Introducerea Unei Baze DE Date Intr O Aplicatie Web

INTRODUCEREA UNEI

BAZE DE DATE ÎNTR-O

APLICAȚIE WEB

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. TEHNOLOGII FOLOSITE

1.1 HTML (HyperText Markup Language)

1.1.1 Structura unui document HTML

1.1.2 Tag-uri HTML

1.2 HTML5

1.3 CSS (Cascading Style Sheets)

1.3.1 Introducerea CSS internă

1.3.2 Introducerea CSS externă

1.4 PHP ( Hypertext Preprocessor )

1.4.1 Utilizarea etichetelor PHP

1.4.2 Stiluri de etichete

1.4.3 Identificatori

1.4.4 Tipuri de variabile

1.4.5 Domeniul de valabilitate al variabilelor

1.4.6 Utilizarea operatorilor

1.5 JavaScript

1.5.1 Termeni și concepte

1.5.2 Inserarea unui script într-un document HTML

CAPITOLUL 2. SERVERE

2.1 Servere de baze de date. MySQL

2.1.1. Caracteristicile unui sistem de gestionare MySQL

2.1.2. Punerea în funcțiune și utilizarea unui server MySQL

2.1.3. Comunicarea cu MySQL

2.1.4. Crearea și gestiunea bazei de date

2.2. Servere de web. APACHE

2.3.Wordpress

2.3.1. Teme

2.3.2. Pluginuri

2.3.3. Versiune pentru mobil

2.3.4 Multi-users și Multi- blogging

CAPITOLUL 3. PREZENTAREA APLICAȚIEI

3.1.1. 3.1.1. Descriere generală a aplicației

CONCLUZIE

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Se poate spune, pe drept cuvânt că trăim într-o societate informatizată. În zilele noastre, întâlnim calculatoare peste tot, de la micul magazin din colț, care-și ține evidențele sale cu ajutorul unui calculator și până la ghișeul la care plătim abonamentele de telefonie, cablu TV, Internet, la examenele pentru permisul de conducere sau alte examene pentru diferite domenii oricare ar fii acestea și multe alte. Peste tot sunt calculatoare, legate eventual între ele și formând astfel rețele de calculatoare. Toate acestea se datorează faptului că ne dăm seama din ce în ce mai mult că sistemele de calcul, calculatoarele ne ușurează munca și viața prin apariția lor.

Să ne gândim puțin cât de mult s-a schimbat lumea de când au apărut calculatoarele. Înaintea apariției calculatoarelor orice tip de evidență era înregistrată pe hârtie, scrise cu mâna sau în cel mai bun caz scrise cu dactilograful. Marele dezavantaj al acestei metode era că acele hârtii se deteriorau cu timpul, sau pur și simplu se pierdeau. Apariția calculatorului reprezenta o mare avansare în acest domeniu, dar totodată și în alte domenii.

Proiectul este structurat pe 3 capitole mari. Primul capitol are ca scop prezentarea tehnologiilor folosite pentru realizarea aplicației cum sunt HTML (Este principalul limbaj de marcare care permite transformarea oricărui text într-un hipertext prin introducerea unor marcatori, unor tag-uri, care ofera posibilitatea de a interpreta și de a concepe un text), PHP (Este un limbaj de scriptare pe partea de server proiectat anume pentru Web), CSS (Numite și Cascading Style Sheets acestea sunt etichete folosite pentru formatarea paginilor web), JavaScript (Este un limbaj de programare dinamic, cel mai frecvent utilizat ca parte din browserele web). Al doilea capitol prezintă partea de servere, MySQL care este un server de baze de date, și APACHE care este un server web open-source. Iar în capitolul 3 este prezentarea aplicației

CAPITOLUL 1. TEHNOLOGII FOLOSITE

1.1 HTML (HyperText Markup Language)

Este principalul limbaj de marcare care permite transformarea oricărui text într-un hipertext prin introducerea unor marcatori, unor tag-uri, care ofera posibilitatea de a interpreta și de a concepe un text, de a structura conținutul în mod de prezentare al datelor textuale dar și al celor multimedia statice.

HyperText Markup Language a fost creat și dezvoltat de Tim Barners-Lee, un fizician englez al CERN (European Organization for Nuclear Research). El de asemenea a inventat și WWW (World Wide Web). HTML a devenit popular în anul 1990 prin intermediul browser-ului Mosaic, care a fost creat și dezvoltat de NCSA (National Center for Supercomputing Aplications). În această perioadă, datorită explozii Web-ului, a fost extins și prezentat în diverse modificari. Acesta depindea foarte mult de vânzatorii și creatorii de pagini care împărtășeau convențiile comune pentru HTML.

HTML este similar cu SGML(Standard Generalized Markup Language) care este un sistem de marcare pentru definirea limbajelor.

Prima versiune HTML 1.0 a apărut în anul 1991, dar abia versiunea HTML 2.0 devine primul set oficial de standarde pentru HTML, apărut spre sfârșitul anului 1994, care a fost, de asemenea, utilizat ca punct de referință în timpul exploziei Web. În luna septembrie al aceluiași an, a fost lansata propunerea HTML 3.0, care deși nu a reușit să se impună ca standard datorită mărimii exagerate, acesta totuși a venit cu numeroase îmbunătățiri. Din cauza browserelor care se mișcau foarte lent la implementarea noilor îmbunătățiri, acesta a fost abandonat.

Următoarea versiune a apărut abia la începutul anului 1997 datorita World Wide Web Consortium(W3C) care au încercat sa standardizeze limbajul și să îl mențină în direcția cea bună. Primul lor proiect a fost WILBUR care mai târziu a devenit cunoscut sub numele de HTML 3.2 fiind implementat într-un mod modular. Aceasta versiune este suportată de toate browserele .

HTML 4.0 a fost recomandat de W3C in decembrie 1997 și a devenit standardul oficial în aprilie 1998. Nu a venit cu mari modificări față de versiunea precedentă, diferența majoră fiind adoptarea suportului CSS(Cascade Style Sheets). Un pas important a fost adoptarea ISO/IEC:10646 ca și document setat de caractere pentru HTML, de către Organizația Internațională de Standardizare și de către Comisia Electrotehnică Internațională. Acesta este standardul cel mai cuprinzător din lume, care se ocupă cu probleme legate de reprezentarea caracterelor internaționale, direcția de text, semne de punctuație, precum si multe alte probleme.

1.1.1 Structura unui document HTML

Documentele HTML sunt făcute din elemente numite tag-uri, care definesc prezentarea paginii web. Majoritatea tag-urilor dintr-un document HTML trebuie sa fie urmate de un tag care semnalizează închiderea acestora. De exemplu, după ce deschidem conținutul paginii folosind tag-ul <body> acesta va trebuii închis folosind tag-ul de închidere </body> .

1.1.2 Tag-uri HTML

Fiecare document HTML trebuie neapărat să conțină un tag de deschidere <html> la începutul fișierului și un tag de închidere </html> la sfârșitul fișierului.

Sub tag-ul de deschidere html se va găsii secțiunea <head> . Aici vor fi puse cuvintele cheie, descrierea și titlul paginii. Câteva dintre tag-urile asociate secțiunii head sunt:

<head> </head>

Aceste tag-uri deschid și închid secțiunea head a documentului. Cuvintele cheie, descrierea și titlul trebuie puse între aceste tag-uri.

<title> </title>

Titlul paginii web va fi pus între aceste tag-uri. Titlul inclus aici va apărea în partea de sus al browser-ului când cineva acceseaza pagina web și de asemenea va apărea atunci când cineva creează un semn de carte al acestei pagini.

<meta>

Tag-ul meta poate fi folosit la descrierea site-ului și ajută motoarele de căutare la catalogarea paginii web.

