Introducerea Si Extinderea Tehnologiei Cardurilor In Romania

Capitolul 1 : STRUCTURI, SISTEME ANGRENATE ÎN EMITEREA ȘI UTILIZAREA CARDURILOR

Dicționarul Enciclopedic de Management , autor Iulian Ceaușu, ediția I, 2000, definește cardul ca termen bancar, arătând ca este un ”instrument de plată eliberat de o bancă cu care clientul incheie un contract prin care se stabilesc serviciile, facilitățile de care poate dispune titularul, ca și obligațiile acestuia fata de bancă”.Operațiunile cu carduri se fac din contul bancar al titularului , cont ce poate fi cont distinct, denumit cont de card, sau un cont colateral contului curent.

Piața internațională a cardurilor s-a dezvoltat continuu în cele cinci decenii de existentă , ceea ce a dus la câștigarea unui loc important în rândul instrumentelor de decontare . Această dezvoltare evidențiază faptul ca , “costul cerut de plata bunurilor și serviciilor cu ajutorul cardurilor sau bani electronici este minima comparativ cu cele cerute pentru tipărirea de bancnote și fabricarea de monede necesare tranzacțiilor în numerar “.

Cardurile au devenit un instrument modern de achitare care permite deținătorilor obținerea de bunuri și servicii de la comercianții abilitați fără a folosi numerarul , pe baza unui sistem electronic de autorizare și decontare a tranzacțiilor .

Majoritatea specialiștilor consideră că începutul cardurilor bancare de credit a fost făcut de John S. Biggins, specialist în domeniul creditului de consum din Banca Națională Flatbush din Brooklyn. În anul 1946 Biggins a organizat activitatea după schema de credit numită "Charge-it". Această schemă prevedea chitanțe, date de către clienți magazinelor pentru cumpărăturile mărunte. După ce cumpărătura avea loc, magazinul preda chitanța la banca și banca le achita din contul cumpărătorilor . În Flatbush pentru prima data a fost încercat lanțul clasic de decontări utilizat în prezent în domeniul bancar de carduri pretutindeni.

Primele carduri erau din carton, datele pe care erau fie scrise, fie presate. Apoi au început sa se folosească plastine metalice, pe care datele se embosau (presau). Apoi au apărut cardurile plastice. Inițial informația despre client pe card era numai în formă de date embosate. Pe măsura dezvoltării ideilor științifice, cardul a căpătat o bandă magnetică, pe care se păstrează informația de baza despre client. Apariția benzii magnetice a permis emiterea cardurilor fără a embosa informația pe suprafața ei. Aceste carduri pot fi utilizate numai în utilaj electronic, ce permite obținerea informației de pe banda magnetica. Ultima etapa a evoluției tehnologice a adus pe carduri microschemele. Aceasta a permis păstrarea pe carduri a unui volum mare de informație. Acest lucru da posibilitate cardurilor sa îndeplinească mai multe funcții decât cardurile cu bandă magnetică. Astfel de carduri au primit a doua denumire – smart card (carduri " deștepte").

În ultimele două decenii, plățile prin intermediul cardurilor au luat o amploare deosebită în Occident iar în ultima vreme și în celelalte țări ale lumii. Opțiunea utilizării cardurilor implică în egală măsură , atât cunoașterea acestor sisteme avansate de bani electronici , cât și analiza avantajelor acestora în contextul internațional , a principiilor și regulilor care le guvernează precum și stăpânirea unui ansamblu de tehnici a căror utilizare sa permită prospectarea tuturor tipurilor de carduri, mărind capacitatea de a alege și încurajând competiția .

Lipsa standardelor unice în ceea ce privește microcipurile utilizate pentru carduri și, la fel, dificultăților trecerii infrastructurii de primire a cardurilor bancare cu banda magnetică la cele cu cip , organizațiile de plăți planifică o trecere lentă la tehnologii de cip către anul 2005.

1.1 SISTEME MONDIALE

Printre sistemele mondiale majore care asigură cu succes globalizarea plăților prin carduri, se pot aminti: VISA Internațional, Europay Internațional, American Express, MasterCard Internațional, Dinners (Belgia), JCB etc. Aceste sisteme mondiale sau regionale au asigurat, sub forma unor organizații non profit, generarea unui comportament de plăți "uniform" excluzând orice barieră națională, monedă tradițională sau comportament financiar particular.

Indiferent de interesele regionale ale oligarhiilor financiare actuale, fară a denatura rolul sau importanța monedelor din Europa, a monedelor transnaționale sau global acceptabile, mărci precum VISA, MasterCard, Eurocard, American Express, Dinners Club realizează internaționalizarea neconvențională a plăților precum și uniformitatea comportamentală în domeniul fluxurilor de numerar sub forma unei monede unice – banul de plastic.

1.1.1 VISA Internațional

VISA Internațional este o organizație non-profit, proprietate a membrilor ei, înființată și subvenționată prin intermediul taxelor și a costurilor de participare.

Societatea VISA Internațional este alcătuită din organisme financiare cum ar fi: bănci comerciale, case de economii etc.

VISA este o societate cu marcă înregistrată, incluzând faimoasele benzi colorate în albastru, alb și galben, autorizează membrii în decontarea tranzacțiilor internaționale.

VISA oferă o varietate de instrumente de plată orientate spre satisfacerea diferitelor necesități ale fiecărui client al membrilor VISA,dominând în momentul de față piața internațională a cardurilor.

Se prezintă o statistică care poate da o imagine despre dimensiunile acestei companii la momentul lunii aprilie 2003:

Deținătorii de carduri :

Sursa : Visa International

Cardurile de tip " Classic" (VI SA Classic card)

a)Cardul de debit "VISA Classic"

Manipularea numerarului și a cecurilor reduce profitabilitatea unei bănci. Unele studii au estimat că aproximativ 40% din costurile unei bănci sunt reprezentate de costurile de procesare a numerarului și cecurilor. Automatizarea tranzacțiilor, prin intermediul unui program de carduri, îmbunătățește viteza și eficienta și poate reduce, în mod semnificativ, costurile.

Nu toți clienții unei bănci îndeplinesc condițiile pentru a primi un credit-card, iar debit-cardurile care pot fi acceptate numai într-un mediu electronic on-line pot limita oportunitățile de folosire potențial profitabile. Un debit-card care lucrează în toate mediile de acceptare, on-line și off-line, înseamnă creșterea oportunităților de folosire, creșterea volumului și a veniturilor. Statisticile VISA arată că, în medie, debit-cardurile autorizate în toate mediile sunt folosite de patru ori mai mult la punctele de vânzare, decât cardurile de debit care funcționează numai on-line. în plus, pe lângă reducerea costurilor pentru bancă, acestea asigură noi surse potențiale de venituri pentru emitent.

De asemenea, acestea oferă oportunități flexibile de folosire pentru clienți, în piețele mai mature, de exemplu, unii clienți care pot obține credit carduri, pot dori un debit-card pentru plăți de valoare mai mică.

Cu un debit-card VISA Classic clienții pot avea un acces convenabil controlabil și global la fondurile lor. Acolo unde se folosesc sisteme manuale sumele tranzacționate trebuie să fie autorizate vocal atunci când valoarea tranzacției depășește plafonul limită stabilit de VISA pentru tipurile specifice de comercianți.

Faptul că se solicită autorizarea tranzacțiilor atunci când se depășești o anumită limită asigură un nivel de gestiune a riscului mai ridicat decât în cazul credit-cardului. De aceea, selectarea și evaluarea bonității clienților sunt importante.

Serviciile suplimentare oferite de emitent contra-cost, specifice acesta tip de card, sunt:

înlocuirea cardurilor în situații excepționale (furt, pierderi etc);

eliberarea de numerar cu maximă operativitate.

b)Cardul de credit "VISA Classic"

Procesarea cererilor personale de împrumut – care, de obicei, înseamnă interviuri, verificarea referințelor și garanții – costă timp și bani. în Europa de Vest, băncile cheltuie între 25 și 35 de USD pentru fiecare solicitare și aprobare de credit. Totuși, sumele de care au nevoie clienții pentru cumpărături individuale sunt relativ mici – zeci sau sute de dolari – făcând împrumuturile personale costisitoare și nepractice din punct de vedere al procesării.

Un credit-card, cu o linie de credit aprobată anterior, poate fi o alternativă viabilă. Clienții pot cheltui, în limita plafonului aprobat, folosind cardul, în același timp, emitenții pot extinde creditul într-un mod practic și profitabil.

Metodele flexibile de autorizare ajută emitentul să mențină controlul asupra limitelor aprobate anterior, în sistem on-line cardul poate fi folosit la EFTPOS-uri. în sisteme off-line, autorizarea telefonică prin voce ajută, minimalizarea folosirii greșite a cardului și a fraudelor, în oricare din aceste situații, deținătorii de carduri se bucură la maximum de oportunitățile de a face cumpărături și de a obține numerar la un mare număr de bănci, comercianți și ATM-uri.

1.1.1.2. Cardul de tip "VISA Business"

Este un produs destinat a fi utilizat de persoane ce călătoresc și întrețin în mod regulat afaceri și au un potențial financiar ridicat (firme, personal angajat al societăților comerciale, patroni, familii bine situate). Utilizarea acestui tip de card este asemănătoare cu cea a "classic cardului” pentru achitarea călătoriilor de afaceri, a cazării, închirierii de autoturisme, a vacanțelor etc.

Pentru acest tip de card serviciile sunt:

servicii speciale de asistență medicală și juridică în cazurile fortuite;

asigurări pentru evitarea pierderilor în caz de întârzieri pe timpul
transportului, pierderea bagajelor;

înlocuirea cardurilor în cazuri excepționale (furt, pierderi etc);

servicii de rezervări (hoteluri, manifestări culturale, autoturisme etc).

1.1.1.3. Cardul de tip "Gold Card/Premier"

Emitenții doresc să folosească un program de gold card pentru a întări relațiile cu clienții importanți. Cardui VISA Gold domină piața acest moment deoarece oferă clienților cu venituri mari acces la fonduri proprii și la facilități de creditare prin intermediul celei mai extinse rețele ATM-uri și comercianți din lume.

Serviciile oferite de programul VISA Gold card includ:

o limită de cheltuială de cel puțin 5000 USD (sau echivalentul în monedă locală) pentru fiecare ciclu de facturare;

limită zilnică de retragere de numerar de la ATM de cel puțin 200 USD (sau echivalentul în monedă locală). Emitenții pot ridica această limită pentru anumiți clienți;

înlocuirea de urgență a cardului și avans de numerar pentru clienții al căror card a fost furat în țară sau în străinătate. VISA oferă acest serviciu fără taxe suplimentare pentru emitent;

asigurarea asistenței medicale și juridice de urgență pentru
deținătorii aflați în străinătate, oferite centralizat de către VISA.

Emitenții pot potrivi programele în scopul satisfacerii nevoilor clienților și ale pieței prin adăugarea de alte servicii, obținute de la furnizori recomandați de VISA. Aceste servicii pot include telephone-banking, rate de împrumut speciale, asigurare, tarife privilegiate pentru călătorie, hotel și închirieri de mașini, acces la saloanele business din aeroporturi etc.

1.1.1.4. Cardul de tip "Electron Card"

In mod tradițional, băncile au gestionat riscul asociat clienților noi sau clienților care nu au mai avut un cont bancar – studenți și elevi, de exemplu – solicitându-le să retragă numerar de la o sucursală unde sunt cunoscuți. Acest lucru este ineficient pentru bănci și neconvenabil pentru clienți.

Debit cardul electronic oferă băncii emitente posibilitatea de a adăuga serviciilor existente de eliberare de numerar prin intermediul ATM-urilor, tranzacțiile la EFTPOS-uri, cu riscuri mici sau chiar inexistente.

Acest tip de card este un produs tip "electronic" și este în special desemnat clienților ce prezintă un grad ridicat de risc în utilizare (studenți, elevi etc).

El se utilizează numai prin intermediul dispozitivelor automate de eliberare de mașini, acces la saloanele business din aeroporturi etc.

1.1.1.4. Cardul de tip "Electron Card"

In mod tradițional, băncile au gestionat riscul asociat clienților noi sau clienților care nu au mai avut un cont bancar – studenți și elevi, de exemplu – solicitându-le să retragă numerar de la o sucursală unde sunt cunoscuți. Acest lucru este ineficient pentru bănci și neconvenabil pentru clienți.

Debit cardul electronic oferă băncii emitente posibilitatea de a adăuga serviciilor existente de eliberare de numerar prin intermediul ATM-urilor, tranzacțiile la EFTPOS-uri, cu riscuri mici sau chiar inexistente.

Acest tip de card este un produs tip "electronic" și este în special desemnat clienților ce prezintă un grad ridicat de risc în utilizare (studenți, elevi etc).

El se utilizează numai prin intermediul dispozitivelor automate de eliberare de numerar (ATM și POS). Ori de câte ori un electron-card este folosit, trebuie obținută autorizarea, adică emitentul decide dacă tranzacția se face sau nu.

Principala funcție a acestui card este înlocuirea numerarului ,prin utilizarea electron-card ului se poate înlocui circulația numerarului. Acest lucru este posibil prin distribuirea debit-cardurilor clienților din categoria specificată mai sus, dându-li-se astfel posibilitatea de a avea acces în rețeaua dispozitivelor de eliberare automată a numerarului (ATM).

1.1.1.5. Cardul de tip "VISA Cash"

De-a lungul timpului, creșterea capacității de memorare și calcul a chip-urilor va permite băncilor membre să ofere clienților carduri proiectate să îndeplinească cererile individuale ale acestora și vor îngloba noi modalități de plată. Clienții vor avea, de asemenea, oportunitatea de a stoca informații adiționale, incluzând extrasul de cont sau alte informații financiare personale.

Produsele cu valoare înglobată au existat, de mai mulți ani, în cadrul sistemelor cu "buclă-închisă", cum ar fi cardurile telefonice. Cu toate acestea, din cauza nivelului de securitate scăzut, aplicarea lor a fost limitată în aplicare la un singur tip de tranzacție, sau pentru folosire în cadrul unei regiuni geografice bine definite.

Cardul VISA cu valoare înglobată (SVC), "VISA Cash", operează într-un sistem deschis și poate fi folosit pentru cumpărături de valoare mică în locurile în care, în mod tradițional, se folosesc bancnotele și moneda metalică – de la punctele de difuzare a presei, la plata pentru locul de parcare.

Un astfel de card, care arată identic cu un card bancar, este dotat cu un microprocesor care conține și procesează bani sub formă de date electronice. În momentul folosirii, suma exactă de bani este dedusă din chip și pe display-ul terminalului apare suma de bani rămasă în card.

Microprocesoarele înglobate într-un asemenea card pot stoca, în mod curent, aproximativ de 80 de ori mai multă informație decât banda magnetică. Capacitatea de procesare a microprocesorului îmbunătățește semnificativ securitatea și permite plasarea de aplicații suplimentare pe același card laolaltă cu funcțiile deja existente.

Oportunitățile pentru un astfel de card sunt imense. Cercetări independente au arătat că 80% din consumatorii operarea cu costuri scăzute, astfel încât oferă o alternativă practica pentru consumatorii investigați din Europa, Asia, Canada America Latină și SUA ar folosi un astfel de card din cauza vitezei de lucru și a simplității.

VISA a lucrat împreună cu operatorii majori de sisteme cu valoare înglobată, ca și cu bănci și sisteme de plăți recunoscute, pentru a dezvolta standarde industriale cu aplicabilitate mondială pentru operarea globală a acestui tip de card și a echipamentelor adiționale. Scopul, este asigurarea interoperabilității, astfel încât un card de acest tip să poată funcționa în orice sistem din lume. în plus, având certitudinea că acest card este compatibil cu variate sisteme de plăți, clienții vor avea posibilitatea să încarce cardul la ATM-urile VISA/Plus oriunde în lume. Se asigură, de asemenea, ușurința compensării și decontării tranzacțiilor internaționale, în prezent, VISA lucrează cu mai mulți furnizori pentru a oferi carduri și terminale care acceptă cardurile, având capacitatea să ofere băncilor sisteme de carduri cu valoare înglobată la cheie, în plus, VISA și-a extins sistemul VISANet pentru a sprijini compensarea și decontarea tranzacțiilor efectuate cu cardul VISA Cash.

Avantajele particulare oferite de produsul VISA Cash sunt:

Clienții vor avea la dispoziție un produs convenabil, ușor folosit,
în condițiile în care nu vor mai fi nevoiți să poarte asupra lor numerar, în
special pentru tranzacțiile zilnice de rutină, unde sunt necesare sume fixe de bani.

Clienții vor avea posibilitatea să efectueze tranzacțiile mai rapid

Comercianții se vor confrunta cu mai puține probleme de securitate, mânuind mai puțin numerar.

Comercianții își vor micșora costurile de manipulare a numerarului.

• Cu timpul, un astfel de card, emis într-o țară va putea fi folosit
într-o altă tară.

1.1.1.6. Afinity card

Acest tip de card este un produs rezultat în urma unui acord între VISA și alte organizații sau grupuri (întreprinderi) care nu pot fi membre VISA, cum ar fi autoblocuri, societăți profilate pe închirieri auto, organizații profesionale sau caritate.

1.1.1.7. VISA Travetters Cheques

Cecurile de călătorie sunt destinate acoperirii cheltuielilor pe perioada vacanțelor și a călătoriilor de afaceri, iar rețeaua creată de VISA este în prezent cea mai dezvoltată rețea de astfel de cecuri din întreaga lume acestea emițându-se în 14 valute.

1.1.2. Europay Internațional

Europay Internațional este o organizație non-profit, proprietate a membrilor ei, înființată și subvenționată prin intermediul taxelor și a costurilor de participare.Europay International cuprinde societatea MasterCard International, cu sediul în SUA și Eurocard International,cu sediul în Belgia cele doua societati acordand reciproc dreptul de emitere și acceptare a cărților de plata Mastercard și Eurocard pe teritoriul national al membrului. atât sigla Eurocard/MasterCard,cat și sigla MASTERCARD sunt mărci înregistrate ,utilizarea lor fiind condiționata de calitatea de membru EUROPAY.

Europay International a creat o gama largă de produse pentru diversele categorii de clienți atrași.

1.1.2.1. Eurocard/MasterCard- clasic card

Este un card tip debit-card sau credit card care se adresează tuturor categoriilor de utilizatori prezentând un anumit grad de siguranța .El poate fi folosit în întreaga lume atât pentru tranzacții comerciale cât și pentru obținerea de numerar , prin intermediul echipamentelor electronice(ATM, POS,sau prelucrarea manuala a datelor operaționale.

1.1.2.2. Cirrus

Este un card tip debit-card care se adresează categoriilor de utilizatori cu grad înalt de risc, putând fi folosita în întreaga lume pentru retragerea de numerar prin intermediul echipamentelor electronice (ATM)

1.1.2.3.Eurocard-ATM

Este un cad tip debit-card care se adresează categoriilor de utilizatori cu grad înalt de risc. putând fi folosit numai în Europa pentru retragerea de numerar prin intermediul echipamentelor electronice (ATM).

1.1.2.4.Eurocheque

Este un cec de călătorie acceptat numai în Europa, adresat persoanelor care călătoresc frecvent și nu dețin conturi în bancă.

1.1.2.5.Edc

Este un card tip debit card care se adresează categoriilor de utilizatori cu grad înalt de risc, putând fi folosita numai în Europa pentru tranzacții comerciale prin intermediul echipamentelor electronice (POS)

1.1.2.6. Maestro

Este un card tip debit-card care se adresează categoriilor de utilizatori cu grad înalt de risc, putând fi folosit în întreaga lume pentru tranzacții comerciale prin intermediul echipamentelor electronice (POS). Fiecare membru EUROPAY decide asupra condițiilor de furnizare a serviciilor EUROPAY clienților săi. Ei aleg produsele care se potrivesc cel mai bine necesităților piețelor interne și a serviciilor oferite împreună cu produsele EUROPAY; au de asemenea libertatea de a vinde produsele și serviciile EUROPAY în orice mod doresc.

