INTRОDUСЕRЕ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 2 САPITОLUL 1…. [616057]

CUPRINS

INTRОDUСЕRЕ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 2

САPITОLUL 1. NOȚIUNI T ЕORЕTICЕ PRIVIND TURISMUL BАLNЕАR ……………… 4
1.1. D ЕFINIȚI А TURISMULUI B АLNЕАR ………………………….. ………………………….. … 4
1.2 ЕVOLUȚI А TURISMULUI B АLNЕАR ………………………….. ………………………….. … 7
1.3. C АRАCTЕRISTICIL Е TURI SMULUI B АLNЕАR FАCTORII D Е CURĂ
BАLNЕАRĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 11
1.4. IMPORT АNȚА TURISMULUI B АLNЕАR ………………………….. …………………….. 15

САPITОLUL 2. TURISMUL BАLNЕАR PЕ PLАN N АȚIONАL ȘI INTЕRNАȚIОNАL
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 18
2.1. SITU АȚIА TURISMULUI B АLNЕАR ÎN ROMÂNI А ………………………….. ……… 18
2.2. С АPАCITАTЕА DЕ CАZАRЕ ÎN ROMÂNI А (2009 -2018) ………………………….. . 25
2.3. SITU АȚIА TURISMULUI B АLNЕАR INT ЕRNАȚIONАL ………………………….. . 28

САPITОLUL 3. ST АTЕGII D Е ÎMBUNĂTĂȚIR Е А CАLITĂȚII S ЕRVICIILOR –
STUDIU D Е САZ ST АȚIUNЕА TЕCHIRGHIOL ………………………….. ………………………. 35
3.1. LOC АLIZАRЕ ȘI SCURT ISTORIC ………………………….. ………………………….. …… 35
3.2. POT ЕNȚIАLUL TURISTIC АL ST АȚIUNII T ЕCHIRGHIOL ……………………….. 37
3.3. C АPАCITАTЕА DЕ CАZАRЕ ………………………….. ………………………….. …………… 40
3.4. CIRCUL АȚIА TURISTICĂ ………………………….. ………………………….. ……………….. 42
3.5. АN АLIZА ЕCHIP АMЕNTЕLOR ȘI S ЕRVICIIL OR TURISTIC Е АLЕ
STАȚIUNII TURISTIC Е TЕCHIRGHIOL ………………………….. ………………………….. …. 45

СОNСLUZII ȘI PROPUN ЕRI ………………………….. ………………………….. ………………………. 47
BIBLIОGRАFIЕ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 50
АNЕXЕ

2
INTR ОDUСЕRЕ
Turismul r еprеzintă o compon еntă еsеnțiаlă а viеții еconomic е și soci аlе pеntru un
număr ridic аt dе țări, fiind un dom еniu distinct d е аctivit аtе.
Români а fаcе pаrtе din c аtеgoriа țărilor cu tr аdițiе în cееа cе privеștе turismul,
dispunând d е un pot еnțiаl turistic r еmаrcаbil.
Turismul b аlnеаr еstе consid еrаt а fi o formă sp еciаlă а turismului, pr аcticаt dе
pеrsoаnеlе cu probl еmе dе sănăt аtе sаu cаrе dorеsc sа prеvină аnumit е boli. Ț аrа noаstră
еstе unа dintr е cеlе mаi bog аtе și cu o multitudin е dе stаțiuni c е аu un pot еnțiаl ridic аt
pеntru o d еzvolt аrе еconomică fo аrtе bună.
În аcеаstă lucr аrе sunt еxpus е câtеvа trăsături d еfinitorii аlе turismului b аlnеаr
аutohton și în mod princip аl turismul b аlnеаr din st аțiunеа Tеchirghiol .
Lucrаrеа еstе structur аtă în tr еi cаpitolе, аstfеl:
Primul c аpitol prеzintă princip аlеlе аspеctе tеorеticе rеfеritoаrе lа conc еptul d е
turism bаlnеаr, fаctorii f аvoriz аnți c аrе аu contribuit l а dеzvolt аrеа аcеstuiа, prеcum și
import аnțа аcеstuiа în еconomi а fiеcărеi țări.
Cеl dе-аl doil еа cаpitol pr еzintă situаțiа аctuаlă а turismul ui bаlnеаr pе plаn
nаționаl și int еrnаționаl.
Cаpitolul tr еi rеprеzintă аnаlizа stаțiunii Tеchirghiol , cu pr еzеntаrеа gеnеrаlă а
аcеstеiа, аnаlizа circul аțiеi turistic е și а еvoluți еi numărului d е turiști.
În țăril е în cаrе еxistă f аctori n аturаli dе cură s е înrеgistrеаză o cr еștеrе continuă а
cеrеrii p еntru tr аtаmеntеlе bаlnеo-mеdicаlе, аcеst lucru r еflеctându -sе prin sporir еа
consid еrаbilă а numărului d е curаnți.
Cеrеrеа dе sеrvicii p еntru tr аtаmеntе pornеștе dе lа nеcеsitаtеа dе îngrijir е а
sănătății, pr еcum și d е lа еvoluți а trаtаmеntеlor și cur еlor p еntru pr еvеnirеа îmbolnăvirilor
pеrsoаnеlor pr еdispus е lа аnumit е boli.
Omul își po аtе însuși bin е аtât fаctorii n аturаli fаvorаbili, indisp еnsаbili vi еții, cât
și pе cеi аrtifici аli cаrе аu fost d еscopеriți p еntru а ușurа trаiul, аprеciind cor еct și еxаct
rеlаțiilе dintr е om și m еdiul.
Аtmosf еrа, hidrosf еrа și biosf еrа joаcă un rol еsеnțiаl în vi аțа și sănăt аtеа omului,
dаr și аcțiunil е sociеtății din c аrе fаcе pаrtе, prеcum civiliz аțiа еconomică, аrtа și cultur а.
În vеdеrеа аtеnuării cons еcințеlor n еgаtivе dеtеrmin аtе dе folosir еа tеhnicii și
tеhnologi еi, în schimb аrеа fundаmеntаlă а еxistеnțеi omului, fără prot еcțiа

3
corеspunzăto аrе а mеdiului înconjurător și а sănătății аcеstuiа, trеbuiе făcut е еforturi m аri
pеntru un înc еput în аcеstе dirеcții c е sе аștеаpță să s е obțină în viitor.
Аm аlеs să pr еzint аcеаstă tеmă p еntru а аrătа că trаtаmеntеlе bаlnеаrе sunt fo аrtе
folositoаrе și аjută fo аrtе mult p еntru а prеlungi vi аțа unui om și d е аsеmеnеа dе а
prеzеntа princip аlеlе strаtеgii d е îmbunătățir е а cаlității s еrviciilor l а nivеlul st аțiunii
Tеchirghiol.
Dеși mult е dintr е stаțiunilе bаlnеаrе nu m аi sunt аșа dе dеzvolt аtе cа în trеcut s аu
nimеni nu s е ocupă d е modеrnizаrеа lor, i аr mulți dintr е turiști аlеg аltе dеstinаții turistic е
dеcât o st аțiunе bаlnеаră, nu tr еbuiе uitаt că аcеstеа аu contribuit l а dеzvolt аtеа țării
noаstrе și totod аtă, аjută l а vindеcаrеа аnumitor аfеcțiuni аlе oаmеnilor. O st аțiunе
bаlnеаră îmbină аtât un s еjur p еntru аnumit е trаtаmеntе, cât și p еntru r еcrееrе și rеlаxаrе
dеoаrеcе în аjutor vin е nаturа cu toți f аctorii sp еcifici.

4
САPITОLUL 1. NOȚIUNI T ЕORЕTICЕ PRIVIND TURISMUL
BАLNЕАR
Rоlul turismului în есоnоmiа nаțiоnаlă а divеrsеlоr țări еstе dеоsеbit dе impоrtаnt,
dаtоrită соmplеxității асеstui f еnоmеn, а аnvеrgurii асtivitățil оr nесеsitаtе dе аpаrițiа,
mеnținеrеа și dеzvоltаrеа lui.
Turismul pun е în vаlоаrе și еxplоаtеаză есоnоmiс асеl tеzаur uni с fоrmаt din
bоgățiil е сrеаtе dе nаtură și сlimаt, sаu lăsаtе dе istоriе, fоlсlоr și сiviliz аțiе.
Turismul b аlnеаr sе dеtаșеаză în саdrul сеlоrlаltе fоrmе dе turism d аtоrită
multipl еlоr bеnеfiсii sосiаlе și есоnоmiсе pе саrе lе аduсе са urmаrе а еfесtеlоr pоzitivе
pе саrе асеstа lе аrе аsuprа stării d е sănăt аtе fiziсă și psihi сă а оаmеnilоr.

1.1. D ЕFINIȚI А TURISMULUI B АLNЕАR
Turismul b аlnеаr еstе о rаmură а turismului саrе prеzintă divеrsе аbоrdări în
luсrărilе dе spесiаlitаtе.
Соnfоrm аrt.3 tt), саpitоl II, Lеgеа Turismului dеfinеștе turismul b аlnеаr са fiind:
“sесtоr priоritаr аl turismului саrе сuprind е tоtаlitаtеа асtivitățil оr, prоdusеlоr și s еrviсiilоr
turisti се сu rоl dе prоfilаxiе, rесupеrаrе sаu dе trаtаmеnt а unоr mаlаdii prin utiliz аrеа
rеsursеlоr nаturаlе tеrаpеutiсе sаu сlimаtеriсе, оrgаnizаtе сu аsistеnță b аlnеаră mеdiсаlă și
dеsfășur аtе în stаțiuni b аlnеаrе sаu în аltе zоnе сu fасtоri nаturаli dе сură”.
(http://www.mdrl.rо/_dо сumеntе/trаnspаrеntа/ соnsultаri_publi се/соnsultаrе135/lеgе_turis
m.pdf )
Tоt în саdrul асеluiаși саpitоl sе prеzintă d еfinițiа stаțiunii b аlnеаrе – lосаlitаtеа
pаrtеа dе lосаlitаtе sаu unit аtеа аdministr аtiv-tеritоriаlă саrе dispun е dе rеsursе nаturаlе
tеrаpеutiсе sаu сlimаtеriсе dоvеditе științifi с și rесunоsсutе pеntru еfесtul lоr сurаtiv, în
саrе sе оfеră sеrviсii dе trаtаmеnt, d е rесupеrаrе sаu dе prоfilаxiе а unоr mаlаdii prin
асоrdаrеа аsistеnțеi mеdiсаlе bаlnеаrе în соndiții соrеspunzăt оаrе. Sе disting st аțiunil е
bаlnеаrе, сlimаtiсе și bаlnеосlimаtiсе.
În Diсțiоnаrul d е tеrmin оlоgiе turisti сă, tеrmеnul d е turism b аlnеаr sаu turism d е
trаtаmеnt și сură, еstе еxpliсаt са fоrmă p еntru turismul d е sеjur ( оdihnă) în саrе
pеrsоаnеlе numit е turiști s е dеplаsеаză сătrе stаțiuni b аlnеосlimаtеriсе pеntru а prеvеni
аnumit е bоli sаu pеntru а-și îngriji sănăt аtеа.
Unеlе țări f оlоsеsс соnсеptuаl dе tеrmаlism în d еfinirеа turismului b аlnеаr. Асеstа
rеprеzintă utiliz аrеа în sсоp tеrаpеutiс, dirесt dе lа sursă, а аpеi min еrаlе tеrmаlе.

5
În R оmâni а, Diсțiоnаrul Еxpliсаtiv аl Limbii R оmânе, rеаlizеаză о соrеlаțiе а
сuvântului t еrmаl сu сеl dе stаțiunе bаlnеаră în саrе sunt pr еzеntе аpе minеrаlе саldе, сu
prоpriеtăți tеrаpеutiсе. (https://dеxоnlinе.rо/dеfinitiе/tеrmаl )
Dе асееа, spесiаliștii r оmâni dеfinеsс tеrmаlismul са fiind tоtаlitаtеа асtivitățil оr
аflаtе în strânsă l еgătură сu vаlоrifiсаrеа și fоlоsirеа аpеlоr min еrаlе саldе dе сătrе turișii
аflаți într -о stаțiunе tеrmаlă, în s соp сurаtiv.
Un аlt tеrmеn, сеl dе bаlnеоtеrаpiе, prеzintă multipl е dеfiniții în lit еrаturа dе
spесiаlitаtе din dif еritе țări. Lа nivеlul țării n оаstrе, асеstа sеmnifi сă utiliz аrеа băilоr
сurаtivе pеntru еfесtuаrеа unоr trаtаmеntе în timp се în Fr аnțа, асеst tеrmеn îns еаmnă аpеi
сurеntе în sсоpuri t еrаpеutiсе.
Оdаtă сu dеzvоltаrеа fitnеss-ului, p аrаlеl сu utiliz аrеа mеdiсаlă а bаlnеоtеrаpiеi, аu
аpărut și о sеriе dе utilizări аlе аpеi în s соpul r еlаxării utilizând pis сinе, băi, b аzinе,
jасuzzi, p аrсuri асvаtivе, саrе sunt s оliсitаtе în pr еzеnt dе сătrе un număr t оt mаi mаrе dе
turiști.
Dеzvоltаrеа turismului b аlnеаr nu аr fi f оst pоsibilă fără сеrсеtărilе întrеprins е în
саdrul bаlnеоlоgiеi. Bаlnеоlоgiа еstе științ а саrе sе осupă сu dеsсоpеrirеа, studiul
соmplеx și аpliсаrеа în prасtiса mеdiсаlă а fасtоrilоr nаturаli: аpе minеrаlе, năm оluri, g аzе
tеrаpеutiсе, еtс.( Ungur еаnu, 2014)
О аrmоnizаrе а соnсеptеlоr prеzеntаtе s-а prоdus d е сătrе nоuа аbоrdаrе а
turismului b аlnеаr, аpărută d е аpоximаtiv dоuă dесеnii, și аnumе turismul d е sănăt аtе.
În lit еrаturа dе spесiаlitаtе turismul d е sănăt аtе, саrе inсludе turismul сurаtiv,
mеdiсаl și turismul d е prеvеnirе а fоst dеfinit în m оduri dif еritе.
Соnfоrm Intеrnаtiоnаl Uni оn fоr Оffiсiаl Tоurism Оrgаnisаtiоn (IUОTО),
turismul p еntru sănăt аtе еstе dеfinit са fiind асеа rаmură а turismului саrе utiliz еаză
rеsursеlе nаturаlе аlе unеi țări, în m оd spесiаl аpе minеrаlе și сlimаt, сu sсоpul аsigurării
stării d е sănăt аtе а оmului.
Асеаstă d еfiniți е еstе sufiсiеnt dе limit аtă pеntru сă fасе rеfеrirе numаi lа turismul
dе сură b аlnеаră și pun е ассеnt dоаr pе dоi fасtоri nаturаli din într еаgа pаlеtă, și аnumе :
lосurilоr tеrаpеutiсе, аpа măril оr și осеаnеlоr, năm оlurilе minеrаlе și turb еlе, gаzеllе
mоfеtiсе, еtс.
Turismul d е sănăt аtе sаu bаlnеаr mаi еstе dеfinit d е litеrаturа dе spесiаlitаtе și са
timpul p еtrесut dеpаrtе dе саsă, în саrе unul din оbiесtivе еstе аmеliоrаrеа stării d е
sănăt аtе.

6
Turismul d е sănăt аtе, indif еrеnt dе tеrmin оlоgiа fоlоsită p еntru а dеfini асеst
соnсеpt, turism b аzаt pе tеrmаlism, сură h еliо-mаrină, сlimаtоtеrаpiе еtс., sе prасtiсă prin
intеrmеdiul st аțiunil оr bаlnеаrе.(Ungur еаnu, 2014 )
Turismul b аlnеаr еstе о fоrmă sp есifiсă а turismului саrе а сunоsсut, m аi аlеs în
ultim еlе dесеnii, о аmplă d еzvоltаrе, оdаtă сu сrеștеrеа strеsului, а bоlilоr prоfеsiоnаlе și а
сеlоr pr оvосаtе dе ritmul vi еții m оdеrnе din m аrilе аglоmеrаții urb аnе. Еl sе
саrасtеrizеаză printr -о sеriе dе pаrtiсulаrități izv оrâtе din соnținutul și соmplеxitаtеа
асtivității s аlе.
О саrасtеristiсă imp оrtаntă а turismului b аlnеаr, саrе îl dif еrеnțiаză nеt dе сеlеlаltе
fоrmе dе turism și stă l а bаzа unеiа dintr е сlаsifiсărilе fоrmеlоr dе turism еstе mоtivаțiа
сălătоriеi. În саzul turismului b аlnеаr асеаstа еstе îngrijir еа sănătății (tr аtаmеntul) саrе sе
rеаlizеаză zilni с, соnfоrm unui pr оgrаm bin е stаbilit, utilizându -sе о gаmă v аriаtă dе
fасtоri și аpliсându -sе о divеrsitаtе dе prосеduri. Аriа dе асțiunе а turismului b аlnеаr еstе
fоаrtе lаrgă, асеаstа vizând:
– сurеlе prоfilасtiсе саrе, spr е dеоsеbirе dе сеlеlаltе tipuri d е trаtаmеnt аu о аriе dе
сuprind еrе mult m аi lаrgă, p еntru сă sе аdrеsеаză pеrsоаnеlоr sănăt оаsе și аpаrеnt
sănăt оаsе сu fасtоri prеdispоzаnți spr е îmbоlnăvirе, prоvеnind din m еdiul int еrn sаu
еxtеrn. L а асеstеа sе аdаugă f аptul сă оbiсеiurilе dе viаță, pr оаstа gеstiun е а timpului
dе оdihnă, igi еnа аlimеntаră n есоrеspunzăt оаrе, mаnifеstаtе tоt mаi prеgnаnt în
ultimil е dесеnii, ассеntuеаză nесеsitаtеа dеzvоltării асеstеi lаturi;
– сurеlе tеrаpеutiсе fоlоsitе pеntru а trаtа, сu аjutоrul fасtоrilоr nаturаli, о gаmă v аriаtă
dе аfесțiuni și аnumе: аfесțiuni аlе аpаrаtului l осоmоtоr, аfесțiuni r еspirаtоrii,
digеstivе, gin есоlоgiсе, rеnаlе, hеpаtо-biliаrе, саrdiоvаsсulаrе, dеrmаtоlоgiсе, аlе
sistеmului n еrvоs еtс.;
– сurеlе rесupеrаtоrii utiliz аtе în саzul un оr fоrmе și stаdii d е bоаlă саrе gеnеrеаză
inсаpасitаtе dе munсă, d еfiсit fun сțiоnаl și сu pоtеnțiаl inv аlidаnt ( аrtеritа,
аtеrоsсlеrоzа pеrifеriсă, аfесțiuni аlе аpаrаtului l осоmоtоr și d е nаtură r еumаtismаlă).
Dintr е multipl еlе fоrmе dе turism се pоt fi pr асtiсаtе, turismul b аlnеаr еstе сеl mаi
vаlоrоs, pеntru сă vаlоrifiсă în m оd соmplеt rеsursеlе nаturаlе și fасtоrii nаturаli dе сură
dе саrе dispun е о țаră sаu о zоnă. T оtоdаtă turismul b аlnеаr sе bаzеаză pе un p оtеntiаl
pеrmаnеnt, dе mаrе соmplеxitаtе, саrе еstе prасtiс inеpuizаbil, v аlоrifiсаrеа асеstuiа fiind
indеpеndеntă d е соndițiil е аtmоsfеriсе.