Corpul paginii (body), care include textul, imaginile și link-urile afișate în pagină, apar după închiderea tag-ului head. Odată cu deschiderea tag-ului <body> pot fi setate de asemenea și imaginea sau culoarea de fundal, la fel și culoarea textului și a link-urilor.

Există și câteva tag-uri care nu au tag de închidere. Acestea sunt tag-uri de structură stand-alone și nu trebuie să aibă conținut pentru a fi înțelese. Iar aceste tag-uri sunt:

<br> – Începe un rând nou

<hr> – Pune o linie dintr-un capăt în celalalt al paginii

<img> – Opțiune de adăugare imagini

<meta> – Este ascuns în headear-ul fișierului și este un loc unde putem pune conținut despre fișier care nu trebuie sa fie afișat pe ecran.

Pe lângă acestea mai putem adăuga tag-uri de formatare:

<p> </p> – Paragraf nou

<b> </b> – Font Îngroșat

<i> </i> – Font înclinat

<font color=”#$$$$$$”> </font> – Culoare font

Tag-ul <a> definește un link, care este utilizat ca legătură dintr-o pagină în alta. Cel mai important atribut al tag-ului <a> este atributul href, care indica destinația link-ului.

un link nevizitat este subliniat și de culoarea albastră.

un link vizitat este subliniat și de culoarea violet.

un link activ este subliniat și de culoarea roșie.

Unul dintre cele mai frecvente tag-uri este tag-ul <div> </div> care, practic, este o “cutie de uz” care ocupă întreaga lățime a spațiului care se află în interior.

1.2 HTML5

HTML5 este o cooperare dintre World Wide Web Consortium (W3C) și Web Hypertext Application Technology Working Group (WHATWG) care avea ca scop continuarea și dezvoltarea standardului HTML și a unui set de API-uri pentru aplicații web. Rezultatul este ceea ce cunoaștem astăzi sub numele de HTML5 care este ultimul standard pentru HTML.

A fost special conceput pentru a înlocuii HTML 4 și XHTML, pentru a oferii conținut bogat fara a fi nevoie de module suplimentare. Versiunea curentă oferă totul, începând de la animație pentru grafică, muzică pentru filme, până la construirea unei aplicații web complexe. Câteva reguli pentru HTML5 au fost stabilite:

Noile caracteristici trebuie să se bazeze pe HTML, CSS, DOM și JavaScript

Cererea de plugin-uri externe (cum ar fi Flash) ar trebui să fie reduse

Manipularea erorilor ar trebui să fie mai ușoară, decât în versiunile anterioare

Ar trebuii să fie independent de dispozitiv

Procesul de dezvoltare ar trebui să fie vizibil pentru public

Câteva dintre cele mai interesante caracteristici în HTML5 sunt:

Tag-ul <canvas> care permite desenarea 2D

Tag-urile <video> și <audio> de redare media

Suport pentru stocare locală

Tag-uri specifice pentru conținut <article> <footer> <header> <nav> <section>

Controale noi pentru calendar, dată, ceas, email, url, căutare

1.3 CSS (Cascading Style Sheets)

HTML nu a fost niciodată destinat să conțină tag-uri de formatare a documentului.

Când tag-uri ca <font> și atributele de culoare au fost adăugate la HTML 3.2, a început un coșmar pentru developeri. Dezvoltarea unor aplicații web mai mari, unde informațiile legate de font și de culoare au fost adăugate pe fiecare pagină în parte, a devenit un proces lung și costisitor. Pentru a fi rezolvată această problemă, World Wide Web Consortium (W3C) a creat CSS.

În HTML 4.0 toate formatările pot fi scoase din documentul HTML și stocate separat, într-un fișier CSS.

Numite și Cascading Style Sheets acestea sunt etichete folosite pentru formatarea paginilor web (de exemplu formatare text, background sau aranjare în pagină, etc.).

Fișierul CSS (foi de stil în cascada) va permite separarea conținutului HTML de stilul de afișare în pagină. De obicei codul HTML se utilizează pentru aranjarea conținutului în pagină, însă toată prezentarea (fonturi, culori, fundaluri, borduri, etc) se realizează din fișierul CSS. În acest moment, puteți folosi CSS-urile în două moduri, și anume interne sau externe.

1.3.1 Introducerea CSS internă

Documentele HTML pot sa conțină tag-uri de formatare CSS în același document, sau pot fi importate. Orice limbaj de formatare a foilor de stil poate fi folosit cu HTML.

Setarea stilului de foaie implicit

Autorul aplicației trebuie să specifice limbajul foii de calcul al informației ascociată cu un document HTML. Pentru aceasta trebuie folosit tag-ul <meta> pentru a seta stilul implicit al foii de calcul pentru un document. De exemplu, pentru a seta CSS-ul, autorul trebuie sa pună urmatoarea declarație în head-ul documentului:

<META http-equiv="Content-Style-Type" content="text/css">

Dacă una din declarațiile <meta> specifică “Content-Style-Type”, ultima declarație va fi cea care determină limbajul implicit al foii de calcul.

Informații de stil inline(pe aceeasi linie)

Atributul style specifică informațiile legate de stil pentru elementul curent. Sintaxa valorii atributului style este determinat de stilul implicit al foii de calcul. Exemplul următor seteaza culoarea și mărimea fon moment, puteți folosi CSS-urile în două moduri, și anume interne sau externe.

1.3.1 Introducerea CSS internă

Documentele HTML pot sa conțină tag-uri de formatare CSS în același document, sau pot fi importate. Orice limbaj de formatare a foilor de stil poate fi folosit cu HTML.

Setarea stilului de foaie implicit

Autorul aplicației trebuie să specifice limbajul foii de calcul al informației ascociată cu un document HTML. Pentru aceasta trebuie folosit tag-ul <meta> pentru a seta stilul implicit al foii de calcul pentru un document. De exemplu, pentru a seta CSS-ul, autorul trebuie sa pună urmatoarea declarație în head-ul documentului:

<META http-equiv="Content-Style-Type" content="text/css">

Dacă una din declarațiile <meta> specifică “Content-Style-Type”, ultima declarație va fi cea care determină limbajul implicit al foii de calcul.

Informații de stil inline(pe aceeasi linie)

Atributul style specifică informațiile legate de stil pentru elementul curent. Sintaxa valorii atributului style este determinat de stilul implicit al foii de calcul. Exemplul următor seteaza culoarea și mărimea fontului dintr-un anumit paragraf:

<P style="font-size: 14pt; color: red">Exemplu!

Pentru a specifica stilul mai multor elemente, utilizatorul ar trebuii să își creeze o foaie de calcul externă, pentru o flexibilitate optimă.

Informații de stil antent

Oferă posibilitatea autorului de a pune regulile foii de calcul în head-ul documentului. HTML permite nenumărate elemente de stil în secțiunea de head. Următoarea declarație de stil CSS pune o bordură în jurul fiecărui element de tip <h1> din întreg documentul și îl alinează pe centru.

<HEAD>

<STYLE type="text/css">

H1 {border-width: 2; border: solid; text-align: center}

</STYLE>

</HEAD>

1.3.2 Introducerea CSS externă

Se realizează prin introducerea unui fișier CSS ca legătură în interiorul codului sursă al unei pagini. Această introducere este ideală pentru realizarea unui site, deoarece putem folosi aceleași reguli de stil pentru toate paginile. HTML permite utilizatorului să asocieze oricâte foi de stil externe vrea pentru un document. Legătura se face prin intermediu tag-ului <link> </link>, care are următoarele atribute:

href seteaza locația foii de stil, valoarea lui fiind un url.

type este un atribut care indica limbajul link-ului, în cazul nostru (foaie de stil).

pentru a specifica că foaia de stil este persistentă, de preferat sau alternativă:

pentru a face o foaie de stil persistentă, trebuie setat atributul rel la “stylesheet” și nu trebuie setat atributul title .

pentru a face o foaie de stil de preferat, trebuie setat atributul rel la “stylesheet” și denumită foaia de stil cu atributul title.

pentru a face o foaie de stil alternativă, trebuie setat atributul rel la “alternate stylesheet” și denumită foaia de stil cu atributul title.

