INTRODUCEREA………………………………………………… ………. 3 CAPITOLUL 1 CADRUL CONCEPTUAL PRIVIND DECONTARILE CU FURNIZORII…………………………………………………………. . 3 1.1DENINIREA… [605648]

1

CUPRINS

INTRODUCEREA………………………………………………… ………. 3

CAPITOLUL 1
CADRUL CONCEPTUAL PRIVIND DECONTARILE
CU FURNIZORII…………………………………………………………. . 3
1.1DENINIREA NOTIUNI DE CREANTE SI DATORII SI
CLASIFICAREA ACESTORA…………………………………………. .. 5
1.2.CONTINUTUL STRUCTURIILOR CONTABILE PRIVIND
DECONTARILE CU FURNIZORII…………………………………… …….7
1.3.EVALUAREA CREANTELOR SI DATORIILOR………………… …9

CAPITOLUL 2
STUDIUL CADRULUI ORGANIZATORICAL SISTEMULUI
INFORMATIONAL CONTABIL AL S.C.TEMAD CO S.R.L…………. 13
2.1.SCURT ISTORIC SI OBIECTIVU DEACTIVITATE AL
S.C.TEMD CO S.R.L……………………………………………………….. 13
2.2.STRUCTURA ORGANIZATIONALA SI FUNCTIONALA A
S.C. TEMAD CO S.R.L…………………………………………………….. 16
2.3.ORGANIZAREA SI CO NDUCEREA COMPARTIMENTULUI
FINANCIAR -CONTABIL…………………………………………………. 23
2.4.PREZENTAREA PRINCIPALILOR INDICATORI
ECONOMICO – FINANCIARI AI S.C.TEMAD CO S.R.L…………….. 26

2

CAPITOLUL III
REFLECTAREA IN CONTABILITATE A DECONTARILOR CU
FURNIZORII………………………………………………… ……………. 30
3.1.SISTEMUL PURTATORILOR PRIMARI DE INFORMATII
PRIVIND DECONTARILE CU FURNIZORII…………………………. 30
3.2. CONTABILITATEA DECONTARILOR CU FURNIZORII……… 37
3.2.1.CONTABILITATEA DATORIILOR FATA DE FURNIZORI…… 37
3.2.2.CONTABILITATEA EFECTELOR DE PLATA………………….. 40
3.2.3CONTABILITATEA CREANTELOR FATA DE FURNIZORI…. 42

CONCLUZI I SI RECOMANDARI……………………………………….. 45

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………….. 47

3

Contabilitatea decontă rilor cu furnizorii

Introducere

Contabilitatea este un mijloc social ce are drept finalizare reprezentarea unei realități
care este întreprinderea sau orice alta organizație. Un domeniu in care contabilitatea, prin
funcțiile ei de reflectare, calcul, analiză și control poate și trebuie s a ducă la optimizarea
deciziilor economice, la întărirea disciplinei și simțului de responsabilitate. In gestionarea
resurselor îl constituie contabilitatea și gestiunea datoriilor și creanțelor comerciale.
In contabilitatea financiară relațiile cu partenerii sunt evidențiate prin folosirea unei
clase de "conturi de terți".
,,Contabilitatea țertilor asigură evidența datoriilor creanțelor unității în relațiile
acesteia cu furnizorii, clienții, person alul, asigurările sociale, buget ul statului , entitatițile din
cadrul grupului, asociații/acționarii, debitorii și creditorii diverși"1. Evidențierea creanțelor și
a datoriilor se face la valoarea lor nominală (valoarea efectivă din momentul apariției lor).
Creanțele și datoriile in devize s e înregistrează in contabilitate atat în lei la cursul zilei, căt și
în devize.
Pentru a-și putea desfășura activitatea, orice unitate economică efectuează in mod
curent tranzacții de cumpărări si vânzări de bunuri si servicii. Derularea acestor operații
economice presupune existența a doi agenți economici: unul numit furnizor, pentru care
operația reprezintă o vânzare de bunuri sau servicii, iar celălalt numit client, pentru care
operația reprezintă o cumparare de bunuri sau servicii.
Furnizorii (vânzători i ) înregistrează in contabilitate valoarea creanțelor față de clienți
privind livrările de bunuri si serviciile executate precum si datoriile pentru avansurile primite
de la clienți .
Clienții (cumpărătorii ) înregistrează in contabilitate valoarea datoriilor față de
furnizori privind livrările de bunuri si serviciile executate precum si creanțele pentru
avansurile acordate furnizorilor.

