INTRODUSERE………………………………………………………………. ……………………….. … 2 CAPITOLUL 1. A SPECTE TEO… [624822]

SUPRINS

INTRODUSERE………………………………………………………………. ……………………….. … 2
CAPITOLUL 1. A SPECTE TEO RETICE PRI VIND AN ALIZA EC ONOMICO –
FINANCIARĂ …………………………………… …………………………………
3
1.1.Analiza economico -financiară – funcții, etape, obiective ……………………….. 3
1.2.Factorii care influențeză rezultatele economico -financiare ……………………… 4
1.3.Metodologia analizei economico -financiare ……………………………………. 6

CAPITOLUL 2. ANALIZA RENTABILITĂȚII …………………………………… 16
2.1. Analiza ratei rentabilității comerciale …………………………………………… 17
2.2. Analiza ratei rentabilității resurselor consu mate ……………………………….. 17
2.3. Analiza ratei rentabilității economice…………………………………………………………. 18
2.4. Analiza ratei rentabilității financiare……………………………………………… ………….. 19
2.5. Analiza ratelor de rentabilitate pe produs……………………………………………………. 20
2.6. Analiza ratelor de rentabilitate pe baza punctului critic…………………………………. 20

CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ – ANALIZA PERFORMANȚELOR PE
BAZA RENTABILITĂȚII LA S.C. MOBEXPERT BĂNEASA S.R.L ……………
22
3.1. Analiza activității societății ……………………………………………………… 22
3.2. Analiza principalilor indicatori economico -financiari (2015 -2017) ……………. 33
3.3. Analiza performanțelor pe baza rentabilității …………………………………… 36

CONCLUZII …………………………………………………………………….. 41

BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………. 43

ANEXE

2

INTRODUCERE
Lucrarea de față , cu tema Sistemul de rate utilizat în analiza poziției financiare are
ca obiectiv analiza ratelor de rentabilitate ale unei societăți comerciale în perioada 201 5-
2017 și deciziile care trebuie luate pentru performanța activității desfășurate.
Având în vedere tema și scopul urmărit, lucrarea este structurată în trei capitole,
fiecare dintre acestea răspunzând unui obiectiv precis.
În primul capitol, ASPECTE TEORETICE PRIVIND ANALIZA ECONOMICO –
FINANCIARĂ , am prezentat conținutul și teoriile referitoare la ace asta, subliniind acele
aspecte esențiale în fundamentarea concluziilor analizelor efectuate pe parcursul lucrării.
Am avut î n vedere următoarele: noțiuni legate de definiția, factorii de influență și
meto dologia utilizată de analiza economico -financiară. .
Al doilea capitol, ANALIZA RENTABILITĂȚII , am definit și apoi am precizat
fiecare formulă de calcul utilizată în analiza ratelor de rentabilitate : comercială,
economică , financiară, a resurselor consu mate , pe produs etc.
Capitolul trei, STUDIU DE CAZ – ANALIZA PERFORMANȚELOR PE BAZA
RENTABILITĂȚII LA S.C. MOBEXPERT BĂNEASA S.R.L prezintă evoluția în
perioada 2015-2017 ș i analiza principalilor factori care au determinat aceste evoluț ii. De
asemenea, s -au avut în vedere corelaț iile dintre activele i mobilizate, circulante și total
active, capitaluri proprii, datorii pe termen scurt și lung, rezultate financiare
(profit/pierdere) pentru a evidentia atâ t impactul acestor factori asupra dinamicii activității
firmei, dar și interdependența dintre aceș tia.
Ultima parte din lucrarea mea de licență este dedicată principalelor aspecte
referitoare la activitatea S.C Mobexpert Băneasa S.R.L și concluziilor referitoare la
activitățile efectuate la nivel de societate.
Având în vedere tema abordată au fost consultate materi ale bibliografice și lucrări
de specialitate de referință si actualitate, elaborate de autori români și străini, ca de
exemplu lucră ri referitoare la sistemul de rate de rentabilitate ale unei societăți .
Toate datele care au fost utilizate în această analiză au fost furnizate de societatea
în cauză .

3
CA ɻPITOLUL 1. A ɻSPECTE TEO ɻRETICE PRI ɻVIND AN ɻALIZA
EC ɻONOMICO -FIN ɻANCIARĂ
1.1. ANAL ɻIZA ECONO ɻMICO -FIN ɻANCIARĂ – FUNC ɻȚII, ETA ɻPE,
OBI ɻECTIVE
Anal ɻiza econ ɻomico -fin ɻanciară însu ɻmează un ansa ɻmblu de con ɻcepte, metode,
tehnici, proced ɻee și inst ɻrumente car e asi ɻgură tr ɻatarea inform ɻațiilor in ɻterne și externe,
ɻîn veder ɻea form ɻulării unor apr ɻecieri perti ɻnente referi ɻtoare la sit ɻuația economico -financ ɻiară
a unei fi ɻrme, identifi ɻcarea f act ɻorilor, ca ɻuzelor și co ɻndițiilor ca re au deter ɻminat -o,
p ɻrecum și a rez ɻervelor interne de îm ɻbunătăț ire a ace ɻsteia, din pu ɻnctul de vedere al
utiliz ɻării eficiente a res ɻurselor umane, mate ɻriale și financia ɻre. (Niculescu, 2003 , p.12 )
Fu ɻncțiile pe care ac ɻeasta l e realize ɻază în c ɻadrul proces ɻului de con ɻducere sunt:
– ɻfuncția informa ɻțională, datele fu ɻrnizate de sist ɻemul de evidenț ă ec ɻonomico -fina ɻnciară
sunt transmis ɻe factori ɻlor de deciz ɻie cu sc ɻopul corec ɻtării event ɻualelor aba ɻteri;
– fun ɻcția de e valua ɻre a pot ɻențialului tehni ɻco-econom ɻic al întreprind ɻerii, de ɻrivă din ce ɻrințele
fu ɻncției de info ɻrmare, avân ɻd rolul de a le ɻtranspune în pr ɻactică prin ɻcele dou ɻă laturi ale
sale, care se indiv ɻidualizează și între ɻpătrund în ɻtr-un proces sim ɻbiotic: di ɻagnostic și
res ɻpective reglare, în acc ɻepțiunea de ec ɻhilibrare a funcț ion ɻării siste ɻmului întrepri ɻndere
(Ișfăne ɻscu, Ro ɻbu, Hri ɻstea & Vas ɻilescu, 20 ɻ02, p.37 );
– fu ɻncția de fundament ɻare a decizi ɻei pe crit ɻerii de eficien ɻță, de ɻrivă din faptul că orice
deci ɻzie economico – ɻfinanciară adopta ɻtă la nivelu ɻl întrepri ɻnderii se ba ɻzează pe calcule
econo ɻmice de efici ɻență;
– fun ɻcția de reflecta ɻre a gestion ɻării eficie ɻnte a patrimoni u ɻlui și de eval ɻuare a
performanț ɻelor mana ɻgementului, con ɻstă în cuan ɻtificarea a ɻspectelor de or ɻdin cantita ɻtiv și
calitativ cu pri ɻvire la perf ɻormanț ele econo ɻmico -fin ɻanciare;
– fu ɻncția de realiza ɻre a c ɻonexiunii cu me ɻdiul e ɻxterior economico ɻ-financiar,
presup ɻune ana ɻliza re la ɻțiilor cu furni ɻzorii de ca ɻpital, parten ɻerii de aface ɻri, statul și
alți utiliz ɻatori ai inform ɻațiilor furniz ɻate de analiz ɻa economico – ɻfinanciară.
Aces ɻte funcț ii su ɻnt complem ɻentare în rea ɻlizarea celui mai im ɻportant obiectiv
al analizei ɻ econ ɻomico -financiare, r ɻespectiv utiliza ɻrea rez ɻultatelor anali ɻzei în procesul
d ɻecizional . (Bă ɻcanu, 200 ɻ7, p.88 )
Infor ɻmațiile furni ɻzate de analiza economic ɻo-financiară su ɻnt utili ɻzate de o
diversit ɻate d e su ɻbiecț i pro ɻvenind atât din m ɻediul i ɻntern, cât și din c ɻel ext ɻern,
resp ɻectiv:

4
– fur ɻnizorii de ca ɻpital (acțio ɻnarii și consu ɻltanții acestora, inv ɻestitorii în obliga ɻțiuni,
bănci ɻle și alț i inve ɻstitori);
– parten ɻerii de af ace ɻri (furnizo ɻrii, clien ɻții, an ɻgajații și organiz ɻațiile sin ɻdicale);
– statul (organ ɻele fis ɻcale guv ɻernul și orga ɻnizațiile cvasi -guv ɻernamentale, au ɻtoritățile
lo ɻcale);
– a ɻlți utilizatori (man ɻagementul firm ɻei, organ ɻizațiile p ɻrofesiona le, anal ɻiștii și
consultan ɻții, audito ɻrii și publ ɻicul etc) (Vâlc ɻeanu&Georg ɻescu, 200 ɻ5, 121 )
A ɻstfel, diagnosticând star ɻea diverselor fenom ɻene și identific ɻând cauzele ac ɻestora
prin descope ɻrirea mecanis ɻmelor fact ɻoriale, analiza econ ɻomico -financiară, ca instru ɻment
oper ɻațional de supraveghe ɻre a activită ɻții și perfor ɻmanțelor firmei, furniz ɻează
infor ɻmații mul ɻtiple.
Anali ɻza studiază mecanis ɻmul de formar ɻe și mod ɻificare a feno ɻmenelor economice
prin descompun e ɻrea lor în ele ɻmente compone ɻnte, în părț i simp ɻle și prin dep i ɻstarea
factor ɻilor de influ ɻență .

1.2. FACTO ɻRII CARE INFLU ɻENȚEAZĂ REZULT ɻATELE
ECON ɻOMICO -FINANC ɻIARE
În ɻspațiul socio ɻ-economic în care î ɻși desfășo ɻară activitatea, într ɻeprinderea trebuie
să-și probe ɻze permanent viabi ɻlitatea, capaci ɻtatea de concure ɻnță și adaptare, per ɻformanța
economico – ɻfinanciară. Toate ac ɻestea își găsesc refl ɻectarea în eficie ɻnța activități ɻlor care au
la b ɻză determinarea ca ɻntitativ ɻ-calitativă a f ɻactorilor de produ ɻcție precum și randam ɻentele
maxi ɻme ale utiliz ɻării acestora etc.
Iden ɻtificarea factoril ɻor care determină f ɻormarea și mod ɻificarea un ɻui feno ɻmen
economic, fac ɻtori ce acționează ɻ, în general, interdepend ɻent, reprezin ɻtă o etapă impor ɻtantă a
procesu ɻlui de analiză e ɻconomico -financiară. (Ișfăn ɻescu, Robu, Hri ɻstea & Vas ɻilescu, 2002)
Literat ɻura de specia ɻlitate evidenți ɻază o multit ɻudine de fact ɻori care decu ɻrg din
relațiile de interco ɻndiționar e reci ɻprocă dintre î ɻntreprindere și m ɻediul extern .
Dată fi ɻind multitu ɻdinea de factori care in ɻfluen țează activ ɻitatea întreprin ɻderii, teoria
eco ɻnomic ă cuprinde o div ɻersitate de criterii de cla ɻsificare a ac esto ɻra, dintre c ɻare, o serie de
criterii mai rel ɻevante, cu o utilitate pr ɻactic ă deo ɻsebit ă, sunt prezen ɻtate în tabel ɻul de mai jos:

5
Tabel ɻul 1.1. Tipologia f ɻactorilor care ex ɻplică rezulta ɻtele economi ɻco-financiare
Nr.crt. Criteri ɻu de
gru ɻpare Cate ɻgorii de facto ɻri Obs ɻervații
1 După ɻ caract ɻerul
lo ɻr în cadru ɻl unei
relații ɻ ca ɻuzale Fact ɻori can ɻtitativi sunt purt ɻătorii ma ɻteriali ai fa ɻctorilor calitativi
(de exem ɻplu: volum ɻul fizic al producți ɻei,
număr ɻul mediu de sa ɻlariați etc.)
Fact ɻori calit ɻativi sunt de ace ɻeași natură cu feno ɻɻmenul analizat
(de exem ɻplu: costul un ɻitar, prețul de ɻvânzare
etc.)
Fa ɻctori de structu ɻră apar ɻatunci când rezu ɻltatul analiza ɻt se referă
la măr ɻimi ag ɻregate (de exe ɻmplu: structura
p ɻroducției, str ɻuctura cheltui ɻelilor sau
venitu ɻrilor)
2 ɻɻDupă m ɻodul cum
acționeaz ɻă Fac ɻtori cu acți ɻune
direc ɻtă influe ɻnțeaza nemijlocit fe ɻnomenul anali ɻzat
Facto ɻri cu acți ɻune
indirectă acțion ɻează asupra fen ɻomenului analiza ɻt prin
intermed ɻiul fa ɻctorilor dire ɻcți
3 În fun ɻcție d e
efo ɻrtul propriu al
înt ɻreprinderii Fa ɻctori dependen ɻți
de ef ɻortul p ɻropriu îsi au originea în eforturile depuse de
întreprindere
Fact ɻori
inde ɻpendenți de
efo ɻrtul propriu provin din mediul în care întreprinderea își
desfășoară activitatea
4 Du ɻɻpă gra ɻdul de
sintetizare Fac ɻɻtori sim ɻpli nu ma ɻi pot fi descom ɻpuși
Facto ɻri complecși pot f ɻi desco ɻmpuș i în alți fac ɻtori
5 D ɻupă izvo ɻrul
a ɻcțiunii Factori endogeni îsi au orig ɻinea în interiorul între ɻprinderii
(ca de exemplu: organ ɻizarea intern ă a
prod ɻucției, ritmicitatea prod ɻucției, calitatea
prod ɻucției etc.)
S ɻursa – Iacovoiu V., Ana ɻliză economi ɻco-financiară, ɻcurs ID ɻD, 2013 , p.17

În stu ɻdierea fen ɻomenelor economi ɻce este ne ɻcesară an ɻaliza tuturor catego ɻriilor de
factori în ɻtrucât interdepe ɻnden țele existen ɻte între aceș ɻtia se reflect ɻă în re ɻzultatele
activită ții ɻ economico -fina ɻnciare.
Cu privi ɻre la factorii exoge ɻni, literatura de specia ɻlitate evide ɻnțiază o di ɻversitate
de fa ɻctori dintre care cei ma ɻi importan ɻți sunt pre ɻzenta ți în figura ɻde mai jos ɻ:

6
Figu ɻra 1.1. Factori ex ɻogeni care influenț ɻează ac ɻtivitatea firm ɻei

O m ɻare parte d ɻintre facto ɻrii mai sus menț ɻionați sunt str ɻâns legați de
inter ɻvenția sta tului în ɻeconomie, ca de ɻexemplu siste ɻmul de taxe și imp ɻozite care afectează
în m ɻod direct fluxu ɻrile de cheltu ɻieli la nivel ɻul fir ɻmei.

1.3. METOD ɻOLOGIA ANAL ɻIZEI ECONOM ɻICO-FINANCIA ɻRE
Re ɻalizarea pract ɻică a funcți ɻilor analizei econom ɻico-financiare necesi ɻtă utilizarea
unui ansa ɻmblu de met ɻode specif ɻice din p ɻunct de veder ɻe al con ɻținutului și sf ɻerei de
aplicab ɻilitate.
a) Metoda com ɻparației indicatorilo ɻr economico -fin ɻanciari în prof ɻil stati ɻc, dinamic
și t ɻeritorial.
b) Me ɻtoda g ɻrupărilor
c) Me ɻtoda mărim ɻilor rel ɻative
d) Met ɻoda mă ɻrimilor medii
e) Met ɻoda diviză ɻrii rezult ɻatelor
f) Meto ɻda bal ɻanțieră
g) Met ɻode de an ɻaliză a influen ɻței fact ɻorilor
Anali ɻza indicatorilor com ɻplecși prin pris ɻma fact ɻorilor care au determin ɻat o anumită
mod ɻificare a acest ɻora se poate re ɻaliza pe b ɻaza unor ex ɻpresii absol ɻute sau relati ɻve.
Meto ɻdele cele mai util ɻizate pent ɻru calc ɻulul determin ɻărilor enun ɻțate sunt:
– Metod ɻa substituir ɻilor suc ɻcesive sau în lan ɻț;
– Meto ɻda sepa ɻrării acți ɻunii iz ɻolate a fiecăru ɻi factor cu repartiz ɻare prop ɻorțională a
i ɻnteracțiunii factor ɻilor sau metod ɻa crește ɻrilor propo ɻrționale;
– Met ɻoda ponderil ɻor log ɻaritmice (F ɻisher);
– Me ɻtoda cr ɻeșterilor fini ɻte (Lagr ɻange).
– Met ɻoda ponderilor med ɻii (Edge ɻworth)

7
– Metod ɻa indicilor st ɻatistici
– M ɻetode statistico -mat ɻematice de anal ɻiză a corela ɻțiilor
– Meto ɻde de analiză grafi ɻcă
P ɻaleta metodelor f ɻolosite de analiz ɻa economi ɻco-financiară cup ɻrinde și alte m ɻetode
cu aplic ɻare mai m ɻult sau mai p ɻuțin part ɻicularizate la anu ɻmite aspec ɻte de deta ɻliu ale
activit ɻății și c ɻare pot da o consis ɻtență spori ɻtă concluz ɻiilor finale, cu ɻm ar fi: “M ɻetoda
la ɻnțurilor Mark ɻov” – pentru anali ɻza și pro ɻiecția struct ɻurii indicato ɻrilor a căror m ɻărime
po ɻate fi divizată pe subacti ɻvități com ɻponente sau pe tip ɻuri de produs ɻe.
Procede ɻele care se bazea ɻză pe calcu ɻlul și interpreta ɻrea indicat ɻorilor sunt:
– coefici ɻentul de variați ɻe, energia inform ɻațională sau ent ɻropia inform ɻațională – pentru
anali ɻza rit ɻmicității obține ɻrii unor re ɻzultate econ ɻomice;
– calcu ɻlul și interpr ɻetarea coef ɻicienților de elastici ɻtate – p ɻentru anal ɻiza mod ɻificării unor
indi ɻcatori rezult ɻativi în fu ɻncție de modificar ɻea altor ind ɻicatori care le det ɻermină
compor tam ɻentul;
– met ɻode ale progra ɻmării ma ɻtematice – pentru fundam ɻentarea unor n ɻiveluri optime.
C ɻele mai uti ɻlizate meto ɻde în analiza ɻeconomico -fin ɻanciară a fir ɻmei sunt: metoda
ɻbalanțieră
Met ɻoda balanție ɻră sau metod ɻa input -outp ɻut este folo ɻsită în analiza ec ɻonomică în
sit ɻuația în care între eleme ɻntele fe ɻnomenului analiza ɻt există relaț ɻii de sumă ɻși/sau
difere ɻnță, ea do ɻvedindu -și utilita ɻtea în elabo ɻrarea program ɻelor privind a ɻctivitatea curentă și
de perspectiv ɻă a între ɻprinderilor. Prin aplic ɻarea metodei balan ɻțiere se ur ɻmărește asi ɻgurarea
unor prop ɻorții, a unui echilibru între resu ɻrsele și neces ɻitățile din d ɻiferite domenii de
activ ɻitate (de exe ɻmplu: balanța cons ɻumurilor de m ɻateriale, bala ɻnța forței de ɻmuncă, balanța
venituril ɻor și chelt ɻuielilor în acce ɻpțiunea pre ɻzentă a con ɻtului de profit și p ɻierdere etc.).
Legăt ɻurile exist ɻente între elem ɻentele fen ɻomenului anali ɻzat, permit evide ɻnțierea contribuț ɻiei
pe care fie ɻcare dintre a ɻcestea o au a ɻsupra modif ɻicării fenom ɻenului, expl ɻicând astfel, în
ɻlimitele date, cau ɻzele resp ɻectivei modif ɻicări.
Mod ɻelul de prin ɻcipiu care su ɻrprinde ace ɻst tip de rel ɻații este u ɻrmătorul:
F ɻ= a + ɻ b – c
în ɻcare: F repre ɻzintă fenom ɻenul analiz at;
a, ɻb, c – elemen ɻtele care infl ɻuențează asu ɻpra fenomen ɻului analizat.
Analiza or ɻicărui fenome ɻn se poate fa ɻce atât în m ɻărimi absolute, cât și în m ɻărimi
relati ɻve, cu aju ɻtorul indi ɻcilor cu ba ɻză fixă, cu baz ɻă în lanț sa u p ɻrin inter ɻmediul ritm ɻurilor
ɻmedii.

8
a) Ana ɻliza fenome ɻnului în mări ɻmi abs ɻolute
Modific ɻarea oricărui fen ɻomen (Δ ɻF), se stabile ɻște ca difer ɻență între valo ɻarea
efectivă sau in ɻformația de st ɻare ( ) și v ɻaloarea de re ferin ɻță a acestuia, conside ɻrată ca bază
de comp ɻarație ( ), ast ɻfel:
ΔF = –
Măsurar ɻea (cuan ɻtificarea) in ɻfluenței fi ɻecărui elemen ɻt asupra mo ɻdificării
ɻfenomenului a ɻnalizat, se sta ɻbilește ca di ɻferență între v ɻaloare a efec tiv ɻă și valoare ɻa de
referință a resp ɻectivului e ɻlement, dar țin ɻând cont de semn ɻul alge ɻbric al ele ɻmentului din
m ɻodelul fenom ɻenului ce ɻrcetat. Deci, mo ɻdificarea feno ɻmenului ana ɻlizat fa ɻță de baz ɻa de
ɻcomparație, este rez ɻultatul:
1. In ɻfluenței modif ɻicării elem ɻentului “a”:

2. Influ ɻenței modificării ɻ elem ɻentului “b”:

3. Influ ɻenței modi ɻficării elemen ɻtului “c”:

Sum ɻa influenței eleme ɻntelor exp ɻlică sporul abs ɻolut (modif ɻicarea fenomenului
a ɻnalizat):
F
Ac ɻeastă metodă se u ɻtilizează frecv ɻent în cazul an ɻalizei struct ɻurale a feno ɻmenelor
eco ɻnomico -fi ɻnanciare.
b) ɻAnaliza fenome ɻnului în măr ɻimi relative
Indi ɻcele unui feno ɻmen (IF) se deter ɻmină ca rap ɻort între valo ɻarea e fectivă și
va ɻloarea de referin ɻță a acestuia, astfe ɻl:

În m ɻod simi lar se det ɻermină și indi ɻcii elemente ɻlor care concură la modif ɻicarea
feno ɻmenului analizat, du ɻpă cum urm ɻează:

;

Modifica ɻrea în mărime relat ɻivă a feno me ɻnului analizat, se de ɻtermină astf ɻel:

9
Aprofun ɻdarea anali ɻzei poate presu ɻpune și dete ɻrminarea contribuț ɻiei în mărim ɻe
r ɻelativă pe care mo ɻdificarea fiecă ɻrui element ș ɻi-o aduce asup ɻra sporulu ɻi absolut
(modificări i fenom ɻenului care const ɻituie ob ɻiectul analizei), a ɻstfel:
1. C ɻontribuția modi ɻficării elem ɻentului “a”:
%

2. Contribu ɻția modifică ɻrii element ɻului “b”:
%

3. Contri ɻbuția mo ɻdificării elem ɻentului “c”:
ɻ%

Met ɻoda subst ɻituirilor în lanț își are ɻ aplicabilit ɻatea în proc ɻesul de analiză ɻ, atunci
când între f ɻactorii care det ɻermină mă ɻrimea unui feno ɻmen exis ɻtă relații de ti p ɻ determi ɻnist
care îmbr ɻacă forma matemat ɻică de pr ɻodus sau r ɻaport (proporți ɻonalitate direc ɻtă sau
inve ɻrsă).
Substituir ɻile în lanț re ɻprezi ɻntă un procede ɻu teh nic de baz ɻă al me ɻtodei anali ɻzei
economi ɻce, care se aplică în ɻ anumite con d ɻiții pentru m ɻăsurar ea influe ɻnței factor ɻilor asupra
fen ɻomenelor supuse cercetă ɻrii.
a) Utiliz ɻarea meto ɻdei substitui ɻrilor în lanț c ɻând între fact ɻorii care influ ɻențează
asupra unui ɻ fenomen sun ɻt relații de pro ɻdus.
În mo ɻd concret, legăt ɻura de condițion ɻare directă din ɻtre factor ɻi și fenomen ɻul analizat
îmbra că ɻ forma une ɻi funcții de ti ɻpul: Y = f ɻ(x), c ɻând într -o rel ɻație sunt trei fac ɻtori, rezulta ɻtul
reprez ɻintă o funcți ɻe de gen ɻul Y = f ( , , ) sa ɻu F = f (a, b, c).
Analiza fen ɻomenului (F) ɻo putem efectua atât în ɻ mărimi a ɻbsolute, cât și ɻîn mărimi
relat ɻive.
Analiza fenom ɻenului în mărimi ɻabsolute.
Mo ɻdificarea fenomenul ɻui analizat (ΔF) se deter ɻmină comp arân ɻd valoarea e ɻfectivă a
aces ɻtuia ( ) cu valoa ɻrea de referință ( ), as ɻtfel:

în c ɻare:

sa ɻu:
(

10
În ce ɻea ce priveșt e măsurarea ɻ influențelor ɻ factorilor ɻasupra feno ɻmenului cercetat
trebuie avute ɻ în vedere urm ɻătoarele prin ɻcipii:
– într- ɻun model de a ɻnaliză factor ɻii se așează în o r ɻdinea condiț ɻionării econom ɻice (se
substi ɻtuie mai întâi facto ɻrul cantita ɻtiv și ap oi cel ca ɻlitativ, iar în si ɻtuația în care anali ɻza
se efectu ɻează la nivelu ɻl fenomenel ɻor agregate, or ɻdinea în care se sub ɻstituie factorii
este următo ɻarea: facto ɻrul cantitativ, de stru ɻctură și calit ɻativ);
– substitui ɻrile se fac succ ɻesiv, respectiv ɻ factor după fac ɻtor;
– un fa ɻctor odată su ɻbstituit, rămâne ca at ɻare în operați ɻile ulterioa ɻre.
L ɻuând în considera ɻre princi ɻpiile menționa ɻte, măsurarea ɻinfluenței fiecă ɻrui factor
asupra modificării fenome ɻnului analizat, î ɻmbracă ur ɻmăto arele forme de e ɻxprimare:
1. ɻInfluențe ɻi modificării ɻfactorului “a”:

2. Influe ɻnței modifică ɻrii facto ɻrului “b”:

3. Influ ɻenței modi ɻficării fac ɻtorului “c”:

Și de ac ɻeastă dată sum ɻa influențelor fac ɻtorilor explică spo ɻrul ab ɻsolut (ΔF):

Anali ɻza fenom ɻenului în măr ɻimi relative
Anali ɻza fenomenului în mări ɻmi relative, pe bază ɻde indici, permi ɻte generaliz ɻarea și
oferă b ɻaze certe pent ɻru efectuarea de com ɻparații în ti ɻmp și spațiu.
Ind ɻicele fenome ɻnului analizat (IF) se p ɻoate scrie po ɻtrivit rel ɻației:

în car ɻe: , , …, reprezint ɻă indicii facto ɻrilor care i nfluen ɻțează asupra fenom ɻenului .
Deoar ɻece în exemplul de f ɻață sunt trei fac ɻtori care i nflue ɻnțează asupra fen ɻmenului, indicele
ace ɻstuia se prezintă su ɻb for ɻma:

Modificar ɻea în mărim ɻi relative a f eno ɻmenului (ΔIF) se p ɻoate scrie :

Pr ɻocedând la măs ɻurarea în mărimi r ɻelative a influențe ɻlor celor trei fac ɻtori, rezultă:
1. Influ ɻenței modifi ɻcării factorului “a”:
=

11
2. Influențe ɻi modificării fac ɻtorului “b”:
=

3. Influe ɻnței modifică ɻrii factoru ɻlui “c”:
ɻ

b) Utilizare ɻa metodei ɻ substituțiilor în lanț ɻ când între fa ɻctori sunt relați ɻi de raport.
Aplica ɻrea meto ɻdei substitu ɻțiilor în acest caz, îmb ɻracă două form ɻe de preze ɻntare în
funcție de l ɻocul unde este si ɻɻtuat factorul ca ɻntitativ (la numit ɻor sau la număr ɻător).
Cân ɻd factorul can ɻtitativ “a” se află la nume r ɻator v om ɻnota:

sa ɻu
, de unde re ɻzultă că modificarea fenom ɻenului a naliza ɻt (ΔF)
poat ɻe fi scrisă de ma ɻniera:
sau
–

Măsura ɻrea influen ței factor ɻilor asupra modificării fenomenu ɻlui analizat ɻ se face pe
ba ɻɻza raționamentului: ɻ
1. Influenței modificării f ɻactorului “a”:

–

2. Influe ɻnței modi ɻficării fact ɻorului “b”:

–

Acest lu ɻcru , în mărimi re ɻlative, pe ba ɻză de indici, înseam ɻnă:

sau
– Când ɻfactorul canti ɻtativ “b” se află l ɻa numitor.
Se re ɻsp ɻectă și în aces ɻt c ɻaz notațiile p ɻrecum și m ɻodul de determi ɻnare a m ɻdificării
fen ɻomenului an ɻalizat de la pc ɻt. “b’”, în ɻsă în ceea ce pr ɻivește m ăsurarea ɻ influenț ɻei
ɻfactorilor, se proce ɻdează după cum ɻurmează:
1. Influen ɻței modificării fac ɻtorului “b”:

–

2. Influenței modificări ɻi factorului “a”:
ɻ
–

În ɻ mărimi re ɻlative, modificarea fen ɻomenului analizat se exp ɻlică prin:
1. Infl ɻuenței m ɻodificării factorului “b”:
(
)

12
2. Influen ɻței modificării fa ɻctorului “a”:
(
) (
).
Meto ɻda rat ɻelor
Rate ɻle reprezintă un rapo ɻrt între două mă ɻrimi compara ɻbile din punct de ve ɻdere
logico -ec ɻonomic. Din ɻcolo de forma m ɻatematică de e ɻxprimare, ratel e ɻ au o încărcăt ɻură
informațio ɻnală și o se ɻmnificație deos ɻebită în teoria și p ɻractica econ ɻomică. Ele reprez ɻintă
instrumente redu ɻtabile de anal ɻiză utiliz ɻate pentru cu ɻnoașterea ɻanumitor fen ɻomene
econo ɻmice și finan ɻciare, din pu ɻnct de vedere istor ɻic sau pre ɻvizional, precum și a
eleme ɻntelor și factori ɻlor care le det ɻermină.
Pentru t ɻoate categor ɻiile de anali ɻză eco ɻnomică și finan ɻciară (post -factum, cure ɻntă,
previz ɻională, statică, dina ɻmică, cantitati ɻvă, calitativă, ɻ micro și macroe ɻconomică etc.),
ratele ɻ constituie core ɻlații de eficie ɻnță econom ɻică, fie a activității, ɻ fie a str ɻucturilor. În
anal ɻiza diagnostic se re ɻcomandă a se c ɻonstrui un “tablo ɻu de bord” c ɻare să conți ɻnă un set de
rate perti ɻnente în raport c ɻu obiecti ɻvele procesul ɻui decizi ɻonal.
Meto ɻda ratelor const ɻituie un instru ɻment operaț ɻional în proces ɻul de analiză și
evaluare internă ɻ a întreprind ɻerii, servind tot ɻodată și sco ɻpului analizei fin ɻanciare externe.
Deși în ɻ teorie se utili ɻzează un num ɻăr mare de rate, în prac ɻtică, fiecare în ɻtreprindere
ut ɻilizează o gam ɻă relativ rest ɻrânsă care refle ɻctă mai b ine reali ɻzarea inter ɻeselor sale
eco ɻnomice și f ɻinanciare. Analiza fi ɻnanciară pe baza r ɻatelor este un ɻ perimet ɻru în care mai
mult nu înse ɻamnă neap ɻărat mai bine, de ɻoarece ut ɻilizarea unui număr mai ma ɻre de rate nu
dete ɻrmină implic ɻit o creștere a rel ɻevanței anali ɻzei.
În dia ɻgnosticul e conomico -financ ɻiar al întreprinder ɻii pot fi utilizate urm ɻătoarele
categorii oper ɻaționale de rate ale potenți ɻalului și echilibrului fi ɻnanciar:
– ratele de lichid ɻitate și solvab ɻilitate ɻ, exprimă capacitatea î ɻntreprinderii de a -și on ɻora
obligații ɻle de plată pe ter ɻmen scurt, cu o peri ɻoadă de ma ɻturitate mică;
– rat ɻele de echilibru finan ɻciar evidențiază anu ɻmite prop ɻorționalități care se stab ɻilesc în
cad ɻrul și între diferite flux ɻuri financia ɻre;
– ratele de gest ɻiune, măs ɻoară eficiența cu care într ep ɻrinderea își uti ɻlizează activele de
care d ɻispune;
– rate ɻle privind manage ɻmentul dator ɻiei, explică în ce m ɻăsură întrepr ɻinderea este
f ɻinanțată prin cre ɻdite;
– r ɻatele de rentabil ɻitate, măsoară efi ɻcacitatea echipei manag ɻeriale, așa cum re ɻzultă ea
din ve ɻniturile obținute și din renta ɻbilitatea in ɻvestițiilor.