În exemplul următor va fi specificat o foaie de stil persistentă localizată în fișierul stil.css:

<link href="stil.css" rel="stylesheet" type="text/css">

Cascading Style Sheet (foi de stil în cascadă) permite informațiilor de stil din mai multe surse să fie amestecate. Totuși nu toate limbajele de foi de stil suportă cascada, autorul specifică o secvență din <link> și/sau stilul elementelor. Stilul este pus în cascadă în ordinea în care apar elementele în head.

1.4 PHP ( Hypertext Preprocessor )

PHP este un limbaj de scriptare pe partea de server proiectat anume pentru Web. Într-o pagină HTML puteți îngloba cod PHP care va fi executat la fiecare vizitare a paginii. Codul este interpretat pe serverul Web și generează un cod HTML sau o altă ieșire care va fi vazută de vizitator.

PHP a fost conceput în anul 1994 și a fost inițial munca unui singur om, Rasmus Lerdorf. A fost apoi adoptat de alți oameni talentați și a trecut prin patru rescrieri importante pentru a ajunge la produsul clar și matur de azi. În august 2004 era în uz pe mai mult de 17 milioane de domenii din întreaga lume, iar acest numar crește rapid.

PHP este un produs Open Source, adică aveți acces la codul sursă, pe care îl puteți folosi, modifica și redistribui.

Inițial, PHP era acronimul de la Personal Home Page, dar a fost modificat pentru a se alinia la convenția de denumire recursivă GNU (Gnu’s Not Unix) și acum este acronimul pentru PHP Hypertext Preprocessor.

PHP are o multitudine de puncte forte, printre care:

Performanță ridicată

Utilizând un singur server puteți oferi milioane de accesări pe zi. Dacă este utilizat un număr mare de servere de consum, capacitatea de servire devine practic nelimitată. La un moment dat se zicea că PHP este mai performant decât concurența.

Interfețe pentru multe sisteme de baze de date

PHP are conexiuni native disponibile pentru multe sisteme de baze de date. În afară de bazele de date MySQL, vă mai puteți conecta și la baze de date PostgreSQL, mSQL, Oracle, dbm, FilePro, Hyperwave, Informix, InterBase și Sysbase. În plus PHP 5 are încorporată o interfață SQL la un fișier plat, numită SQLite. Utilizând Open Database Connectivity Standard (ODBC) vă puteți conecta la orice bază de date care oferă un driver ODBC, cum ar fi produse Microsoft și multe altele.

Biblioteci încorporate pentru multe dintre taskurile web obișnuite

Deoarece PHP a fost proiectat pentru a fi folosit pe Web, are funcții încorporate pentru realizarea multor operații utile legate de Web. Se pot genera pe loc imagini GIF, se poate conecta la alte servicii de rețea, se pot trimite mesaje e-mail, se poate lucra cu blocuri cookie și puteți genera documente PDF, toate acestea numai prin câteva linii de cod.

Suport puternic pentru orientat obiect

Versiunea 5 a limbajului PHP are caracteristici orientate spre obiect bine proiectate. Dacă ați programat deja în Java sau C++, veți găsi în PHP caracteristicile (în general sintaxa) la care vă așteptați: moștenire, atributele private și protected, clase și metode abstracte, interfețe, constructori și destructori. Veți găsi chiar și caracteristici mai puțin obișnuite, cum este comportamentul iterativ încorporat. Câteva dintre aceste funcționalități au fost disponibile și în versiunile 3 și 4 ale limbajului PHP.

Portabilitate

PHP este disponibil pentru multe sisteme de operare diferite. Puteți scrie cod PHP pe sistemele de operare gratuite de tip UNIX, cum sunt Linux și FreeBSD, pe versiuni UNIX comerciale, cum sunt Solaris și IRIX, sau pe diferite versiuni Microsoft Windows.

Un cod corect va funcționa de obicei fără modificări pe un sistem diferit pe care rulează PHP.

Disponibilitatea codului sursă

Codul PHP poate fi accesat spre deosebire de produsele comerciale cu surse închise, dacă doriți să modificați sau să adăugați ceva la limbaj, puteți face acest lucru.

Disponibilitatea suportului

Zend Technologies, compania care dezvoltă motorul limbajului PHP, obține fondurile necesare pentru dezvoltarea limbajului oferind pe bază comercială atât suport, cât și software înrudit.

1.4.1 Utilizarea etichetelor PHP

Codul PHP începe cu <?php și se termină cu ?>. Seamănă cu etichetele HTML deoarece toate încep cu simbolul mai mic (<) și se încheie cu simbolul mai mare (>). Aceste simboluri (<?php și ?>) se numesc etichete PHP și îi comunică serverului Web unde începe și unde se încheie codul PHP. Orice text situat în exteriorul acestor etichete va fi tratat ca și cod HTML obișnuit.

1.4.2 Stiluri de etichete

Există 4 stiluri diferite de etichete PHP pe care le putem folosi:

Stil XML

<?php echo ‘Eticheta’; ?>

Stil scurt

<? echo ‘Eticheta’; ?>

Stil SCRIPT

<script language=’php’> echo ‘Eticheta’; </script>

Stil ASP

<% echo ‘Eticheta’; %>

Instrucțiunea echo este folosită pentru afișare de șiruri și variabile. În PHP exista două tipuri șiruri – încadrate între ghilimele sau încadrate între apostrofuri. PHP va încerca să evalueze șirurile încadrate între ghilimele, pe când șirurile încadrate de apostrofuri vor fi tratate ca valori.

1.4.3 Identificatori

Identificatorii sunt numele variabilelor. Există câteva reguli simple referitoare la identificatori:

pot avea orice lungime și pot fi formați din litere, numere și liniuțe de subliniere.

nu pot începe cu o cifră.

În PHP, identificatorii sunt sensibili la tipul de caracter. $variabila nu este identic cu $VaRiaBila. Numele de funcții sunt o excepție de la această regulă, ele pot fi folosite în orice combinție de tipuri de litere.

O variabilă poate avea același nume cu o funcție. Totuși, acest lucru poate crea confuzii și ar trebui evitat. De asemenea, nu puteți crea o funcție care să aibă același nume cu o altă funcție.

Una din caracteristicile PHP este că nu trebuie să declarați variabilele înainte de a le utiliza. O variabilă va fi creată atunci când îi atribui o valoare pentru prima dată.

1.4.4 Tipuri de variabile

Tipul unei variabile se referă la genul de date care sunt păstrate în ea. PHP furnizează un set din ce în ce mai mare de date:

Integer – utilizat pentru numere întregi.

Float (numit și Double) – utilizat pentru numere reale.

String – utilizat pentru șiruri de caractere.

Boolean – utilizat pentru true (adevărat) sau false (fals).

Array – utilizat pentru stocarea mai multor date de același tip.

Object – utilizat pentru stocarea instanțelor claselor.

1.4.5 Domeniul de valabilitate al variabilelor

Termenul de domeniu de valabilitate se referă la locurile dintr-un script în care este vizibilă o anumită variabilă. Cele șase reguli de bază din PHP, referitor la domenii de valabilitate sunt:

Variabilele superglobale încorporate sunt vizibile peste tot în script.

Constantele, după ce au fost declarate, sunt întotdeauna vizibile global, adică pot fi utilizate în interiorul și în exteriorul funcțiilor.

Variabilele globale declarate într-un script sunt vizibile în script, dar nu în interiorul funcțiilor.