4

In contabilitatea analitica, furnizorii si clienții se grupează astfel: interni si exte rni, iar
in cadrul lor pe termene de plata respectiv de incasare, precum și pe fiecare persoană fizică
sau juridică . Documentul aferent este Situația încasării achitării facturilor (cod 14 -6-7)
utilizat pentru evidența analitică a clienților , respectiv a furnizorilor; el se întocmește lunar
sau pe masura efectuării operațiilor , fie pentru toți clienții sau furnizorii, fie separat pe feluri
de clienți sau de furnizori. Servește ca jurnal auxiliar pentru ținerea contabilității analitice a
clienților sau furnizorilor la unitățile care aplica forma de inregistrare „pe jurnale” respectiv,
pentru prezentarea situației soldurilor contului 4111 „ Clienți ” sau a contului 401 „Furnizori”.
Acest document nu circulă , arhivân du-se la compartimentul financiar contabil.
Datoriile si creanțele aferente livrărilor de bunuri si prestărilor de servicii pentru care
nu s-au intocmit facturi pana la sfârșitul lunii, se înregistrează distinct in contabilitate. De
același regim beneficiază si creanțele incerte. Separarea creanțelor incerte de restul creanțelor
se poate realiza in următoarelor momente: fie la expirarea termenului contractual de încasare a
creanței comerciale, fie la apariția incertitudinii încasării creanței datorită incapacității de
plată sau stării de insolvabilitate a clientului.

5

Capitolul I – Cadrul conceptual privind decontă rile cu furnizorii

1.1 Definirea noțiunii de creanțe si datorii ș i clasificarea acestora

Creanțele reprezintă drepturi juridice ale întreprinderii de a primi la scadența stabilită
în contracte o sumă de bani sau alte valori de la peroane fizice sau juridice.
Ele constituie o parte a activelor și se înregistrează în cap.1, 2 a Bilanțului contabil.
Creanțele se evaluează la val oarea nominală. Creanțele în valută străină se înregistrează pe
cont în valută națională la cursul de schimb valutar stabilit la data apariției acestora.
În practica economică se întîlnesc diverse feluri de creanțe, care se clasifică după
următoar ele criterii:
1. conținutul economic
2. termenul de achitare
3. gradul de asociere.
După 1 criteriu creanțele se împart în:
 comerciale,
 privind avansurile acordate,
 ale bugetului (datoriile bugetului față de întreprindere),
 ale personalului (datoriile pers onalului față de întreprindere pentru împrumuturi,
avansuri, mărfuri),
 privind veniturile calculate (datoriile persoanelor fizice sau juridice pentru dividendele
calculate, arenda, locațiunea ș.a.).
După al doilea criteriu se deosebesc:
 creanțe pe termen lung (cu termen de stingere mai mare de 1 an),
 creanțe pe termen scurt (termen de stingere nu mai mare de 1 an).
După criteriu 3 se deosebesc:
 creanțe ale părților nelegate,
 creanțe ale părților legate (ale întreprinderilor asociate, al e întreprinderilor -fiice).

6

Componența, modul de formare și stingere a creanțelor sînt reglementate de
prevederile S.N.C. 5 „Prezentarea rapoartelor financiare”, S.N.C. 17 „Contabilitatea arendei
(leasingului)”, S.N.C. 18 „Venitul”.
Datoriile reprezintă surse străine de finanțare a activelor întreprinderii.
În contabilitate și în rapoartele financiare datoriile se clasifică după următoarele
criterii:
După conținutul economic:
 datorii financiare,
 datorii comerci ale,
 datorii calculate.
După termenul de achitare:
 datorii pe termen lung,
 datorii pe termen scurt.
După modul de achitare:
 datorii convertibile , achitarea cărora poate fi efectuată prin cedarea unei părți din
capitalul statutar (acțiuni sau cote de participație),
 datorii neconvertibile, achitarea cărora se efectuează prin alte mijloace și nu prevede
cedarea unei părți din capitalul statutar.
Datoriile întreprinderii pot fi exprimate în valută națională – la proveniența lor din
interiorul țării sau în valută străină – la proveniența lor de peste hotarele țării. Datoriile pot fi
reflectate în contracte, documente primare de achiziție a mărfurilor în valută străină, însă la
reflectarea datoriilor în conturile contabile și rapoartele financiare acestea trebuie să fie
exprimate numai în valută națională.
Datoriile exprimate în valută străină din momentul apariției pînă la momentul
achitării lor pot genera venituri – în cazul diferențelor favorabile de curs valutar, ori pierderi –
în urma diferențelor nefavorabile.
Conform planului de conturi contabile pentru evidența datoriilor pe termen scurt sînt
destinate conturile clasei 5 “Datorii pe termen scurt” și pentru evidența datoriilor pe termen
lung – conturile clasei 4 “Datorii pe termen lung”. Soldurile acestor conturi la sfîrșitul
perioadei de gestiune se reflectă în compartimentele 4 și 5 ale Bilanțului contabil cu ace iași
denumire.