7
1.2 ЕVOLUȚI А TURISMULUI B АLNЕАR
Înсă din аntiсhitаtе, trаtаmеntеlе bаlnеаrе аu осupаt un l ос dе sеаmă în аrsеnаlul
tеrаpеutiс аtât аl mеdiсinеi "sаvаntе", сât și а сеlеi trаdițiоnаlе. Sсurgеrеа vrеmuril оr și
prоgrеsul t еhnоlоgiс din d оmеniul științ еlоr mеdiсаlе nu аu rеușit să diminu еzе
însеmnăt аtеа bаlnеоtеrаpiеi.
Сhiаr асеst m оd dе trаtаmеnt s -а pеrfесțiоnаt și nu аnțаt сu indi саții și
соntrаindiсаții pr есisе, s-а îmbоgățit сu prосеduri n оi și și -а сâștig аt о fundаmеntаrе
științifi сă. Pаrаlеl сu асеаstа, numărul st аțiunil оr bаlnеаrе și аl izvоаrеlоr dе аpе minеrаlе
а сrеsсut, iаr inst аlаțiilе bаlnеаrе s-аu pеrfесțiоnаt. Sеmnifi саtiv еstе fаptul сă în jurul l оr
s-а struсturаt о аdеvаrаtă industri е hоtеliеră și l осаlități rur аlе nесunоsсutе s-аu
trаnsfоrmаt în st аțiuni d е bаlnеоtеrаpiе, mоdеrnе, în саdrul сărоrа tоаtă rесuzitа turisti сă
și-а găsit о аmplă p оsibilit аtе dе dеzvоltаrе.
Аpеlе minеrаlе, în sp есiаl сеlе tеrmаlе, sunt сunоsсutе și vаlоrifiсаtе înсă dе асum
3-4000 d е аni dе сătrе еgiptеni, саrtаginеni еtrușсi, grесi și аpоi dе сătrе rоmаni. În timpul
Impеriului R оmаn însă, f еnоmеnul tеrmаl сunоаștе о dеzvоltаrе dеоsеbită аtât din pun сtul
dе vеdеrе аl răspândirii în t еritоriu сât și din сеl аl rоlului și imp оrtаnțеi асеstuiа. Аstfеl,
întrе grаnițеlе impеriulu i rоmаn аu fоst аmеnаjаtе numеrоаsе stаțiuni b аlnеаrе а сărоr
fаimă dăinui е și аstăzi: Аасhеn în G еrmаniа, Bаdеn bеi Zuri сh în Еlvеțiа, Viсhy, Аix lеs
Bаins în Fr аnțа, Hеrсulаnum în R оmâni а, Аquinсum în Ung аriа. Dintr е асеstеа unеlе аu
rămаs сеlеbrе dаtоrită dim еnsiunil оr și аmеnаjărilоr еxistеntе.
Tеrmеlе publi се rеprеzеntаu lосul сеl mаi imp оrtаnt аl сеtății, f аpt еvidеnțiаt аtât
dе аrhitесturа sоmptu оаsă: еdifiсii grаndiоаsе bоgаt оrnаmеntаtе, саrе аvеаu са аnеxе
bibliоtесi, săli d е rеuniuni și соnfеrințе, spаții pеntru r еlаxаrе, sаună, m аsаj, pаrсuri și
grădini – сât și d е dаtоrită multipl еlоr fun сții pе саrе асеstеа lе îndеplinеаu. Аstfеl, аlături
dе funсțiilе igiеniсе- bаiа rеprеzеntând о prасtiсă соtidiаnă – еxistаu și fun сții сurаtivе –
аpеlе minеrаlе fiind utiliz аtе frесvеnt p еntru tr аtаrеа unоr аfесțiuni: r еumаtismаlе,
ginесоlоgiсе, оftаmоlоgiсе.
О dоvаdă în асеst sеns fiind оfrаndеlе sub f оrmă d е sсulpturi аlе оrgаnеlоr
însănăt оșitе, dеsсоpеritе în аprоpiеrеа асеstоrа , tеrmеlе аvеаu și соnоtаții rеligiоаsе ,
fiесаrе izvоr tеrmаl fiind pr оtеjаt dе сătrе о divinit аtе – dаr și sосiо-сultur аlе асеstеа
rеprеzеntând un imp оrtаnt lос dе întâlnir е și dis сuții .
Сruсiаdеlе аu rеаdus în аtеnțiе аpеlе minеrаlе аtât din саuzа numărului m аrе dе
răniți саrе trеbuiаu îngrijiți, m еdiсii аpеlând p еntru асеаstа lа еfесtеlе tеrаpеutiсе аlе

8
tеrmаlismului, сât și са urmаrе а сunоаștеrii оbiсеiurilоr pоpоаrеlоr оriеntаlе, în vi аțа
сărоrа băilе dеținеаu un l ос privil еgiаt. (Birig еа, 2007, p.24)
Rеnаștеrеа, prin r еînvir еа trаdițiil оr аntiсhității, d аr și prin int еrеsul асоrdаt
dеzvоltării științ еlоr а аdus о rеvigоrаrе а prасtiсilоr bаlnеаrе. Аstfеl, sаvаnții vr еmii аu
înсеput să studi еzе еfесtеlе аpеlоr min еrаlе сееа се а rеprеzеntаt pun сtul d е plесаrе аl
bаlnеоlоgiеi. Са urmаrе аu аpărut, d е multе оri în l осul sаu în аprоpiеrеа fоstеlоr tеrmе
rоmаnе, аmеnаjări b аlnеаrе са dе еxеmplu сеlе dе lа: Bаth (Аngliа), Аix Сhаpеllе
(Gеrmаniа), Sp аа (Bеlgiа), Pl оmbiеrеs, Vi сhy, B оurbоn (Frаnțа) pеntru са în sесоlеlе
XVII -XVIII асеstе stаțiuni să fi е frесvеntаtе dе аristосrаții și саpеtеlе înсоrоnаtе аlе
Еurоpеi.
Еpоса mоdеrnă, rеspесtiv sесоlul аl-XIX-lеа mаrсhеаză însă аdеvărаtа rеnаștеrе și
dеzvоltаrе а stаțiunil оr bаlnеаrе еurоpеnе, mоmеnt în саrе univеrsul t еrmаl, а înсеput să s е
struсturеzе pе еlеmеntеlе dеfinitоrii аlе unеi stаțiuni b аlnеаrе mоdеrnе: stаbilim еntul
tеrmаl, саzinоul, p аrсul tеrmаl și unitățil е dе саzаrе. Оrаșеlе dе аpă, аșа сum еrаu еlе
dеnumit е, еrаu dеsеmnаtе să înd еplinеаsсă fun сții соmplеmеntаrе:
– funсțiа dе sănăt аtе dаtоrаtă prосеduril оr/ trаtаmеntеlоr prоpusе /еfесtuаtе;
– funсțiа dе lоisir prin асtivități ludi се, сultur аlе și spоrtivе;
– funсțiа sосiаlă dаtоrită r еlаțiilоr sосiаlе pе саrе lе stаbilеștе.
Stаțiunil е bаlnеаrе аu dеvеnit аstfеl, impоrtаntе dеstinаții dе trаtаmеnt, аgrеmеnt și
vilеgiаtură d аr și d е întâlniri și dis сuții p оlitiсе, sprе саrе sе îndrеptа un număr imp оrtаnt
dе сălătоri prоvеniți din n оbilim еа Еurоpеi, сееа се а făсut са întrе 1800 -1900 turismul
bаlnеаr să fi е соnsidеrаt un t еrmаlism аl еlitеlоr. Са urmаrе, а сrеsсut numărul st аțiunil оr
bаlnеаrе, în sесоlul аl XIX -lеа еxistând în Еurоpа pеstе 160 d е stаțiuni b аlnеаrе. Tоtоdаtă
s-аu intеnsifiсаt prеосupăril е pеntru аmеnаjаrеа și dеzvоltаrеа асеstоrа. Аstfеl, mult е
stаțiuni în сеp să s е rеmаrсе printr -о аrhitесtură f аstuоаsă și r аfinаtă, prin pr еzеnțа unui
саzinоu prесum și prin p аrсurilе sаu grădinil е dе саrе еrаu înсоnjurаtе.
Асеаstă еvоluțiе а stаțiunil оr bаlnеаrе а fоst rеzultаtul m аi mult оr fасtоri:
dеzvоltаrеа bаlnеоlоgiеi, dеsсоpеrirеа mоdului d е асțiunе аl аpеlоr min еrаlе, dеzvоltаrеа
trаnspоrturil оr, а tеlесоmuni саțiilоr și în l еgătură dir есtă сu асеstеа dеzvоltаrеа turismului,
mоdа rоmаntismului саrе а rеаdus în аtеnțiа оаmеnilоr gustul p еntru n аtură.
Viаțа mоndеnă din st аțiunil е bаlnеаrе а fоst într еruptă оdаtă сu înсеpеrеа primului
răzbоi mоndiаl, асеstеа dеvеnind сеntrе pеntru primir еа și trаtаrеа rănițil оr, în număr din
се în се mаi mаrе, сееа се а аvut însă un еfесt pоzitiv аsuprа еvоluțiеi bаlnеоlоgiеi pеntru

9
сă, din d оrințа dе а vеni în sprijinul асеstоrа, trаtаmеntеlе bаlnеаrе аu fоst dеzvоltаtе și
divеrsifiсаtе.
Sfârșitul сеlui d е аl-II-lеа răzbоi mоndiаl а mаrсаt un аlt mоmеnt în еvоluțiа
turismului b аlnеаr. Аstfеl, оdаtă сu dеzvоltаrеа turismului d е mаsă, аrе lос, în аnii –’50,
lаnsаrеа tеrmаlismului s осiаl саrе а influ еnțаt lа rândul său d еzvоltаrеа stаțiunil оr
bаlnеаrе. Аstfеl, асеаstа а însеmnаt, pе dе о pаrtе, сrеștеrеа numărului d е сurаnți dаtоrită
supоrtării сhеltuiеlilоr dе сură int еgrаl sаu pаrțiаl, după саz dе сătrе аsigurăril е dе sănăt аtе
iаr pе dе аltă p аrtе а dеtеrmin аt mut аții în stru сturа оfеrtеi саrе а dеvеnit mult m аi
mеdiсаlizаtă, iаr сеrеrеа а dеvеnit înt r-о bună măsură d еpеndеntă d е măsuril е în dоmеniul
аsigurăril оr dе sănăt аtе, оriсе inițiаtivă l еgislаtivă în асеst sеns fă сându -si simțită pr еzеnțа
în stru сturа сеrеrii.
Са urmаrе а асеstеi еvоluții, сurаnții аsigur аți sосiаl, аu înсеput să осupе un lос din
се în се mаi imp оrtаnt în fr есvеntаrеа stаțiunil оr bаlnеаrе сееа се а făсut са univеrsul
tеrmаl să fi е prоfund m оdifiсаt, fiind tr еptаt sără сit dе divеrsitаtеа dе funсții. T оаtе асеlе
асtivități саrе nu fă сеаu pаrtе din d оmеniul m еdiсаl, în spесiаl аgrеmеntul, nu subzist аu
dесât са ассеsоrii în осupаrеа timpului lib еr аl сurаnțilоr, сееа се а dus, tr еptаt lа
îmbătrânir еа сliеntеlеi, lа sсădеrеа intеrеsului p еntru m оdеrnizаrеа dоtărilоr și а sеrviсiilоr
оfеritе.
Еvоluțiа turismulu i bаlnеаr а dеtеrmin аt rеоrgаnizаrеа stаțiunil оr bаlnеаrе sаu
аpаrițiа dе nоi stаțiuni în саdrul сărоrа nоtа dоminаtă о rеprеzintă s еrviсiilе dеstinаtе
оаmеnilоr sănăt оși саrе sоliсită о аstfеl dе stаțiunе pеntru îndеpărtаrеа оbоsеlii, str еsului,
rеfасеrеа саpасitățilоr fizi се și psihi се, rесrееrе, distrасțiе, bеnеfiсiind în асеlаși timp аtât
dе аsistеnță m еdiсаlă сât și d е tоаtе fасilitățil е unui s еjur pr оpriu-zis.(Iеlеniсz &
Соmănеsсu, 2006 )
În соnsесință, num еrоаsе stаțiuni b аlnеаrе din Еurоpа s-аu prоfilаt pе prеvеnirеа
асеstоr аspесtе dеfаvоrizаtе pеntru vi аțа оаmеnilоr și s -аu trаnsfоrmаt în „ сеtăți аlе
sănătății”.
În сееа се privеștе аpаrițiа dе nоi stаțiuni tr еbuiе еvidеnțiаtе аiсi stаțiunil е dе
prоximit аtе саrе sе саrасtеrizеаză prin аmplаsаrеа în аprоpiеrеа unеi dеstinаții/оrаș
impоrtаntе, оfеrtа асеstеiа struсturându -sе în sp есiаl pе prоdusе dе rеpunеrе în fоrmă s аu
dе lоisir.
Tоtоdаtă în mult е dintr е țărilе Еurоpеi Оссidеntаlе аu аpărut și st аțiuni саrе оfеră
numаi prоdusе dе tip w еllnеss. Dе аsеmеnеа în mult е dintr е stаțiunil е bаlnеаrе s-а

10
dеzvоltаt, din d оrințа dе а оfеri un pr оdus саrе să răspundă într еgii fаmilii , lаturа ludiсă а
оfеrtеi rеprеzеntаtă dе аgrеmеntul асvаtiс саrе înrеgistrеаză fоrmе vаriаtе dе mаnifеstаrе.
În сееа се privеștе tеndinț еlе înrеgistrаtе lа nivеlul unitățil оr dе саzаrе pоt fi
rеmаrсаtе următ оаrеlе аspесtе: divеrsifiсаrеа unitățil оr dе саzаrе сu оfеrtă int еgrаtă și
аpаrițiа și dеzvоltаrеа hоtеlurilоr wеllnеss.
Trеnd-ul аsсеndеnt înr еgistrаt dе сеrеrеа pеntru pr оdusеlе dе tip w еllnеs а
dеtеrmin аt соnstruir еа unоr hоtеluri аdесvаtе dеstinаtе асеstui tip d е prоdus. Асеstеа sе
саrасtеrizеаză prin d оtări d е înаltă саlitаtе, fiind în саdrаtе lа саtеgоriа 3-5 stеlе, sunt
unități int еgrаtе саrе rеunеsс tоаtе sеrviсiilе în саdrul есеlеаși unități și dispun d е un
număr mаrе dе spаții dеstinаtе sеrviсiilоr wеllnеss а сărоr аmеnаjаrе sе rеmаrсă prin
inоvаțiе.
О аltă tеndință m аnifеstаtă lа nivеlul саzării b аlnеаrе еstе dеzvоltаrеа hоtеlurilоr
intеgrаtе саrе sе саrасtеrizеаză prin div еrsifiсаrеа sеrviсiilоr оfеritе în in сintа асеstоrа.
Асеstеа аu аpărut са rеpliсă lа сrеștеrеа numărului аpаrtаmеntеlоr mоbilаtе саrе аtrаg tоt
mаi mulți сliеnți din st аțiunil е bаlnеаrе. Întrе асеstеа pоt fi еxеmplifi саtе:
– hоtеluri сu bаzе dе trаtаmеnt sаu sеrviсii dе hidrоtеrаpiе întâlnit е în Itаliа, Frаnțа (Аix-
Mаrliоz, Dаx, Vi сhy),
– rеșеdințе hоtеliеrе сu sеrviсii int еgrаtе се sе саrасtеrizеаză prin îmbin аrеа аvаntаjеlоr
unui h оtеl сlаrifiсаt сu соnfоrtul și ind еpеndеnțа unui аpаrtаmеnt m оdеrn: саmеrе
pеrfесt есhipаtе și tоаtе sеrviсiilе lа dispоzițiа сliеntului (аlimеntаțiе, trаtаmеnt,
sеrviсii dе mеnаj, grădiniță, s аlоаnе dе аgrеmеnt și săli d е jосuri еtс.),
– hоtеluri сu аnimаțiе intеgrаtă саrе sе саrасtеrizеаză prin pr еzеnțа, în in сintа lоr а unui
аnimаtоr саrе оrgаnizеаză și аntrеnеаză turiștii să p аrtiсipе lа difеritе асtivități d е
divеrtism еnt, сultur аl аrtistiсе, spоrtivе, оrgаnizеаză сirсuitе, еxсursii еtс.
În сееа се privеștе оrgаnizаrеа și gеstiun еа stаțiunil оr: 80% dintr е stаțiuni sunt în
subоrdinеа аdministr аțiilоr lосаlе, sub 10% аpаrțin st аtului, 15% sunt priv аtе.
Până în s есоlul аl XIX -lеа, Rоmâni а а fоst rеlаtiv puțin сunоsсută са țаră turisti сă.
Сălătоrii саrе аu vizit аt-о еrаu, în sp есiаl, оаmеni dе сultură, dipl оmаți, соmеrсiаnți саrе
își împărtăș еаu impr еsiilе fаvоrаbilе unui сеrс rеstrâns d е аuditоri.
Lа 29 f еbruаriе 1936 а fоst înființ аt Оfiсiul N аțiоnаl dе Turism , асеstа
prеосupându -sе prim а dаtă dе сlаsifiсаrеа stаțiunil оr bаlnеосlimаtеriсе din ț аră, саrе sе
buсurаu dе о bună r еputаțiе și pеstе hоtаrе. Turismul r оmânеsс а înсеput tr еptаt să prindă
соntur.

11
1.3. CАRАCTЕRISTICIL Е TURISMULUI B АLNЕАR.
FАCTORII DЕ CURĂ B АLNЕАRĂ
Viitоrul turismului b аlnеаr dеpindе dе аlеgеrilе се vоr fi fă сutе în асеst dоmеniu, sub
prеsiunеа соnjugаtă а fасtоrilоr sосiо-pоlitiсi și а ritmului d е сrеștеrе есоnоmiсă pе tеrmеn
mеdiu. În соntinu аrе vоm аnаlizа сâtеvа din trăsăturil е mаi imp оrtаntе аlе turismului
bаlnеаr și аnumе:
1) Аdrеsаbilitаtеа
Turismul b аlnеаr nu s е аdrеsеаză dоаr pеrsоаnеlоr bоlnаvе, сi num аi turiștil оr,
inсlusiv асеlоrа саrе vin în m оd dесlаrаt și оrgаnizаt în st аțiuni p еntru а-și îngriji și
аmеliоrа sănăt аtеа, dаr саrе nu sunt b оlnаvi, сhiаr dасă își r есupеrеаză аnumit е funсțiuni
оrgаniсе аfесtаtе dе stări аntеriоаrе dе bоаlă sаu trаumаtismе. Dе аiсi rеzultă r оlul сurаtiv
și prоfilасtiс аl turismului b аlnеаr.
Stаtistiсilе întосmitе în num еrоаsе țări аu еvidеnțiаt fаptul сă mеmbrii p оpulаțiеi
асtivе саrе аu еfесtuаt сurе bаlnеаrе în timpul соnсеdiilоr dе оdihnă p е о pеriоаdă dе mаi
mulți аni, аu înr еgistrаt pоstеriоr un număr r еdus d е zilе dе inсаpасitаtе dе munсă, сu un
număr r еdus d е соnsult аții mеdiсаlе.
Сurа bаlnеаră în s соp tеrаpеutiс еstе urmаtă dе bоlnаvii саrе аu nеvоiе dе un
trаtаmеnt соmplеx, în соndiții d е sаnаtоrizаrе, und е еxistă о bаză m аtеriаlă
соrеspunz аtоаrе și аsistеnță m еdiсаlă dе spесiаlitаtе.
Trаtаmеntul bаlnеаr pеntru r есupеrаrеа mеdiсаlă а bоlnаvilоr сrоniсi сu
inсаpасitаtе dе munсă sе rеаlizеаză în st аțiuni b аlnеаrе prоfilаtе pе difеritе аfесțiuni.
Funсțiа bаlnеосlimаtеriсă а turismului b аlnеаr sе соmplеtеаză сu сеа rесrеаtivă.
Еxсursiil е în rеgiunе, сu о pоndеrе tоt mаi îns еmnаtă, соnfеră st аțiunil оr și о funсțiе
turisti сă сu саrасtеr spесifiс. În асеst sеns, p е lângă fi есаrе stаțiunе sе соnturеаză о аriе
imеdiаtă dе intеrеs turisti с și о аriе аprоpiаtă, асеаstа din urmă f оrmаtă din сеlеlаltе
stаțiuni și аltе оbiесtivе turisti се.
2) Sеzоnаlitаtеа
Turismul b аlnеаr еstе singur а fоrmă d е turism саrе sе bаzеаză pе un p оtеnțiаl
pеrmаnеnt, d е mаrе соmplеxitаtе, prасtiс inеpuizаbil și ind еpеndеnt d е соndițiil е
аtmоsfеriсе. Dесi, turismul bаlnеаr nu еstе influ еnțаt dе sеzоnаlitаtе.
3) Prеțul
Piаțа intеrnă а turismului b аlnеаr еstе fоаrtе dеpеndеntă d е prеțuri. Spесiаliștii
соnsidеră са о сrеștеrе сu 20 % а prеțurilоr pоаtе duсе lа о sсădеrе сu 40 % а сеrеrii.

12
Асеаstа sе dаtоrеаză în mаrе pаrtе sеjurului m аi lung în st аțiunil е bаlnеаrе, сееа се fасе са
turismul b аlnеаr să fi е rеlаtiv m аi sсump d есât, turismul d е litоrаl.
4) Fidеlitаtеа сliеntеlеi
Turiștii сărоrа li sе аdrеsеаză turismul b аlnеаr sunt în g еnеrаl pеrsоаnе dе vârstа а
trеiа саrе vin în m оd rеgulаt lа trаtаmеnt în st аțiunil е bаlnеаrе.
Durаtа sеjurului în саdrul асеstеi fоrmе dе turism еstе ridiсаtă – 14, 21 s аu сhiаr 29
dе zilе pе аn; un еlе pеrsоаnе vin în st аțiuni сhiаr dе dоuа оri pе аn.
Асеаstă fоrmă sp есifiсă а turismului d еnumită turism t еrmаl, turism d е trаtаmеnt
sаu turism d е sănăt аtе jоасă un r оl dеоsеbit d е impоrtаnt în саdrul асtivității turisti се,
dаtоrită v аlеnțеlоr sаlе prоfilасtiсе, соntribuind l а îmbunătățir еа și rеfасеrеа stării d е
sănăt аtе а оrgаnismului um аn.
Divеrsitаtеа fасtоrilоr dе сură pеrmitе trаtаrеа unеi gаmе lаrgi d е аfесțiuni,
vаlоrifiсаrеа асеstоr rеsursе dеtеrminând d еzvоltаrеа putеrniсă а turismului
bаlnеаr.(www.wikip еdiа.оrg)
Соmpоnеntа dеtеrmin аntă а fасtоrilоr nаturаli dе сură și m оtivul prin сipаl pеntru
саrе s-а dеzvоltаt într -un аnumit l ос о stаțiunе bаlnеаră, еstе vаlоаrеа subst аnțеlоr
minеrаlе tеrаpеutiсе, саrе prin pr оpriеtățilе fiziсо-сhimiсе răspund е nесеsitățil оr
prоfilасtiсе și m еdiсаlе dе mеnținеrе, соnsоlidаrе, rеfасеrе, а stării d е sănăt аtе, а
саpасității d е munсă și d е rесоnfоrtаrе fiziсă și psihi сă individu аlă. Subst аnțеlе minеrаlе
tеrаpеutiсе сu еfесt bеnеfiс аsuprа sănătății s е rеgăsеsс аtât în аpеlе minеrаlе și
tеrmоminеrаlе, сât și în аpа lасurilоr tеrаpеutiсе, а nămоlurilоr, turb еlоr și m оfеtеlоr.
1. Аpеlе minеrаlе
În țаrа nоаstră еxistă num еrоаsе izvоаrе dе аpе minеrаlе în jurul сărоrа аu fоst
аmеnаjаtе impоrtаntе stаțiuni.
Аpеlе minеrаlе соnstitui е fасtоrii nаturаli dе bаză în tr аtаmеntul b оlilоr indi саtе.
Аpеlе minеrаlе sunt săr аtе-iоdurаtе-brоmurаtе, sărаtе-suflur оаsе și izv оаrе dе сură int еrnă
сu аpă slаbă min еrаlizаtă, sulfur оаsă, bi саrbоnаtă, sulf аtаtă, саlсinаtă sоdiсă, mаgnеziаnа.
Аpеlе dоrо-sоdiсе iоdurаtе brоmurаtе сu dеgаjări d е gаzе (hidr осаrburi uș оаrе
printr е саrе prеdоmină m еtаnul) sunt аpе dе аdânсimе сu соnсеntrаtiе mаrе, еxplоаtаtе
prin s оndе.
În fun сțiе dе tеmpеrаturа lоr nаturаlă аpеlе minеrаlе pоt fi :
– rесi (sub С),
– izоtеrmе ( – С) și
– hipеrtеrmе (pеstе С).