Variabilele utilizate în interiorul funcțiilor, care sunt declarate ca fiind globale, se referă la variabila globală având același nume.

Variabilele create în interiorul funcțiilor și declarate ca statice sunt invizibile din afara funcției dar își păstrează valoareA de la o funcție la alta.

Variabilele create în interiorul funcțiilor sunt locale funcției și își încetează existența când funcția se încheie.

Începand cu PHP 4.1, tablourile $_GET și $_POST și alte câteva variabile speciale au propriile reguli privind domeniul de valabilitate. Acestea sunt cunoscute ca superglobale și sunt vizibile peste tot, atât în interiorul cât și în exteriorul funcțiilor.

Lista completă a superglobalelor este:

$GLOBALS – un tablou cu toate variabilele globale (ca și cuvânt cheie global, aceasta va permite să fie accesate variabilele globale în interiorul unei funcții – de exemplu, $GLOBALS[‘variabilă’]).

$_SERVER – un tablou cu variabilele de mediu ale serverului.

$_GET – un tablou cu variabilele transferate scriptului prin metoda GET

$_POST – un tablou cu variabilele transferate scriptului prin metoda POST

$_COOKIE – un tablou cu variabilele bloc cookie

$_FILES – un tablou cu variabilele legate de încărcarea fișierelor

$_ENV – un tablou cu variabilele de mediu

$_REQUEST – un tablou cu toate variabilele introduse de utilizator, inclusiv conținutul intrărilor din $_GET, $_POST, $_COOKIE.

$_SESSION – un tablou cu variabilele de sesiune

1.4.6 Utilizarea operatorilor

Operatorii sunt simboluri care le puteți folosi pentru a manevra valori și variabile prin efectuarea unei operații asupra lor.

Operatorii aritmetici:

+ Adunare $a + $b

– Scădere $a – $b

* Înmulțire $a * $b

/ Împărțire $a / $b

% Modulo $a % $b

Operatorii de atribuire combinați:

+= $a += $b echivalent cu $a = $a + $b

-= $a -= $b echivalent cu $a = $a – $b

*= $a *= $b echivalent cu $a = $a * $b

/= $a /= $b echivalent cu $a = $a / $b

%= $a %= $b echivalent cu $a = $a % $b

.= $a .= $b echivalent cu $a = $a . $b

Operatori de comparare:

== egal $a == $b

=== identic $a === $b

!= diferit $a != $b

!== nu este identic $a !== $b

<> diferit $a <> $b

< mai mic $a < $b

> mai mare $a > $b

<= mai mic sau egal $a <= $b

>= mai mare sau egal $a >= $b

1.5 JavaScript

JavaScript (JS) este un limbaj de programare dinamic. Este cel mai frecvent utilizat ca parte din browserele web, a căror implementare permite scriptului, care ține de partea client, să interacționeze cu utilizatorul, să controleze browser-ul, să comunice asincron și să modifice conținutul documentului care este afișat. Acesta este, de asemenea, utilizat în programarea care ține de partea server de rețea, dezvoltarea de jocuri și crearea de aplicații mobile.

JavaScript este un prototip bazat pe limbaj de tip scripting cu tastare dinamică și are funcții de primă clasă. Sintaxa sa a fost influențată de limbajul C. JavaScript a copiat multe denumiri și convenții de denumiri din Java, dar cele două limbaje sunt diferite, nu au legatură și au semantici diferite. Principiile de proiectare cheie în JavaScript sunt luate de la limbajul de programare Self and Scheme care este este un limbaj imperativ și multi-paradigmatic care suporta orientat-obiect.

Aplicarea JavaScript-ului în afara de pagini web, spre exemplu în documentele pdf sau în browsere specifice site-ului, este de asemenea semnficativ. Pe partea de client, JavaScript a fost implementat ca un limbaj interpretabil, dar compilarea în timp este realizată doar de browserele recente.

Limbajul a fost inițial dezvoltat de către Brendan Eich, în timp ce lucra pentru Netscape Communictions Corporation. Deși a fost dezvoltat sub numele de Mocha, limbajul a fost numit oficial LiveScript când a rulat pentru prima dată în Netscape Navigator 2.0 în septembrie 1995, dar a fost redenumit JavaScript atunci cand a fost rulat în browser-ul Netscape versiunea 2.0B3. Schimbarea de nume din LiveScript în JavaScript a provocat confuzii mari, dând impresia că acesta este o copie a limbajului de programare Java, iar aceasta alegere a fost caracterizată de mulți ca un truc de marketing al celor de la Netscape. În noiembrie 1996, compania Netscape a propus celor de la ECMA (European Computer Manufacturers Association) ca Javascript sa fie considerat un standard al industriei și așa acesta a devenit unul dintre cele mai populare limbaje de programare pe web.

JavaScript oferă o multitudine de facilități :

detectează ce fel de browser folosește fiecare utilizator și personalizează paginile web pentru browser-ul folosit.

efectueaza calcule în form-uri și verifică dacă intrarile din formular sunt corecte

interacționează cu, cadre multiple

sugerează utilizatorilor informații care sa îi ajute la personalizarea unei pagini

1.5.1 Termeni și concepte

JavaScript conține o suită de termeni și concepte:

Obiect – o entitate cu parte întreagă, cu diverse proprietăți, acestea se împart:

1. obiecte interne furnizate de limbajul JavaScript: Arguments, Array, Boolean, Date, Function, Math.etc.

2. obiecte personalizate, create de utilizator în funcție de cerințele script-urilor.

3. obiectele navigatorului sunt exterioare limbajului dar sunt recunoscute de browser. Reprezintă diferite componente ale navigatorului și ale documentului HTML curent.

Proprietate – caracteristica de a descrie un obiect. Exemplu height este proprietatea obiectului window.

Metodă – o funcție care definește un anumit comportament al unui obiect,de exemplu metodele obiectului intern Array sunt: concat(), join(), pop(), push(), reverse(), shift(), slice(), sort(), splice(), toString(), unShift() sau metodele obiectului navigator button: blur(), click() sau focus().

Instrucțiune – produce o anumită acțiune, de exemplu afișarea unui text sau modificarea proprietății unui obiect. Instrucțiunile pot combina obiecte, proprietăți și metode.

Funcție – un grup de instrucțiuni tratate ca o singură entitate, numeroase funcții sunt interne: ele sunt incluse în limbajul JavaScript Exemplu:

eval(); parseFloat(); parseInt().

Eveniment – este ceva ce se întamplă, majoritatea fiind pornite de utilizator, exemplu:

onBlur(), onClick(), onChange(), onFocus(), onLoad(), onMouseover(), onSelect() sau onSubmit()

Gestionări de evenimente – comunică browser-ului cum să reacționeze la acțiunea diferitelor evenimente. Pentru a defini un gestionar de evenimente, adăugați on la începutul numelui evenimentului. Astfel, gestionarul de evenimente onMouseOver este apelat atunci când mouse-ul trece pe deasupra legăturii (Gestionarul de evenimente este plasat în tag-ul HTML <a> al link-ului corespunzător).

Variabilă – un element fundamental al limbajului JavaScript. Aceasta poate conține: un număr, un șir de caractere sau un obiect.

Fiecare variabilă poartă un nume care respectă anumite reguli de sintaxă.

1.5.2 Inserarea unui script într-un document HTML

Scriptul propriu-zis va fi scris în interiorul tag-ului <script> …. </script>. Acesta poate conține unele atribute precum type, language sau src. Inserarea propriu-zisă în HTML se poate face fie prin plasarea script-ului în corpul paginii(<body> </body>)fie în antet.

Un exemplu simplu de inserție al unui script într-un document HTML.