7

1.2 Conț inutul struct urilor contabile privind decontă rile cu furnizorii

Evidenț a contabilă a datoriilor și creanțelor comerciale se realizează cu ajutorul conturilor
din:
 Grupa 40 -furnizori și conturi asimilate ;
 Grupa 41 -clienți și conturi asimilate.
Grupa 40 se împarte în conturi sintetice de gradul I care sunt operaționale și care au
următoarele trăsături comune :
– după conținutul economic, sunt conturi de datorii curente ;
– după funcția contabilă, sunt conturi de pasive, excepție face contul 409(furnizori -debitori);
– se creditează cu valoarea datoriilor angajate din cumpărări de bunuri, servicii sau lucrări pe
credit comercial/cambial ;
– se debitează cu valoarea datoriilor achitate din contul de la bancă, casa/avansuri de
trezorerie ;
– soldul final creditor evidențiază valoarea datoriilor comerciale existente la un moment dat.
Contabilitatea sintetica a datoriilor si creanțelor precum și a operațiilor asimilate
acestora se realizează cu ajutorul conturilor din clasa 4„Conturi de terți ” din care fac
parte urmatoarele grupe:
Grupa 40 „Furnizori si conturi asimilate”, care cuprinde conturile cu ajutorul cărora se
ține evidența datoriilor si creanțelor legate de procesul cump ărării de bunuri si servicii.
Grupa 41 „ Clienți si conturi asimilate”, cuprinde conturile de creanțe si datorii
provenite din vânzări de bunuri si servicii.
Grupa 42 „Personal si conturi asimilate”, cuprinde conturile de datorii dar si creanțe
legate de decontărilor cu salariații proprii ai unității .
Grupa 43 „Asigurari sociale, protecția socială și conturi asimilate”,
cuprinde conturile cu ajutorul cărora se ține evidența decontărilor cu instituțiile de asigurări
sociale si protecție sociala aferente propriilor salariații .
Grupa 44 „Bugetul statului, fonduri speciale si conturi asimilate”, care cuprinde
conturile de decontări cu bugetul statului sau alte organisme pentru impozite, taxe si alte
vărsăminte asimilate acestora.

8

Grupa 45 „Grup si asociați ”, cuprinde conturi cu ajutorul cărora se ține evidența
datoriilor și creanțelor din relațiile cu unitățile din cadrul grupului si cu asociații sau
acționarii .
Grupa 46 „Debitori si creditori diverși ”, cuprinde conturi privind creanțele , respectiv
datoriile unității provenind din operații diverse.
Grupa 47 „Conturi de regularizare si asimilate”, cuprinde conturile de delimitare in
timp a cheltuielilor si veniturilor de diferente din convers ie si operatii in curs de clarificare.
Grupa 48 „ Decontări in cadrul unității ”, cuprinde conturi cu ajutorul carora se ține
evidența decontărilor dintre unitate si subunități , precum și a subunităților din cadrul aceleiași
unități .
Grupa 49 „Provizioane pentru deprecierea creanțelor ”, cuprinde conturile pentru
evidența provizioanelor aferente creanțelor depreciate.
Grupa 41 se împarte în conturi sintetice de gradul I operaționale ce au următoarele trăsături
comune :
– după conținutul economic sunt conturi de creanțe curente ;
– după funcția contabilă, sunt conturi de activ, excepție face contul 419 (clienți -creditori);
– se debitează în momentul apariției creanțelor din vânzari de bunuri, servicii/lucrări pe credit
comercial/ca mbial ;
– se creditează în momentul încasarii creanțelor în contul de la bancă/numerar ;
– soldul final debitor evidențiază valoarea creanțelor comerciale existente la un moment dat.
Toate grupele de conturi menționate cuprind conturi sintetice de gradul I, unele
desfășurându -se pe conturi sintetice de gradul II, care sunt operaționale .
• Unitățile mici si mijlocii pot folosi numai conturi sintetice de gradul I si numai facultativ
conturi sintetice de gradul II.
• Unitățile mari utilizeaza conturi sintetice de gradul II, iar in situatii in care ele nu
există se folosesc conturi sintetice de gradul I.

