INTRODUCERE…………………………………………………………………………pag.6 ISTORIC…………………………………………………………………………… …… pag.6 Istoria apariției primului câine…………………………………………………… ………… [610947]

1
UNIVERSITATEA “SPIRU HARET ” BUCUREȘTI
FACULTATEA MEDICIN Ă VETERINAR Ă

LUCRARE DE LICENȚĂ
DISERTAȚIE
DIPLOMĂ

Coordonator știintific,
Prof. Monica P ârvu

Student: [anonimizat]
2020

2

3

4
CUPRINS
INTRODUCERE…………………………………………………………………………pag.6
ISTORIC…………………………………………………………………………… …… pag.6
Istoria apariției primului câine…………………………………………………… ……… pag.6
Rasele moderne au origini antice?……………………. ……………………………………….. …………. pag.10
Cap.1 – STUDIU BIOLOGIC…………………… ……………………………………… pag.12
1.1 Istoria apariției primului câine din rasa Ciobănesc German…………… …………. pag.12
1.2 Nașterea câinelui Ciobanesc German – cu pedigree……………………………… …pag.13
1.3 Evoluția Ciob ănescului German………………………………… ……………… …. pag.16
1.4 Evolutia rasei pana in anii 1930………………………………………………… …pag.17
Istoria moderna a rasei …………………………………………………………………… ..pag.18
Standard F.C.I – caracteristici ale rasei (raporturi, analize, corelatii) … ……… ………. .pag.24
Arta reproductiei Ciobănescului German…………………………………………… …. pag .35
Cap.3 – AFECȚIUNI FRECVENTE ALE CIOBĂNESCULUI GERMAN………… …. pag.39
2.1 Afectiuni musculo -sheletale (Dispazia)…………………………………………… …pag.3 9

PARTEA II – CONTRIBUȚII PROPRII
Cap. 5 – OBIECTIVELE STUDIULUI ………………………………………
Cap. 6 – LOCUL DE DESFAȘURARE A L CERCETĂRII …………………..
Cap. 7 – MATERIALE ȘI METODE ………………………………………..
7.1 Animale studiate …………………………………………………………………………
7.2 Metode folosite ……………………………………………………………………………..
Cap.8 REZULTATE ȘI DISCUTII ………………………………………… ……… .
CONCLUZII SI RECOMNADĂRI ………………………………… …………
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………… ………………
LISTA ABREVIERILOR………………………………………………….
LISTA FIGURILOR ………………………………………………………… ..
LISTA TABELELOR …………………………………………… …..

5

INTRODUCERE
ISTORIC
Câinele este posibil să fie primul animal domesticit din istoria oamenilor și cel mai folosit
pentru muncă, vânătoare și companie.
Câinele (Canis lupus familiaris ) este una dintre subspeciile lupului cenușiu , fiind
un mamifer carnivor din familia canidelor . De la apariția l or și până azi, câinii au suferit
numeroase trasformari. Omul a reușit să creeze sute de rase . Rasele cunoscute azi au fost
create de crescători profesioniști prin selecții riguroase, menite să conserve sau să accentueze
anumite caracteristici fiind utili oamenilor în cele mai variate domenii, în dezavantajul
scăderii rezistenței naturale
1.1 Istoria apariției primului câine
Primul membru al familiei câinilor preistorici , care ar putea fi i recunoscut ca un canin , a
apărut în urmă cu aproximativ 30 de milioane de ani. Cunoscut drept Cynodesmus, această
creatură mare de tip coiot a fost doar una dintre numeroasele încercări ale naturii de a cre ea
un canin de succes biologic.
Cinci milioane de ani mai târziu acești câini au deveint o fatalitate a sistemului evoluției.
Acești câini gigantici (de dimensiunile unui Grizlly) s -au stins cu mult inainte ca omul sa aibe
în vedere posibilitatea unei colaborări.
În urmă cu aproximativ un milion și jumătate de ani, un alt prototip canin interesant, Canis
dirus (lupul îngrozitor ), a apărut în regiunea ce avea să devină California de Sud.
Dupa studierea fosile lor din aceasta zona , pale ontologii au ajuns la concluzia ca acesti canini
au ajuns si ei la extinție datorita conflictelor si luptelor teritoriale cu tigrii din aceia și zona.
Nu exista nici o legatura clara intre câinele preistoric și membrii genului modern, cuno scut
sub numele de Canis. Membrii acestei clasificări includ câinele domestic (canis familiaris),
coiotul, șacalul, Cinele dingo și lupul (canis lupus).

6
Paleontologii cred că primele exemplare ai tipului Canis au apărut în urmă cu aproximativ un
milion de ani în urmă în Asia, Europa și America cam in aceasi perioada de timp.
În acel moment, toți se asemanau cu lupii. Exemplarele care trăiau în nord, in zonele reci,
erau mai mari și aveau o culoare mai deschisa f ața de rudele lor ce trăiau in zon a sudica si
care erau mai mici si de culoare galbenă .
Inițial, membrii Canis și oamenii au concurat pentru mâncare și chiar s -ar fii mânca t reciproc.
Pe măsură ce oamenii au evoluat si au început să trăiască în peșteri (acum aproximativ 30.000
de ani), atât omul, cât și lupul au început să vadă beneficiul instituirii unui armistițiu.
Oamenii au apreciat probabil modul în care câinii lupi comunicau intre ei, avertazand asupra
unui eventual pericol ,la rândul lor, câinii -lup s -au bucurat de hrana gratuita rezultata din
resturile expedițiilor de vânătoare ale omului.
În timpul revoluției neolitice (acum 6.000 de ani), comunitățile umane au ieșit din peșterile
lor și s-au stabilit de-a lungul râurilor . În loc să depindă exclusiv de vânătoare pentru
supraviețuire, omul a început să planteze culturi. Oamenii de știință cred că în această
perioadă, câinele -lup a devenit în cele din urmă un membru respectat și valoros al familiei
umane – devenind primul animal care a fost domesticit de om.
Astfel a fos t creată diviziunea evidentă dintre Canis Familiaris si Canis Lupus
Recent, folosind metoda AND -ului mitocondrial, s-a ajuns la ipoteza că lupii și câinii s -au
împărțit în specii diferite în urmă cu aprox .100.000 de ani .
Rezultatele cercetărilor pe baze genetice au dovedit ca istoria apariției si evoluției rasei
canine este la fel de complex ă ca cea a oamenilor alături de care au tr ăit intr-un parteneriat
continuu.