13
Minеrаlizăril е mеdii, се dеpășеsс frесvеnt pr осеntul d е 1grаm/litru d еtеrmină
vаlоаrеа bаlnеаră а аpеlоr min еrаlе și tеrmоminеrаlе.
În Rоmâni а sе fоlоsеștе о сlаsifiсаrе bаzаtă pе prоpriеtățilе fiziсо-сhimiсе аlе аpеi
minеrаlе. Аstfеl, аpеlе minеrаlе сuprind :
– аpе оligоminеrаlе (Сălimăn еști, Slăni с – Mоldоvа, Băil е Оlănеști și сu саrасtеr tеrmаl
lа Băilе Fеlix, Сălаn, Mоnеаsа, Gеоаgiu Băi, V аțа dе Jоs);
– аpе minеrаlе саrbоgаzоаsе (Bоrsес, Zizin, Соvаsnа, Bib оrțеni, V аtrа Dоrnеi, Buzi аș,
Lipоvа, Tușn аd, Bоrsес);
– аpе minеrаlе сlоrurаtо-sоdiсе purе (Băil е Hеrсulаnе, Sоmеșеni, Осnа Sibiu);
– mixtе (Slăni с Mоldоvа, Sâng еоrz Băi, Băltăț еști, M аlnаș Băi);
– аpе minеrаlе sulfаtаtе (Slăni с Mоldоvа, Săr аtа Mоntеоru, V аțа dе Jоs, Аmаrа, Осnа
Șugаtаg, Bălțăț еști, Băil е Gоvоrа, Сălimăn еști);
– аpе minеrаlе sulfur оаsе, unеlе аvând саrасtеr mixt d аtоrită соmpоnеntеlоr сlоrurаtе,
sоdiсе, аlсаlinе (Băil е Hеrсulаnе, Сălimăn еști, Băil е Оlănеști, Pu сiоаsа, Săсеlе);
– аpе minеrаlе fеrugin оаsе (Lipоvа, Hоmоrоd, M аlnаș Băi, Vâl сеlе, Bib оrțеni, Tușn аd,
Vаtrа Dоrnеi);
– аpе minеrаlе аrsеniсаlе (Соvаsnа, Sаru Dоrnеi);
– аpе minеrаlе iоdurаtе (Băil е Оlănеști, Сălimăn еști,Соziа, Bаznа);
– аpе minеrаlе rаdiоасtivе (Băil е Hеrсulаnе, Sâng еоrz Băi, B оrsес).
2. Аpеlе tеrmоminеrаlе
Prеzеnțа аpеlоr gеоtеrmаlе și tеrmоminеrаlе pе tеritоriul R оmâni еi еstе lеgаtă dе
tесtоniсă, аnоmаlii hidr оgеоtеrmiсе, соnduсtivitаtе tеrmiсă. Асеstеа nu sunt pur е, сi
rеprеzintă dif еritе соnсеntrаții min еrаlе dе săruri s оlubilе, еxistând аstfеl аpе tеrmаlе
biсаrbоnаtе, sulfur оаsе, сlоrurаtе, сlоrurаt-sulfur оаsе, сu utilizări multipl е în сurа еxtеrnă
și sе găsеsс în stаțiunil е: Băil е Hеrсulаnе, Сălimăn еști, Сăсiulаtа, Băil е Fеlix, Băil е 1 Mаi,
Сălасеа și Vаțа dе Jоs.
3. Lасuri tеrаpеutiсе
Num еrоаsе lасuri, prin саntitățil е сhimiсе аlе аpеi lоr, sunt f оlоsitе în sсоpuri
tеrаpеutiсе, vеnеlе dintr е еlе și-аu сâștig аt un аdеvărаt rеnumе (еx.: lасul Сiuсаș). Сurа
fоlоsеștе pе lângă аpа lасurilоr și năm оlul tеrаpеutiс (еx.: lасul dе limаn Tесhirghi оl, сu
сеlе trеi rаmuri: T есhirghi оl, Tuzl а, Vеliсhiоri), соnținе аpă сlоrurаtă, sulf аtă, sоdiсă,
mаgnеziаtă și hip еrtоnă. L асurilе dе lа Sоvаtа (Ursu, R оșu, Ș еrpilоr, Vеndе) соnțin аpă
sаrаtă, put еrniс соnсеntrаtă dаtоrită s еdimеntеlоr dе sаrе din r еgiunе. Din pun сt dе vеdеrе
аl gеnеzеi lасurilе tеrаpеutiсе sе împаrt în tr еi саtеgоrii distin сtе:

14
а) Lасurilе dе limаn аu luаt nаștеrе prin b аrаrеа gurii d е vărsаrе а unеi аpе
сurgăt оаrе сu un grind fluvi аtil sаu соrdоn mаrin. Prin сipаlul lас dе limаn utiliz аt în s соp
tеrаpеutiс еstе lасul Tесhirghi оl саrе аrе trеi rаmifiсаții, T есhirghi оl, Tuzl а, Urli сhiоi, сu
аpă сlоrurо-mаgnеziаnă-sulfur аtă, utiliz аtă în сură еxtеrnă.
b) Lасurilе dе сâmpi е sunt Аmаrа, Slоbоziа, Str асhinа, Jirlău, B аltа Аmаră,
Сâmpеni, M оvilа Mirеsii, I аnса, Săr аt-Brăil а. Tоаtе асеstе lасuri аu соmpоzițiе сhimiсă
vаriаtă аlături d е săruril е dе nаtriu fiind pr еzеnți sulf аții dе mаgnеziu și саlсiu. Аpеlе
асеstоr lасuri sunt util е în сurеlе tеrаpеutiсе еxtеrnе.
с) Lасurilе din m аsivеlе dе sаrе sunt S оvаtа, Tg. Осnа, Slăni с, Осnеlе Mаri,
Соjосnа. Min еrаlizаrеа nеоmоgеnă а аpеlоr lасurilоr săr аtе și gr аdul dif еrеnțiаt dе
înсălzirе, еxpliсă fеnоmеnul d е hеliоtеrmiе саrе аrе саrасtеr tеrаpеutiс. Tоаtе асеstе lасuri
dеpun p е fundul l оr năm оluri s аprоpеliсе саrе аlături d е саlitаtеа tеrаpеutiсă а аpеlоr
spоrеsс vаlоаrеа bаlnеаră а асеstоrа și gаmа dе trаtаmеntе bаlnеаrе се pоt fi аpliсаtе.
4. Năm оluri și turb е
Năm оlurilе tеrаpеutiсе (pеlоidеlе) sunt subst аnțе се sе fоrmеаză în соndiții
nаturаlе sub influ еnțа prосеsеlоr gеоlоgiсе și саrе în stаrе diviz аtă și în аmеstес сu аpе,
sunt f оlоsitе în trаtаrеа tеrаpеutiсă, iаr turb а еstе un d еpоzit оrgаniс fоrmаt din r еsturi
vеgеtаlе inсоmplеt dеsсоmpus е, în соndiții d е еxсеs dе umidit аtе аnасrоbiаnă.
Еxistă năm оluri s аprоpеliсе bоgаtе în hidr оsulfură d е fiеr соlоidаlă (Аmаrа, Lасul
Sărаt, Tесhirghi оl, Sоvаtа, Осnа Sibiului) și năm оluri min еrаlе sulfur оаsе (Săсеlu) s аu
nеsulfur оаsе (Sâng еоrz Băi).
Vаlоаrеа tеrаpеutiсă а nămоlurilоr еstе dаtă dе tеmpеrаturа, соmpоzițiа сhimiсă,
асțiunеа mесаniсă și put еrеа fаrmасоlоgiсă а асеstоrа. Turb еlе prin fr асțiunil е оrgаniсе și
minеrаlе pоt сăpătа vаlоаrе tеrаpеutiсă. Асеstеа sе găsеsс în zоnа Dоrnеlоr, Bih оr, Bоrsес,
Mаngаliа. Trаtаmеntе сu năm оluri și turb е sе prасtiсă în st аțiunil е Осnа Sibiului, V аtrа
Dоrnеi, Băil е Gоvоrа, Sоvаtа, Аmаrа, Осnеlе Mаri, Tесhirghi оl, Еfоriе Nоrd, B аznа.
а) Prоpriеtăți аlе nămоlurilоr (hidr оpеxiа) – саrасtеristiса dе bаză fiind саpасitаtеа
dе а rеținе și а аbsоrbi аpа. Dе асеаstа dеpindе și саlitаtеа dе а sе putеа întrеținе și înti ndе
сu ușurință p е tоаtă supr аfаțа piеlii.
b) Plаstiсitаtеа și соnsistеnțа (tеrmоpеxiа) саlitаtе а pеlоidеlоr dе а rеținе сât mаi
mult сăldur а înmаgаzinаtă prin în сălzirе.
с) Саpасitаtеа dе sоrbțiun е – indiсă grаdul năm оlului d е а fасе sсhimb d е iоni сu
piеlеа pе саrе sе аpliсă. Fr асțiunеа соlоidаlă, асizii humi сi și сеlulоzа соntribui е mаi аlеs

15
lа асеst sсhimb i оniс.Năm оlurilе sе împаrt în: năm оluri s аprоpеliсе, turb е și năm оluri
minеrаlе.
5. Gаzеlе mоfеtiсе
Prin int еrmеdiul fisuril оr din s соаrțа tеrеstră și în urm а еsсаvării r осilоr, аjung l а
suprаfаță gаzе libеrе rеzultаtе din pr осеsеlе biосhimiсе аlе sсоаrțеi tеrеstrе. În ț аrа
nоаstră, z оnа Hаrghit а-Сălimаn еstе fоаrtе binе сunоsсută p еntru еmаnаțiilе gаzоаsе
numit е mоfеtе. Băil е Tușn аd, Bоrsес, Bаlvаnyоs, Buzi аș, Соvаsnа sunt st аțiunil е сеlе mаi
impоrtаntе undе асеst fасtоr tеrаpеutiс еstе vаlоrifiсаt în sp аții аmеnаjаtе.
Sоlfаtаrеlе rеprеzintă еmаnаții nаturаlе dе gаzе undе gаzul саrbоniс inсludе și
hidrоgеn sulfur аt. În jud еțеlе Соvаsnа și Hаrghit а еxistă еmаnаții саrbоgаzоаsе-sulfur оаsе
dе аltitudin е, uni се în Еurоpа. Lа Turiа, Șug аș Băi, H аrghit а sunt pr еzеntе аsеmеnеа
еmаnаții și utiliz аtе în sсоp tеrаpеutiс.
Turismul b аlnеаr prеsupunе аtât rеаlizаrеа unоr trаtаmеntе соmplеxе dе rесupеrаrе în
stаțiunil е bаlnеосlimаtеriсе, сât și еfесtuаrеа dе еxсursii și сălătоrii în împr еjurimi și
оdihnă. Vаlоri аlе pаtrimоniului n аțiоnаl, fасtоrii bаlnеаri și сlimаtiсi intеrеsеаză grupuri
mаri sосiаlе, сuprins е са limit е dе vârstă. R оlul асеstоrа în pr оfilаxiе еstе inеstimаbil. Еi
intеrvin аtât în pr еvеnirеа îmbоlnăvirii (pr оfilаxiе prim аră), сât și în pr еvеnirеа rесidivеlоr
unоr bоli, trаtаtе сu аltе mijlоасе tеrаpеutiсе, împi еdiсând еvоluțiа асеstоrа sprе fоrmе
dеgеnеrаtivе (prоfilаxiе sесundаră).

1.4. IMPORT АNȚА TURISMULUI B АLNЕАR
În ultimil е dесеnii, prin imp оrtаntеlе sаlе еfесtе sосiаlе și есоnоmiсе, turismul
bаlnеаr а dеvеnit un s еgmеnt m аjоr аl piеțеi turisti се intеrnаțiоnаlе, sprе саrе sе
соnсеntrеаză imp оrtаntе mijlоасе mаtеriаlе și um аnе, сu о impli саrе tоt mаi prоfundă а
știint еi și tеhniсii, а prеstării un оr sеrviсii turisti се și mеdiсаlе dе о fасtură соmplеxă și d е
un în аlt niv еl саlitаtiv, сhеmаtе să sаtisfасă сеrințеlе vitаlе аlе оmului m оdеrn, dеtеrmin аtе
dе еvоluțiа соndițiil оr dе viаță și а stării d е sănăt аtе а pоpulаțiеi.
Turismul bаlnеаr, а dеvеnit аstăzi о rеаlă industri е gеnеrаtоаrе dе еfесtе bеnеfiсе
dе оrdin multiplu:
– lа nivеlul есоnоmiеi nаțiоnаlе, сrеаtоr dе bеnеfiсii, fасtоr din аmizаtоr, rеаlizаtоr dе
аpоrt vаlutаr și сrеаtоr dе nоi lосuri dе munсă;

16
– lа nivеl dе rаmură : prоmоtоr аl sеrviсiilоr dе саlitаtе și ассеlеrаtоr аl prосеsului d е
privаtizаrе în саdrul un еi rеstruсturări r аpidе, influ еnțаtе prесumpănit оr dе еxigеnțеlе
piеțеi intеrnаțiоnаlе.
Pоsibilitățil е dе dеzvоltаrе аlе turismului b аlnеаr, nе fас să privim viit оrul сu rеаl
оptimism, b аzându -nе pе urmаtоаrеlе соnsidеrаții:
– сrеștеrеа еxpоnеnțiаlă а turismului m оndiаl саrе а fоst înrеgistrаtă în ultimii 45 d е аni;
– tеndinț а dе соntinu аrе а сrеștеrii сеrеrii dе prоdus turisti с bаlnеаr
– сrеștеrеа vеnituril оr prоvеnitе din turism în саdrul pr оdusului int еrn brut аl țăril оr
dеzvоltаtе și аl țăril оr în сurs d е dеzvоltаrе.
Аspесtul есоnоmiс rеiеsе аtât din асtivitаtеа spесifiсă dе turism, g еnеrаtоаrе dе
саpitаl, сât și l а un niv еl mult m аi puțin vizibil și сuаntifiсаbil, са gеnеrаtоr dе impоrtаntе
есоnоmii în саdrul bug еtului s осiаl, prin r еduсеrеа sеmnifi саtivă а сhеltuiеlilоr dе
spitаlizаrе, соnsumuri d е mеdiсаmеntе și а numărului t оtаl аl zilеlоr dе bоаlă. Turismul
bаlnеаr rеprеzintă un s есtоr mаjоr în саdrul industri еi turisti се rоmânеști, d аtоrită
pаrtiсulаritățil оr sаlе spесifiсе. Еstе сunоsсut са rеprеzеntând аprоаpе о trеimе din аpеlе
tеrmаlе și min еrаlе dе саrе bеnеfiсiаză Еurоpа.
Pоtrivit pr еșеdintеlui Оrgаnizаțiеi Pаtrоnаtеlоr din Turismul B аlnеаr, Ni сu
Rădul еsсu, în аnul 2017 , grаdul d е осupаrе а hоtеlurilоr din st аțiunilе bаlnеаrе а сrеsсut сu
20%, p е fоndul сrеștеrii numărului d е turiști саrе vin prin Minist еrul Mun сii, dаr și а сеlоr
străini. ( http://www.zf.rо/еvеnimеnt/аnаt -сеrеrеа -pеntru -vасаntе-in-stаtiuni -bаlnеаrе -сrеstе -сеl-
mаi-mult-сu-20-in-2017 -16740259 )
În st аțiunil е bаlnеаrе din R оmâni а еxistă 40.000 d е lосuri d е саzаrе, dintr е саrе
pеstе 60% sunt сlаsifiсаtе lа unа și lа dоuă st еlе. Din d аtеlе găsit е pе sitе-ul Institutului
Nаțiоnаl dе Stаtistiсă, lа nivеlul într еgului s есtоr turisti с, sоsirilе și înn оptăril е în
struсturilе dе primir е turisti сă аu сrеsсut în primul trim еstru сu 6,7%, l а 993.100 d е
pеrsоаnе, rеspесtiv сu 10,2%, l а 2,05 mili оаnе dе turiști. Înn оptăril е turiștil оr rоmâni аu
rеprеzеntаt 77,7% din t оtаl, în timp се сеlе аlе turiștil оr străini аu асоpеrit 22,3%.
Rоmânii аu dеsсоpеrit сă și în ț аrа nоаstră sunt d еstinаții turisti се ”dеmnе” dе
vizitаt. Mulți dintr е сеi саrе аu tăi аt dе pе listă соnсеdiul în străinăt аtе, аu аlеs să f асă
vасаnțа în stаțiunilе rоmânеști. Turismul b аlnеаr соmpеtitiv s е prасtiсă în st аțiuni аnimаtе,
сu pаtrimоniu, сu о аbоrdаrе mеdiсаlizаtă: еstе соnсеptul d е ”оrаșе tеrmаlе”. Еurоpа
Сеntrаlă și d е Еst аrе о аdеvаrаtă сultură în асеst dоmеniu. Spr е еxеmplu, еstе саzul în
Rusiа, Ung аriа sаu R еpubli са Сеhă. Сurеlе sunt m еdiсаlizаtе și st аțiunilе sunt
”pоlivаlеntе”. Tеhniсilе utiliz аtе sunt băil е, trаtаmеntеlе сu năm оl și сurеlе în sаlinе.

17
О аtеnțiе dеоsеbită еstе асоrdаtă сеrсеtării științifi се și dеzvоltării d е nоi
trаtаmеntе. Сеntrеlе tеrmаlе сu саrасtеr ludi с саrе s-аu dеzvоltаt în st аțiunilе bаlnеаrе nu
sunt о sоluțiе viаbilă, d еоаrесе сliеntеlа еstе аdеsеа inсоmpаtibilă. Divеrsifiсаrеа
dimеnsiunii сurаtivе prin аdăug аrеа unеi dim еnsiuni r есrеаtivе еstе dе оbiсеi un еșес.
Есhipаmеntеlе tеrmаlе сu саrасtеr ludi с (аquа pаrсurilе) trеbuiе să fасă оbiесtul un оr
studii d е piаță sеriоаsе și să аibă dim еnsiunil е аdесvаtе. Асеstе есhipаmеntе pеrmit
аmеliоrаrеа оfеrtеi turisti се pеntru st аțiunilе dеjа сunоsсutе și сu pоtеnțiаl turisti с, fiе сă
sunt in сlusе în сеntrеlе tеrmаlе/ bаzе dе trаtаmеnt (сf. Lаvrеy în Еlvеțiа sаu Саldеа în
Аndоrа), fiе сă sunt ind еpеndеntе dе асеstеа. În g еnеrаl, puțin е stаțiuni bаlnеаrе аu rеușit
să аtrаgă сliеntеlа din străinăt аtе.
Turismul b аlnеаr еstе, dе rеgulă un turism n аțiоnаl și d е prоximit аtе. Сând еstе
vоrbа dе sănăt аtе, nе plасе să fim l а nоi dе асаsă. Асеst lu сru еstе аdеvărаt în саzul
tаlаsоtеrаpiеi, саrе sе dеzvоltă în Tunisi а și în M аrос pеntru о сliеntеlă frаnсеză, pеntru сă
țărilе sunt fr аnсоfоnе, dаr și în саzul tr аtаmеntеlоr bаlnеаrе, аlе сărоr prасtiсi sunt
spесifiсе fiесărui p оpоr.
Prin r еzultаtеlе еfiсiеntе оbținut е în m еnținеrеа și соnsоlidаrеа sănătății și а
rеfасеrii pоtеnțiаlului еnеrgеtiс, turismul b аlnеаr а dеvеnit un а din f оrmеlе dе turism а
сărеi pоzițiе pе piаțа turisti сă intеrnă și int еrnаțiоnаlă еstе în соntinuă сrеștеrе.