Sistemul de operare a tranzacțiilor Eurocard/MasterCard și desfășurarea tranzacțiilor sunt identice cu cele ale societății VISA Internațional.

1.1.2.7. Europay CLIP – Numerar virtual într-o lume reală

Produsul CLIP combină avantajele numerarului cu ușurința în folosire, securitatea absolută și capacitatea unică de folosire oriunde în lume. Deținătorul cardului folosește una din metodele de încărcare cu CLIP este singurul produs de plată de acest tip proiectat să opereze fie local, fie la nivel internațional. Este ușor de upgradat de la implementarea inițială , la capacitatea de folosire internaționala atunci când piața o solicită. Abilitatea produsului de a stoca diferite valute în același timp este apreciată în mod egal atât de clienții privați, cât și companii.

Valoarea înglobată în card este stocată în chip, sumele plătite deducându-se în momentul efectuării unei tranzacții, astfel încât nu este necesară conectarea on-line sau un PIN. Deoarece valoarea cardului este limitată la suma stocată, riscurile rezultate din pierdere sau furt sunt limitate.

Utilizarea CLIP este la fel de ușoară ca și utilizarea numerarului, mai ales în situația în care este necesară folosirea unor valute nefamiliare. CLIP este realmente avantajos atunci când se fac plăți de valoare mică sau atunci când se solicită sume fixe. De aceea, acest produs este ideal pentru folosiră în magazine cu rulaj ridicat cum ar fi fast-food-urile sau la dispozitivele de parcare, automate de vânzare etc.

Avantajele acestui produs sunt:

Pentru clienții privați:

dispun oricând de suma potrivită de numerar atunci când doresc unde doresc, local sau în străinătate;

tranzacții rapide, fără probleme de schimb valutar, fără PIN sau semnătură,fără grija de furt sau pierdere.

Pentru companii:

• avantajos pentru angajații companiilor care călătoresc frecvent în
străinătate, deoarece au posibilitatea de a efectua plăți de mici valoare în orice moment și în orice țară, fără a avea nevoie sa aibă asupra lor mai multe valute. Companiile pot oferi angajaților care efectuează o călătorie de afaceri în străinătate un CLIP preîncărcat și să recupereze orice valoare reziduală rămasă pe card la sfârșitul călătoriei.

Pentru comercianți:

• comercianții acoperă o mare varietate de tipuri: de la cafenele la transportul public, de la parcări la stații de benzină, lanțuri de restaurante fast-food, super-market-uri, puncte de difuzare a presei, tutungerii etc.

Pentru toți aceștia, cuvintele cheie sunt viteza și securitatea. Cu cât capacitatea de a-și servi mai rapid clienții, cu atât afacerea crește mai mult și profitul devine mai mare. Faptul că nu mai este necesar manevreze numerar și să dea restul la o cumpărătură face ca tranzacțiile CLIP să fie garantate 100%, precise și să dureze practic câteva secunde.

Pentru clienții străini, nefamiliarizați cu moneda locală CLIP oferă siguranță și contribuie la creșterea vânzărilor.

Modalitatea de plată prin CLIP este excelentă pentru creșterea profitabilității și securității în cazul plății taxelor auto, taxelor de parcare la automatele de vânzare. Fără să mai existe numerar, spargerile și vandalismul sunt eliminate. Nu se mai efectuează operații costisitoare riscante de colectare a numerarului, iar centrul de operare are o evidenta exactă asupra tranzacțiilor.

CLIP poate, de asemenea, să crească profitabilitatea, permițând clienților să efectueze plăti chiar și atunci când se solicită bani potriviți serviciu apreciat în particular de turiști și de cei care sunt în călătorii de afaceri.

Pentru bănci

Aspectul care interesează cel mai mult profesiunea bancară estet excepționala securitate a acestui produs, toate sumele fiind încărcate on-line și controlate permanent de bănci. De asemenea, valoarea unui card pierdut sau furat este strict limitată la valoarea pe care acesta o conține: nu poate fi folosit peste suma stocată în chip sau încărcat fără un PIN corect.

Alte beneficii pentru emitent includ valoarea adăugată de CLIP produselor existente prin extinderea plăților electronice la plăți de mică valoare și internaționale.

Cercetarea făcută în Europa a evidențiat faptul că cea mai cerută combinație de servicii este CLIP asociat unui debit-card. Cardul CLIP conține o multitudine de portofele, fiecare fiind capabil să poarte o valută diferită. Card-urile CLIP pot fi încărcate în diferite modalități:

încărcare din contul curent

Deținătorul își încarcă cardul direct din contul său bancar sau din contul de debit sau credit-card. Aceasta se poate face la ghișeul băncii, sau utilizând terminalele on-line de încărcare, în mod normal, acestea pot fi ATM-uri adaptate la sistemul CLIP, sau dispozitive de încărcare instalate de bancă și operate prin folosirea unui PIN. Încărcarea poate implica una sau mai multe valute, iar contul va fi debitat cu suma corespunzătoare cursului de schimb fixat de banca emitentă.

încărcare cu numerar

Cardul poate fi, de asemenea, încărcat prin utilizarea numerarului la o bancă sau birou de schimb valutar având terminalul necesar și

legătură online cu banca emitentă. Existența legăturii on-line cu banca emitentă permite acesteia gestiunea float-ului. Incărcarea prin utilizarea numerarului poate fi o parte dintr-o tranzacție de schimb valutar.

c. încărcare inițiată de card

In momentul în care un card aflat în procedura de efectuare a tranzacției nu conține în întregime suma necesar a fi plătită, cardul însuși va detecta aceasta și, în mod automat, va iniția o secvență de încărcare ca parte a tranzacției.

Presupunând că locul în care se efectuează tranzacția dispune de facilități on-line, deținătorul va fi interogat dacă dorește încărcarea cardului cu mai mulți bani. Dacă acesta este de acord, cardul poate fi încărcat cu o sumă care a fost prestabilită cu banca emitentă. în acest fel se elimina posibilitatea inexistenței de bani în card iar clientul evită punerea într-o situație jenantă.

d. încărcare "card-to-card"

Această facilitate deschide o varietate de posibilități noi. De exemplu, o familie poate deține mai multe carduri, dintre care doar unul (cardul-cheie) poate fi folosit pentru a le încărca pe celelalte. Acest mod de lucru permite celui care deține cardul cheie să ofere celorlalți membri ai familiei sume fixe de bani, asigurându-i acestuia supravegherea cheltuielilor totale.

Sumele de bani pot fi transferate de pe un card CLIP pe un altul, cu condiția ca ambele să fie emise de aceeași bancă și sub o conectare on-line cu banca.

e. descărcarea cardului

După o călătorie în străinătate, deținătorul poate dori să transforme în numerar valorile reziduale din portofele, sau să transfere valoarea echivalentă în compartimentul de monedă locală a portofelului, întreaga sumă, sau numai o parte, poate fi creditată în contul deținătorului sau transferată într-un portofel deja deschis în card.

1.1.3. American Express

American Express este un sistem global de plăți prin carduri promovat de banca americană American Express. Preluand modelul creat de organizațiile non profit Eurocard sau MasterCard, banca American Express a impus pe piața americană și apoi treptat a globalizat sistemul de cărți sub sigla American Express. Cardurile în variantă debit sau credit American Express destinate în special agenților economici sau persoanelor fizice cu potențial financiar ridicat îmbracă în prezent următoarele forme: Business Card, Gold Card, Classic Card.

1.1.3.1. Cardul "Business Card" American Express

Acest tip de card este orientat în general, către acea categorie de clienți care călătoresc foarte mult în interes de serviciu și întrețin în mod regulat relații de afaceri și către acei clienți cu un potențial financiar personal foarte ridicat. Cu alte cuvinte, acest produs este oferit și agreat îndeosebi de firme, personal angajat al societăților comerciale, patroni și familii înstărite.

1.1.3.2. Cardul "Gold Card" American Express

Acest produs a fost creat pentru categoria de clienți cu un potențial financiar foarte mare. Se impun anumite condiții speciale la eliberarea produsului.

1.1.3.3. Cardul "Classic Card" American Express

Acest produs se poate elibera oricărei categorii de client – persoană fizică. Este un produs cu o largă utilizare internațională și este destinat satisfacerii necesităților de consum ale clienților obișnuiți ai băncilor.

1.2 SISTEME NAȚIONALE

Primul card în lei a fost emis în România de către BRD în decembrie '95. El se numea Prima și avea o serie de caracteristici care nu au mai fost prezente la nici un card lansat pe piață în anii care au urmat. Astfel, Prima era un card cu funcții duale respectiv debit/credit pentru persoane fizice și debit pentru companii. Dar principala particularitate o constituia faptul ca Prima era un card proprietar, el nefiind emis sub licența AMERICAN EXPRESS, DINERS CLUB, EUROPAY, JAPAN CREDIT BUREAU sau VISA. Această experiența nu a mai fost repetată, toate cardurile emise (ulterior) de sistemul bancar roman fiind lansate sub o marcă internațională.

La începutul lunii iunie 2003 se aflau în circulație 90 de tipuri diferite de carduri active. Indiferent ca sunt de debit sau de credit, embosate sau nu, acceptate intern sau/și internațional, pentru persoane fizice sau pentru companii, cardurile romanești au fost emise sub mărcile VISA, AMERICAN EXPRESS și EUROPAY. De fapt, aceasta a fost și ordinea cronologica în timp respectiv, iunie '95 (BCIT VISA Clasic), ianuarie '96 (BCIT AMEX) și februarie '96 (BCR Maestro).

La 31 mai 2003, statistica pieței cardurilor din România arata următoarele:

· 57.7% din tipurile de carduri romanești active sunt sub licența VISA

· mediul electronic este de departe cel mai utilizat, peste 92.7% din tranzacții având loc la ATM-uri pentru retrageri de numerar

· au fost puse în circulație 99 de tipuri diferite de carduri dar, prin dispariția Bancorex, renunțarea BRD-ului la cardul Prima și încetarea activității la BTR, cele active sunt în număr de 90 .

· VISA Electron și Maestro sunt cele mai răspândite carduri.

Prima organizație internațională care a venit în România a fost Visa în 1992 iar trei ani mai târziu a fost rândul Europay. Desi Diners Club a fost prezentă pe piața românească încă din 1967, an în care Grupul ONT Carpați devenea membru al acestei organizații, primul acord cu o banca românească avea sa fie semnat cu Banca Tiriac 30 de ani mai tarziu (decembrie '98). De aceeasi banca se leagă și acceptarea la plata în România a cardurilor American Express și Japan Credit Bureau prin obtinerea statutului de membru al acestor organizații în decembrie '95 și respectiv, ianuarie 2000. De altfel, acest ultim an a fost cel mai prolific din perspectiva numărului de noi membri ai organizațiilor internaționale.

Procesul de afiliere a continuat și în 2001, an în care Banca Românească a devenit membru Visa și Europay iar Volksbank s-a afiliat la Visa International. în 2003 alte două bănci au devenit membre Europay: Banca de Credit și Dezvoltarea Romexterra și Banca Comercială Carpatica.

Situația băncilor românești în funcție de organizație și anul în care s-au afiliat:

Sursa: băncile comerciale

Pana la 30 septembrie 2003, băncile au emis 5.142.508, din care peste 4.334.000 erau incă în termenul de valabilitate și considerate active, potrivit datelor raportate de emitenti la BNR.

In primele nouă luni din acest an, cardurile active au crescut cu peste un milion iar numărul conturilor de card s-a mărit cu 960.000.

Primii trei emitenți de carduri (BCR, Banc Post și BRD) dețin 76% din totalul cardurilor valide și cate 65% din rețeaua de ATM-uri, respectiv 71% cea de POS-uri. Dintre aceștia, BRD este singurul emitent care a inregistrat o scadere la numărul de carduri active.

Evoluția cardurilor active la principalii emitenți

Sursa: băncile comerciale

Situația cardurilor emise până la 30 septembrie 2003

Sursa: Banca Națională a României

Situația conturilor de carduri la 30 septembrie 2003

Sursa: Banca Națională a României și băncile comerciale

Volumul de tranzacționare pe cardurile MasterCard emise în România s-a ridicat la peste 2,5 mld. EUR în anul fiscal încheiat în septembrie 2003, fată de aproximativ 1,5 mld. EUR cât s-a înregistrat pe cardurile Visa în aceeași perioadă.

În primele nouă luni din acest an cotele de piața ale MasterCard și Visa s-au păstrat relativ constante în ceea ce privește cardurile valide aflate în circulație, cu 56% și respectiv 44%. Statisticile organizațiilor amintite relevă insă că romanii au tranzacționat mai mult pe cardurile MasterCard. Dintr-un total de 4,0 miliarde EUR cât a însemnat valoarea tranzacțiilor realizate în anul fiscal încheiat în septembrie 2003 cu carduri emise în România, MasterCard deține 64% din piață față de 59% cât înregistra cu nouă luni în urmă.

Evoluția numărului de carduri și a volumului de tranzacții

Sursa: Visa și MasterCard

În cursul anului 2003, ritmul de creștere a valorii tranzacțiilor a fost superior celui de emitere de noi carduri. Astfel, dacă în anul fiscal încheiat în decembrie 2002 se consemnau 3,8 milioane carduri valide și un volum de tranzacționare de 2,6 mld. EUR, în anul fiscal încheiat în septembrie 2003 se înregistrau 4,5 milioane carduri și un volum de 4,0 mld. EUR.

Situația activității cu cardurile emise în România

* din care 9.300 sunt POS-uri

Sursa: Visa și MasterCard

MasterCard Europe a înregistrat, pe primele nouă luni ale anului 2003, 2.570.000 de carduri emise sub siglele MasterCard și Maestro în România.

Astfel, la sfârșitul lunii septembrie 2003 se înregistrau 2.310.000 carduri Maestro, în creștere cu 37% fată de aceeași perioada a anului trecut. În ceea ce privește cardurile MasterCard, acestea erau, la 30 septembrie 2003, în număr de 260.000, în creștere cu 88,18% în comparație cu anul trecut.

Numărul total de tranzacții derulate în al treilea trimestru al acestui an pe cardurile Maestro a crescut, comparativ cu al treilea trimestru al anului 2002, cu 42%, ajungând la 13.710.000, iar numărul de tranzacții efectuate cu cardurile MasterCard a crescut cu 87,39% față de anul trecut, înregistrându-se 3.200.000.

Cardurile Maestro, sunt acceptate de 9.300 de POS-uri, în creștere considerabilă față de 2002, mai precis cu 169,16% și la 2.300 de ATM-uri, în creștere cu 28,56% în comparație cu anul trecut.

Cardurile MasterCard au în prezent 10.000 de puncte de acceptare la comercianții din România, în creștere cu 69,69% față de 2002. Comparativ cu alte tari din regiune, numărul locațiilor comerciale din țara noastră este de 12,7 ori mai mic decât în Polonia, (127.000), de 4,5 ori mai mic decât în Cehia (45.000) și de 3,4 ori mai mic decât în Slovenia.

Volumul brut al tranzacțiilor efectuate cu cardurile MasterCard și Maestro emise în România depășea 2,8 miliarde USD în anul fiscal încheiat la 30 septembrie 2003 – potrivit MasterCard Europe. Numai în al treilea trimestru al anului 2002, volumul brut al tranzacțiilor pe cardurile MasterCard a fost de 70 milioane de USD, în creștere cu 170,6% față de aceeași perioada în 2002, iar pe cardurile Maestro de 640 milioane de USD, în creștere cu 70% în comparație cu 2002.

Numărul total de tranzacții derulate pe cardurile Maestro a crescut, comparativ cu 2002, cu 42%, ajungând la 13.710.000, iar numărul de tranzacții efectuate cu cardurile MasterCard a crescut cu 87,39% față de anul 2002, înregistrându-se 3.200.000.

Numărul punctelor de acceptare a ajuns la 9.300 de POS-uri, fiind în creștere cu 169% față de 2002, și la 2.300 de ATM-uri, în creștere cu 28,5% în comparație cu 2002. Cardurile MasterCard au peste 10.000 de locații de acceptare la comercianții din România, în creștere cu 69,7% față de 2002. Comparativ cu alte țări din regiune, numărul locațiilor comerciale din țara noastră este de 12,7 ori mai mic decât în Polonia (127.000), de 4,5 ori mai mic decât Cehia (45.000) și de 3,4 ori mai mic decât în Slovenia (34.000).

Instituțiile financiare membre MasterCard au emis, pana la 30 septembrie 2003, 2.310.000 de carduri Maestro, în creștere cu 37% față de aceeași perioada a anului 2002. în ceea ce privește cardurile MasterCard, acestea erau în număr de 260.000, în creștere cu 88,18% în comparație cu 2002.

La 30 iunie 2003, existau pe piața românească 2.470.000 de carduri emise sub sigla MasterCard și Maestro, potrivit MasterCard Europe. Volumul de tranzacții cu cardurile MasterCard și Maestro emise în România a fost de aproximativ două miliarde de euro în perioada iunie 2003 – iunie 2003. Procentual, volumul tranzacțiilor înregistrate în al doilea trimestru al anului în curs, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, a înregistrat o creștere de 74%.

Statisticile MasterCard referitoare la România, indică o creștere de peste 100% în ceea ce priveste numărul comercianților care acceptă carduri Maestro. La finele primului semestru al anului 2003, cardurile Maestro erau acceptate la 6.500 de terminale electronice, iar cardurile MasterCard erau acceptate la 9.000 de puncte din întreaga tară.

Al doilea trimestru al acestui an a fost marcat de intrarea pe piată a unor noi jucatori (Carpatica și Romexterra) care s-au decis sa emită carduri sub sigla MasterCard sau Maestro, dar și de emiterea unor noi tipuri de carduri de debit sau de credit.

Din 1995 cand si-a început activitatea în România, MasterCard a lansat 23 de tipuri de carduri de debit și de credit, în colaborare cu cele 12 instituții financiare membre din România.

1.3. Criterii utilizate în stabilirea tipologiei cardurilor

Realizarea unei tipologii a cărților de plată nu este simplă, în realitate existând diverse clasificări posibile și complementare. Putem clasifica marea diversitate a cărților de plată în raport de următoarele criterii mai importante:

– din punct de vedere al funcțiilor specifice pe care le îndeplinesc;

– din punct de vedere al emitentului.

1.3.1. în raport de funcțiile specifice pe care le îndeplinesc, acestea pot fi:

a) Cartea de credit – este un instrument de plată care confirmă faptul că posesorului i-a fost deschisă o linie de credit pentru o anumită perioadă și pe bază căreia pot face plați sau retrage numerar pană la un plafon prestabilit. Ea permite deci reglarea plății prin prelevarea din depunerile viitoare în monedă scripturală.

Funcționarea sistemului cărților de credit se sprijină pe două entități specifice: centrele de autorizare și cele de prelucrare. Acestea la cererea comercianților acorda autorizația de plată. Astfel spus ele confirmă existența condițiilor de plată potrivit informațiilor pe care le dețin, sesizând cazurile de inoportunitate, de furt, pierdere sau utilizare abuzivă. Centrele de prelucrare sunt interlocuitoarele principale ale comercianților, ele fiind gestionate de societăți de servicii și inginerie informatică având ca sarcină principală primirea documentelor și a informațiilor privind plățile desfășurate. Plățile care se încadrează în normele stabilite se iau în evidență, datele sunt prelucrate și transmise celor interesați. Se asigură astfel, fluxurile monetare implicate și respectiv, modificarea soldurilor din conturile bancare în favoarea comercianților, prin diminuarea disponibilităților sau creditelor plătitorilor. Mai mult, punctele de deservire, centrele de prelucrare și transfer a fondurilor sunt interconectate la o vastă rețea internațională care funcționează permanent.

b) Cartea de debit – este un instrument de plată care permite posesorului să dobândească bunuri sau servicii prin debitarea directă a contului sau personal.