Fig.1 – Cainele -Alaturi -De-Omul -Preistoric

7
Existenta cea mai timpurie a unui câine poate fii confirmata cu14.000 de ani în urmă, în
Germania, (Bonn -Oberkassel ,) unde au fost găsite intr -un morm ânt, alătur ate, osemintele
unui câine si a unui om. Primul câine confirmat domesticit din China , a fost găsit în situl
Jiahu din neoliticul timpuriu (7000 -5800 î.e.n.) în provincia Henan.
Respectul, admirația și atașamentul omului față de câine este dovedit prin descoperirile
recent e ale unor morminte de câini.
Studii, despre înmormântări le câinilor, datate în perioada mezolitică târzie /neolitică timpurie
sugerează că, în unele cazuri, câinii au primit „statut de persoană” și au fost tratați în mod
egal cu semenii lor . Exemplu poate fii mormântul câinelui din cimitirul Shamanaka, ( Siberia)
datat în urmă cu ~ 6.200 de ani (î.e.n) . Câinele descoperit in acest site a avut parte de o
inmormântare similară cu a oamenilor descoperiți in acelasi cimitir .
În ultimii ani, noi săpături și colecții vechi din mai multe situri ale paleoliticului superior din
Europa și Eurasia au adus la lumina cranii canidice care par a avea unele aspecte legate de
câinii domestici, păstrând în același timp unele caracteristici asemănătoare cu lupii.
Cel mai vechi craniu de câine descoperit până în prezent este cel din Peștera Goyet, Belgia.

Fig.2 Craniu câine paleolitic din peștera Goyet – varianta europeana
Peștera Goyet (Belgia ), (36.000 de ani i.e.n Imaginea provine din arhivele Royal Belgian Institute of
Natural Sciences )

8
O descoperire de osebită a fost făcută după trei ani de studii avansate efectuate de către o
echipă de arheologi de la Max Planck Society for the Advancement of Science din Germania
în cooperare cu Saudi Commission for Tourism & National Heritage din Arabia Saudită.
Cercet ătorii, conduși de Dr. Maria Guagin, au analizat peste 1.400 de desene rupestre care
conțin mai mult de 7.000 de animale și susțin că au descoperit prima imagine din istorie care
infatișează câinii. Ar fi fost gravată pe piatră de gresie acum 8.000 de ani, conform celor
raportate în publicația Journal of Anthropological Archaeology.
„Este primul portret al unui om care merge la vânătoare cu câini “, a declarat Melinda Zeder,
specialist în arheozoologie la Muzeul de Istorie Naturală al Institutu lui Smithsonian din
Washington (SUA) .Cei 13 câini gravați ar putea fi din rasa Canaan, originară din Orientu l
Mijlociu, dupa spusele Angelei Perri, specialist în antropologie evolutivă, care a rămas
extrem de surprinsă de descoperire.

Fig.3 – Comparatia rasei Canaan (imagine sus) si figura cainelui desenat pe piatra (imagine jos)

9
Desenele găsite în deșertul arab sunt extraordinare, deoarece ar putea fi primele imagini
referitoare la câine, executate de om. Observate cu atenție, unele detalii par să indice chiar și
tipul de păr al câinilor si doi dintre aceștia au un detaliu foarte important: sunt reprezentați cu
lesă.

Fig. 4 – Pictura rupestre (Arabia ) – 8000 de an i in urma
1.2 Rasele moderne au origini antice ?
In urma studiilor efectuale cercetătorii au concluzionat că au existat variatii de înaltime si
greutate între exemplare în functie de zonele geografice în care au trait.
Dovada apariției variației de rasă s-a găsit în mai multe situri ale paleoliticului superior
European .
• Câinii de dimensiuni medii (cu înălțimi cuprinse între 45 și 60 cm) au fost identificați
în siturile din Orientul Apropiat (~ 15,500 -11,000 î.e.n).
• Câini de dimensiuni medii până la mari (înălțimi mai mari de 60 cm) au fost
identificați în Germania (Knieg rotte), Rusia (Eliseevichi I) și Ucraina (Mezin),
(17.000 -13.000 î.e.n).

10
• Câini mici (înălțimi sub 45 cm) au fost identificați în Germania (Oberkassel,
Teufelsbrucke și Oelknitz), Elveția (Hauterive -Champreveyres), Franța (Saint –
Thibaud -de-Couz, Pont d'Amb on) și Spania (Erralia) (~ 15.000 -12.300 î.e.n)
Aceasta varia ție de dimensiune și greutate este o dovada a proceselor de domesticire .
În plus aceste exemplare aveau diferite proporții ale membrelor, ale corpului și ale craniului .
Acest lucru s -ar putea explica prin faptul ca popula țiile de oamnei ș câini la inceput s -au
dezvoltat in spa ții geografice i zolate. Odata cu evolu ția oamenilor și inceperea migra ției
câinii s -au răspandit cu aceștia, iar acest fapt, spun cercetătorii, a dus la amestecul genetic al
populați ei canine.
Când rasele de câini au început să se dezvolte activ în urmă cu aproximativ 500 de ani, s-a
pornit de la o baza genetica destul de omeogenă.
Savanții sunt de accord insă că majoritatea raselor de câini pe care l e vedem astăzi sunt
dezvoltări recente .
Odat ă cu apariția cluburilor canine, reproducerea a devenit selectiva .
In timpul celor doua r ăzboaie mondiale popu lațiile canine au fost decimate unele chiar au
dispărut .
Cresc ătorii au restabilit rasele r ămase pornind de la un num ăr restrân s de indivizi sau
combin ând rase similar e.
___________________________________________________________________________
BIBLIOGRAFIE
1. Botigué LR, Song S, Scheu A, Gopalan S, Pendleton AL, Oetjens M, Taravella AM, Seregély T, Zeeb-Lanz A,
Arbogast R-M et al. 2017. Ancient European dog genomes reveal continuity since the Early Neolithic. Nature
Communications 8:16082.
2. Frantz LAF, Mullin VE, Pionnier -Capitan M, Lebrasseur O, Ollivier M, Perri A, Linderholm A, Mattiangeli V, Teasdale
MD, Dimopoulos EA et al. 2016. Genomic and archaeological evidence suggests a dual origin of domestic
dogs. Science 352(6293):1228 –1231.
3. Freedman AH, Lohmueller KE, and Wayne RK. 2016. Evolutionary History, Selective Sweeps, and Deleterious
Variation in the Dog. Annual Review of Ecology, Evolution, and Systematics 47(1):73–96.
4. Geiger M, Evin A, Sánchez -Villagra MR, Gascho D, Mainini C, and Zollikofer CPE. 2017. Neomorphosis and
heterochro ny of skull shape in dog domestication. Scientific Reports 7(1):13443.
5. Perri A. 2016. A wolf in dog's clothing: Initial dog domestication and Pleistocene wolf variation. Journal of
Archaeological Science 68(Supplement C):1–4.
6. Wang G-D, Zhai W, Yang H-C, Wang L, Zhong L, Liu Y-H, Fan R-X, Yin T-T, Zhu C-L, Poyarkov AD et al. 2015. Out
of southern East Asia: the natural history of domestic dogs across the world . Cell Research 26:21.