13
Exi ɻstă o gamă foar ɻte largă de utilizat ɻori ai informați i ɻlor oferite de analiz ɻa pe baza
rate ɻlor financiare în g ɻeneral și de profi ɻlul financi ɻar al ramurii de a ɻctivitate în s pecial.
Exi ɻstența acestor “radio ɻgrafii financiare” p ɻoate fi considerat ɻă cel puțin la fel de
im ɻportantă ɻ în diagnosticul economico -finan ɻciar al întreprinde ɻrii, ca și anali ɻzele și
rad ɻiografiile din domeniul m ɻedical. Cu to ɻate că analiza rate ɻlor financiare oferă info r ɻmații
u ɻtile asupra condițiilor fi ɻnanciare și operaționa ɻle dintr -o între ɻprindere, exis ɻtă, totuși,
probleme inere ɻnte și limit ɻe ale anali ɻzei pe baza acesto ɻra, care trebuie lu ɻate în considerare
cu toată ate ɻnția.
M ɻetoda scorurilor ( ɻscoring) este o teh ɻnică de analiză di ɻscriminantă. Ac ɻest demers
al analizei financ ɻiare există de câte ɻva decenii și beneficiază de un inter ɻes deosebit din
p ɻartea teoreticienilor și pra ɻcticienilor, grați ɻe studiilor efectu a ɻte de diverse or ɻganisme.
În literatu ɻra de specialita ɻte, primele f ɻuncții s ɻcor au fost elab ɻorate de economistul ɻ
americ ɻan Altm ɻan în anul 196 ɻ8 și de econom ɻiștii franc ɻezi Conn ɻan și Ho ɻlder în an ɻul 1978.
In ɻclusă de teoret icieni în “aplic ɻațiile profesio ɻnale al e analiz ɻei financiare” ɻsau de
practic ɻieni în “alte met ɻode de analiză fi ɻnanciară” , analiza dis ɻcrimi nantă poate fi a ɻpreciată
ca o met ɻodă care aparți ɻne etapei de mat ɻurizare a a na ɻlizei economico -f ɻinanciare ca
disciplină ɻștiințifică.
ɻPrefațată de “instituțional ɻizarea” prezent ɻării indica tori ɻlor economic ɻo-financiari pe
ram ɻuri de activitate, funcți ɻa scor permit ɻe apreciere ɻa vulnerabilităț ɻii unei înt ɻreprinderi.
Sc ɻorul constitu ɻie o metodă de dia ɻgnostic extern ɻ care co ɻnstă în m ɻăsurarea și
interp ɻretarea r i ɻɻscului la care se exp ɻu ɻn ɻe invest ɻitorul (cre dit ɻorul întrep ɻrinderii), dar și
înt ɻreprinderea ca sis ɻtem în act ɻivitatea viit ɻoare. Funcția sc ɻor se îns ɻcrie în intervenți a
preven ɻtivă, având car ɻacterul unui instr ɻument de previzi ɻune și se baze ɻază pe elaborarea
ɻunei judecăți de v ɻaloare combi ɻnând linia ɻr un gru ɻp de rate fina ɻnciare (sau varia ɻbile)
sem ɻnificative.
Indicator ɻii financiari in ɻcluși în modele l ɻe de pre ɻvizionare a falimentul ɻui conțin
aproa ɻpe toate ratele ɻ financi ɻare relevant ɻe. Ele deri ɻvă di ɻn conc eptele de ve ɻnituri, che ɻltuieli,
active, dator ɻii, cash ɻ-flow și sunt co ɻnstruite pe ba ɻza con tu ɻlui de r ɻezultate, a situației
patrim ɻoniului și a ta ɻbloului de ca ɻsh-flow.
În ɻ prezent, din ɻtre funcțiile s ɻcor utili ɻzate se evide nți ɻază, ca fiind mai elab ɻorată,
metoda Cent ɻralei Bilanț ɻurilor din B ɻanca F ɻranței. Obiectivul ese ɻnțial al acest ɻei metode îl
constituie stabili ɻrea unei sinte ɻze a princip ɻalelor aspec ɻte ale ca pa ɻcității unei în ɻtreprinderi de
a face față falim ɻentului prin uti ɻlizarea unei com ɻbinații de rate . Sistem ɻului îi este aso ɻciată o
probab ɻilitate de faliment, de no ɻrmalitate sau de ri sc, ace ɻasta nea ɻvând un c ɻaracter

14
det ɻerminist. El indi ɻcă numai fap ɻtul că înt ɻreprinderea aparț in ɻe unei anu ɻmite gru ɻpe din cele
trei pr ɻecizate, cu un a ɻnumit g ɻrad de si ɻguranță, pri n an ɻalogie cu alt vă categorie de
întreprin ɻderi. Func vția elabor vată de ɻBanca Franței ia în ɻconsider ɻare o “baterie” de rate
care se re ɻferă la struct ɻura financ ɻiară, dinam ɻica activită ɻții, rezult ɻatul finan ɻciar și g ɻestiunea
curentă, avân ɻd aplica ɻbilitate în cazu ɻl firm ɻelor ind ɻstriale plătitoare de i ɻmpozit pe pro ɻfit care
au circ ɻa 5 ɻ00 sa ɻlar ɻiați.
Nu ɻmeroși practic ɻieni (banche ɻri, as ɻiguratori, an ɻaliști fin ɻanciari) au ce ɻrcetat și
dezvoltat și al ɻte funcții d ɻecât cea elabo ɻrată de Banca Fr ɻanței, ɻ însă inform ɻațiile de ca ɻre au
ben ɻeficiat nu le -au pe ɻrmis, în toate c ɻazurile, să respec ɻte în to ta ɻlitate condiț ɻiile de ap ɻlicare
ale ace ɻstei meto ɻde.
Met ɻoda cercetăr ɻilor operaț ɻionale
Perfe ɻcționarea cont ɻinuă a activităț ɻii unei în tre ɻprinderi, nec ɻesită luarea în
consider ɻare a unui num ɻăr mare de fa ɻctori în m ɻomentul ado ɻptării dec ɻiziilor.
Proc ɻesul de conducer ɻe are un cara ɻcter cont ɻinuu și cupri ɻnde toate la vturile și
momentele ɻ activităț ɻii umane. Cond ɻucerea poate fi defini ɻtă, în se ɻns larg, ca fii ɻnd ɻun process
de prelucra r ɻe a inform ɻației și de adop ɻtare a celei m ɻai bune de ɻcizii în ved ɻerea re ɻalizării unu i
anum ɻit scop. În cad ɻrul acestui p ɻroces util ɻizarea meto ɻdelor matemat ɻice și a te ɻhnicii
electronic ɻe de calcul își g ɻăsesc o ap ɻlicabilitate efec ɻtivă în ɻstudier ea proc ɻeselor care au un
obiect ɻiv precis, ur ɻmărind obținer ɻea unor efecte opt ɻime cu mini ɻmum de ch ɻeltuială.
Cer ɻcetarea operați ɻonală reprezint ɻă unul din capit olel ɻe matem ɻatice, care cu ɻprinde
totalitat ɻea metode ɻlor știi ɻnțifice de a ɻnaliză c ɻantitativă a cel or ma ɻi variate a ɻctivități umane
care au un sc ɻop bine deter ɻminat. R ɻezultatul final ɻ al unei ast ɻfel de a ɻnalize se pre ɻzintă sub
forma u ɻnei recoma ɻndări cu car ɻacter pract ɻic pentru cond ɻucere a întreprinde ɻrii care se re ɻferă
la anum ɻite obiective c ɻoncrete și la o ɻanumită peri ɻoadă de timp r ɻeală.
Variet ɻatea problemelor studiat ɻe prin meto ɻdele cerce ɻtării operați ɻonale ɻeste tot atât
de m ɻare ca și cea a activit ɻăților soci ɻetății umane, ca ɻre pot fi gr ɻupate, as ɻtfel:
– probl ɻeme de alocar ɻe, care pot fi rezolv ɻate cu aj ɻutorul programării liniar ɻe (optimiza ɻrea
pro ɻducției și org ɻanizarea optimă a tra ɻnsporturilor); ɻ
– programare ɻa activitățil ɻor compl ɻexe, care presup ɻune aleger ɻea din ans ɻamblul
progra ɻmelor posibi l ɻe a ac ɻelora care opt ɻimizează durata, co ɻstul sau pe a ɻmândouă.
Proced ɻeele sunt cunos ɻcute sub denum ɻirea gene ɻrală de me ɻoda drumul ɻui critic (P ɻert,
Per ɻgo, Pert ɻ/cost);
– prob ɻleme de așteptar ɻe care vizează min ɻimizarea costurilor afer ɻente atât așt ɻeptării

15
– consumat ɻorilor cât și timpu ɻlui neutilizat al stațiil ɻor de servire, ɻprobleme care se
rez ɻolvă potrivit “teorie ɻi firelor de a ɻșteptare”;
– de ɻcizii secvențiale as ɻupra unor sistem ɻe a căror evo ɻluție în timp este sup ɻusă unor
t ɻransformări care ne ces ɻită o succe ɻsiune de deciz ɻii. Prin elabor ɻɻarea unei succesiu ɻni de
decizii optim ɻe se realizează progr ɻamarea dinamic ɻă utilizată, în m ɻod frecvent, în
controlu ɻl stocurilor reînnoit ɻe.
Utili ɻzarea acestor te ɻhnici în analiza acti ɻvității econo ɻmice a întreprinde ɻrilor își
dovedește actua ɻlitatea și import ɻanța prin ace ɻea că permit e st ɻabilirea efectu ɻlui optim al
acți ɻunii mai multor facto ɻri, între care exis ɻtă legături fun ɻcționale, asupra un ɻui rezu ɻltat.

16
CAPITOLUL 2. ANALIZA RENTABILITĂȚII

În literatura de specialitate, termenului de rentabilitate îi sunt associate mai multe
înțelesuri: performanță economică, creștere, randament, productivitate. Rentabilitatea
reprezintă forma sintetică de exprimare a eficienței activității unei societăți comerciale sau
mai bine spus, capacitatea acesteia de a obține profit cu ajutorul resurselor material, umane
și financiare de care dispune.
Rentabilitatea se poate măsura cu ajutorul a două grupe de indicatori:
1) Profitul – măsoar ă în mărime absolută rentabilitatea
2) Ratele de rentabilitate – reflectă măsura în care utilizarea resurselor unei
întreprinderi aduce profit.
Rata de rentabilitate reprezintă raportul dintre un indicator de rezultate și un
indicator care reflectă un stoc (a ctive totale, active imobilizate, capital propriu etc.) sau un
flux de activitate (cifra de afaceri, resurse consumate etc.).
Diferitele forme de exprimare ale ratelor de rentabilitate au valori variate și reflectă
activitatea economico -financiară a unei firme.
Principalii indicatori folosiți în analiza celor două categorii prezentate anterior sunt:

PROFIT
rezultatul aferent cifrei de afaceri
rezultatul exploatării
rezultatul financiar
rezultatul curent
rezultatul extraordinar
rezultatul brut al exercițiului
rezultatul net al exercițiului. RATE DE RENTABILITATE
rata rentabilității economice
rata rentabilității comerciale
rata rentabilității financiare
rata rentabilității resurselor
consumate.

17
2.1. ANALIZA RATEI RENTABILITĂȚII COMERCIALE
Rata rentabilității comerciale, notată , se poate calcula ca raport între profitul
aferent vânzărilor unui agent economic și cifra de afaceri a acestuia pe baza următoarei
relații:

În literatura de specialitate mai sunt utilizate însă și alte formule de calcul ale
rentabilității comerciale și anume:
a)

b)

unde:
– rata marjei brute din vânzări;
– marja brută față de costul vânzărilor.
Pe baza nivelului ratei marjei brute din vânzări întreprinderea își stabilește politica
de prețuri. (Robu, Anghel & Șerban, 2 014, p.271)
c)

unde:
= rata rentabilității comerciale nete
= profitul net al exercițiului financiar preluat din Contul de Profit și Pierdere.
Rata rentabilității comerciale nete exprimă rezultatul net obținut la 100 lei cifră de
afaceri fiind importantă pentru investitorii care își pot recupera treptat investiția din
vânzări, și pentru acționari cărora le revine sub formă de dividende, procentul din vânzări.
(Robu, Anghel & Șerban, 2014, p.272)
În analiza ratei re ntabilității comerciale sunt utilizate, cel mai des în practică,
ultimele două formule de calcul.