Acesta are deschis un cont la o instituție financiară și din acest cont iși poate acoperi cheltuielile în diferite locuri unde se acceptă o astfel de carte de debit. Acest tip de carte de plată este folosit atât de persoanele fizice cât și de cele juridice care pot cheltui sumele din propriul cont plus o anumită sumă garantată de instituția financiară emitentă ce urmează a fi achitată de posesor ulterior tranzacției.

c) Cartea pentru retrageri de numerar- este un instrument cu ajutorul căruia posesorul poate depune sau retrage numerar prin distribuitorul automat de bilete (cash dispenser), operațiunea reflectându-se, după caz, în creditul respectiv debitul contului sau personal deschis la o institute financiară.

d) Cartea de garantare a cecurilor – reprezintă un instrument care garantează că suma de plată înscrisă pe cec are acoperire în contul personal al deținătorului. Ea poate funcționa atât ca o carte de credit sau de debit , cât și ca o carte pentru retrageri de numerar.

e)Cartea mutifunctională sau derivate – are funcții mixte și facilități sporite și derivă din celelalte tipuri de cărți menționate și anume pot fi atât cărți de credit prin intermediul cărora se pot face plăți fără ca plafonul sa fie depășit dar pot îndeplini și funcția de carte privată emisă de anumiți comercianți pentru a fi folosită în magazinele acestora. Exemplu sunt cărțile de călătorie sau de agrement (care îndeplinesc funcțiile unei cărți de credit, al cărui plafon nu poate fi depășit) și cărțile private emise de comercianți pentru a fi folosite în propriile lor magazine.

1.3.2. În funcție de calitatea emitentului, acestea pot fi:

Carțile bancare

Utilizarea cărților este o alternativă rentabilă la gratuitatea cecurilor sau a costului lor foarte redus. Centrele de autorizare sunt organizate de bănci și reprezintă interesele lor.

Folosirea cărții înlocuiește nu numai această gratuitate a cecurilor a căror gestiune costă băncile, cât și retragerea de numerar de la ghișeele prin intermediul unui distribuitor și care devine de două ori mai ieftin. Soluția cărților bancare s-a impus pentru scăderea cheltuielilor de exploatare ale băncilor, pentru a ameliora rentabilitatea și eventual, condițiile de creditare pe care le oferă.

Cărțile bancare prezintă prin ele însăși o atracție particulară pentru consumatori, aceștia apreciindu-le pentru avantajele pe care le oferă:

– o facilitatea de retragere a numerarului în afara programului agențiilor bancare;

– o securitate, mai ales prin utilizarea cărților cu microprocesoare;

Totuși, se manifestă și anumite rețineri în utilizarea lor, lucru explicabil prin faptul că ele incită la consum, creează dificultăți în ceea ce privește controlul cheltuielilor și lipsa gratuității în raport cu cecurile sau cu cărțile private (emise de comercianți). Oferta pe piață a cărților bancare a fost marcată de uniformitatea și de existența unei mari diversități în cadrul unei game unice comune tuturor băncilor care se asociază.

Generalizând experiența multor țări, putem afirma că această gamă poate avea următoarele patru niveluri distincte, în funcție de posibilitățile de utilizare:

a) Cărți pentru retrageri de numerar

Au, de regulă, două niveluri de utilizare:

– nivel 0, care dă dreptul numai la servicii oferite de instituția emitentă, nefiind reglementate prin acorduri interbancare, emiterea lor fiind gratuită;

– nivel 1, a cărei folosire permite accesul la rețeaua interbancară a distribuitoarelor de numerar.

Cărțile de acest nivel sunt emise contra cost și sunt folosite ca și primele pentru retrageri de numerar în limita unui plafon variabil în funcție de banca emitenta . în plus, ele oferă și posibilitatea de a cunoaște soldul contului și ultimele operațiuni efectuate.

Retragerea fondurilor prin distribuire generează creanțe și datorii între bănci care se compensează prin conturile de corespondent.

b)Cărți naționale

Denumite de nivel 2, aceste cărți sunt administrate prin acorduri interbancare, supunându-se unor dispoziții comune. Posesorii acestora sunt persoane ce locuiesc sau desfășoară activitatea pe teritoriul societăților bancare emitente. Este vorba despre cărți care permit, ca și cele de nivel inferior, retrageri de numerar prin distribuitoare aflate pe teritoriul național, în baza unui plafon variabil. În plus, cartea națională permite și reglarea plăților în cazul achiziției de bunuri de la comercianții afiliați. Poate fi personală sau profesională și oferă două opțiuni: debit rapid și debit ulterior. În primul caz, contul deținătorului este debitat în momentul efectuării tranzacției în termeni asemănători cu cei pentru încasarea unui cec. În schimb, pentru debit ulterior, contul deținătorului se debitează lunar, cu dată fixă, cu un termen ce poate atinge 4-5 săptămâni.

c)Cărți internaționale

Se definesc prin nivelul 3 al acordurilor interbancare și prezintă importanță asemănătoare cu cărțile de nivel 2 (naționale), dar folosirea lor este extinsă la efectuarea de plăți în străinătate. Sunt grupate în două rețele VISA și EUROCARD-MASTERCARD și sunt utilizate ca și cărțile naționale pentru plăți și retrageri de numerar pe plan național, fiind folosite, în plus, în aceleași operațiuni și în străinătate.

Amândouă oferă servicii și garanții comune, fiind din acest punct de vedere avantajoase față de cărțile naționale: asigurare contra pierderii sau furtului, asigurare în caz de accident de călătorie, de invaliditate și deces.

În plus, MASTERCARD, oferă asistență medicală și o garanție de rezervare în cea mai mare parte a marilor lanțuri hoteliere naționale sau internaționale, pe baza unui simplu apel telefonic.

La acest nivel 3 al cărților internaționale apare mai clar, dincolo de caracteristicile comune, o identitate specifică fiecăreia din cele două rețele, care sunt administrate de organisme distincte.

d) Cărți bancare internaționale de prestigiu

Aceste cărți definite prin nivelul 4 al acordurilor internaționale sunt cărți internaționale de plata care oferă servicii multiple:

– retrageri de numerar în țară și în străinătate;

asigurarea automată a călătoriei;

servicii de rezervare asigurate;

închirieri de mașini fără garanție;

protecție juridică;

– o gamă largă de alte garanții și asigurări însoțite de indemnizații ridicate (garanții de deces-invaliditate, garanții de responsabilitate civilă, obținerea de linii de credit la dobânzi preferențiale, înlocuirea rapidă a cărții în caz de pierdere sau furt etc).

Fiecare din cele două rețele oferă cartea sa de prestigiu: PREMIER pentru VISA și GOLD pentru MASTERCARD. Deținătorii acestor cărți sunt selectați pe criteriul venitului fix anual realizat (cu precădere pentru cărțile GOLD), cât și pe costul aplicat deținătorului (îndeosebi la cărțile PREMIER).

Fiecare din aceste cărți este marcată prin caracteristicile fiecărei rețele. Ele vizează însă una și aceeași clientelă de gamă înaltă,deținătorii unor conturi importante , ținta privilegiată a cărților acreditive internaționale emise de AMERICAN EXPRESS și DINERS CLUB.

B. Cărțile private ale comerțului

Emitenții sunt, în principal, marii distribuitori (marile magazine, liderii vânzărilor prin corespondență) cunoscuți de clientelă, și care dețin un segment important de piață. Lansarea de cărți de către ei a fost însoțită de crearea unei rețele financiare paralele, administrată de instituții de credit. De asemenea, cărțile sunt emise și de alți comercianți, de talie mai mică. Poartă denumirea de private datorită faptului ca sunt emise de societăți private (adesea de dimensiuni mari) prin crearea unei rețele particulare garantată de o instituție de credit.

În situația în care cartea bancară este definită prin acceptabilitatea ei în orice lanț de magazine, cea privată este acceptată de un comerciant sau grup de comercianți. Oricare ar fi însă dimensiunea emitentului, obiectivul major este fidelitatea clientelei, iar scopul este stabilirea unei legături constante între carte și magazinul care a emis-o, inclusiv activizarea utilizării sale. Pentru a seduce consumatorul, cartea privată trebuie să fie la fel de practică în utilizare ca și cea bancară.

Pentru a-și învinge concurenții, emitenții atașează cărților private tot mai multe servicii (produse financiare, asigurări, servicii personalizate etc.) prin care urmăresc:

stabilirea unei relații directe cu clienții;

dinamizarea vânzărilor (în special non-alimentare) și care justifică apelarea la credite;

oferirea unor servicii mai bune (viteza la casă, de exemplu);

stimularea cumpărătorilor, eventual prin promovări deosebite de mărfuri;

administrarea mai bună a serviciilor (după livrare);

conferirea unei imagini moderne etc.

Diversitatea practicilor comerciale face să apară mai multe strategii posibile:

strategia 1 – acceptarea cărții bancare și dezvoltarea paralelă a cărților private;

strategia 2 – refuzarea cărții bancare și dezvoltarea propriilor cărți private;

strategia 3 – acceptarea cărții bancare și renunțarea la emiterea unei cărți private, dar adăugând eventuale servicii suplimentare.

În toate cazurile, comercianții încearcă să dezvolte servicii anexe pentru a justifica strategia lor. Spre deosebire de cartea bancară ce beneficiază de caracterul de produs "pre-vândut", prin notorietatea și acceptabilitatea sa, cartea privată trebuie să facă obiectul unei promovări din partea firmei emitente.

Concurența dintre cărțile private și dintre acestea și cărțile bancare are loc, în principal, ca urmare a dezvoltării serviciilor asociate primelor,aceste servicii, orientate spre un dublu obiectiv, de a atrage și de a fideliza clientela, sunt însoțite cel mai adesea de facilități de credit acordate în acest scop. Cartea este eliberată după acceptarea ofertei prealabilă pentru deschiderea de credit propusă de comerciant, acceptare care are loc imediat dacă emitentul este legat direct prin terminal la o instituție de credit. Plafonul cheltuielilor maximale se stabilește, fie de comun acord cu comerciantul, fie este impus și reprezintă pentru deținătorul cărții – descoperitul, respectiv datoria maximă autorizată, numită "rezerva pentru cumpărături". Această rezervă se diminuează automat cu nivelul cumpărăturilor efectuate și reconstituită prin vărsămintele efectuate din contul clientului. Cărțile private oferă, în principal, patru avantaje:

a) Plata prin disponibil – cartea prezintă, în funcție de punctele de vânzare, două posibilități de reglare a plății:

– prima este plata imediată. Se menționează opțiunea pentru plata din disponibilități,caz în care nivelul cumpărăturilor va fi prelevat ulterior asupra contului bancar atașat cărții, fără cheltuieli suplimentare și în termenul de încasare a unui cec;

– a doua constă în faptul că respectivul client primește în fiecare lună extrasul de cont detaliat pentru cheltuielile sale. El poate alege posibilitatea să regleze cash, trimițând un cec gestionarului cărții sale.

b) Creditul – deținătorul cărții poate prefera plata pe credit sau parțial credit, parțial din disponibilități. în fiecare lună primește un extras de cont și poate alege între următoarele tipuri de credite:

plata amânată gratuită, al cărei termen poate varia între 20-50 zile, începând de la data efectuării cumpărăturilor;

– un credit scurt cu plată în 2-3 vărsăminte lunare și cu plafonarea în general, a cheltuielilor;

eșalonarea plăților pe o perioadă de la 3 la 24 luni, cumpărătorul putând stabili cote lunare care-i convin cel mai bine, rata dobânzii variind de la un comerciant la altul;

credit revolving, respectiv o linie de credit permanent pe care deținătorul o poate folosi după opțiunea sa în limita plafonului stabilit în cadrul ei.

Formula de credit pentru consum oferă o suplețe apreciabilă a reglării plății. Ea este sinonimă cu îndatorarea permanentă și se dovedește a fi o formă oneroasă de plată.

c)Retrageri de numerar – acest serviciu îl oferă doar câteva cărți de mare suprafață și îmbracă două forme:

din disponibilități, caz în care suma retrasă este debitată în același interval de timp ca și un cec, ca pentru cumpărăturile plătite cash;

pe credit, caz în care clientul beneficiază pentru retrageri de numerar de condiții de credit identice creditului permanent.

d)Alte servicii – comercianții și, în particular marile magazine, dau dovadă de mare creativitate în materie de servicii anexe, atașate, îndeosebi, marilor cărți private, și anume:

reduceri speciale de la 5-20% acordate deținătorilor de carte;

dreptul la remiza de "fidelitate" la sfârșitul anului, calculată la nivelul mărfurilor cumpărate,sub formă de credit;

oferirea unui credit personal sub formă de cec emis asupra contului permanent, utilizabil în afara magazinelor sale;

asigurarea mașinilor și a locuinței utilizatorului;

asigurarea pentru răspundere civilă a utilizatorului;

asigurarea și a cărții care să acopere riscurile de boală, șomaj, pierderea sau furtul cărții;

– beneficierea de servicii de livrare (parking gratuit) sau de acces exclusiv la serviciile club

ale emitentului.

C. Cărți emise de alte instituții și organizații

Printre emitenții de cărți se numără nu numai băncile și comercianții, ci și un număr de alți parteneri: instituții internaționale specializate; instituții de credit; companiile de transport și telecomunicații; companiile de închirieri de vehicule; companii petroliere; societăți de asigurare; agenții de turism; cluburi; prestatori de servicii profesionali.

Acest ansamblu de cărți este caracterizat prin eterogenitatea emitenților, obiectivele lor, precum și întrebuințările și costurile fiecărei cărți.

Patru mari tipuri de cărți pot fi identificate în cadrul acestei mari familii:

a)Cărțile de plată sau de credit cu largă acceptabilitate

Aceste cărți, utilizabile pe lângă un număr mare de puncte de vânzare, pot fi asimilate prin întrebuințări cu cărțile bancare. La criteriul accesibilității răspund două tipuri de cărți diferite prin clientela cărora li se adresează și prin natura emitentului lor. Unele, emise de instituții internaționale, sunt în același timp cele mai vechi și cele mai prestigioase. Celelalte, emise de instituții de credit, sunt efectul dezvoltării recente a pieței cărților de plată.

În structura lor cele mai importante sunt cărțile acreditive internaționale emise de DINERS CLUB și AMERICAN EXPRESS. Clientela este omogenă, cu venituri ridicate, și care călătorește mult în scop de afaceri și motive profesionale.

Aceste trei cărți oferă o gamă largă de servicii și privilegii:

instrumente de plată cu mare accesibilitate în peste 170 de țări, fără limită de

sumă,cheltuielile fiind debitate într-un termen foarte scurt (10 zile) prin prelevare automată;

retrageri de numerar în numeroase agenții și ghișee, agreate în toată lumea;

asigurare automată și gratuită a călătoriilor;

asigurare medicală și materială internațională gratuită;

garanții pentru pierderea sau furtul cărților;

garanții pentru rezervare hotelieră;

linii de credite permanente egale cu câștigul pe mai multe luni;

numeroase alte servicii (abonamente ziare, agenții de voiaj etc).

Aceste cărți oferă prestații asemănătoare cu cele ale cărților de prestigiu emise de bănci, cu o acceptabilitate aproape comparabilă. în plus, aceste cărți dispun și de un atu subiectiv în legătură cu calitatea și selecționarea deținătorilor lor. Ele oferă un semn de distincție socială și o identificare care face posibilă o primire privilegiată, în pofida unui comision foarte ridicat pentru comercianți (între 5-7% din cifra lor de afaceri).

b) Cărți de plată selective

Printre cărțile care oferă posibilitatea de plată, pe lângă un număr limitat de puncte de vânzare, un loc privilegiat trebuie acordat celor a căror folosire este limitată la o singură categorie de bunuri și servicii. în structura lor includem:

cărțile de telefon;

cărțile companiilor petroliere;

cărțile de asigurare.

c)Cărți de abonament

Sunt cărți cu utilizare specifică și clientelă limitată, emiterea lor fiind făcută de companiile de transport aeriene și rutiere. Ele nu se substituie în totalitate plății, fiind

generatoare de reduceri și de alte avantaje preferențiale pentru deținători: bilete gratuite, prioritate pe lista de așteptare și pe lângă rețelele hoteliere și cele care închiriază mașini etc.

d) Cărți de identificare

Sunt cele mai modeste prin utilizările lor în raport cu ansamblul cărților. Pot fi afectate numai unei folosiri în scop de identificare a posesorului, oferind și unele avantaje. Emitenții lor sunt, în general, firme care închiriază mașini, agenții de turism, hoteluri, diverse cluburi și organizații profesionale pentru a se putea stabili oricând posesorul diferitelor bunuri închiriate.

Capitolul 2 : Stadiul de implementare și utilizare a cardurilor

2.1 Pe plan mondial

Principalele carduri recunoscute peste tot în lume sunt cele emise sub însemnele organizațiilor Visa International, EuroCard/MasterCard (EC/MC), Europay International, America Express. Dar numai unele dintre tipurile de carduri emise sub aceste sigle de diferite bănci românești, sunt acceptate și în străinătate. Conturile pot fi constituite din depozite în lei/ROL sau valută (dolari/USD și euro/EUR). De aceea, inainte de a solicita deschiderea unui cont de card, trebuie sa te informezi la bancă dacă tipul tău de card este recunoscut în străinătate, de asemenea, trebuie aflat ce logo-uri afișează comercianții și ATM-urile care primesc cardul respectiv. De exemplu, cardurile Eurocard/MasterCard (EC/MC) pot fi utilizate pentru plata bunurilor și serviciilor peste tot unde există sigla Maestro sau EC și pentru retragerea de numerar la toate ATM-urile care afișează siglele Maestro, EC sau Cirrus.

În cazul cardurilor emise în lei, în străinătate retragerile de numerar vor fi efectuate în dolari sau în valută țării respective, prin convertirea disponibilităților în lei, aplicându-se cursul de schimb practicat de fiecare organizație. Pentru reconversia valutară în alta valută decât USD, unele bănci aplica un comision. Plafonul maxim al retragerilor în străinătate variază intre 500 și 2000 USD pe zi, în funcție de banca emitentă și tipul de card.

Prin intermediul acestor instrumente de plată poți achita bunuri și servicii la comercianții care afișează siglele respective și obține numerar de la automatele (ATM-uri) și ghiseele bancare. În același timp, anumite tipuri de carduri pot fi folosite numai în mediu electronic – plați fără numerar la terminale electronice/ POS sau mecanice/ Imprintere și retragerea de bani de la ATM-uri.

VISA există în forma sa actuală de mai puțin de un sfert de secol. Sistemul care permite unui deținator de card din Cairo sa efectueze, în doar câteva secunde, o tranzacție la un comerciant în Manila a devenit operațional în 1977. El a fost creat în momentul în care International Bank Americard Corporation (IBANCO) si-a schimbat numele în VISA card, însă totul a inceput în 1958 cand Bank Americard, o instituție financiară cu sediul în California, a creat propriul sistem de plată bazat pe card ca un răspuns la procesul de dezvoltare al rețelelor Diners Club și American Express.