11
Cap.1 – STUDIU BIOLOGIC
1.1 Istoria apariției primului câine din rasa Ciobănesc German
După unele presupuneri, istoria Ciob ănescului German ar fii putut incepe cu 3000 de ani in
urmă. aprox.la 1400 î.e.n.in Egiptul antic.
Printre ruinele antice a fost g ăsita o statuiet ă sculptat ă in piatra ce reprezenta unui c âine.
Statueta a fost g ăsita la Lycopolis, capitala Egiptului de sus.
Câinele sculptat este atat de asema nator cu un Ciob ănesc German încat foarte multi
cercet ători sunt convin și ca a fost găsit strămoșul acestuia.

Fig. 5 Fig .6
Fig. 5– reprezinta statueta din piatra descoperita intre ruine la Lycopolis, capitala Egiptului de sus.
Fig .6 – Statueta executata de Fr Diller reprezentand un Ciobnesc german
Compar ând statuete le se poate observa o foarte mare asem ănare intre cele doua, deși distan ța
dintre cele doua execu ții artistice este de milenii. De aici unii savanti s-au grăbit sa tragă

12
concluzia cum c ă Ciob ănescul German este de fapt natural constituit sub forma pe care o
cunoaștem acum, iar omul a contribuit in mică măsură la schimbarea anatomică.
Odata cu aparitia fermelor de animale, câinele a devenit un ajutor de n ădejde pentru paza și
supravegherea acestora. De -a lungul timpului, sarcinii le s-au extins și câinii de turmă au
devenit și câini de pază. Acești câini nu mai erau folosi ți doar pentru a ghida mișcările
efectivelor , ci trebuiau să protejeze și vitele și ciobanii de prădători precum lupii.
In zonele de nord ale G ermaniei, cresc ătorii de oi obisnuiau s ă foloseasca c âinii pentru paza
si indrumarea turmelor c ătre zonele de p ășunare. Ace ști câini au fost denumi ți ciobănești
Câinii erau foarte diferi ți intre ei ca aspect și structură corporală .
Urmărind creearea un ui câine altletic, ager, intelligent dar în acelsi timp robust si re zistent ,
cresc ătorii germani au imperecheat cele mai bune exemplare din nord (Wurttemberg) cu cele
mai bune exemplare din centrul G ermaniei – respectiv Frankonia si Turingia și asa au reu șit să
creeze primul C âine Ciob ănesc German.
Cum nu toate exemplarele ob ținute îndeplineau pe deplin calit ățile la care se așteptau
fermierii germani, Capitanul Rielchelmann Dunau si Contele Von Hahn au decis s ă
înbun ătațească abilit ățile lucrative ale ciob ănescului în geneal. Drept pentru care au infiin țat o
societate canin ă numit ă Phylac Club care si -a propus obținerea de exemplare cu caractere
bine definite , print r-un plan de selec ție și reproducere bine controlat.
Astfel nu după mult timp ei au reu șit să producă un exemplar destul de asem ănător
Ciob ănescului German de azi , însa de dimensiuni considerabil mai mici.

1.2 Nașterea câinelui Ciobanesc German – cu pedigree
Societatea Phylac Club s-a desființat în 1894, dar mulți dintre membri i ei au continuat
ideologiile promovate de societate. Unul dintre acești membri i a fost căpitanul Max von
Stephanitz, omul creditat ca fiind tatăl câinelui Ciobanesc German.
În 1899 lui von Stephanitz i –a fost prezentat Hektor Linksrhein . Von Stephanitz a fost atât de
impresionat de inteligența, puterea și obediență lui Hektor, încât a achiziționat câinele .
Stephanitz a schimbat numele lui Hektor în Horand von Grafrath și l -a declarant mascul
etalon al programelor de reprodutie al societ ății. Câinele a fost apoi înregistrat într -un nou
registru de rasă, devenind astfel punctul de plecare al rasei ciobănesc german standardizate.

13

Fig. 7-Max Von Stephanitz

Fig. 8 – Hector V Linksrhein

14

Fig. 9 – Horand von Grafrath ( Hector V Linksrhein)
Horand a întruchipat pentru entuziaștii de atunci împlinirea viselor lor cele mai indrăznețe.
El a fost mare pentru acea perioadă, între 60.96cm și 62. 23cm ,chiar și pentru zilele noastre, o
dimensiune medie bună, cu o structur ă puternic ă, linii frumoase și un cap format frumos.
Personalitatea lui egala calitățile sale exterioare .

Fig.10- Grup de reproducere (Horand von Grafrath -SZ1& Marie von Grafrath -SZ2)

15
La 22 aprilie 1899, von Stephanitz a fondat Verein für Deutsche Schäferhunde (SV)
împreună cu prietenul său Artur Meyer. A stabilit un standard de rasă, SV a infiintat și un
Zuchtbuch (Registru de rasă). Dou ăzeci de ani mai târziu, au publicat Körbuch (Breed Survey
Book /Registru de reproductive) care determinau principiile de reproducerea a rasei bazate nu
numai pe calit ățile fizice dar si cele mentale. Sub îndrumarea lui von Stephanitz, SV a
devenit cel mai mare club de rasă din lume. SV există si azi și are sediul în Augsburg,
Germania.
1.3 Evoluția Ciob ănescului German
Horand von Grafrat h a fost alegerea cea mai potrivita pentru etalonul noii linii de ci obănești
germani. Pe l ângă calitățile fizice și pishice deosebite, Horand a fost și un reproducator de
calitate. Cel mai bun urma ș al său, Hector Schwaben, a stat la baza celor 3 linii principale de
ciobanesti germani (Beowulf, Pilot si Heintz) ce se regăsesc in genealogiile tuturor
exemplarelor ce au u rmat.

Fig.11- Hector Schwaben

16
Datorita popularitatii crescute a rasei, multi crescatori dornici de profit au inceput sa ignore
criteriile de slectie slabilite. Imperecherile necontrolate au dus la aparitia multor deficirente
de character si defecte fizice si in timp multe din caracteristicile pentru care Ciobanecul
German a fost apreciat si iubit s -au pierdut.
1925 a fost anul care a adus in discutie aparitia primului STANDARD pentru Ciobanesc
german.
1.4 Evolutia rasei pana in anii 1930
La inceput , Stephanitz a procedat la imperecherea lui Horand cu diferite femele din liniile
Wurtemberg si Thuringe. De exemplu,Freya v. Grafrath a fost montata cu el de 4 ori, in
decurs de 3 ani.Apoi,Hecktor v. Schwaben -unul dintre cei mai importanti descendenti ai lui
Horand (fig11) – a fost imperecheat cu femele tot din Horand,rezultand produsi puternic
consangvinizati.Prima stea – unul dintre miturile acestei rase – a fost Roland v.Starken
Burg,exemplar complet negru,obtinut tot dintr -o cansangvinizare puternica.Data de 29 august
1925 a marcat un punct de referinta in istoria rasei,deoarece, la Campionatul de Club
desfasurat in Frankfurt,masculii adulti au fost arbitrati,cu maxima severitate ,chiar de catre
von Stephanitz.La acest arbitraj,Stephanitz a eliminat toate exemplarele a caror constitutie
corporala sau al caror caracter risca sa compromita evolutia rasei.

