Introducere…pag.4 [618335]

1Cuprins
Introducere………………………………………………………………………………………………………….pag.4
Capitolul1.Modeleșiconcepțiideorganizareacontabilitățiimanageriale…………….pag.7
1.1Generalitățiprivindcontabilitateamanagerială………………………………………..pag.7
1.1.1Obiectivelecontabilitățiimanageriale…………………………………………………..pag.7
1.1.2Obiectulcontabilitățiimanageriale………………………………………………..pag.8
1.1.3Informațiileșiutilizatoriiinformațieicontabile……………………………….pag.8
1.1.4Principiilecontabilitățiimanageriale…………………………………………….pag.10
1.2Concepțiideorganizareacontabilitățiimanageriale……………………………….pag.12
1.2.1Concepțiadeorganizareînpartidăsimplă…………………………………….pag.13
1.2.2Concepțiaintegralistădeorganizareacontabilitățiimanageriale…..pag.14
1.2.3.Concepțiadualistădeorganizareacontabilitățiimanageriale……….pag.15
1.3 OrganizareacontabilitățiimanagerialeînRomâniaînsistem dualist……….pag.15
1.3.1OrganizareacontabilitățiimanagerialeînRomânia……………………….pag.15
1.3.2Organizareacontabiliățiimanagerialeînsistem dualist…………………pag.17
Capitolul2.PrezentareasocietățiiS.C“L& DLucaInd”S.R.LBrașov……………………pag.19
2.1ObiectuldeactivitateaalS.C"L& DLucaInd"S.R.LBRȘOV……………………..pag.20
2.2PiațașiclientelaentitățiiS.C“L& DLucaInd”S.R.LBrașov……………………..pag.20
2.3AnalizafurnizorilorfirmeiprinMetodaABC…………………………………………….pag.21
2.4Analizaofertei:produseleșiserviciileofertei………………………………………….pag.24
2.5 Prezentareaindicatoriloreconomico-financiariaisocietății…………………..pag.25
Capitolul3.Cadrulconceptualșimetodologicalbugetelordecheltuieli………………..pag.29
3.1Conceptuldebuget,rolulșiimportanțabugetuluidecheltuieli………………..pag.29

23.2Necesitateaelaborăriibugetuluidecheltuieli………………………………………….pag.30
3.3Elaborareașimodelareasistemuluidebugete………………………………………..pag.31
3.3.1Cadruldeîntocmireabugetelor……………………………………………………pag.31
3.3.2Etapeleelaborăriibugetelor…………………………………………………………pag.32
3.4.Aspecteteoretico-metodologicprivindelaborareabugetelordecheltuieli…………
………………………………………………………………………………………………………………….pag.32
3.4.1Aspecteprivindmetodologiadelucruînceeacepriveșteproiecția
bugetelordecheltuieli………………………………………………………………………….pag.35
3.5Gestiuneabugetară……………………………………………………………………………….pag.39
3.5.1Conținutul,principiileșirolulgestiuniibugetare……………………………pag.39
3.5.2Elaborareamodeluluidegestiunebugetară………………………………….pag.41
Capitolul4.BugetareacheltuielilorșicalcululcostuluiefectivlaS.C“L& DLucaInd”S.R.L.
…………………………………………………………………………………………………………………………pag.44
4.1.Prezentareacentrelordecheltuielialesocietății…………………………………….pag.44
4.2Modeledebugetedecheltuielipentruanul2017 șiestimareaproducției………….
………………………………………………………………………………………………………………….pag.46
4.2.1Bugetegeneraledecheltuielipecelediviziavegetal……………………..pag.46
4.2.2Bugetegeneraledecheltuielipecelediviziazootehnie………………….pag.47
4.2.3Estimareaproducțieirealizatepentruanuldeanaliză2017…………..pag.49
4.3Prezentareabugetelorcucheltuieliledirectepecentredecheltuielișianaliza
abaterilor……………………………………………………………………………………………………pag.49
4.3.1Analizacheltuielidirectebugetate-cheltuielidirecteefective………pag.50

34.4Determinareacosturilorindirectepecentredecheltuielișirepartizareaacestora
………………………………………………………………………………………………………………….pag.59
4.5Determinareacostuluicompletdeproducțieșideterminareaabaterilordecost…
………………………………………………………………………………………………………………….pag.66
CONCLUZII…………………………………………………………………………………………………………pag.71
Bibliografie………………………………………………………………………………………………………..pag.74

4Introducere
Relațiiledeafacerișicreștereaîncomplexitateaacestora,încondițiileuneiconcurențe
accentuateatâtlanivelmicrocâtșimacroeconomic,manifestatăînprocesuldealocareși
utilizare a resurselor economice a determinat o revoluție profundă în domeniul
managementuluișiimplicitîn cadrulcontabilitățiicaprincipalăsursădeinformațiișide
asistareaprocesuluidecizional.
Pe de altă parte complexitatea structuriifuncționale șitehnicoorganizatorice și
configurația entităților economice,activităților derulate care variază șiintroducerea
continuăaunortehnologiiavansate,reprezintăfactoricareimpunafirmareacontabilității
managerialecaocomponentăesențialăasistemuluicontabil.Datorităacestorfactoriatât
externicâtșiinterni,entitățilesuntlimitatelaoutilizareafactorilordeproducțierealizată
întermeniioptimuluieconomic,încaresăfieminimizateconsumurilerespectiveforturile
acestora șisă fie maximizate veniturile respective efectele procesuluide alocare și
utilizarearesurselor.
Optimizarea activitățiientitățilorține într-un procentfoarte mare de culegerea și
prelucrareainformațiiloreconomiceîn generalșiacelorcontabileînparticular,menitsă
contribuielaasistareaprocesuluidecizionalpediferitetrepteierarhicealeprocesuluide
management.Acesteelemente impun necesitateadezvoltăriiuneisecțiunia sistemului
contabildenumită“contabilitatemanagerială”cuscopuldeaoferiinformațiipertinenteși
fiabilepentrurealizareaactuluidecizional.
Necesitateexistențeiunorinformațiicuprivirelaactivitateadesfășuratăesteunadin
cauzele care fac obligatorie organizarea contabilității manageriale. Conform Legii
Contabilității,persoanelorcăroralerevinrăspundereapentruțținereacontabilității sunt

5obligate să asigure elaborarea și aprobarea procedeelor interne ale contabilității
manageriale1.
DinprevederileLegiiContabilității,reiesefaptulcăscopulurmărit,princontabilitatea
managerială,este acela,șianume,să se obțină pentru nevoipropriiinformațiicare să
asiguregestionareaeficientăaactivelorentității.Pedealtăparte,informațiilefurnizatede
contabilitateamanagerialăcuprivirelacostulproduselorfiniteșialproducțieiîncursde
execuțiesuntutilizatedecontabilitateafinanciarăpentruevaluareașiînscriereaacestor
elementeînactivulbilanțului.
În acestcontext,moduldeorganizareestedepindedefiecareentitate,în funcțiede
specificulactivității,de particularitățile tehnologice șiorganizarea producției,având în
vedere în acelașitimp mărimea șistructura organizatorică,precum șinecesitățile
utilizatorilordeinformații.Principalulrolalsistemulinformaționalcontabilalcontabilității
managerialeestedeareglaactivitateaentitățiipentrua-șiatingeobiectiveleoperaționale
șistrategiceșicontribuielaasistareaprocesuluidecizional.
În lucrarea prezentată care se numește “Dezvoltarea unuimodelfuncționalde
organizareabugetăriicontabilitățiișicalculațieicosturilorefectivepecentredecheltuieli”
vom urmăriimodulîncarecontabilitateamanagerialăsaudegestiuneesteorganizatăla
entitateaS.C“L& D LucaIndS.R.LBrașov”evidențiereacosturilorrealepecareentitatea
levasuporta,cheltuielicentralizatepecentredecheltuieli,învedereaobțineriiprodusul
finit.
Lucrareaesteîmpărțităîncincicapitoledupăcum urmează:
-Cap.1-“Modeleșiconcepțiideorganizareacontabilitățiimanageriale”,undevom
urmăriiobiectivele contabilitățiimanageriale,concepțiile contabilitățiimanageriale,și
organizareacontabilitățiimanagerialeînsistem dualistînRomânia.
1LegeaContabilitățiinr.82/1991.,alin.2,art.13.

6-Cap.2-“Prezentareasocieatățiiasupracăreiasefaceanaliza”,S.C“L& D LucaInd
S.R.LBrașov”,capitolîncareseurmăreșteasefaceodescriereaactivitățiientitățiiînceea
ce privește oferta de produse șiterțiicu care aceasta ia contact șideterminarea
indicatorilorfinaciariaientitățiipeperioada2015-2017.
-Cap.3 -“Cadrulconceptualșimetodologicalbugetelorde cheltuieli”,capitolcare
reprezintă de fapto introducere amplă pentru capitolulpatru,în care suntprezentate
informațiicuprivirelarolulbugetuluidecheltuielipentruoentitate,importanțalui,cadrul
încareacestaseîntocmeșteșimoduldeelaborarealacestuia.
-Cap.4-“BugetareacheltuielilorșicalcululcostuluiefectivlaS.CL& D LucaIndS.R.L
Brașov”,capitolcarereprezintăstudiuldecazallucrării,șiundevom urmăriimodulde
alocare alcheltuielilorpe centre de cheltuieli,compararea cheltuielilorefective cu cele
bugetatedeentiatatepentruanul2017,modalitateaderepartizareacheltuielilorindirecte
aleentitățiișicalcululcostuluiefectivalprodusuluifinitobținutdeentitate.
În urmastudiuluiefectuat,sedoreșteaurmăriiimportanțacontabilitățiimanageriale
pentru entitate,printr-o imaginerealășifidelăadatelor,informațiicaresăpoatăajuta
managerulînluareacelormaibunedecizii.

7Capitolul1.Modeleșiconcepțiideorganizareacontabilitățiimanageriale
1.1Generalitățiprivindcontabilitateamanagerială
1.1.1Obiectivelecontabilitățiimanageriale
Contabilitatea managerială are o identitate în cadrulsistemuluicontabilcare se
realizeazăprintr-omulțimedeelementestructuralecareo individualizeazăcadisciplină
de sine stătătoare în cadruldisciplinelorcu caractereconomic cum arfi:obiectivele
primarealeacesteia,obiectuldestudiu,procedeeleșimetodeleaplicateîncadrulacesteia.
Obiectivelecontabilitățiimanagerialereprezintăunelementprimordialalacestuia,
caregenereazăunargumentesențialdincarerezultănecesitateaorganizăriiacestuiaîn
cadrulentitățiloreconomice.Obiectivelecontabilitățiimanageriales-arputeagrupaastfel2:
– obiective de evidență analitică a structurilorcontabile care se nasc în urma
operațiunilorșiactivitățilorgeneratedeentitate:active,datorii,capitaluriproprii,venituri,
cheltuielișirezultate;
– obiective de performanță care privesc calcululanumitorindicatoriparțialiși
integraliprivind măsurarearentabilitățiioperațiunilorșiactivitățilorentitățiiprecum șia
costuluiacestora;
-obiectivecareurmărescprevizionareașicontrolul,realizateprin intermediulde
bugete de veniturișicheltuielidetaliate de la nivelulde entitate la nivelde funcție,
structurătehnicoorganizatorică,activitate,produs,lucraresauserviciurealizat.
2http://www.conta-conta.ro/miscellaneous/766_miscellaneous_contabilitate_files%20766_.pdf

81.1.2Obiectulcontabilitățiimanageriale
Subiectulactivitățiimanageriale constă în activitatea de exploatare șifinanciară a
entitățiieconomice în ansambluleiprecum șiactivitățile subdiviziunilorfuncționale și
tehnicoorganizatorice ale acesteia pe parcursulciclurilor de exploatare,finanțare și
investiții.După uniiautorioperațiunile cu caracterfinanciarsuntexcluse contabilității
manageriale.Informațiadegajatădecontabilitateamanagerialăasupracostuluifinanțării
sauacostuluiinvestiționalrespectivrezultatulfinanțăriireprezintăunelementimportant
înasistareaprocesuluidecizionalînsferaoperațiunilorfinanciare.
Obiectulcontabilitățiimanageriale reprezintă un ansamblu complex șicoerent de
resurse deținute, procese derulate și rezultate obținute în cadrul entității și a
componenteloracesteia în urma alocăriișiutilizăriiresurselorcontrolate de entitate și
care vizează înscrierea acestora în cadruloptimuluieconomic.Resursele deținute de
entitate potfide natură materială,umană sau financiară (imobilizări,stocuri,forță de
muncă,resursefinanciare).Proceselederulateîncadrulentitățiicuprindtipurideactivități
generate pe ciclulde exploatare (aprovizionare,producție,desfacere)sau pe ciclulde
finanțareșiinvestițiisaudeadministrațieaentității.Rezultateleobținutepotficucaracter
intermediarsaufinal,parțialesauintegrale.
1.1.3Informațiileșiutilizatoriiinformațieicontabile
Prin caracterulconfidențialșiutilizarea internă a acestora,informațiile care sunt
furnizatedecontabilitateamanagerialăreprezintăunelementimportantșideterminantîn
elaborareaunorcomponenteesențialealecontabilitățiimanageriale:principii,metodăși
concepțiideorganizareaacesteia.
Informația care este furnizată de contabilitatea managerială se bazează pe date
prelucrateșifaptederulateîncadrulentitățiipebazaunorprocedeespecificesaucomune
operante în cadrul metodic contabilității manageriale. Informația furnizată de

9contabilitatea managerială are un caracterconfidențialșieste destinată exclusiv unui
singure categorii de utilizatori și anume managerilor entității spre deosebire de
informațiile furnizate de cealaltă componentă a sistemului contabil, contabilitatea
financiarăcarefurnizeazăinformațiicucaracterpublicdestinatămaimultorcategoriide
utilizatori.
In acestsensinformația contabilitățiimanageriale trebuie să răspundă următoarelor
cerințe3:
1.săfiepersonalizatărespectivsăfiedestinatăuneipersoaneconcrete;
2.săfieoperativă,adicădestinatălatimppentru aserviuneideciziioportuneși
eficiente;
3.săfiesuficientă,adicăsăprezinteunvolum suficientdedatenecesarprocesului
decizional,impunândînacelașitimpșieliminarea“balasturilorinformale”;
4.săfieanalitică,adicăsăcorespundăconfigurațieientitățiișiprocesuluidecizional
realizatladiferitenivele;
5.săfieflexibilășisăcorespundăinițiativelordeinformare,adicăsăcorespundă
cerințelorconcrete șisă asigure deplinătatea satisfaceriicerințelorinformaționale ale
utilizatorilorșisăasigureînacelașitimpposibilitateadiferitelorcentrederesponsabilitate
din cadrulentitățiide a formula opiniipropriicu privire la utilizarea,prelucrarea și
transmitereainformațiilorpecanaleledecomunicarealecircuituluiinformaționalcontabil;
6.să fie utilă,adică să semnaleze riscurile potențiale șisă asigure evaluarea
obiectivă a activitățiidiferitelorcategoriide manageri(managergeneral,managerulde
producție,managerulcomercial,financiar,etc.);
7.săfieeconomicoase,adicăsăreclameunconsum minim caresănudepășească
veniturileobținutedinutilizarealor.
3Nederița,A.,șicolab.Contabilitatemanagerială,Ghidpractico-didactic,Ed.ACAPChișinău2000pag11.