9

1.3 Evaluarea creanțelor ș i datoriilor

Evaluarea creanțelor si a datoriilor se face in momentul apariției lor la valoarea
nominala, respectiv:
– la data apariției datoriilor, cu sumele in lei, datorate;
– la data apariției creanțelor , cu sumele in lei, incasat ori decontat.
Valoarea nominală a datori ilor si creanțelor este data de suma înscrisă in documentele
care consemnează apariția lor. Creanțele și datoriile in devize se înregistrează in contabilitate
in lei, la cursul de schimb in vigoare la data efectuarii operațiilor prin care ac estea s -au
constituit.Pe masura lichidarii lor, deci a plății datoriilor, respectiv a încasări creanțelor în
devize, diferențele de curs valutar intre data inregistrarii lor si data încasării , respectiv a plății
lor, se înregistrează ca venituri sau chelt uieli financiare, dupa caz.
Daca la sfârșitul exercițiului financiar datoriile si creanțele in valută nu sunt
lichidate, se face corecția lor (conversia) in funcție de cursul valutar existent la finele anului
fata de data apariției lor se înregistrează in conturile de diferențe de conversie de activ
(nefavorabile) sau de pasiv (favorabile), dupa caz si se reiau la deschiderea exercițiului
următor. Pentru diferența dintre conversiile nefavorabile si cele favorabilese constituie
provizioane pentru deprecierea creanțelor
Recunoașterea elementelor in situațiilor financiare se realizează prin referința la doua
crtiterii ce trebuie indeplinite in mod cumulativ:
-probabi litatea realizării unui beneficiu economic viitor(pentru active) respective a
unei ieșiri de resurse purtătoare de beneficii economice(pentru datorii);
-evaluarea să se poata realiza intr -un mod credibil
Criteriile de recunoaștere a datoriilor si creanțelor in bilanț sunt prezentate in IAS 39.
Acestea trebuie recunoscute doar atunci cand intreprinderea devine parte a unui contract si, ca
urmare, are dreptul legal de a primi numerar sau, respectiv, are obligația legala de a plăti.
Astfel, o creanță curentă este recunoscută in bilanț in momentul în care este probabilă
realizarea unui beneficiu economic viitor de catre intreprindere și atunci cand are o valoare
care poate fi evaluata in mod credibil.
O datorie curentă este recunoscută in bilanț atunci cand este probabil ca va rezulta o
ieșire de resurse, purtătoare de beneficii economice, din lichidarea unei obligații prezente si
cand valoarea la care se va realiza aceasta lichidare poate fi determinată in mod credibil.

10

Evaluarea trebuie înțeleasă ca un proces prin care se determina valorile la care
creanțele și datoriile curente vor fi recunoscute in situațiile financiare. Aceasta presupune
alegerea unei anumite baze de evaluare.
In situațiile financiare intocmite de catre intreprinder e sunt utilizate urmatoarele baze
de evaluare: costul istoric, costul curent, valoarea realizabilă , valoarea actualizată . Există
patru momente când are loc evaluarea elementelor de activ și datorii din bilanț, și anume:
1. Evaluarea la data intrării în entitate
La data intrării în entitate, bunurile se evaluează și se înregistrează în contabilitate la valoarea
de intrare, determinată astfel:
a) la cost de achiziție – pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
b) la cost de producție – pentru bunurile produse în entitate;
c) la valoarea de aport, stabilită în urma evaluării – pentru bunurile reprezentând aport
la capitalul social ;
d) la valoarea justă – pentru bunurile obținute cu titlu gratuit.
2. Evaluarea cu ocazia inventarierii
Evaluarea elementelor de activ și de pasiv cu ocazia inventarierii se face potrivit prevederilor
Normelor pr ivind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de activ și de pasiv.
3. Evaluarea la încheierea exercițiului financiar
La încheierea exercițiului financiar, elementele de natura activelor și datoriilor se
evaluează și se reflectă în situațiile financiare anuale la valoarea de intrare, pusă de acord cu
rezultatele inventarierii.
În acest scop, valoarea de intrare se compară cu valoarea stabilită pe baza inventarierii,
denumită valoare de inventar . Pentru elementele de activ, diferențele constatate în minus între
valoarea de inventar și valoarea contabilă netă a elementelor de activ se înregistrează în
contabilitate:
– pe seama unei amortizări suplimentare, în cazul activelor amortizabile pentru care
deprecierea este ireversibilă; sau
– se efectuează o ajustare pentru depreciere sau pierdere de valoare, atunci când deprecierea
este reversibilă.
Elementele de activ se mențin la valoarea lor de intrare. Conform regulilor de
evaluare aplicabile la încheierea exercițiului financiar, în bilanț principalele elemente se
prezintă astfel:

11

 Imobilizările necorporale
Imobilizările necorporale trebuie prezentate în bila nț la valoarea de intrare, mai puțin
ajustările cumulate de valoare. Prin ajustări cumulate de valoare se înțeleg amortismentele
calculate și ajustările pentru deprecierea imobilizărilor necorporale, determinate ca diferența
între valoarea de inventar ș i valoarea contabilă netă.
 Imobilizările corporale
Imobilizările corporale trebuie prezentate în bilanț la valoarea de intrare, mai puțin ajustările
cumulate de valoare.
 Imobilizările financiare
Imobilizările financiare se prezintă în bilanț la valoarea d e intrare mai puțin ajustările
cumulate pentru pierdere de valoare.
 Stocuri
Activele de natura stocurilor trebuie reflectate în bilanț la o valoare care să nu fie mai mare
decât valoarea care se poate obține prin utilizarea sau vânzarea lor, denumită valoare
realizabil netă. În acest scop, valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă
netă, prin reflectarea unei ajustări pentru depreciere.
 Creanțe
Exprimate în lei. Creanțele se evidențiază în contabilitate la valoarea lor probabilă de
încasare.
Exprimate în lei cu decontare în funcție de cursul unei valute . Pentru creanțele exprimate
în lei, a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute, eventualele diferențe
favorabile sa u nefavorabile, care rezultă din evaluarea acestora, se înregistrează la venituri sau
cheltuieli financiare, la data bilanțului, după caz.
Exprimate în valută . Creanțele în valută trebuie evaluate și raportate utilizând cursul de
schimb comunicat de Banca Națională a României și valabil la data încheierii exercițiului
financiar. Diferențele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, între cursul de la data
înregistrării creanțelor în valută sau cursul la care au fost raportate în situațiile fina nciare
anterioare și cursul de schimb de la data încheierii exercițiului financiar, se înregistrează la
venituri sau cheltuieli financiare, după caz. Pentru sumele incerte se evidențiază ajustări
pentru pierderea de valoare a creanțelor față de clienți/deb itori.
Disponibilități în valută și asimilate. Disponibilitățile în valută și alte valori
de trezorerie , acreditivele și depozitele pe termen scurt în valută trebuie evaluate și raportate

12

utilizând cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României, valabil la data
bilanțului. La încheierea exercițiului financiar, diferențele de curs valutar rezultate din
evaluarea disponibilităților în valută, acreditivelor și depozitelor la cursul de schimb
comunicat de Banca Națională a României, valabil la data bilanțului, se înregistrează în
conturile de venituri sau cheltuieli din diferențe de curs valutar, după caz.

 Datorii
Diferențele constatate în plus între valoarea de inventar și valoarea de intrare a
elementelor de natura datoriilor se înregistrează în contabilitate pe seama elementelor
corespunzătoare de datorii.
Exprimate în lei cu decontare în funcție de cursul unei valute . Pentru datoriile
exprimate în lei, a căror decontare se face în funcție de cursul unei valute, eventualele
diferențe favorabile sau nefavorabile care rezultă din evaluarea acestora se înregistrează la
venitu ri sau cheltuieli financiare, după caz.
Exprimate în valută. La închiderea exercițiului financiar, datoriile se evaluează și
raportează utilizând cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României valabil la
data încheierii exercițiului fi nanciar. Diferențele de curs valutar se determină și se
înregistrează similar creanțelor în valută.
 Provizioane
Valoarea recunoscută ca provizion trebuie să constituie cea mai bună estimare la data
bilanțului a costurilor necesare stingerii obligației curente, generată de evenimente anterioare.
Provizioanele trebuie revizuite la data fiecărui bilanț și ajustate pentru a reflecta cea mai bună
estimare curentă. În cazul în care pentru stingerea unei obligații nu mai este probabilă o ieșire
de resurse, provizionul trebuie redus sau anulat prin reluare la venituri.
4. Evaluarea la data ieșirii din entitate
La data ieșirii din entitate sau la darea în consum, bunurile s e evaluează și se scad din
gestiune la valoarea lor de intrare

13

Capitolul II – Studiul cadrului orga nizatoric al sistemului informaț ional
contabil al S.C TEMAD CO S.R.L

2.1 Scurt istoric ș i obiectul de activitate al S.C TEMAD CO SRL

S.C TEMAD CO SRL a luat naștere în aprilie 1994, în loc. Brașov, Jud. Brașov,
având ca obiect de activitate – intermedieri în comerțul cu produse diverse. S.C TEMAD CO
SRL deține astăzi una dintre cele mai mari rețele de distribuție. Sarcinile ș i obiectivele globale
ale societății1 sunt prezentate personalului de către nivelul mediu de management, acesta fiind
în perfectă concordanță cu interesele angajaților, creșterea eficienței și performanțelor fiind
garanția unui loc de munca stabil și obțin erea un or beneficii materiale directe.
Societatea Comercială S.C TEMAD CO SRL, înregistrata la Registrul Comerțului
sub nr. J 08/2951/1994, este persoană juridică română cu capital integral privat românesc,
având formă juridică de Societate cu Răsp undere Limitată. Obiectul principal de activitate
este: profil re staurante, alimentație publică.
În 15 ani de activitate pe piața românească firma a ajuns la:
► cifra de afaceri 201 5: 21 milioane Euro
► cifra de afaceri 201 6: 25,2 milioane Euro
► cifra d e afaceri 201 7: 21,5 milioane Euro
► echipă: 210 angajați
Produsele distribuite de TEMAD ajung în magazinele de pe întreg teritoriul
României și în Republica Moldova. Produsele sunt livrate în 24 ore către clienții la nivel
național. Dezvoltându -se într -un ritm susținut, cu pași mici și siguri, prin redimensionarea și
extinderea capacității afacerii, datorită unui management eficient și inspirat, s -a ajuns în
prezent la existența a :
► sediul central la Brașov
► depozit central cu o capacitate de 2000 mp
► 13 filiale cu depozite proprii