Fig. 12- Activitati SV
In 1932 , Sierger (locul intai la clasa munca,in campio natul SV) a fost atibuit lui Utz von
Haus Schuting,primul mascul care a primit titlul suprem patru generatii cunsecutiv.

17
Pentru crearea acestei rase Von Sthephanitz a urmat o serie de reguli pe care le -a enumerate
apoi ca principii ale reproductiei ciobanescului german.
1. Creativitatea nu poate fii compatibila cu dorinta de profit. Reproducerea ar
trebui efectuata nu in scopul unui castig, ci din dragoste pentru rasa.
2. Pentru reprodu cere nu pot fii folositi doar campionii. In rasa sunt caini mai
putin importanti cu calitati excelente de reproducti e
3. Pentru reproducere femelele cat si masculii sunt selectati din linii care au
dovedit deja ca asigura urmasi sanatosi. Campionii su sunt ga rantia unui
rezultat de exceptie.
4. Exemplarele de reproductie sunt selectate pe principii de sanatate,calitati de
lucru, caracter, aspect exterior si inteleginta.
5. Cainii cu sanatate precara sau instabili mental sunt respinsi de la reproductie
6. Imperechere a intre rude apropiate nu este indicata.
1.5 Istoria moderna a rasei

Aceasta etapa se leaga de numele a patru masculi celebri i: Marko v.Cellerland , Quanto
Wienerau , Canto Wienerau si Mutz Peltztierfarm .

Fig. 13 – Marko v.Cellerland
1972 Sieger Marko vom Cellerland a fost un mascul excelent , cu o masculinitate puternică,
un tip foarte bun și o construcție alăturată unui caracter excelent și o capacitate foarte bună de
antrenare. A produs mai mulți descendenți de cea mai bună calitate, în special fii, dintre care
cel mai de remarcat a fost Eros vom Hambachtal. Din pacate puii lui Marko (in special

18
masculii) au transmis frecvent defecte la nivelul tipului si al culoarii , fapt pentru care linia
Marko a fost din ce in ce mai putin folosita,iar astazi singurile exemplare remarcabile care il
au stramos sunt Birke Filsperle si Derby v. Adeloga.
Spre deosebire de el,ceilalti trei masculi mentionati au avut o imensa importanta in evolutia
rasei,nu numai datorita rezultatelor pe care le-au obtinut in competitiile de Club,ci si,mai ales,
datorita faptul ca, in calitate de reproducatori,s -au dovedit a fi complementari.Fiecare dintre
ei transmitea calitati anume descendentilor lui.Acesti descen denti,imperecheati la randul lor
cu descendenti ai celorlalti doi,le corectau defectele specifice transmise de catre tatii lor.Si
invers,defectele specifice transmise de unul dintre cei trei,erau compensate de calitatile
urmasilor celorlalti doi. Descende nti lui Canto se remarcau printr -o linie dorsala
corecta,crupa si umeri lungi,dar aveau probleme in ceea ce privea soliditatea ligamentelor
posterioare si prezentau un temperament excesiv de sensibil.Quanto trasmitea expresia sa
deosebita,angulatii corecte ,insa si antebratul scurt si linia spatelui mai putin solida.
In fine, Mutz transmitea proportii corecte , greaban bine marcat si caracter excelent , dar si o
culoare prea deschisa si crupa prea inclinata.
De aceea , imaginea aproape perfecta a Ciobanescului German se obtine prin imbinarea
liniilor lui Quanto , Canto si Mutz.

Fig. 14 – Canto von der Wienerau

19

Fig. 15- Quanto von der Wienerau

Fig. 16- Mutz von der Pelztierfarm
De retinut ca incadrarea intr-un curent de sange oarecare se face strict pe linie paternala.
Desi s-au obtinut rezultate de succes si prin imperecherea a doua exemplare care apartin
aceleiasi linii,chinologii germani avertizeaza ca daca se imperecheaza consecutiv pe linie
Quanto,rezulta exemplare joase pe picio are,cu crupa scurta si prea inclinata(ansamblul
acerstor caracteristici se numesc hipertip).Apoi,imperecherile succesive in lini Canto duc la

20
apariti a unor exemplare prea inalte si cu muscultura prea longilina.Asadar,"reteta"este
alternarea liniilorQuanto,Canto si Mutz.Una dintre exceptiile de la aceasta regula,exceptie
incununata de mare succes,montrea femelelor din Uran Wildsteigerland cu maculi din
Quando Arminus,adica imperechere in lini Quando. Alte explicatii fericite sunt combinatiile
mascul -femela unde ambii sunt urmasii(pe linie paterna)lui Zamb Wienerau sau ai luiMark
von Haus Beck.In ultima vreme s-a constatat ca au succes si imperecherile intre descendenti
pe linie paterna ai celebrului campion mondial si mare reproducator Visum von Arminus .
Actualmente,facand statistica descendentilor celor trei giganti,Quanto,Canto si Mutz,s -a
constatat clar diminuarea numarului urmasilor lui Mutz si importanta crestere numerica si
calitativa a exemplarelor din linia Quanto.Astfel,la editia Campio natului SV din 2000,linia lui
Mutz a fost reprezentata printr -un singur mascul de success (Fello v Farbenspiel ),linia Canto
de opt masculi( dintre care il amintim pe Pit v.Tronje,Quartz dei Templari,Krly
Arminus,Lasso v. Neuen Berg si Natz Steigerhof ),in timp ce linia Quanto s-au remarcat prin
23 de exemplare exceptionale( Ulk v. Arlet,Mack v. Aducht,Zamp Schloss Ruding,Pascha
v.d. Jahnhohe,Rickor Bad Boll,Flex v.Tronje,Warro Larchenhein,Leif Noriswand,Ursus v.
Batu,Cary Fiemereck,Neptun Bad Boll,Odin v. Hirschel,Esko Danischen Hof,Hagadals Arex
Din cele afirmate mai sus înseamnă ca s-ar merge pe selectia a doar 2 linii principale de
sânge; Canto și Quanto. In realitate selectia este structurată acum practic pe 4 masculi și 1
femel a
1. Uran vom Wildsteiger Land (Irk vom Arminius/Palme vom Wildsteiger Land).
2. Quando vom Arminius (Xaver vom Arminius/Palme vom Wildsteiger Land)
3. Mark vom Haus Beck (Fedor vom Arminius/Quina vom Arminius (produs Palme )
4. Cello von der Romerau (Natz vom Hasenborn/(Quana vom Arminius ( produs Palme )

21

Fig. 17- Uran vom wildsteiger Land

Fig.18 – Quando vom Arminius

22

Fig.19 – Mark vom Haus Beck

Fig.20 -Cello von der Romerau

23

Fig.21 – Palme vom Wildsteiger Land

BIBLIOGRAFIE
7. http://www.gsdinfo.co.uk/Breed%20Info/THE%20DIRECTION%20OF%20THE%20BLOODLINE
S%20SINCE%20URAN%20AND%20QUANDO.htm