101.1.4Principiilecontabilitățiimanageriale
Organizarea contabilitățiimanageriale în vederea atingeriiobiectivelorfundamentale
aleacesteiasebazeazăpeunsetderegulirestrictivecareauînvederecompetențelece
trebuie întrunite șirespectate pentru a face din informația furnizată de contabilitatea
managerialăunelementdeterminantînasistareaprocesuluidecizional.Acesteprincipiise
interacționează cu caracteristicile informațiilor furnizate de această secțiune a
contabilitățiirespectivconfidențialitateașiobiectivitateașisereferălastandardeleetice
ale profesionistului contabil care operează în perimetrul contabilității manageriale.
“Standardele etice ale profesionistuluicontabilmenționează responsabilitățile privind
competența,confidențialitatea,integritateașiobiectivitatea”4.
Competența – reprezintă un standard profesionalce derivă din evoluția continuă a
contabilității,respectivdinschimbărilecareaparînviațaafacerilor.Competențatrebuiesă
secircumscrieprocesuluidecizionaldin cadrulentităților,prinfurnizareadeinformațiiși
rapoarte în care specialiștiicontabilitrebuie să realizeze care suntdatele șimetodele
relevantederaportare.
Analizele operaționale șifinanciare elaborate de specialistuldin compartimentul
contabilitățimanageriale șidările de seamă elaborate de responsabilulde activitate,
trebuiesărespectestandardelecerutederaportareșisăcuprindăconcluziilecontabilului
carevorfiluateînconsiderareînelaborareadeciziilorfinanciare.
Confidențialitatea este un standard eticderivatdin caracterulinformațieicu impact
majorasupra obiectivuluicentralalentității.Informația confidențială nu trebuie să se
abatădelaitinerarulsăustabilitîncadrulprocesuluidecizionalcarepoatefiredatastfel5:
4Needles,BelverdE.,șicolab.,Financialandmanagerialaccounting,pag.877.
5http://www.conta-conta.ro/miscellaneous/766_miscellaneous_contabilitate_files%20766_.pdf

11Schema1.1.4.1Procesuldecizionalelentității
Analist financiar→ responsabil informație→ responsabil activitate→ manager
responsabil→ managergeneral
Constrângeriledeconfidențialitatealeinformațieisuntstrânslegatededouăaspecte
șianume:
-divulgareainformației;
-utilizareainformațieiînscoppersonal,respectivîndaunaentitățiiprininterpuși.
Integritateareprezintăunstandardeticcarereclamădinparteaspecialistuluicontabil
derenunțarea situațieide conflictde interese efectivsau potențialcare să nu afecteze
calitățile confidențiale ale informțiiei, amenințând astfel realizarea obiectivelor
fundamentalealeentității.“Rapoartelefurnizatedecontabilitateamanagerialătrebuiesă
fie exacte șireale,indiferentdacă rezultatele analizelorau impactpozitiv sau negativ
asupra entității.Modificarea rapoartelorastfelîncâtsă fie îndeplinite anumite obiective
sausădepășeascăanumiteestimărinuesteoacțiuneetică6”.
Obiectivitateaesteunstandardprofesionalcarestălabazafundamentăriișifinanțării
informațiilornecesareasistăriiprocesuluidecizional.Aceststandardseaflăînconexiune
custandardeleetice.
Obiectivitatea se rezumă la acea atitudine de cunoaștere a normeloretice șide
identificareaacțiunilornoneticepentruevitareasituațiilordecompromiseînculegereași
furnizarea informațiilornecesare tuturorcategoriilorde manageridin cadrulentității.
Respectareaconjugatăaacestorstandardeetico-profesionalecondiționeazăprocesulde
fundamentareșibazareadeciziilornecesareprocesuluimanagerial.
6Needles,Belverd,E.,șicolab.,op.cit,pag.878

121.2Concepțiideorganizareacontabilitățiimanageriale
Contabilitatea managerială7este o nouă diciplină,care trebuie să cuprindă atât
elementespecificecontabilitățiifinanciare(generale),câtmaialesdinceade-adoualatură
acontabilității,contabilitatedegestiune.Unlocspecialîncadrulcontabilitățiimanageriale
trebuie să-locupe controlulde gestiune care este responsabilde buna funcționare a
sistemuluiinformaționalnecesarluăriideciziilorîntr-oentitate.Laacestatrebuieinclusși
auditulintern,careajutăentitateasă-siatingăobiectivelerealizândevaluărisistematiceși
îmbunătățindmanagementulriscului,controlulșigestiuneaproceselor.
Contabilitatea managerială8trebuie să furnizeze manageruluiacele elemente strict
necesare,caresa-lfacăsăînțeleagăfenomeneleșiproceselecareaulocînentitate,să-i
furnizeze informațiile operative pe baza cărora poate lua deciziipertinente,să poată
prevedea repercusiunile deciziilor luate și,în acelaș timp,să aibă pârghiile pentru
efectuareaunuicontrolpermanentșieficient.
Într-oaccepțiunegenerală,contabilitateamanagerialăreprezintăaceaparteintegrantă
amanagementuluiceseocupăcuidentificarea,prezentareașiinterpretareainformațiilor
folosite pentru formularea de strategii,luarea deciziilor,optimizarea folosiriiresurselor,
informarea angajaților, protejarea activelor, planificarea și controlul activităților,
informarea asociaților sau altor utilizatori de informații externi. Cu alte cuvinte,
contabilitatea managerială cuprinde atât elemente specifice contabilității financiare
(generale),câtșielementespecificecontabilitățiidegestiune9.
Formele de organizare a contabilitățiimanageriale se situează la interferența unui
complex de factoricare țțin de structurile funcționale șioperaționale ale entității,de
specificulprocesuluitehnologicșianomenclatoruluideproduse,lucrări,serviciișiatribuții
74BriciuSorin,Contabilitateamanagerială,Aspecteteoreticeșipractice,EdituraEconomicăBucurești2006,
pag27.
8BriciuSorin,Ibidem.
9http://store.ectap.ro/articole/573_ro.pdf

13realizateîncadrulunității,deregăsireaparțialăsaucompletăaobiectivelorcontabilității
manageriale în procesulde asistare a actuluidecizionalprecum șide permisivitatea
utilizăriiunuisistem sau altulde conturipentru atingerea obiectivelor contabilității
manageriale.
Acestcomplexdefactoricuincidențăasupraorganizăriicontabilitățiimanagerialeeste
reunit în cadrultermenuluide concepție de organizare a contabilitățiimanageriale.
Evoluțiaproceselorșifenomeneloreconomicepedeoparteiarpedealtăparteevoluțiile
procesuluidecizionalauconturatpatruconcepțiideorganizareacontabilitățiimanageriale,
respective10:
-concepțiadeorganizareacontabilitățiimanagerialeînpartidăsimplă;
-concepțiadeorganizareintegralistăsauintegratăacontabilitățiimanageriale;
-concepțiadualistădeorganizareacontabilitățiimanageriale;
1.2.1Concepțiadeorganizareînpartidăsimplă
Această metodă de organizare a contabilitățiimanageriale este specifică formelor
simple de organizare a proceselorde producție șimaipoate fiimplementată în cadrul
entitățilormicicarerealizeazăunnumărredusdeproduse,lucrări,serviciisauactivitățiîn
cadrulunuiprocesdecomplexitatemodernă.
Contabilitatea managerială este inspirată din principiile organizăriicontabilitățiiîn
partidăsimplășiestereprezentatădeansamblul“cărțilorsau“jurnalelor”descriepentru
fiecareprodus,lucrare,serviciisauactivitate,încareseînregistreazădetaliattotalitatea
operațiunilor generatoare de cheltuielișivenituriaferente obțineriișicomercializării
produselor,lucrărilor șiserviciilor.Procedeulde lucru asociat acesteiconcepțiide
organizareacontabilitățiimanagerialeserezumălaurmătoarele:
10http://www.conta-conta.ro/miscellaneous/766_miscellaneous_contabilitate_files%20766_.pdf

14-înabsențaunorconturicarefuncționeazădupăprincipiulcontabilitățiiînpartidădublă
în fiecare “carte” sau “jurnal” se înregistrează fără corespondențe contabile, atât
cheltuielile(îndebut)câtșiveniturile(încredit),conform modelului:
– înregistrarea cheltuielilor în “jurnalele” produselor, lucrărilor, serviciilor sau
activitățilorrealizate (PLSA)se realizează în baza documentelorjustificative individuale
saucentralizatoare,fiepebazasituațiilordecalculșirepartizareacheltuielilorindirecte;
-înregistrareaveniturilorarelocînurmaevaluării(PLSA)realizatelaprețurișitarifede
valorificare.
1.2.2Concepțiaintegralistădeorganizareacontabilitățiimanageriale
Aceastăformădeorganizareacontabilitățiimanagerialesebazeazăpeo organizare
concomitentă a fluxurilorde informațiicontabile pe cele două canale de comunicare
internășiexternăaleentitățiloreconomice,axatăpeunsistem unitardeconturirespectiv
conturilecontabilitățiifinanciare.
Toate obiectivele contabilitățiimanageriale sunt “axate”,respectiv,formulate pe
informațiileconturilordecheltuieli(clasa6),conturidevenituri(clasa7)alecontabilității
financiare.Organizarea integrată a concepțieiintegraliste sau în sistem monist se
pretează la obiectivele analizeiactivitățiiderulate pe circuituleconomic:aprovizionare-
producție,procesare,desfacere.
Soluția unuisistem contabilintegrat se poate aplica unitățile economice în care
prevaleazăproblematicadeterminăriirezultateloreconomiceșiarentabilitățiloranalitice
în fațaobiectivelorde calculalcosturilorșiîndeosebiacosturilorcomplete în condițiile
uneiinformatizăricompleteșiperformanteacontabilității,caresăasigureocodificarea
cheltuielilorșiveniturilorcaresăsatisfacăexigențeledeprelucrareșideinformareatâta
contabilitățiifinanciarecâtșiacontabilitățiimanageriale.

15Entitățile economice din sfera serviciilorșidin domeniulconstrucțiilorpotadopta
pentruunasemeneasistem integratdecontabilitate.
În cadrulconcepțieiintegraliste,calculația costurilor se bazează pe o prelucrare
extracontabilăainformațiilorprivindcheltuielile.
1.2.3.Concepțiadualistădeorganizareacontabilitățiimanageriale
Concepțiaorganizăriicontabilitățiimanagerialeîntr-uncircuitdistinct,autonom fațăde
contabilitateafinanciară,constăîninstituireaadouăcircuitedeprelucrareacheltuielilorși
aveniturilor,ancoratepeobiectiveledistinctealecelordouîcontabilități.
Organizareacontabilitățiiîncircuitautonom sepoaterealizaprinutilizareaunuisistem
de conturiale contabilitățiimanageriale caresăasigure atingereaobiectivelorprintr-un
calculexclusiv încadrulcontabilității(clasa9).
Concepția dualistă de organizare a contabilitățiimanageriale trebuie să răspundă
nevoilor de informare a managerilor în condițiile uneicomplexităția proceselor și
fenomeneloreconomice derulate în cadrulentităților.Codificarea analitică a conturilor
poateasiguraimperativeledeconfidențialitatealeinformațieicontabile.
1.3 OrganizareacontabilitățiimanagerialeînRomâniaînsistem dualist
1.3.1OrganizareacontabilitățiimanagerialeînRomânia
După anul 1990 a avut loc reforma economică cuprinzând toate sferele vieții
economice,marcândtransformăriprofundeîntoatesectoareleeconomice.Aceastaafost
însoțită șide o modificare radicală a configurațieisistemuluicontabilde ansamblu,
adaptatlacerințeleuneieconomiimoderne,bazatăpelegileeconomieidepiață11.
‘’ReformacontabilăînceputăînRomâniaodatăcuelaborareașiadoptatăLegii82/1991,
LegeaContabilității,șigeneralizatăprin introducereaîn 1994 anouluisistem contabila
avutca obiective principale trecerea de la monismulcontabilla dualism șiplasarea
11FătăceanG.,Contabilitatemanagerială,Ed.AlmaMater,Cluj-Napoca2012,pag.67

16componentei contabile a sistemului informațional al întreprinderii într-o poziție
superioară”.12
Legeacontabilitățiinr.82/1991,modificatăprinOG 70/2004prevedelaart.1,alin.1că
societățile comerciale,societățile cooperatiste,companiile naționale,regiile autonome
precum șialtepersoanejuridicesuntobligatesăconducășisăorganizezecontabilitatea
proprie,cea financiară șidacă este cazulșicea de gestiune adaptată la specificul
activității13.
Așdarcontabilitateamanagerialăadevenitîmpreunăcu contabilitateafinanciarăsau
generală,ocomponentăasistemuluicontabil,orientatspredouăobiective14:
1. Informarea utilizatorilor externi, entităților economice, sarcină
specificăcontabilitățiifinanciare
2. Infomarea factorilor de decizie,a managerilor,sarcină specifică
contabilitățiimanageriale.
Contabilitateamanagerialăseorganizeazăpeuncadrudistinctdeorganizare,fiindu-i
alocateoclasădistinctădeconturidenumită“Conturidegestiune”.
Organizareacontabilitățiimanagerialesepoaterealizașiprinprelucrareafluxurilorde
cheltuielișiveniturialecontabilitățiifinanciare,darestecondiționatădeurmătoriifactori:
 Implementarea uneilogisticiinformatice performante șiflexibile la
nivelulstructurilorfuncționaleșitehnico-organizatoricealeentității;
 Combinareaceconstăînprelucrareacontabilăainformațiilorcucea
extracontabilăainformațiilorprivindnivelulșistructuracosturilor.
12AslăuT.,Controluldegestiune,dincolodeaparențe,Ed.Economică,București,2001,pag.92
13Legeacontabilității,nr.82/1991.,art.1,alin.1.
14FătăceanG.,Ibidem.