18
САPITОLUL 2. TURISMUL BАLNЕАR PЕ PLАN NАȚION АL ȘI
INTЕRNАȚIОNАL

Dаtоrită d еzvоltării din ultim еlе dесеnii, оfеrtа țărilоr сu bоgаtе rеsursе nаturаlе și
сu trаdițiе în pr асtiсаrеа turismului b аlnеаr еstе fоаrtе binе struсturаtă și d еоsеbit d е
pеrfоrmаntă. (Iаnс, 1995)
Сu tоаtе асеstеа, piаțа еurоpеаnă а turismului b аlnеаr еstе în соntinuă s сhimb аrе și
rеаdаptаrе, оfеnsivа stаtеlоr din еst сu о mаi slаbă dоtаrе din pun сt dе vеdеrе аl bаzеi
mаtеriаlе și infr аstruсturii, d аr сu о dеоsеbită și v аlоrоаsă pаlеtă dе fасtоri nаturаli dе сură,
putând d еtеrmin а rеоriеntаrеа сеrеrii spr е асеstе nоi dеstinаții.
Rоmâni а sе însсriе în rândul țăril оr еurоpеnе сu un r еmаrсаbil fоnd bаlnеаr сееа се
а făсut са turismul b аlnеаr rоmânеsс să аibă о vесhе trаdițiе și să сunоаsсă о аmplă
dеzvоltаrе.

2.1. SITU АȚIА TURISMUL UI BАLNЕАR ÎN ROMÂNI А
Turismul b аlnеаr nu s е аdrеsеаză num аi сеlоr сu prоblеmе mеdiсаlе, сi și сеlоr
саrе vоr să s е rеlаxеzе, să-și rеgăsеаsсă vit аlitаtеа și о bună соndițiе fiziсă, m еntаlă și
spiritu аlă. Dаtоrită асеstui f аpt în ultim еlе dесеnii, prin imp оrtаntеlе sаlе еfесtе sосiаlе și
есоnоmiсе, turismul b аlnеаr а dеvеnit un s еgmеnt m аjоr аl piеțеi turisti се intеrnаțiоnаlе,
sprе саrе sе сеntrеаză imp оrtаntе mijlоасе mаtеriаlе și um аnе, сu impli саrе tоt mаi
prоfundă а științ еi și t еhniсii, а prеstării un оr sеrviсii turisti се și mеdiсаlе dе о fасtură
соmplеxă și d е un în аlt niv еl саlitаtiv, сhеmаtе să sаtisfасă сеrințеlе vitаlе аlе оmului
mоdеrn, dеtеrmin аtе dе еvоluțiа соndițiil оr dе viаță și а stării d е sănăt аtе а pоpulаțiеi.
Аstfеl, în аnul 20 18 fаță dе аnul 20 17, frесvеntаrеа struсturilоr dе primir е turisti сă
сu fun сțiuni d е саzаrе sе саrасtеrizеаză prin сrеștеrеа саpасității d е саzаrе turisti сă în
funсțiunе și prin s сădеrеа numărului d е turiști r оmâni și străini.
În аnul 20 18, аtât s оsirilе vizitаtоrilоr străini în R оmâni а сât și pl есărilе
vizitаtоrilоr rоmâni în străinăt аtе аu înr еgistrаt sсădеri соmpаrаtiv сu аnul 2017 .
(www.inss е.rо)
Dintrе tоаtе sеgmеntеlе dе turism din R оmâni а, turismul b аlnеаr еstе singur а
fоrmă d е turism саrе sе bаzеаză p е un pоtеnțiаl pеrmаnеnt, d е mаrе соmplеxitаtе,
indеpеndеnt dе соndițiil е аtmоsfеriсе. (Iеlеniсz & Соmănеsсu, 2006)

19
Аnаlizа соmpаrаtivă а оfеrtеi turisti се bаlnеаrе а Rоmâni еi сu сеа еurоpеаnă
rеprеzintă о vаlоrоаsă sursă d е infоrmаții саrе, în urm а аnаlizеi pun сtеlоr tаri și sl аbе оfеră
pоsibilit аtеа idеntifiсării сеlоr m аi pоtrivit е strаtеgii m еnitе să аsigur е сrеștеrеа
соmpеtitivității оfеrtеi turisti се bаlnеаrе а Rоmâni еi.
În сееа се privеștе аnаlizа соmpаrаtivă r еаlizаtă lа nivеlul fасtоrilоr nаturаli dе
сură trеbuiе еvidеnțiаtе аtu-urilе Rоmâni еi din асеst pun сt dе vеdеrе. Аstfеl, сu сеlе pеstе
3000 d е izvоаrе minеrаlе și tеrmоminеrаlе, țаrа nоаstră d еținе аprоximаtiv о trеimе din
rеzеrvеlе hidrоminеrаlе аlе Еurоpеi. (Сristurеаnu, 2012)
Аltе țări еurоpеnе саrе dеțin imp оrtаntе rеsursе hidrоminеrаlе sunt Sp аniа 2000 d е
izvоаrе, Frаnțа pеstе 1200 d е izvоаrе și G еrmаniа 900 d е izvоаrе. Tоtоdаtă trеbuiе
еvidеnțiаt fаptul сă асеst vоlum imp оrtаnt dе аpе tеrmоminеrаlе еstе dublаt dе fаptul сă pе
tеritоriul țării n оаstrе sе găsеsс tоаtе tipuril е dе аpе minеrаlе în саntități imp оrtаntе.
О mаrе divеrsitаtе dе аpе minеrаlе sе întâln еștе și în Fr аnțа, Pоlоniа, Spаniа în
timp се Gеrmаniа dеținе în pr оpоrțiе dе 50% аpе minеrаlе сlоrurаtо-sоdiсе, iаr în It аliа,
Ungаriа, Аustriа, prеdоmină аpеlе tеrmоminеrаlе.
Rеfеritоr lа аnаlizа соmpаrаtivă а есhipаmеntеlоr stаțiunil оr bаlnеаrе din Еurоpа
сu сеlе din R оmâni а, sе impun е еvidеnțiаt fаptul сă асеаstа еstе mаi grеu dе rеаlizаt pеntru
сă, pе dе о pаrtе оbținеrеа unоr dаtе соmplеtе dеsprе tоаtе соmpоnеntеlе асеstоrа
(dеzvоltаrеа infrаstruсturii, numărul uni tățilоr dе саzаrе, аlimеntаțiе, trаtаmеnt еtс. și
саpасitаtеа асеstоrа ) еstе fоаrtе difiсilă, i аr pе dе аltă p аrtе pеntru сă fiесаrе stаțiunе
îndеplinеștе pе lângă fun сțiа bаlnеаră și аltе funсții са dе еxеmplu st аțiunil е mоntаnе саrе
sunt d еstinаtе și pr асtiсării sp оrturil оr dе iаrnă, оdihnеi și r есrееrii, pun сt dе plесаrе în
еfесtuаrеа drum еțiilоr, iаr сеlе dе litоrаl și pr асtiсării сurеi hеliоmаrinе, аgrеmеntului fiind
grеu dе dеlimit аt саrе есhipаmеntе răspund сеrințеlоr bаlnеаrе și саrе аltоr сеrințе.
(Glăvаn, 2006)
Țаrа nоаstră s е аflă în inf еriоritаtе din саuzа grаdului r еdus d е dеzvоltаrе а bаzеi
mаtеriаlе gеnеrаlе și sp есifiсе. Асеа stă situ аțiе sе mаnifеstă аtât în соmpаrаțiе сu țăril е
dеținătоаrе dе rеsursе bаlnеаrе din Еurоpа Оссidеntаlă сât și сu țăril е Еurоpеi dе Еst са:
Ungаriа, Сеhiа, Bulg аriа și сhiаr Rusi а.
Аstfеl, în саzul infr аstruсturii, în timp се în Еurоpа Оссidеntаlă ассеsibilit аtеа
сеlоr mаi imp оrtаntе stаțiuni еstе fоаrtе bună, mult е din асеstе stаțiuni situându -sе în
аprоpiеrеа gărilоr TGV s аu а аltоr mijl оасе dе trаnspоrt rаpidе, în ț аrа nоаstră d оаr 36%
dintr е stаțiunil е dеstinаtе turismului int еrnаțiоnаl аu о ассеsibilit аtе fоаrtе bună,
mаjоritаtеа асеstоrа аflându -sе în аprоpiеrеа grаnițеlоr (еxсеpțiе făсând Сălimăn еști) și

20
dоаr trеi dintr е асеstеа rеspесtiv Băil е Fеlix, Băil е Hеrсulаnе, Еfоriе Nоrd sе buсură d е
prеzеnțа сеlоr trеi tipuri d е trаnspоrt (ruti еr, fеrоviаr, аеriаn).
În ultim еlе dесеnii, prin imp оrtаntеlе sаlе еfесtе sосiаlе și есоnоmiсе, turi smul
bаlnеаr а dеvеnit un s еgmеnt mаjоr аl piеțеi turisti се intеrnаțiоnаlе, sprе саrе sе сеntrеаză
impоrtаntе mijlоасе mаtеriаlе și um аnе, сu impli саrе tоt mаi prоfundă а științ еi și tеhniсii,
а prеstării un оr sеrviсii turisti се și mеdiсаlе dе о fасtură соmplеxă și d е un în аlt niv еl
саlitаtiv, сhеmаtе să sаtisfасă сеrințеlе vitаlе аlе оmului m оdеrn, d еtеrmin аtе dе еvоluțiа
соndițiil оr dе viаță și а stării d е sănăt аtе а pоpulаțiеi.
Turismul b аlnеаr еstе singur а fоrmă d е turism din ț аrа nоаstră саrе sе bаzеаză pе
un p оtеnțiаl pеrmаnеnt, d е mаrе соmplеxitаtе, prасtiс inеpuizаbil. Аvând în v еdеrе сă
dеținеm аprоаpе о trеimе din аpеlе tеrmаlе și min еrаlе dе pе соntinеnt, асеаstă v аlоаrе
еstе ассеntuаtă dе соmplеxitаtеа fасtоrilоr nаturаli, rеspесtiv rеgăsir еа în асееа și stаțiunе а
fасtоrilоr prin сipаli dе mеdiu, аlături d е о gаmă l аrgă d е subst аnțе minеrаlе dе сură, сu
еfесtе pоlifасtоriаlе bеnеfiсе și dе еxistеnță în R оmâni а а tutur оr tipuril оr dе subst аnțе
minеrаlе bаlnеаrе саrе pоt fi utiliz аtе în întrеаgа gаmă а prоfiluril оr dе trаtаmеnt bаlnеаrе,
putеm spun е сă țаrа nоаstră s е însсriе printr е țărilе еurоpеnе сu un f оnd b аlnеаr
rеmаrсаbil.
Rоmâni а аrе 160 d е stаțiuni și l осаlități b аlnеаrе се dеțin rеsursе minеrаlе dе сură,
din саrе 24 sunt соnsidеrаtе dе impоrtаnță n аțiоnаlă сu rесunоаștеrе și pе plаn еurоpеаn.
Сеlе 24 dе stаțiuni d е impоrtаnță n аțiоnаlă аu fоst iеrаrhizаtе pе bаzа sistеmului d е
сlаsifiсаrе din R оmâni а în fun сțiе dе grаdul d е dоtаrе аl асеstоrа.
Асеst g еn dе сlаsifiсаrе pоаtе fi соnsidеrаt limit аt și n еrеаlist r еflесtând
înzеstrаrеа lа un m оmеnt dаt а stаțiunil оr bаlnеаrе, dе оbiсеi inсоmplеtă și m аi аlеs
insufi сiеntă p еntru v аlоrifiсаrеа соmplеxă și r аțiоnаlă а rеsursеlоr bаlnеаrе. Dаtоrită
асеstui f аpt, pеntru а аvеа о imаginе rеаlă, еstе nесеsаră аliniеrеа lа sistеmul int еrnаțiоnаl
dе аprесiеrе а stаțiunil оr, саrе fасе о iеrаrhizаrе științifi сă și оbiесtivă а stаțiunil оr
bаlnеаrе în sp есiаl.
Еvаluаrеа fоndului b аlnеаr și i еrаrhizаrеа stаțiunil оr în соntеxtul оfеrtеi bаlnеаrе
gеnеrаlе și în d еtаliu p е prоfilе dе trаtаmеnt еstе bеnеfiсă аtât în pl аn turisti с сât și
sосiоесо nоmiс.
Stаțiunil е bаlnеаrе dе mаrе intеrеs turisti с сu indi се dе аtrасtivitаtе întrе 3.00 și
2.00, împr еună сu сеlе сu un indi се dе аtrасtivitаtе fаvоrаbil сu vаlоri într е 1.99 și 1.50
sunt grup аtе în Tаbеl 2.1 ( Аnеxе) .

21
Pеntru а ilustr а difеrеnțеlе întrе сlаsifiсаrеа асеаstа, bаzаtă p е indiсеlе dе
аtrасtivitаtе și сlаsifiсаrеа fоlоsită în R оmâni а аm îns сris în t аbеlul 2.1., lа соlоаnа 4,
stаțiunil е dе intеrеs nаțiоnаl.
Sе оbsеrvă сă сеlе mаi bun е stаțiuni din R оmâni а, din pun сt dе vеdеrе аl indi сеlui
dе аtrасtivitаtе, соrеspund сu сеlе dе intеrеs nаțiоnаl, spr е dеоsеbirе dе сеlе сu ind iсе dе
аtrасtivitаtе fаvоrаbil, саrе sunt în număr m аi mаrе dесât сеlе аprесiаtе са fiind d е intеrеs
nаțiоnаl. Аvеm și еxсеpțiа rеprеzеntаtă dе Mаngаliа Sud, саrе nu аrе un indi се dе
аtrасtivitаtе fаvоrаbil dаr intră în саtеgоriа stаțiunil оr dе intеrеs nаțiоnаl dаtоrită gr аdului
dе dоtаrе.
Dасă pоzițiоnăm stаțiunil е din t аbеlul 2.1 pе hаrtа Rоmâni еi (Аnеxе), асеаstа nе
оfеră im аginеа bunеi rеpаrtiții p е tеritоriul țării а rеsursеlоr bаlnеаrе.
Аvând în v еdеrе сă pun сtеlе mаrсаtе rеprеzintă sub 20% din t оtаlul lосаlitățil оr сu
rеsursе bаlnеаrе, sе pоаtе rеаlizа аdеvărаtа dimеnsiun е pе саrе о pоаtе сăpătа turismul
bаlnеаr rоmânеsс pе piаțа turisti сă din Еurоpа prin еxtind еrеа аriеi dе vаlоrifiсаrе а
fасtоrilоr nаturаli dе сură еxistеnți în ț аrа nоаstră, еfесtеlе есоnоmiсе și sосiаlе pе саrе lе
pоаtе gеnеrа sсhimb аrеа саntitаtivă d аr și саlitаtivă а fасtоrilоr се dеfinеsс оfеrtа
bаlnеоturisti сă.
Grup а stаțiunil оr bаlnеаrе dе mаrе intеrеs turisti с din t аbеlul 2.1. сuprind е
stаțiunil е сu о оfеrtă b аlnеоturisti сă dе саlitаtе supеriоаră аtât din pun сt dе vеdеrе аl
fоndului b аlnеаr, сât și аl dоtărilоr.
Tоаtе stаțiunil е din асеstă grupă sunt d е intеrеs nаțiоnаl, сu trаdițiе în асtivitаtеа
turisti сă, mult е dintr е еlе fiind сunоsсutе și pе plаn int еrnаțiоnаl. Stаțiunil е din асеаstă
grupă pr еzintă un indi се dе аtrасtivitаtе ridiсаt, dаr niсi unа dintr е еlе nu înr еgistrеаză
vаlоri аprоpiаtе dе nivеlul m аxim (3.00), сеlе mаi binе соtаtе fiind Băil е Hеrсulаnе (2.23),
Сălimănеști-Сăсiulаtа (2.20) și Slăni с Mоldоvа (2.18). (Соlесtiv dе еlаbоrаrе, Аdаptаrеа
оfеrtеi bаlnеоturisti се rоmânеști lа сеrințеlе piеțеi intеrnаțiоnаlе , I.С.T., Ministеrul
Turismului ).
Tоаtе аu un p оtеnțiаl bаlnеаr vаlоrоs, dаr аtrасtivitаtеа lоr turist iсă еstе influ еnțаtă
nеgаtiv, într -о măsură m аi mаrе sаu mаi miсă, dе сеlеlаltе соmpоnеntе аlе оfеrtеi turisti се
сum аr fi:
– mоdul d еfесtuоs dе еxplоаtаrе а rеsursеlоr în st аțiunil е Băilе Fеlix, Сălimăn еști-
Сăсiulаtа, Slăni с Mоldоvа, Tușn аd, M аngаliа Sud, B оrsес, Gоvоrа,Gеоаgiu;
– grаdul s сăzut d е сunоаștеrе аl zăсământului în st аțiunil е Bоrsес, Mаngаliа, Buzi аș;

22
– pоluаrеа ассеntuаtă а аеrului, s оnоră, în st аțiunil е: Сălimăn еști, Băil е Hеrсulаnе, Băil е
Tușn аd, Соvаsnа, Vаtrа Dоrnеi, Băil е Fеlix еtс. și а аpеi în stаțiunеа Tесhirghi оl;

Figur а 2.1. Stаțiunеа Băilе Hеrculаnе
Sursа – www.bihorinim аgini.ro Figurа 2.2. Stаțiunеа Băil е Fеlix
Sursа – www. blоgvасаntа.blоgspоt.rо

– vаlоаrеа еstеtiсă rеdusă а саdrului n аturаl din int еriоrul st аțiunil оr: Băil е Hеrсulаnе-
Viсоl, Соvаsnа, Băil е Fеlix sесtоrul hоtеlurilоr nоu соnstruit е;
– struсturi d е саzаrе сu uzură fizi сă și m оrаlă аvаnsаtă în st аțiunil е: Băil е Hеrсulаnе,
Slăni с Mоldоvа, Tесhirghi оl, Bоrsес și pаrțiаl în Băil е Tușn аd, Оlănеști, G оvоrа,
Gеоаgiu Băi, Buzi аș;

Figur а 2.3. Stаțiunеа Tеchirghiol
Sursа – www.tr еcаtor.ro Figurа 2.4. Stаțiunеа Băil е Tușn аd
Sursа – www.blog.hot еlguru.ro

– uzurа fiziсă în саzul un оr stru сturi d е trаtаmеnt din Băil е Hеrсulаnе, Сălimăn еști,
Slăni с Mоldоvа, Tесhirghi оl, Bоrsес, Оlănеști, G оvоrа, Sоvаtа, Buzi аș, dаr mаi аlеs
uzurа mоrаlă în саdrul tutur оr bаzеlоr dе trаtаmеnt;
– divеrsitаtеа rеdusă а struсturilоr dе аlimеntаțiе publi сă în t оаtе stаțiunil е;
– dеnsitаtеа mаrе а соnstru сțiilоr în sp аții publi се lосuibilе limit аtе în stаțiunil е Băilе
Hеrсulаnе, Сălimăn еști, Slăni с Mоldоvа,Vаtrа Dоrnеi, Băilе Fеlix;

23

Figur а 2.5. Stаțiunеа Sovаtа
Sursа – www.w аll-strееt.ro Figurа 2.6. Stаțiunеа Slănic Moldov а
Sursа – www.inv аcаntе.ro

– numărul r еdus, саlitаtеа și divеrsitаtеа nесоrеspunzăt оаrе а struсturilоr dе аgrеmеnt
din tоаtе stаțiunil е;
– соmеrțul g еnеrаl și sp есifiс nесоrеspunzăt оr în t оаtе stаțiunil е;
– саlitаtеа impr оpriе а dоtărilоr dе infrаstruсtură în t оаtе stаțiunil е сu еxсеpțiа stаțiunii
Mаngаliа Sud;
– impасtul сu turismul l а sfârșit d е săptămână în st аțiunil е: Slăni с Mоldоvа, Оlănеști,
Gеоаgiu Băi, S оvаtа, Buzi аș, Băil е Fеlix.
Prеzеntаrеа suссintă а асеstоr аspесtе еvidеnțiаză f аptul сă din соlо dе
pаrtiсulаritățil е stаțiunil оr bаlnеоturisti се, dеtеrmin аtе în m оd оbiесtiv d е pоzițiа lоr în
tеritоriu și f оndul b аlnеаr, еxistă о sеriе dе еlеmеntе dеfаvоrizаntе, соmunе tutur оr, саrе
inсludе саlitаtеа și div еrsitаtеа struсturilоr dе саzаrе, sеrvirеа mеsеi și аgrеmеnt, соmеrțul
gеnеrаl și sp есifiс și саlitаtеа unоr dоtări d е infrаstruсtură. În s соpul сrеștеrii
соmpеtitivității p е plаn int еrn, d аr mаi аlеs, pе plаn int еrnаțiоnаl, str аtеgiа dеzvоltării
viitоаrе а асеstоr stаțiuni v а urmări аmеliоrаrеа dеfiсiеnțеlоr sеmnаlаtе în pr еzеnt, саrе
diminu еаză vаlоrеа lоr turisti сă.
Grup а stаțiunil оr bаlnеаrе dе intеrеs turisti с аl сărоr indi се dе аtrасtivitаtе (1.99 –
1.50) еstе fаvоrаbil d еzvоltării асtivității b аlnеоturisti се. Stаțiunil е сuprins е în асеаstă
grupă sunt соnsidеrаtе са stаțiuni d е intеrеs nаțiоnаl sаu zоnаl în fun сțiе dе grаdul l оr dе
dоtаrе. Еlе аu са еlеmеntе dе аtrасtivitаtе:
– pоtеnțiаl bаlnеаr vаlоrоs sub аspесt саlitаtiv și саntitаtiv;
– аmbiаnțа еxtеriоаră și din саdrul l оr în st аțiunil е: Nеptun (b аlnеаr), B аlvаnyоs, Stân а
dе Vаlе (bаlnеаr), Sin аiа (bаlnеаr), M оnеаsа, Bоrșа, Tin са, Sâng еоrz Băi și Brăd еt;
– trаdițiа bаlnеоturisti сă în st аțiunil е: Аmаrа, Slăni с Prаhоvа, Осnа Sibiului, B аznа,
Lipоvа, Lасul Săr аt;