1.1 Standard F.C.I – caracteristici ale rasei (raporturi, analize, corelatii )
Federatia Chinolocica Inernationala (F.C.I .) este o asociatie international a cluburilor can ine
din intreaga lume .A fost fondată în 1911 de Germania, Austria, Belgia, Franța și Olanda.
Société Centrale Canine de France și Société Royale Saint -Hubert au recreat în Belgia FCI în
1921 deoarece dispăruse in timpul celui de al doilea Război Mondial .
FCI are ca membrii federați, asociații din 80 de țări.
Dupa mai bine de 130 de ani de la infiintare SV este cea mai mare organizatie chinologica.
inclusa in F.C.I – cu statut propriu, reguli special e si regulamente de selectie , reproducere si
inregistrare a cainilor

24

Fig. 22- Inregistrarea standardul ciobanescului german la F.C.I

25

Fig. 23- Structura anatomica (Denumiri )
1. Zona occipital a/frunte/ masca
2. Maxilar inferior
3. Maxilar superior/nas/bot
S- Stop
4. Gat
5. Greaban
6. Spate
7. Sale
8. Crupa
9. Pulpa
10. Jaret
11. Articulatia posterioara
12. Laba
13. Chisita
14. Articulatia anterioara( cot)
15. Brat
16. Omopla t

26
Standardul rasei nu va fii redat integral se vor trece in revista unele din cele mai importate
caracteristici ale rasei si vor fii date raspunsuri la intrebari ca:
• Joaca standardul rasei un rol asa de mare in mentinerea caracterului de rasa?
• Are anatomia cainelui un rol important in balansul structural
• Are importanta ca animalul are angulatii deschise, ca are tendoane moi, ca este prea
mare sau prea mic, ca este prea lung sau prea scurt, ca ii lipsesc dinti sau ca are
urechile cazute?
Raspunsul la toate aceste intrebari este doar unul afirmativ .
“DA ” toate a ceste sunt foarte importante
Daca Clubul Ciobanescului German din Germania (SV) nu ar fi descris un standard atat de
exact si daca nu ar supraveghea atat de strict respectarea acestuia, CG ar arata, in foarte scurt
timp, cu totul altfel si nu ne referim numai la anatomie ci si la calitatile psihice. S -ar pierde cu
siguranta previzibilitatea lanturilor genetice, informatiilor ce determina aspectul exterior, dar
mai ales s -ar pierde caracterul universal al Cainelui de Lucru.
Marime
Ciobanescul Germa n face parte din rasele medii d.p.d.v. al marimii.
Dimensiunile importante sunt:
Inaltime la greaban:
– la masculi = 60 – 65 cm
– la femele = 55 – 60 cm
Lungime corporala – cu 10 – 17 % mai mult decat inaltimea
Marimea este importanta. Cainii mai mari decat standardul devin greoi si incenti, cei sub
standars pot capata o forma ogaroida si isi pierd din forta. Unii masculi au aspect de female ,
animalele nu mai poseda substanta.
CONCLUZIE:
“Numai concordanta si armonia intre marime si forta, agilitate si rapiditate – toate
dependente de marime – duce la eficienta in utilizare. ” Citat – Erich Orschler,
Arbitru SV, Responsabil cu Selectia in Grupa Locala Bayern – Nord

27

1.7 Raporturi/Proportii
Ciobanescul German este un trapas
Atat teoria cat si practica arata ca, animalele usor alungite sunt mai apte sa parcurga distante
mari, la trap, fara un efort prea mare.
Orice alta proportie diferita de cea standardizata duce la ineficienta in miscare si alergare.
• Forța – Acest raport reprezinta o premiza pentru un caine de lucru eficient.
Exemplare cu o osatura fina nu au ce cauta la reproductie.
• Substanța – un caine armonios cu un piep bine dezvoltat ofera organelor interne
spatiu suficient de dezvoltare ( in special al inimii si plamanilor) . Exact aceste organe
trebuie sa fie dezvolate pentru a da posibilitatea cainelui sa depuna un efort.
• Soliditatea – Capacitatea de a efectua sarituri, mersul la trap, galopul, placerea de a se
misca, placerea de a lucra, toate acestea sunt dete riorate daca lipseste “soliditatea”.
Ligamente solide, datorate ereditatii, cuplate cu o musculatura antrenata si bine
dezvoltata, sunt premizele unor rezultate optime – chiar si pentru cainii cu care se
practica sport canin.
• Păr/Pigment –standardul prevede par aspru cu subpar . Desi la prima vedere prima
vedere pigmentatia nu ar avea nici o influenta totusi in standar d se mentioneaza
preferinta pentru o buna pigmentatie. Unii critici ar sustine ca acest lucru e benefic
doar fenotipului.Pig mentul joaca in intreaga zootehnie un rol important in ceea ce
priveste protectia. Oamenii, ca si animalele dealtfel, cand au tenul deschis, au
inclinatie catre boli de piele, fie ele dependente de o predispozitie genetica sau de
probleme de mediu .
• Capul -Capul ciob anescului german este descries foarte amanuntit in standard. Frunte
lata, raport corect intre cap si bot ( 50% : 50% ), adancime de maxilar, mai ales la cel
inferior Un cap bine conformat este foarte important n mai ales pentru pentru un caine
de lucru. Fruntea , din fata si din profil, este usor bombata, cu silon median usor sau
chiar deloc marcat. Obrajii sunt usor rotunjiti, fara a fi proeminenti. Craniul masoara
aproximativ jumatate din lungimea capului. Vazut de sus, latimea lui se diminueaza
progresiv, de la urechi spre trufa, cu stopul putin pronuntat, pe masura ce se apropie
de botul lung si net in forma de trunchi de con alungit. Latimea craniului trebuie sa fie
aproape egala cu lungimea: ea poate fi ceva mai mare la masculi si un pic mai mica la

28
femele. Maxilare bine dezvoltate. Bot robust, buze bine intinse, uscate si bine
inchise. Linia superioara a botului, rectilinie, este, practic, in prelungirea liniei fruntii.
Trufa neagra.
• Ochii :De marime medie, migdalati, un pic oblici si neproeminenti. Expresia lor este
inteligenta, plina de viata si de siguranta. Culoarea trebuie sa fie asortata cu roba, dar
cat mai inchisa posibil. Ochii deschisi la culoare si cei triunghiulari sunt de nedorit,
deoarece schimba expresia cainel ui.
• Urechile De dimensiuni medii, cu baza larga, prinse sus, erecte si cu medianele
paralele, au varf ascutit si pavilion indreptat spre inainte. Sunt respinse exemplarele
cu urechile cupate sau atarnande. Urechile convergente se inderpateaza cosiderabil de
la cerintele Standardului. Pana la aparitia danturii definitive (la 6 luni si chiar si dupa
aceea) puii au deseori urechile atarnande. In miscare si in in repaus, multi caini isi
rabateaza Urechile. Acesta nu este un defect.