171.3.2Organizareacontabiliățiimanagerialeînsistem dualist
Prin utilizarea conturilorde clasă 9 denumită “ Conturide gestiune” se satisafac
necesitățile de calcula costurilorintegrale șia rezultateloranalitice rezultând controlul
activitățiiprinintermediulcosturilor.
Realizarea unuicontrolde gestiuneoperativ,șiprin intermediulcosturilorparțiale și
respectiv prin intermediulbugetelor de veniturișicheltuieli,este determinat într-o
manieră mai eficace de contabilitatea managerială integrată eliminând timpul de
înregistraresimultanăsausuccesivăînceledouăcircuitecontabile15.
Organizarea contabilitățiimanageriale prin afectarea unuisistem minimalde conturi
asigurăcontabilizareaurmătoareloroperațiuni16:
 Preluarea cheltuielor din contabilitatea financiară șiprelucrarea lor în
diferitestructuridecosturi;
 Înregistrarea,urmărirea șicontrolulcheltuielilorprevizionate șiînscrise în
bugetulde cheltuielidupă diferite structuribazate pe maimulte criterii
respectiv:cheltuielidirecte,cheltuielivariabile/fixe,altecriterii;
 Înregistrarea,urmărireașicontrolulproducțieifiniterealizatedeentitateîn
cadruluneiperioade de gestiune,printr-un sistem variatde prețuri sau
costuri:prețuridevânzare,costuriantecalculate,normatesaustandard,etc.
 Înregistrarea,urmărirea șiantecalculația producțieiîn curs de excuție la
sfârțituluneiperioadedegestiune/calculație,careesteevaluateîncosturi
efectivesauîncosturistandard;
 Înregistrarea, urmărirea și controlul diferențelor care reies în urma
comparăriiproducțieifiniterealizateșicostulefectivalacestora.
15FătăceanG.,Op.Cit,pag69
16DumbravăP.,Contabilitateadegestiuneîncomerț,Ed.IntelcredoDeva,1999,pag.16

18Organizarea contabilitățiimanageriale prin intermediulclaseia 9-a de conturi,
denumită“Conturidegestiune”uilizeazătreigrupedeconturișianume:
1.Grupa90“Decontăriinterne”
2.Grupa92“Conturidecalculație”
3.Grupa93“Costulproducției”
Datorităutilizăriiconturilordinclasaa9-a,conturiledechetuielidincontabilitatea
financiară sunt susținute de conturile contabilitățiimanageriale pentru prelucrarea
cheltuielilorînstructuridecosturișicifredeafaceri.
Utilizareaacesteigrupedeconturiesteagreată înentitățilecareseconformează
informațiilorînceeacepriveștenivelulcosturilorcomplete,rezultateînurmaproceselor
decolectare,repartizareșidecontareaacestora.

19Capitolul2.PrezentareasocietățiiS.C“L& DLucaInd”S.R.LBrașov
Entitatea a luatnaștere în anul1994 din dorința proprietaruluiLuca DanielIliede a
aveao afacerecompletășianume:creștereaanimalelor,colectarealapteluișivânzarea
produsuluifinit.
ScopulsocietățiicomercialeS.C"L& D LucaInd"S.RLBrașovesteobținereadeprofit,
prindesfășurareaactivitățiiconform obiectuluideactivitate,curespectareaprevederilorîn
vigoare.
Dateledereferințăalesocietățiicomercialesuntprezentateîntabeluldemaijos
Tabelul2.1Informațiidespresocietate
FormaJuridică Societatecurăspunderelimitată
Adresasediului Mun.Brașov,str.CaleaFeldioarei,
nr.18
Reprezentanțilegali LUCADANIELILIE–directorgeneral
Telefon/Fax –
Număr de înregistrare la Oficiul
RegistruluiComerțuluiJ08/3706/1994
Atributfiscal RO652160
Capitalsocial 150.000RON
Activitateapreponderentă Creștereașiexploatareabovinelorși
ovinelor
CodclasaCAEN 1013

202.1ObiectuldeactivitateaalS.C"L& DLucaInd"S.R.LBRȘOV
S.C L&D LUCA IND S.R.L prin specificulactivității,și-a raportatactivitatea șicătre
MinisterulAgriculturii.Obiectulprincipalde activitate este creșterea șiexploatarea
ovinelorșibovinelorșicolectarea produselorlactate,conform cod CAEN 1013,având
totodatășiuneleactivitățiconexeșianume:
 colectareașivânzarealapteluicamaterieprimă,
 vânzarealapteluișiacărniilaterți,
 Activitățiagricole
Este înregistrată la ORC Brașov sub nr.J08/3706/1994,iarla Direcția Generală a
FinanțelorPubliceBrașov,avândatributulfiscalRO,cunr.6652160.
Societateavarealizaobiectuldeactivitatedirectsauprinintermediari,înunitățiproprii
sauînchiriate;pecontpropriusauînasocierecualtepersoanefizicesaujuridicedințară
saustrăinatate,înconformitateculegislațiaînvigoareșipracticileinternaționale.
S.C "L & D Luca Ind" S.R.L BRASOV are personalcalificat în domeniulcreșterii
animalelorșicolectareaproduselorlactate.
Capacitateadeprocesarelafabricadeproduselactate
 Între7.000și80000delitridelapte/zi
 Capacitateafermeidecreștereabovinelor–Bod
 1.600-1800capete
2.2PiațașiclientelaentitățiiS.C“L& DLucaInd”S.R.LBrașov
ScopulprincipalalcompanieiS.C“L& D LucaInd”S.R.Lesteconform hotarârilorluate
de acționari,de a oferiiproduse de cea maimare calitate,produse care să satisfacă
cererilecliențilorfinali.Înziuadeastăzi,cliențiisuntpretențioși,vorprodusedecalitate,
produsecaresăjustificeprețuloferit,iarproducătoriitrebuiesăvinătottimpulcuceva
nou,cuprodusecapabilesăatragăatențianudoarprinprețcimaialesprincalitatealor.

21CompaniaS.C“L& D LucaInd”S.R.LBrașovesteîncontactcupeste200declienți,
atâtpersoanejuridicecâtșipersoanefizice.
Cliențiiaudorințeuniceșinevoiuniceiarcompaniaaînțelescăpentruarezistape
aceastăpiațăaproduselordincarneșilapte,trebuiesăsatisfacăfiecarecerereînparte
indiferentcâtdepretențioasăarfiiea.
PrincipaliicliențiaicompanieiS.C"L& DLucaInd"S.R.LBrașovsunt:
 LucaS.R.LBrașov
 SehaAgroS.R.LBrașov
 MetroCash&Carry
 FabricadelapteBrașovS.A
 FabricadezahărBod
 Alții
2.3AnalizafurnizorilorfirmeiprinMetodaABC
Încadrulrelațiilorgeneralepecareoentitateeconomicălearecufurnizorii,suntfoarte
importante relațiile pe care acestea le au cu furnizorii,deoarece acestea ocupă un loc
apartedatorităimportanțeipecareimobilizărilecorporaleleauînviațauneiafaceri17.
Metoda ABC constă în gruparea elementelorcomponente ale unuifenomen,potrivit
participăriilorîn obținereafenomenuluianalizat.Esteutilizatăcând seriiledeelemente
suntfoartemari.
Metoda ABC este relevantă în analizarea fenomenului,deoarece s-a constatatcă
analizând fiecareelementalseriei,luatseparat,nu sepottrageconcluziicaresăajute
politica economică a firmei,iarpierderile de timp șicosturile aferente,nu implică un
astefeldedemers18.
17CrecanăC.,Analizăeconomcă–financiară,București,Ed.Economică,2006,pag.51.
18Hristea,A.,M.,Analizaeconomicășifinanciarăaactivitățiiîntreprinderii–Delainstituțielaștiință,
București,Ed.Economică,2013,vol2.,pag.33.

22Astfelsevaanalizasituațiafurnizorilorentității,șianumesevoranalizacategoriile
defurnizoricucarecompaniaS.C“L& DLucaInd”S.R.LBrașov auintratîncontact.
În urma analizeisumelordatorate pe categoriide furnizori,curba ABC prezintă
următoarelecaracteristici:
 GrupaA – între10% din totalulfurnizorilor,reprezintă60% din sumelede
plătit;
 GrupaB – între30% dintotalulfurnizorilor,reprezintă25% dinsumelede
plătit;
 GrupaC – între60% din totalulfurnizorilor,reprezintă15% din sumelede
plătit;
Sedauurmătoarelevaloriprivindsumeledeplătitcătrecategoriiledefurnizoripe
companie:
Tabelul2.3.1MetodaABCpegrupedefurnizori
Fz Sume(lei) Sume
descrescătoar
eSume
cumulateZona
ABCGr
Fz% Sume%
1)Fz interni-
materiale2.584.451,58
2.584.451,581
2.584.451,5810% 21,48% A
2)Fz interni
-servicii1.800.412,41
2.200.234,85 5 4.784.686,43
30% 46,36% B3)Fz părți
afiliate –
materiale1.458.561,211.800.412,41 2 6.585.098,84
4)Fz părți
afiliate –
servicii1.284.458,631.576.891,42 1 8.161.990,26
5)Fz externi
-materiale2.200.234,85
1.458.561,21 3 9.620.551,47
6)Fz externi
-servicii900.484,23
1.284.458,63 4 10.905.010,1

2360% 32,16% C7)Fz
reevaluare53.451,87
900.484,236 11.805.494,33
8)Fz
imobilizări119.922,54 119.922,54 8 11.925.416,87
9)Fz facturi
nesosite52.458,63
53.451,877 11.978.868,74
10)Alții 1.576.891,42 52.458,63 9 12.031.327,37
TOTAL 12.031.327,3
712.031.327,3
7
PentruzonaABC,coloanafurnizori,sefaccalculele:
– 10%*10furnizori=1furnizor
– 30%*10furnizori=3furnizori
– 60%*10furnizori=6furnizori
Pentru realizarea curbeiteoretice ABC este necesară calcularea unuiprocent
pentrufiecarepartedincategoriiledefurnizoriprezentateîntabeluldemaisus,astfelse
calculeazăurmătoarele:
– PentruzonaA=2.584.451,58/12.031.327,37*100=21,48%
– PentruzonaB=5.577.628,23/12.031.327,37*100=46,36%
– PentruzonaC=3.869.247,56/12.031.327,37*100=32,16%

24
Figura2.3.2AnalizacategoriilordefurnizoriprinmetodaABC
Reprezentarea grafică realizată în figura 2.3.2,evidențiază faptulcă grupa B care
reprezintăfurnizoriideserviciiprestateșibunurilivrate,suntceimaiimportanțiaientității,
curba teoretică aflându-se deasupra celeipractice,decise poate spune că puterea de
negociereaentitățiicufurnizoriiestemaimareînacestpunct.Totpebazagraficului,se
poateobservafaptulcăcurbateoreticăagrupeiA seaflădeasupracurbeipractice,deci
furnizoriidingrupaAauoponderemairedusăîntotaluldatoriilor.
2.4Analizaofertei:produseleșiserviciileofertei
Dupăcum am spusșiîncapitoleleanterioare,principaleleproduserealizatedeS.C"L&
D Luca Ind"S.R.L Brașov suntlaptele proaspătșicarnea sub formă de carcasă.Dacă
laptelepecaresocietateaîlvindeprovinedoardelabovine,înceeacepriveștecarnea,ea
poatefiidevităsauoaie,îndiferiteforme.Portofoliulproduseloroferitedecompanieeste
prezentatîntabeluldemaijos.

25Tabel2.4.1Portofoliuofertăproduse
Produs Starelivrareprodus
Lapteproaspătgrăsime3,5% Neprocesat
Carnevită Carcasă
Carneoaie Carcasă
Așadar principalele activitățidesfășurate de companie constau în producerea și
depozitarea produselor lactate șia cărnii,iar principalele serviciiprestate de către
companiaS.C“L&D LucaInd”S.R.L.Brașovsuntdistribuțiacărniilasediiledeprelucrare,
laptelefiindpreluatdelapuncteledecolectaredecătreFabricaDeLapteBrașovS.A.
Bineînțelespentrucasocietateasăproducă,arenevoiedefurnizori,iarfurnizoriisunt
atâtexternicâtșiinterni:
 Furnizoriiinternifurnizează semințe necesare cultivăriilucernei,
sfeclei,porumbului,grâului,etc
 Furnizoriiexterniîn specialceidin Olanda furnizează produsele
necesareînsămânțăriiartificialeabovinelor.
În ceea ce privește producția obținută de entitate pe parcursulperioadeide analiză
aceastaaavuturmătoareaevoluție,conform dateloroferitedecompaniaanalizată:
Tabel2.4.3Producțierealizatăînperioadadeanaliză
Produs 2015 2016 2017
Lapte(L) 1.985.246 1.845.213 1.820.897
Carne(KG) 420.180 360.160 320.451
2.5 Prezentareaindicatoriloreconomico-financiariaisocietății
Unadintrecelemaiimportantenoteexplicativelasituațiilefinanciareestenota9care
sereferălacalcululșianalizaprincipalilorindicatorieconomico–financiari.

26Pebazaacestorindicatorieconomico– financiari,lanivelulîntreprinderiiserealizează
analizelefinanciare19.Acesteanalizepotaveaorelevanțănotabilăpentrumanagementul
firmeiatâtatimpcâtdinelereieseundiagnosticcusugerareaunorpunctetarișislabedin
activitateaîntreprinderii.
Analiza acestorindicatorieconomico-financiaria fostfăcută de S.C “L&D Luca Ind
“S.R.L Brașov șiau fostluațica repere treiani,anul2015,anul2016 șianul2017
urmărindu-semodulîncareaceștiindicatorievoluează.Pentrudeterminareaindicatorilor
economicilaS.C“L&DLucaInd”S.R.Lșievoluțiaacestoralaentitateaîncauză,sevafaceo
analizăînceeacepriveștevarițiaabsolută.
Tabel2.5.1Indicatorieconomico-finaciari2015-2017
Indicatori Formula 2015 2016 2017
Rentabilitateaeconomică(%) Profitnet*100/Activetotale 0,10 0,13 0,22
Ratarentab.prof.dinexploatare(%)Profitexploatare*100/Activetotale 1,12 3,23 1,16
Rataprofituluibrut(%) Profitbrut*100/CAnetă 0,14 0,30 0,33
Rataactivelorimobilizate(%) Activeimobilizate*100/Activetotale47,37 45,15 47,73
Rataimobilizărilorcorporale(%) Imob.corporale*100/Activetotale 38,45 42,99 47,32
Tabel2.5.2Variațiaabsolută
Indicatori 2016-2015 2017-2016
Rentabilitateaeconomică(%) 0,03 0,9
Ratarentab.prof.dinexploatare(%)2,11 -2,07
Rataprofituluibrut(%) 0,16 0,03

270 1 2
Rataactivelorimobilizate(%) -2,22 2,58
Rataimobilizărilorcorporale(%) 4,54 4,33
Tabel2.5.3Reprezentaregraficăaindicatorilor
Rentabilitateaeconomicaesteun indicatoreconomiccaremăsoaraeficiențautilizării
activelorîntreprinderiișiseobservăcăpeperioada2015-2017rentabilitateaacunoscuto
ușoaracreștere,în2016majorându-secu0,03%,iarîn2017aceastas-amajoratcu0,9%.
Înceeacepriveștedinamicarateirentabilitățiiprofituluidinexploatare,reiesefaptulcă
evoluțiaacestuiafluctueazăîn aniideanalizășicunoaștedescreșteriîn perioada2016-
2017cu2,07%,înperioada2015-2016acestaacrescutcu2,11%.