CAPITOLUL 2. SERVERE

2.1 Servere de baze de date. MySQL

Este un sistem de gestionare a bazelor de date relaționale, dezvoltat de firma suedeză MySQL AB. Acesta vine în varianta open-source (într-o variantă gratuită). Administrarea unei baze de date se face prin folosire unei serii de utilitare în linia de comandă.

MySQL inițial dezvoltat pentru Linux, sistem de operare pe care, dupa cum era de așteptat lucrează fenomenal, are versiuni lansate și pentru platforma Windows, dintre care cele mai importante sunt MySqlManager (utilitar de interogare) și WinMySQL admin (consolă de administrare )

Bazele MySQL au fost puse în anul 1979, odată cu creearea instrumentului pentru bazele de date UNIREG. Înființat de Michel Widenius pentru compania suedeza TcX.

În anul 1994 compania suedeză a început să caute un server SQL pentru a-l folosi în dezvoltarea aplicaților WEB. Deoarece toate serverele testate erau mult prea lente pentru cererile sau nu îndeplineau condițiile impuse de TcX, Widenius a început sa programeze singur un nou tip de server. Pornind de la interfața de programare mSQL (picat în testele TcX , datorita faptului ca acestuia îi lipseau unele din caracteristicile obligatorii impuse de firmă), dar și datorită faptului că numeroase instrumente folosite de mSQL erau gratuite.

Un an mai târziu, în 1995, serverul a fost testat pe internet, o varianta oficială fiind lansată în 1996, MySQL 3.11.1, doar într-un mediu limitat, fiind lansat doar pentru platformele Linux și Solaris și doar în distribuție binară. În prezent MySQL funcționează și în formă sursă, nu doar în formă binară, acesta diversificâdu-și și lista de platforme pe care rulează.

Sistemul MySQL deși este gratuit, acesta nu este open-source, deoarece este necesară o anume licență și să îndeplinească anumite condiții. Totuși acesta se bucură de o deosebită popularitate în cadrul comunității Open-source deoarece termenii de licență nu sunt foarte restrictive, pe scurt, atât timp cât nu este folosit MySQL pentru a obține un profit (fie prin vânzarea sistemului, fie prin vânzarea sau găzduirea servicilor care necesită utilizarea mySQL), poate fi folosit în voie.

2.1.1. Caracteristicile unui sistem de gestionare MySQL

MySQL se caracterizează în primul rând prin simplitate și promptitudine, un sistem gratuit și necostisitor de gestiune al bazelor de date. În momentul în care alegeți un sistem de baze de date, trebuie sa puneți în balanță și ceea ce este important pentru dumneavoastră. Performanță, suport, caracteristici, condiții de licențiere, preț, toate acestea trebuiesc luate în considerare.

Principalele caracteristici ale unui sistem mysql sunt:

Viteză – MySQL este unu din cele mai rapide sisteme de pe piață (programatorii îl recomandă drept cel mai rapid pe care îl puteți găsi).

Ușurință în utilizare – MySQL este un sistem de baze de date cu performanțe foarte ridicate, dar relativ simplu a cărui configurare și administrare sunt mult mai simple decât în cazul sistemelor mai mari.

Cost – MySQL este gratuit pentru majoritatea utilizatorilor, dacă respecți condițiile de licențiere, cum am menționat mai sus.

Suport pentru limbajele de interogare – prin MySQL se înțelege SQL, adică Structured Query Language sau limbaj de interogare structurat, limbajul preferat al tuturor sistemelor moderne de baze de date. De asemenea MySQL poate fi folosit în aplicații care acceptă ODBC(Open Database Conectivity), un protocol de comunicație cu bazele de date creat de Microsoft.

Conectivitate – se pot conecta simultan mai mulți clienți. Clienții pot folosi mai multe baze de date, puteți obține acces la MySQL în mod interactiv, folosind numeroase interfețe care vă permit să introduceți interogări și să vizualizați rezultate: clienți în linia de comandă, browsere Web sau clienți X Windows System. De asemenea este disponibilă o varietate de interfețe de programare pentru C , Pearl, Java, PHP sau Python.

MySQL poate fi integrat în rețele iar bazele de date sunt accesibile de oriunde de pe internet, deci puteți importa datele cu oricine doriți atâta timp cât există o conexiune la internet.

Securitate – Doar MySQL are controlul accesului, astfel încat persoanele care nu au dreptul să vă citească datele, nu vor avea această posibilitate, desigur doar dacă utilizatorul nu dorește asta.

Portabilitatea – MySQL rulează pe numeroase varietăți de UNIX, precum și pe sisteme care nu depind de UNIX, ca Windows, acesta rulează pe echipamente de la calculatoare de birou la servere cu performanțe ridicate.

Distribuție în tip liber – MySQL este foarte ușor de obținut și instalat, aveți nevoie doar de acces web. O bază de date nu este prea de folos daca nu se poate obține un raport cu ea. Există pe internet foarte multe tutoriale despre MySQL și folosința acestui sistem.

Ce presupune SGBDR?

SGBDR este clasificat ca un sistem de gestionare a bazelor de date relaționale, acesta este formaa pe baza urmatoarelor afirmații:

Baza de date este dispozitivul central pentru informațiile care trebuie stocate (se structurează într-un mod simplu, obișnuit).

Colecția de date dintr-o bază de date este organizată în tabele.

Fiecare tabel este organizat în rânduri și coloane.

Fiecare rând al unui tabel este considerat o înregistrare.

Înregistrările pot conține mai multe componente de informație; fiecare coloană dintr-un tabel corespunde uneia din componente.

Sistemul de gestiune este programul care va permite sa folosiți datele prin inserarea, stergerea, modificarea înregistrărilor.

Cuvântul relațional, indică un anume tip de SGBD, adică unul care se pricepe foarte bine în colaborarea informațiilor dintr-un tabel cu informațiile stocate într-un alt tabel, prin cautarea elementelor comune. Puterea unui sistem relațional constă în capacitatea de a extrage în mod convenabil date din aceste tabele și de a combina informații din tabele corelate pentru a genera răspunsuri la întrebarile la care numai pe baza tabelelor se poate raspunde.

2.1.2. Punerea în funcțiune și utilizarea unui server MySQL

Pentru a porni propriul server cu MySQL veți avea nevoie de următoarele

Un server SQL – acesta stând la baza MySQL, SQL fiind motorul care activează MySQL, având acces de gestiune la baza dumneavoastră de date.

Programe de tip client pentru accesul la server – este un porgram care vă pemrite o interogare bună în mod direct și să vizualizați rezultatele. Pentru rularea serverului sunt o grămadă de programe administrative și utilitare. Principalele programe de timp client însa vă permit doar să importați sau să exportați date.

O bibliotecă client pentru scrierea propriilor programe – permite scrierea de programe client în limbajul C, deoarece aceasta este scrisă în C.

2.1.3. Comunicarea cu MySQL

Pentru a comunica cu Sistemul MySQL, este nevoie să folosim SQL (Structured Query Language), un limbaj standard pentru bazele de date, acceptat de toate sistemele majore de baze de date. SQL include numeroase categorii diferite de instrucțiuni, toate fiind concepute pentru a vă permite să interacționati cu baza de date în moduri interesante și foarte utile.

Pentru a folosi MySQL, aveți nevoie să utilizați doua programe, deoarece MySQL operează folosind o arhitectură client/server, asta presupune:

serverul de baze de date este un program localizat în calculatorul unde sunt stocate datele. Acesta execută cererile clientilor care sosesc prin rețea și obțin acces la coținutul bazei de date în funcție de aceste cereri, pentru a furniza clienților informațiile pe care le solicită.

clienții sunt programe care se conectează la serverul de baze de date și emit interogări pentru a-i identifica acestuia informațiile pe care le doresc.

Voi expune în continuare comunicarea cu server MySQL folosind programul client mysql (pentru a urmării și liniile de cod folosite).