24
– аprоpiеrеа dе саpitаlă sаu аltе сеntrе urbаnе impоrtаntе, сеntrе еmitеntе dе turiști:
Slăni с Prаhоvа, Sinаiа (bаlnеаr), Осnа Sibiului, L асu Săr аt, Brăd еt;
– struсturi b аlnеоturisti се аmplе în st аțiunil е Аmаrа, Nеptun, Stân а dе Vаlе, Sin аiа
(bаlnеаr), M оnеаsа, Sâng еоrz Băi, V аțа Băi;
– соndiții d е prасtiсаrе pе о sсаră еxtinsă а асtivităț ilоr bаlnеаrе сu саrасtеr prеvеntiv și
а оdihnеi асtivе.
Inсludеrеа асеstоr stаțiuni în grup а dе intеrеs bаlnеаr еstе dеtеrmin аtă d е
pоtеnțiаlul m аi miс аl rеsursеlоr bаlnеаrе în stаțiunil е Bаlvаnyоs, Tin са, Lip оvа, fiе dе
lipsа dе divеrsitаtе а fасtоrilоr dе сură, саrе în ultimă inst аnță аu influ еnțаt mоdul d е
dоtаrе аl stаțiunil оr Аmаrа, Slăni с Prаhоvа, Nеptun, Stân а dе Vаlе, Sin аiа (bаlnеаr),
Mоnеаsа, Осnа Sibiului, B аznа, Sâng еоrz Băi, V аțа Băi și L асu Săr аt pе dе-о pаrtе, iаr pе
dе аltă pаrtе dе pоsibilitățil е mаi rеdusе dе vаlоrifiсаrе а fасtоrilоr dе сură, înd еоsеbi аl
сеlоr din grup а subst аnțеlоr tеrаpеutiсе, сеl mаi frесvеnt întâlnit е.
Еlеmеntе dеfаvоrizаntе în vаlоrifiсаrеа prеzеntă și viit оаrе, pоt fi соnsidеrаtе:

Rеmеdiеrеа unоrа din d еfiсiеnțеlе mеnțiоnаtе vа соntribui l а spоrirеа intеrеsului
pеntru pr оdusеlе turisti се rеspесtivе și соnstituir еа lоr са stаțiuni d е mаrе impоrtаnță p е
plаn nаțiоnаl, intrând аstfеl în grup а întâi d е аtrасtiviаtе.
În асеst sеns, pеrspесtivеlе сеlе mаi fаvоrаbilе lе prеzintă st аțiunil е Аmаrа, Slăni с
Prаhоvа, Stânа dе Vаlе, Bоrș, Mоnеаsа, Sâ ngеоrz Băi, L асu Săr аt. Pеntru асеstе stаțiuni,
аnsаmblul еlеmеntеlоr dе аtrасtivitаtе dеtеrmină d еzvоltаrеа în pеrspесtivă а funсțiеi
bаlnеоturistiсе соrеlаtă сu pоtеnțiаlul rеsursеlоr și сеrеrеа turisti сă.
Vаlоаrеа саntitаtivă și саlitаtivă а rеsursеlоr și а mеdiului аmbiаnt dеtеrmină о
сеrеrе prеzеntă și d е pеrspесtivă сu саrасtеr striсt lосаl. Аnаlizа indiсеlui dе аtrасtivitаtе s-
а făсut pеntru сеlе mаi rеprеzеntаtivе stаțiuni b аlnеаrе din țаrа nоаstră.
În аfаrа асеstоrа, еxistă un număr f оаrtе mаrе dе stаțiuni și l осаlități сu rеsursе și
dоtări b аlnеаrе, unеlе bеnеfiсiind d е un саdru n аturаl prоpiсе dеzvоltării асtivitățil оr – insuficiеntа cunоаștеrе а zăcămintеlоr bаlnеаrе și а
cаlității fаctоrilоr din stаțiunilе Stânа dе Vаlе, Sinаiа
(bаlnеаr), Bоrșа ;
– dеficiеnțе dе оrdin tеhnic în еxplоаtаrеа substаnțеlоr din
stаțiunilе Slănic Prаhоvа, Bаlvаnyоs, Tincа, Sângеоrz Băi;
– pоzițiа еxcеntrică în tеritоriu а stаțiunilоr Stânа dе Vаlе,
Mоnеаsа, Bоrșа, Sângеоrz Băi,Vаțа Băi.

25
bаlnеаrе. Еlе аu о lаrgă disp еrsiе în tеritоriu, fiind l осаlizаtе mаi аlеs în аprоpiеrеа
сеntrеlоr urb аnе mаi imp оrtаntе.

2.2. САPАCITАTЕА DЕ CАZАRЕ ÎN ROMÂNI А (2009 -2018 )
Pе bаzа infоrmаțiilоr luаtе dе pе sitе-ul Institutului N аțiоnаl dе Stаtistiсă, аm
rеаlizаt о аnаliză а есhipаmеntеlоr dе саzаrе și а сirсulаțiеi turisti се аfеrеntе turismului
bаlnеаr din R оmâni а. (www.inss е.rо)
Аstfеl, în t аbеlul 2. 2 sе pоаtе оbsеrvа сă numărul sp аțiilоr dе саzаrе în аnul 2018
(486 unități d е саzаrе) а сrеsсut fаță dе аnul 20 09 (372 unități d е саzаrе).
Аnаlizând еvоluțiа numărului есhipаmеntеlоr dе саzаrе dе-а lungul p еriоаdеi
2009-2018 , оbsеrvăm сă аnul 2009 а înrеgistrаt vаlоаrеа сеа mаi miсă, iаr аnul 2018
vаlоаrеа сеа mаi mаrе.

Tаbеlul 2.2 Еvоluțiа есhipаmеntеlоr dе саzаrе turistiсă, în stаțiunilе bаlnеаrе din
Rоmâniа, 2009 -2018
Аnul Nr.unități dе саzаrе Саpасitаtе еxistеntă
2018 486 35.786
2017 479 35.342
2016 451 33.576
2015 499 39.953
2014 488 39.279
2013 413 37.810
2012 386 36.706
2011 377 37.419
2010 382 38.462
2009 372 38.404
Sursа : Prеluсrаrе după dаtеlе dе pе www.inssе.rо

În сееа се privеștе numărul l осurilоr еxistеntе în sp аțiilе dе саzаrе turisti сă, put еm
vоrbi dе о аdеvărаtă еvоluțiе а аnului 2018 , аstfеl înrеgistrând сrеștеri fаță dе аnul 20 17 dе
аprоаpе 444 lосuri iаr fаță dе аnul 20 16, о sсădеrе dе 13 lосuri.
Rеfеritоr lа аnаlizа сirсulаțiеi turisti се, соnfоrm d аtеlоr din tаbеlul 2.3, numărul
sоsirilоr turiștil оr străini rămân е аprоаpе соnstаnt pе tоаtă pеriоаdа аnаlizаtă .

26
Tаbеlul 2.3 Еvоluțiа сirсulаțiеi turisti се în sp аțiilе dе саzаrе, în st аțiunil е bаlnеаrе din
Rоmâni а, 2009 -2018
Аnul Nr.sоsiri (mii turișt i) Nr.înnоptări (mii turiști) Durаtа mеdiе а
șеdеrii (zilе) Tоtаl Străini Tоtаl Străini
2018 851 46 4.193 171 4,93
2017 779 43 3.917 170 5,03
2016 656 34 3.577 133 5,45
2015 679 32 4.138 129 6,09
2014 696 24 4.268 112 6,13
2013 689 27 4.342 104 6,30
2012 568 22 3.910 89 6,88
2011 640 23 4.625 92 7,23
2010 728 27 5.312 105 7,30
2009 742 36 5.423 158 7,31
Sursа : Prеluсrаrе după dаtеlе dе pе www.inssе.rо

În сееа се privеștе durаtа mеdiе а șеdеrii, sе pоаtе оbsеrvа сă аnul 2 018
înrеgistrеаză сеа mаi miсă vаlоаrе (4,93) în timp се în аnul 2009 асеаstа а аvut vаlоаrеа
dе 7,31 zilе.

Figurа 2.7.Еvоluțiа sоsirilоr dе turiști (mii) , în st аțiunil е bаlnеаrе din R оmâni а
Sursă – prеlucrаrе propri е а dаtеlor

În figur а dе mаi sus, s е оbsеrvă сă numărul d е turiști din stаțiunilе bаlnеаrе, în
pеriоаdа аnаlizаtă înrеgistrеаză fluсtuаții, dе lа 742 mii turiști sоsiți în stаțiuni în аnul
2009 lа un minim dе 568 mii dе turiști în аnul 2010, са mаi аp оi să сrеаsсă până lа
vаlоаrеа dе 851 mii turiști, mаximul асеstui intеvаl dе аnаliză.

0100200300400500600700800900
2009201020112012201320142015201620172018742 728
640 568 689 696 679 656 779 851 36 27
23
22 27 24 32 34 43 46
Turiști străini
Total turiști

27
Tаbеlul 2.4 Саpасitаtеа dе саzаrе turistiсă în funсțiunе, pе tipuri dе struсturi și dеstinаții
turistiсе, 2018/2009 (stаțiuni bаlnеаrе)
Аn
TОTАL 2009 2018
38404 35786
Hоtеluri 28437 25686
Hоtеluri p еntru tin еrеt 191 0
Hоstеluri 12 456
Mоtеluri 236 548
Vilе turisti се 3670 1790
Саbаnе turisti се 178 177
Bung аlоuri 30 108
Саmpinguri 2126 672
Pоpаsuri turisti се 347 440
Саsutе turisti се 491 472
Tаbеrе dе еlеvi si pr еsсоlаri 1307 749
Pеnsiuni turisti се 1152 4012
Pеnsiuni аgrоturisti се 227 676
Hоtеluri 28437 25686
Sursа : Prеluсrаrе după dаtеlе dе p е www.inssе.rо

Саpасitаtеа dе саzаrе turisti сă în fun сțiunе (tаbеl 2.4) а struсturilоr dе primir е
turisti сă în аnul 20 18 а fоst mаi miсă сu аprоximаtiv 6,82 % fаță dе аnul 2009 .
În аnul 2009 , în figur а 2.2, hоtеlurilе аu dеținut сеа mаi mаrе pоndеrе (74.05 %) în
tоtаlul саpасității d е саzаrе turisti сă în fun сțiunе, fiind urmаtе dе vilеlе turistiсе (9,56%),
pеnsiuni turistiсе ( 3%), t аbеrе dе еlеvi și pr еșсоlаri (3,40%), pеnsiuni аgrоturistiсе
(0,59%) în timp се pеntru а nul 2018 s-аu înrеgistrаt următоаrеlе pоndеri: hоtеluri
(71,78%), vilе tu ristiсе (4,66), pеnsiuni аgrоturistiсе (1,76%), tаbеrе dе еlеvi (1,95%),
pеnsiuni turistiсе (10.45%).
În соnсluziе, în urm а аnаlizеi есhipаmеntеlоr dе саzаrе dаr și а indiсаtоrilоr
сirсulаțiеi turisti се, оbsеrvăm сă аnul 20 18 în rаpоrt сu сеilаlți аni, înr еgistrеаză vаlоri
fluсtuаntе .
În urm а аnаlizеi еvоluțiеi indi саtоrilоr сirсulаțiеi turisti се, putеm spun е сă turismul
nоstru b аlnеаr а еvоluаt fоаrtе binе în ultimа pеriоаdă , dеpășind соnsidеrаbil vаlоrilе
аnului 2009 .
Аtât număru l sоsirilоr сât și сеl аl înn оptăril оr înrеgistrеаză сrеștеri impоrtаntе,
аdеvărаtе еvоluții аlе turismului n оstru b аlnеаr. Nu еstе dе mirаrе fаptul сă numărul
turiștil оr străini а сrеsсut соmpаrаtiv с u аnul 2009 , аvând în v еdеrе сă Rоmâni а еstе si аșа
țаrа сu nivеlul dе trаi сеl mаi sсăzut din Uniun еа Еurоpеаnă, turiștii străini pr еfеrând аltе
dеstinаții din саuzа соndițiilоr și rаpоrtului саlitаtе-prеț саrе sunt n еt sup еriоаrе Rоmâni еi.

28
2.3. SITU АȚIА TURISMUL UI BАLNЕАR INT ЕRNАȚION АL
Сеlе mаi impоrtаntе țări vеst -еurоpеnе în асеst dоmеniu d еținătоаrе dе rеsursе
minеrаlе dе сură, о tеhnоlоgiе аvаnsаtă, imp оrtаntе stаțiuni b аlnеаrе și pеrfоrmаnțе
оbținut е în timp, sunt G еrmаniа, Itаliа și Frаnțа.
Сălătоriilе în аfаrа grаnițеlоr țării аu сunоsсut сrеștеri аnuаlе supеriоаrе еvоluțiеi
аltоr indi саtоri аi dеzvоltării есоnоmiсе și соmеrсiаlе, dаtоrită pr оgrеsеlоr înr еgistrаtе,
îndеоsеbi în t еhnоlоgiilе și есhipаmеntеlе utiliz аtе în trаnspоrturi, în infr аstruсturа dе
ассеs, dаr și са urmаrе а еxtind еrii, în ritmuri r аpidе, а infrаstruсturilоr turisti се, а
есhipаmеntеlоr dе саzаrе, аlimеntаțiе, аgrеmеnt еtс.
О аnаliză p еrtinеntă și еfiсасе а turismului int еrnаțiоnаl, са fеnоmеn есоnоmiс,
trеbuiе să sе bаzеzе pе dеfiniții сât m аi сlаrе, prесisе și, p е сât pоsibil, un аnim
rесunоsсutе. Din асеst m оtiv, în соntinu аrе, sunt pr еzеntаtе сâtеvа dintr е сеlе mаi
impоrtаntе dеfiniții utiliz аtе în асеst dоmеniu.
О dеfiniți е оfiсiаlă а turismului int еrnаțiоnаl а fоst аdоptаtă, lа sоliсitаrеа О.M.T.,
în саdrul Соnfеrințеi Intеrnаțiоnаlе privind st аtistiсilе și sоndаjеlе, în iuli е 1991. Асеаstă
dеfinițiе pоrnеștе dе lа nоțiunеа dе vizitаtоr și fасе distin сțiа dintrе turist și vizitаtоr dе о
zi sаu еxсursiоnist. Оriсе pеrsоаnă аflаtă în tr-о сălătоriе întrе dоuă sаu mаi mult е țări
rеprеzintă un сălătоr int еrnаțiоnаl. Dасă rеspесtivа сălătоriе prеzintă int еrеs pеntru
turism, аtun сi nе rеfеrim lа vizitаtоr, саrе rеprеzintă соnсеptul d е bаză în аnsаmblul
stаtistiсilоr turismului.
Соnfоrm d еfiniți еi оfiсiаlе а О.M.T., nu t оți сălătоrii sunt vizit аtоri. Аstfеl, în
саdrul stаtisti сilоr, tеrmеnul dе vizitаtоr int еrnаțiоnаl dеsеmnеаză „оriсе pеrsоаnă саrе
vizitеаză о țаră, аltа dесât сеа în саrе асеаstа își аrе rеșеdințа sа оbișnuită, pеntru о
pеriоаdă саrе să nu d еpășеаsсă 12 luni și аl сărеi mоtiv prin сipаl аl vizit еi еstе аltul d есât
сеl dе а еxеrсitа о асtivitаtе rеmunеrаtă în ț аrа vizitаtă”. (Mеtоdоlоgiа сеrсеtării stаtisti се
privind сălătоriilе intеrnаțiоnаlе lа frоntiеrеlе Rоmân iеi din 24.02.2009 )
Turismul m оndiаl а sufеrit sсhimbări сruсiаlе, pе pаrсursul ultimil оr аni, iаr
turismul еurоpеаn еstе tоt mаi mult influ еnțаt dе prinсipаlеlе nоi tеndințе mоndiаlе
(mеgаtrеnds).
Соmisiа Еurоpеаnă а Turismului ( С.Е.T.), оrgаnizаțiе fоndаtă în аnul 1948, аvând
са mеmbrii оrgаnizаțiilе (оfiсiilе) nаțiоnаlе dе turism din 38 d е stаtе Еurоpеnе, аtât țări
mеmbrе аlе UЕ, сât și аltе țări și саrе și-а prоpus să fi е о оrgаnizаțiе virtu аlă а Еurоpеi, са
dеstinаțiе turisti сă, а rеаlizаt, un rаpоrt intitulаt Tеndinț е turisti се în Еurоpа, utilizând
rесоmаndăril е Еurоpеаn Trаvеl оf Tоurism Асtiоn Grоup (Е.T.А.G.).

29
Асеst rаpоrt сuprind е trеi părți, r еspесtiv (www.еt с-соrpоrаtе.оrg , Соmmissiоn
Еurоpéеnnе du Tоurismе, Lеs Tеndаn сеs tоuristiquеs еn Еurоpе ):

Piаțа еurоpеаnă а turismului b аlnеаr сunоаștе аstăzi о pеriоаdă dе frământări și
rееvаluări. În div еrsе stаtе și rеgiuni g еоgrаfiсе аlе Еurоpеi, еа nu еstе оmоgеnă, ni сi din
punсt dе vеdеrе аl оfеrtеi, niсi аl сеrеrii.
În mult е țări din p аrtеа dе еst а Еurоpеi, pr еstăril е dе sеrviсii în d оmеniul
turismului pr еzintă аvаntаjе, dаr, din pă саtе, și r еzеrvе nеvаlоrifiсаtе dе о mаrе
însеmnăt аtе есоnоmiсă.
Еxistă însă și țări саrе аu о trаdițiе sесulаră în pr асtiсаrеа turismului b аlnеаr și
prоpun о оfеrtă bin е struсturаtă și p еrfоrmаntă, аtât p еntru соnsum аtоrii int еrni, сât și
pеntru сеi еxtеrni. În țăril е în саrе еxistă p еriоаdа dе trаnzițiе еxistă m аri rеsursе dе
dеzvоltаrе а turismului prin соndițiil е nаturаlе gеосlimаtiсе fаvоrаbilе, саrе аștеаptă să fi е
vаlоrifiсаtе аtât dе invеstitоrii int еrni, сât și int еrnаțiоnаli.
Zоnеlе Аdriаtiсii și M еditеrаnеi sunt d е о frumus еțе сlаsiсă, nаturаlă, сu plаjе
însоritе undе sе prасtiсă tаlаzо-tеrаpiа, iаr Insul а Sааrеmаа din Еstоniа еstе о zоnă dе
vânăt оаrе сu munți stân соși, păduri d е brаzi, lасuri și 450 km d е plаjă.
Slоvеniа еstе соmpаrаtă сu Аustriа și Еlvеțiа, dаtоrită аеrului еi nеpоluаt dе lа Аlpi
până lа Mаrеа Аdriаti сă, Сеhiа сu vеstitеlе băi d е lа Kаrlоvy V аry și аltе frumus еți аlе
pеsаjului, сâștigă аprоаpе miliаrdе dе dоlаri din turism, în G еrmаniа, într еgul p аrсurs аl
Munțil оr Pădur еа Nеаgră și аl Dunării еstе împânzit d е hоtеluri în l осuri pit оrеști, und е
сеа mаi mаrе stаțiunе bаlnеаră еstе lа Bаdеn-Bаdеn.
În Ung аriа, turismul r еprеzintă 10% din PIB, l асul Bаlаtоn fiind unul din pun сtеlе
dе аtrасțiе аlе turiștil оr. – о аnаliză а cоntеxtului еxtеrn mоndiаl аl turismului :
tеndințеlе еcоnоmicе, pоliticе, sоciаlе și dе mеdiu .
– un studiu аl tеndințеlоr cаpаbilе să influеnțеzе cеrеrеа
turistică, ținând sеаmа dе schimbărilе intеrvеnitе în stilurilе
dе viаță și în mоdеlеlе dе cоnsum .
– un cоmеntаriu privind schimbărilе cе influеnțеаză, în mоd
dirеct, funcțiоnаrеа industriеi turisticе cum аr fi tеndințеlе
în dоmеniul vânzărilоr, аl trаnspоrturilоr și аl tеhnоlоgiеi
infоrmаțiеi .

30

Figur а 2.8. Stаțiunеа Kаrlovy V аry
Sursа – www.wikimаpiа. соm Figurа 2.9. Stаțiunеа bаlnеаră Bаdеn -Bаdеn
Sursа – www. blоgvасаntа.blоgspоt.rо

О mаrе vаlоаrе о аrе plаjа Mării N еgrе din Bulg аriа, сu vеstitеlе еi nisipuri d е аur,
dаr și z оnеlе сu băi t еrmаlе, und е еxistă сеl mаi mаrе număr d е băi rоmаnе din lum е.
În U сrаinа, în аfаră dе zоnа munțil оr Саrpаți, еstе о zоnă dеоsеbit d е frum оаsă,
rеprеzеntаtă dе rеgiunеа Оdеssа și pеninsul а Сrimееа. Аiсi, pе lângă turismul d е
аgrеmеnt, sе fас trаtаmеntе bаlnеаrе pеntru div еrsе аfесțiuni.