28Rata profituluibruteste un indicatorce reflectă rentabilitateaactivitațiifirmei,șise
poateobservacăesteprofitabilăînperioadadeanaliză,cunoscândvaloripozitive,în2016
acestindicatorcreștecu0,16%,apoiscadeîn2017pânăla0,03%.
Rata activelorimobilizate ne arată conform graficuluică se diminuează în 2016 cu
2,22%însăîn2017,acestacunoașteocreșteremajoră,șianumefațăde2016,acestase
majoreazăcu2,58%semncăgraduldeînvestirealcapitaluluiîncadrulfirmeidevinedince
încemaiaccentuat.
Referitor la rata imobilizărilor corporale,acest indicator prezintă creșteriatât în
perioada2015-2016câtșiînperioada2016-2017,maiîntâiacestacreștecu4,54%,apoi
cu4,33% șiputem observafaptulcăimobilizărilecorporaledeținceamaimarepondereîn
ceeacepriveștestructuraactivelorimobilizatealeentitățiișiimplicito ponederefoarte
mareînactiveleimobilizate.

29Capitolul3.Cadrulconceptualșimetodologicalbugetelordecheltuieli
3.1Conceptuldebuget,rolulșiimportanțabugetuluidecheltuieli
Prin bugetde cheltuieliseințelegetranspunereaactivitățiiuneientitățiprevazutăîn
planuldeafacerielaboratpetermenlungîncadratînlimiteleunuiexcercițiufinanciar.
“Bugetulreprezintă în esență o premisă a planificăriiorientate spre o gestiune
previzională profitabilă.Ca document de previzionare aprioriderulăriiactivității,se
elaborează la nivelanualșise stabilește afectarea resurselorșiresponsabilitățilorpe
fiecareentitate(department,sector,centrudeactivitateetc.)dincadrulentității.”20
Prinbugetseurmăreșteproiecțiaplanuluistrategicalentității,careprezintăprincifre
ceobiectiveurmăreșteentitateaîntr-untimplimitat,întermeniiexercițiuluifinanciar,care
prezintăobiectivele,mijloacelederealizareaacestorașiresurselecarevorfialocatede
responsabiliidinentitate.
Putem considera bugetulca fiind un instrument de armonizare șimaiales de
eficientizare în ceea ce privește relația dintre cheltuielișiveniturila nivelulunei
întreprinderiiarbugetarea costurilorca o practică economică sistemică ce presupune
alocarea resurselorfinanciare în scopulrealizăriiunorobiective destinate perioadelor
următoare21.
“Privitca un instrumentde previziune,bugetuleste utilizatpentru a dimensiona în
termenifinanciarișiîn condițiide eficiență economică,alocarea șiutilizarea resurselor
entității.În procesulde realizare a veniturilorșide efectuare a cheltuielilor,bugetul
20CaraianiC.,DumitranaM.,Contabilitateșicontroldegestiune,Ed.Infoemga,București,2004,pag,216
21Oprea.,Călin.,Contabilitateadegestiune.,Ed.TribunaEconomică.,București,2001,pag.105

30reprezintăuninstrumentdeanalizășicontrol,implicitdeasigurareaechilibruluifinanciar
alentității”.22
3.2Necesitateaelaborăriibugetuluidecheltuieli
Elaborareabugetelorcheltuieliestenecesarădeoarecefiecareentitatedoreștesăîși
controleze activitatea atâtla nivelgeneralcâtșila nivelde activitățișidepartamente,
deaceea bugetul joacă un rol foarte important în ceea ce privește compararea
permanentăaperformanțelorefectivecuceleprevizionatedinstructuriledebugete.
Prin elaborarea bugetelor de cheltuieli elaborate pe funcțiuni, centre de
responsabilitateșiactivități,seasigurăurmătoareleobiective23:
 Setranspuneactivitățiletrecuteîntermeniipredictibilității;
 Seasigurăocoerențășiconvergențăaresponsabilitățilorșiobiectivelordefalcateale
entității;
 Seasigurăomonitorizarepermanentăaactivitățilorîncadrulentitățiișicompararea
rezultatelorefectivecuceleplanificate;
 Se furnizează informațiipertinente șila timp în procesuldecizionalîn contextul
evoluțieisistemeloreconomice;
 Seasigurăunechilibruîntreveniturișicheltuieli,întreîncasărișiplăți.
Bugetulîndeplineșteurmătoareleroluri24:
1.De orientare a entității spre un scop precis: rentabilitate, lichiditate,
diminuarea riscurilor.Dacă arlipsiun plan de bugetde cheltuială,entitatea nu
dreptreperdecâtaniiprecedențisaurealizărileconcurenței;
2.Decoordonare aeforturilortuturorcompartimentelorfuncționale,deoarece
toatesuntantrenateînprocesulbugetar,intr-omăsurămaimaresaumaimică;
22IacobP.,Ionescu,I.,șicolab.,Contabilitatedegestiune,ReprografiaUniversitățiidinCraiova,1998,
pag.248
23FătăceanG.,Op.Cit,pag373
24FătăceanG.,Ibidem.

313.De facilitare în privința implementăriiunuisistem de controleficaceprin
compararearealizărilorcupreviziunileșiluareamăsurilordecorectarelamomentul
oportun.
3.3Elaborareașimodelareasistemuluidebugete
Elaborareabugetelorreprezintăoparteextrem deimportantăagestiuniiprevizionale,
aceastapresupunândstabilireaunorbugetecaresăprezinteprevizunicifrabilelanivelul
entității.Aceste bugete se raportează la subdiviziunile funcționale șiorganizatorice ale
entității,depinzîndtotodatădeorganizareaacesteiașitrebuiesăcorepundăprincipalelor
funcțiiale acesteia:aprovizionare,producție,desfacere șialte funcțiigeneratoare de
valoarealeprodusului.
3.3.1Cadruldeîntocmireabugetelor
Elaborarea bugetelorpresupune realizarea unuicadru organizatoric în care să fie
incluse condițiile necesare uneielaborăriicomplete șieficientea bugetului,șiaceastă
elaborareserefrălaurmătoareleaspecte25:
 Elaborareabugetuluisăserealizezecuimplicareașisprijinulmanagementuluigeneral;
 Săfiedefiniteobiectivepetermnlungînmomentulelaborăriibugetelordechetuieli;
 Obiectivelesăfiefundamentateîntr-omanierărealistă;
 Sîfiedefiniteșiprevizionateobiectivelepefiecarecentruderesponsabiliate;
 Bugetulsăpoatafiadministratînmodflexibil;
Elaborareabugetuluidecheltuielivafirealizatpebazaunuicadruorganizatoricstabilit
decomitetuldeelaborareabugetului.
Comitetuldeelaborareabugetuluiareîncomponențasaexecutanțidepecelmaiînalt
nivelcarereprezintădepartamentelecelemaiimportantealeentității.
25FătăceanG.,Op.Cit,pag376

32Comitetulpoatesănumeascăresponsabiluldebuget,deobiceiacestafiindmanagerul
departamentuluide contabilitate,responsabilitatea luifiind de a coordona bugetele
individuale.
3.3.2Etapeleelaborăriibugetelor
Elaborarea bugetelor reprezintă o procedură care se realizează într-un cadru
instituționalșietipizatbazându-sepeurmătoareleelemete26:
1. Comunicareapoliticiidebugetare,afilozofieibugetelorprecum șiainstrucțiunilorîn
ceeacepriveșteelaborareaacestora;
2. Determinarea factorilorrestricitviîn elaborarea bugetelorcum arfi:constrângerile
legate de concurență,cererea de piață a produselor,capacitatea de producție
existentășifuncționalălamomentulelaborăriibugetelor;
3. Întocmireainițialăadiferitelorbugetedecătreresponsabilisaupreparareaacestora;
4. Negociereabugetelorcufactoriidedecizie;
5. Coordonareaîntocmiriibugetelordecheltuieli;
6. Acceptareabugetelorînsituațiaunuinonesens;
7. Ajustareasaurefacereabugetelor;
3.4.Aspecteteoretico-metodologicprivindelaborareabugetelordecheltuieli
Fiinduninstrumentdecontrolalactivitățiientității,construcțiabugetuluidecheltuieli
serealizeazăînurmătoareleetape27:
A. Stabilireaobiectiveloractivitățiidebugetare
B. Dimensionareacheltuielilorbugetate
A.Stabilireaobiectiveloractivitățiidebugetare
26FătăceanG.,Op.Cit,pag377
27FătăceanG.,Op.Cit,pag379

33Se realizează de regulă la nivelele superioare de decizie șise referă la etapele
următoare28:
 Creștereaniveluluiglobalalcifreideafacerilanivelulunoractivitățisauproduse;
 Creștereacontribuțieibrutelaprofitaunuiprodussaugrupedeproduse;
 Dimensiuneaunorcategoriidecheltuieli(directe,dedesfacere,generalesauindirecte);
 Lansareaunorprogramemasivedeinvestiții;
Fie că privește entitatea în ansamblu,fie că se referă la anumite componente ale
acesteiacum arfifuncțiisau subdiviziunitehnico-organizatorice,bugetareacheltuielilor
esteoactivitatecarepriveșteproiectareacheltuielilorfieînregim static,șiaicinereferim
lacheltuielilefixesauconstante,fieînregim flexibilîncarecheltuielilesuntdimensionate
înfuncțiededoianiumitnivelalactivității,încareintervineelementuldevariabilitate.
Modulîn care bugetulde cheltuielise realizează poate fiiindependent,derulatîn
funcțieenecesitățiledeanalizășicontrolaentitățilorproductiveprivatesaureglementat
încadrulcompaniilornaționaleșisocietățilordeinterespublic,înbazaunorordineemise
deMinisterulFinanțelor.
OMFP 616/2001 surprinde sfera de cuprindere a bugetuluide cheltuieli,privind
întocmirea luide către entitățile economice care detaliază buegtulde cheltuieliîn
următoarelecomponente:
 Bugetulactivitățiigenerale;
 Bugetulactivitățiidetrezorerie,respectivdedeterminareacash-flow;
 Împrumuturigarantatedestat;
 Principaliiindicatorieconomico-financiari;
Prinacestenormeseurmăreștedefaptoîntocmireprevizionalăabugetuluidecheltuieli.
B.Dimensionareacheltuielilorbugetate
28FătăceanG.,Op.Cit,Ibidem.

34Bugetulreprezintă un instrumenteconomiccare conduce la materializarea unuinou
conceptalmanagementului,definitmanagementulprinobiective.
Obiectulbugetăriiestecelcareînparalel,dimensioneazăcheltuielile.
Conform acesteisituații,fiecareentitateeconomicăseîmparteîncentrudeprofitsau
de se elaborează,execută,lansează șiurmăresc bugete,utilizându-se doua criterii,
precum29:
1. Criteriulprocesualîncarefuncțiilefiecăruiasuntconsideratecentrudegestiune;
2. Criteriulstructural-organizaroticundecompartimenteleoperaționalesaufuncționale
suntdecretate ca centre de gestiune.În cazulentitățilordin sfera producțieise
preteazăproiecțiabugetelordupăcriteriulstructuralorganizatoricîncare,centrelede
profitșicentreledegestiunedefinescentitateaeconomicăprecum orețea,acestea
ducândlaelaborareabugetelordecheltuieli.
Conform celor două criteriide secționare a entităților economice dimensionarea
cheltuielilorsebazeazăpeprincipiuldelocalizareacheltuielilor,aplicatșistabilitastfel:
a) Pentru criteriuloperațional,undesecționareaentitățiloreconomicearelocconform
P.L.S,acesteaconstituiegeneratorișipurtătoridecheltuieli,iardimensionareaseface
lanivelulcheltuielilordirecte;
b) Pentrucriteriulstructural,cheltuielilesuntlocalizatepesectoaredeactivitate,secții
deproducțiedebazășiuxiliare,agenții,unitățioperative.
Aceastălocalizarepoatefiasimilatășicheltuielilorindirecte.
Conform acestuiprincipiu,dimensionareacheltuieliorlaniveldeentitatedarșilanivel
decentrudecheltuieliarelabazăurmătoarelenivele30:
a. Pearticoledecalculațierespectiv:
29FătăceanG.,Op.Cit,pag380
30FătăceanG.,Op.Cit,pag382

35-cheltuielidirecte,cum arfii:materiiprimeșimateriale,salariidirecteCAS,șomajși
altecontribuțiilasalariiledirecte
-cheltuieliindirecte,precum:cheltuielide regieale sețiilorcum suntcheltuielile cu
întreținereașifuncționareautilajelor,cheltuieligeneraledeadministrație.
b. Peelementeprimaredecheltuielirespectiv:
-cheltuielimateriale:materialeșimateriiprime,energie,combustibil,apă,amortizare
-cheltuielicumanopera,salariișicontribuțiisocialeaferente
3.4.1Aspecteprivindmetodologiadelucruînceeacepriveșteproiecțiabugetelorde
cheltuieli
Bazându-ne pe aspectele de maijos se are în vedere dimensionarea cheltuielilor
bugetate31:
 Stabilireageneratorilordepurtătoridecheltuieli;
 Stabilirealocurilorsausectoarelordecheltuieli;
 Alegereametodelorfolositeînbugetareacheltuielilor;
Purtătoriișigeneratoriidecheltuieli/Stabilirealocurilorsausectoarelordecheltuieli
Obiectulbugetăriiestecelcaredefineșterealizareaactivitățiibugetareșiareînvedere
aspecteprecum:
-definireaunorpurtătoridecheltuieli;
-delimitareaacestoripurtătoridecheltuieliprinfuncțiilepecareleîndeplinesc.
Când sevorbeștedepurtătoridecheltuielisefacereferirelaproduselefabricatede
entitate,lucrările executate șiserviciile prestate ca un rezultat alactivitățiientității
produsului.
Sectoarele decheltuielinumitesicentredecostsaucentredecheltuieli,suntzonele
de cheltuieli care reprezintă subdiviziuni tehnico – productive, organizatorice și
31FătăceanG.,Op.Cit,pag382

36administrativealeuneientitățieconomice,șistaulabazaorganizăriibugetării,urmăririiși
controlulactivității.Acestecentredecheltuieli,suntdefinitecafiind“aceaparteaafacerii
generatoaredecheltuielișidevenituri”32.
Când se face referire aceste centre de cheltuieli,trebuie săse aibă în vederecă ele
îndeplinescmaimultefuncții,cum arfii:
– constituie criteriiîn ceea ce privește delimitarea șisectorizarea cheltuielilorpe
anumitesubstructuriorganizatoricealeentitățiipatrimoniale,peurmătoarelenivele33:
 Secțiideproducție-casubdiviziunistructurale;
 Atelieredeproducție-casubdiviziunideorganizatoricealesecțiilordeproducție;
 Centredeproducțiecasubdiviziunialesecțiilorșiatelierelor;
 Sectoruladministrativcafuncțieaentității;
 Sectorulcomercialcafuncțieaentității.
Metodeutilizateînbugetareacheltuielilor
Celemaiutilizatemetodededimensionareacheltuielilorbugetatesunturmătoarele34:
1.Metoda analitică
2.Metodasintetică
1.Metodaanalitică
Acestă metodă presupune ca bugetarea cheltuielilorsă se realizeze pe baza unor
modelerelaționaledetipuluneifuncții,deunasaumaimultevariabile,șisebazeazăpe
maimulteprocedeecum arfii:
A)Procedeulponderăriicantitățilorcuprețurilesautarifelepracticatefiedeentitatefie
departeneriideafaceri
32LuceyT.,Costing,DPPublication,AldinePlace,LondonW 128AW ,1993,pag.330-331
33FătăceanG.,Op.Cit,pag383
34FătăceanG.,Op.Cit,pag384