Fig. 24 – Cap ciobanesc german -ROMANO GRACE.

29
• Dinti -Conform formulei dentare C.G. are 28 dinti de lapte si 42 dinti definitivi.
Incisivii superiori calca in foarfece peste cei inferiori. Incisivii sunt pozitionati
uniform, pe un arc de cerc . Prin aceasta configuratie, asemanatoare arcadelor, dintilor
le este oferita o soliditate deosebita. Dintii neregulati sunt defectuosi.O igiena
corespunzatoare a dintilor aduce un beneficiu mai ales cainilor de lucru .
• Gâtul – Conform standardului, gatul trebuie sa fie p uternic, bine muscularizat si fara
salba. Unghiul format cu corpul (orizontala) este de cca. 45°. Foarte important pentru
lucru este ca gatul sa fie suficient de lung. Un gat corespunzator de lung ofera
muschilor, ce se extind pana in zona omoplatilor, o zona de insertie ce confera multa
forta. Un gat extrem de lung, subtire ( gat de lebada ), fara forta, scade din capacitatea
de efort. Un gat prea scurt este de asemenea defectuos, deoarece reduce mobilitatea
capului, de ex. la prelucrarea u rmei.
• Greabăn,Spate,Crupă -“Linia superioara merge de la punctul de racordare al
gatului, peste greabanul bine dezvoltat, prin spatele, usor inclinat fata de orizontala (
in pozitie de prezentare ), pana la crupa usor inclinata, fara o intrerupere vizibila .”-
Citat – Erich Orschler,Arbitru SV, Responsabil cu Selectia in Grupa Locala Bayern –
Nord

Fig. 25 – Balansul structural (Dimensiuni si valori angulatii)

30

Dupa cum se poate vedea in schema din Fig .25, structura ciobanescului german a fost
ajustata cu precizie matemtica precum parametrii unei masini de curse. Un greaban bine
dezvoltat are o im portanta majora pentru racordarea trenului anterior.
Racordarea nesatisfacatoare a trenului anterior (greaban plat = spate moale si coate moi ) este
un defect major, ce diminueaza considerabil capacitatea la efort.
Un caine cu o angulatie scapulo -humerala foarte buna prezinta, in pozitie de prezentare, un
spate usor descendent, (Fig .27 ) care in miscare trece spre orizontala. , printr -o racordare
ideala la trenul anterior si printr -un pas anterior lung, echilibrat.
Spatele formeaza un arc intre trenul posterior si cel anterior si transmite miscarea .

Fig. 26 -Eviden tierea liniei spatelui in poziti a de prezentare -Romano Alpha – 10 luni
• Crupa -este lunga, usor inclinata (in jur de 23"fata de orizontala) si trebuie sa
continue linia superioara, fara intrerupere marcata. O crupa prea scurta, prea inclinata
sau dreapta este de nedorit. Distanta care separa greabanul de crupa nu este prea
lunga.

31
Coada – Acoperita cu par stufos, ea coboara pana la articulatia jaretului si nu trebuie
sa depaseasca mijlocul metatasului. Cateodata, ea se termina in croset lateral, ceea ce
nu este dorit. Cand cainele este in repaus, coada este purtata in jos si descrie o curba
lejera; in atentie sau in miscare, ea se ridica, dar nu trebuie sa depaseaca orizontala .
Nu trebuie sa fie tinuta in sus si nici sa se ruleze deasupra spatelui. Nu se admit
exemplare cu cozi corectate artificial.
• Membrele anterioare (Fig .27)- Privite din orice directie sunt drepte, iar privite din
fata sunt perfect paralele.
a. Omoplatii sunt lungi, inclinati la 45", bine lipiti de corp.
b. Humerusul formeaza cu omoplatul un unghi de aproximativ 90",
maximum110". El trebuie sa fie robust si bine muscularizat
c. Antebratul este drept, din fata cat si din profil. Oasele humerusului si ale
antebratului sunt, in sectiune, mai mult ovale decat rotunde. Omoplatul si bratul
au aceeasi lungime si sunt prinse de trunchi prin intermediului unei musculaturi
puternice.
d. Coatele nu sunt nici prea departate, dar nici lipite de corp si sunt pozitionate, pe
verticala, ceva mai sus de nivelul sternului (distanta de la sol la coate este de
aproximativ 55% din inaltimea la greaban).
e. Meta carpul (chisita) este ferm si nu prea drept, fiind inclinat la aproximativ 20"
fata de verticala. Lungimea lui reprezinta circa 1/3 din cea a antebratului.

• Membrele posterioar (Fig .27)- -Trenul posterior este, in ansamblu, puternic si bine
muscularizat, astfel incat sa asigure propulsia optima. Privite din spate, membrele sunt
perfect paralele (aplomburi drepte).
a. Coapse late, cu musculatura puternica. Vazute din profil sunt oblice si aproape
la fel de lungi precum gambele. Unghiul format de coapsa cu gamba este de
aproximativ 120", dar nu important mai mic, pentru a evita o supraaglumerare a
membrului posterior.
b. Metatarsul este ferm si robust, perpendicular pe sol si formeaza cu un unghi al
jaretelui bine marcat, Jaretul este ferm
• Labele – Rotunde, scurte, cu degete bine strase si arcuite. Cuzineti plantari fermi, care
nu au suprafata crapata. Unghii scurte, puternice, de culoare inchisa. Eventualii
pinteni se indeparteaza in primele zile dupa nastere.

32
• Mersul – Ciobanescul German e ste un trapas si este crescut si selectionat in acest sens.
” Membrele trebuie sa se afle intr -un raport corect, in ceea ce priveste lungimea lor si
angulatiile, in asa fel incat CG sa poata, fara modificari esentiale ale liniei
superioare a spatelui, sa d uca membrele posterioare pana in regiunea subpieptului si
cele anterioare la fel de departe spre fata. Orice tendinta spre hiperangulare
influenteaza negativ stabilitatea trenului posterior si cu cat este mai dreapta
angulatia, cu atat mai neeconomica este miscarea, ceea ce inseamna ca, cainele
trebuie sa faca mai multi pasi pentru a acoperi aceeasi distanta. In ambele cazuri,
capacitatea de lucru este diminuata. La raporturi corporale corecte si angulatii
corecte, rezulta un mers amplu, echilibrat, cu memb rele aproape de sol, care da
senzatia unei inaintari fara efort.” Erich Orschler,Arbitru SV, Responsabil cu
Selectia in Grupa Locala Bayern – Nord

Fig. 27 – Propuslsia trenului posterior

33

Fig. 28 –Ciobanesc german in miscare – Canisa Romano

Fig. 29– Ciobanec german in miscare – Romano Argo

V. Stephanitz (creatorul oficial al rasei) a recunoscut de timpuriu ca aprecierea corecta a
mersului nu poate fi facuta decat la un caine ce se misca liber pe o campie. Dar si el stia ca, la
numarul mare d e caini dintr -o expozitie, asa ceva nu este posibil. Acest studiu ar trebuii sa -l
faca fiecare crescator din cand in cand, din proprie initiative
• Caracter
In doar cateva randuri, standardul spune urmatoarele :
” Ciobanescul German trebuie sa fie echilibrat dpdv psihic, stabil nervos, sigur pe
sine, fara prejudecati si absolut bland ( in afara cazului in care este intaratat ), in
plus, atent si docil. El trebuie sa posede curaj, instinct de lupta si duritate, pentru a fi
apt drept caine de: paza si aparare, insotitor al handicapatilor, serviciu, turma, etc.