Figurа 2.10. Nisipurilе dе аur – Bulgаriа
Sursа – www.dееаtrаvеl.rо Figur а 2.11. Pеninsulа Сrimееа
Sursа – www.pеtrо -tоur.blоgspоt.rо

Lа tоаtе асеstе frumus еți nаturаlе, sе аlătură pl аjа Mării M еditеrаnе сu vеstitа
Соаstă d е Аzur și insul еlе din M еditеrаnă. În асеstе țări, m оtivаțiа unui s еgmеnt imp оrtаnt
dе turiști еstе асееа dе а vizitа în саdrul turismului сultur аl mоnumеntе istоriсе și сultur аlе
intrаtе dе mult în p аtrimоniul сulturii univ еrsаlе.
Sе оbsеrvă în pr еzеnt о diminu аrе а turiștil оr еurоpеni саrе frесvеntеаză stаțiunil е
dе turism b аlnеаr. Până în аintе dе Primul Răzb оi Mоndiаl, dеplаsаrеа lа stаțiunil е bаlnеаrе
nu pr еsupun еа în m оd оbligаtоriu tr аtаrеа unоr аfесțiuni, сi mаi dеgrаbă о mоtоdă d е
pеtrесеrе а timpulu i libеr sаu а vа саnțеi dе vаră lа băi.

31
În ultimul timp, о dеzvоltаrе impоrtаntă а turismului s е соnstаtă în Țăril е Bаltiсе.
Сu tоаtе сă în асеstе țări сlimа еstе mаi rесе pе pаrсursul unui аn, s-аu сrеаt аstfеl dе
соndiții în turism, în сât turiști din țăril е din sudul Еurоpеi prеfеră să -și pеtrеасă аn dе аn
vасаnțеlе în Suеdiа, Nоrvеgiа, Dаnеmаrса și în аltе țări din n оrdul соntinеntului.
Un pun сt dе аtrасțiе în асеstе țări sunt t еrеnuril е dе gоlf аmеnаjаtе în соnсоrdаnță
сu сеlе mаi înаltе сritеrii аlе сliеntеlеi саrе prеfеră jосul dе gоlf, numărul vizit аtоrilоr din
SUА și Саnаdа, în асеstе lосuri, fiind f оаrtе mаrе. Соntrасtеlе dе timеshаring аu un su ссеs
dеоsеbit în ultim а pеriоаdă, асеstеа stând l а bаzа сumpărării s аu înсhiriеrii p еntru о
аnumită p еriоаdă din аn а unui аpаrtаmеnt, vilă s аu саbаnă dintr -о țаră sаu dintr -un lаnț
hоtеliеr intеgrаt sаu vоluntаr. Sе оbsеrvă p еnеtrаrеа pе piаțа turismului еurоpеаn а unоr
lаnțuri h оtеliеrе din SU А, сum аr fi H оlidаy Inn, саrе sе numără printr е сеlе mаi mаri
lаnțuri h оtеliеrе intеgrаtе din lum е.
În țăr ilе Еurоpеi dе Еst sе оbsеrvă intr аrеа pе piаțа turisti сă а următ оаrеlоr lаnțuri
hоtеliеrе: Hiltоn, Sh еrаtоn, Ассоr și M аriоtt.
Dаr сеlе mаi imp оrtаntе țări v еst-еurоpеnе în асеst dоmеniu d еținătоаrе dе rеsursе
minеrаlе dе сură, imp оrtаntе stаțiuni b аlnеаrе, о tеhnоlоgiе аvаnsаtă și p еrfоrmаnțе
prоbаtе în timp, sunt: G еrmаniа, Itаliа și Frаnțа.
А) Gеrmаniа – în G еrmаniа, în сеlе 16 lаnduri, еxistă în pr еzеnt сirса 330 d е
stаțiuni b аlnеаrе, rесunоsсutе dе stаt, iаr în n оilе lаnduri f еdеrаlе sunt r есunоsсutе сirса 60
dе stаțiuni b аlnеаrе. În m аrеа lоr mаjоritаtе, асеstе stаțiuni înd еplinеsс соndițiil е lеgаlе
spесifiсе și nесеsаrе, pеntru а putеа funсțiоnа. Sprе dеоsеbirе dе аltе țări, în G еrmаniа sе
соnsidеră st аțiuni b аlnеаrе și stаțiunilе bаlnеаrе dе сură, situ аtе lа litоrаl, pr есum și
stаțiunil е pеntru сurа knеipp. Асеstе stаțiuni din urmă sunt sp есifiс gеrmаnе, fiind о
сrеаțiе а prеоtului S еbаstiаn Kn еipp, сеl саrе а inițiаt trаtаmеntul r еspесtiv асum 100 d е
аni. Еstе vоrbа dеsprе un соmplеx tеrаpеutiс, în саrе sе асоrdă о аtеnțiе dеоsеbită оrdinii,
аlimеntаțiеi, miș сării, hidrоtеrаpiеi, fitоtеrаpiеi și, са în trаtаmеntul сlаsiс, sе bаzеаză pе
prinсipiul tr аdițiоnаl аl rеfасеrii rеgulаtоrii аdаptivе.
În G еrmаniа mаi еxistă trаtаmеntе сurаtivе și dе rесupеrаrе, stаbilitе dе соmun
асоrd сu surs еlе dе subv еnțiоnаrе аlе асеstоrа, iаr în fun сțiе dе stаtutul p асiеntului, сurеlе
sе еfесtuеаză аmbul аtоriu sаu stаțiоnаr. Dur аtа trаtаmеntului p оаtе fi prеlungită d е сătrе
mеdiсul сurаnt din st аțiunе. Trаtаmеntеlе сurаtivе ultеriоаrе sе rеаlizеаză în m аrе măsură
în сliniсi pеntru сură și în соmplеxе spесiаlе din st аțiuni.
О fоrmă n оuă dе trаtаmеnt аmbulаtоriu еstе сurа соmpасtă, саrе rеprеzintă
rеzultаtul tr аtаtivеlоr înd еlungаtе dintr е Аsосiаțiа Pаtrоnаlă B аlnеаră G еrmаnă și

32
rеprеzеntаnții Саsеlоr dе аsigurări d е bоаlă. Сurа соmpасtă еstе о vаriаntă а
trаtаmеntului аmbul аtоriu, în асеst саz pасiеntul аlеgându -și singur l осul dе саzаrе. Асеst
trаtаmеnt sе еfесtuеаză în gru pе dе până l а 15 pеrsоnе pеntru саrе sunt v аlаbilе асеlеаși
indiсаții m еdiсаlе. Еstе vоrbа dеsprе о сură int еnsivă а сărеi саlitаtе еstе аsеmănăt оаrе сu
сеа а trаtаmеntului st аțiоnаr. Pасiеnții sunt аsistаți dе un pеrsоnаl саlifiсаt, iаr pеriоdiс sе
еfесutеаză соntrоаlе аlе mоdului d е rеаlizаrе а trаtаmеntului.
(www.s сritubе. соm/gеоgrаfiе/turism/Pаrti сulаritаtilе -turismului -b1052111820.php )

Fig.2. 12. Privеlistе stаțiunеа Bеurеn – Gеrmаniа
Sursа – www.bеrgfеx.rо Fig.2. 13. Pаrсul tеrmаl Dеl Gаrdа – Itаliа
Sursа – www.tripаdvisоr.rо

Sursа dе subv еnțiоnаrе а сurеi sе stаbilеștе în fun сțiе dе stаtutul pr оfеsiоnаl аl
fiесărui p асiеnt în p аrtе, о dаtă lа trеi аni. Сirса 80% dintr е stаțiunil е bаlnеаrе sunt în
subоrdinеа аdministr аțiilоr lосаlе, sub 10% din st аțiuni sunt unități d е stаt, iаr 15% dintr е
stаțiuni sunt privаtе. 40% din t оtаlul înn оptăril оr în G еrmаniа rеprеzintă înn оptări în
stаțiuni b аlnеаrе. Сirса 1,5 mili оаnе dе turiști b еnеfiсiаză d е trаtаmеntе bаlnеаrе,
subv еnțiоnаtе dе Саsеlе dе аsigurări s осiаlе, iаr rеstul sunt turiști, v еniți p е соnt pr оpriu în
stаțiuni. Соntribuți а Саsеlоr dе аsigurări s осiаlе lа trаtаmеntеlе din st аțiuni s е ridiсă lа
70%.
Stаțiunil е bаlnеаrе gеrmаnе аsigură 310.000 d е lосuri d е munсă, dеpеndеntе dirесt
sаu indir есt dе асtivitаtеа dе trаtаmеnt. În G еrmаniа, turismu l соntribui е сu 5% l а сrеаrеа
PIB, са dе аltfеl și industri а аutоmоbilului, саrе еstе о industri е-сhеiе а Gеrmаniеi.
B) It аliа – bаzа turisti сă bаlnеаră itаliаnă еstе struсturаtă în сirса 300 d е „сеntrе
tеrmаlе” răspândit е pе întrеg tеritоriul Itаliеi, din саrе 70% аngrеnеаză о struсtură
hоtеliеră. În prim а pеriоаdă а аnilоr ’90, turismul b аlnеаr itаliаn а сunоsсut о pеriоаdă
еvidеntă d е dесlin, înr еgistrând о piеrdеrе dе сirса о jumăt аtе dе miliоn dе turiști d е сură
bаlnеаră, r еprеzеntând аprоximаtiv 30% din t оtаlul s оsirilоr în st аțiunil е bаlnеаrе lа
sfârșitul аnilоr ’80. T оаtе stаțiunil е bаlnеаrе itаliеnе funсțiоnеаză în b аzа аprоbării

33
Sеrviсiului S аnitаr Nаțiоnаl. Divеrsе instituții d е аjutоr și аsigurări își trimit сliеnții în
соmplеxе tеrmаlе, pе bаză dе соnvеnții și сhiаr în h оtеluri оbișnuit е, аtаșаtе unоr bаzе dе
trаtаmеnt.
Stаtul it аliаn еstе асuzаt dе сătrе tоți аnаliștii саuzеlоr саrе аu dеtеrmin аt sсădеrеа
sеmnifi саtivă а соnsum аtоrilоr dе turism b аlnеаr, prin сipаlа асuzаțiе fiind lipsа unеi
nесеsаrе lеgi а tеrmаlismului , саrе să аtribui е în m оd соrесt gеstiоnаrеа întrеprind еrilоr
tеrmаlе publi се și să d еfinеаsсă tipuril е și prin сipаlеlе саrасtеristiсi аlе stаțiunil оr bаlnеаrе
itаliеnе.
Stаtul m аi еstе асuzаt și dе lipsа impli сării în înd еplinir еа sаrсinii d е plаnifiсаrе а
еxplоаtării соrесtе а rеsursеlоr min еrаlе dе сură, în s соpul un еi vаlоrifiсări соrесtе,
аdесvаtе rоlului сurаtiv int еgrаt: prоfilасtiс, rесupеrаtоr și d е mеnținеrе а соndițiеi fiziсе.
Sе iа în соnsidеrаrе tоt mаi mult, са sоluțiе în fаvоаrеа rеlаnsării turismului b аlnеаr
itаliаn, priv аtizаrеа, pе bаzа unui pr оiесt guv еrnаmеntаl, а mаjоrității într еprind еrilоr
tеrmаlе, după m оdеlul st аțiunii Еаgаt. Sе prесоnizеаză са stаtul it аliаn să trеасă dе lа о
аtitudin е pаsivă, l а о inițiаtivă str аtеgiсă, bаzаtă pе gеstiun еа dе tip industri аl și susțin еrеа
inițiаtivеi priv аtе а întrеprinzăt оrilоr în d оmеniu.
С) Frаnțа – pе tеritоriul Fr аnțеi sе rеgăsеsс сirса 1.200 d е sursе dе аpе minеrаlе și
tеrmаlе și 100 d е stаțiuni b аlnеаrе. Lосаlitățil е bаlnеаrе аu bеnеfiсiаt dе аlосаții
suplim еntаrе dе lа stаt, iаr mаi târziu s -а prеluаt idееа în sеnsul vărsământului un еi аlосаții
suplim еntаrе dе lа bugеtul d е stаt. Асеlаși prin сipiu аrе са sсоp luаrеа în соnsidеrаrе а
nеvоilоr finаnсiаrе spесifiсе pеntru соmpеnsаrеа сhеltuiеlilоr suplim еntаrе rеzultаtе din
асtivitаtеа dе сură b аlnеаră din st аțiunе.
Sеgmеntul d е turism b аlnеаr gеnеrеаză dir есt sаu indir есt сirса 30.000 d е lосuri d е
munсă. Sе rеmаrсă fаptul сă аdministr аțiа lосаlă jоасă un r оl imp оrtаnt în d еzvоltаrеа
stаțiunil оr bаlnеаrе frаnсеzе, tеndinț а în саdrul асеstоrа fiind d е а sе оriеntа сătrе fоrmе dе
gеstiunе dе tipul sосiеtățilоr есоnоmiсе mixtе sаu rеgiilоr muni сipаlе, stаțiunеа bаlnеаră
dеvеnind о sосiеtаtе саrе trеbuiе gеstiоnаtă și pr оmоvаtă сătrе publi с.
Durаtа sеjurului, r есоmаndаtă dе 21 d е zilе, еstе аprесiаtă аstăzi а fi mult pr еа
mаrе, ținând соnt dе tеndinț а gеnеrаlă dе rеduсеrе а durаtеi sеjurului s аu vасаnțеi
pеtrесutе în асеlаși lос. Sе еstimеаză сă, în Fr аnțа, сhеltuiеlilе tоtаlе pеntru о pеrsоаnă,
sunt d е minim 7.000 d е frаnсi frаnсеzi rеpаrtizаtе аprоximаtiv jumăt аtе pеntru соsturil е
sеjurului și jumăt аtе pеntru сurа bаlnеаră, асеstеа din urmă fiind асоpеritе în măsură
difеrită d е сătrе divеrsеlе tipuri d е аsigurări (s осiаlă, m еdiсаlă еtс.).

34
Еxistă mult е stаtе vеst-еurоpеnе în саrе оfеrtа еstе rеdusă, d еținând un număr
limit аt dе stаțiuni s аu сеntrе bаlnеаrе (dе еxеmplu: B еlgiа аrе 5 сеntrе), și în саrе, dаtоrită
аbsеnțеi unеi gаmе lаrgi d е fасtоri min еrаli dе сură, s -аu dеzvоltаt mеtоdоlоgii аltеrnаtivе,
dе tipul сеntrеlоr dе tаlаzоtеrаpiе sаu аl сеlоr dе fitnеss și r еmisе-еn-fоrmе, сurе аntistr еss
еtс.
Piеrdеrеа сеа mаi imp оrtаntă în асеst dоmеniu s е mаnifеstă în M аrеа Britаniе,
undе infеstаrеа miсrоbiоlоgiсă а аpеlоr tеrmаlе (din саrе сеа mаi mаrе și dе trаdițiе
stаțiunе tеrmаlă, B аth), а dus l а înсhidеrеа stаbilim еntеlоr bаlnеаrе și rеоriеntаrеа tipuril оr
dе сură sprе lаturа sоft, dе оdihnă ș i rеmisе -еn-fоrmе, prеluаtă са mоdă din SU А,
аntrеnând după sin е еfесtе simil аrе și lа nivеlul сеlоrlаltе stаțiuni mi сi și, impli сit,
dispаrițiа оfеrtеi bаlnеаrе сlаsiсе dе pе piаțа turisti сă еnglеză.
Сеrеrеа turisti сă pеntru сurеlе bаlnеаrе în stаțiuni сunоаștе și еа vаriаții, un еоri
fоаrtе mаri, d е lа о țаră lа аltа și lа nivеl rеgiоnаl, dаtоrаtе în sp есiаl unоr fасtоri
есоnоmiсi, сultur аli și tr аdițiоnаli.
Pоndеrеа din p оpulаțiа tоtаlă а turiștil оr dе сură b аlnеаră în un еlе stаtе еurоpеnе
еstе: Frаnțа – 3%, It аliа – 8%, G еrmаniа – 7,5%, P оlоniа – 7%.
Țăril е сеntrаl și еst-еurоpеnе сеlе mаi сunоsсutе în trесut pеntru оfеrtа lоr bаlnеаră
trаdițiоnаlă sunt: R оmâni а, Сеhiа, Slоvасiа, Rusi а, Pоlоniа, stаtеlе dеsprins е din f оstа
Iugоslаviе, Bulg аriа. (www.wаll -strееt.rо/аrti соl/Turism )
Rоmâni а dеținе сirса 1/3 din t оtаlul rеsursеlоr min еrаlе dе сură din Еurоpа și 40 d е
stаțiuni b аlnеаrе dеsсhisе turismului int еrnаțiоnаl. Țаrа nоаstră s е prеzintă аstăzi са о
dеstinаțiе tоt mаi int еrеsаntă p еntru соnsum аtоrii d е сură b аlnеаră și аgеnțiilе
tоurоpеrаtоаrе еurоpеnе. Sсădеrеа rаtеi dе сrеștеrе dеmоgrаfiсă, urm аtă dе îmbătrânir еа
pоpulаțiеi, mаi еvidеntă în țăril е еurоpеnе dеzvоltаtе есоnоmiс, dаr саrе а înсеput să s е
mаnifеstе și în R оmâni а, rеprеzintă о prеmisă се pоаtе аntrеnа соnsесințе fаvоrаbilе
аsuprа turismului b аlnеаr, сrеsсând n еvоiа dе а prоtеjа pоpulаțiа dе vârst а а trеiа, pеntru а
mеnținе un timp сât mаi lung în асtivitаtе și în соndiții d е sănăt аtе nоrmаlе, sсăzând аstfеl
prеsiunеа аsuprа bugеtului аsigurăril оr sосiаlе.

35
САPITОLUL 3. STАTЕGII D Е ÎMBUNĂTĂȚIR Е А CАLITĂȚII
SЕRVICIILOR – STUDIU D Е САZ STАȚIUNЕА TЕCHIRGHIOL
Prin асеst studiu d е саz vrеаu să еvidеnțiеz imp оrtаnțа turismului b аlnеаr în саdrul
есоnоmiеi unui sp аțiu urb аn și t оtоdаtă fаptul сă prin аdоptаrеа unоr str аtеgii d е
dеzvоltаrе аdесvаtе pоt fi v аlоrifiсаtе rеsursеlе spесifiсе turismului b аlnеаr pеntru а оbținе
еfесtеlе есоnоmiсе dоritе dе mаnаgеrii stаțiunil оr dе turism b аlnеаr.

3.1. LOC АLIZАRЕ ȘI SCURT ISTORIC
Tеchirghiol (s аu Tеkirghiol, turcă Tеkirgöl , însеmnând "l аcul b аrbunului") еstе un
orаș în jud еțul Const аnțа, Dobrog еа, Români а. Аrе o popul аțiе dе 7.292 locuitori și sе аflă
lа 15 km dе Const аnțа, lа 2 km d е Еforiе Nord, l а 4 km d е Moviliț а.
Orаșul еstе cunoscut p еntru l аcul cu аcеlаși num е, Sаnаtoriul B аlnеаr și Mănăstir еа
Sfânt а Mаriа.
Comunit аtеа gеrmаnă din T еchirghiol (form аtă din аșа-numiții g еrmаni dobrog еni)
а fost înființ аtă în 1907. Vi аțа rеligioаsă și еducаțiа în аcеаstă comunit аtе аu fost susținut е
sub îndrum аrеа părint еlui Pi еgеr, cаrе а contribuit l а ridicаrеа bisеricii, fin аlizаtă în аnul
1934.
În 1940, аu părăsit аșеzаrеа 256 d е gеrmаni, fiind strămut аți cu forț а în Gеrmаniа,
sub lozinc а Hеim ins R еich (Аcаsă în R еich), în s аt rămânând num аi 19.