Clientul citește interogarile SQL emise, le transmite serverului pentru a fi executate și afișează rezultatele, pentru ca dumneavoastra să puteți vedea ce s-a întamplat.

Mysql rulează pe toate platformele pe care rulează și MySQL, deci nu o să aveți o problemă indiferent de sistemul de operare folosit. Aceasta constituie metoda cea mai directă de a interacționa cu serverul.

Pentru conectarea la server, dupa rularea programului, se introduce comanda:

C:\>mysql [ -h nume_gazda] [-u nume utilizator] [-p]

Să explic fiecare componentă din codul de mai sus, pentru a întelege mai bine utilitatea

-h nume gazda – Hostul serverului la care doriți să vă conectați. Dacă folosiți ca și gazdă calculatorul personal, adică server este calculatorul în care utilizați MySQL, atunci această informație poate fi omisă.

-u nume utilizator – aici se va completa cu numele dumneavoastră de utilizator MySQL. În cazul în care înca sunt utilizator de platforma UNIX atunci, numele va fi identic cu cel al sesiunii de lucru.

-p – Câmp completat de către parola dumneavoastră MySQL, în cazul în care comanda va fi omisa de către utilizator, atunci programul pleaca de la premiza că utilizatorul nu are nevoie de ea și nu o va afișa.

Pentru încheierea sesiunii, după ce s-a realizat conexiunea cu serverul se va folosi comanda

Mysql>quit

2.1.4. Crearea și gestiunea bazei de date

Pentru început vom emite anumite interogări, acestea vor fi utile mai târziu la popularea tabelelor. Pentru a introduce o interogare pur și simplu tastați-o, urmat de „;”, pentru ca programul să știe când interogarea este completă.

Dupa fiecare interogare, aceasta este trimisă serverului pentru a fi executate, prelucrate și trimise înapoi ca raport.

De exemplu: mysql>SELECT NOW() vom primi rezultatul

now() 2014-06-08 14:29:41

1 row ser (0.00 sec)

Vom continua prin crearea bazei de date și vom parcurge pas cu pas operațiile de creare a tabelelor și de inserare a datelor inițiale

Crearea bazei de date – pentru a crea o bază de date, pentru început conectați-va la server folosind mysql sau oricare alt program client, prin procedeul prezentat mai sus.

Îndată ce conexiunea a fost stabilită emiteți o instrucțiune CREATE DATABASE în felul urmator:

Mysql>CREATE DATABASE ex_db;

Baza de date va fi creată, însa nu va fi selecată ca default, deci va trebui să lansam o interogare pentru a deveni baza de date prestabilită:

Mysql>SELECT DATABASE ();

Mysql>USE ex_db

USE – este una din puținele instrucțiuni care nu necesită închidere „;”

În acest fel baza de date a fost creată cu succes

Crearea de tabele – aici va fi folosită instrucțiunea CREATE TABLE sub forma urmatoare:

CREATE TABLE nume_tabel (specificații_coloane)

Nume_tabel – este dat dupa dorința utilizatorului;

Specificații_coloana – conține specificațiile pentru coloanele din tabel

De exemplu:

Mysql> create table tabel_ex (nr int(4),nume char(10));

Veficarea se face prin comanda

mysql>DESCRIBE tabel_ex

DESCRIBE – este o interogare foarte utilă în momenul în care doriți să știți tipul sau numele unei coloane din tabel sau pentru a vedea în ce ordine se stochează datele în baza de date.

Ordinea fiind importantă la folosirea instrucțiuniilor INSERT și LOAD DATA, care presupun afișarea valorilor din coloane ăn ordinea prestabilită.

Adăugarea de înregistrări noi – există numeroase metode de adăugare a datelor într-o bază de date. Se pot insera manual înregistrari într-un tabel prin intermediul instrucțiunii INSERT. În acest procedeu se va specifica tabelul în care doriți să inserați un rând de date și valorile care vor fi plasate pe rândul respectiv

Mysql> INSERT INTO nume_tabel VALUES(valoare1,valoare2,etc);

Ca exemplu:

Mysql>INSERT INTO tabel_ex VALUES(Nota 2,Mihai);

În versiunile recente ale sistemului MySQL se permit inserarea mai multor rânduri într-un tabel folosind doar o singură instrucțiune INSERT

Ca exemplu:

Mysql>INSERT INTO elev (Nota,Nume) VALUES(mihai,5)(ana.10);

Ștergerea sau editarea înregistrărilor existente – se pot face prin instrucțiunile DELETE sau UPDATE.

DELETE FROM tabel_ex WHERE inregistrari

Atenție! Utilizarea instrucțiunii WHERE este esențială, asta doar daca nu doriți să ștergeți un întreg tabel. Dacă totuși doriți acest lucru se poate face doar prin comanda DELETE FROM tabel_ex.

Modificarea structurii datelor – se va face cu instrucțiunea ALTER TABLE, cu ajutorul căreia puteți adăuga, redenumi sau șterge coloane, se pot de asemenea schimba tipul de coloane sau redenumit tabelul.

Este important ca în intermediul fiecărui tabel să exista un numitor de auto incrementare, pentru evitarea confuziilor între rubrici. Aceasta se face prin comanda AUTO_INCREMENT.

Într-o instrucțiune CREATE_TABLE specificația pentru o asemenea coloana arata astfel:

INT UNSIGNED NOT NULL AUTO_INCREMENT PRIMARY KEY.

Și pentru ALTER TABLE instrucțiunea este similară:

Exemplu:

Mysql>ALTER TABLE membru

->ADD membru_id INT UNSIGNED NOT NULL AUTO_INCREMENT

->PRIMARY KEY

Tipurile de data MySQL

Tipurile salvate și redate de MySQL sunt foarte diverse, acesta oferind o întreagă paletă de valori care pot fi stocate în baza de date

•Valori numerice – numere ca 12, 133.22 , etc.

•Valori sir – sunt caractere ca „luni,soare”

•Valori tip data si ora – ia valori precum „2012-05-29”sau „12:33:22’

•Valoarea null – o valoare fară tip, sau fara valoare, egală cu 0

Tipurile de coloane în MySQL

MySQL furnizează tipuri de coloane pentru valori din toate categoriile generale de tipuri de date, cu excepția valorii null, care este adaptată de toate tipurile.

•Tipuri de coloane numerice

-TINYINT număr întreg foarte mic

-SMALLINT un număr întreg mic

-MEDIUMINT un număr întreg de dimensiune medie

-INT un număr întreg standard

-BIGINT un număr întreg mare

-FLOAT un număr cu virgulă mobilă în precizie simplă

-DOUBLE un număr cu virgulă mobila în dublă precizie

-DECIMAL un număr cu virgulă mobilă , reprezentat ca un șir

•Tipuri de coloane șir

-CHAR șir de caractere

-VARCHAR șir de caractere de lungime variabilă

-TINIYBLOB obiect binar foarte mic

-BLOB obiect binar mic

-MEDIUMBLOB obiect binar de dimensiuni medii

-LONGBLOB obiect binar de dimensiuni mari

-TINYTEXT șir text foarte mic

-TEXT șir text mic

-MEDIUMTEXT șir text de dimensiuni medii

-LONGTEXT șir text de dimensiuni mari

-ENUM o enumerare

-SET un set

•Tipuri de coloane date și oră

-DATE o datp în format „AAAA-LL-ZZ”

-TIME valoare pentru oră în format „h:m:s”

-DATETIME valoare pentru dată și oră „AAAA-LL-ZZ hh:mm:ss”

-TIMESTRAMP valoare aparentă de timp

-YEAR valoare pentru an, în format AAAA

Pentru a crea un tabel, emiteți o instrucțiune CREATE TABLE specificați o listă a coloanelor care alcătuiesc tabelul. Fiecare coloană are un nume și un tip iar la fiecare tip se pot asocia mai multe atribute.