VISA este liderul mondial al pieței cardurilor atât ca număr de carduri în circulație cât și ca volum de tranzacționare. De asemenea, VISA dipune de ce cel mai mare număr de membri și de cea mai mare infrastructură – pentru acceptarea la plată a cardurilor -dată de rețeaua de comercianți și de locațiile fizice.

Statistici la 31 decembrie 2000

Sursa: VISA International: www.visa.com

În 1964, bancherul suedez Wallenberg a înființat Eurocard, ca alternativă bancară la American Express. Un an mai târziu, compania devine holding iar sediul Eurocard International se stabilește în Belgia (Bruxelles). Pană la sfârșitul anilor '60, Eurocard creează o alianță strategică cu Mastercard International, cunoscută pe atunci sub numele de Interbank Card Association – ICA și emite primul cec din sistemul eurocheque creat în scopul de a obține numerar în străinătate. Începutul deceniului următor (1972) este marcat de introducerea eurocheque-ului și a cardului de garantare în vederea înlocuirii și simplificării sistemelor naționale de cecuri. În 1980, eurocheque ia inițiativa dezvoltării unui standard al benzilor magnetice internaționale, care sa ia în considerare standardele bancare naționale și individuale existente astfel încât, pe baza cardului , să permită accesul la ATM-uri din străinătate. Treptat sunt implementate standarde uniforme pentru posibilitatea utilizării internaționale a cardurilor eurocheque la ATM-uri. În perioada următoare, respectiv Europa anilor '80, eurocheque și Eurocard, aflate mai mult sau mai puțin sub controlul acelorași bănci europene, satisfăceau nevoile a două piețe distincte dar complementare și operau în două moduri total diferite. Primul era un sistem de garantare și compensare de cecuri iar cel de-al doilea utiliza tehnologie și proceduri standard pentru card-uri de credit. Sub conducerea lui eurocheque International, dezvoltarea benzii magnetice, pe de o parte, și necesitatea unei infrastructuri electronice, pe de alta parte, au condus către înlăturarea diferențelor operaționale. În 1984, eurocheque a inițiat tranzacțiile ATM internaționale, pentru ca în anul următor sa-si creeze propriul sistem electronic de autorizare și de recunoaștere a autenticității datelor. La sfârșitul anilor '80, piața cardurilor se maturizase deja iar cererea de produse mai sofisticate era în creștere. Pentru a evita copierea și a reduce costurile, băncile membre europene au decis integrarea societăților eurocheque International și Eurocard International intr-o singură companie. Așa a apărut în 1992, Europay International, prima și singura companie integrată de pe piața sistemelor de plată pentru populație și unica companie din Europa care deține licența gamei "Europackage". Europay își oferă serviciile prin cele peste 9.000 de bănci membre, atât europene cât și din zona Marii Mediterane. Oferta de produse pleacă de la cecuri de călătorie, "portofele" electronice, eurocheque-uri și pană la carduri internaționale de debit sau de credit, produsele fiind utilizate pentru a obține bani lichizi de la ATM-uri, sau de la filialele băncilor, și pentru plata diverselor bunuri și servicii, indiferent dacă ești acasă, în vacantă sau în străinătate pentru afaceri.

Din dorința de a furniza servicii de plată sigure și confidențiale pe Internet, liderii industriei bancare și ai sectoarelor tehnologice au colaborat pentru dezvoltarea standardului global SET (Secure Electronic Transaction). Bazat pe metode criptografice sofisticate, SET utilizează certificate și semnături digitale unice aidoma cărților de identitate asigurând astfel confidențialitatea informației și securitatea plăților. Sistemul autentifică simultan comercianții, posesorii de card-uri și băncile acceptatoare și reprezintă o soluție solidă pentru cardurile cu banda magnetică la tranzactiile efectuate pe calculator prin intermediul Internet-ului. În aprilie '97, card-urile Eurocard-Mastercard au fost utilizate (de catre Europay Norvegia și PBS Danemarca) pentru a realiza primele plăti internaționale securizate pe Internet, folosind protocolul SET. Au urmat Germania în iulie '97 și Spania, în septembrie același an. La sfârșitul anului '98, 50 de instituții financiare din 18 țări europene implementau diferite forme de comerț cibernetic utilizând cardurile Eurocard-Mastercard.

Pentru a crea standardele globale necesare introducerii noii tehnologii bazate pe cip, Europay a inițiat un grup de lucru împreună cu Mastercard și VISA, cunoscut în industria bancară sub numele de EMV. Lansat în iulie '96, modelul EMV a marcat încheierea fazei finale a specificațiilor globale pentru carduri și a fost folosit ca standard pentru producătorii de card-uri și terminale din întreaga lume. Primele carduri, de debit și de credit, bazate pe standardele EMV au fost introduse în Marea Britanie în '98 iar la finele aceluiași an a urmat Slovacia. Șase luni mai târziu, în iunie '99, a avut loc prima tranzacție internațională cu cip EMV, când un card Mastercard britanic a fost folosit intr-un restaurant din capitala Slovaciei, Bratislava.

Încă din primul an al înființării sale, Europay International a avut o creștere anuală formată constant din două cifre pe aproape toate palierele: carduri, ATM-uri, bănci membre, comercianți etc. La sfarșitul lunii iunie 2000, s-a atins nivelul de 250 milioane de carduri emise sub sigla Europay (Eurocard/Mastercard, Maestro/Cirrus), numărul tranzacțiilor a depășit pragul de 10 miliarde iar valoarea aferenta acestora a fost de 902,4 miliarde euro.

* cardul Maestro a fost introdus mai târziu în circulație

Sursa: Europay International;

Chiar de la înființarea sa în 1961, Japan Credit Bureau (JCB) a fost principala marcă de card din Japonia. Compania înregistra încă din 1972 primul milion de carduri în circulație iar 10 ani mai târziu a reușit sa depășească și pragul de cinci milioane. Aceasta creștere a fost influențată și de extinderea internațională a programului de carduri JCB început în 1981. Practic, primul card în afara Japoniei a fost emis în 1985 la Hong Kong, pentru ca patru ani mai târziu sa înceapă emiterea cardurilor și în Statele Unite. Pătrunderea cardurilor japoneze în Europa (prima țara fiind Germania) și Australia avea sa se realizeze mult mai târziu, respectiv1995.
În prezent, cele aproape 40 de milioane de carduri JCB – emise în 17 țări – sunt acceptate la plată în peste 167 de țări atât pe continentul american cât și în Europa și Australia. Prin rețeaua de 7,3 milioane de comercianți se realizează un volum anual de aproximativ 40 de miliarde de dolari. La patru decenii de la înființarea sa, compania are un capital de 6,6 miliarde JPY (circa 59 milioane USD) și 2.340 de angajați ce-și desfășoară activitatea în 30 de birouri și șapte centre de service în Japonia și 31 de sucursale în afara țării.

De asemenea, numărul instituțiilor financiare partenere ale JCB sunt în număr de 3.000. în țara noastră, singura instituție financiara care a semnat un acord de colaborare cu JCB International Co.Ltd este Banca Comerciala "Ion Tiriac". Urmare a acestui acord – devenit operațional din iunie 2000- deținătorii de carduri JCB pot obține numerar prin intermediul ghișeelor băncii dar și sa facă plăți prin rețeaua de comercianți.

2000 – în 14 iunie a fost semnat un parteneriat cu American Express, care presupune acceptarea reciproca a cardurilor în rețelele de comercianți din Japonia, Australia, Noua Zeelanda, Canada și Statele Unite. Este primul acord de acest fel din industria mondiala a cardurilor. Practic, fiecare companie va deveni pentru cealaltă un comerciant acceptator: este vorba de acceptarea la plata a cardurilor AMEX de către comercianții rețelei JCB din Japonia si, invers, de acceptarea la plata a cardurilor JCB la comercianții AMEX din Australia, Noua Zeelandă și Canada. Pentru piața americană cele două companii vor lucra împreună în vederea asigurării asistentei tehnice necesare pentru accesarea rețelei de terminale AMEX de la comercianți. Prevederile acordului urmează a fi implementate în mai multe etape începând cu primăvara anului 2001.

Evoluția numărului deținătorilor de carduri JCB (mil.)

Sursa:www.jcbinternational.com

Cum toate celelalte tipuri de carduri au apărut ulterior, Diners Club poate pretinde ca a fost "pionierul" în domeniul banilor de plastic. După peste 50 de ani, spiritul inovației trăiește și astăzi când cardurile Diners sunt prezente în peste 200 de tari din toate continentele. Cei noua milioane de deținători pot folosi propriile carduri Diners în peste cinci milioane de oficii ale membrilor, intr-o rețea mondiala ce depășește 280.000 de automate bancare. De asemenea, avansul de numerar prin sistemul "Over-The-Counter" este posibil în peste 135.000 de locatii. La împlinirea a jumătate de secol de existenta, rețeaua Diners Club este formata în prezent din 87 de francize , sub – francize și agenții, pentru 64 de monede.

Istoria companiei American Express începe în urma cu peste 150 de ani când, în 1850, Henry Wells a fondat American Express ca o firmă de transport rapid de bunuri și titluri de valori intre statele de pe coasta de Est a Americii. Treptat, compania s-a apropiat tot mai mult de sectorul financiar astfel ca în 1891 AMEX a fost prima instituție din lume care a lansat cecurile de călătorie. (Produsul a cunoscut o asemenea amploare încât în anii '40 contrafacerea acestui bilet de valoare devenise un fenomen. Pentru a-l stopa, în grafica/designul cecurilor de călătorie a fost introdus în 1949 centurionul roman, un simbol pe care multa lume îl asociază cu AMEX. În 1895 firma traversează oceanul și înființează întâiul sau birou european. În 1919 este înființată American Express Company Inc. (AMEX) pentru a permite extinderea internațională a operațiunilor financiare în America Latina, Europa și Orientul Îndepărtat. Activitatea cu carduri a debutat în 1958 odată cu lansarea pe piața americană a primului card AMEX. În 1974 este lansat logo-ul cutiei albastre care a reușit sa se impună de-a lungul timpului ajungand astazi una dintre cele mai cunoscute și puternice 10 mărci la nivel mondial.

În 4 mai 2000, AMEX, Western Union (WU) și o filiala a First Data Corp (NYSE: FDC) semnau un acord prin care trimiterea banilor de la un agent WU devenea posibila și prin intermediul ATM-urilor. Pentru a primi bani, clienții nu au nevoie de un card. Ei trebuie doar sa introducă numărul lor de identificare și sistemul va confirma tranzacția. Datorită combinației unice a codurilor de identificare pentru fiecare tranzacție procesul este extrem de sigur. Pentru început serviciul este disponibil numai pe piața americană printr-o rețea de 6.000 de ATM-uri ale AMEX. Centrele pilot ale acestui acord sunt Atlanta, Boston, Cleveland, Los Angeles și San Francisco urmând ca din 2001 sa fie extins și pe alte piețe. În 14 iunie 2000 a fost semnat un parteneriat cu Japan Credit Bureau – cel mai mare emitent de carduri din Japonia – care presupune acceptarea reciproca a cardurilor în rețelele de comercianți din Japonia, Australia, Noua Zeelandă, Canada și Statele Unite. Este primul acord de acest fel din industria mondiala a cardurilor. Practic, fiecare companie va deveni pentru cealaltă un comerciant acceptator: este vorba de acceptarea la plată a cardurilor AMEX de către comercianții rețelei JCB din Japonia si, invers, de acceptarea la plata a cardurilor JCB la comercianții AMEX din Australia, Noua Zeelandă și Canada. Pentru piața americană cele două companii vor lucra împreună în vederea asigurării asistentei tehnice necesare pentru accesarea rețelei de terminale AMEX de la comercianți. Prevederile acordului urmează a fi implementate în mai multe etape începând cu primăvara anului 2001. În noiembrie 2000, AMEX și British Airways au anunțat formarea unei alianțe strategice în vederea lansării unui nou program de card de credit pentru membrii clubului liniei aeriene britanice. Urmare a acestui acord, din 5 ianuarie 2001 clienții au posibilitatea de a opta intre trei noi tipuri diferite de carduri, fiecare cu un nivel propriu de recompense și beneficii. Deținătorii vor primi cel puțin o mila British Airways pentru fiecare lira cheltuita pe card. Un parteneriat similar exista și cu Delta Airlines încă din 1996, el fiind extins în 2000.

După 150 de ani de existentă, AMEX este astăzi o companie cu peste 72.000 de angajați care au obținut un profit net de 2,8 miliarde USD la 31.12.2000. Structura organizațională a companiei este formata din 13 afaceri globale distincte, cele mai importante dintre ele fiind American Express Bank (AEB), American Express Financial Advisors (AEFA) și American Express Travel Related Services (TRS).

Performanțe financiare (mil. USD)

Sursa:www.americanexpress.com

Cartierul general al companiei este la New York iar centrul de operare din Europa are sediul la Brighton, în Marea Britanie. În privința activității cu bani de plastic, la finele anului trecut existau aproape 52 de milioane de carduri în circulație care realizau un volum al tranzacțiilor de 300 miliarde USD în întreaga lume. Cărțile de plată AMEX sunt facturate în 45 de monede naționale și acceptate în aproximativ cinci milioane de locații din peste 200 de țări și teritorii.

2.2 Stadiul de implementare și utilizare a cardurilor în România

Tot mai mulți romani se conving ca a cumpăra cu un card bancar este mai sigur și mai convenabil decât a cumpăra cu numerar, semn ca piața este foarte activă și ca oamenii înțeleg necesitatea diminuării plaților cash.

Cardul se impune prin cifrele ce reflectă realitatea din țările cele mai dezvoltate, unde serviciile bancare și potențialul economic al titularilor de carduri, mentalitățile lor sunt altele

În momentul de față, la băncile românești există și se elaborează programe laborioase de implementare a sistemului, în condiții în care legislația și metodologia sunt conturate și deci au fost depășite greutățile începutului, se pune problema aprecierii perspectivelor apropiate, a ritmului așteptat de extindere și derulare a progresului în domeniu.

În perspectivă, procesul de dezvoltare a cardului trebuie să desăvârșească două etape obligatorii cu rezonanțe pe termen scurt și pe termen lung.

Etapa întâi se rezumă la definitivarea tehnicii minimale a funcționării sistemului de carduri și cu un orizont temporal de aplicare de trei – cinci ani (2000 – 2004).

Aceasta etapă trebuie sa realizeze următoarele obiective:

modernizarea și interconectarea sistemului informațional interbancar în măsura să realizeze interbancaritatea La nivel național, condiție elementară pentru utilizarea
cardului ca instrument de decontare, la nivel național;

extinderea rețelei de bancomate și terminale instalate de firmele comerciale acceptante de care fiecare bancă.

Prin realizarea acestor obiective se va crea baza minimala de lucru care să satisfacă cerințele titularilor străini deținători de carduri internaționale și aflați în trafic pe teritoriul nostru.

De asemenea, se va putea largi aria utilizatorilor români care au acum condiții (respectiv un potențial economic ridicat) de a folosi cardul ca instrument de plată cu o frecvență mai mare sau mai mică.

Etapa a doua va avea ca țintă transformarea cardului într-un instrument de plată de masă, respective creșterea în ritmuri înalte a numărului deținătorilor de carduri și în corelație cu extinderea în teritoriu a rețelei de aparate specifice. Această etapă presupune o perioada de baza de zece ani (2005-2014).

În decursul acestei perioade este de așteptat desăvârșirea procesului de privatizare și reașezarea relațiilor de producție și de muncă într-un nou cadru de permanentă stabilitate, care să permită în general creșterea veniturilor tuturor categoriilor de cetățeni.

In corelație cu obiectivele imediat favorabile procesului de extinderea al cardului ar fi:

– creșterea disponibilităților aparente de a fi cheltuite la o mare parte a familiilor și persoanelor;

– creșterea numărului de titulari de conturi curente în măsură să efectueze plăți (frecvente și cu valori medii tot mai mari) prin utilizarea cardurilor.

La 31 mai 2003, statistica pieței cardurilor din România arata următoarele:

· 57.7% din tipurile de carduri românești active sunt sub licența VISA

· mediul electronic este de departe cel mai utilizat, peste 92.7% din tranzacții având loc la ATM-uri pentru retrageri de numerar.

· au fost puse în circulație 99 de tipuri diferite de carduri dar, prin dispariția Bancorex, renunțarea BRD-ului la cardul Prima și încetarea activității la BTR, cele active sunt în număr de 90

· VISA Electron și Maestro sunt cele mai răspândite carduri.

România are cel mai scăzut grad de răspândire a cardurilor comparativ cu celelalte tari recent intrate în UE, potrivit ultimului număr al Blue Book publicat de Banca Centrală Europeană (BCE). La finalul anului 2002, țara noastră ocupa ultimul loc cu o medie de 150 de carduri la mia de locuitori. În prezent, media statistică a crescut la aproximativ 230 de carduri la mia de locuitori, astfel încât cel puțin unul din cinci români deține un card bancar.

BCE a dat publicitarii situația pieței cardurilor în țările care în luna aprilie 2004 intrau încă în categoria candidatelor UE ('accession countries'). Dintre acestea, în Slovenia se înregistrează cel mai mare grad de răspândire a cardurilor în rândul populației. Statistica BCE arata ca fiecare sloven deținea cel puțin un card încă de la sfârșitul anului 2002. Următoarele clasate sunt Cipru și Malta cu 973 și respectiv 944 de carduri la mia de locuitori.

În ceea ce privește numărul cardurilor de credit, lider este Cipru cu 570 de carduri la mia de locuitori. La acest capitol România devansează Bulgaria, caria i-a cedat ultimul loc, și înregistrează o performanta comparabila cu cea a Cehiei: 11 carduri la mia de locuitori.

Număr de carduri la 1000 de locuitori*

* un card cu mai multe funcții este înregistrat în mai multe coloane de aceea cifrele nu pot fi adunate

Sursa: Banca Centrala Europeana – Blue Book – aprilie 2004

Numărul de POS-uri operaționale la un milion de locuitori din România este de aproape 70 de ori mai mic decât cel din Slovenia, potrivit ultimului număr al Blue Book publicat de Banca Centrala Europeana (BCE). La finalul anului 2002, numărul de POS-uri la un milion de locuitori era de doar 222 în comparație cu țările candidate sau recent-aderate la UE. în prezent, valoarea acestui indicator în România se situează la peste 500.

"Creșterea înregistrata de România în 2002 este similară cu cea a Poloniei din 1998. Chiar daca, din acest punct de vedere, putem spune ca suntem cu patru ani în urma polonezilor, se pare ca țara noastră urmează același ritm de creștere înregistrat în Polonia". "In anul imediat următor, 1999 pentru Polonia și 2003 pentru România, ambele țări au depășit 500 de POS-uri la un milion de locuitori", a adăugat sursa citată.

Numărul terminalelor de acceptare la 1.000.000 de locuitori

Sursa: Blue Book (aprilie 2004)

Graficul numărului terminalelor de acceptare la 1.000.000 de locuitori in România

In ceea ce privește utilizarea cardurilor de debit, romanii fac cumpărături cu acestea mai rar decât slovenii sau ungurii, dar mai des decât polonezii sau bulgarii. numărul de tranzacții pe cardurile de debit a crescut în România de aproape 2.000 de ori în cinci ani (1997-2002).

Numărul de tranzacții pe locuitor cu cardurile de debit:

Sursa: Blue Book (aprilie 2004)

Valoarea medie a unei tranzacții (EUR)

Sursa: Blue Book (aprilie 2004)

Graficul pentru valoarea medie a unei tranzacții (EUR)

Pana la 30 septembrie 2003, băncile au emis 5.142.508, din care peste 4.334.000 erau încă în termenul de valabilitate și considerate active, potrivit datelor raportate de emitenți la BNR.