1 www.temad.ro

14

► 4 distribuitori lo cali
► 140 autovehicule
Pentru produsele distribuite, S.C TEMAD CO S.R.L asigură o gamă completă de servicii:
► consultanță de marketing
► lansarea pe piață a produselor noi (brandbuilding)
► suport tehnic pentru vânzare
► vizibilitate
► mercantizare
► demonstrații de produs la punctele de vânzare
► training de produs
► pregătirea produselor pentru vânzare
► sistem automatizat de preluare a comenzilor(SFA)
S.C TEMAD CO SRL are deja piața de desfacere pentru profilele de aluminiu rezultate
în urma procesului de producție, firma fiind una dintre cele relevante în domeniul distribuției
de materiale de construcții și va folosi canalele de distribuție deja existente :
 comerț tra dițional
 key accounts
 profesionali și industrie.
Distribuția către Comer țul Tradițional (magazine )
Peste 4.000 de clienți vând produsele distribuite de TEMAD CO prin intermediul a
peste 6.000 puncte de vânzare.
Practicam un sistem activ de preluare a comenzilor.
Produsele distribuite sunt susținute prin servicii de marketing comercial:
► vizibilitate
► mercantizare
► suport tehnic pentru vânzare
► training pentru produse

Clienți key account
 CORA
 AMBIENTT.CASA CASEI TALE
 BAUMAXX

15

 BRICOSTORE
 MR.BRICOLAGE
 PRACTIKER
 REAL
 METRO
 GLOBAL
 INTERHOME
 HORNBACH
 SELGROS
 PIC
 OBI
 ROMSTAL
 TEKZEN -HOME IMPROVEMENT CENTERS
 TIGER AMIRA
În magazinele key account produsele TEMAD sunt permanent susținute de servicii de
marketing comercial:
 suport de consi liere client
 suport de vânzare și vizibilitate
 demonstrații de produs
 training de produs pentru lucrătorii comerciali
 campanii promoționale
 merchandising
 EDI
Oferta Temad cuprinde peste 4700 de articole, ce acoperă o arie largă de necesități din
domeniul produselor auxiliare pentru construcții, amenajări interioare, reparații și bricolaj.
Produsele noastre aparțin unor branduri de renume, recunoscute în întreaga lume și
anume:
 BISON – Adezivi Etanseizanti, Spume PU
 TAMBOUR – Vopsele decorative, cărămizi decorative
 GRIFFON – Adezivi PVC, materiale pentru instalații
 DUPLI -COLOR – Vopsele aerosol, sprayuri tehnice
 ELLENFLEX – Benzi etanșeizare pentru uși și ferestre

16

 KLINGSPOR -Abrazive
 AC – Profile ceramice și decorative
 MELLERUD – Produse speciale pentru curățenie
 KAPRO TOOLS WITH VISION – Unelte profesionale
 WD – 40 – Sprayul multifuncțional nr.1 în lume
 AIR LIQUIDE – Materiale și echipamente pentru sudură
 BOSTIK THE ADHESIVE COMPANY – Adezivi praf , rășini pentru pereți și
pardoseli
 UHU – Adezivi pentru uz casnic, adezivi pentru papetărie , adezivi speciali
 MEA – Adezivi pentru uz casnic, adezivi pentru papetărie , adezivi speciali
 RÂNO – Etanseizanti profesionali, spume PU profesionale
 PROTEK – Echipamente de protective
 PROCO LOR – Accesorii zugrăvit
 SWORDFEX – Abrazive

2.2 Structura organizaț ional ă și funcț ionala a S.C TEMAD CO S.R.L

Organigramă – este un document important prin care se prezintă grafic structura
organizatorică evidențiinde -se în mod sugestiv componentele acesteia, de la post,
compartimente funcționale și de producție, la relațiile dintre acestea.
Angajații societății S.C.TEMAD CO S.R.L sunt încadrați legal cu carte de muncă pe
durată nedeterminată având un program de 8 ore zilnic respectându -se atribuțiil e de serviciu și
având întocmită fișa postului pentru fiecare angajat. Fișele de post cuprind o prezentare
detaliată a tuturor elementelor necesare unui salariat pentru a -și desfășura în condiții bune
activitatea în vederea realizării obiectivelor. Evidenț a personalului se ține pe foaie colectivă
de prezență iar calculul drepturilor și relațiilor sub formă salarială se prezintă pe statele de
plată.
Statele de plată, declarațiile de calcul și virarea contribuțiilor la Bugetul Asigurărilor
Sociale se depun la Camera de Muncă Brașov și la Casa de Asigurări Sociale de Sănătate. Din
punct de vedere al mărimii societății S.C.TEMAD CO S.R.L și al numărului de salariați,
firma posedă mijloace fixe suficiente pentru desfășurarea activității. Structura organizatorică