Un principiu general care trebuie să fie reținut este acela că MySQL încearca să convertească valorile în timpul cerut de o expresie, în loc de a genera o eroare, în funcția de cont MySQL va converti valorile fiecăreia din cele trei categorii generale (numere,șiruri sau ore) în valori ale orcăreia din celelate categorii.

De asemenea, MySQL execută și conversii minore de tip. Daca folosiți o valoare cu virgulă mobilă într-un context întreg, valoarea este convertită. Conversia în cealaltă direcție este de asemenea posibilă într-un întreg și poate fi folosită fara probleme ca număr cu vigulă mobilă.

2.2. Servere de web. APACHE

Este un server web http open-source creat pentru UNIX, dar funcțonează la fel de bine și pe alte platforme cum ar fi WINDOWS. Apache joacă un rol foarte mare în creșterea World Wide Web și continuă sa fie cel mai popular server de web, acesta fiind luat ca platformă de referință pentru celelalte servere web.

Apache permite autentificarea bazelor de date bazate pe DBMS și content negociation-mecanism definit în specificația HTML ce face posibilă redarea diferitelor versiuni ale unui document în același URL. În acest fel useri își pot alege ce versiune de APACHE se potrivește mai bine. Apache este suportat de diferite GUI (Graphical User Interface) fapt care facilitează o configurare mai ușoară a serverului. Serverul Apache este dezvoltat și menținut în „viață” de o comunitate open-source de dezvoltatori care activează sub numele de Apache Software Foundation.

Apache a fost creat de Rob McCool, ce a fost implicat în serverul web NCSA (National Center for Supercomputing Applications). Din momentul în care Rob McCool a părăsit NCSA, dezvoltarea http-ului a staționat, acesta lăsând o suită de pachete pentru îmbunătațirea proiectului să circule liber. Un grup de dezvoltatori au adunat mare parte al acestor pachete aceștia inventând „A patchy server” mai târziu devenind Apache.

Apache a fost ales din respect pentru tribul american indian al apache-ilor, bine cunoscut mai ales pentru strategiile lor superioare folosite în războaie.

În dezvoltarea de-a lungul anilor apache a ajuns să găzduiască peste 60% din domeniile de pe internet. Utilizatori, provideri de internet și companiile de găzduire web apelează adesea la Apache, din cauza suportului sau pentru majoritatea platformelor, a compatibilității de găzduire virtuală ușor de implementat și a modulelor sale care îi extind capabilitățile.

Pentru a putea asigura serviciile online, serverul Apache trebuie instalat în prealabil iîn sistem, acesta poate fi configurat foarte ușor cu ajutorul interfeței grafice Apache Configuration Tool.

În anumite cazuri trebuie folosirea funcției de autentificare și parola, pentru a putea proteja diferite documente, pentru a face o autentificare a utilizatorilor trebuie să creeam un fișier care va conține numele și parola fiecărui utilizator, care va avea acces la datele de pe serverul WEB, mai ales pe Apache, apoi se configurează serverul. Configurarea este esențială pentru a seta care resurse vor fi disponibile și care nu utilizatorilor dupa ce în prealabil au trecut de autentificare.

Există două metode prin care se poate implementa găzduirea virtuală pe un server Apache:

Pe bază de IP – metodă utilizată în special de mașinile virtuale bazate pe adresă, pentru a determina mașina virtuală corectă.

Pe bază de nume – metodă utilizată când se dorește delimitarea mașinii virtuale prin numele acestuia.

O implementare pe bază de nume este mult mai ușor de implementat fiind recomandată utilizarea acesteia. Pentru a vă bucura din plin de serviciul de găzduire virtuală, va trebui mai întâi stabilită adresa IP și portul prin care serverul lucrează cu mașina virtuală.

2.3. WordPress

WordPress este un instrument gratuit și open-source blogging și un sistem de management al conținutului (CMS), bazat pe PHP si MySQL. Caracteristicile includ o arhitectura plugin și un sistem de template. WordPress a fost folosit de mai mult de 23,3% din primele 10 milioane de site-uri din ianuarie 2015. WordPress este cel mai popular sistem de blogging în utilizarea pe Web, la mai mult de 60 de milioane de site-uri web.

Acesta a fost lansat pentru prima dată pe 27 mai 2003, de către fondatorii săi, Matt Mullenwe și Mike Little, ca un fork de b2 / cafelog. Licența în care software-ul WordPress este lansat de GPLv2 (sau mai târziu) de Free Software Foundation

WordPress are un sistem web template folosind un processor template

.

WordPress a apărut pentru prima dată în 2003, ca un efort comun între Matt Mullenweg și Mike Mica pentru a crea un fork de b2. Christine Selleck Tremoulet, un prieten de Mullenweg, a sugerat numele WordPress. În 2004 condițiile de licențiere pentru concurente pachetul Movable Type au fost modificate prin Six Apart și mulți dintre cei mai influenți useri au migrat pe WordPress.

Până în octombrie 2009, Market Share Report a ajuns la concluzia că WordPress bucurat de cea mai puternică marca de orice sisteme de conținut de gestionare tip open-source.

WordPress un motor de căutare prietenos, structura permalink , capacitatea de a atribui mai multe categorii de articole și sprijin pentru etichetarea de posturi și articole. Filtrele automate sunt de asemenea incluse, oferind formatarea standardizate și styling de text în articole (de exemplu, transformarea citate periodice pentru citate inteligente). WordPress sprijină, de asemenea standardele Trackback și Pingback pentru afișarea link-uri către alte site-uri care s-au legate de un post sau un articol. Blog WordPress pot fi editate în HTML, folosind editorul vizual, sau folosind una dintr-un număr de plugin-uri care permit o varietate de caracteristici de editare personalizate.

2.3.1. Teme

Utilizatorii WordPress poate instala și comuta între teme. Teme permite utilizatorilor să schimbe aspectul și funcționalitatea unui site web WordPress și pot fi instalate fără a modifica continutul site-ului. Fiecare site web WordPress necesită cel puțin o temă să fie activ. Fiecare temă WordPress ar trebui concepută cu ajutorul unor standarde cu PHP structurat, HTML valid și CSS. Temele pot fi instalate cu ajutorul WordPress "aspect" instrument de administrare sau foldere pentru teme pot fi încărcate prin FTP. PHP, HTML (Hypertext Markup Language) și CSS (Cascading Style Sheets) codul găsit pe teme poate fi adăugat sau editat pentru furnizarea de caracteristici avansate. Temele WordPress sunt, în general, clasificate în două categorii, teme gratuite și teme premium. Utilizatorii WordPress pot, de asemenea crea și dezvolta propriile profile personalizate dacă au cunoștințele și abilitățile de a face acest lucru.

2.8.2. Pluginuri

Arhitectura pluginurilor WordPress permite utilizatorilor să-și extindă caracteristicile . WordPress are peste 37.000 de plugin-uri disponibile, fiecare care oferă funcții personalizate și caracteristici care să permită utilizatorilor să adapteze site-urile lor la nevoile lor specifice. Aceste particularizări variază de la optimizarea motorului de căutare, pentru a portaluri de client utilizate pentru a afișa informații private celor logați in utilizatori, la caracteristicile de conținut afișate, cum ar fi adăugarea de widget-uri și baruri de navigare. Dar nu toate plugin-uri disponibile sunt întotdeauna la curent cu upgrade-uri și ca urmare, acestea nu pot funcționa corect sau să nu funcționeze deloc.

2.8.3. Versiune pentru mobil

Aplicații native exista in WebOS, Android, iOS (iPhone, iPod Touch, iPad), Windows Phone, BlackBerry și. Aceste aplicații, create de Automattic, permite un set limitat de opțiuni, care includ adaugarea de noi blog și pagini, comentând, moderarea comentariilor, răspunde la comentarii în plus față de posibilitatea de a vizualiza statistici.