2.2. ANALIZA RATEI RENTABILITĂȚII RESURSELOR CONSUMATE
Rata rentabilității resurselor consumate (Rrc) este calculată pe baza formulei:

unde:
Pr = profit sau rezultat aferent cifrei de afaceri
Ch = cheltuieli sau costuri totale aferente vânzărilor.

18
Evoluția ratei rentabilității resurselor consumate este influențată de structura
producției vândute, costurile de vânzare și prețurile de vânzare unitare (fără TVA).
În ceea ce privește nivelul optim al ratei rentabilității resurselor consumate, există,
în literatura de specialitate , opinii potrivit cărora acesta ar trebui să se situeze în intervalul
9-15%.

2.3. ANALIZA RATEI RENTABILITĂȚ II ECONOMICE
Rata rentabilității economice ( ) reprezintă modalitatea prin care se măsoară
performanțele unui agent economic independent față de sursele de finanțare ale acestuia.
În literatura de specialitate rata rentabilității economice îmbracă u rmătoarele forme:

În funcție de scopul analizei, rata rentabilității economice calculată pe baza
rezultatului exploatării ( Re), este independentă în raport cu gradul de îndatorare al
întreprinderii și politica fiscală și fluxurile extraordinare ( Rex).
Dacă rata rentabilității economice se calculează pe baza excedentului brut din
exploatare ( EBE) se elimină și influențele datorate politicii referitoare la amortizarea
activelor fixe.
Având în vedere aceste aspecte, rata rentabilității economice poate fi de terminată
cu ajutorul următoarelor formule de calcul, după cum urmează:
100ReAt
sau
100AtEBE , unde At – active totale.
Creșterea ratei rentabilității economice a unei societăți economice se poate obține
prin:
– îmbunătățirea r andamentului mijloacelor fixe (utilizarea intensivă a acestora, având în
vedere performanțele lor);
– accelerarea vitezei de rotație a activelor circulante;
– creșterea ratei rentabilității comerciale prin metode specifice activității de desfacere
(politica de marketing). rata rentabilității economice a activelor – calculată pe baza
activelor totale sau din exploatare
rata rentabilității economice a capitalului investit –
calculată pe baza capitalului investit

19
2.4. ANALIZA RATEI RENTABILITĂȚII FINANCIARE
Rentabilitatea financiară ( Rf) reprezintă raportul dintre profitul și capitalul unei
societăți comerciale. Capitalul este alcătuit din capital propriu și datorii sau împrumuturi /
credite pe te rmen mediu și lung.
Printre indicatorii care pot fi reținuți ca măsură a capitalului, enumerăm: activul
total, activele fixe, capitalurile permanente, capitalurile proprii, capitalizarea bursieră,
activul real compus din active fixe și stocuri etc. (Iacov oiu, 2015, p.208)
Investitorii, managementul firmei precum și instituțiile financiar -bancare care
acordă împrumuturi întreprinderii sunt principalii interesați de valoarea pe care o
înregistrează rata rentabilității financiare ca expresie a eficienței uti lizării capitalurilor.
Analiza ratei rentabilității financiare se calculează pe baza a două componente
esențiale – capitalurile proprii sau cele permanente.
1) Analiza ratei rentabilității financiare a capitalurilor proprii
Rata rentabilității financiare a c apitalurilor proprii se determină pe baza relațiilor :

sau

unde:
Pn = profit net
Rg = rezultat global ca venit al acționarilor și
Kp = capitalurile proprii ale întreprinderii.
2) Analiza ratei r entabilității financiare a capitalului permanent
Rata rentabilității financiare a capitalului permanent ( Rfp) calculată pe baza
formulei (Iacovoiu, 2015, p.213):
100KprPbRfp

100CAPb
KprCA
în care:
Pb
– profitul brut înaintea deducerii cheltuielilor financiare cu dobânzile și a impozitului
pe profit ;
Kpr
– capitalul permanent (format din capitalurile proprii, provizioanele pentru riscuri și
cheltuieli și datoriile pe termen mediu și lung).
KprCA
– cifra de afaceri medie la 1 leu capital permanent;
CAPb
– profitul mediu brut la 1 leu cifră de afaceri.

20
2.5. ANALIZA RATELOR DE RENTABILITATE PE PRODUS
La nivel de produs pot fi determinate două tipuri de rate, respectiv rata rentabilității
resurselor consumate și rata rentabilității comerciale.
Analiza ratei rentabilității resurselor consumate pe produs se fundamentează pe
următorul model de analiză:

100ccprrc

unde:
p – prețul de vânzare al produsului;
c – costului unitar.
Analiza ratei rentabilității comerciale pe produs se bazează pe următorul model:

100 1 100 


pc
pcprc

Potrivit modelelor de analiză prezentate, se poate obține o creștere a rentabilității pe
produs în următoarele condiții:
a) Diminuarea costurilor de producție prin utilizarea mai eficientă a resurselor. Dacă
prețul unitar de vânzare nu se mo difică atunci:
– raportul între marja brută unitară ( p-c) și costul unitar ( c) crește cu impact pozitiv
asupra ratei rentabilității resurselor consumate;
– raportul între costul unitar de producție și prețul unitar de vânzare scade,
determinând creșterea ratei rentabilității comerciale.
b) Creșterea prețului unitar de vânzare, ca urmare a modificării raporturilor de piață (între
cerere și ofertă) sau datorită unor factori conjuncturali, în condițiile în care costul unitar
nu se modifică, generează efecte pozitive similare celor mai sus menționate, datorită
majorării marjei brute unitare și diminuării raportului între costul unitar și prețul de
vânzare.

2.6. ANALIZA RATELOR DE RENTABILITATE PE BAZA PUNCTULUI
CRITIC
Punc ɻtul critic , denu ɻmit și prag de re ɻntabilita te sau p ɻunct de echilibru , reflectă acea
dimen ɻsiune a activ ɻității la care ɻveniturile din vânza ɻrea bunu ɻrilor produse, mărfuril ɻor,
lucrărilor prest ɻate și serviciilor exe ɻcutate acope ɻră în totalitate chelt ɻuielile fixe și variabile,
rezultatul activi tăț ɻii fiind egal cu ze ɻro.

21
Metod ɻologia de calcul și anali ɻză a punctului c ɻritic are în vede ɻre cele două cate ɻgorii
de chel ɻtuieli, fixe și vari ɻabile, a căror evoluț ɻie se datorea ɻză unor factori dife ɻriți și se
reper ɻcutează în mod diferit as ɻupra rez ult ɻatelor întrepri ɻnderii (de exemplu, creșterea
prețu ɻlui de achiziție a mat ɻeriei prime determ ɻină o majorare a chelt ɻuielilor variabile, dar nu
și a cheltu ɻielilor fixe și nec ɻesită, în vederea m ɻenținerii competi ɻtivității, măsuri speci ɻfice).
Prag ɻul de rentab ɻilitate în cazul realiz ɻării unui sin ɻgur produs poate fi măsurat
cu ajuto ɻrul indicatorilor:
a) Vo ɻlumul fizic criti ɻc al produ ɻcției ( :

unde:
cf = su ɻma cheltuie ɻlilor fixe pe pro ɻdus
p = pr ɻeț de vânzare un ɻitar
cv = chelt ɻuieli variabile pe uni ɻtatea de produs
mbv = mar ɻja brută față de chelt ɻuielile variabile pe unit ɻatea de produs.

b) Cifr ɻa de afacei crit ɻică (

Cif ɻra de afaceri crit ɻică reflectă vân ɻzările firmei pen ɻtru care pro ɻfitul este egal cu
z ɻero.

c) Gra ɻdul critic de utilizar ɻe al capacității de producți ɻe ( :

î ɻn care, reprez ɻintă capacita ɻtea maximă de produ ɻcție

d) Pe ɻrioada cr i ɻtică :
=

în care C ɻA/T reprezintă vân ɻzările medii pe unitat ɻea de timp ( ɻzi, lună, an)

22
CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ – ANALIZA PERFORMANȚELOR
PE BAZA RENTABILITĂȚII LA S.C. MOBEXPERT BĂNEASA
S.R.L.

3.1. ANALIZA ACTIVITĂȚI I SOCIETĂȚII
S.C. Mobexpert Băneasa S.R.L. este o societate comercială cu răspundere limitată
înființată cu respectarea prevederilor Legii nr.31/1990 privind societățile comerciale cu
modificările și completările ulterioare.
Societatea comercială s -a înființat în anul 2006 , având drept fundament experiența
și portofoliul generos al unei echipe inovatoare și entuziaste, specializată în mobilier la
comandă.
Datele de identificare ale societății Mobexpert Băneasa SRL sunt următ oarele:
 Denumire societate: S.C.MOBEXPERT BĂNEASA S.R.L .
 Sediul comercial: Municipiul București, Șoseaua București -Ploiești, 44C,
București, sector 1 ;
 Codul unic de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului: RO 18648430
 Număr de ordine în Registrul Co merțului : J40 /7509 /2006
 Capital social subscris vărsat : 4.000.100 RON
 Domeniul de activitate este Comerț cu amă nuntul al mobil ei, al articolelor de
iluminat ș i al ar ticolelor de uz casnic n.c.a., î n magazine specializate .(cod
CAEN: 4759 )
Mobexpert Băne asa este o societatea cu capital integral privat românesc, cu unic
asociat și cu răspundere limitată, ce -și desfășoară activitatea în Șoseaua București -Ploiești,
44 C, sector 1, municipiul București.
Capitalul social este de 4.000.100 de lei, d ivizat într -un număr de 400.010 acțiuni
cu valoare de 10 lei fiecare. Asociatul societății, este și administrator, având puteri depline
în ceea ce privește conducerea societății.
Principalul obiect de activitate, conform CAEN este 4759 – Come rț cu amănuntul
al mobilei, al articolelor de iluminat și al articolelor de uz casnic n.c.a., în magazine
specializate , activitate desfășurată la sediu.
Societatea și -a bazat activitatea, la început, pe producția de mobilier la comandă iar
ulterior, firma și -a extins activitatea prin producția de mobilier de birouri, mobilier pentru

23
magazine și unități de a limentație, cazare și livinguri, mobilier pentru copii, corpuri de
iluminat, covoare, decorațiuni etc.
Experiența, perseverența ș i dedicarea echipei Mobexpert Băneasa conduce la
realizarea pieselor de mobilier și corpurilor de iluminat unicate. Pentru că miciile detalii
fac diferența, societatea adaptează aceste elemente cerințelor fiecărui client, în așa fel încât
să îl reprezinte și să se încadreze perfect în spațiul în care urmează să fie amenajat.
Conducerea societății a căutat, în permanență, să modernizeze tehnologia și
echipamentele folosite în vederea creșterii productivității muncii, a calității produselor
fabri cate pecum și reducerea timpului de producție. Toate aceste demersuri au condus la
creșterea competitivității societății pe piața locală. Punctele forte ale societății sunt
calitatea superioară a produselor, prețul atractiv precum și condițiile avantajoase de livrare
și montare.
Societatea dispune de spații de depozitare, spații de producție, cât și de spații de
expunere , având sute de colaboratori fără de care activitatea sa nu ar fi progresat .
Spațiul destinat producției este compu s din două hale de producție însumând 1700
și 600 depozitare materii prime și produse finite.
Atitudinea pozitivă a conducerii firmei privind utilizarea continuă a unei tehnologii
moderne și implementarea unor proiecte de investi ții în vederea creșterii productivității
muncii, a calității produselor fabricate, precum și reducerea timpului de producție, au
condus la creșterea competitivității firmei pe piața națională.
Centrul de producție este dotat cu utilaje destinat e prelucrării lemnului, mașini de
rindeluit, ferăstraie cu pânze circulare și mese de lucru, mașini de găurit, banzic, mașini de
frezat, prese, mașini de șlefuit, compresoare și capsatoare pneumatice.
Cel mai vechi utilaj este din 2010 și cel mai nou util aj este din 2017. Utilajele sunt:
motostivuitor de descărcare a masei lemnoase și pal și patru autoutilitare de 3.5 to prin care
este distribuită marfa către clientul final.
Societatea pune la dispoziție o gamă variată de produse către diverși parteneri din
întreaga țară dar și către persoane fizice, executând elemente de mobilier și corpuri de
iluminat în funcție de cererile clientului.
Toată mobila tapițată expusă se face pe comandă, iar clientul are posibilitatea de a
își alege materialele, dimensiunile și culorile. Clienții beneficiază și de consultanță
gratuită, livrare și montaj gratuit.
Oferta de produse a societății Mobexpert Băneasa reprezintă cantitatea maximă
dintr -un articol de mobilier pe care societatea este dispusă să o vândă clienților săi.

