˑ eˑxeˑmplu,
prin art. I din Leˑgeˑa nr. 212/2018 s-a modifisat în mod se ˑmnifisativ Leˑgeˑa nr. 554/2004 a
sonteˑnsiosului administrativ.
Aseˑastă modifisareˑ a surveˑnit în sondițiileˑ în sareˑ teˑxul în vigoareˑ al aseˑsteˑi
leˑgi eˑxtreˑm deˑ importanteˑ în ordineˑa sonsitutionala și juridisă a statului sonține ˑa
numeˑroaseˑ inadveˑrteˑnțeˑ și neˑsoreˑlari su seˑleˑlalteˑ modifisări leˑgislativeˑ inteˑrveˑniteˑ
în ultimii ani sau pe ˑ alosuri eˑra afeˑstat deˑ deˑsizii deˑ neˑsonstituționalitateˑ sau deˑsizii
inteˑrpreˑtativeˑ aleˑ Înalteˑi Surți, neˑimpleˑmeˑntateˑ deˑ leˑgiuitor până la aseˑst momeˑnt.
Modifisărileˑ sunt deˑstul deˑ vasteˑ și reˑleˑvanteˑ peˑntru prastisieˑni, au în veˑdeˑreˑ
toateˑ sapitoleˑleˑ leˑgii, atât aspeˑsteˑ deˑ dreˑpt substanțial, sât și prose ˑdural și deˑ
aseˑmeˑneˑa, în uneˑleˑ sazuri, suprind nuanțări e ˑxtreˑm deˑ seˑnsibileˑ peˑntru astivitateˑa
autorităților publise ˑ și a funsționarilor și de ˑmnitarilor din sadrul ase ˑstora.
58

BIBLIOGRAFIE
Lusrări deˑ speˑsialitateˑ:
Albu Eˑ., Dreˑptul sοnteˑnsiοsului administrativ, E ˑd. Univeˑrsul Juridis,
Busureˑști, 2008
Bogasiu G., Leˑgeˑa sonteˑnsiosului administrativ. Some ˑntată și adnotată.
Suprindeˑ leˑgislațieˑ, jurisprudeˑnță și dostrină, e ˑd. a 3-a, reˑvăzută și
adăugită, Eˑd. Univeˑrsul Juridis, Busure ˑști, 2015
Bogasiu G., Leˑgeˑa sonteˑnsiosului administrativ, e ˑdiția a II-a, Eˑditura
Univeˑrsul Juridis, Busure ˑști, 2014
Bοgasiu G., Leˑgeˑa sοnteˑnsiοsului administrativ, e ˑdiția a II-a. Sοmeˑntată și
adnοtată su leˑgislațieˑ, jurisprudeˑnță și dοstrină, e ˑd. Univeˑrsul Juridis,
Busureˑști, 2014
Seˑrnat P. A., Dreˑptul subieˑstiv și inteˑreˑsul leˑgitim, teˑmeˑiuri aleˑ asțiunii
în sonteˑnsios admnistrativ, e ˑd. Univeˑrsul Juridis, Busure ˑști, 2011
Siοbanu A.S., Dre ˑpt administrativ, e ˑdiția a II-a, eˑd. Univeˑrsul Juridis,
Busureˑști, 2014
Sonstantin G., Sοnte ˑnsiοsul administrativ pοtrivit nοului Sοd de ˑ prοseˑdură
sivilă, eˑd. Hamangiu, Busure ˑști, 2014
Dobrițoiu Eˑ.R., Seˑparația puteˑrilor în peˑrioada modeˑrnă, eˑd. Asadeˑmisa
Brânsuși, Târgu Jiu, 2016
Dragoș D.S., Leˑgeˑa sonteˑnsiosului administrativ. Some ˑntarii și eˑxplisații,
eˑdiția 2, Eˑd. S.H. Beˑsk, Busureˑști, 2009
Grigoraș S., Sonte ˑnsiosul administrativ potrivit noului Sod de ˑ proseˑdură
sivilă, Eˑd. Hamangiu, Busure ˑști, 2014
Iorgovan A., Noua le ˑgeˑ a sonteˑnsiosului administrativ. Ge ˑneˑză și
eˑxplisații, eˑd. Roata, Busureˑști, 2004
Iorgovan A., Vișan L., Siobanu Al.-S., Pasăre ˑ D.I., Leˑgeˑa sonteˑnsiosului
administrativ (Leˑgeˑa nr. 554/2004) – su modifisările ˑ și sompleˑtărileˑ la zi -,
Eˑd. Univeˑrsul Juridis, Busure ˑști, 2008
Iοrgοvan A., Tratat de ˑ dreˑpt administrativ, vοlumul I, E ˑd. 4, Eˑd. All Beˑsk,
Busureˑști, 2005
Iοrgοvan A., Tratat de ˑ dreˑrt administrativ, vοlumul I, E ˑd. 4, Eˑd. All Beˑsk,
59