În WordPress poti creea pagini full-responsive pentru versiunea de mobil.

2.8.4. Multi-user și multi-blogging

Înainte de versiunea 3, WordPress susținut un blog pentru fiecare instalație, cu toate că mai multe copii concurente pot fi executate din diferite directoare, dacă configurat pentru a utiliza tabele de baze de date separate. WordPress Multisites (denumit anterior ca WordPress Multi-User, WordPress MU, sau WPMU) a fost un fork de WordPress creat pentru a permite mai multor bloguri să existe în termen de o instalație, dar este capabil să fie administrată de o menținere centralizată. WordPress MU face posibil pentru cei cu site-uri să găzduiască propriile lor comunități blogg-uri, precum și controlul tuturor blogurilor dintr-un singur tablou de bord. WordPress MS adaugă opt noi tabele de date pentru fiecare blog.

CAPITOLUL 3. DESCRIEREA APLICAȚIEI

1.În pagina de start a aplicației web Club Dresaj Canin găsim titlul si logo-ul site-ului.

figura 1.1

2. Tot în pagina de start găsim un meniu static.

figura 1.2

3. Un meniu unde plasând cursorul pe un item din meniu acesta este highlight.

figura 1.3

4. In aceiași pagina de start găsim un slideshow format din 5 imagini cu titlu l-a mutarea cursorului.

figura 1.3

5. In footer găsim pagina cu ultimele 5 postări adăugate.

figura 1.4

6. În partea de footer dreapta a paginii principale se află motorul de căutare al paginii.

figura 1.5

7. Tot in footer regăsim un alt meniu cu diferie pagini web in afara site-ului cat si la pagini din site.

figura 1.6

8. De asemenea am adăugat si un social media în cazul de față facebook.

figura 1.7

9.În ultima parte a paginii de start găsim un copyright altături de 2 imagini cu redirecționare catre site-urile respective facebook și youtube.

figura 1.8

10. Accesând itemul PROGRAM ANTRANEMENT vom descoperii programul de antrenament al Clubului de dresaj canin.

figura 1.9

11. Alături de programul clubului de dresaj este atașată locația clubului impreună cu o hartă google.

figura 2.1

12. In GALERIE FOTO se află spații de stocare cu diferite nume in cazul meu folderol 02.05.2015 Brasov .

figura 2.2

13. În folderul 02.05.2015 Brasov prezentat mai sus sunt prezente o serie de imagini pe care le putem previzualiza separate sau in modul de slideshow.Alaturi de acestea putem observa afișată data postării imaginiilor cât si faptul că această pagină are comentariile oprite de către admin.

figura 3.3

14.Vizualizare in mod separat a imaginilor din folder .

figura 3.4

16. In modul slideshow intervalul de schimbare a imaginilor din slide poate fii setat de către administratorul paginii

17. In pagina Evenimente am adaugat un fisier video

18. Accesând postarea Legislația Românească privind câinii se afișează o listă de documente de timp word sau pdf care pot fii descărcate sau previzualizate pe site.

19.Download fisier word.

20.Previzualizare fișier în format PDF.

21.Captură baze de date in php MyAdmin.

22.În pagina Proiecte gasim o serie de tab-uri care contin informații despre proiecte actuale cât și proiecte de viitor ale clubului de dresaj canin

3.1.1. Descriere generală a aplicației

Aplicația web Curs Dresaj Canin te ajută sa îți lărgești cunoștințele în materie de concursuri, dresaj, alimentația animalelor și mai exact al câinilor, oferind informații despre diferite rase canine, concursuri de dresaj canin, cum și o pagina unde Club Dresaj Canin își pune la dispoziție toate datele de contact și își oferă serviciile.

Am ales sa folosesc WordPress-ul in creearea unui site web,din urmatoarele motive :

Simplitatea și rapiditatea cu care poți ajunge online și sa postezi un blog

Flexibilitate Cu WordPress, puteți crea orice tip de site: un blog personal sau site, un photoblog, un site de afaceri, un portofoliu profesional, un site al guvernului, revistă sau un site de știri, o comunitate online, chiar și o rețea de site-uri.

User Management Nu toată lumea cere același acces la site-ul dumneavoastră. Administratorii gestionează site-ul, editori lucrează cu conținut, autori și colaboratori scriu acel conținut, și abonații au un profil pe care îl pot gestiona. Acest lucru vă permite o varietate de contribuitori la site-ul dumneavoastră și alții să fie pur și simplu o parte din comunitatea ta.

Media Management Se spune ca o imagine face cât o mie de cuvinte,de aceea este important pentru tine să fi capabil de a încărca rapid și ușor imagini și mass-media pentru WordPress. Drag and drop media în încărcare pentru a adauga în site-ul tau. Adauga alt text, legende, și titluri, și insera imagini și galerii în conținutul dumneavoastră.

CONCLUZIE

În concluzie aplicația web pe care am creat-o, m-a ajutat sa-mi dezvolt cunoștintele legate de mediul wordpress, acumulând o serie de informați prinvind site-urile de prezentare, dezvoltându-mi astfel partea de visual, motivul fiind ca de-alungul proiectului de licență a trebuit sa schimb multe forme de meniuri, teme, culori, etc.

Astfel prin finalizarea lucrării de licență am dus la capăt ceea ce îmi propusesem inițial, și anume, să am ocazia să învăț să utilizez tehnologile web moderne.

BIBLIOGRAFIE

[4] Style Sheets in HTML documents http://www.w3.org/TR/html401/present/styles.html#h-14.2

[5] CSS Introduction – http://www.w3schools.com/css/css_intro.asp

[6] HTML Introduction – http://www.w3schools.com/html/html_intro.asp

[7] HyperText Markup Language – http://en.wikipedia.org/wiki/HTML

[8] PHP – http://en.wikipedia.org/wiki/PHP

[9] History of PHP and Related Projects – http://us1.php.net/manual/en/history.php

[10] JavaScript – http://en.wikipedia.org/wiki/JavaScript

[11] MySQL – http://en.wikipedia.org/wiki/MySQL

[12] Apache HTTP Server – http://en.wikipedia.org/wiki/Apache_HTTP_Server

[13] MySQL Introducere – http://www.preferatele.com/docs/informatica/3/mysql–introducere15.php

[14] Lucrare de diplomă – http://www.scrigroup.com/calculatoare/LUCRARE-DE-DIPLOMA-Crearea-si-54677.php

[15] Foi de stil în document HTML – http://html-ro.appspot.com/html401/present/html401_capitolul14.html

BIBLIOGRAFIE

[4] Style Sheets in HTML documents http://www.w3.org/TR/html401/present/styles.html#h-14.2

[5] CSS Introduction – http://www.w3schools.com/css/css_intro.asp

[6] HTML Introduction – http://www.w3schools.com/html/html_intro.asp

[7] HyperText Markup Language – http://en.wikipedia.org/wiki/HTML

[8] PHP – http://en.wikipedia.org/wiki/PHP

[9] History of PHP and Related Projects – http://us1.php.net/manual/en/history.php

[10] JavaScript – http://en.wikipedia.org/wiki/JavaScript

[11] MySQL – http://en.wikipedia.org/wiki/MySQL

[12] Apache HTTP Server – http://en.wikipedia.org/wiki/Apache_HTTP_Server

[13] MySQL Introducere – http://www.preferatele.com/docs/informatica/3/mysql–introducere15.php

[14] Lucrare de diplomă – http://www.scrigroup.com/calculatoare/LUCRARE-DE-DIPLOMA-Crearea-si-54677.php

[15] Foi de stil în document HTML – http://html-ro.appspot.com/html401/present/html401_capitolul14.html