34

“Bibliografie
8. "History of the German Shepherd Dog" . German Shepherds.com. Archived from the
original on 2008 -06-01. Retrieved 2008 -08-02
9. ^ "Eine Idee findet ihre Organisation" (in German). Der Verein für Deutsche Schäferhunde.
Archived from the original on 2007 -05-06. Retrieved 2008 -08-03.
10. ^ "V Horand von Grafrath pedigree information" . Pedigree Database. Archived from the
original on 2008 -06-23. Retrieved 2008 -08-02.
11. ^ von Stephanitz, Max; Schwabacher, Joseph (1994). The German Shepherd Dog in Word
and Picture . Hoflin Publishing Ltd. ISBN 978-99932 -80-05-7
12. .Fédération Cynologique Internationale, "History of the FCI", www.fci.be , retrieved 24
December 2018.

1.2 Arta reproductiei Ciobănescului German
SELECTIE” inseamna “imbunatatire”, deoarece daca nu apare o imbunatatire, munca
depusa este doar o “ inmultire ”
………………………………………………………………………………………
“Criticii vorbesc despre faptul ca aceasta rasa a devenit in ultimul timp prea uniforma si ca
ar trebui sa se creeze o mai mare variabilitate in cadrul ei. Aceasta problema se datoreaza
unghiului din care este privita. Standardul ofera in aceasta privinta multe posibilitati. Un
lucru este, foarte important:
Crescato rul, daca vrea sa aiba succes, trebuie sa aiba un tel final.
El trebuie sa -si stabileasca ca tel, ce fel de tip de caine vrea sa creasca si sa -si urmareasca
consecvent acest tel.
Acestui tel trebuie sa -i corespunda atat cateaua mama, masculul ales, liniile de sange ce se
consangvinizeaza cat si puii alesi pentru continuarea selectiei.
Numai asa crescatorul isi poate atinge telul.
Concursurile de “Grup de Crestere” demonstreaza pe deplin telurile crescatorilor ”.
citat – Erich Orschler, Arbitru SV, Responsabi l cu Selectia in Grupa Locala Bayern – Nord .

Legile ereditații sunt aceleași pentru toate organismele vii.
Experințele au demonstrat, că pentru a obtine imbunătățirile unei rase, selectia este esentiala.
Obiectivele sunt de a reproduce acele calitati prezente la cele mai bune exemplare. Cu alte
cuvinte se doreste sa se reproduca acele animale , nu numai excelente ca exemplar al rasei dar
care prin bagajul lor genetic sa fie in stare de a se replica pe s ine pana la perfectiune.

35
Pornind de la aceste premize, reproductia ciobanescului german poate fii considerata in sine o
arta.
Instrumentele de operare in aceasta arta sunt fundamentele stiinfice ale reproducerii si
materialul genetic excelent selectionat .
Dupa cum se poate constata arta reproductie cere vaste cunsotiinte de genetica si o
experineta indelungata. Cu toate acestea ,totdeuna exista posibilitatea aparitiei unei erori si al
unui dezastru genetic.
Daca un crescator, reuseste ca prin reproduce rea propriului stoc de animale sa obtina
campioni, asta insemana fara indoiala ca selectia si reproducerea in canisa sa, se face in mod
stiintific pe baza liniilor de sange cunoscute , ce pot prezice tipul produ sului asteptat. (vezi
cap Istoria moderna a rasei )
Nu se va dezvolta subiectul reproductiei in amanunt. .
Se vor trece in revista cateva informatii esentiale pentru a ajuta descifrarea unor scheme de
reproductie care se folosesc in selectia rasei in cadrul caniselor de renume mondial.

Fenotip –ansamblu de caracteristici ( fiziolifie,dezvoltare,comportament,etc) Fenotipul este
influentat de gene si de factorii ambientali . Fenotipul este rezultatul interacțiunii dintre
genotip și mediul de viata .
Gena si alela
Gena este un segment specific al moleculei de ADN (acidul dezoxiribonucleic) sau
de ARN (acidul ribonucleic) care determină sinteza unui lanț polip eptidic specific și
determină expresia fenotipică a unui caracter. Genele au o anume pozitei in cromozomi
numita locus(loci)
Alela –versiune diferita a genei
Homozigot – versiuni indentice ale alelei
Heterozigot – versiuni diferite ale alelei
Alelel e pot fii clasificate dupa mai multe criterii: dupa frecventa, origine, efectul fenotipului
determinat, dupa efectul functional si dupa modul de trasmitere.
Dupa modul de trsmitere :
• alele dominante.
• alele recesive.
• alele codominante.

36
Alele dominante si re cesive
O genă participă la realizarea unuia sau mai multor caractere, alelele mutante putând
determina variante ale caracterului sau caracterelor respectiv (e).
În cazul în care caracterul se manifestă identic atât la indivizii homozigoți pentru alela
normală cât și la cei heterozigoți (ce au o alelă normală și una mutantă), alela mutantă este
numită alelă recesivă (alelă care nu se manifestă) iar alela normală, ce se manifestă fenotipic,
este numită alelă dominantă . Alelele recesive se manifestă doar atunci când ambele alele
sunt recesive, organismul având fie aceeași alelă recesivă pe cei doi cromozomi omologi
(fiind deci homozigot recesiv ), fie două alele recesive diferite (fiind în acest caz heterozigot
compozit ).
În unele situații, anumite caractere fenotipice observate la heterozigoți sunt intermediare între
caracterul observat la homozigoții dominanți și cel observat la homozigoții recesivi. În acest
caz nu există un „raport de forță” între cele două alele, ambele exprimându -se și sunt
numite alele codominante . Un exemplu de alele codominante sunt alelele IA și IB ale grupei
sanguine AB0 care codifică glicoziltransferaze cu activitate enzimatică diferită (adăugarea
unei N -acetil -galactozamine pentru formarea antigenului A și a unei D-galactoză pentru
formarea antigenului B).