17

este stabilită de Directorul General, în calitate de Administrator Unic al societății. Ea cuprinde
toate compartimentele de muncă din cadrul societății, dispuse pe nivele ierarhice, pe specific
de activitate și scoate în evidență relațiile dintre ele.
Fabricile au independență funcțională dar fără personalitate juridică. În componența
lor sunt prevăzute compartimente de producție, de proiectare și funcționare, ceea ce le conferă
capacitatea tehnică. Structura organizatorică a societății S.C.TEMAD CO S.R.L, respectiv a
fabricilor, se elaborează în fiecare an, sau ori de câte ori au loc schimbări majore în activitatea
societății.
În cadrul firmei S.C.TEMAD CO S.R.L angajarea de personal nou presupune
parcurgerea anumitor etape și anume:
a) Descriere a postului ce urmează a fi ocupat – înainte de a defini conținutul postului, șeful
departamentului resurselor umane trebuie să găsească răspunsul la o serie de întrebări: „Este
nevoie de acest post?", „De ce a rămas vacant și cât a funcționat firma cu aces t post vacant?",
„Ce alte posturi ar putea prelua atribuțiile?", „în ce limite se poate negocia salariul pentru
acest post?". Definirea conținutului postului înseamnă stabilirea sarcinilor și atribuțiilor ce vor
reveni noului angajat. Cuprinsul postului se reflectă în fișa postului, care se prezintă
candidaților, și, din acest motiv, se impune că fișa să caracterizeze cât mai real postul
respectiv, pentru a reduce cât mai mult riscurile de insatisfacție sau neintegrarea noului
angajat.
b) Profilul persoanel or (persoanei) interesate – pentru a elimina apariția eventualelor
imperfecțiuni cu privire la profilul persoanei care ar urma să ocupe postul respectiv, în fișa
postului se vor menționa: nivelul de cunoștințe solicitat, experiența, calități psihologice
necesare persoanei care va ocupa respectivul post, aptitudini, vârsta, sex, etc.
c) Modul de publicitate sau de găsire a celor interesați de a participa la selecție posturile
vacante sunt propuse în mod prioritar salariaților firmei care vor parcurge aceleaș i etape de
selecție ca și candidații externi, în vederea recrutării interne se recurge la afișaj, note de
serviciu, folosirea fișelor salariaților în scopul găsirii potențialilor candidați și adresarea unor
oferte acestora pentru a candida la postul respec tiv, în cadrul recrutării externe se iau în
considerare candidaturile directe făcute firmei de către diferiți solicitanți, anunțuri făcute în
presă, uneori apelându -se și la serviciile unor firme specializate în recrutarea de personal.
d) Procesul de selec ție propriu – zis – selecția constă în alegerea, potrivit anumitor criterii, a
celui mai capabil candidat pentru desfășurarea unei munci profesionale corespunzătoare
postului pentru care acesta candidează, în cadrul firmei S.C. TEMAD CO S.R.L. sunt folosit e

18

cu prioritate metodele științifice. Acestea se bazează pe criterii riguroase și folosesc mijloace
de natură științifică:
– formularul – cerere de angajare – cere informații despre educație, locurile de muncă
anterioare, aptitudinile, calificările, numele și adresa candidatului. Formularul – cerere de
angajare este folosit pentru a elimina candidații care nu satisfac cerințele postului atât din
punct de vedere educațional cât și al experienței.
– interviul – candidații sunt intervievați de un specialist în resurse umane și șeful direct al
viitorului angajat.
Pentru posturile cu un grad înalt de calificare, la interviu participă și un manager din
ierarhia superioară a firmei. Interviul este de tip structurat, adică întrebările sunt planificate și
formulate pentru fiecare candidat în parte. Interviul se concentrează pe întrebări referitoare la
posibilele acțiuni din viitor cum ar fi: „Ce ați face dacă ați fi în situația …?". Avem trei tipuri
de întrebări: întrebări referitoare la situații ipotetice , întrebări care urmăresc să evidențieze
existența cunoștințelor sau îndemnărilor necesare postului, întrebări care se concentrează
asupra capacității de adaptare a candidaților la noile cerințe ale postului.
– testele – reprezintă un instrument de evaluare a calităților candidatului pe baza
unor răspunsuri scrise și exerciții de comportament, în cadrul firmei S.C. TEMAD CO
S.R.L. sunt folosite următoarele teste:
– teste de abilitate scrise (teste de capacitate) au în vedere evidențierea unor
calități ale candi datului cum ar fi inteligența, abilități verbale, cunoștințe, calități motrice
și vizuale, aptitudini tehnice; teste de performanță măsoară aptitudinile practice pentru un
anumit post și au în vedere verificarea candidatului asupra modului în care ar proce da în
situația confruntării cu probleme specifice postului pentru care candidează;
– testarea stării de sănătate – are ca scop eliminarea candidaților care nu ar putea îndeplini
atribuțiile postului, prevenirea răspândirii unor boli contagioase, înregistra rea accidentelor
produse și a bolilor contactate înaintea angajării, pentru a împiedica eventuala apariție a unor
cereri de despăgubire.
– verificarea referințelor — scopul acestei acțiuni constă în verificarea informațiilor
furnizate de candidat, cum ar f i datele și perioadele de angajare precedente și informații
suplimentare despre caracteristicile și performanțele trecute ale candidatului; depistarea celor
care au avut probleme de comportament la fostele locuri de muncă.2