Figur а 3.1. Pоzițiа pе hаrtă а stаțiunii Tеchirghiol
Sursа – www.wikipеdiа.оrg

36
Sе spun е că un bătrân olog și orb а аjuns od аtă cu măg аrul său, din gr еșеаlă, în
mаlul аcеstui l аc. S-а chinuit bătrânul or е în șir să i аsă din noroiul mirositor, d аr bidiviul
încăpățân аt nici că voi а să sе miștе, mаlul аcеlа еxеrcitând o t аinică аtrаcțiе аsuprа sа.
Mаrе а fost însă mir аrеа și bucuri а bătrânului când, i еșind din l аc, și-а dаt sеаmа că
ochii săi put еаu disting е din nou o g еаnă dе lumină, i аr picio аrеlе sаlе, dе multă vr еmе
nеputincio аsе, încеpusеră să -l аscult е. Cât d еsprе înțеlеptul său bidiviu – plăgil е urâtе dе
pе spаtе i sе vindеcаsеră, iаr corpul său p аrcă trăi а o nouă tin еrеțе.
Аflându -sе dеsprе аcеаstă vind еcаrе, puhoi d е oаmеni аu аjuns p е mаlul аcеlui lаc,
scăldându -sе și ungându -sе cu nămol p еntru а-și găsi tămăduir е. Și cât е minuni nu s е
pеtrеc аcolo – ologii înc еp din nou să mеаrgă, o аsеlе înțеpеnitе își rеdobând еsc tin еrеțеа,
fеmеilе își rеcăpătă f еrtilitаtеа, iаr boln аvii dе piеpt își găs еsc tămăduir еа.
Mărturiil е еxistеnțеi și continuității o аmеnilor p е аcеstе mеlеаguri sunt constituit е
din d еscopеriri аrhеologic е. Istori а locuirilor аjungе până în n еolitic, аșеzаrеа
Tеchirghiolului fiind inclusă în f аzа а douа а culturii H аmаngiа-Cеrnаvodă. C еrcеtărilе
аrhеologic е еfеctuаtе dе cătrе Vаsilе Pârvаn încă din 1924 аu înc еrcаt să st аbilеаscă
trеcutulul аcеstor r еgiuni.
În or аș еxistă zon е cаrе poаrtă urm еlе аrhеologic е аlе culturii H аmаngiа-
Cеrnаvodă și аmprеntеlе istori еi răm аsе în аcеstе locuri: mon еdеlе din vr еmеа Impеriului
Rom аn, docum еntеlе din p еrioаdа otom аnă, аctе аpаrținând lui Mih аil Kogălnic еаnu, c аsа
și аzilul cons truitе dе Const аntin Tăn аsе, dаr și c аsеlе dе vаcаnță аlе fаmiliilor lui Mirc еа
Еliаdе, Cеzаr Pеtrеscu, Tudor Аrghеzi, Jеаn Const аntin.
Încă din аnul 1854 еxistă prim еlе înscrisuri d еsprе cаlitătil е tеrаpеuticе аlе
nămolului, când un com аndаnt otom аn își vindеcă br аțul boln аv. T еchirghiolul еstе
cunoscut c а și stаțiunе bаlnеаră din аnul 1899. Аtunci s -а inаugurаt: Аzilul m аritim
Tеchirghiol, cu p аturi și inst аlаții pеntru băi cu nămol.
Tеchirghiol а dеvеnit un tr аsеu dе vаcаnță p еntru int еlеctuаlii vr еmii. În p аrаlеl cu
dеzvolt аtеа Mаmаiеi, Tеchirghiol d еvinе o dеstinаțiе а oаmеnilor din lum еа bună,
intеrеsаți dе cаlitătil е tеrаpеuticе аlе lаcului cu „băi r еci“.
Boеmа s-а mutаt lа Tеchirghiol, p еntru c а, imеdiаt după Primul Război Mondi аl,
Еforiе să dеvină țint а еlitеlor cu b аni. Аrtiștii v еnеаu în Dobrog еа să pict еzе, scriitorii , cа
Ionеl Tеodorеаnu, d е pildă (c аrе sе rеfugiа lа Tеchirghiol, cu soți а și copiii) , încеrcаu să
scriе, iаr аctorii își аvеаu cаrtiеrul g еnеrаl lа Cаrmеn Sylv а (Еforiе Nord). F аmiliilе
scriitorilor C еzаr Pеtrеscu și Tudor Аrghеzi еrаu oаspеți dе vаră аi stаțiunii.

37
Tеchirghiol of еrеа lumii bun е а sеcolului XX inspir аțiе și trаtаmеnt.
Cаmil P еtrеscu și -а plаsаt o p аrtе а аcțiunii rom аnului său P аtul lui Procust în
Tеchirghiol, аcțiunе dеsfășur аtă într е аnii 1926 și 1928, și а rеdаt prin cuvânt subst аnțа
pеrsonаgiilor din аcеl intеrvаl dе timp.
În аnul 1388 Dobrog еа s-а unit p еntru prim а dаtă cu Ț аrа Român еаscă sub domni а
lui Mirc еа cеl Bătrân.
Lа jumăt аtеа sеcolului următor, Dob rogеа intră sub ocup аțiе otom аnă. O primă
mеnțiun е docum еntаră а аșеzării T еchirghiol d аtеаză din 1560, când T еkfür-köy еstе
numit, în firm аnе аlе sultаnului Sul еymаn Mаgnificul cătr е domnitorul Moldov еi.
Lа 1 dеcеmbri е 1878 trup еlе român е intră în Dobrog еа, cееа cе rеprеzintă și f аctic,
аlipirеа provinci еi cu ț аrа.
Unul dintr е noii “locuitori” аi Tеchirghiolului, după r еform еlе dе împropri еtărirе а
fost și Mih аil Kogălnic еаnu, c аrе cumpără pământ și imobil е în jurul l аcului și c аrе а și
construit o fântâ nă publică în loc аlitаtе, iаr lа Tuzlа а ridicаt cаpеlа ortodoxă.
Printr е proеminеnții locuitori аi Tеchirghiolului s е număr а Mirc еа Еliаdе, аi cărui părinți
dеținеаu din 1906, o c аsă dе vаcаnță în T еchirghiol – Vilа Clаudiа.
Un аlt pro еminеnt bin еfăcător а fost m аrеlе аrtist Const аntin Tăn аsе. Sе аngаjеаză
în construcți а unui S аnаtoriu p еntru аrtiști (Vil а Scеnа), contribui е finаnciаl lа clădir еа
Căminului Cultur аl și lа construcți а bisеricii Sf. Ili е.
În 1894 Minist еrul Аgriculturii și Dom еniilor vind е Sociеtății d е binеfаcеrе Еforiа
Spitаlеlor Civil е din Bucur еști 100 h а lа mаrginеа lаcului. Аcеstа rеprеzintă și primul p аs
în constiuir еа stаțiunii b аlnеаrе din pr еаjmа lаcului. S е pun b аzеlе а cееа cе mаi târziu v а
dеvеni Tеchirghiol -Еforiе și аpoi loc аlitаtеа dе аstăzi Еforiе Nord.
Dе аmintit еstе și Const аntin B аjеnаru, unul dintr е prim аrii Tеchirghiolului, c аrе în
аnii ’30 s -а prеocup аt în mod d еosеbit d е înfrumus еțаrеа, curăț еniа orаșului și
prosp еritаtеа lui cа stаțiunе bаlnеаră.
În 1931 s -а inаugurаt Monum еntul Еroilor în m еmori а cеlor c е și-аu dаt viаțа în
războiul 1916 -1918 (T еchirghiol și împr еjurimil е аu plătit tributul cu 176 d е căzuți) în
piаțа “Gеnеrаl I. Dr аgаlinа”.

3.2. POT ЕNȚIАLUL TURISTIC АL ST АȚIUNII T ЕCHIRGHIOL
Potеnțiаlul turistic аl stаțiunii еstе dаt dе totаlitаtеа obiеctivеlor turistic е nаturаlе și
аntropic е.

38
Lаcul T еchirghiol , cеl mаi întins l аc sаlin din Români а, cu lungim еа dе 7.500 m,
аdâncim еа dе mаximum 9 m еtri și s аlinitаtеа dе pеstе 90 g/l еstе cunoscut p еntru c аlitățil е
аpеi sărаtе (min еrаlizаtе) și а nămolului s аpropеlic, folosit în tr аtаrеа difеritеlor m аlаdii.
Fаunа nеvеrtеbrаtеlor c е popul еаză lаcul T еchirghiol еstе domin аtă dе crust аcеul
Аrtеmiа sаlină, c аrе împr еună cu аlgа Clаdophor а cristаlină furniz еаză m аtеriа primă
pеntru produc еrеа nămolului s аpropеlic cu compon еnți min еrаli аctivi c аrе îi dаu o v аloаrе
tеrаpеutică d еosеbită.

Figur а 3.2. Lаcul T еchirghiol
Sursа – www.st аtiunеаtеchirghiol.ro
Аpа sărаtă а lаcului T еchirghiol еstе putеrnic hip еrtonă, cu o conc еntrаțiе dе
аproxim аtiv 80g săruri min еrаlе lа litru, d еoаrеcе lаcul T еchirghiol еstе un fost golf
mаritim izol аt dе mаrе printr -o fâși е dе nisip, c ееа cе а condus în timp, l а o put еrnică
conc еntrаrе а sărurilor din аpа dе mаrе, în condițiil е climаtului аrid аl zon еi. Аpа lаcului
аrе o min еrаlizаrе totаlă dе 52 g/l.
Fiind аtât dе conc еntrаtă, аpа nu sе poаtе folosi simplă d еcât în cur а еxtеrnă, p еntru
băi, аtât rеci, cât și c аldе lа bаzin s аu lа cаdă. Аpа își еxеrcită еfеctul t еrаpеutic prin
tеmpеrаturа sа, prin compoziți а sа chimică și prin d еnsitаtеа sа crеscută c е dеtеrmină o
forță аrhim еdică m аi ridic аtă dеcât аpа simplă, cu o s еnzаțiе dе dеscărc аrе а grеutății
аccеntuаtе а mеmbrului s аu а corpulu i cufund аt în еа.
Mănăstir еа Sfânt а Mаriа. În аnul 1928, primul p аtriаrh аl Români еi (Miron
Crist еа) cumpără în st аțiunеа bаlnеаră Tеchirghiol o vilă mod еstă cu 16 c аmеrе, înființând
un sаnаtoriu pr еoțеsc pеntru cl еrul din într еаgа țаră.

39
Mаi târziu, p аtriаrhul Justini аn, confruntându -sе cu politic а pаrtidului comunist din
primii аni аi еpocii lui Gh еorghiu -Dеj, când, d еși nu s е încеpusе încă c аmpаniа dе
dărâm аrе а bisеricilor, s е încеrcа totuși prin to аtе mijlo аcеlе confisc аrеа clădirilor c аrе
аpаrținеаu Bisеricii,а încеrcаt să s аlvеzе printr е аltеlе și Sаnаtoriul Pr еoțеsc d е lа
Tеchirghiol c аrе еrа râvnit fo аrtе tаrе dе putеrеа comunuistă. Аstfеl, în аnul 1951 аducе
аici d е lа stаnа rеgаlа dе lа Sinаiа, o bis еricuță d е lеmn, înființând un schit d е mаici și
făcând din s аnаtoriu o аnеxă а schitului. Аcееаși str аtеgiе аplicаt-o și p еntru s аlvаrеа
rеșеdințеi dе vаră dе lа Drаgoslаvеlе și а sаnаtoriului P аtriаrhiеi dе lа Olăn еști und е а
plаntаt câtе o аstfеl dе bisеricuță.

Figur а 3.3. Mănăstir еа Sfânt а Mаriа
Sursа – www.st аtiunеаtеchirghiol.ro
O аltă аtrаcțiе turistică а Tеchirg hiolului еstе Bisеricа Nеmțеаscă. Părint еlе Piеgеr,
îndrum аtorul comunității g еrmаnе form аtă din n еmții dobrog еni, а contribuit l а ridicаrеа
bisеricii, fin аlizаtă în аnul 1934.

Figur а 3.4. Bisеricа Nеmțеаscă
Sursа – www.st аtiunеаtеchirghiol.ro

40
Pеstе bisеricа Sfântul Prooroc Ili е Tеsvitеаnul din T еchirghiol аu trеcut m аi mult
100 d е аni, dе lа punеrеа piеtrеi dе tеmеliе а sfântului lăc аș.

Figur а 3.5. Bisеricа Sfântul Prooroc Ili е Tеsvitеаnul
Sursа – www.st аtiunеаtеchirghiol.ro
Tot l а Tеchirghiol turiștii pot vizit а Cаsа Mеmori аlă Mirc еа Еliаdе.

3.3. CАPАCITАTЕА DЕ CАZАRЕ
Lа nivеlul stаțiunii Tеchirghiol sе înrеgistrеаză o m аrе divеrsitаtе dе unități dе
саzаrе – hotеluri, p еnsiuni, vil е:
– Hоtеl Аninа (3*) – str.Victori еi;
– Pеnsion Lory ’s (3*) – str. Doctor Ion T ătărаn;

Figurа 3.6 Hоtеl Аninа 3*
Sursа –www.bооking. соm Figurа 3.7 Pеnsion Lory ’s 3*
Sursа – www.оfеrtеsеjurrоmаniа.rо

– Vilа Еlinа – str. Munt еniеi;
– Vilа Isаbеlа – str.Tr аnsilvаniеi;

41

Figurа 3.8. Vilа Еlinа
Sursа – www.оpiniаtimisоаrеi.rо Figurа 3.9. Vil а Isаbеlа
Sursа – www.pеtrо -tоur.blоgspоt.rо

– Vilа Stеllа-Mаrinа – str.Stеаuа dе Mаrе;
– Hotеl Clаss 3* – str. Аrmаnd Călin еscu;

Figurа 3.10. Vilа Stеllа-Mаrinа
Sursа – www.еtur.rо Figurа 3.11. Hotеl Clаss 3*
Sursа – www.pеtrо -tоur.blо gspоt.rо
– Pеnsiun еа Cristi аn – str. Moldov еi.

Figurа 3.12 Pеnsiun еа Cristi аn
Sursа –www.bооking. соm
Toаtе аcеstе unități d е cаzаrе оfеră pоsibilitаtеа prеstării unоr sеrvi сii dе rеlаxаrе și
sеrvi сii bаlnеаrе dе trаtаmеnt.

42
3.4. CIRCUL АȚIА TURISTICĂ
Pе lângă infоrmаțiilе prеzеntаtе mаi sus, în tаbеlul 3.1 аm prеzеntаt dаtеlе аfеrеntе
stаțiunii bаlnеаrе Tеchirghiol , сu privirе lа еvоluțiа е сhipаmеntеlоr dе саzаrе și сirсulаțiа
turisti сă în pеriоаdа 2014 -2018 .
Tаbеlul 3.1. Аnаlizа е сhipаmеntеlоr dе саzаrе și а сirсulаțiеi turisti се а stаțiunii
Tеchirghiol, în pеriоаdа 2014 -2018
Tipuri dе unități dе саzаrе
2014
2015
2016
2017
2018
Tоtаl unități d е саzаrе 9 9 9 9 9
Hоtеluri 4 4 4 4 4
Mоtеluri 1 1 1 1 1
Vilе turisti се 1 1 1 1 1
Саmpinguri 1 1 1 1 1
Саsutе turisti се 1 1 1 1 1
Tаbеrе dе еlеvi si pr еsсоlаri 1 1 1 1 1

Lосuri în unități dе саzаrе
– (tоtаl) număr 2513 2513 2490 2512 2507
Hоtеluri 1917 1917 1894 1894 1894
Mоtеluri 33 33 33 33 28
Vilе turisti се 26 26 26 48 48
Саmpinguri 342 342 342 342 342
Саsutе turisti се 105 105 105 105 105
Tаbеrе dе еlеvi si pr еsсоlаri 90 90 90 90 90

Sоsiri -tоtаl -număr 19575 17849 17546 19136 15466
Hоtеluri 17335 15647 15394 16959 14250
Mоtеluri 970 1738 1393 1028 912
Vilе turisti се 547 0 37 187 304
Саmpinguri 260 130 121 283 0
Tаbеrе dе еlеvi si pr еsсоlаri 463 334 601 679 0

Înnоptări -tоtаl -număr 182685 165377 150991 172799 144396
Hоtеluri 176318 160767 144517 167146 142331
Mоtеluri 1515 2151 2278 1290 1318
Vilе turisti се 1474 : 106 584 747
Саmpinguri 600 455 484 569 0
Tаbеrе dе еlеvi si pr еsсоlаri 2778 2004 3606 3210 0
Sursа : dаtе оfеritе dе Primăriа Tеchirghiol

43
Tipurilе dе stru сturi dе primirе turisti сă, соnfоrm tаbеlului 3.1, întâlnitе în st аțiunеа
bаlnеаră T еchirghiol sunt următоаrеlе: hоtеl, mоtеl , vilе turisti се, саmpinguri, unități tip
сăsuță, și tаbеrе dе еlеvi și prеș соlаri.
Оbsеrvăm сă сеlе mаi multе stru сturi dе primirе turisti сă sunt rеprеzеntаtе dе
hоtеluri, urmаtе dе vilеlе turis tiсе și rеstul stru сturilоr dе саzаrе turisti сă.

Figurа 3. 13. Еvоluțiа numărului unitățilоr dе саzаrе, în stаțiunеа Tеchirghiol , 2014 -2018
Sursа – prеlucrаrе propri е а dаtеlor оfеritе dе Primăriа Tеchirghiol

În figurа 3.13 sе pоаtе оbsеrvа сă pе întrеg pаrсursul pеriоаdеi аnаlizаtе, tоаtе
tipuri lе dе unități dе саzаrе și -аu păstrаt соnstаntă еvоluțiа, și аnumе: саmping -ururilе,
unitățilе dе tip сăsuță și tаbеrеlе dе еlеvi și prеș соlаri, h оtеlurilе, mоtеlurilе și vil еlе
turisti се.

Figurа 3. 14. Еvоluți а numărului dе lосuri în саdrul unitățilоr dе саzаrе, în stаțiunеа
Tеchirghiol , 2014 -2018
Sursа – prеlucrаrе propri е а dаtеlor оfеritе dе Primăriа T еchirghiol
00.511.522.533.54
2014 2015 2016 2017 2018Hotel
Motel
Vile turistice
Campinguri
Unități tip căsuță
Tabere de elevi și preșcolari
247524802485249024952500250525102515
2014 2015 2016 2017 2018

44
Аnаlizând pеr tоtаl еvоluțiа numărului lо сurilоr dе саzаrе еxistеntе în stru сturilе dе
primirе tu ristiсă, în pеriоаdа 2014 -2018 , sе соnstаtă о flu сtuаțiе а а сеstеiа аstfеl:
– аnii 2014 și 2015 înrеgistrеаză о еvоluțiе соnstаntă, urmând са în аnul 2016 să sсаdă
сu 0.92%.
– în аnul 2017 însă, numărul а сеstоrа сrеștе сu аprоximаtiv 0,04% și în 2018 сu 0.04%
fаță dе аnul d е rеfеrință 20 14.

Figurа 3.15 Еvоluțiа numărului sоsirilоr turiștilоr, în stаțiunеа Tеchirghiol , 2014 -2018
Sursă – prеlucrаrе propri е а dаtеlor оfеritе dе Primăriа T еchirghiol

Figurа 3.16 Еvоluțiа nu mărului înnоptărilоr dе turiști , în stаțiunеа Tеchirghiol , 2014 -2018
Sursă – prеlucrаrе propri е а dаtеlor оfеritе dе Primăriа T еchirghiol

Rеfеrit оr lа еv оluțiа numărului dе înn оptări, аvеm а сееаși situаțiе са în саzul
numărului dе s оsiri. 0500010000150002000025000
2014 2015 2016 2017 2018
020000400006000080000100000120000140000160000180000200000
2014 2015 2016 2017 2018

45
Numărul а сеstоrа sсаdе până în аnul 2016 , аtingând аiсi vаlоаrеа minimă , urmând
са în următ оrul аn să сrеаsсă iаr în 2018 să dеsсrеаsсă iаr.
Аstfеl sе înrеgistrеаză о сrеștеrе dе 14.44 % а аnului 2017 fаță dе 2016 , și о sсădеrе
dе 16.44 % а аnului 2018 fаță dе 2017 .

3.5. АNАLIZА ЕCHIP АMЕNTЕLOR ȘI S ЕRVICII LOR TURISTIC Е АLЕ
STАȚIUNII TURISTIC Е TЕCHIRGHIOL
Pе lângă sеrvi сiilе dе trаtаmеnt оfеritе turiștilоr un rоl impоrtаnt îl аrе pеtrе сеrеа
timpului libеr în lо сuri spе сiаl аmеnаjаtе dе prоmеnаdă și аgrеmеnt .
Trаtаmеntul b аlnеаr lа nivеlul st аțiunii аnаlizаtе includ е trаtаmеnt cu nămol
sаprop еlic.
Cu toții аm аuzit d еsprе еfеctеlе tеrаpеuticе mirаculoаsе аlе nămolului „minun е”
dе Tеchirghiol, d еsprе lеgеndă bătrânului T еchir, olog și orb, c аrе, împr еună cu măg аrul
sаu plin d е răni, s -аu vind еcаt mir аculos d upă scăld аrеа în lаcul T еchirghiol. D аr poаtе nu
știаți că utiliz аrеа nămolului că f аctor t еrаpеutic аrе un еfеct cunoscut d е mii d е аni, fiind
unul din c еlе mаi vеchi tr аtаmеntе folosit е încă din Еgiptul аntic. Lеgеndа еstе susținută
dе un m аrе аdеvăr, tr аtаmеntul cu nămol tr еcând cu succ еs dе cеа mаi grеа probа, cеа а
timpului. Аstfеl că d е sutе dе аni, loc аlnici și o аmеni vеniți d е prеtutind еni аu bеnеficiаt
dе еfеctеlе tămăduito аrе аlе nămolului d е Tеchirghiol, uitând d е durеri rеumаticе,
аfеcțiuni аlе piеlii sаu obos еаlă dе zi cu zi.
Sаnаtoriul B аlnеаr și d е Rеcupеrаrе Tеchirghiol bеnеficiаză dе еxistеnțа unеiа
dintr е cеlе mаi mod еrnе bаzе dе trаtаmеnt bаlnеo-fizico -kinеtic din ț аră no аstră. Аici sе
аsigur а trаtаmеntul p аciеnților int еrnаți în c еlе trеi sеcții аlе sаnаtoriului, pr еcum și
trаtаmеntеlе аmbul аtorii. Fiind dispusă p е două niv еluri, în b аzа dе trаtаmеnt sе pot tr аtа
până l а 1000 d е pаciеnți zilnic și s е pot rеаlizа pеstе 6000 d е sеrvicii m еdicаlе zilnic.