Fig 30 – Mecanismele moleculare ale dominanței și recesivități i

37

Fig.3 1 – Sheme mutatiilot autozomale

38
Cap. 3– AFECȚ IUNI FRECVENTE ALE CIOBĂNESCULUI GERMAN
Durata de viata a unui CG este estimate intre 9-12 , ce poate fii considerate mare av and in
vedere faptul ca aceasta rasa se considera a face pare din rasele de talie mare.
In general, Ciobanescul German este considerat un caine puternic si rezistent.
In particular exista un numar mare de afectiuni ereditare si boli care sunt intalnite des in
special la aceasta. O explicatie ar sta in faptul ca datorita popularitatii crescute a rasei, unii
crescatori pentru profit au ignorant multe din principiile de selectie si reproductie
imperechind exe mplare care au trasmis genetic boli si malformatii. Anomalii congenitale –
sunt prezente la nastere, dar urmarile lor sunt vizibile in decurs de mai multi ani.
Comparativ cu alte rase, ciobanescul german este predispus la o serie de afectiuni cu etiologie
necunoscuta. Diaree, schiopaturi, membre subrede, infestatii severe cu pureci, infectii
auriculare, tulburari nervoase, mielopatie degenerative, ruperea ligamentului incrucisat
anterior. Nici un studiu medical veterinar nu a identificat cauzele acestora.
Din randul afectiunilor ereditare putem enumera : panus, cataracta, atrofie retiniana,
hipoplazia nervului optic, districhiazis, distrofi i corneene, displazie retiniana.
Alte afectiuni: osteodistrofie hipertrofica , Afectiuni ale pielii , Afectiuni cardiace , urolitiaza
(calculi la vezica urinara), epilepsia, boala von Willebrand, quasihemofilie, afectiuni
hepatice.Meteorismul , Sindromul de dilatatie -torsiune gastrica , Insuficienta pancreatica
exocrine , Cancerele , Osteosarcomul
In acest capitol doar au fost enuntate unele din afectiunile intalnite la Ciobanescul german.
Se va acorda o mai mare atentie in schimb Displaziei, aceasta fiind problema cu care se
confrunta rasa si care ridica multe discutii in ultimul timp.
2.1 Afectiuni muscu lo-sheletale (Dispazia)
Ciobanescul german este afectat de displazia de sold de doua ori mai mult decat alte rase.
Displazia este o anomalie a articulatiei coxofemurala care genereaza laxitate cu durere,
shiopaturi, jena in statiune, la ridicare si in mers. Dispalzia poate fii unilaterala sau bilaterala.
In cauza bolii sunt incriminati factori genetici dar si nutritionali.
Selectia excesiva pentru cainii cu trenul posterior foarte lasat, cu unghiul jaretului mai
accentuat (prin modificarea pozitiei femurului) duce la modificari considerabile in articulatia
soldului. Displazia de șold duce la probleme de deplasare, durere, artroza si chiar interventii
chirurgicale.

39

Fig. 32- Radiografie de sold
Se manifestă la nivelul articulației coxo -femurale, având ca repercusiune o coaptare
necorespunzătoare a capului femural în gaura acetabulară, ca urmare a unei cavități articulare
mai puțin adâncă și care permite “ alunecarea” ( subluxarea sau chiar luxarea) capului femural
la nivelul acestei a rticulații. În plus, se adaugă și o conformație greșită a capului și gâtului
femural; o astfel de articulație, în timp devine dureroasă ca urmare a distrugerii progresive a
cartilajului articular, leziunilor la nivel de capsulă articulară și inflamației cr onice (artroză) ce
se instalează în această articulație, în acest fel ducând cu timpul la depunerea patologică de
minerale (osteofitoză) la nivel articular, îngreunând și mai mult funcțiile articulare.
Displazia de șold este de mai multe grade, în funcție de cât de grave sunt modificările la nivelul
componentelor articulare. Astfel, această afecțiune poate fi de gradul I, II, III sau IV, gradul I
fiind cel mai puțin grav iar gradul IV fiind cel mai grav.

Fig.33 –Modificari la nivelul componentelor articulare

40
Observatia clinica nu ofera diagnosticul de certitudine de displazie de sold si nu reprezinta
calea de a estima severitatea modificarilor produse de displazia de sold.
Examenul radiologic este singura metoda de diagnostic de certit udine al displaziei de sold si
de stadializare a bolii degenerative articulare secundare .
Stresul produs de contactul articular pe o zona mica duce la pierderea cartilajului articular
care in timp duce la eroziunea capului artic ular si aplatizarea acetabul ui.
Varsta minima de efectuare a examenului de displazie de sold prin metoda PennHip este de
16 saptamani iar metoda extensiei fortate se poate aplica incepand cu varsta de 5 luni. In
ambele cazuri se recomanda repetarea radiografiilor pentru stadializar ea modificarilor in
cazul diagnosticului pozitiv iar pentru certificare pe sistemul OFA se accepta peste varsta de
24 luni iar pe sistemul British varsta minima sa fie de 12 luni
EVOLUTIA DISPLAZIEI CO XOFEMURALE

Fig. 34- Efectele laxitatii functionale in mecanica articulatiei soldului
Stresul produs de contactul articular pe o zona mica duce la p ierderea cartilajului articular
care in timp duce la eroziunea capului articular si aplatizarea acetabului .

41
In fig 35 este ilustrata evolutia si severitatea dezvoltarii disp laziei ( interva l 15 luni -10 ani)
1. In conditii normale suma fortelor aplicate pe sold este imprastiata pe toata suprafata
normal (Fig34/poz 2)
2. Cand laxitatea apare, fortele aplicate de musculatura inconjuratoare cresc pentru
compensarea laxitatii. Deci suma fortelor exercitata pe un sold displazic este mult mai
mare comparativ cu cea exercitata pe un sold normal mai mult, se concentreaza pe o
arie mult restransa Fig34/poz 1)
3. Stresul produs de contac tul articular pe o zona mica duce la pierderea cartilajului
articular care in timp duce la eroziunea capului articular si aplatizarea acetabului
4. Fig34/poz 3) – 15 luni –laxitatea este aco mpaniata de o usoara spre moderata
osteoatrita. Capul femoral este us or turtit, gatul femoral este ingrosat iar marginea
acetabulara incepe se se remodeleze.
5. Fig. 34/poz 4 – 6 ani –osteoartrita severa – remodelare extrema a capului si gatului
femoral si a cavitaii acetabulare.
6. Fig.34 /poz 5 – 10 ani artoza severa.
În multe dintre cazuri este necesară intervenția chirurgicală, tehnica chirurgicală variind în
funcție de vârsta și gradul de afectare. În afară de tehnicile chirurgicale, managementul
greutății, efortului și cel nutrițional sunt elemente cheie pentru o bună evolutie. Câinele va fi
reținut de la eforturi moderat -grele, greutatea trebuie menținută la un nivel care să nu ducă la
o creștere a presiunii la nivel articular. Din punct de vedere nutrițional, prezența în
alimentație a vitaminei C, a suplimentelor de c ondroitin -sulfat, creatină și acizi grași esențiali
aduc în oarece măsură o îmbunătățire a evoluției. Pe de altă parte, medicația unei astfel de
afecțiuni este bazată în principal pe grupe medicamentoase de tipul antiinflamatoarelor
nesteroidiene și analge zicelor.
Informatiile si unele imagini din acest articol provin de pe paginile de internet oficiale ale OFA, British
Association si Pennhip.