Primii trei emitenți de carduri (BCR, Banc Post și BRD) dețin 76% din totalul cardurilor valide și cate 65% din rețeaua de ATM-uri, respectiv 71% cea de POS-uri. Dintre aceștia, BRD este singurul emitent care a înregistrat o scădere la numărul de carduri active.Situatia cardurilor emise pana la 30 septembrie 2003

Sursa: Banca Națională a României

Oferta în materie de carduri a băncilor românești

Banca Comercială Română a fost prima bancă din România care a început procesarea cărților de plată VISA. De asemenea , în același an a emis un card internațional de debit în valută și un card intern de debit în lei. Banca a pus un accent deosebit pe dezvoltarea rețelei de comercianți care să accepte cârdurile, ceea ce s-a reflectat în volumul tranzacțiilor de vânzare și al activității specifice la sucursalele și filialele din teritoriu.

Începând din 13 decembrie 1995, Banca Comercială Română a început să accepte, pentru decontare și chitanțe rezultate în urma tranzacțiilor încheiate cu carduri emise sub sigla EUROPAY INTERNATIONAL, fiind astfel prima bancă ce oferea în România aceste servicii clienților săi. Banca accepta la plată toate tipurile de cărți de plată din această rețea și anume: MASTERCARD, EUROCARD, CIRIUS, MAESTRO, etc.

Banca Comerciala Romana (BCR) acorda persoanelor fizice, de la începutul acestei luni, un bonus de 5% utilizatorilor de carduri de credit în lei BCR Eurocard MasterCard pentru plățile efectuate cu card la compararea de bunuri și servicii de la comercianții din rețeaua BCR.

BCR acordă discount-ul de 5% la valoarea cumpărăturilor, tuturor deținătorilor de carduri de credit BCR Eurocard MasterCard care efectuează plăți ale caror valori cumulate lunar sunt de cel puțin 800.000 lei.

Conturile utilizatorilor de carduri se vor credita cu contravaloarea bonusului, în prima zi lucrătoare a lunii următoare celei în care s-au efectuat tranzacțiile. Această facilitate, de acordare a discountului, este valabila până la sfârșitul anului 2004.Banca nu percepe comision pentru efectuarea de plăți prin intermediul cardului.

Deținătorii de carduri de credit BCR Eurocard MasterCard au la dispoziție punctele de desfacere a peste 2.500 de comercianți (magazine, restaurante, benzinarii, casierii pentru plata facturilor la utilități, etc.) la care pot plăți utilizând cardul pentru bunurile și serviciile achiziționate.

Totodată, BCR a introdus, recent, o perioadă de gratie de 30 de zile pentru cardul de credit în lei BCR Eurocard MasterCard în cazul plăților prin intermediul cardurilor efectuate la comercianți. De asemenea, banca a redus cu 50% comisionul anual de administrare a contului de card, de la 250.000 lei la 125.000 lei, acesta fiind perceput abia dupa un an de la emiterea cardului.

BCR are, în prezent, aproape 1,4 milioane de carduri valide iar rețeaua proprie de acceptate numără circa 750 de ATM funcționale și 3.200 de POS instalate exclusiv la comercianți. Banca oferă clienților, persoane fizice și juridice, un număr de 13 tipuri de carduri, de debit și de credit, cu utilizare în țara si/sau străinătate, având conturi în lei sau valute liber convertibile.

Statisticile arată că cele mai folosite carduri de către români sunt cele de salarii. O mutație semnificativă se conturează în prezent la nivelul cardurilor emise în România. S-a făcut primul pas în utilizarea cardurilor inclusiv în străinătate.

B.C.R. pune la dispoziția clientelor săi o oferta larga de carduri , cu diferite destinații , pentru care clienții pot opta în functie de nevoile și necesitățile lor .

B.C.R. oferă cardul VISA în 3 variante :

a) B.C.R. VISA CLASIC

Cardul de debit , embosat , emis în lei pentru persoane fizice, ce poate fi utilizat oriunde pe teritoriul României .

Cardul este destinat pentru :

– plăți de bunuri sau servicii oriunde este afișată sigla VISA (hoteluri , magazine , benzinarii , etc.) ;

– pentru obținerea de numerar de la automatele bancare și de la ghișeele băncii.

b) B.C.R. VISA BUSINESS

Cardul de debit , embosat , emis în valuta (USD) destinat firmelor ai căror angajați călătoresc în străinătate , în interes de afaceri .

Cardul este destinat pentru :

– plăți de bunuri sau servicii oriunde este afișată sigla VISA (hoteluri , magazine, benzinarii, etc.) ;

– obținerea de numerar de la automatele și ghișeele bancare .

c)B.C.R. VISA INTERNATIONAL

Card de debit , embosat , emis în valuta (USD) pentru persoane fizice , ce poate fi utilizat oriunde în țara și în lume .

Cardul este destinat pentru :

– plăți de bunuri sau servicii oriunde este afișată sigla VISA (hoteluri , magazine, benzinarii, etc.) ;

– obținerea de numerar de la automatele bancare .

Alte carduri puse la dispoziția clienților săi de către B.C.R. :

CARDUL B.C.R. MAESTRO

Banca ne pune la dispoziție un instrument de plata modern , sigur , rapid , comod și flexibil .

Cardul este emis sub mărcile ec/Cirrus și edc/Maestro , care aparțin organizației Europay International – una dintre cele mai mari organizații internaționale pe piața cardurilor .

B.C.R. Maestro este un card de debit , electronic , emis în lei pentru persoane fizice . Este utilizat pentru plata salariilor angajaților societăților comerciale .

Este destinat obținerii de cash de la ATM-urile sau ghișeele bancare sau pentru plata bunurilor și serviciilor la comercianții acceptatori de carduri , care detin POS-uri , pe teritoriul României .

CARDUL B.C.R. EUROCARD BUSINESS

Este card de debit , embosat , emis în lei , sub sigla Eurocard/Mastercard , destinat angajatilor societatilor comerciale care efectuează deplasări în interes de serviciu pe teritoriul României .

Cardul este destinat pentru :

-plati de bunuri și servicii oriunde este afișată sigla Eurocard/Mastercard (hotel, magazin , benzinarii , etc.) ;

– obținerea de numerar de la automatele și ghișeele bancare .

SERVICIUL MONEYGRAM

Serviciul MoneyGram reprezintă cea mai rapida , sigura și comoda cale de a trimite și primi bani de pe tot globul în doar câteva minute .

Mii de oameni din întreaga lume folosesc deja acest serviciu . O rețea extinsa de agenți serioși , conectați prin calculatoare , vor transmite banii , având garanția ca vor fi înmânați în siguranță și fără nici o întârziere .

MoneyGram este pus la dispoziție în mai mult de 135 de tari și ne da posibilitatea de a primi sau a trimite bani în numerar , oriunde în lume în doar 10 minute . Pentru a face trimiterea mai personala , putem adăuga gratuit un mesaj de 10 cuvinte .

In România , B.C.R. este singurul agent MoneyGram .

Iată cardurile de debit emise de BCR pentru persoane fizice :

Maestro(Lei) Visa Classic(Lei) Visa Electron (Lei)

Visa International (USD) Visa Classic International (EUR) Visa Virtuon (USD)

Iata cardurile de credit emise de BCR pentru persoane fizice :

Eurocard/Mastercard MasterCard Gold

(lei) (euro)

Iata cardurile emise de BCR pentru persoane juridice :

Eurocard Business (Lei) Visa Business Electron (Lei)

Visa Business (USD) Eurocard/Mastercard Mastercard

Business (USD) Business (EUR)

Baca Banc Post debit cardul ULTRA este un suport de tranzacție standardizat, securizat și informatizat care are următoarele elemente obligatorii: numărul cardului, numele și prenumele deținătorului, data emiterii și expirării valabilității, denumirea și sigla emitentului, o bandă magnetică și o rubrică pentru semnătura titularului.

Debit cardul TAIFUN este un suport de tranzacție standardizat, securizat și informatizat care are următoarele elemente obligatorii: numărul cardului, numele și prenumele deținătorului, data expirării valabilității, denumirea și sigla emitentului, o bandă magnetică și o rubrică pentru semnătura titularului.

Cardului Taifun destinat persoanelor fizice i se poate asocia, la cerere, un card virtual, destinat exclusiv cumpărăturilor pe Internet.

Iată cardurile de debit emise Banc Post pentru persoane fizice :

Ultra (Lei) Milenium (Lei) Taifun Clasic (Lei)

Taifun Virtual (Lei) Prospera

(lei și USD)

Iata cardurile de credit emise Banc Post pentru persoane fizice :

Briliant (lei)

Iata cardurile emise de Banc Post pentru persoane juridice :

Ultra (Lei) Suprema (USD)

BRD – Groupe Société Générale beneficiază de două atuuri unice în peisajul bancar romanesc:

– este o instituție cu tradiție, bine ancorata în economie și recunoscuta de către populație prin intermediul unei rețele de 173 de sucursale;

– aparține Grupului Société Générale și are astfel acces la produsele și serviciile cele mai inovatoare și la cele mai eficiente metode de gestiune.

Ne adaptăm în permanenta organizarea și metodele pentru ca ele sa poată răspunde mai bine așteptărilor clienților noștri actuali și potențiali.

Intr-adevăr, modernizarea informaticii, a rețelei, simplificarea procedurilor, investițiile importante dedicate pregătirii profesionale au ca scop mărirea eficacității și a calității ofertei noastre comerciale.

In momentul de fata, BRD – Groupe Société Générale are peste 1.400.000 de clienți și mai mult de 900.000 de posesori de carduri; ea deține o treime din piața cardurilor și 20% din cea a creditelor. BRD – Groupe Société Générale este de asemenea prima banca a întreprinderilor.

private din România și s-a angajat, singură sau împreună cu Société Générale, în finanțarea unor proiecte importante. Rezultatele obținute datorita încrederii clienților noștri confirmă pozitia de banca de referinta în Romania.

Iată cardurile de debit emise BRD pentru persoane fizice :

BRD Visa Electron (Lei) BRD Visa Classic (USD) BRD Maestro (Lei)

Cardul 10 MasterCard Standard

(Lei) (EUR)

Iată cardurile de credit emise BRD pentru persoane fizice :

VISA Classic (lei) MasterCard Gold (lei)

Iată cardurile emise de BRD pentru persoane juridice :

BRD Visa Business (Lei) BRD Visa Business (USD)

HVB Group este a doua bancă privată din Germania și, împreună cu Bank Austria Creditanstalt, este liderul indiscutabil în Austria. Cu peste 60.000 de angajați, 2.062 sucursale și peste 9,8 milioane clienți, suntem numărul 1 în inima Europei, pe piețele din Germania, Austria și în regiunea dinamica din Europa Centrala și de Est unde ne-am poziționat ca o rețea bancara de elită.

Structura organizațională și de management a HVB Group trasează o linie foarte bine definita intre managementul strategic al grupului și responsabilitatea operațională a segmentelor individuale de afaceri. Consiliul Director al HVB Group este responsabil de dezvoltarea strategica a portofoliului de afaceri, resurse și alocare de capital. Deciziile operaționale sunt luate de consiliul responsabil de segmentul de afaceri respectiv sub președinția unui membru din consiliul director al Grupului.

Iată cardurile de debit emise HVB Group pentru persoane fizice :

Visa Gold Private Visa Electron Visa Classic

MasterCard Gold Maestro (USD) Mass (USD)

Iată cardurile emise de HVB pentru persoane juridice :

HVB Gold (USD)

Raiffeisen Bank a deschis în 1994 o reprezentanță în România și a devenit una dintre băncile străine de frunte, oferind o gama variata de servicii bancare. în iunie 1998 si-a început activitatea Raiffeisenbank (Romania), cea de-a noua banca a RZB-Austria în Europa Centrala și de Est. în iulie 2001 RZB-Austria și Fondul Romano-American de Investiții (FRAI) au preluat de la Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului (APAPS) peste 98,84% din acțiunile celei de-a treia bănci românești, Banca Agricolă. Din acest pachet, RZB-Austria deținea 93,36%. Valoarea totala a tranzacției se ridica la 52 milioane USD, din care 37 milioane USD reprezintă investiții de capital iar 15 milioane USD prețul plătit pentru achiziționarea acțiunilor. Pentru aceasta privatizare Raiffeisen a primit numeroase premii: Investitorul anului 2001 – acordat de cotidianul Nine O’clock; Partea leului – premiu acordat de cotidianul Ziarul Financiar precum și o nominalizare la premiul Oscar acordat de săptămânalul Capital. Adunarea Generala Extraordinara a Acționarilor din data de 18 mai 2002 a hotarat în unanimitate aprobarea fuziunii prin absorbție a Raiffeisen – Banca Agricola SA și Raiffeisenbank (Romania) SA, cele doua entități bancare deținute de RZB-Austria. Banca se numește Raiffeisen Bank SA începând cu 1 iulie 2002. RZB-Austria detine 94,14% din Raiffeisen Bank. Banca are aproximativ 3.500 angajați și o rețea națională de sucursale, agenții și reprezentante care ajunge la un număr de 210 de locații.

Iată cardurile de debit emise de Raiffeisen Bank pentru persoane fizice :

Eurocard/Mastercard Eurocard/Mastercard Visa Electron

(EUR) (exclusiv national)

Maestro (Lei) Visa Classic (Lei) Eurocard/Mastercard

(Lei) (Lei) (USD)

Iată cardurile de credit emise de Raiffeisen Bank pentru persoane fizice :

Mastercard (lei)

Iată cardurile emise de Raiffeisen Bank pentru persoane juridice :

Visa Business în Lei Visa Business în Lei

(exclusiv national) (international)

Visa Business (USD) Visa Business (EUR)

Concluzionând se poate afirma că, piața cardurilor în România este în plină dezvoltare, urmând ca să se diminueze decalajul dintre ritmul rapid al apucării tehnologiei prelucrării informației și ritmul mai lent de asimilare a terminologiei, a adaptării comportamentului și a corectării mentalității celor implicați în operațiunile cu carduri.

Preocupările privind dezvoltarea ulterioară a pieței cardurilor cere să fie mereu cercetată piața pentru formarea și gestionarea unei baze de date care prin informațiile oferite de clienți să fie ușor de identificat cele legate de motivația cererii.

Serviciile oferite de cardul bancar trebuie să răspundă nevoilor, care la rândul lor trebuie să fie surprinse, cunoscute și chiar anticipate, aspect ce nu este chiar foarte greu de realizat de către nici o bancă și nu presupune efort financiar deosebit. Din contră, cu puțină ingeniozitate lucrurile pot fi finalizate mai mult decât satisfăcător.

In concluzie, evoluții radicale în extinderea decontărilor prin carduri se pot obține numai printr-o perioadă îndelungată și numai prin desăvârșirea proceselor de transformare economico-socială prin care trece țara noastră și înfăptuirea unei economii în care sectorul privat să se dezvolte, să se consolideze și respectiv, să conducă la stabilirea fluxurilor de valori interne și internaționale

Capitolul 3 : Legislația internă și internațională în materie de carduri

Pe plan mondial, International Organization for Standards(Organizația Internaționala de Standarde) -I.S.O., comitetul tehnic (denumit ISO TC 97/17) a elaborat o serie de reguli, pornind de la aspectul fizic și până la emiterea și folosirea cardului. Pe baza acestor reglementări, este organizată piața cardurilor în marea majoritate a statelor lumii.

Piața cardurilor din România este reglementatî pe baza prevederilor internaționale, prin intermediul Regulamentului 6 din 14 noiembrie 1995 privind principiile și organizarea plăților cu card de către societățile bancare, publicat în Monitorul Oficial numărul. 282 din 5 decembrie 1995 și emis de Banca Națională a României. Alt aspect regăsit în legislația românească, se referă la obligația autorităților administrației publice locale de a asigura implementarea unui sistem electronic de încasare a impozitelor și taxelor locale în fiecare oraș și municipiu, prin cardului.

3.1 Legislația internațională în materie de carduri

Orice mediu care implică o efectuare a unei plăți, necesită niște considerente legale. O serie de reguli apare pe spatele FTC-urilor (Financial Tranzaction card- card de Tranzacții Financiare). Totuși mai sunt și alte cerințe ce trebuie respectate:

identificarea legală a emițătorului de carduri, a posesorului și a industriei emițătoare;

marca înregistrată și dreptul de autor sunt inscripționate pe card;

acceptarea unui set de reguli de către utilizatori în momentul achiziționării unui card;

condiții de returnare a cardului;

perioada de folosință, incluzând data de început și data expirării valabilității cardului;

identificarea posesorului cardului;

notă asupra înapoierii cardului la cerere;

țara în care s-a emis cardul;

netransferabilitatea cardului;

semnătura utilizatorului ca un indicator al acceptării termenelor și condițiilor;

notificare dacă fiecare folosire a cardului acceptă termenii și condițiile;

acceptarea unor modificări ulterioare în contract;

luarea de măsuri în cazul în care cardul este pierdut sau furat;

posibilitatea posesorului să autorizeze folosirea de către alte persoane;

retragerea autorizației după notificarea prealabila de către emițător;

moneda curentă pentru tranzacțiile efectuate;

legislația țării de origine a emițătorului.

Cardurile sunt, în general emise și folosite respectându-se niște standarde. Standardele internaționale și cele ale Statelor Unite sunt în esență aceleași. Au fost elaborate de către International Organization for Standards(Organizația Internaționala de Standarde) – I.S.O., comitetul tehnic (denumit ISO TC 97/17). Pentru Statele Unite, au fost elaborate de un grup din cadrul American Standards Committee (denumit ANSC X3B10). Aceste standarde au fost recent îmbunătățite printr-un ciclu planificat de reemitere și au apărut într-un format nou, standardizat. Acest lucru mijlocește apariția de noi mijloace, precum Smart Cardurile, fără a fi necesar reemiterea întregului set. Acesta este modul prin care standardele fizice pentru cardurile cu Circuite Integrate (Smart Card) vor fi emise, cum s-a hotărât recent.

Standardele (ISO TC 97/17) de identificare a cardurilor de tip 1 sau a FCT-urilor sunt următoarele:

Aspectul fizic al cardurilor (ISO documentul 3885/00);

Tehnica de înregistrare – tipărire ( ISO 3885/10);

Tehnica de înregistrare – magnetică (ISO 3885/11);

Tehnica de înregistrare – locația caracterelor tipărite (ISO 3885/20)

Locația benzilor magnetice l și 2 de citit (read – only) (ISO 2285/30);

Locația benzilor magnetice 3 de citire – scriere (ISO 3885/40);

Sistemul de numerotare și procedura de înregistrare al emițătorului de carduri (ISO 3885/70);

Cardul de tranzacții financiare, conținutul benzilor l și 2 (ISO 3885/80);

Tranzacțiile bancare, conținutul benzii 3 (emis de ISO TC 68 – tranzacții bancare) (ISO 4909);

Sunt o mulțime de alte standarde care pot fi folosite. De exemplu, standardele pentru recunoașterea optică a caracterelor (OCR), pentru caracterele tipărite și pentru scanner-ul de coduri din supermagazine sau codul universal al produselor.

Aceste standarde ale cărților de plată sunt într-adevăr internaționale. Pe baza acestui set de reguli, marea majoritate a țărilor ce acceptă acest mijloc de plată au emis o serie de acte normative ce reglementează piața internă a cardurilor . Doar doi emițători de carduri nu respectau standardele inițiale ale cardurilor cu bandă magnetică, state precum Franța și Japonia. însă, aceste state, au adoptat standardele internaționale în marea majoritate a cazurilor în care au fost reemise carduri. Noile carduri de schimb (interchange) ale marilor emițători de astfel de servicii aderă acum la standardele ISO prezentate anterior.