37Acestprocedeuesteutilizatîncazulîncareelementeledecheltuialăsuntgeneratede
mărimidereferințăexprimatecantitativ:
Modeluldecalculeste: pEij bi*qij
Unde:Ebiesteelementulidecheltuialăbugetat
qijestecantitateadePLS”j”pentrucaresebugeteazăelementuldecheltuială
pijreprezintăprețulsautarifulcantitățiipentrucaresebugeteazăelementulde
cheltuială;
Acestprocedeuseutilizeazăpentru:
 Bugetarea unorcheltuielimateriale care au la bază consumurispecifice
exprimatecantitativprecum:
-cheltuielicuconsumuldemateriiprieșimaterialedirecte:
-semifabricate
-combustibili
-energie
-apă
Modelulrelaționaldecalculesteurmătorul:j sjn
ij bjpcqC**
1

Unde:cbjesteelementuldecheltuilăbugetată“j”
csjreprezintă consumulspecificde materie primă,materialdirect“i”utilizate
pentruobținereauneiunitățidePLS“j”;
Pijreprezintăprețulunitaraluneiunitățicantitativedemateriiprime“i”pentru
obținereauneiunitățidePLS;
În ceea ce privește bugetarea cheltuielilormateriale trebuie să se aibă în vedere
următoareleaspecte:
-modulîncareconsumurilespecificeauevoluatfațădeanulprecedent

38-evoluțiaprețurilorșitarifelorla materiiprime,materialeșiutilitățiîn funcție de
evoluția indiceluide creștere a prețurilor/indicele de inflație,sau în funcție de unele
cursuridereferință:RON/USD,RON/EURO.
 Bugetareacheltuielilorcumuncavie,carearelabazănormedetimppeunitatedePLS,
șisebazeazăpeurmătorulmodeldecalcul:
ij ijn
iij bistntqC* *
1
 unde:
qijreprezintăcantitățiledinPLS“i”fabricateînzonăsausectordeactivitate“j”
ntijreprezintănormadetimpacalificării“i”pentruobținereauneiunitățidePLS“j”;
stijreprezintăsalariultarifaralcalificării“i”pentruobținereauneiunitățidePLS“j”;
Această bugetare a cheltuielilor u munca vie,poate fiirealizată atât pentru
muncitoriidirectproductivicâtșipentruceiindirectproductivi.
Pentru muncitoriidirectproductivi,modelulde bugetare se realizează conform
relației:
s s Pcm
cpcn
psWt Cb*
1 1
 unde:
SCb estecheltuialasalarialăbuegtatăpesectorulsaucentruldecheltieli“s”
pst reprezintătimpuldemuncănormat,exprimatînoreameserieisauprofesiei“p”
de categoria de calificare “c”a muncitorilorcare lucrează în zona sau sectorulde
activitate“s”;
psW reprezintăsalariulpeorăalmuncitorilordinmeseria“p”șidecalificare“c”.
Pentrumuncitoriiindirectproductivi,șiaicinereferim laceicareseaflaînprocesul
de conducere,tehnic,economic șide alte specialitățifie din secțiifie din sectorul
administrativ,moduldebugetaresebazeazăpeurmătoarearelațiedebugetare:
cim
ifin
fsa IWft Cb  
*
1 1unde:

39saCb reprezintăcheltuialasalarialălanivelulsectoruluiadministrativ
fiT sereferălatimpulnormatsaulegalexprimatînoresauzilealepersonaluluidin
funcția“f”șitreaptadeîncadreare“i”;
iWf reprezintăsalariulpeorăsaupeziapersonaluluidinfuncția“f”șitreaptade
încadrare“i”;
cI reprezintăindemnizațiadeconducere.
2.Metodasintetică
Reprezintăacelmodeldebugetarecaresebazeazăpeoperioadămaiîndelungatăde
timpșiareînvedereritmuridecreștereauneiactivitățirelaticconstante.
Variantelepropusedemetodasinteticăsunt:
a) Metodarealizărilormultianule,deregulăpeoperioadăde5-10ani;
b) Metoda realizărilor perioadei imediat precedente care presupune
ajustatareaeicuinfluențafactorilorprevizibiliaacționaînperioadabugetată;
c) Metodarealizăriimultianualenuareoaplicabilitateîn condițiileeconomiei
nostrecândritmuriledecreștereeconomicăînregistreazăvalorivariabile;
d) MetodarealizărilorperioadeiimediatprecedenteesteinseratășiînNormele
MetodologiceaprobateprinOMFP616/2001șiauaplicabilitateșidatorităcontrolului
maiexactafactorilorprevizibilicuimpactimediat,caresuntratainflațieișiratelede
schimb.
3.5Gestiuneabugetară
3.5.1Conținutul,principiileșirolulgestiuniibugetare
Gestiuneabugetarăreprezintăoaltămodalitatedecontrolalgestiunii,dupămodelul
controluluidegestiuneprinintermediulinformațiilorprivindcostturile,nivelulșistructura
acestoraprecum șiabatereadelacostulstandard.

40Putem spune că gestiune bugetară a apărutca o consecință a împărțiriientităților
economiceîncentrederesponsabilitate,careprinperformanțelepropuseseintegreazăîn
angrenajulcomplexalentității.
“Gestiuneabugetară,princareentitateeconomicăîșidefineșteobiectiveleșimijloacele
de realizare,vizează modelarea gestiuniiuneiîntreprinderipe un arealmacro,mezo și
micro temporal, care să permită coerența, descentralizarea și controlul diferitelor
subsisteme.Lanivelmacroșimezoeonomicserealizeazăprinelaborareaunuibussines
plan,iarlanivelulmicro,princonstitireauneirețeledebugete”.35
Gestiuneabugetarăreprezintăprevizionareaactivitățiifinanciareașinonfinanciare,prin
care se urmărește definirea obiectivelorentității,se propun șise analizează strategii
diferitedeatingereaacestorașisealegeaceastrategiecareesteconsideratăafiioptimă,
transpusă pe termen scurtîn rețeaua de bugete a entitățiiprin care se confruntă în
permanențăceeaces-arealizatcuceeaceafostprevizionat,pentruastabiliiabaterileși
aserealizacontroluldegestiuneprinintermediulcontroluluibugetar.
Gestiuneabugetarăestecompusădintr-doianisambludeplanurideacțiunesubforma
unor bugete,prin care se corelează deciziile curente cu proiectele pe termen lung
asigurându-seocorențăadeciziiloroperaționale,tacticeșistrategice36.
Principiilegestiuniibugetare
Modelulde gestiune bugetară are în vedere respectarea anumitorprincipiiprivind
construcțiasistemuluibugetar:37
 Principiulcoerențeicarepresupunecoerențadiferitelordepartamente
 Principiuldescentralizăriibugetuluigenerallaniveldecentrederesponsabilitate
 Principiulcontroluluibugetar.
35Caraiani,C.,șialții,op.Cit.,pag.216
36FătăceanG.,Op.Cit,pag391
37FătăceanG.,Ibidem

41“Bugeteleșicontrolulbugetarnusuprimăstructuraierarhicăcioformalizeazăîntr-un
sistem deobiectivederealizatșiabateridelaacestea”.38
Înceeacepriveșterolulgestiuniibugetare,acestaestedefinitdeurmătoarele:
 Coordonează coponentele structurale ale entitățiila nivelulcărora se
elaboreazăbugete
 Induceoatitudinemotivaționalăresponsabililorprinparticipareaacestorala
procesuldeelaborareabugetelor.
3.5.2Elaborareamodeluluidegestiunebugetară
Constăînrealizareaunuimodeldegestiunebugetarăbazatpeorețeadebugetecare
săpermităexercitareaunuicontrolbugetar,realizatpebazaunuiplandeacțiunecareare
învedereurmătoareleaspecte:
-monitorizareacontinuăarespecăriiprevederilorbugetare;
-realizareadebugeteajustabile;
-stabilireașianalizaabaterilorșiacauzeloracestora;
-implementareaunuisistem deraportareaperformanțelor.
Fiecareentitateeconomicăîșielaboreazădiferite tipuride bugete,însăo structură
maigeneralăderețeledebugetecuprindedeobiceiurmătoarelecategoriidebugete:39
 Bugetulmastersaubugetulgeneral
 Bugetulvânzărilor
 Bugetulactivitățiicomerciale
 Bugetuldeproducție
 Bugetulcosturilordeproducție
 Bugetulaprovizionărilor
 Bugetulresurselorumane
38Ionașcu,I.,Controldegestiune,Ed.Economică,București,2003,pag.131,
39FătăceanG.,Op.Cit,pag393

42 Bugetulcheltuielilorindirectedeproducție
 Bugetulcheltuielilorgeneraledeadministrație
 Bugetulcheltuielilordecapital
 Bugetultaxeipevaloareadăugată
 Bugetulactivitățiidetrezorerie.
ȚinândcontcăS.C"L& D LucaInd"S.RLBrașovesteoentitatecuprofilproducție,vom
detaliacâtevadintrebugeteledemaisus.
Înceeacepriveștebugetulcosturilordeproducție,elrezultădinbugetuldeproducție
careînsumeazătotalitateacosturilordinprocesuldeproducțiepecentredecosturi.
Acestbugetalcosturilordeproducțiesepoatefundamentaatâtpecheltuieliledirecte
câtșipe cele indirecte.Bugetulcosturilorde producțireprezintă o sumă de bugete a
centreloracentrelordecosturi,detaliatăapoiînbugetepepurtătoridecost.
Niveleledeelaborareabugetelordecosturiseidentificăcuurmătoarelestructuri:
-bugetelaniveldesecțiiprincipale;
-bugeteelaboratelaniveldesecțiiprincipale.
Conform luiOpreaC.,“Bugetulcosturilordeproducțielaniveldeentitateseelaborează
pe baza bugetelorcosturilorde producție ale secțiilorde bază șiauxiliare.Un astfelde
bugetare ca scop de a stabilicu anticipație,decia previziona,costurile ocazionate de
sectorulproducției(eliminând cotele de cheltuieligenerale de adinistratie cuprinse în
bugetelecosturilordeproducțiealesecțiilor.Elaborareabugetelorcosturilordeproducție
laniveldeentitateserealizeazăprincentralizareabugetelorsecțiilordebazășiauxiliare”40.
Bugetulcheltuielilorindirectedeproducțiereprezintăoimagineacheltuielilorindirecte
deproducțieaflateîncadrulsecțiilordeproducție,țînândcontatâtdecheltuielileproprii
alesecțieicâtșideprestațiilepecaresecțiale-aprimitdelasecțiileauxiliare.
40OpreaC.,op.Cit.,pag.136

43Cheltuielile indirecte nu au un caracterfix,astfelavându-se în vedere o separare a
acestoraînfixeșivariabile,înfuncțiedecomportamentulpecareacestealeauînraportcu
volumuldeactivitate.
Dacă ne raportăm la cheltuielifixe,acestea se referă la cheltuielile cu salariile
personaluluiindirectproductiv,amortizarea mijloacelorfixe în regim liniar,precum și
cheltuielilecumaterialeleconsumabile.
Înceeaceprivesccheltuielilevariabile,acesteafacreferirelacheltuielilecuutilitățile,
combustibilul,tehnologie,energie,apă.
Bugetareacheltuielilorindirectesefocuseazăpedouăobiectiveprincipale:41
-implementareaunuibugetconsolidatprinagregareabugetelorsecțiilordeproducție;
-stabilireaunorniveledecheltuieliindirectecaresevorrepartizasausevoridentifica
ladiferitelestructuridecosturi.
41FătăceanG.,Op.Cit,pag404

44Capitolul4.BugetareacheltuielilorșicalcululcostuluiefectivlaS.C“L& DLucaInd”
S.R.L
Înstudiuldecazceîlvom realizașivafiiprezentatmaijos,vom încercasăevidențiem
modulîncareactivitateasocieatățiiasupracăreiavom faceanalizaS.C"L& D LucaInd"
S.RL Brașov este repartizată pe centre de cheltuieli,centre asupra cărora are stabilite
bugetedecheltuielianuale,pentru aurmăriimodulîn careevolueazăcosturileefective
fațădeceleprevizionate.Fiindoentitatecuprofilproducție,suntprezenteatâtcheltuielile
directe ale activitățiicâtșicele indirecte,deaceea vom încerca să determinăm costul
completdeproducțiealproduselorșisăurmărim abateriledintrecosturileefectiveșicele
previzionate,șivom analiza factoriicare au condus la o abatere fie ea pozitivă sau
negativă.
4.1.Prezentareacentrelordecheltuielialesocietății
Activitatea societățiiS.C "L& D LucaInd"S.RLBRAȘOV este impărțită în doua mari
diviziisau centre de cheltuielipărinte,care la rândullorsuntdefalcate pe centre de
cheltuieli.
Diviziilepecaresesprijinăîntreagaactivitateasocietățiisunt:diviziazootehnie,care
esteîmpărțităîncarneșilapteșidiviziavegetal.
Diviziavegetalseîmparteînanul2017înurmătoarelecentredecheltuieliprezentateîn
tabeluldemaijos:
Tabel4.1.1Proiectediviziavegetal2017
Proiect Suprafataparcelă(Ha)
FÂN 76,3
GRÂU 81,33

450 1
LUCERNă 44
PORUMBSZ217
RAPIȚă 201,51
SFECLă 16.1
Total 636.24
LaS.C "L& D LucaInd"S.RLBrașov,ladiviziavegetalseregăseșteșiun proiectcare
cumulează toate cheltuielile indirecte,șianume Indirecte vegetal,urmând ca aceste
chetuielisăserepartizezeînfuncțiedeocheiederepartiție.
Producția realizată pe ficare din subproiectele de maisus va fiifie valorificată prin
furajare,fievândutăcătreterți.
Deexempluporumbulsiloz,lucernă,grâusaufânvorfacepartedinrețeteledefurajare
pentru sectorulzootehnic,în schimb rapița,SFECLă de zahărvorfiivalorificate prin
vânzareaacestoracătreterți.
Îndiviziazootehnie,seregăsescurmătoriipurtătoridecheltuieli:
Tabel4.1.2Centredecheltuielipediviziazootehnie
Numeproiect
Vacilapte
Vițeidecarne
Ovine