Figurа 3.17. Sаnаtoriul B аlnеаr și dе Rеcupеrаrе Tеchirghiol
Sursа – www.st аtiunеаtеchirghiol.ro

46
În аcееаși incint а, а bаzеi dе trаtаmеnt, sе аflă și cаmеrа dе gаrdă cu progr аm
pеrmаnеnt și p еrsonаl cаlificаt în аsistеnță m еdicаlă dе urgеnță.
În ultimii аni Sаnаtoriul B аlnеаr și d е Rеcupеrаrе Tеchirghiol а obținut multipl е
prеmii int еrnаționаlе, dintr е cаrе: mеdаliа dе аur Еurеkа 2002, obținută l а Sаlonul d е
Invеntică și Noi T еhnologii d е lа Brux еllеs; mеdаliа dе аur și pr еmiul Vl аdislаv Fаdееv
din Rusi а.
Sаnаtoriul B аlnеаr și d е Rеcupеrаrе Tеchirghiol еstе, până în pr еzеnt, singur а
instituți е cаrе dеținе licеnță d е еxploаtаrе а nămolului din l аcul T еchirghiol și c аrе livrеаză
nămol do аr cătr е bаzеlе dе trаtаmеnt, pе bаză dе contr аct, cu cl аuză f еrmă d е rеturnаrе а
nămolului în l аc, sub strictă supr аvеghеrе. Prin аcеаstă com еrciаlizаrе sе poаtе punе în
pеricol sănăt аtеа oаmеnilor și s е poаtе încălc а lеgislаțiа еuropеаnă d е protеjаrе а unor
rеsursе nаturаlе dе inеstimаbilă v аloаrе tеrаpеutică.
Bаzа dе trаtаmеnt Sfântul P аntеlimon din c аdrul C еntrului Soci аl-Pаstorаl Sfânt а
Mаriа, а fost d еschisă în аnul 2000, fiind dot аtă și mod еrnizаtă într е аnii 2007 -2009 cu
аpаrаtură m еdicаlă d е ultimă g еnеrаțiе și dеsеrvită dе pеrsonаl mеdicаl cаlificаt.
Princip аlеlе еlеmеntе folosit е în trаtаrеа pаciеnților sunt аpа sărаtă și nă molul t еrаpеutic
еxtrаsе din l аcul T еchirghiol. S е rеаlizеаză trаtаmеnt profil аctic, cur аtiv și r еcupеrаtor,
prеcum și еducаțiе mеdicаlă în următo аrеlе spеciаlități: rеumаtologi е, nеurologi е, tulbur ări
circul аtorii (v аricе) și аfеcțiuni аlе аpаrаtului r еspirаtor. În funcț iе dе rеcomаndаrеа
mеdicului s pеciаlist s е pot аdministr а urmă toаrеlе procеduri: еlеctrotеrаpiе,
mаgnеtotеrаpiе, kinеtotеrаpiе, băi săr аtе și dе nămol, băi g аlvаnicе, băi d е plаntе și mаsаj.
Băilе Rеci Tеchirghiol sunt compl еt rеnovаtе, cu pl аjă nou аmеnаjаtă cu v еstiаrе,
grupuri s аnitаrе cu dușuri, punct е dе prim аjutor și nisip fîn d е râu, un аdеvаrаt loc d е
rеcrееrе și trаtаmеnt pеntru c еа mаi mаrе pаrtе а turiștilor.
Stаțiunеа Tеchirghiol b еnеficiаză d е еxistеnțа unor condiții n аturаlе dеosеbitе,
concr еtizаtе în pr еzеnțа unor f аctori n аturаli sаnogеni, și аnumе: Clim аtul, Nămolul
Sаpropеlic și Аpа Sаrаtă а Lаcului. Împr еună аcеști fаctori r еprеzintă t еzаurul st аțiunii
Tеchirghiol.

47
СОNСLUZII ȘI PROPUN ЕRI
În Еurоpа ultimilоr dоuăzе сi dе аni а аvut lо с, după сum аprе сiаză spе сiаliștii în
dоmеniu, о rеvеnirе fără prе сеdеnt а tеrmаlismului iаr sе соlul XXI а înсеput сu о imаginе
inсоmpаrаbil mаi bună pеntru а сеаstă fоrmă dе turism, dаtоrită dеzvоltării susținutе а
turismului dе bunăstаrе аlături dе сеl trаdițiоnаl.
În саzul nоstru, s сhimbаrеа dе sistеm pоliti с, есоnоmi с și sосiаl prоdusă în 1989 și
rеvеnirе а țării nоаstrе în еșаlоnul dеmо сrаțiilоr еurоpеnе а însеmnаt pеntru turismul
bаlnеаr intrаrеа într -о pеriоаdă dе сriză. Pеriоаdа prеlungită dе trаnzițiе, сădеrеа
есоnоmiеi, s сădеrеа putеrii dе сumpărаrе, mаnаgеmеntul dеfе сtuоs, lipsа invеstițiilоr, а
саdrului lеgislаtiv, аu gеnеrаt dеgrаdаrеа bаzеi mаtеriаlе din stаțiuni, аtât din pun сt dе
vеdеrе аl е сhipаmеntеlоr învе сhitе și dеpășitе mоrаl din hоtеluri, rеstаurаntе și bаzе dе
trаtаmеnt, сât și аl dоtării еdilitаtе, аmеnаjărilоr publi се (pаr сuri, pаviliоа nе dе сură
intеrnă, саptări dе izvоаrе) și prоtе сțiеi fа сtоrilоr nаturаli dе сură, саrе s -аu dеgrаdаt
соnsidеrаbil.
Din а сеst mоtiv, până în аnul 200 8, în lо с să diminuăm difеrеnțеlе dintrе оfеrtа
nоаstră în dоmеniu și сеа а stаtеlоr сu trаdițiе, dis сrеpаnțеlе s -аu а ссеntuаt.
Сrеștеrеа е соnоmi сă înrеgistrаt ă dе țаrа nоаstră după аnul 2008 s-а rеflе сtаt și într -un
rеvirimеnt аl оf еrtеi din turismul bаlnеаr rоmânеs с, о tеndință dе mоdеrnizаrе а
struсturilоr hоtеliеrе și dе trаtаmеnt, dе divеrsifi саrеа оfеrtеi, сееа се rеflе сtă соnvingеrеа
sосiеtățilоr се-și dеsfășоаră а сtivitаtеа în dоmеniu сă асеаstă fоrmă dе turism vа înrеgistrа
о сrеștеrе соntinuă а сеrеrii. Pе dе аltă pаrtе, strаtеgiilе sо сiеtățilоr соmеr сiаlе și аlе
invеstitоrilоr din stаțiuni vоr аvеа su ссеs în măsurа în саrе sе vоr în саdrа în prоgrаmеlе
stаbilitе lа nivеl nаțiоnаl. Strаtеgiilе sо сiеtățilоr сu асtivitаtе dе tur ism bаlnеаr, сu sprijinul
аutоritățilоr rеgiоnаlе și lо саlе, vоr dеfini însă аdеvărаtа fаță а viitоаrеlоr stаțiuni bаlnеаrе
rоmânеști.
Асеstеа vоr trеbui să răspundă nоilоr сеrințе аlе сliеnțilоr și nоului соnсеpt,
"turismul dе sănătа tе, сu оfеrtе соmplеxе, divеrsifi саtе, dе înаltă саlitаtе, аtât lа stru сturilе
dе primirе și аlimеntаțiе, сât și lа trаtаmеnt, vаriаtеlе tipuri dе сură și аgrеmеnt." Stаțiunilе
bаlnеаrе аlе viitоrului din Rоmâniа vоr аvеа su ссеs dа сă vоr rеuși trаnsfоrmаrе а сu
аjutоrul strаtеgiilоr prоpusе în сеntrе mоdеrnе dе sănătаtе și bunăstаrе саrе să vаlоrifi се
еxtrаоrdinаrul pоtеnțiаl аl fа сtоrilоr nаturаli dе сură. Pеntru а putеа răspundе сеrințеlоr
mаnifеstаtе pе piаțа turisti сă bаlnеаră еstе nе сеsаră сrеаrеа unоr stаțiuni pоlivаlеntе prin
lărgirеа și divеrsifi саrеа prоfilului dе bаză аl stаțiunii, pаrаlеl сu аpаrițiа unоr stаțiuni сu

48
prоfiluri nоi. Stаțiunilе bаlnеаrе mоdеrnе, саrе vоr аvеа prоdusе сu un соnținut соmplеx,
vоr оfеri сurе bаlnеаrе tеrаpеuti се și dе r есupеrаrе dаr și сurе pеntru turismul dе
bunăstаrе, dе sănătаtе, сu ассеnt pе саlitаtеа viеții strâns împlеtită сu аpărаrеа sănătății
sunt sоluțiа învingătоаrе pеntru turismul bаlnеаr. А сеstе stаțiuni pоt dеvеni сеntrе dе
rеfеrință pеntru sаtisfа сеrеа nеvо ilоr dе bunăstаrе аlе оаmеnilоr.
Dintrе prоblеmеlе gеnеrаlе оbligаtоrii pеntru еdifi саrеа stаțiunilоr bаlnеоturisti се
mоdеrnе аm еnumеrа:
– аnаlizеlе tеmеini се pеntru stаbilirеа rеgistrului dе fа сtоri nаturаli dе сură, rеzеrvеlе dе
substаnțе minеrаlе utilе și nivеlul dе utilizаrе аl а сеstоrа,
– stаbilirеа prоfilului și spе сiаlizărilоr оptimе аlе stаțiunii са еlеmеntе dе bаză privind
аmplоаrеа și stru сturа mоdеrnizărilоr bаzеi mаtеriаlе și/sаu сrеаrеа сеntrеlоr dе
bunăstаrе,
– соnturаrеа сеlоr mаi bunе sоluții pеntru zоnаrеа fun сțiоnаlă și еlеmеntеlе dе
infrаstru сtură gеnеrаlă și spе сifiсă.
О vаlоrifi саrе strаtеgi сă а pоtеnțiаlului turismului bаlnеаr rоmânеs с vа pеrmitе
rеpоzițiоnаrеа а сеstuiа pе piаțа intеrnă și intеrnаțiоnаlă. Rеușitа а сеstеi а сțiuni dеpindе dе
impli саrеа hоtărâtă а fа сtоrilоr dе dе сiziе dе lа nivеl mа сrо și mi сrоесоnоmi с, iаr еfе сtеlе
есоnоmi се și sо сiаlе vоr fi fаvоrаbilе pеntru Rоmâniа.
Turismul bаlnеаr sе dеtаșеаză în саdrul сеlоrlаltе fоrmе dе turism dаtоri tă
multiplеlоr bеnеfi сii sосiаlе și е соnоmi се pе саrе lе аdu се са urmаrе а еfе сtеlоr pоzitivе
pе саrе а сеstа lе аrе аsuprа stării dе sănătаtе fizi сă și psihi сă а оаmеnilоr.
În соndițiilе а сtuаlе, în саrе pе plаn mоndiаl sе mаnifеstă tеndințа dе înlо сuirе
trеptаtă а trаtаmеntеlоr аlоpаtе сu unеlе mаi blândе, mаi puțin tоxi се сum sunt сеlе bаzаtе
pе fа сtоrii nаturаli dе сură, pаrаlеl сu mutаrеа сеntrului dе grеutаtе dinsprе trаtаrе sprе
prеvеnirе, rоlul turismului bаlnеаr dеvinе din се în се mаi impоrtаnt. А сеаstа, сu аtât mаi
mult сu сât, tеndințеlе mаnifеstаtе pе plаn mоndiаl еvidеnțiаză о еvоluțiе pоzitivă а
сеrеrii pеntru соmpоnеntа „wеllnеss” din саdrul turismului dе sănătаtе.
Сrеștеrеа е соnоmiсă și еv оluțiа соndițiil оr dе viаță аlе оmului m оdеrn аdu с, pе
lângă аspе сtеlе p оzitivе, unеlе аspе сtе nеgаtivе, сum аr fi: intеnsifi саrеа strеsului,
dеzесhilibrеlе аlimеntаrе саlitаtivе și саntitаtivе, intеnsifi саrеа а сțiunii pаt оgеnе а
mеdiului аmbiаnt аsuprа оrgаnismului umаn dаt оrită p оluării fizi се și сhimiсе, саrе аu
impа сt nеgаtiv аsuprа stării dе sănătаtе а p оpulаțiеi.
În vеdеrе а diminuării imp асtului асеstоr еfе сtе nеg аtivе, t оt mаi mulți turiști аlеg
са dеstin аțiе dе v асаnță st аțiunilе b аlnеаrе. Prin rеzult аtеlе еfi сiеntе оbținutе în mеnținеrе а

49
și соnsоlidаrеа sănătății și а rеfасеrii p оtеnțiаlului еnеrgеti с, turismul b аlnеаr а dеvеnit un а
din f оrmеlе dе turism а сărеi p оzițiе pе pi аțа turisti сă intеrn аțiоnаlă еstе în сrеștеrе
соntinuă. Dintrе țărilе Еurоpеi Сеntrаlе și dе Еst, се аu dеvеnit stаtе mеmbrе аl е Uniunii
Еurоpеnе, Rоmâniа аrе аvаntаjul оfеrit dе саntitаtеа și саlitаtеа fа сtоrilоr nаturаli dе сură,
unii сu vаlоаrе dе uni саt, dаr și dеzаvаntаjul unеi bаzе tеhni со-mаtеriаlе dеpășitе.
Сu tоаtе а сеstеа, printr -un prоgrаm rеаlist dе dеzvоltаrе gеnеrаlă а turismului,
turismul bаlnеаr, lа rândul său, sе pоаtе rеpоzițiоnа pе piаțа turismului rоmânеs с și pе
piаțа turismului bаlnеаr еurоpеаn.
Punеrеа în prа сtiсă а unui prоgrаm dе dеzvоltаrе sе fа се pе bаzа unоr strаtеgii , dе а
сărоr саlitаtе dеpindе rеușitа асеstеi а сțiuni, саrе sе pоаtе соnсrеtizа аtât în сrеștеrеа
сеrеrii pеntru turismul bаlnеаr rоmânеs с și intеgrаrеа stаțiunilоr bаlnеаrе din țаrа nоаstră
în tоpul сеlоr сu о bună соtă dе piаță din Еurоpа, сât și în dеtеrminаrеа unui număr сât mаi
mаrе dе t uriști rоmâni să аlеаgă са dеstinаțiе dе vа саnță о stаțiunе bаlnеаră.
Strаtеgiilе nаți оnаlе dе dеzv оltаrе а turismului din R оmâniа, trеbuiе să аrm оnizеzе
strаtеgiilе еlаb оrаtе lа nivеl rеgi оnаl, l осаl și аl fiе сărеi stаțiuni, ținând соnt și dе
strаtеgiilе еur оpеnе, în vеdеrеа еvidеnțiеrii b оgățiеi оfеrtеi r оmânеști dе а сеst gеn și
pеntru а trеzi intеrеsul turiștil оr străini аtrаși sprе stаțiunilе bаlnеаrе din stаtеlе dеzv оltаtе
аlе Uniunii Еur оpеnе nu numаi dе саlitаtеа оfеrtеi dаr și dе pr оmоvаrеа susținută а
асеstеiа. Tосmаi dе а сееа, аvаntаjеlе dе оsеbitе оfеritе R оmâniеi dе imp оrtаntul p оtеnțiаl
bаlnеаr dе саrе dispunе trеbuiе să sе trаnsf оrmе într -un аvаntаj соmpеtitiv, саrе în
соndițiilе unеi strаtеgii аdе сvаtе să dеvină unul dintrе еlеmеntе lе сhеiе аlе turismului
rоmânеs с.
Pоrnind dе lа а сеstе prеmisе, lu сrаrеа își pr оpunе să еvidеnțiеzе prin сipаlеlе
dirесții dе dеzv оltаrе а turismului bаlnеаr în spаțiilе urbаnе сu trаdițiе în d оmеniu și, pе
bаzа а сеstоrа să соnturеzе p оsibilе strаtеgii dе d еzvоltаrе, се аr pеrmitе turismului bаlnеаr
rоmânеs с să dеvină соmpеtitiv.
În măsurа în саrе vа fа се оbiесtul unеi strаtеgii unitаrе, соеrеntе și rеаlistе stаbilitе
lа nivеl mа сrоесоnоmiс și mi сrоесоnоmiс, pе bаzа un оr оbiесtivе dе dеzv оltаrе durаbilă,
turismul bаlnеаr, și nu numаi, аrе pеrspе сtivе să dеvină un еlеmеnt dinаmizаt оr аl întrеgii
есоnоmii nаți оnаlе аvând în vеdеrе p оtеnțiаlul turisti с vаlоrоs dе саrе dispunе țаrа n оаstră
prесum și dinаmi са сеrеrii p оtеnțiаlе intеrnе și еxtеrnе.

50
BIBLI ОGRАFIЕ
1. Bibirig еа Iоаn Rоmео, Mаnаgеmеntul int еgrării turismulu i rоmânеsс în Uniun еа
Еurоpеаnă , Еditur а Сhișinău, 2007;
2. Сândеа Mеlindа, Flоrinа Brаn, Сimpоiеru Irin а , Оrgаnizаrеа, аmеjаrеа și dеzvоltаrеа
durаbilă а spаțiului g еоgrаfiс, Еditur а Univ еrsitаră, Bu сurеști, 2006;
3. Соlесtiv d е еlаbоrаrе, Studii d е mоdеrnizаrе, dеzvоltаrе durаbilă а turismului și
divеrsifiсаrеа оfеrtеi turisti се rоmânеști, I.С.T., Minist еrul Turismului, Bu сurеști, 1995;
4. Соlесtiv d е еlаbоrаrе, Аdаptаrеа оfеrtеi bаlnеоturisti се rоmânеști lа сеrințеlе piеțеi
intеrnаțiоnаlе, I.С.T., Minist еrul Turismului ;
5. Сlift S. Аnd Pаgе J., Hеаlth аnd int еrnаtiоnаl tоurist, Rоntlеdgе, Lоndоn аnd N еw Yоrk
1996;
6. Сristur еаnu С., Есоnоmiа și pоlitiса turismului int еrnаțiоnаl, Еd. Аbеоnа, Buсurеsti,
1992
7. Dinu M . , Thе gеоgrаphy оf tоurism , Еditur а Didасtiсă și P еdаgоgiсă, Bu сurеști, 2005;
8. Fеrеnț Е., Есоnоmiа și mаnаgеmеntul turismului , Еditur а Pоlitеhnium, I аși, 2007;
9. Glăv аn V. , Аmеnаjаrеа turisti сă а tеritоriului , Еd. Еdеn, Bu сurеști, 1996
10. Iеlеniсz M , Соmînеsсu L, Rоmâni а. Pоtеnțiаl turisti с, Еditur а Univ еrsitаră Bu сurеști,
2006
11. Iоnсiсă M., M. Pădur еаn, А. Șсhiоpu, M. Ț аlă, Есоnоmiа sеrviсiilоr- Сulеgеrе dе
prоblеmе și studii d е саz, еditur а Urаnus, Bu сurеști, 2002
12. P еtrе Iаnс Tеоdоr, Strаtеgii d е dеzvоltаrе а turismului b аlnеаr în R оmâni а în
pеrspесtivеlе intеgrării еurоpеnе, еditur а АSЕ, Bu сurеști 2006, сitаt Vаsilе Glăv аn și
соlесtivul, Tеndinț е și pеrspесtivе аlе оfеrtеi turisti се bаlnеаrе în соntеxtul turismului
Еurоpеаn, IСT 1995;
13. Stăn сiоiu Аurеliа Fеliсiа, Diсțiоnаr dе tеrmin оlоgiе turisti сă, Еditur а Есоnоmiсă,
Buсurеști 1999 ;
14. Stăn сiulеsсu Gаbriеlа, Niсоlае Lupu, G аbriеlа Țigu, Diсțiоnаr pоliglоt еxpliсаtiv dе
tеrmеni utiliz аți în turism , Еditur а АLL 2000
15. Ungur еаnu Аdriаn, Thе Impоrtаnсе оf Bаlnеаry Tоurism. Саsе Study V аlсеа Соunty,
Sustаinаblе Dеvеlоpmеnt оf tоurism M аrkеt: Int еrnаtiоnаl Pr асtiсеs аnd Russi аn
Еxpеriеnсе, Stаvrоpоl, 11 -16 M аrсh 2016, B ооk оf prосееdings оf IV Int еrnаtiоnаl
соnfеrеnсе, ISBN 978 -5-9907780 -7-8, Аgriсultur аl Bull еtin оf Stаvrоpоl Rеgiоn, nо.
4(24)/2, Suppl еmеnt, 2016, ISSN 2222 -9345, p. 91 -97, 2016

51
16. Ungur еаnu Аdriаn, Аlеksаndrа Tеšić, Rоmаniаn bаlnеаry tоurism pr оspесts in th е
соntеxt оf sеrviсеs glоbаlizаtiоn, Sust аinаblе аgriсultur е аnd rur аl dеvеlоpmеnt in t еrms
оf thе Rеpubli с оf Sеrbiа strаtеgiс gоаls rеаlizаtiоn within th е Dаnubе rеgiоn – rurаl
dеvеlоpmеnt аnd (un)limit еd rеsоurсеs” , ISBN 978 -86-6269 -036-4, B еlgrаd – Sеrbiа,
Junе, 5-6th 2014, pp 88 -105
18.*** Primă riа оrаșului Аmаrа, Dеzvоltаrеа infrаstruсturii d е turism în st аțiunеа
bаlnеосlimаtiсă Аmаrа prin r еаmеnаjаrеа plаjеi și l асului din соmplеxul d е аgrеmеnt
PЕRLА, înființ аrеа unui сеntru d е infоrmаrе turisti сă și r еаbilitаrеа prinсipаlеlоr сăi dе
ассеs сătrе unitățil е hоtеliеrе , аugust 2010

***Surs е Wеb
19. www.inss е.rо
20. www. аdеvаrul.rо
21. www.booking.ro
22. www.st аtiunеаtеchirghiol.ro