3.2 Legislația internă în materie de carduri

Emiterea și folosirea cărților de credit de către societățile bancare românești este reglată prin intermediul Regulamentului 6 din 14 noiembrie 1995 privind principiile și organizarea plăților cu card de către societățile bancare, publicat în Monitorul Oficial numărul. 282 din 5 decembrie 1995 și emis de Banca Națională a României.

Acest regulament are ca obiect stabilirea unor principii și reguli de organizare în activitatea de servicii de transfer de fonduri și decontare prin cărți de plată, denumite, pentru scopurile prezentului regulament, plăți cu card, efectuate de societățile bancare, denumite în continuare bănci.

Definește termenii și expresii, precum și tehnici și proceduri folosite pe piața cardurilor:

1. Agent de decontare este o persoană juridică desemnată, prin obligații reciproce, să
inițieze decontarea finală a plăților în numele tuturor participanților la decontare.

2. Obligații reciproce sunt actele formale născute din contracte sau din lege,
desemnând drepturi și obligații ale părților, reguli comune și proceduri
standardizate referitoare la plățile cu carduri, care, dacă au ca parte semnatară o
persoană juridică română, vor fi în mod obligatoriu redactate și în limba română.

3. Automatul programabil este un dispozitiv ale cărui date de ieșire depind de datele
de intrare și de logica programului intern prin care, cu ajutorul unui card
compatibil, sunt inițiate și pot fi efectuate operațiuni în numele și pe contul unui
comerciant care are constituită și poate prelua răspunderea materială asupra automatului programabil, inclusiv asupra:

distribuitorului automat de numerar, denumit, conform practicii internaționale, cash
dispenser, care este un dispozitiv electromecanic ce permite unui utilizator de card
accesul la dreptul deținătorului de a retrage disponibil din contul său, sub forma
bancnotelor, și, uneori, și sub forma monedelor metalice, denumite în continuare
numerar;

ghișeului automat de bancă, denumit prescurtat, conform practicii internaționale,
ATM, care este un dispozitiv electromecanic ce permite unui utilizator de card accesul la
dreptul deținătorului de a retrage disponibil din contul său sub forma numerarului și/sau
să aibă acces la diferite servicii de informare asupra situației unor conturi, asupra
transferurilor de fonduri sau asupra acceptării de depozite;

terminalului pentru transferul electronic de fonduri de la punctul de vânzare, denumit
prescurtat, conform practicii internaționale, EFTPOS, care este un dispozitiv ce permite
preluarea, captarea și, în unele cazuri, transmiterea de informație asupra plății cu card
prin mijloace electronice de la punctele de vânzare, de obicei cu amănuntul, ale
comerciantului.

Din punct de vedere al accesului la echipamente sau proceduri de prelucrare a datelor, un automat programabil poate, printr-o utilizare combinată a tehnicilor de transmisie și prelucrare a datelor, denumită telematică, operează în timp real la datele administrate de o unitate centrala (on-line) sau fără o astfel de referința (off-line).

Din punct de vedere comercial, pe baza unui cârd, un automat programabil vinde numerar și/sau, după caz, servicii, cu prioritate de informare.

4. Autorizarea plății cu card este un ansamblu de metode și proceduri prevăzut în
obligații reciproce prin care, inclusiv prin intermediul unui automat programabil,
comerciantul transmite informație referitoare la un card pentru care dorește să
minimalizeze riscul de a-1 accepta ca mijloc pentru plată, informație pe baza
căreia cere și primește un răspuns reflectând opinia emitentului.

5. Codul de identificare a băncii, prescurtat, conform practicii internaționale , prin
care termenul PIN, este un cod inalienabil oricărui card care este atribuit în
vederea identificării la plata prin card, băncii la care deținătorul face trimitere
pentru a face plata.

6. Cartela de plată, care va fi denumită, conform practicii internaționale, cârd, este
un suport de informație standardizat, securizat și individualizat care semnalează
ca deținătorul său ar putea avea succes la dreptul de a-1 folosi pentru plată,
conferit de emitent; un card este acceptabil de către comerciant ca mijloc de plată,
de către deținător, a obligațiilor asumate de către utilizator la procurarea de
mărfuri, consumul de servicii sau obținerea de avansuri în numerar de la
comerciant, în termenele și în condițiile legii, a obligațiilor reciproce și a altor
reglementări aplicabile.

Un card va fi acceptat ca mijloc pentru plata conform condițiilor în care a fost emis, stipulate prin obligații reciproce. în vederea prevenirii riscurilor de neplată, orice instrument de plată, inclusiv cardul, va fi acceptat ca mijloc pentru plată, astfel încât să permită unui sistem de transfer de fonduri:

transferul obligațiilor create de instrucțiunile de a plăti sau de a face sa se plătească, date sau autorizate de plătitor, colectate la banca beneficiarului plății către banca plătitorului în vederea debitării contului acestuia, procedura care va fi denumită, conform practicii internaționale, debit transfer;

prelucrarea unuia sau mai multor ordine de plată începând cu cel al inițiatorului, date în scopul de a pune fonduri la dispoziția beneficiarului, procedură care va fi denumită, conform practicii internaționale, credit transfer.

7. Credit cardul indica faptul ca deținătorului i-a fost deschisă o linie de credit care îi
permite să achiziționeze bunuri, servicii și/sau numerar în limita unui plafon
stabilit în prealabil.

Credit cardul va fi emis și operat astfel încât să permită preluarea de date pe baza cărora deținătorul:

să-și ramburseze în totalitate creditul la sfârșitul perioadei stabilite, caz în care mai
poate fi denumit, conform practicii internaționale, travel and entertainmet card ori charge
card;

să-și stingă creditul acordat numai în parte, partea rămasă urmând să fie considerată ca
o extensie a creditului acordat anterior.

Card multifuncțional este orice debit card care are și alte funcții care îl pot face
recunoscut ca mijloc pentru plată, precum:

cartela de numerar, denumită conform practicii internaționale, cash card, care este un
card utilizabil exclusiv pentru automate programabile care pot distribui numerar;

cartela de garantare a emiterii cecurilor, denumită conform practicii internaționale,
cheque guaranted card, care este un card emis ca parte a unui sistem de garantare ce
permite, la prezentarea de către utilizator a unui astfel de card valid, alături de cecul scris
și semnat, ca acesta sa fie garantat, până la o sumă specificată, de către bancă emitentă a
cardului și trasă prin cec.

Debit cardul permite ca deținătorului sa îi poată fi debitată în mod direct
contravaloarea bunurilor, serviciilor și/sau numerarului, achiziționate pe seama
fondurilor din contul său, la o persoană juridică care are în obiectul său de
activitate atragerea de depozite bănești.

Comerciantul este o persoană juridică sau un automat programabil asupra căruia
aceasta are constituită și poate prelua răspundere materială și care acceptă
cardurile ca mijloc pentru plată ca parte a unui sistem de prevenire și împărțire a
riscului la care, în termenele și condițiile obligațiilor reciproce, este parte și
asupra căruia poate cere să fie instruit.

11. Decontarea este descărcarea de o obligație între două sau mai multe părți, inclusiv
între acelea care au calitatea de participant la decontare, în vederea finalizării
transferului de fonduri și trecerii acestora în mod necondiționat și irevocabil în
proprietatea beneficiarului, printr-o formă de finalitate a plății.

În cazul decontărilor fără numerar, părțile reflectă descărcarea de obligații prin înscrieri în evidențe, inclusiv în conturi deținute la cel puțin o banca sau la un agent de decontare desemnat prin obligații reciproce ca parte a unui sistem interbancar de transfer de fonduri.

O decontare între două părți este considerată finală, în cazul și la momentul când un transfer irevocabil al creditului se produce în conturile deschise către agenții de decontare ai celor doua părți la o instituție de decontare definită.

O decontare finală este considerată ultima, dacă, pentru descărcarea obligației inițiale între părți, sunt transferate irevocabil fonduri în creditul conturilor deschise de banca de emisiune a monedei în care este deschisă plata având ca efect o creștere a pasivelor acesteia.

Dematerializarea este rezultatul operațiunii de eliminare a documentelor care
dovedesc sau certifică, confecționate pe suport hârtie, și preluarea datelor acestora
prin înregistrări compatibile cu alte medii de păstrare, transmitere, prelucrare și
valorificare a informației.

Deținătorul este persoana fizică sau juridică pe numele căreia este emis cardul în
termenii și condițiile obligațiilor reciproce cu emitentul, care includ soluții și
pentru situația în care deținătorul nu este aceeași persoană cu utilizatorul.

Emitentul cardului este o banca, fie ca este proprietara mărcii distinctive sub care
este emis cardul, fie ca are cu proprietarul mărcii obligații reciproce care ii permit
sa emită cardul.

Evidente sunt orice informații referitoare, doveditoare sau care certifica plăți,
alcătuite prin efectul legii, reglementarilor Băncii Naționale a României,
obligațiilor reciproce sau altor reglementări aplicabile.

16. Finalitatea plății reprezintă într-un sistem interbancar de transfer de fonduri care
are participanți la decontare și un agent sau o instituție de decontare, desemnata și
recunoscută de aceștia ca relevantă pentru acoperirea riscurilor de neplată, o
obligație necondiționată asumată pentru încheierea transferului de fonduri, astfel:

participantul la decontare, care primește instrucțiuni referitoare la plată, își asumă obligația de a pune, la o data determinată, în mod definitiv și irevocabil, fonduri la dispoziția beneficiarului desemnat în instrucțiunile referitoare la plată; conform practicii
internaționale acest tip de finalitate a plății fiind denumit finalitatea primitorului; sau:

participantul la decontare, care dă sau expediază o instrucțiune referitoare la plată, își asumă obligația de a pune în mod definitiv și irevocabil fonduri la dispoziția altui
participant la decontare, conform practicii internaționale acest tip de finalitate a plății
fiind denumit finalitatea expeditorului; sau:

instituția de decontare, de obicei banca de emisiune de moneda în care este descrisa
plata, își asumă obligația de punere la dispoziția participantului la decontare primitor, în mod definitiv și irevocabil, fondurile pe care le-a primit, de la participantul la decontare expeditor; momentul descărcării de obligație coincide cu momentul hotărât de părți pentru înregistrarea în evidențele instituției de decontare, inclusiv în conturi, fie imediat,
fie în aceeași zi, fie în ziua următoare, fie în alt moment în timp, conform practicii internaționale acest tip de finalitate a plătii fiind denumit, finalitatea decontării.

Fondurile sunt acel tip de valori transferabile pentru plată, exprimate în instrucțiunile care o descriu printr-o sumă de bani și preschimbabile la vedere în formă băneasca pentru decontare, valori din care se constituie dreptul
necondiționat al debitorului asupra unui terț acceptabil de către creditor pentru
plată.

bnprinter este un dispozitiv mecanic care permite, pe suprafața unei evidențe pe
suport hârtie, de obicei o nota de plata pe care urmează sa fie semnată de luare la
cunoștință de către utilizator, denumită conform practicii internaționale imprinter
voucher, luarea unei amprente, după elementele confecționate în relief prin
gofrare/embosare/presare pe fața cardului.

Instituție de decontare este banca de emisiune de monedă în care este descrisă plata sau o persoană juridică, care deschide agenților de decontare sau, după caz, direct participanților la decontare conturi prin care au loc între aceștia transferuri de fonduri prin care se realizează decontarea finală sau, la banca de emisiune, finală și ultimă.

Participant la decontare este semnatarul unor obligații reciproce care, în cadrul
unui sistem interbancar de transfer de fonduri, schimba în mod nemijlocit instrucțiuni de a face plăți cu alți participanți la decontare și care deschide și menține un cont de decontare la un agent de decontare. Participantul la decontare, în calitatea sa de participant direct sau membru într-un sistem interbancar de transfer de fonduri, poate acționa în numele unor participanți indirecți, pe baza obligațiilor reciproce pe care le semnează și care permit participanților indirecți, prin acțiunea celor direcți, accesul la transferul de fonduri între bănci prin schimbul de instrucțiuni de a face plăți și/sau decontarea.

Codul personal de identificare aferent unui cârd, prescurtat, conform practicii
internaționale, prin termenul PIN, este un cod personal atribuit biunivoc de către
emitent unui deținător de cârd, pe care utilizatorul poate fi pus în situația de a-1
reproduce în vederea verificării identității deținătorului Ia o plata cu card deservită
de un automat programabil sau de un alt mijloc apt să preia și să recunoască
conținutul respectivului PIN. Acolo unde plata cu card se poate face prin transfer electronic de date, PIN poate fi considerat ca echivalentul electronic al semnăturii
deținătorului cardului.

Plata este actul prin care, pe baza unui set de proceduri între părți, are loc
satisfacerea sau descărcarea de o obligație prin furnizarea de către debitor a unui
drept necondiționat pe care îl are asupra unui terț și care sa fie acceptabil pentru
creditor.

Proprietar de marcă, denumit, conform practicii internaționale, credit card
company, este o persoană juridică, care este proprietarul mărcii sub care este emis
un credit card și care, conform obligațiilor reciproce în care este semnatara, poate
furniza și servicii de marketing, prelucrare de informație, precum și alte servicii
persoanelor cărora le acordă permisiunea de a folosi marca respectivă. Tipurile de proceduri în cadrul unei plăți, inclusiv a unei plăți cu card sunt: transferul și decontarea, intermediară și finală a fondurilor.

Procesor este orice persoana juridică care, în baza unor obligații reciproce la care
emitentul este parte semnatară, poate acționa în plăți cu carduri ca intermediar
între deținător, comerciant, emitent, alt procesor și/sau alta persoană juridică.

Răspunsul este rezultatul autorizării și poate conține unul dintre următoarele tipuri
de mesaj referitor la card:

acceptare pentru toata suma plății;

solicitarea de instrucțiuni suplimentare la o adresa într-un interval de timp și prin
proceduri cunoscute de plăți din obligațiile reciproce;

neacceptare ca mijloc pentru plată;

d) neacceptare ca mijloc pentru plată, cu solicitarea comerciantului de a confisca
respectivul card.

26. Riscurile de neplată sunt acei parametri negativi sau perturbatori pe considerarea,
evaluarea și împărțirea cărora sunt fundamentate actele și faptele părților în plăți,
inclusiv cele cu card și care vor fi, fără vreo limitare la aceasta, considerate, în
cazul plăților descrise în aceeași moneda, sub următoarele forme:

a) riscul principal este posibilitatea ca o parte să piardă întreaga sumă implicată într-o
tranzacție, inclusiv din cauza existenței unui interval de timp între introducerea
tranzacției inițiale în sistemul de plăți și decontarea finală;

b) riscul de lichiditate este posibilitatea ca un participant la decontare să nu poată deconta
soldul debitor la termenul stabilit din cauza faptului ca nu are suficiente active lichide,
fără ca acest fapt să implice că nu este solvabil la o dată neprecizată în viitor;

c) riscul de creditare este posibilitatea ca o parte să nu poată deconta integral o obligație
nici la termenul stabilit, nici la un alt termen ulterior;

d) riscul de plată este posibilitatea ca, într-o tranzacție în curs de desfășurare, datorită
neîndeplinirii la termenul stabilit de către o parte a obligațiilor sale privind decontarea, o
altă parte solvabilă, având neasigurată la risc (deschisă) poziția pe piață, să fie
împiedicată să obțină la timp câștigul scontat; aceasta poziție deschisă (expunere la risc)
reprezintă costul de înlocuire a tranzacției inițiale în prețurile curente ale pieței;

e) riscul sistemic este posibilitatea ca neîndeplinirea obligațiilor asumate de un participant la decontare într-un sistem interbancar de transfer de fonduri sa fie cauză a neîndeplinirii și de către alți participanți la decontare a obligațiilor lor la termenele stabilite.

Sistem de plăți este un ansamblu de acte și fapte realizate de un grup de persoane
și instituții care a adoptat și respectă instrumente și proceduri pentru a face banii
să circule în spațiu și timp în vederea plăților, conform prevederilor legii,
obligațiilor reciproce sau reglementarilor aplicabile, după caz.

Sistem interbancar de transfer de fonduri este acel sistem de plăți care, pe baza
unui contract sau a unei legi ori prin efectul acesteia, face fondurile să circule în
spațiu și timp, între cel puțin trei participanți la decontare, semnatari ai unor
obligații reciproce de a respecta reguli comune și proceduri standardizate pentru a
transmite și a deconta obligațiile bănești care intervin între ei, fie în numele și pe
contul lor, fie la cererea clienților lor care le ordona sau îi mandatează sa facă o
plată. Sistemul interbancar de transfer de fonduri asigură finalitatea decontării
prin stingerea datoriilor sau creanțelor, una câte una, în mod individual, tehnica
denumită, conform practicii internaționale, decontare pe brut și/sau prin stingerea
de către un agent de decontare numai a diferenței dintre datoriile și creanțele
tuturor participanților la decontare sau a tuturor combinațiilor de câte doi astfel de
participanți, tehnica denumită conform practicii internaționale, decontare pe net.

Transferul de fonduri este actul de a transmite sau a crea drepturi asupra
fondurilor. Transferul interbancar de fonduri este inițiat de o bancă și se încheie
prin decontarea finală a sumei, în momentul și în forma hotărâte în cadrul unui
sistem interbancar de transfer de fonduri pentru înregistrarea în conturile
agentului de decontare.

Utilizator este orice persoană fizică acceptată de comerciant, inclusiv prin
intermediul unui automat programabil ca având acces la drepturile conferite de
card deținătorului.

A doua parte a regulamentului descrie cardul ca purtător de informație și analizează elementele cardului:

Cardul reprezintă și funcționează ca semnul distinctiv, larg recunoscut, în primul rând
de către comercianți, ca deținătorul are dreptul de acces la o procedura de autorizare și
plată cu cârd. Conform obligațiilor reciproce, emitentul va asigura trăsături de securitate
care sa protejeze corpul material al cardului ca suport de informație. Totodată, emitentul
va asigura trăsături de personalizare încorporate pe suprafața cardului, și, după caz, în alte
componente inserate în corpul material al acestuia, inclusiv banda magnetică și circuitul
sau circuitele integrate. Emitentul se va asigura și va răspunde pentru orice alte eventuale
trăsături de siguranța și personalizare ale cardului, accesibile sau nu simțului sau
cunoașterii comune care să nu permită falsificarea sau alterarea informației revelatoare
pentru plata prin card, ori utilizarea frauduloasă sau improprie a acestuia la plată, precum
și restrângerea efectelor pierderii, furtului, deteriorării, distrugerii, precum și pentru
evitarea producerii oricăror efecte materiale dăunătoare părților sau încrederii în plata cu
card.

Emitentul are responsabilitatea pentru încadrarea confecției materiale a cardului și a
informației minime pe care trebuie sa o conțină și sa fie capabil sa asigure următoarele
caracteristici comune:

2.1. fabricarea din material plastic cu aceleași dimensiuni, indiferent de emitent, în stricta conformitate cu ISO 7810 și ISO 7813 (6 centimetrii lățime / 8 centimetrii
lungime);

2.2. să prezinte pe partea din fața (recto) următoarele:

a) elemente destinate folosirii imprinterului pentru luarea unei amprente clare și distincte
cel puțin pentru evidentele deținătorului, care vor include:

numărul cardului, putând avea maximum de caractere prevăzut în obligațiile
reciproce;

numele, prenumele și orice alte elemente care să permită evitarea confuziilor
referitoare la identitatea deținătorului, într-o redactare cu caractere latine și fonturi
conforme obligațiilor reciproce;

data cronologică a expirării valabilității cardului (LL/AA), conform calendarului
gregorian, cu precizarea în obligațiile reciproce a timpului convențional în care
este stabilită ora expirării în evidențele emitentului;

b) elemente destinate informării prin recunoaștere vizuală, cel puțin la comerciant:

– denumirea și sigla emitentului aplicate conform reglementărilor în vigoare, astfel
încât să nu inducă în eroare comerciantul și să nu furnizeze informație falsă
despre emitent;

o hologramă vizibilă la lumina naturală.