46LaS.C“L& DLucaInd”S.R.LBrașov,ladiviziazootehniedaișiladiviziavegetalexistăși
un proiect care cumulează toate cheltuielile indirecte,șianume indirecte zootehnie
respectivvegetal,urmând caacestechetuielisăserepartizezeîn funcțiedeo cheiede
repartiție.
4.2Modeledebugetedecheltuielipentruanul2017 șiestimareaproducției
Vom prezentaîntabeleledemaijosbugeteledecheltuieligeneralepecareentitatea
S.C"L& D LucaInd"S.RLBrașovle-aîntocmitpentruanul2017șisevafaceoestimarea
producțieicaresedoreșteaseobținelafineleanului2017.
4.2.1Bugetegeneraledecheltuielipecelediviziavegetal
În tabeluldemaijossuntprezentatecheltuielilebugetatecuvaloripecareentitatea
estimeazăcălevarealiza.
Tabel4.2.1.1Reprezentareabugetelorgeneraledecheltuieliladiviziavegetal
vegetal Valoare
Cheltuielicucombustibilul 294.349,7
Chelt.cupiesedeschimb 146.303
Chelt.privindsemintelesi
materiaprima 667.233
Chelt.cumateriale
consumabile 170.720
Ch.cuobiecteledeinventar 3.103
Ch.privindenergiasiapa 14.388
Ch.cuintretinereasireparatiile 58.227
Ch.curedeventelesichiriile 128.516

470 1
Ch.cuprimeledeasigurare 42.460
Ch.cucomisioanele 12.534
Ch.cutransportul 34.524
Ch.cudeplasari,detasari 380
Ch.cuserviciiexecutatedeterti179.312
Chelt.alteimpozitesitaxe 31.891
Ch.remuneratiipersonal 73.260
Despagubiri,amenzi,penalitati 7.525
Altechelt.deexploatare 242
Chelt.cudobanzilebancare 93.312
Chelt.amortizareimobilizari 384.484
TOTALCHELTUIELI 2.013.971,7
Cheltuielileprezentatemaisussuntprevizionatedeentitatepentruanul2017conform
analizelorefectuate dorindu-se a se urmăriimodulîn care cheltuielile efectve totale
depășescsaunuacestebugete.
4.2.2Bugetegeneraledecheltuielipecelediviziazootehnie
Pentrdiviziazootehnieentitateaprevizioneazălaînceputulanului2017cheltuielilepe
careaceastalevagenerapeparcursulanului,cheltuielireprezentateîntabeluldemaijos.
Tabel4.2.2.1 Reprezentareabugetelorgeneraledecheltuieliladiviziazootehnie
Furaje 2.789.838

480 1
Piesedeschimb 4.143
Reparatii 32.953
Consumabile 400.663
dincare: –
Medicamente 308.077
Materialseminal 171.461
Consumabilecuratat 47.596
Alteconsumabile 287.915
Servterti 327.328
Energieelectrica 4.300
Asigurari 725
Salarii 437.330
Taxesalarii 96.874
Penalitati 8.742
Altechexploatare 1.685
Diferențedecurs 3.500
Chirii 920
Amortizare 476.542
Totalcheltuieli 5.270.200

49Aceste cheltuielisuntbazate pe analize efectuate de entitate șisuntvaloricare se
dorescanufiidepășitedecheltuieliletotaleefectivedepeparcursulanului.
4.2.3Estimareaproducțieirealizatepentruanuldeanaliză2017
În urma studiilorșianalizelorefectuate,societateaestimează o producție anuală de
cereale,lapteșicarneconform tabeluluidemaijosșiuncostdeproducțieaferent:
Tabel4.2.3.1Estimareaproducțieișicostuluilaceledouădivizii
Element Capete Producțieestimată(kg/l) Costestimat(lei)/kg(l)Costtotal
estimat
Lapte 760 1.745.000 1,40 2.443.000
Vițeicarne 620 235.600 12 2.827.200
Fân 1.057.142 0,35 369.999,7
Grâu 380.000 0,5 190,000
Lucernă 474.000 0,41 194.340
Porumbsiloz 5.200.000 0,10 520.000
Rapiță 980.400 0,68 666.672
Sfeclă 608.000 0,12 72.960
Pentrucentruldecheltuieliovine,entitateanupoatebugetauncostpeparcursulanului,
întrucâtovinele suntlăsate la păscutpe totanul2017,laptele nu este valorificatiar
numărulmieilornăscuținupoatefiiștiutpânălasfârșitulanului.
4.3Prezentareabugetelorcucheltuieliledirectepecentredecheltuielișianaliza
abaterilor
Entitateaarealizatunbugetalcheltuielilordirectepeceledouădiviziișimaijosvom
comparabugetulîntocmitcucheltuieiledirecterealeșivom analizaabaterileconstatate.

50Cheltuielile directe,suntdeterminate pe baza balanțeianalitice din anul2017,șisunt
repartizatepefiecarecentrudecheltuieliînparte.
4.3.1Analizacheltuielidirectebugetate-cheltuielidirecteefective
Vom faceo comparațieîntrecheltuieliledirecteefectivealeentitățiipeanul2017 și
cheltuielilebugetateînceeacepriveșteceledouădiviziiprezentate.
4.3.1.1Analizacheltuielidirectebuegate-cheltuielidirecteefectiveladiviziavegetal
În tabelulce urmează vom evidenția bugetarea cheltuielilordirecte ale societății,
cheltuielicarefacpartedinbugetulgeneralbugetat,urmândalecomparacuceledirecte
efectivecareaufostrealizateîn2017.
Tabel4.3.1.1.1Bugetcheltuielidirectepediviziavegetal
ElementCentrudech.
Fân Grâu LucernăPorumb
silozRapiță Sfeclă
Combustibil 58.423 62.468
Piesedeschimb 68.680 12.124 32.380 2.548
-cuțiterotative
cositoare23.200 16.200
-acelegătură
balotieră9.480 16.180
-anvelope 36.000 12.124 2.548
Semințeșimat.De
plantat25.780 97.132 33.274 213.937 267.153 29.957
-semințe 10.920 64.468 18.400 144.452 102.682 24.110
-îngrășăminte 14.860 32.664 14.874 69.485 164.471 5.447
Altematcons. 98.120 67.460

510 1 2 3 4 5 6
-foliebaloți 98.120 67.460
Totalcheltuieli
directe251.003 109.256 133.114 216.485 267.153 92.425
Putem observacădinbugetultotaldecheltuielipediviziavegetalde2.013.971,7 lei,
cheltuieliledirecteînsumăde1.069.436lei,reprezintăcheltuieliledirectebugetate,adică
53%dinbugetultotal,restulde47%fiindreprezentatedecheltuielileindirectebugetate
aleentitățiipediviziavegetal.
Cheltuieliledirecteefectivereprezintăcheltuieliledirecterealealeentității,șicum se
poateobservaîntabeluldemaijos,suntrepartizatedoarpeanumitecentredecheltuieli,
acolo unde nu exista cheltuielidirecte,urmând a se repartiza cota parte de cheltuieli
inidrecte.
Tabel4.3.1.1.2Cheltuielidirecteefectivevegetal
ElementCentrude
chFân Grâu LucernăPorumb
silozRapiță Sfeclă
Combustibil 69.384,65 5.548,57
Piesedeschimb 26.223,97 21.848,14
-cuțiterotative
cositoare7.120 7.028
-acelegătură
balotieră19.103,97 14.820,14
-anvelope
Semințeșimat.18.493,57 105.693,7332.935,8 255.156,57198.354,51 38.859,72

52Deplantat
-semințe 14.208 62.180,5 16.840,18 146.485 102.038 22.180,44
-îngrășăminte 4.285,57 43.513,23 16.095,62 108.671,57 96.316,51 16.679,28
Altemat.cons 102.168 69.403,97
-foliebaloți 102.168 69.403,37
Totalcheltuieli
directe216.270,19105.693,73124.187,31255.156,57198.354,51 44.408,29
De specificatfaptulcă,pentru divizia vegetal,locurile unde suntîmpărțite culturile,
adicăcentreledecheltuieli,suntdedouăfeluri:
-separate,șiaiciintrăparceleledefânșisfeclă,șideaceeabugetulînceeaceprivește
cheltuielilecucombustibilulafostrepartizatdirectpeacesteparcele;
-cumulate,carepracticcumuleazăcentreledecheltuieligrâu,lucernă,porumbsilozși
rapiță,astfelcheltuielilecucumbustibilulnuapututfiidirectrepartizatpeacesteparcele,
ci,vom vedeamaijos,cheltuielilecucombustibilulpentruacestecentredecheltuielivorfii
cheltuieliindirectepentruentitate,urmândafiirepartizateulteriorînfuncțiedecheiade
repartițiestabilită.
Conform tabelelorde maisus care reprezintă pe de o parte bugetulcu cheltuielile
directepecentredecheltuielipediviziavegetalșipedealta,cheltuieliledirecteefectivepe
acestecentredecheltuieli,vom analizamaijosabaterilevaloricecareexistă,șimodulîn
careelesereflectă.
Situațiaabaterilorcheltuielilordirectepediviziavegetalesteprezentatăîn tabelulde
maijos:

53Tabel4.3.1.1.3Situațiaabaterilorladiviziavegetal
Abatere-Centredecheltuieli
Element Fân Grâu LucernăPorumb
silozRapiță Sfeclă
Cheltuieliprivind
combustibilul-10.961,65 56.919,43
Cheltuieliprivindpiesele
deschimb42.456,03 12.124 10.531,86 2.548
-cuțiterotative 16.080 9.172
-acelegăturăbalotieră -9.623,97 1.359,86
-anvelope 36.000 12.124 2.548
Cheltuieliprivind
semintelesimaterialele
deplantat7.286,43 -8.561,73 338,2 -41.519,57 68.798,69 -9.302,72
-semințe -3.288 2.287,5 1.559,82 -2.033 644 1.929,56
-îngrășăminte 10.574,43-
10.849,23-1.221,62 -39.186,57 68.154,49 -11.232,28
Cheltuieliprivindalte
materialeconsumabile-4.048 -1.943,37
-sfoarăbalotat -4.048 -1.943,37
Totalabatericheltuieli
directe34.732,81 3.562,27 8.926,69 -35.971,57 68.798,6947.616,71
Conform tabeluluidemaisusputem observacăabaterilesuntnegativedoarînceeace
privește centrulde cheltuieliporumb siloz.La porumb siloz,cheltuielile directe efective

54depășesccheltueieliledirectebugetatecu35.971,57lei,ceeaceinfluențeazăsemnificativ
aceastăabaterenegativăsuntcheltuielilecu semințeleșiîngrășămintelecaredepășesc
bugetulcu 41.519,57 lei,cu 2.033 de leiîn cazulsemințelorșicu 39.186,57 în cazul
îngrășămintelor.În ceeacepriveștecheltuielilecu pieseledeschimb laacestcentru de
cheltuieli,acesteanu depășesccheltuielilebugetateîntrucâtsuntmaimicicu 2.548 lei,
însă aceste cheltuielinu au fostdirectrepartizate pe parcela porumb siloz,ciau fost
trecutepecheltuieliindirecteurmândafiirepartizateconform cheiiderepartiție.
Întoatecelelaltecazuri,abateriledelabugetînceeacepriveștecheltuieliledirectesunt
pozitive.
Încazulcentruluidecheltuielifân,abatereadebugetde+34.732,leiesteinfluențatăde:
-creștereacheltuielilordirecteefectivecucombustibilulcu10.961,65lei;
– scăderea cheltuielilordirecte efective față de bugetcu 42.456,03 leiîn ceea ce
priveștepieseledeschimb,scăderedatoratăînprincipalfaptuluicăvaloareacheltuielilor
cu anvelopepe utilajelornu a reprezentato cheltuială directă pentru entitate,ciuna
indirectăprinprismafaptuluicăanvelopelenusepotuzapeoanumitaparcelăcultivată.
-scădereacheltuielilordirecteefectecusemințeleșiîngrășămintelecu7.286,43leiși
creștereacheltuielilorcusfoaradebalotatcu4.330,3lei.
-creștereacheltuielilorcualtematerialeconsumabileînvaloarede4.048lei,întrucât
putem observacăpentruentitatecheltuieliledirecteefectivecufoliapentrubalotat,au
depășitcheltuielile bugetate un factorcare a condusla aceasta putând fiicreșterea în
privințanumăruluidebaloțipecareentitateai-arealizat;
În ceea ce privește cheltuielile directe efective pe centrulde cheltuieligrâu,acestea
scadcu3.562,27leifațădecheltuieliledirectebugetateșiaceastăabaterepozitivăpentru
entitateesteinflențatădeurmătoriifactori:

55- scăderea cheltuielilordirecte cu anvelopele utilajelorcu 12.124 lei,cauza fiind
trecereaacestorcheltuielicașiîncazulfânuluipecheltuieliindirecte;
-creștereacheltuielilordirectecusemințeleșiîngrășămintelecu8.561,73lei.
Încazulcentruluidecheltuielilucernă,acestaprezintăoabaterepozitivăacheltuielilor
directefațădecelebugetatedirectcu8.926,69lei,laaceastacontribuind:
– scăderea cheltuielilorcu piesele de schimb,la aceasta contribuind cheltuielile cu
produsulcuțiterotative,carescadfațădeceleprevizionatecu9.172delei;
-scădereacheltuielilordirecteefectivecuaceledelegăturăpentrubalotieră,oscădere
fațădecheltuielilebugetatecuacestprodusde1.359,86lei;
-scăderea cheltuieliordirecte cu semințele cu 1.559,82 leișicreșterea cheltuielilor
directecuîngrășămintelecuovaloarede1.221,62lei;
-diminuareacheltuielilorefectivealeentitățiicu1.943,37înceeacepriveștefoliade
balotat,caîncazulfânului;
Pentru centrulde cheltuielirapiță,abaterea s-adoveditafiiuna pozitivă,maiexact
cheltuielie directe pe parcela rapiță sunt maimicicu 68.798,69 datorită scăderii
cheltuielilorcusemințeleșiîngrășămintele.
Lacentruldecheltuielisfeclă,abatereacheltuielilordirectefațădecelebugetatesunt
pozitive,maiexactacesteascadcu47.616,71lei,laaceastacontribuind:
-scădereacheltuielilorcucombustibilulcu56.919,43lei,acestecheltuieliurmândafii
trecutelaindirecte
-scădereacheltuieliorcusemințelecu1.929,56leișicreștereacelorcuîngrașămintele
cu11.232,28.