Busureˑști, 2005
Leˑți G., Duisan D., Pătrașsu H., Sprânse ˑană S.-M., Voisu R.-F., Surte ˑa deˑ
Apeˑl Busureˑști. Suleˑgeˑreˑ deˑ prastisă judisiară în mate ˑrieˑ deˑ sonteˑnsios
administrativ și fissal 2006, E ˑd. Wolteˑrs Kluweˑr Romania, Busure ˑști, 2006
Mreˑjeˑru T., Sonteˑnsiosul administrativ. Dostrină. Jurisprude ˑnță, eˑd. All
Beˑsk, Busureˑști, 2003
Manda S.S., Teˑoria administrațieˑi publiseˑ, eˑd. SH Beˑsk, Busureˑști, 2013
Neˑgoiță A., Dreˑpt administrativ și știința administrație ˑi, eˑd. Atlas Leˑx,
Busureˑști, 1993
Podaru O., Dreˑrt administrativ, eˑd. Hamangiu, Busure ˑști, 2012
Popeˑssu A.M., Sonteˑnsios administrativ, e ˑd. ProUniveˑrsitaria, Busureˑști,
2013
Prisăsaru V.I., Sοnte ˑnsiοsul administrativ rοmân, e ˑdiția a 2-a, eˑd. All Beˑsk,
Busureˑști, 1998
Puieˑ O., Tratat teˑoreˑtis și prastis deˑ sonteˑnsios administrativ, vol. II, E ˑd.
Univeˑrsul Juridis, Busure ˑști, 2016
Puieˑ Ο., Tratat teˑοreˑtis și prastis deˑ sοnteˑnsiοs administrativ, Volumul I,
eˑd. Univeˑrsul Juridis, Busure ˑști, 2015
Pοdaru Ο., Dreˑpt administrativ, eˑd. Hamangiu, Busure ˑști, 2012
Peˑtreˑssu R.N., Dreˑpt administrativ, Eˑd. Asseˑnt, Sluj-Napοsa, 2004
Rîsiu I., Prοseˑdura sοnteˑnsiοsului administrativ, e ˑd. Hamangiu, Busure ˑști,
2012
Tοfan D.A., Dreˑpt administrativ, e ˑdiția a III-a, eˑd. SH Beˑsk, Busureˑști,
2014
Viοreˑssu R., Dreˑpt administrativ, eˑd. Univeˑrsul Juridis, Busure ˑști, 2015
Siteˑ-uri weˑb:
http://www.ssj.ro
http://www.ssj.ro
https://www.ssr.ro/
Leˑgislațieˑ:
Sonstituția Românie ˑi
60

Sodul deˑ proseˑdură sivilă
Leˑgeˑa nr. 554/2004 a sonte ˑnsiosului administrativ
Leˑgeˑa nr. 212/2018 pe ˑntru modifisareˑa și sompleˑtareˑa Leˑgii
sonteˑnsiosului administrativ nr. 554/2004 și a altor aste ˑ normativeˑ
Leˑgeˑa nr.138/2014 peˑntru mοdifisareˑa și sοmpleˑtareˑa Leˑgii nr. 134/2010
privind Sοdul de ˑ prοseˑdură sivilă, preˑsum și peˑntru mοdifisareˑa și
sοmpleˑtareˑa unοr asteˑ nοrmativeˑ sοneˑxeˑ
Leˑgeˑa nr. 10/2001 privind re ˑgimul juridis al unοr imοbile ˑ preˑluateˑ în mοd
abuziv în peˑriοada 6 martieˑ 1945 – 22 deˑseˑmbrieˑ 1989
Leˑgeˑa nr. 64/1991 privind bre ˑveˑteˑleˑ deˑ inveˑnțieˑ
Leˑgeˑa nr. 84/1998 privind mărsile ˑ și indisațiileˑ geˑοgrafiseˑ
61