Toate aceste înscrisuri se vor face prin gravare laser (recomandat), sau embosare; Să prezinte pe partea din spate (verso) următoarele:

o bandă magnetică înregistrabilă pe cel puțin trei piste care respectă prevederile din
ISO 7811/2, ISO 7814/4, ISO 7811/5 și ISO 7813;

un panel de semnătură cu fundal de culoare deschisă, rezistent la uzură și având
elemente de siguranță în desen care să îngrădească posibilitatea ștergerii sau modificării
semnăturii.

Partea a treia, capitolul trei urmărește drepturile și obligațiile de baza ale băncilor în operațiuni cu cardul

Obligații comune:

Având în vedere posibilitatea utilizării cardului ca mijloc pentru plată, toți
emitenții se vor conforma reglementarilor Băncii Naționale a României privind
autorizarea sistemelor de plăți.

Emitenții, procesorii și comercianții sunt obligați ca, în vederea autorizării, să facă
dovada la momentul emiterii cardului ca dețin sau au acces, pe toată durata
plăților cu respectivul cârd, la sisteme de transfer și decontare compatibile cu
cardul propus spre autorizare și performante în raport cu serviciile pe care
intenționează sa le ofere, așa cum este prevăzut în obligațiile reciproce.

Emitenții, procesorii și comercianții sunt obligați ca, în vederea autorizării, să
facă, sub semnătura emitentului, o evaluare scrisă a riscurilor în transferul,
decontarea și administrarea informației din plățile cu cardul propus.

Pentru desfășurarea plăților cu card, precum și pentru evaluarea eforturilor
părților de a promova concurența loială și a salvgarda interesul public, toți
participanții la plățile cu cardau obligația să încheie și să semneze obligații
reciproce.

Obligațiile emitentului:

Cardul este, pe tot parcursul existenței sale, proprietatea emitentului, care va tua
toate măsurile pentru a cuprinde în obligațiile reciproce clauze care să prevină, să
acopere și să împartă riscurile în cursul întregii activități cu cârduri.

Emitentul va elibera, va preschimba și va reînnoi un card la inițiativa persoanei
care solicită și motivează în scris aceasta, după verificarea fezabilității și
oportunității, în cazul satisfacerii cererii. În acest scop, pentru evaluarea, limitarea
și împărțirea riscurilor, emitentul poate cere persoanei care solicită un card toate
datele și orice document, în formă veridică și actualizată, inclusiv pentru scopurile
verificării identității potențialului deținător, a determinării profilului său în calitate
de consumator, precum și a bonității sale.

Emitentul răspunde pentru crearea și organizarea de evidențe referitoare la plata
cu cardul emis, inclusiv pentru proceduri de notificare a îndeplinirii, rezilierii sau
modificării obligațiilor asumate prin obligații reciproce, acordând un interval de
timp rezonabil între notificare și intrarea în vigoare a acestora.

Emitentul va comunica părții sau părților semnatare, după caz, în primul rând
deținătorului și comerciantului pentru o bună fundamentare a deciziilor acestora și
protecția sistemului plății cu card, cel puțin următoarele elemente:

drepturile materializabile la utilizarea cardului, inclusiv cele aferente plății prin card,
restricțiile și limitările ce pot grava în timp și spațiu asupra respectivelor drepturi,
inclusiv o modalitate de declarare a pierderii, furtului, deteriorării sau altor evenimente
din cauza cărora consideră ca pot fi lezate drepturi la plata cu card;

îndatoririle și responsabilitățile părților prin efectul proprietății emitentului asupra
cardului, inclusiv îndatoririle și responsabilitățile deținătorului în păstrarea în siguranță a
cardului, păstrarea confidențialității asupra PIN și notificarea evenimentelor ce pot afecta
plata cu card;

prețul cardului;

taxele specifice, dacă exista, pe care deținătorul trebuie să le plătească emitentului
pentru serviciile oferite de acesta. Exemple de astfel de taxe sunt: taxa pentru avansuri în
numerar, taxa de folosire a ATM, rata dobânzii aplicate conturilor pentru credit carduri;

pentru credit carduri, informații referitoare la orice taxe auxiliare aplicabile contului
aferent cardului, de exemplu: taxe pentru extrase suplimentare, taxe pentru plăți
întârziate;

râspunderea deținătorului, incluzând costurile, în cazul în care cardul este pierdut sau
furat;

suma limită per operațiune admisă;

h) momentul înscrierii tranzacției în contul aferent cardului;

i) tipurile de tranzacții posibil a fi efectuate cu cardul (cumpărări de bunuri și servicii,

retragere de numerar din ATM, avansuri în numerar) și locurile unde aceste tranzacții pot

fi efectuate;

j) comisionul total aplicat (dacă este cazul);

k) dobânda aplicată (dacă este cazul).

Emitentul va lua neîntârziat toate măsurile necesare pentru a evalua, a preveni și,
după caz, a limita riscurile ce se pot produce prin utilizarea în continuare a unui
card despre care a luat cunoștință că este sau este declarat ca pierdut, furat,
deteriorat, distrus sau implicat în orice alt eveniment care ar pune, total sau
parțial, vreuna dintre părțile unei plăți cu card în imposibilitatea de a-și exercita
drepturi sau, după caz, îndatoriri pentru evitarea riscurilor de neplată.

Emitentul va prelua răspunderea pentru pierderile suferite la plățile cu card:

Pentru toate tranzacțiile neautorizate de deținător, dacă:

survin după ce emitentul a fost anunțat de pierderea, furtul sau alta cauză generatoare
de riscuri de neplată;

au loc prin fapta altei persoane care ajunge să cunoască sau ar putea cunoaște PIN al
deținătorului;

Pentru toate pagubele produse de erorile în tranzacții apărute din cauza
defectelor sau la alte sisteme tehnice, în afara de cazul în care defectul era
evident pentru utilizator sau semnalat acestuia într-o formă scrisă, inclusiv
prin conținutul unui mesaj pe ecran. Răspunderea emitentului se va limita la
sumele debitate eronat din contul deținătorului, plus dobânda aferenta acestor
sume, dacă obligațiile reciproce nu completează sau nu modifică aceste
prevederi.

Emitentul are obligația de a pune la dispoziția deținătorului evidențe aferente
plăților cu cardul acestuia, inclusiv extrase de cont.

Emitentul va sigura confidențialitatea datelor privind deținătorul cardului și a
plăților cu cardul pentru care a primit cerere de autorizare.

Daca emitentul nu este proprietar de marca îi revine obligația să evalueze, să
prevină și să aibă în funcțiune, în baza obligațiilor reciproce, o modalitate de
împărțire a riscurilor de neplată ce se pot produce prin influența drepturilor și
obligațiilor din obligațiile reciproce cu proprietarul de marcă asupra propriilor
decontări sau asupra obligațiilor reciproce pe baza cărora emitentul acționează ca
participant, agent sau instituție de decontare.

Emitentul are obligația de a instrui cel puțin pe deținător și pe comerciant să
respecte procedurile și intervalele de timp în alcătuirea și transmiterea de evidențe
și orice alte informații care pot contribui la realizarea finalității decontării.

Emitentul are obligația de a instrui pe comerciant referitor la comportamentul
optim în caz de frauda la o tentativa de plată cu card, precum și asupra
procedurilor și intervalelor de timp pentru reținerea respectivului card și, după
caz, colaborarea cu autoritățile statului în limitarea efectelor riscurilor de neplată.

– Alte drepturi și obligații

Emitentul are obligația de a contribui la impunerea obligațiilor asumate prin obligații reciproce, luând totodată măsuri pentru protejarea interesului public, asigurarea unei concurențe loiale, apărarea bunei reputații a clienților și a mărcilor, în scopul instaurării și obținerii unui climat de afaceri favorabil comerțului efectuat de bănci cu servicii de plăți cu carduri. Pentru acest scop, cu autorizarea Băncii Naționale a României, emitenții se pot asocia în organizații profesionale nonprofit pentru studiul pieței, urmărirea performanței prestatorilor și persuasiune morală pentru respectarea unor coduri de conduită în comerțul efectuat de bănci cu servicii de plăți cu carduri.

Următorul capitol evidențiază principiile de procedură. Emitentul își va organiza activitatea și evidențele astfel încât sa poată gestiona distinct cel puțin două faze ale plății cu card:

o faza nonbancara, care cuprinde emiterea cardului, inițierea și schimbul de
informații pentru autorizarea cererii comerciantului de a-l accepta ca mijloc
pentru plată, precum și circuitul și evidența informației convenite în obligațiile
reciproce pentru finalitatea decontării plăților cu cârd;

o faza bancara care cuprinde, după încheierea primei faze, operarea de înscrieri în
evidențe, inclusiv în conturi deschise la bănci, agenți, participanți sau instituții de
decontare, în măsura în care acestea sunt bănci pentru finalitatea decontării
plăților cu card.

Pentru emiterea cârdului, emitenții vor respecta următoarele principii și proceduri, conform Regulamentului 6 din 14 noiembrie 1995 privind principiile și organizarea plăților cu card de către societățile bancare emis de către Banca Națională a României. 1. dobândirea calității de emitent de card se face după dobândirea autorizării cardului ca instrument de plata de Banca Națională a României. În scopul obținerii autorizației, în conformitate cu prevederile Regulamentului Băncii Naționale a României numărul 1/1995, emitentul va prezenta Băncii Naționale a României – Direcția generala plăți și urmărirea riscurilor bancare următoarea documentație:

cererea de autorizare însoțită de cinci specimene ale cardului;

toate normele interne legate de carduri, aprobate de consiliul de administrație al
emitentului;

în cazul în care emitentul nu este proprietar de marcă, se vor prezenta toate
certificările primite de la proprietar cu privire la designul și condițiile tehnice de
executare a cardului, a softului utilizat, precum și a aparaturii montate la
comerciant;

în cazul în care cardul este cu circulație internaționala și emitentul nu este
proprietar de marca, se vor prezenta și certificările proprietarului de marca cu
privire la integrarea în sistemul de autorizare și decontare a acestuia;un business plan (plan de afaceri), care va cuprinde următoarele elemente:informații privitoare la emitent:active/cifra de afaceri; poziția băncii în zona de utilizare a cardului;segmentul de piață deținut de bancă;numărul și tipul conturilor, sucursalelor și filialelor;alte instrumente de plată emise și autorizate de Banca Națională a României -Direcția generală plăți și urmărirea riscurilor bancare până la momentul prezentării cererii de autorizare;descrierea sistemului informatic al băncii;

informații despre card:

ce tipuri de cardse intenționează a fi emise;

aria de utilizare a cardului;

informații despre aria de utilizare a cardului:

populație;

numărul de clienți potențiali;

obiective:

numărul de carduri care vor fi emise;

modul de efectuare a analizei de solvabilitate în cazul credit cardurilor;

estimarea numărului de tranzacții anuale;

data la care se intenționează începerea emiterii cardului respectiv;

canalele de distribuție (la ghișeu, sucursale, prin posta etc);

tipul de hardware și software ce urmează a fi folosit;

strategia de promovare a produsului, modul de organizare a campaniei publicitare;

In urma studierii documentației prezentate, Banca Națională a României – Direcția generală plați și urmărirea riscurilor bancare va emite, în decurs de 30 de zile de la data primirii documentației, o autorizație provizorie, valabilă 90 de zile, perioadă în care emitentul se va afla sub monitorizarea unei echipe specializate din cadrul Băncii Naționale a României – Direcția generală plăți și urmărirea riscurilor bancare sau din cadrul sucursalelor Băncii Naționale a României, în cazul în care zona de activitate a cardului acoperă și alte orașe din țară.

Obiectivele urmărite în perioada de monitorizare sunt:

derularea zilnică a operațiunilor;

extragerea și analizarea săptămânală a statisticilor rezultate din utilizarea
cardurilor, în scopul prevenirii unor potențiale probleme;

analiza desfășurării activității serviciului de gestiune a riscului (daca există) sau a
celui responsabil de această activitate;

analiza modului de decontare a operațiunilor;

elaborarea de rapoarte săptămânale de monitorizare.

In situația în care rezultatele obținute în perioada de monitorizare sunt satisfăcătoare, Banca Națională a României – Direcția generală plăți și urmărirea riscurilor bancare – va emite autorizația pentru tipul de card solicitat a fi pus în circulație.

emiterea cardului se face la cererea persoanei care dorește să dobândească
calitatea de deținător și care va depune, în prealabil, o cerere scrisă de emitere a
cardului, în forma și în condițiile hotărâte de emitent;

acordarea calității de deținător este un drept discreționar al emitentului și nu un
drept al clientului unei bănci, emitentul asumându-și obligația să verifice, până la
eliminarea oricărui motiv de dubiu, datele cerute persoanei care dorește să devină
deținător și pe care aceasta le-a furnizat; în acest scop, emitentul are obligația să
verifice cel puțin identitatea, autenticitatea documentelor prezentate și a
veridicității și actualității informației pe care acestea o conțin, precum și a oricăror
date și elemente de performanța economico-financiara și de conformitate
administrativă pe care emitentul le-ar putea considera necesare pentru evaluarea
activității și faptelor clientului, care ar putea genera riscuri în plata cu card;

la emiterea cardului, sub marca unui proprietar de marcă, emitentul executa
mandatul acestuia în termenele și în condițiile obligațiilor reciproce;

pe baza cererilor aprobate, emitentul va încheia și va semna un acord reciproc cu
deținătorul, având prevederi exprese privind drepturile și obligațiile părților Ia
plata cu card;

după încheierea acordului reciproc, reprezentantul autorizat al emitentului va
elibera deținătorului un card personalizat, confecționat prin procedee tehnologice
specifice, astfel încât să asigure încadrarea în standardele internaționale ISO 7810
si ISO 7813 și să cuprindă în card cel puțin numele și prenumele deținătorului, o
codificare care să reflecte unicitatea în circulație a respectivului card, data

expirării valabilității, precum și alte elemente de siguranță, identificare și funcționalitate, așa cum prevăd prezentul regulament, obligațiile reciproce și standardele internaționale în vigoare pentru confecționarea și plata cu card;

emitentul va încheia și va semna obligații reciproce cu comercianții în scopul
promovării cardului sau pentru a fi acceptat ca mijloc pentru plată, fară ca
obligațiile reciproce să aducă atingere dreptului comerciantului de a-și asuma
riscuri, a refuzat discreționar sau a se informa, după caz, în termenii și condițiile
prevăzute pentru autorizare, asupra opiniei emitentului în legătura cu bonitatea
deținătorului cardului acceptabil ca mijloc pentru plată la momentul tranzacției la
comerciant, precum și asupra oricărui element care, în opinia comerciantului,
poate sprijini finalitatea decontării;

comercianții vor afișa la loc vizibil mărcile cardurilor care le pot fi prezentate
pentru a fi acceptate ca mijloace pentru plată, dacă obligațiile reciproce nu
completează sau nu modifică această prevedere;

daca obligațiile reciproce cu emitentul nu prevăd altfel, ori de câte ori un
comerciant a acceptat cardul ca mijloc pentru plată, el va realiza o evidența și cel
puțin o copie sub forma chitanței, facturii sau a oricărei alte forme scrise, pe baza
căreia utilizatorul, prin contrasemnare pe loc, să poată recunoaște ulterior
transferarea de către comerciant a proprietății asupra bunurilor și/sau consumul de
servicii. Comerciantul are, totodată, obligația ca, la prima cerere și fără amânare,
să pună definitiv (fără returnare) la dispoziția utilizatorului o copie de pe o astfel
de evidența;

deținătorul are inițiativa și răspunde pentru stornarea eventualelor diferențe
constatate și este în drept să ceară de la comerciant un act de stornare sau altă
formă de regularizare a diferenței.

O completare a articolului 8, cu privire la emiterea de cârduri, articol prezentat anterior, este realizata prin intermediul Circularei 19 din 8 august 1996 pentru completarea Regulamentului Băncii Naționale a României numărul 6/1995, emisă de Banca Națională a României și publicată în Monitorul Oficial numărul 187 din 13 august 1996. Aceasta prevede, având în vedere necesitatea asigurării compatibilității și interoperabilității sistemelor de plăți prin carduri, ca în situația în care emitentul solicită autorizare pentru un Smart Card, cererea va fi însoțită de o scrisoare de certificare din partea VISA International sau EUROPAY International din care sa rezulte ca producătorul cardurilor respectă la fabricarea cardurilor specificațiile EMV (EUROPA Y-MASTERCARD-VISA) ultima ediție valabilă la data cererii.

De asemenea, alt domeniu care se reglementează este participarea cardurilor la plăți, emitentul are obligația de a urmări permanent ca participarea cardurilor pe care le emite la plăți să respecte prevederile legii și ale reglementărilor Băncii Naționale a României în domeniul plăților cu și fără numerar.

Totodată, emitentul va face dovada ca obține, prelucrează și păstrează informația obținută din datele culese și transferate în cursul plăților cu card în interesul legalității, calității, operativității și acurateței în obținerea finalității decontării, precum și ca o astfel de informație nu este schimbată, transmisă sau vândută în alte scopuri și în afara unor obligații reciproce unde emitentul este parte semnatară.

Regulamentul specifică fraudele și activitățile cu potențial de risc. Prin organizarea informării sale, emitentul răspunde de identificarea, evaluarea și limitarea producerii efectelor fraudelor și a activităților cu potențial de risc.

Emitentul va identifica activitatea suspectă cu carduri la comerciant prin compararea tranzacțiilor decontate cu datele care reflectă autorizările cerute și acordate comerciantului și cu nivelurile de risc adoptate de emitent, notificând comerciantului și altor persoane interesate informația și orice document care le-ar putea fundamenta decizii de prevenire a riscurilor de neplată, de limitare sau de împărțire a efectelor acestuia, după caz.

Emitentul va clasifica comercianții în funcție de parametrii pe care îi consideră ca definitorii pentru activitatea suspectă, astfel încât, după caz, să poată:

impune limitări la cererile de autorizare ale comerciantului;

– instalează un automat programabil sub controlul emitentului la punctul de vânzare al
comerciantului.

Emitentul are obligația să definească activitatea frauduloasă a deținătorului și să se informeze în legătura cu aceasta din orice sursă pentru evitarea riscurilor de neplată.

În evaluarea emitentului, activitatea frauduloasă va presupune, fără a se limita, existența următoarelor elemente:

obținerea unui card de către un deținător care se dovedește ulterior că nu era
îndreptățit să îl obțină sau să mai beneficieze de drepturile pe care i le conferă;

obținerea unui card de către deținător se dovedește că a fost făcută pe baza
furnizării de către acesta emitentului a unor date false privind bonitatea sa.

Emitentul va identifica activitatea neobișnuită la comerciant și deținător care, prin desfășurarea și consecințele ei, depășește alte limitele prezentate anterior fie din punctul de vedere al acumulării, fie din punctul de vedere al apariției unui exces de tranzacții pe credit ale comerciantului, fie din punctul de vedere al apariției unui ritm accelerat de creștere a depozitelor bancare ale deținătorilor de cârduri, fie din orice alte motive pe care consideră oportun să le urmărească pentru evitarea riscurilor de neplată, notificând comerciantului, deținătorului, precum și altor persoane și autorități relevante informația și orice document care le-ar putea fundamenta decizii pentru prevenirea, limitarea sau împărțirea, după caz, a riscurilor de neplată.