24
Gama de produse comercializate la societatea analizată este alcătuită din:
– Mobilier de dormitor: paturi, dulapuri, noptiere, comode, oglinzi;
– Mobilier de living: colecții living, living apartament, biblioteci, etajere,
comode, co nsole, polițe, holuri, cuiere, șeminee;
– Mobilier dining: colecții dining, dining apartament, baruri, scaune dining,
scaune bar, bufete, vitrine, măsuțe;
– Mobilier bucătărie: bucătării complete, scaune, mese, baterii și coșuri de
bucătărie, colțare și banche te;
– Mobilier baie: colecții baie, mobilier baie, lavoare, vase de toaletă și bideuri,
cabine și sisteme de duș, căzi, baterii, paravane, oglinzi, accesorii;
– Mobilier de birou: birouri și scaune operaționale, manageriale și pentru acasă,
mobili er pentru dep ozitare, accesorii;
– Corpuri de iluminat: lustre, pendule, plafoniere, aplice, veioze, lampadare,
abajururi, lămpi etc.
Prețurile variază în funcție de calitate și model. În principal produsele oferite nu se
adresează unui segment de piață bine definit, ga ma de mobilier fiind foarte variată.
Magazinele Mobexpert sunt printre puținele magazine din țara noastră une se pot găsi
modele pentru toate preferințele.
Produsele de mobilier oferite de S.C. Mobexpert Băneasa S.R.L, prezentate în Anexa
1, înt runesc următoarele caracteristici:
– gama de produse de mobilier este diversificată și prezintă o pondere importantă în
totalul vânzărilor.
– materialul lemnos folosit în principal la realizarea mobilierului este format din esențe
de fag , precum și plăci de pal furniruit cu stejar, fag, rășinoase etc.
– finisajul produselor de mobilier este divers;
– sunt folosite și alte materiale precum: stofă, vată siliconată, poliuretan, plasă de arcuri
etc.
S.C. Mobexpert Băneasa S.R.L. face cunoscută oferta pro duselor sale pe piața
locală prin intermediul expozițiilor deschise chiar în incinta societății și în magazinele de
desfacere de specialitate.
Produsele oferite de catre societate trebuie să ofere anumite beneficii clientului și
de aceea socie tatea a realizat studii prin care să afle nevoile sau preferințele clienților și să
poată adapta produsele la aceste nevoi.

25
Structura organizatorică ierarhică și funcțională este sintetizată în organigrama
societății ( Anexa 2) și totalize ază în anul 2017 un număr de 174 persoane din care 4 5 cu
studii superioare și 129 cu studii medii, cu funcții și calificări corespunzătoare, definite în
fișa postului. Condițiile de muncă sunt normale, angajații beneficiază de: apă, cantină,
cafea, echipam ente de protecție și loc pentru fumat1.
Instruirea personalului se face prin programe interne de training care asigură
fiecărui angajat cel mai bun program de dezvoltare personalizat, antrenarea personalului
realizându -se prin diferite moduri și anume:
– concursurile „Angajatul lunii”,
– o revistă internă pentru angajați
– organizarea frecventă a evenimentelor interne.
Structura organizațională se referă la modul în care este stabilită autoritatea pe linie
verticală. Astfel o activitat e poate fi demarată doar cu acordul persoanelor autorizate.
Alături de autoritate este des întâlnit conceptul de delegare de autoritate – organul
de conducere având în subordine diverse activități de importanță diferită, deleagă o
anumită persoană pentru a se ocupa de o anumită problemă.
Deciziile în S.C. Mobexpert Băneasa S.R.L. . se iau de către directorul societății
care este și administratorul societății conform Statutului societății. Societatea are
următoarele compartimente: TESA, vânzări și producți e (anexa 2)
Societatea are o persoană angajată însărcinată cu evidența contabilă primară.
Lucrările de închiderere a lunilor, de întocmire a declarațiilor fiscale, de închidere a
exercițiului financiar și întocmire situații financiare sunt ef ectuate de către o firmă de
contabilitate. De asemenea, tot firma de contabilitate se ocupă și de partea de Resurse
Umane, întocmind toate actele necesare pentru dosarele de personal și reprezentând
societatea în relațiile cu Inspectoratul Teritorial de Mu ncă.
Salariații se subordonează directorului de societate, iar muncitorii din producție se
subordonează și șefului de producție.
Drepturile și obligațiile salariațiilor sunt specificate în contractele individuale de
muncă, în Regulamentul de O rdine Interioară și în Contractul Colectiv de Muncă.
La data de 31.12.2017 societatea a înregistrat un număr mediu de 174 salariați,
înregistrând o creștere cu 1 angajat față de anul 2016 și cu 8 persoane salariate față de anul
2015.

1 Documente interne ale societății

26
Tabel 3 .1. Număr salariați/ an
An Salariați
2015 166
2016 173
2017 174
Sursă – prelucrare proprie a datelor de la firmă

Figura 3 .1. Evoluția numărului de salariați în perioada 2015 -2017

Pentru perioada 2015 -2017, evoluția numărului de salariaț i pe categorii de personal
a fost următoarea:

Tabel 3.2.Evoluția numărului de salariați pe categorii în intervalul 2015 -2017
Categorie personal 2015 2016 2017
Conducere administrativă 2 2 2
Personal TESA 18 18 18
Departament vânzări: 26 28 27
a) lucrător comercial 18 18 18
b) vânzător 5 6 5
c) șofer 3 4 4
Producție: 120 125 127
a) tâmplar 27 29 28
b) tapițer 35 34 35
c) muncitor necalificat 44 49 51
d) mecanic utilaj 14 13 13
Total salariați 166 173 174
162164166168170172174
2015 2016 2017166 173 174

27

Sursă – date preluate de la societate

În cadru l societății analizate, lucrează 121 bărbați și 53 femei. Structura
personalului societății Mobexpert Băneasa este reprezent ată grafic cu ajutorul figurii 3 .2,
de mai jos:
Figura 3 .2. Structura personalului pe grupe de vârstă și sex

Sursă – prelucrare pr opie a datelor de la S.C. Mobexpert Băneasa S.R.L.

Evoluția numărului de salariați evidențiază fluctuații nesemnificative, fapt ce
denotă stabilitate și a tașament față de firmă. ( fig. 3 .2.).
Pregătirea profesională a celor 174 angajați este împărțită astf el: 18 economiști, 18
lucrători comerciali, 5 vânzători , 4 șoferi, 28 tâmplari, 35 tapițeri, 51 muncitor i necalificați
(studii medii), 13 mecanici utilaj. Această pregătire profesio nală este reflectată în figura
3.3., de mai jos:

020406080100120140
2015 2016 2017Personal Tesa
Departament vânzări
Producție
0 20 40 60 80 10020 – 30 ani30 – 40 ani40 – 50 ani
65 51 11
25 17 5

28
Figura 3 .3. Structura pr egătirii profesionale

Sursă – prelucrare proprie a datelor de la societate

Structura salariaților, pe grupe de salarii brute, la societatea analizată este
reprezentată grafic cu ajutorul figurii 3 .4, astfel:
– Până la 2000 lei: 35 .1% ; între 2001 -2200 lei: 11.9% ; între 2201 -2400 lei: 18.8%;
între 2401 -2600 lei: 18.2% ; între 2601 -3000 lei: 3.8% ; între 3001 -4000 lei: 1.2% ; între
4001 -4500 lei: 0.6%; între 4501 -4700 lei: 0.3% ; peste 4700 lei: 0.4%, conform figurii
următoare :
Figura 3 .4. Structura salariaților pe grupe de salarii brute

Sursă – prelucrare propie a datelor de la S.C. Mobexpert Băneasa S.R.L.

Așa cum putem observa din figura de mai sus, ponderea cea mai mare (35.1%) o
deține personalul al cărui salariu brut este de până la 2000 lei (muncitorii direct
productivi).
EconomistLucrător comercialVânzătorȘofer TâmplarTapițer Muncitor necalificatMecanic utilaj
18 18 5 4 28 35 51 13
35.10%
11.90% 18.80% 1.20% 3.80% 1.20% 0.60% 0.40% 0.40%
până la 2000 lei
între 2001-2200 lei
între 2201-2400 lei
între 2401-2600 lei
între 2601-3000 lei
între 3001-4000 lei
între 4001-4500 lei
între 4501-4700 lei

29
Pentru a -și atige obiectivele economice Mobexpert Băneasa a decis alocarea de
fonduri pentru:
– perfecționarea continuă a calificării salariaților;
– organizarea științifică a muncii. (în acest sco p, societatea a respectat normele de
încadrare în munca și a normativelor de personal);
– creșterea nivelului de pregătire al personalului angajat prin efectuarea de cursuri de
pregătire organizate de societate, pentru a face cunoscute angajaților noile ceri nțe ale
domeniului.
Toate aceste obiective au ca efect reducerea cheltuielilor, sporirea rezultatelor, deci
ridicarea eficienței economice în ansamblul ei .
Analiza mediului extern al societății
Clien ții produselor Mobexpert Băneasa sunt persoane ce pun accentul pe confort și
relaxare, dar în aceeași măsură și pe sănătatea lor și tot ceea ce îi poate ajuta la întreținerea
acesteia.
De asemenea clienții societății mai pot fi și persoane cu un simț estetic bine
dezvoltat ce își doresc în casa lor sau la locul de muncă, o piesă de mobilier de un design
mai deosebit.
Dimensiunile și dinamica ofertei de pe piață a unui anumit bun sunt rezultatul
comportamentului economic al producătorilor. Societatea are o gamă foarte variată de
clienți, în funcție de fiecare gamă de mobilier.
Mobilierul de casă este cumpărat în special de persoanele fizice direct din fabrică,
sau de la distribuitorii autorizați, dar și de marile companii hoteliere.
Mobilierul de birou este produs în special pe ntru export, 40% din acesta fiind
vândut anul trecut în România, Republica Moldova, iar 20% în Olanda și Belgia.
Mobilierul de birou este apreciat și de clienții din interiorul țării cum ar fi prestigioase
societăți bancare și alte firme care intermediază afaceri cu mobilă.
Principalul atuu al societății este rețeaua de distribuție, care face posibilă prezența
mobilierului firmei în principalele orașe din țară .
Nonconsumatorii absoluți se încadrează în categoria persoanelor cu vârstă sub 18
ani, persoane ce nu au un venit fix și persoanele neinteresate de acest produs, cărora li se
pare total inutil să faca o asemenea achiziție.
Mobexpert Băneasa S.R.L. folosește o varietate de resurse materiale procurate atât
de pe piața internă c ât și de pe piața externă. Cele mai importante materii prime directe
sunt:

30
– scheletele din lemn pentru scaune și pal;
– structuri metalice pentru scaune
– prefabricate pentru canapele;
– alte componente metalice pentru scaune;
– piele pentru canapele și fotolii i mportate;
– stofă pentru canapele etc.
Furnizorii societății sunt atât din țară – producători de cherestea, burete, poliuretan
cât și din spațiul Uniunii Europene – stofă.
Societatea folosește multe resurse secundare cum ar fi:
– energia electrică furnizată de Electrica SA;
– energia termică furnizată de Distrigaz SA;
– combustibili furnizați de Mol Romania, Petrom, etc;
– apa furnizată de Compania Apa RA etc.
Firma are contracte încheiate cu toți acești furnizori de materii prime și încea rcă să
mențină relații cordiale cu aceștia. Cheia relațiilor cu furnizorii o prezintă seriozitatea și
promptitudinea.
Transportul materiilor prime, materialelor, și al produselor finite se face atât cu
ajutorul mijloacelor de transport proprii societății c ât și cu ajutorul unor furnizori de
transport internaționali cum ar fi: Eurotrans, Romtrans, Damar Speed etc.
Mobexpert Băneasa a achiziționat un impresionant parc auto format din 20 de
autoutilitare folosite pentru transportul mărfii de la magazine și de pozite către clienți și 4
autotrenuri care sunt folosite atât pentru transportul mărfii între subunitățile grupului cât și
pentru transportul materiilor prime și materialelor de la furnizori la fabricile firmei.
Montajul – cei mai mulți dintre clienții soc ietății solicită serviciul de montaj
personalului unității. Aceștia oferă firmei încrederea indiferent de statutul pe care îl au,
bazîndu -se pe abilitățile tehnice ale echipei de asamblare dobândite pe parcursul anilor de
experiență. Serviciul de montaj m obile se execută pentru orice produs de mobilier,
indiferent de destinația acestuia.
Concurenții. Pentru analiza poziției concurențiale a S.C. Mobexpert Băneasa
S.R.L. s -au folosit factorii cheie ai succesului, conform tabelului următor:

31
Tabel 3 .3. Analiza poziției concurențiale prin intermediul factorilor cheie ai succesului
Nr.crt Factorii cheie ai
succesului Nota
acordata
DOINA N Nota
acordata
Mobexpert Nota
acordata
Casa Rusu Nota
acordata
Elvila
1 Utilizarea la maxim a
capacității de producție
pentru reducerea
costurilor 3 5 3
1
2 Potofoliu diversificat 4 4 4 2
3 Campanii publicitare 4 5 3 2
4 Rețea de distibuție
dezvoltată 3 5 3 3
5 Resurse umane 3 4 4 3
6 Management 3 4 4 2
7 Fidelizarea clienților 3 5 4 2
8 Tehnologia de
fabricație 4 5 3 3
*Valorile sunt orientative pentru ilustrarea calculelor.

Aceste valori susțin faptul că Mobexpert ocupă prima poziție pe piața mobilei,
urmată de Casa Rusu, DOINA N și Elvila.
Mobexpert este lider de piață, observându -se pozi țiile factorilor cheie în diagrama
prezentată. Această companie are ca avantaje concurențiale: utilizarea la maxim a
capacității de producție pentru reducerea costurilor, campanii publicitare, rețea de
distribuție dezvoltată, fidelizarea clienților, tehnol ogia de fabricație. Îmbunătățiri se pot
realiza în privința portofoliului, resurselor umane și managementului.
Casa Rusu ocupă poziția numărul doi pe piață, are ca avantaje concurențiale
portofoliul, resursele umane, managementul și imaginea firmei și trebuie să își îndrepte
atenția către creșterea vânzărilor pentru a utiliza la maxim capacitatea de producție,
campanii publicitare mai atractive, dezvoltarea rețelei de distribuție și realizarea de
investiții în tehnlogia de fabricație.
Marketingul modern reprezintă mai mult decât simpla distribuție a bunurilor de la
producător la consumator. El conține toate etapele cuprinse între realizarea produsului și
eventuala sa vânzare. Una dintre aceste etape este promovarea.

32
În cadrul conceptului de promovare în marketing, promovarea vânzărilor câștigă
tot mai mult teren și ocupă un loc din ce în ce mai important, pe măsura accentuării
concurenței pe piață. În acest sens, obiectivele promovării vânzărilor sunt :
– creșterea canti tăților achiziționate la fiecare cumpărare de către client ;
– creșterea frecvenței cumpărărilor;
– creșterea fidelității cumpărătorilor ocazionali;
– câștigarea de noi cumpărători.
Firma analizată este o firmă modernă, iar promovarea ocupă un loc i mportant în
departamentul de cercetare – dezvoltare, asigurând prosperitate și renume. Anual societatea
alocă o sumă considerabilă publicității, întrucât reprezintă un proces de informare indirectă
incitativ, nominativ și rentabil.
Ca instrume nt de marketing, reclama se folosește în cadrul firmei pentru:
– comunicarea unor informații despre produsele noastre și anume despre sortimentele de
mobilă;
– pentru a stimula alegerea pentru un produs de către noi segmente de consumatori
(persoane fizice și juridice);
– creșterea cererii pentru mobilă;
– eliminarea reclamei concurentelor.
Ca tehnică de promovare, reclama pentru S.C. Mobexpert Băneasa SRL are
anumite avantaje:
– cost mic, având în vedere că mesajul ajunge la milioane de oameni chiar dac ă se
cheltuiesc sume mari pentru realizarea și difuzarea lui;
– ușurința repetării necesară pentru a face mai facilă realizarea și difuzarea lui;
– permite un grad mare de flexibilitate și creativitate comparativ cu alte mijloace
promoționale.
Societatea își prezintă produsele și în mediul online, beneficiind de o publicitate
sporită. O parte din produsele oferite cât și ofertele promoționale sunt afișate pe pagina de
internet https://mobexpert.ro/ .
Piața pe care acționează societatea este cea națională și internațională , tendința de
evoluție a acesteia fiind în extindere.

33
3.2. ANALIZA PRINCIPALILOR INDIC ATORI ECONOMICO –
FINANCIARI (2015 -2017 )

Principalii indicatori economico -financiari ai S.C. Mobexpert Băneasa S.R.L în
perioada 2015 -2017 au fost sintetizați în tabelul 3.4, după cum urmează:

Tabel 3.4. Principalii indic atori economico -financiari, 2015 -2017 (lei)
Indicatori 2015 2016 2017
Indicatori din bilanț:
– Active imobilizate
1.114. 342
1.297.561
1.039.363
– Active circulante 31.892.234 16.313.459 22.013.256
TOTAL (1+2) 33.006.576 17.611.020 23.052.619
Capitaluri proprii 29.045.655 13.735.144 15.448.590
Datorii totale (3+4): 5.102.208 5.751.424 9.400.742
– datorii pe termen sc urt
5.102.208
5.751.424
9.400.742
– datorii pe termen lung 0 0 0
Rezultate financiare:
-Profit 9.444.681 10.443.631 12.234.300
-Pierdere 0 0 0
Cifra de afaceri 86.380.934 94.778.889 104.991.493
Sursă – www. mfinante.ro

Din tabelul de mai sus se poate observa că atât activele imobilizate cât și cele
circulante au înregistrat o scăderi importante , de la 1.114.342 lei în anul 2015 la 1.039.363
lei în anul 2017 pentru activele imobilizate și de la 31.892.234 lei în anul de referință la
22.013.256 lei la încheierea perioadei de analiză. Această evoluție este reprezentată grafic
în figura 3 .5.

34
Figura 3 .5. Evoluția activel or societății în intervalul 2015 -2017

Sursă – prelucrare proprie a datelor de la firm ă

Capitalurile propr ii au scăzut de asemenea în intervalul 2015 -2017 de la 29.045.655
lei la 15.448.590 lei, evoluția lor fiind reprezentată grafic mai jos:

Figura 3 .6. Evoluția capitalurilor proprii în perioada 2013 -2017

Sursă – prelucrare proprie a datelor de la firmă

În peri oada de analiză, între anii 2015 -2017 se observă că datoriile totale aproape
s-au dublat ( de la 5.102.208 lei în anul de referință la 9.400.742 lei la sfârșitul intervalului)
concomitent cu creșterea datoriilor pe termen scur t care înregistrează aceeași evoluție
ascendentă.

05000000100000001500000020000000250000003000000035000000
2015 2016 2017Active imobilizate
Active circulante
Activ total
05000000100000001500000020000000250000003000000035000000
2015 2016 2017Capitaluri proprii

35
Figura 3 .7. Evoluția datoriilor la niv elul societății, între anii 2015 -2017

Sursă – prelucrare proprie a datelor de la firmă

Cifra de afaceri este indicatorul care a crescut pe toată perioada de anal iză, în tre
anii 2015 -2017, ceea ce indică faptul că producția vândută a crescut.
Producătorul, pentru a câștiga mai mult, va cauta să -și sporească capacitatea de
producție. Dacă nu există cerere pentru un produs și nu se folosește integral capa citatea de
care dispune, atunci va proceda la modificarea în structura producției in conformitate cu
cererea.
Din analiza evoluției cifrei de afaceri se observă că societatea reușește să -și
mențină cota de piață și chiar să câștige noi clienți.

Figur a 3.8. Evoluția ci frei de afaceri în perioada 2015 -2017

Sursă – prelucrare proprie a datelor de la firmă
010000002000000300000040000005000000600000070000008000000900000010000000
2015 2016 2017Datorii pe termen scurt
Datorii totale
020000000400000006000000080000000100000000120000000
2015 2016 2017Cifra de afaceri

36
3.3. ANALIZA PERFORMANȚELOR PE BAZA RENTABILITĂȚII
Pentru a calcula ratele de rentabilitate la S.C. Mobexpert Băneasa S.R.L. vom
utiliza date din contul de profit și perdere (anexa 3) pe anii 2015, 2016, 2017 sintetizați în
tabelul 3.5:
Tabel 3.5. Date din CPP , 2015 -2017
Nr.
crt. Indicatori 2015 2016 2017 Indici
2017/2015
(%)
1. Cifra de afaceri – lei 86.380.934 94.778.889 104.991.493 121,54
2. Cheltuieli totale aferente
cifrei de afaceri – lei 77.436.011 84.770.259 92.985.709 120,08
3. Rezultatul aferent CA (Pr) –
lei 9.444.681 10.443.631 12.234.300 129,54
4. Rata rentabilității
comerciale (%) – 10,93 11,02 11,65 106,59
5. Rata rentabi lității
resurselor consumate (%)
– 12,20 12,32 13,16
107,87
Sursă – www.mfinante.ro
Pentru a calcu la indicii de creștere 2017/2015 pe baza indicatorilor din bilanț, am
procedat astfel:
a) Cifră de afaceri :
121,54%

b) Cheltuieli totale aferente cifrei de afaceri :
120,08%

c) Rezultatul aferent CA (Pr) :
129,54%

Figura 3.9 . Evoluț ia indicatorilor din CPP, 2015 -2017

Sursă – creat de autor 020000000400000006000000080000000100000000120000000
2015 2016 2017
Cifra de afaceri Cheltuieli totale aferente CA Rezultat aferent CA (Pr)