564.3.1.2 Analiza cheltuielidirecte bugetate – cheltuielidirecte efective la divizia
zootehnie
Pentrudiviziazootehnie,societateaS.C“L& DLucaInd”S.R.LBrașovarealizatun
modeldebugetareacheltuielilordirecteșiîivom evidențiastructuraconform tabeluluide
maijos.
Tabel4.3.1.2.1Bugetcheltuielidirectediviziazootehnie
Centredecheltuieli Vacilapte Vițeicarnedoiani Ovine
Cheltuieliprivindfurajarea 1.258.384,16 1.531.444,21
-fainămix 352.485,24 487.451,22
-borhotdebere 112.411,12 92.445,23
-hranăuscată 793.487,8 951.547,76
Cheltuieliprivindaltematerialeconsumabile 6.845 8.458 4.478,41
-medicamentație 6.845 8.458 4.478,41
Altecheltuielideexploatare 54.477,45 1.451,12
Altecheltuielicuserviciileexecutatedeterti 16.458,47
-adminsitraremedicamentație 16.458,47
Cheltuieliprivindamortizarea 1.112,25 502.458,46 1.200
Totalcheltuielidirecte 1.282.799,88 2.096.838,12 7.129,53
Din totalulde 5.270.200 lei,câtreprezentau cheltuielile totale bugetate pe divizia
zoothenie,conform tabeluluidemaisus,cheltuieliledirectebugetatedeentitatesuntîn
valoare de 4.092.591 lei,ceea ce evidențiază faptulcă pentru entitate,cheltuielile

57bugetate directe suntîn procentde 77,66 %,iarcele indirecte reprezintă 22,36 % din
totalulcheltuielilorbugetate.
Conform balanțeipeanul2017,cheltuieliledirecteefectiverealizatedeentitatesunt
prezentateîntabelulurmător:
Tabel4.3.1.2.2Cheltuielidirecteefectivepediviziazootehnie
Centredecheltuieli Vacilapte VițeicarnedoianiOvine
Cheltuieliprivindfurajarea 1.353.453,43 1.546.819,14
-fainămix 354.458,23 542.845,41
-borhotdebere 125.548,84 84.451,56
-hranăuscată 873.446,36 919.522,17
Cheltuieliprivindaltematerialeconsumabile 3.091,13 6.362,96
-medicamentație 3.091,13 6.362,96
Altecheltuielideexploatare 42.298,95 60,44
Altecheltuielicuserviciileexecutatedeterti 19.520,36
-adminsitraremedicamentație 19.520,36
Cheltuieliprivindamortizarea 1.275,78 504.935,35 1.696,48
Totalcheltuielidirecte 1.374.429,57 2.097.144,57 8.119,88
Conform tabelelorde maisus care reprezintă pe de o parte bugetulcu cheltuielile
directepecentredecheltuielipediviziazootehnieșipedealta,cheltuieliledirecteefective
peacestecentredecheltuieli,vom analizamaijosabaterilevaloricecareexistă,șimodul
încareelesereflectă.

58Tabel4.3.1.2.3Situațiaabaterilorladiviziazootehnie
Abatere-Centredecheltuieli
Centrudecheltuieli Vacilapte Vițeicarne Ovine
Cheltuieliprivindfurajareaconform rețetei -95.069,43 -15.374,93
-fainămix -1.972,69 -55.034,19
-borhotdebere -13.137,72 7993,67
-hranăuscată -79.959,02 -78.402
Cheltuieliprivindaltematerialeconsumabile 6.845 5.366,87 -1.884,55
-medicamentație 6.845 5.366,87 -1.884,55
Altecheltuielideexploatare 12.178,5 1.390,68
Altecheltuielicuserviciileexecutatedeterti -3.061,89
-adminsitraremedicamentație -3.061,89
Cheltuieliprivindamortizarea -163,53 -2.476,89 -496,48
Totalcheltuielidirecte -91.946,33 -306,48 -800,35
Dupăcum putem observadintabeluldemaisuscareevidențiazăsituațiaabaterilorîn
ceeaceprivesccheltuieliledirectedepediviziazootehnieînanul2017,cheltuieliledirecte
depășescîntoateceletreicentredecheltuieli,cheltuielilebugetate.
În cazulcheltuielilorefective directe de pe centrulde cheltuielivacide lapte,aceste
depășesccheltuielilebugetatecu91.946,33leiinfluențatăfiinddedepășireacheltuielilor
cufurajareavacilordelapteșianume:
-decreștereacheltuielilorcufăinamixcarefacepartedinrețetă,cusumade1.972,69
lei;

59-mojorareacheltuielilorcuborhotuldebere,valoareaacestuiacrescândcu13.167,72
lei;
-creștereafoartemareacheltuielilorcuhranauscatădinrețetadefurajare,maiexact
ocreșterecu79.959,02lei,fiindinfluențatădemajorareaporțieidehranăuscată.
În ceea ce privesc cheltuielile cu medicamentație pentru vacide lapte,acestea au
scăzutfațădebugetcu6.845însămonopera,însemnândadministrareamedicamentației
s-amajoratcu3.061,89leiurmatășideocreșterecuamortizareade163,53lei.
Pentru proiectulvițeidecarne,cheltuielilebugetatesuntdepășitedeceledirectecu
306,48leifiindinfluențatedeurmătoriifactori:
-creștereacheltuielilorcufăinamixde55.034,19 lei,înurmacreșteriirațieidefăină
mixdinrețetădatorităgrăbiriiîngrășăriivițeilor;
-scădereacheltuielilorefectivedirectecu borhotuldesfeclăcu 7.993,67 leiîntrucât
creșterearațieidefăinămixaduslascăderearațieideborhotdesfeclă;
-creștereacheltuieliorefectivefațădebugetcu hranauscatăcu 78.402 leiîn urma
majorăriicuacestprodusdinrețetadefurajare.
Înceeaceprivesccheltuielilecumedicamentația,lafelcaîncazulvacilordelapteau
scăzut,cusumade5.366,87 lei,altecheltuielicuexploatareaauscăzutcu12.178,5 lei,
însăcheltuielilecuamortizareavițeilordecarne1s-amajoratcu2.476,89lei.
Pentru centrulde cheltuielovine,cheltuiulie efective le depășesc pe cele bugetate
datorităcreșteriicheltuielilorcumedicamentațiacu1.884,55,ascăderiialtorcheltuielide
exploatarecusumade1.390,68lei,șidecreștereacheltuielilorcuamortizareaovinelorcu
496,48lei.
4.4Determinareacosturilorindirectepecentredecheltuielișirepartizareaacestora
Conform balanțeianaliticedinanul2017,vom prezentaîntabeluldemaijossituașia
chetuieliindirecte pe divizia vegetal,urmând apoisă urmărim modulde repartizare a

60acestorapefiecareproiectînparte,repartizarecaresevafaceînfuncțiedecoeficientulde
repartiție stabilit,în cazuldivizieivegetal,repartizarea chetuielilorindirecte pe fiecare
proiectsevafacepebazasuprafețeidecultură.
Tabel4.4.1Evidențacheltuielilorindirecteînanul2017pediviziavegetal
Cont Cheltuielicucaracterindirect Valoare Bazăderepartizare
6021 Cheltuielicumaterialeleauxiliare 818,77Suprafațatotalăa
culturilor
6022 Cheltuielicombustibil 276.449,1Suprafațatotalăa
culturilor
6024 Cheltuieliprivindpieseledeschimb 106.911,56Suprafațatotalăa
culturilor
6025Cheltuieliprivindseminteleșimaterialelede
plantat11.131,20Suprafațatotalăa
culturilor
6028 Cheltuielialtematerialeconsumabile 80.649Suprafațatotalăa
culturilor
6040 Cheltuieliprivindmaterialelenestocate 1.851,35Suprafațatotalăa
culturilor
6050 Cheltuieliprivindenergiașiapa 11.040,97Suprafațatotalăa
culturilor
6110 Cheltuielicuîntreținereașireparațiile 94.364,7Suprafațatotalăa
culturilor
6120Cheltuielicuredeventele,locațiigestiuneși
chiriile86.429,94Suprafațatotalăa
culturilor
6130 Cheltuielicuprimeledeasigurare 10.191,83Suprafațatotalăa
culturilor

610 1 2 3
6210 Cheltuielicucolaboratorii 1.100,00Suprafațatotalăa
culturilor
6240 Cheltuielicutransportuldebunurișipersonal 19.881,77Suprafațatotalăa
culturilor
6250 Cheltuielicudeplasari,detașărișitransferări 2.132,78Suprafațatotalăa
culturilor
6260 Cheltuielipoștaleșitaxedetelecomunicații 371Suprafațatotalăa
culturilor
6270 Cheltuielicuserviciilebancareșiasimilate 839,77Suprafațatotalăa
culturilor
6280 Altechelt.serviciiterți 117.020,26Suprafațatotalăa
culturilor
6350 Cheltuieliimpozite,taxe 47.080,17Suprafațatotalăa
culturilor
6410 Cheltuielicusalariilepersonalului 35.413,00Suprafațatotalăa
culturilor
6451 Contributiaunitasigsociale 6.301,47Suprafațatotalăa
culturilor
6452 Contributiaunitățiiajutorșomaj 177,18Suprafațatotalăa
culturilor
6453 Contribuțiaangajatorasigsocialesănătate 1.841,51Suprafațatotalăa
culturilor
6454 Contribuțiafondsanatate 301,09Suprafațatotalăa
culturilor

620 1 2 3
6455 Contributiafondgaranatre 126,90Suprafațatotalăa
culturilor
6458 Altecheltuieliasigurprotecțiasocială 88,60Suprafațatotalăa
culturilor
6581 Despăgubiri,amenzi,penalitățti 9.946,33Suprafațatotalăa
culturilor
6585 Altecheltuielideexploatarenedeductibile 3.995,28Suprafațatotalăa
culturilor
6588 Altecheltuielideexploatare 9.044,69Suprafațatotalăa
culturilor
6811 Cheltuielideexploatareprivindamortizările 348.875,83Suprafațatotalăa
culturilor
Totalcheltuieliindirectevegetal 1.124.505,35
Conform balanței,cheltuielile indirecte privind divizia vegetalcumulează conturile
analitice91și92șisuntrepatizateconform tabeluluidemaijos.
Tabel4.4.2Repartizareacheltuielilorindirectepeproiectelepurtătoaredecheltuieli
CentrudecheltuieliSuprafață(Ha) Coefrepartiție Indirectevegetal
Fân 76.3 0.12 134.854,39
Grâu 81.33 0.13 143.744,53
Lucernă 44 0.07 77.766,62
Porumbsiloz 217 0.34 383.530,84
Rapiță 201.51 0.32 359.841,71

630 1 2 3
Sfeclă 16.1 0.03 28.455,51
Total 636.24 1.00 1.124.505,35
Determinareacoeficientulderepartițiearecamoddecalculrepartizareasuprafețelor
de pe fiecare proiectla totalulsuprafețelorexistente:Kr= Suprafață proiect/suprafață
totala,iarvaloareadeindirectecerevinefiecăruiproiectvafiideterminatăcaprodusul
dintrecoeficientulderepartițieaflatșitotalulcheltuielilorindirectederepartizat:
Valoare cheltuieliindirecte pe proiect= Kr* Valoare totală cheltuieliindirecte pe
proiecte
Astfelavem:
-pentrufân:Kr=76,3/636.24=0,12iarparteadeindirecteeste:0.12*1.124.505,35=
134.854,39
-pentrugrâu:Kr=81,33/636,24=0,13iarparteadeindirecteeste:0.13*1.124.505,35
=143.744,53
-pentrulucernă:Kr=44/636,24=0,07iarparteadeindirecteeste:0,07*1.124.505,35
=77.766,62
– pentru porumb sz: Kr = 217/636,24 = 0,34 iar partea de indirecte este:
0,34*1.124.505,35=383.530,84
– pentru rapiță: Kr = 201,51/636,24 = 0,32 iar partea de indirecte este:
0,32*1.124.505,35=359.841,71
-pentrusfeclă:Kr=16,1/636,24=0,03iarparteadeindirecteeste:0,03*1.124.505,35
=28.455,51
Pentrudiviziazootehnie,cheltuielieindirectesuntculesetotpebazabalanțeianalitice
peanul2017,elesevorrepartizaconform repartițieistabilite,încazulacesta,repartizarea

64cheltuielilorindirecte se va face pe baza cheltuielilordirecte cu furajare de pe fiecare
proiectînparte.
Tabel4.4.3Evidențacheltuielilorindirecteînanul2017pediviziazootehnie
Cont Cheltuieliindirecte Valoare Bazărepartizare
6021 Cheltuielicumaterialeleauxiliare 952,73 Ch.Dir.furajare
6022 Cheltuielicombustibil 170.549,89 Ch.Dir.furajare
6024 Cheltuieliprivindpieseledeschimb 7.990,13 Ch.Dir.furajare
6026 Cheltuieliprivindfurajele 1.128,00 Ch.Dir.furajare
6028 Cheltaltematerialeconsum 346.120,28 Ch.Dir.furajare
6030 Cheltuieliobiectelordeinventar 1.230,68 Ch.Dir.furajare
6040 Cheltuieliprivindmaterialelenestocate 4.475,12 Ch.Dir.furajare
6050 Cheltuieliprivindenergiașiapa 3.779,95 Ch.Dir.furajare
6110 Cheltuielicuîntreținereașireparațiile 96.122,85 Ch.Dir.furajare
6120Cheltuielicuredevențele,locațiigestiuneși
chiriile1.201,16 Ch.Dir.furajare
6130 Cheltuielicuprimeledeasigurare 495.00 Ch.Dir.furajare
6230 Cheltuielideprotocol,reclamășipublicitate 125.00 Ch.Dir.furajare
6240 Cheltuielicutransportuldebunurișipersonal118.384,02 Ch.Dir.furajare
6250 Cheltuielicudeplasări,detașărișitransferări 127,50 Ch.Dir.furajare
6260 Cheltuielipoștaleșitaxedetelecomunicații 199,90 Ch.Dir.furajare
6280 Altechelt.serviciiterți 162.443,07 Ch.Dir.furajare
6350 Cheltuieliimpozite,taxe 34.245,63 Ch.Dir.furajare

650 1 2 3
6410 Cheltuielisalariilepersonalului 391.695,00 Ch.Dir.furajare
6451 Contribuțiaunitasigsociale 62.910,36 Ch.Dir.furajare
6452 Contribuțiaunitățiiajutorșoma 1.856,32 Ch.Dir.furajare
6453 Contribuțiaangajatorasigsocialesănătate 20.566,67 Ch.Dir.furajare
6454 Contributiafondsănătate 3.328,05 Ch.Dir.furajare
6455 Contributiafondgarantare 1.211,12 Ch.Dir.furajare
6458 Altecheltuieliasigurareșiprotecțiasocială 979,81 Ch.Dir.furajare
6581 Despagubiriamenzipenalități 786,73 Ch.Dir.furajare
6585 Altecheltuielideexploatarenedeductibile 3.485,00 Ch.Dir.furajare
6588 Altecheltuielideexploatare 887,87 Ch.Dir.furajare
Totalcheltuieliindirectezootehnie 1.437.943,37
Menționăm faptulcăîncepând cu anul2018,maiexactdela1 ianuarie,contribuțiile
socialealeangajatoruluisuntde2,25 %,reprezentândcontribuțiaasiguratoriedemuncă
(CAM),însarcinaangajatuluifiindcontribuțiileCASde25%dinsalariulbrutșiCASS de10%
din salariulbrut.Astfelpentruanalizanoastrăs-au uatîn considerareșialtecontribuții
socialepentrucăstudiuldecazsereferălaanul2017.
Conform balanței,cheltuielile indirecte privind divizia zootehnie cuprind conturile
analitice93șisuntrepartizateconform tabeluluidemaisus.
Repartizarea cheltuielilor indirecte pe proiectele purtătoare de cheltuielise face
conform tabeluluidemaijos:

66Tabel4.4.4Repartizareacheltuielilorindirectepecentredecheltuieli
Proiect Cheltuielifurajaredirectă Coefrepartiție Indirectezootehnie
VaciLapte 1.353.453,43 0.46 667.786,59
Vițeicarnedoi
ani154.6819,14 0.53 763.192,18
Ovine 12.766,79 0.01 14.372,78
Total 2.913.039,36 1 1,437,277.84
Determinareacoeficientulderepartițiearecamod decalculrepartizareacheltuielilor
directecufurajareadepefiecareproiectlatotalulchetuielilordirectecufurajarea:
Kr=Cheltuialăcufurajaredirectăpeproiect/Cheltuielitotalecufuarajareapeproiecte
iarvaloareadeindirectecerevinefiecăruiproiectvafiideterminatăcaprodusuldintre
coeficientulderepartițieaflatșitotalulcheltuielilorindirectederepartizat:
Valoare cheltuieliindirecte pe proiect= Kr* Valoare totală cheltuieliindirecte pe
proiecte
Astfelavem:
-pentruvacilapte:Kr= 1.353.453,43/2.913.039,36 = 0,46 iarparteadeindirecteeste:
0.46*1.437.277,84=667.786,59
-pentruvițeicarne:Kr=1.546.819,14/2.913.039,36=0,53iarparteadeindirecteeste:
0.53*1.437.277,84=763.192,18
– pentru ovine:Kr= 12.766,79/2.913.039,36 = 0,01 iarpartea de indirecte este:
0.01*1.437.277,84=14.372,77.
4.5Determinareacostuluicompletdeproducțieșideterminareaabaterilordecost
Conform calculelorefectuateputem determinacostulcompletatâtpediviziavegetal
câtșipediviziazootehnie.