Se organizează pe niveluri cantitative și de administrare riscurile de neplată. Emitentul are obligația ca, la autorizarea de către Banca Națională a României a cardului pe care solicita să-1 emită, sa facă dovada ca dispune de capacitate suficientă, chiar dacă va emite cardul sub marca altui proprietar, să poată colecta, prelucra, gestiona și arhiva informație revelatoare, de care ia cunoștința în cursul unei plăți propuse prin card, care să îi permită identificarea, evaluarea, limitarea și împărțirea Ia timp a riscurilor care ar putea împiedica finalitatea decontării.

Emitentul va face dovada ca are și poate opera, la autorizarea plății cu card, proceduri de stabilire și de administrare a riscurilor de neplată prin etalonarea nivelurilor acestora și încadrarea corespunzătoare a comercianților și a deținătorilor, în vederea fundamentării unui comportament adecvat la structurile interne ale emitentului care au competența de refuz la plată, impunere de restricționări și interdicții, astfel încât să evite discriminări nejustificate ale clientelei, dar și producerea riscurilor de neplată. Încadrarea comercianților și a deținătorilor de către emitent într-un nivel de risc durează încă cel puțin 90 de zile din momentul în care emitentul a constatat ca la punctele unde s-au solicitat autorizări de plăți cu card s-au modificat condițiile și/sau cauzele care au încadrat comerciantul sau, după caz, deținătorii în nivelul de risc respectiv.

Emitentul va dispune de structuri aparte pentru analiza și autorizarea tranzacțiilor cu carduri care vor putea fundamenta și emite refuzuri la plata generate de fraude ca urmare a activității suspecte sau frauduloase. Refuzul la plată va fi adus la cunoștința, în timp util, cel puțin comerciantului, în modalitatea hotărâta prin obligațiile lor reciproce.

Emitentul își va organiza procesul de autorizare astfel încât activitățile frauduloase care apar în decursul unei perioade de 90 de zile Ia un comerciant, desemnat ca având un nivel de risc ridicat, sa poată fi refuzate la plată din inițiativa unui terț, care sa angajeze răspunderea emitentului față de comerciant.

Legiferează organizarea circuitului documentelor, evidențelor și notificărilor. Emitentul își va organiza activitatea astfel încât să poată urmări anomaliile activității comerciantului și procesorului în organizarea circuitului documentelor, evidențelor și notificărilor, pentru a stopa cererile excesive de chitanțe/recipise care sunt mai mari, într-o perioada data, decât o medie stabilita de emitent utilizând informații de la comerciant și deținător, eventual preluate de cererile de reconstituire a chitanțelor/recipiselor pe care aceștia le declară ca pierdute, furate sau distruse.

Capitolul cinci prevede sancțiunile ce se vor aplica în cazul nerespectării acestui regulament.

Încălcarea prevederilor prezentului regulament se constată de către Direcția generală plăți și urmărirea riscurilor bancare, desemnata în termenii și în condițiile Regulamentului Băncii Naționale a României numărul 1/1995.

Banca Națională a României – Direcția generală plăți și urmărirea riscurilor bancare poate fi sesizata în scris de către orice parte semnatară de obligații reciproce referitoare la plăți cu card.

Banca Națională a României – Direcția generală plăți și urmărirea riscurilor bancare, pe baza constatărilor sale, dacă nu se întrunesc elementele unei infracțiuni, sesizează structurile Băncii Naționale a României cu atribuții în autorizare, supraveghere prudențiala și control la emitent, precum și pe cele care îndeplinesc în Banca Națională a României funcții de consultare și reprezentare juridică, în vederea fundamentării și aplicării următoarelor sancțiuni:

retragerea autorizației acordate de Direcția generală plăți și urmărirea
riscurilor bancare de a emite carduri;

dispunerea întreruperii operative a fluxului decontărilor băncii aflate în
culpa, în cadrul sistemului interbancar de transfer de fonduri, cu preluarea
răspunderilor materiale pentru blocarea sau întârzierea plăților de către
banca în culpa;

suspendarea activității de plăți cu card din obiectul de activitate al băncii,
autorizat de Banca Națională a României.

Ultima parte a regulamentului prezintă dispozițiile finale. Se are în vedere delegare de competențe. Conform acesteia obligațiile reciproce pot prevedea delegarea de competente către procesor cu respectarea legii, a reglementarilor Băncii Naționale a României și a altor dispoziții legale aplicabile.

Soluționarea neînțelegerilor dintre părți este alt aspect avut în vedere. Neînțelegerile dintre părți cu privire la plățile cu credit card se soluționează în conformitate cu reglementările legale în vigoare.

In procesul de aplicare a prevederilor Regulamentului Băncii Naționale a României numărul 1/1995, Direcția generală plăți și urmărirea riscurilor bancare va urmări corelarea prevederilor din obligațiile reciproce care îi vor fi aduse la cunoștință de către băncile semnatare cu dispozițiile acestui articol și ale altor reglementări aplicabile.

Un alt aspect demn de remarcat, este ca BNR are la ora actuală în lucru un nou regulament referitor la carduri, care va permite alinierea la legislația Uniunii Europene.

O altă reglementare legislativă referitoare la carduri a fost adoptata de Guvern în ședința din 24 ianuarie 2002, și anume o ordonanță privitoare la încasarea prin mijloace electronice a impozitelor și taxelor locale. Potrivit articolului 1 al ordonanței, „autoritățile administrației publice locale au obligația să asigure implementarea unui sistem electronic de încasare a impozitelor și taxelor locale în fiecare oraș și municipiu”.

Adoptarea normelor metodologice privind implementarea sistemului electronic de încasare a impozitelor și taxelor locale cade în sarcina a trei ministere: Ministerului Finanțelor Publice, Ministerul Administrației Publice și Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației.„Proiectul de aplicație pentru plata taxelor și impozitelor prin mijloace electronice (e-Tax) se bazează pe crearea unui portal” – se precizează în site-ul oficial al Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informațiilor (MCTI).

Prin intermediul acestuia, plătitorul se informează asupra debitelor curente pe care le are de plătit către administrația financiară, stabilește cuantumul unei plăți și efectuează plata prin mijloace electronice. „Plătitorului de taxe, se arată în sursa citată, i se eliberează o dovada de plată electronică sub forma unei scrisori de confirmare semnate electronic prin certificat numeric. Acest certificat cuprinde identificarea plătitorului de taxe – așa cum figurează el în bazele de date ale administrației financiare, identificarea beneficiarului plății, numerele de tranzacții pentru informarea asupra debitelor și pentru plățile efectuate și detaliile operațiunilor efectuate”.

Intenția guvernanților, de a sprijini promovarea folosirii cardului în cadrul administrației de stat, al întreprinderilor cu capital majoritar de stat, al ministerelor, prin plata salariilor angajaților exclusiv prin intermediul cardurilor , precum și obligarea comercianților cu o cifră de afaceri peste o anumită limită de a accepta plata prin card, este de așteptat să contribuie decisiv la dezvoltarea acestui instrument modern și în România. Totodată, înființarea unei centrale de urmărire a istoricului de credite pentru persoane fizice va ușura mult activitatea de eliberare de carduri de credit șt, probabil, va înlesni condițiile de acordare a acestora, contribuind semnificativ la dezvoltarea acestora.

Capitolul 4 : Perspectivele evoluției și consecințele utilizării cardurilor

Piața cardurilor în România este în plină dezvoltare , urmând ca sa se diminueze decalajul dintre ritmul rapid al aplicării tehnologiei prelucrării informației și ritmul mai lent de asimilare a terminologiei , a adaptării comportamentului și a corelării mentalității celor implicate în operațiunile cu carduri.

Preocupările privind dezvoltarea ulterioară a pieței cardurilor cere sa fie mereu cercetată piața pentru formarea și gestionarea unei baze de date care prin informațiile oferite de clienți să fie ușor de identificat cele legate de motivația cererii.

Serviciile oferite de cardul bancar trebuie sa răspundă nevoilor, care trebuie sa fie surprinse și anticipate, aspect ce nu este foarte greu de realizat de către banca și nu presupune efort financiar deosebit.

Strategia dezvoltării pieței de carduri trebuie sa considere ca punct de plecare lărgirea bazei de utilizare la comercianți , în condițiile în care în ultimii ani rețeaua de comercianți activi în România s-a plafonat numeric și exista riscul sa se restrângă .

Derularea plăților intr-o economie se realizează încă în mare măsura prin intermediul numerarului , dar cu toate acestea produsele bancare moderne de plata au cunoscut o evoluție marcanta , mai ales în ultimul secol. Numerarul este un instrument de plată ușor de folosit și reprezintă astfel o modalitate obișnuită de transfer a valorii, mai ales atunci când obiectul tranzacției îmbracă valori mici.

Pe plan internațional se manifestă tendința de reducere a plăților efectuate cu numerar , cu alte mijloace de plată cuprinse în denumirea generica de „produse bancare de plată fără numerar”.

În România, existența insuficientă a unor produse bancare moderne de plată , precum cărțile de plată au făcut ca numerarul sa reprezinte în continuare cel mai populat instrument de plata atât de persoane fizice cât și de persoane juridice.

Pentru ca sistemul de plăți sa devină operațional , este necesară existența unui cadru legal care sa asigure utilizarea eficienta a unor produse bancare precum cecurile și cărțile de plată. În România , multe tranzacții se realizează direct prin utilizarea numerarului , piața banilor efectivi, a numerarului , fiind principala formă de manifestare a pieței monetare. Deși băncile oferă și alte modalități de plată , plata direct în numerar este cea mai utilizată metodă de transfer a banilor , mai ales în cazul în care sunt implicate persoane fizice.

Neajunsul cardului în țara noastră în ziua de azi este dezvoltarea insuficientă a rețelei de acceptare a cardurilor.

Mărirea cu 10% a cotei deținute de plățile electronice dintr-o țara generează o creștere de 0,5% a cheltuielilor de consum, potrivit studiului "Cercul virtuos: plățile electronice și crestarea economica" realizat de Visa International și Global Insight Inc.

Analiștii Global Insight arată că un sistem electronic de plăți are un cost care se situează, în general, intre o treime și o jumătate din costurile unui sistem de plăți bazat pe hârtie. Ei apreciază ca rețelele de plăți electronice au potențialul de a asigura reducerea anuala a costurilor cu cel puțin 1% din PIB comparativ cu folosirea sistemelor bazate pe hârtie. Pentru economia SUA aceasta înseamnă economii de aproximativ 60 miliarde USD anual și de 10 miliarde USD pentru economia Marii Britanii.

Produsele destinate plăților electronice pot acționa ca niște porți către sistemul bancar pentru segmentele nebancarizate, care reprezintă pana la 70% din populația globului. Pentru persoanele fizice, includerea în sistemul bancar ajuta la îmbunătățirea administrării banilor și conduce la asigurarea puterii financiare. în ceea ce privește economiile, aceasta creează un potențial imens de creștere – prin atragerea numerarului în conturile bancare de unde se asigura fonduri la costuri scazute pentru împrumuturi și investiții.

Intr-o simulare privind economia SUA, transformarea unui procent de 10% din numerarul în circulație în depozite sau alte rezerve – care pot fi folosite pentru acordarea de credite – conduce la crestarea PIB cu peste 1% pe an. Deși măsurat numai pentru economia SUA, acest efect de multiplicare este relevant pentru orice altă piață.

Deși în viitor va creste gradul de utilizare al cardurilor, numerarul va păstra în 2010 o pondere relativ constanta în totalul plăților față de cea înregistrată în 1997. Chiar în SUA, plățile în numerar au crescut cu peste 1% în perioada 1996-2001, în condițiile în care toate celelalte regiuni (America Latina, Asia Pacific, Canada, și Uniunea Europeana) au înregistrat creșteri negative în același interval de timp. Cea mai mare scădere a plaților în numerar s-a înregistrat în Canada (aproximativ -5%).

Cea mai clară tendință este renunțarea treptată la plățile prin cecuri. Acestea vor fi înlocuite de carduri dar și de alte modalități de plată, care țin de creșterea gradului de bancarizare a populației globului.

Sursa: www.international.visa.com

Frauda prin carduri: Începuturile activității cu carduri în România au fost marcate, cum era și normal, de tentative de fraudare din partea infractorilor. Pe măsură ce cardul a început sa fie folosit în mod uzual ca instrument de plata, fraudele s-au înmulțit îngrijorător. în anul 2000, ele crescuseră semnificativ (la peste 500.000 dolari în trimestrul al doilea), în special la cardurile emise în străinătate care erau prezentate la acceptare comercianților în România. Activitatea infractorilor era usurata de faptul ca, la acel moment, piața românească nu avea constituite mecanisme eficiente care sa poată sa protejeze deținătorii de carduri, comercianții și băncile.

Masuri luate împotriva fraudelor Cele mai importante măsuri pentru limitarea flagelului fraudei prin carduri le-au constituit semnarea unui acord care a stabilit o serie de principii de operare privind acceptarea la plata pe teritoriul României a cardurilor emise sub sigla Visa și Europay și constituirea unei baza de date care cuprinde comercianții frauduloși sau suspecți și care este localizata la Romcard ( care se ocupa de întreținerea și permanenta ei actualizare). Astfel, atunci când o bancă intenționează sa semneze un contract cu un comerciant, este obligată să consulte baza de date existența la Romcard, pentru a se asigura ca nu este vorba de un comerciant fraudulos.

Masuri împotriva infractorilor: în ultima vreme, tot mai multe persoane fizice cad prada infractorilor care cooperează după așa numita „metoda libaneză”. Aceasta consta în plasarea, în fanta ATM-ului, unde se introduce cardul pentru a se extrage numerar, a unei folii subțiri, care are rolul de a împiedică citirea cărții de plată și astfel, de a-l bloca în interior. Pe ATM sunt plasate afișe care sfătuiesc utilizatorii sa sune, în caz de necesitate, la unul sau mai multe numere de mobil, unde chipurile s-ar afla, specialiștii băncii căreia îi aparține ATM-ul. De fapt aceste numere de telefon corespund unor cartele furate, iar la capătul firului se afla infractori a căror principală preocupare este aceea de a afla codul PIN al cardului blocat în ATM. După ce proprietarul cardului pleacă liniștit că a anunțat băncii situația și ca s-a blocat posibilitatea utilizării lui, infractorii îl extrag cu o pensetă, după care, cunoscând PIN-ul, il golesc de bani. Sunt 12 sfaturi pentru minimizarea riscurilor de fraudă:

Semnează cardul în locul indicat, imediat ce l-ai primit.

Memorează-ți PIN-il. Este de preferat sa nu îl notezi.

PIN-ul tău este secret. Nimeni fie reprezentant al băncii, al politiei sau comerciant nu iți poate cere sa i-l comunici.

La stabilirea PIN-ului nu iți folosi numele, numărul de telefon sau data de naștere. Sunt primele date la care se gândesc și infractorii.

Când folosești un bancomat, la introducerea PIN-ului, ai grija ca nimeni sa nu se uite peste umărul tău.

Nu folosi niciodată ATM-uri slab luminate.

Nu accepta ajutor din parte nimănui în cazul în care se întâmplă ceva cu cardul sau cu ATM-ul.

După efectuarea tranzacției efectuata la un automat bancar, nu uita sa iți iei și cardul și chitanța.

Tine o evidenta a tuturor tranzacțiilor efectuate pe card.

Verificați întotdeauna chitanțele, inclusiv suma totala și cantitatea de produse cumpărată, înainte de a le semna.

Verificați întotdeauna situația contului

Nu transmite niciodată numărul cardului tău prin telefon.

Iată evoluția fraudelor în anii 2002-2003 conform Visa International:

Sursa: www.international.visa.com

Din cele peste 2.700 de automate bancare operaționale în România, mai mult de o treime au deja prevăzut un sistem de supraveghere prin camera video. în general, aceste ATM-uri sunt cele montate în pereții laterali ai sucursalelor emitenților. În continuare, marea majoritate a automatelor bancare instalate de bănci rămâne nesupravegheată.

Cum se fură carduri… Cea mai simplă metodă este furtul propriu zis din buzunare, existând în ultimii ani rețele specializate de hoți în furtul de carduri. Avantajul constă în faptul că, de cele mai multe ori, odată cu cardul sunt extrase și actele de identitate, putând astfel să-și substituie identitatea cu cea a deținătorului real.

O alta metodă este furtul cardurilor în timpul trimiterii lor prin posta către adevărați proprietari. Neavând pe spate semnătura adevăratului titular, ele pot fi folosite mai mult timp decât cele furate din buzunare sau pierdute.

Fraude cu calculatorul: Răspândirea și perfecționarea computerelor au condus la apariția unui nou tip de fraudă. Cu ajutorul unor programe ce pot fi găsite pe internet, sunt generate numere de cărți de credit valide, insă nu și data expirării. în încercarea de a face rost de ea, infractorii pot încerca lansarea unei cereri de autorizare de la un POS pe care al utilizează după orele de program. Împotriva acestei metode, băncile au dezvoltat programe informatice care detectează cererile repetate de autorizare pentru același număr de card, la care datele nu sunt corecte și nu acorda autorizari ale plăților de pe astfel de carduri.

Dintre infracțiunile cu carduri, cea care creează cele mai mari pagube este falsificarea acestora. Folosindu-se de noua tehnologie, din ce în ce mai accesibila, falsificatorii au ajuns la performante deosebite. Cea mai utilizată metodă de falsificare este rescrierea benzii magnetice originale. Ea este copiată cu ajutorul unui dispozitiv numit skimmer, plasat, de obicei, în interiorul sau în continuarea unui POS, după care cu ajutorul unui laptop și al unui dispozitiv de rescris carduri, informațiile sunt transferate pe un card pierdut sau furat.

Astfel, folosirea cardurilor bancare implică pentru utilizator o serie de avantaje și dezavantaje.

Unul dintre dezavantajele folosirii cardurilor ar putea fi costul , uneori prea ridicat al utilizării serviciilor. Costurile de utilizare a cărților sunt determinate de:

Taxele anuale percepute deținătorilor;

Cheltuielile de dobânzi (variabile sau fixe) percepute la cumpărarea de bunuri și servicii pe credit și la împrumuturile acordate de banca emitenta ;

Perioada pentru care se plătesc dobânzi;

Metodele de calcul a dobânzilor;

Taxele percepute pentru întârzierea plăților, pentru depășirea plafonului maxim admis cheltuielilor.

Avantajele financiare de care beneficiază deținătorii cardurilor sunt dependente de factori:

Nivelul ratelor de susținere a cheltuielilor efectuate du carduri;

2. Mărimea ratelor ce trebuie achitate lunar în contul sumelor imprumutate;

3. Calitatea serviciilor oferite;

4. Stimulentele acordate de comercianți sau de banca cum sunt rabaturi ,recompense, bonificații;

5. Acceptare la nivel național și internațional.

Istoric vorbind, plățile au fost niște operațiuni care au fost tinute deoparte și reglementate specific. Fiecare țara din lume are o legislație bancara care reglementează modul în care sunt făcute plățile. Aplicațiile de plată trebuie sa fie în continuare tinute sub control, pentru a fi sigure.

Forma cardurilor, insă, ar putea suferi niște schimbări. în viitor nu va mai fi nevoie de plastic ca suport pentru un card,tot ce iți trebuie este un cip, pe care utilizatorul îl poate posta unde dorește. Nu am nici o problema sa plasez un accesoriu intr-un telefon, în așa fel încât sa-l poți folosi pentru a face plăți. Însă este foarte important ca acel cip – care permite efectuarea plății – sa fie total deținut și controlat de o banca. În tranzacțiile electronice nu trebuie sa se implice decât băncile sau organizațiile autorizate și licențiate sa deruleze astfel de operațiuni. Dacă se întrunesc aceste condiții legale și de securitate, putem pune cipuri în telefoane și oriunde vor există oportunități .