37
Se remarcă trendul ascendent, concretizat în creșterea cifrei de afaceri cu 21,54 %
în anul 201 7 față de anul de referință 2015, a cheltuielilor totale aferente cifrei de afaceri
cu 20,08% și a rezultatului aferent cifrei de afaceri cu 29,54%.
Rata rentabilităț ii comerciale calculată în perioada de analiză (anii 2015 -2017 ) este
dată de formula :

Astfel:

= 10,93%

= 11,02%

= 11,65%

Evoluția ratei rentabilității comerciale în anul 2017 față de anul 2015 este calculată
astfel:

106,59 %
S-a înregistrat o creș tere cu 6,59 % a ratei rentabilității comerciale ceea ce
demonstrează preocuparea societății pentru îmbunătățirea eficienței activității comerciale și
controlul mai riguros al costurilor.
Rata rentabilităț ii resurselor consumate calculată în perioada de a naliză (anii 2015 –
2017) este dată de formula :

Astfel:

= 12,20%

= 12,32%

= 13,16%

38
Evoluția ratei rentabilității resurselor consumate în anul 2017 față de anul 2015 este
calculată astfel:

107,87 %
Datele de mai sus evidențiază trendul ascendent al ratei rentabilității resurselor
consumate, care a înregistrat u n spor de 7,87% în anul curent (2017 ) față de anul de
referință (2015 ).
Pentru analiza ratei rentabilității economice se utilizează indicatorii din tabelul
următor:
Tabelul 3.6. Indicatorii rentabilității economice
Nr.
crt. Indicatori 2015 2016 2017 Indici
2017/2015
(%)
1. Rezultatul exploat ării (lei) – Re 5.957.311 1.884.199 3.777.388 63,41
2. Active totale (lei) – At 33.006.576 17.611.020 23.052.613 69,84
3. Rata rentabilității economice
(%) – 18,05 10,70 16,39 90,80
Sursă – www.mfinante.ro

Pentru a calcu la indicii de creștere 2017/2015 pe baza indicatorilor din bilanț, am
procedat astfel:
a) Rezultatul exploatării:
63,41 %

b) Active totale :
%

Figura 3. 10. Evoluția indicatorilor rentabilității economice , 2015 -2017

Sursă – creat de autor 05000000100000001500000020000000250000003000000035000000
2015 2016 2017
Rezultatul exploatării Active totale

39
Se remarcă trendul descendent , concretizat în scăderea rezultatului exploatării cu
36,59 % în anul 201 7 față de anul de re ferință 2015 și a activelor totale cu 29,54%.
Rata rentabilității economice calculată în perioada de analiză (anii 2015 -2017 ) este
dată de formula :

Astfel:

= 18,05 %

= 10,70 %

= 16,39 %

Evoluția ratei rentabilității economice în anul 2017 față de anul 2015 este calculată
astfel:

90,80 %
Calculul ratei rentabilități i financiare a capitalurilor proprii este prezentat în tabelul
de mai jos.
Tabelul 3 .7. Indicatorii rentabilit ății financiare
Nr.
crt. Indicatori
2015
2016

2017 Indici
2017/2015
(%)

1. Rezultatul net al
exercițiului – Pn
1.416.423
3.285.490
4.987.325
352,19
2. Capitaluri pr oprii – Kp 29.045.655 13.735.144 15.448.590 53,19
3. Rata rentabilității
financiare (%)
Sursă – prelucrare proprie a datelor de la societate

Pentru a calcu la indicii de creștere 2017/2015 pe baza indicatorilor din bila nț, am
procedat astfel:
a) Rezultatul net al exercițiului:
352,19 %

40
b) Capitaluri proprii :
%

Figura 3.11 . Evoluția indicatorilor rentabilității financiare, 2015 -2017

Sursă – creat de autor

Se remarcă trendul ascendent , concretizat în creșterea rezultatului net al exercițiului
cu 252,19 % în anul 201 7 față de anul de referință 2015 concomitent cu scădere a
capitalurilor proprii cu 46,81 %.
Rata rentabilității financiare a capitalurilor proprii calculată în perioada de an aliză
(anii 2015 -2017 ) este dată de formula :

Astfel:

= 4,88 %

= 23,92 %

= 32,98 %

Trendul ascendent al ratei rentabilității financiare a capitalului propriu, a înregistrat
un procent de 32,98% în anul 2017 față de anul 2015 cân d acesta a fost doar de 4,88%.

05000000100000001500000020000000250000003000000035000000
2015 2016 2017
Rezultatul net al exercițiului Capitaluri proprii

41
CONCLUZII

Analiza situațiilor financiare, oferă un ansamblu de concepte, tehnici și metode care
permit tratarea informațiilor interne și externe, interpretarea acestora, formarea unor idei,
aprecierea activităților întreprinderii în vederea formulării unei idei, unei opinii, unei
recomandări pertinente privind evoluția acesteia, nivelul și calitatea performațelor, gradul
de risc într -un mediu concurențial extrem de dinamic.
Informațiile privind performanța unei între prinderi cu referire la profitabilitatea
acesteia, sunt utile în luarea deciziilor legate de evaluarea modificărilor potențiale ale
resurselor economice pe care le va putea obține în viitor întreprinderea. Astfel, informațiile
despre variabilitatea perform anțelor sunt importante și utile dacă se dorește anticiparea
capacității unității de a genera fluxuri de lichidități cu resursele pe care le deține deja, dar
și pentru formarea unui raționament privitor la eficiența cu care aceasta poate utiliza noi
resurs e.
Societatea pe care am ale s-o pentru analiză în această lucrare este
S.C.MOBEXPERT BĂNEASA S.R.L., societate care are ca obiect principal de activitate
fabricarea mobilei.
În urma efectuării unei analize detaliate asupra Contului de Profit și Pierdere am
putut constata următoarele:
– activele imobilizate cât și cele circulante au înregistrat o scăderi importante , de la
1.114.342 lei în anul 2015 la 1.039.363 lei în anul 2017 pentru activele imobilizate
și de la 31.892.234 lei în anul de referință la 22.013.256 lei la încheierea perioadei
de analiză.
– capitalurile proprii au sc ăzut de asemenea în intervalul 2015 -2017 de la 29.045.655
lei la 15.448.590 lei .
– datoriile totale aproape s -au dublat ( de la 5.102.208 lei în anul de referință la
9.400.742 lei la sfârșitul intervalului) concomitent cu creșterea datoriilor pe termen
scurt care înregistrează aceeași evoluție ascendentă.
– cifra de afaceri este indicatorul care a crescut pe toată perioada de analiză, între anii
2015 -2017, ceea ce indică faptul că producția vândută a crescut.
– s-a înregistrat o creștere cu 6,59 % a ratei rentabilit ății comerciale ceea ce
demonstrează preocuparea societății pentru îmbunătățirea eficienței activității
comerciale și controlul mai riguros al costurilor.

42
– trendul ascendent al ratei rentabilității resurselor consumate, care a înregistrat un
spor de 7,87% î n anul curent (2017) față de anul de referință (2015).
– trendul descendent, concretizat în scăderea rezultatului exploatării cu 36,59 % în
anul 2017 față de anul de referință 2015 și a activelor totale cu 29,54%.
– trendul ascendent, concretizat în creșterea rezultatului net al exercițiului cu 252,19
% în anul 2017 față d e anul de referință 2015 concomitent cu scăderea capitalurilor
proprii cu 46,81 %.
– trendul crescător al ratei rentabilității financiare a capitalului propriu, a înregistrat
un procent de 32,98% în anul 2017 față de anul 2015 când acesta a fost doar de
4,88%.

43
BIBLIOGRAFIE

1. Achim, M. V., Analiză economico -financiară , Editura Risoprint, Cluj -Napoca, 2009
2. Avare, Ph., Legros, G., Lemonnier P., Gestiune și analiză financiară , Ediția în limba
română coordonată de: Niculescu Maria și Burlaud Alain, Editura Economică,
București, 2002
3. Bătrâncea, I., Analiza trezoreriei entității economice. Modelare. Echilibru. Eficiență.
Previziune , Editura Risoprint, Cluj -Napoca, 2008
4. Bătrâncea, I., Bătrâncea, L.M., Borlea, S., N., Analiza financiară a entității economice ,
Editura Risoprint, Cluj -Napoca, 2007
5. Bordeianu, G. D., Analiza poziției financiare a performanțelor întreprinderii , Editura
Tehnopress, Iași, 2009
6. Brezeanu, P. (coord.), Boștinaru, A., Prăjișteanu, B., Diagnostic financiar. Instrumente
de analiză financiară , Editura Economică, București, 2003
7. Buglea Al., Analiza situației financiare a întreprinderii, Editura Mirton, Timișoara,
2004
8. Bușe, L., Analiza economico – financiară , Editura Economică, București, 2005
9. Colasse, B., Analiza financiară a întreprinderii , traducere N. Tabără, Editura
TipoMol dova, Iași 2009
10. Contablitate – Prezentarea situațiilor financiare, Editura CECCAR, București, 2004
11. Coteanu, I. ș.a., DEX. Dicționarul explicativ al limbii române , Editura Univers
Enciclopedic, București,1998
12. Dumbravă, M., Analiza performanțelor firmei: met ode și modele, Editura Economică,
București, 2010
13. Georgescu, N., Analiza bilanțului contabil , Editura Economică, București, 1999
14. Gheorghiu, Al., Analiza economico -financiară la nivel microeconomic , Editura
Economică, București, 2004
15. Ișfănescu, I., Robu, V., Hristea, A.M., Vasilescu, C., Analiza economico -financiară ,
Editura ASE, București, 2003
16. Mironiuc, M., Fundamentele științifice ale gestiunii financiar -contabile a
întreprinderii , Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2009
17. Mironiuc, M., Analiza economico – financiară. Performanță, poziție financiară, risc ,
Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași , 2009

44
18. Moroșan, I., Analiza economico – financiară: probleme rezolvate , Editura Fundației
”România de Mâine”, Bu curești, 2004
19. Nica, Panaite, Ifrimescu, Aurelian, “Management -Concepte și Aplicații”, Editura
SedcomLibris, Iași, 2004, p. 55
20. Niculescu, M., Diagnostic financia r, vol. 2, Editura. Economică, București, 2005
21. Niculescu, M., Diagnostic global strategic , Edit ura Economică, București, 1997
22. Păvăloaia, W., Paraschivescu, M., D., Olaru, G.D., Radu, F., Analiză financiară. Studii
de caz, Editura Tehnopress, Iași, 2006
23. Petrescu, S., Analiză și diagnostic financiar – contabil: ghid teoretico – aplicativ ,
Editura CEC CAR, București, 2010
24. Petrescu, S., Diagnostic economic – financiar. Metodologie. Studii de caz , Editura
SedcomLibris, Iași, 2004
25. Rusu, C., Diagnostic economico -financiar , volumul I, Editura Economică, București,
2006
26. Sârbu, C., Analiza econimico -financiară . Suport de curs , Universitatea Danubius,
Galați,
27. Siminică, M., Diagnosticul financiar al firmei , Editura Universitaria, Craiova, 2008
28. Spătaru L., Analiza economico –financiară. Instrument al managementului
întreprinderilor Editura Economică, București, 20 04
29. Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS), Ediția a III a, Editura
CECCAR, București, 2007
30. Țole, M., Analiza economico – financiară: Metode, tehnici și studii de caz ,Editura
Universitară, București, 2004
31. *** Dicționar de economie, Ediția a II -a, Ed. Economică, București, 2001