67Înceeacepriveștediviziavegetalcostulcompletesteprezentatîntabelulceurmează,
șiestedeterminatprinînsumareacheltuielilordirectecuceleindirecte.
Tabel4.4.1Costulcompletpecentredecheltuieliladiviziavegetal
Cheltuieli Fân Grâu Lucernă Pb.sz Rapiță Sfeclă
Cheltuielidirecte 216.270,19 105.693,73 133.114 255.156,57198.354,5144.408,2
9
Cheltuieliindirecte 134.854,39 143.744,53 77.766,62383.530,8
4359.841,7128.455,5
1
Costtotal 351.124,58 249.438,26 210.880,62638.687,41558.196,2272.863,8
Înceeacepriveștediviziavegetalcostulcompletesteprezentatîntabelulceurmează,
șiestedeterminatprinînsumareacheltuielilordirectecuceleindirecte.
Tabel4.4.2Costulcompletpecentredecheltuieliladiviziazootehnie
Cheltuieli Vacilapte Vițeicarne Ovine
Cheltuielidirecte 1.374.429,57 2.097.144,57 8.119,88
Cheltuieliindirecte 667.786,59 763.192,18 14.372,78
Costtotoal 2.042.216,16 2.860.336,75 22.492,66
De menționatfaptulcă entitatea calculează costulde producție ca fiind compusdin
cheltuielidirecteșicheltuieliindirecte,astfellacalcululcostuluideproducțienusei-ain
calculșicheltuielilegeneraledeadministrațieînvaloarede1.039.923,63lei,deoareceaici
intrăcheltuielicum arfiiprotocolul,dobânzile,cheltuielipoștale,cheltuielicutransportul,
cheltuielipecareentitateanudoreștealeregăsiiincostulprodusuluifinit,fieelprodus
vegetal,fieproduszootehnic.

68Astfel,în tabelulde maijos vom prezenta producția cantitativă obținută precum și
costulefectivpentruanul2017.
Tabel4.4.3Producțiacantitativășicostultotalpecentredecheltuieli
Element Capete Producțierealizată Costtotal Prețdecost
Lapte 760 1.875.180 2.042.216,16 1,09
Vițeicarne 615 280.451 2.860.336,75 10,12
Fân 1.180.345 351.124,58 0,29
Grâu 484.486 249.438,26 0,51
Lucernă 480.454 210.880,62 0,44
Porumbsiloz 5.200.000 638.687,41 0,12
Rapiță 1.005.000 558.196,22 0,55
Sfeclă 580.008 72.863,8 0,13
Putem spunecăînacestmoment,în urmaanalizeiefectuatelaS.C "L& D LucaInd"
S.RL Brașov,avem informația finală în ceea ce privește costulefectiv de producție al
produselorrealizate,șifolosindu-ne de estimarea de la începutulanalizei,estimare ce
facereferirelaproducțiarealizatășicostuldeproducție,vom încercasăcomparăm cele
douăelemente,adicăvom comparacostulefectivdeproducțiecucelestimat,șiproducția
cantitativă obținută cu cea estimată,urmând a reflecta abaterile șifactoriicare au
influențatînmodnegativsaupozitivrezultatulfinal.

69Tabel4.4.4Situațiaabaterilorcantitativeșivaloricepeceledouădivizii
ElementProducție
estimată(l/kg)Producție
realizată(l/kg)Abatere(l/kg)Cost
estimat(lei)Cost
realizat(lei)Abatere(lei)
Lapte 1.745.000 1.875.180 -130.180 1,40 1,09 0,31
Vițeicarne 235.600 280.451 -44.851 12 10,12 1,88
Fân 1.057.142 1.180.345 -123.203 0,35 0,29 0,06
Grâu 380.000 484.480 -104.480 0,50 0,51 -0,01
Lucernă 474.000 480.454 -6.454 0,41 0,44 -0,03
Porumb
siloz5.200.000 5.200.000 0 0,10 0,12 -0,02
Rapiță 980.400 1.005.000 -24.600 0,68 0,55 0,07
Sfeclă 608.000 580.008 27.992 0,12 0,13 -0,01
Înurmaanalizeiefectuateputem observaabaterideproducțierealizatăsaudeprețde
cost,pozitivesaunegative,dupăcum urmează:
-încazulcentruluidecheltuielivacidelapte,entitateaobțineocreștereacantitățiide
lapteproduscu130.180litriceeaceesteunlucrupozitivținândcontcășiprețuldecost
efectiv se diminuează față de celestimatcu 0,31 lei/l.Dacă pentru acestcentru de
cheltuielicheltuieliledirecterepartizateefectiveaufostmaimaridecâtcelebugetatecu
91.946,33 lei,la scăderea prețuluide costa contribuitîn mod semnificativ creșterea
cantitățiirealizateefectivșiscădereacoteipartedeindirecte.
– pentru centrulde cheltuielivițeide carne,cantitatea efectivă realizată de carne
regăsităînsporuldecreșterealanimalelors-amajoratfațădeceaprevizionatăcu44.851
kg,ceeaceacondusimplicitlascădereacostuluiefectivpekgcu1,88delei.

70-centruldecheltuielifân,înregistreazăoabaterepozitivăpentruentitate,șianume
cantitateaobținutăefectivestemaimaredecâtceaprevizionatăcu123.203kg,ceeace
duceimplicitlascădereaprețuluidecostcu0,06 lei,laaceastăscăderedeprețdecost
contribuindșicotapartedecheltuieliindirecte.
-încazulcentruluidecheltuieligrâu,seînregistreazăocreșteredeproducțieobținută
fațădeceaefectivăcu 104.480 kg,însăprețuldecostcreșteșielcu 0,01 lei/kg,lucru
negativ pentru entitate,influențat în mod semnificativ de repartizarea cheltuielilor
indirectepeacestcentrudecheltuieli;
-centruldecheltuielilucernă,înregistreazăocreștereaproducțieiobținutecu6.454
kg,șiocreștereaprețuluidecostcu0,03leiceeacereprezintăpentruentitateoabatere
negativă,abatereinfluențatăînmodprincipaldecheltuielileindirecteatașatecentruluide
cheltuielicaresuntmaimaridecâtceleefective,întrucât,celedirectesuntmaimicidecât
celebugetatecu8.926,69lei;
-laporumbsiloz,entitateaobțineo cantitatecâtceaestimată,adica5.200.000 kg,
însăputem observacăprețuldecostpentruunkgdeporumbsilozacrescutcu0,02 lei
fațădecelestimat,acestlucrufiindinfluențatdecosturiledirecteefective,caresuntmai
maridecâtceleestimatecu35.971,57lei;
-centruldecheltuielirapiță,înregistreazăocreștereacantitățiirecoltatecu24.600kg
fațădeceaestimatășioscădereaprețuluidecostdela0,68la0,55lei/kg;
-sfeclaînregistreazăoscădereacantitățiiefectivefațădeceaestimatăcu27.992kg
șio creștere a prețuluide costcu 0,01 lei/kg,costinfluențatîn specialde cheltuielile
indirectebugetatecareserepartizeazăpeacestcentrudecheltuieli,întrucât,celedirecte
înregistreazăoabaterepozitivăde47.616,71lei.

71CONCLUZII
Înopiniamea,contabilitateamanagerialăesteocomponentăacontabilitățiigeneraleși
putem spunecăestereprezintăunpilonpecareosocietatetrebuiesasesprijine.
Decespunem căsocietateatrebuiesasesprijinesausăsebazezepecontabilitatea
managerialăsaudegestiune?Esimplu,ocontabilitatemanagerialăsanatoasăreprezintă
punctulîn care societatea,în cazulnostru societatea cu specific producție se poate
dezvolta.
Vorbim despre dezvoltare deoarece această știință numită contabilitate managerială
estemenităsăofereconduceriiinformațiipebazacăroraentitateasăsedezvolteșisă
devinăprofitabilă.
Lucrareaprezentatăafostîmpărțităînpatrucapitoledupăcum urmează:
-Cap.1-Modeleșiconcepțiideorganizareacontabilitățiimanageriale;
-Cap.2-PrezentareasocietățiiS.C“L& DLucaInd”S.R.LBrașov;
-Cap.3-Cadrulconceptualșimetodologicalbugetelordecheltuieli;
-Cap.4-BugetareacheltuielilorșicalcululcostuluiefectivlaS.C“L& DLucaInd”S.R.L
Obiectivulprincipalallucrăriimeleîlreprezintădeterminareacostuluirealalprodusului
finitobținutdeentitateșimodulîncareacestaseabatesaunudelacelprevizionat.
Costuleste o ramură importantă acontabilitățiimanageriale șireprezintă efortulpe
careentitateaîldepunepentruacreaunproduscaresăsatisfacăcerințeleconsumatorilor.
Estedepreferatcaacestcost,săfiecunoscutîncădinaintedeafiicreatprodusul,saumai
binezissăsecunoascădinaintecam câtocostapeentitatefabricarealui.Acestlucrueste
posibilprinintermediulbugetelordecheltuielipecareentitateașilestabileșteînaintedea
începeproducțiapropriuzisă,pentruavedeacecheltuielivageneraentitateaînperioada
de analiză șimaialesdacă le poate susține pentru a-șiatinge obiectivele.Raportatla

72analizamaisusprezentată,pentru anul2017 societateaL& D LucaInd S.R.LBrașova
întocmitmodeledebugetegeneraledecheltuieli,defalcateapoiînbugetetdirecteatâtla
diviziavegetalcâtșiladiviziazootehnie,celedouămaricentredecheltuieli.Acestebugete
de cheltuieliau fostrealizate în urmaunoranalize bine fundamentate,scopulprincipal
fiindcomparareabugetelorcucheltuielileefective,subformaabaterilor.Pentruentitate
aceste bugete nu potfiirelevante decâtpe centrele de cheltuieliefective,șianume în
cazuldivizieivegetal:fân,grâu,lucernă,sfeclă,rapițășiporumbsiloz,iarîncazuldiviziei
zootehnie:vacilapte(laptele),vițeiidecarneșiovinele.
Înurmacalculelorefectuate,entitateaareușitsăcalculezecostulefectivalproduselor
realizate,compus din cheluielile directe șiindirecte șisă îlcompare cu celbugetat,
rezultând un costefectiv maimicpentru lapte,vițeide carne,fân șirapiță șiun cost
efectivmaimarepentrugrâu,lucernă,porumbsilozșisfeclă.
În ceea ce privesc propunerile care se doresc a fiirecomandate pe baza lucrării
prezentate,sedoreștecaentitateasărealizezebugetedecheltuielipentruaniiurmători
astfelîncât,să nu maiexisteabaterinefavorabilepeniciun centru de cheltuielifațăde
cheltuielileefective,iarcostulprodusuluifinitsăfieunulcâtmairentabilpentruentitate.
Entitateatrebuiesăreglezevaloareacheltuielilorindirecteatâtpediviziavegetalcâtși
pediviziazootehnie,pentrucăînambelecazuri,cheltuelileindirectedepășesc1.500.000
de lei,ceea ce poate influența negativ costulanumitorproduse finite,întrucâtdacă
entitateapăstreazăaceeașicheiederepartițiedeexempluîncazulvegetalului,deaatașa
cotăpartedeindirectepecentredecheltuieliînfuncțiedesuprafațacultivată,acestlucru
afecteazăîn mod negativcentreledecheltuielicu suprafețelemarișileavantajeazăpe
celecusuprafețelemici,chiardacăpoatepesuprafețelemaimicicaîntinderesecultivă
produsecarenecesităcheltuielimaimaridecâtcelecareseaflăpesuprafețemaimari.

73În concluzie,prin lucrarea prezentată am doritsă evidențiem importanța gestionării
costurilor,deoareceîncazulentitățilorcuprofildeproducție,acestaspectajutămanagerul
săpoatăorganizamaibinealocareacheltuielilorpecentredecostșiimplicitaceastaduce
lacosturimaimicipentrurealizareaprodusuluifinit.

74Bibliografie
1.AslăuT.,Controluldegestiune,dincolodeaparențe,Ed.Economică,București,2001
2.BriciuSorin,Contabilitateamanagerială,Aspecteteoreticeșipractice,Editura
EconomicăBucurești2006
3.CaraianiC.,DumitranaM.,Contabilitateșicontroldegestiune,Ed.Infoemga,București,
2004
4.DumbravăP.,Contabilitateadegestiuneîncomerț,Ed.IntelcredoDeva,1999
5.FătăceanG.,Contabilitatemanagerială,Ed.AlmaMater,Cluj-Napoca2012
6.Ionașcu,I.,Controldegestiune,Ed.Economică,București,2003
7.IacobP.,Ionescu,I.,șicolab.,Contabilitatedegestiune,ReprografiaUniversitățiidin
Craiova,1998
8.LuceyT.,Costing,DPPublication,AldinePlace,LondonW 128AW ,1993
9.Needles,BelverdE,Financialandmanagerialaccounting
10.Nederița,A.,șicolab.Contabilitatemanagerială,Ghidpractico-didactic,Ed.ACAP
Chișinău2000
****
LegeaContabilitățiinr.82/1991.
***
http://www.contaconta.ro/miscellaneous/766_miscellaneous_contabilitate_files%2076
6_.pdf
http://store.ectap.ro/articole/573_ro.pdf
http://www.stiucum.com/marketing/marketing-general/Segmentarea-pietei
identificar94184.php

Similar Posts