2 www.temad.ro

19

Verificarea referințelor se realizează printr -un interviu telefonic sau în scris prin
poștă sau personal.
e) Decizia finală – candidații care au fost reținuți, după fazele de interviu și teste, sunt
prezentați conducătorului ierarhic al comparti mentului, unde se află postul vacant, în scopul
unei discuții – interviu.
f) Primirea și integrarea personalului nou angajat – primirea salariatului se face la nivel de
firmă și la nivel de compartiment. Primirea la nivel de firmă presupune familiarizarea noului
salariat cu o serie de elemente ce cuprind: cunoașterea firmei prin efectuarea unei vizite
propriu – zise, informații referitoare la diferitele servicii și facilități asigurate de firmă (servicii
sociale, vânzări de produse către personalul unității ), înmânarea unui dosar care să conțină
regulamentul intern al întreprinderii, organigrama generală a întreprinderii.
Primirea la nivel de comportament se face de către șeful respectivului compartiment
și urmărește efectuarea unei vizite detaliate prin care noul salariat să se familiarizeze cu locul,
condițiile existente, poziția care o ocupă în structura organizatorică a firmei, vizitarea unor
spații ce vor fi solicitate de salariat, prezentarea unor elemente specifice ale postului de lu cru,
în final începerea lucrului de către salariat. Perioada de integrare durează, în funcție de
complexitatea postului, de la câteva luni până la un an. în scopul verificării modului în care s –
a integrat acesta în activitatea firmei, specialiștii comparti mentului de resurse umane
organizează întâlniri cu noul salariat, la intervale de 3 luni, 6 luni și după un an de la
încadrare.
Angajarea unui salariat reprezintă o investiție din partea firmei, care determină
cheltuieli ce trebuie apreciate în raport de eficiența activității noului salariat. Se pot include
cheltuieli privind: salariile și celelalte cheltuieli implicate – CAS, șomaj pentru personalul
ocupat de respectivele activități, personalul din departamentul de resurse umane antrenat în
această activitate, salariați de la serviciile administrativ, medical, calificare, salarizare,
promovare; alte cheltuieli ca: anunțurile făcute privind oferta de încadrare, materiale de birou
și consumabile folosite pentru testare, examinare și corespondență.
Costurile noneficienței sunt suportate de către noul angajat prin diminuarea
salariului sau lunar o cotă parte corespunzătoare numărului de zile din fiecare lună cât durează
până se ajunge la nivelul eficienței normale.

20

În de zvoltarea metodologie de implementare ale proiectelor create de firma S.
TEMAD CO S.R.L au fost identificate etape și momente cheie care pot reflecta eficienta
implementării3 și pot constitui baza unor evaluări intermediare ale proiectului.
Etapa 1: Desfășurarea procesului de achiziții. Aceasta constituie primul punct
important pe lanțul critic al proiectului. Întârzierea acestei etape, sau apariția unor probleme
de implementare, pot declanșa îndeplinirea unor riscuri cu impact mare asupra pro iectului.
După cum se va prezenta mai jos, pentru minimizarea acestui risc a fost stabilit un manager de
proiect cu vaste cunoștințe și expertiza în domeniul juridic.
Etapa 2: Modernizarea spațiului care va găzdui procesul de producție. Această etapă
nu se regăsește pe lanțului critic (întârzierea ei nu determina întârzierea întregului proiect),
această situație fiind evitată prin identificarea unui spațiu care poate găzdui, în mod
provizoriu, utilajele în cazul în care vor exista probleme la nivelul modernizării halei. În
echipa de managment au fost incluși doi experți tehnici, care se vor asigura de corelarea
activităților de modernizare cu necesitățile specifice pe care le presupune procesul de
producție al profilelor de aluminiu.
Etapa 3: Punerea în funcțiune și demararea operării utilajelor constituie ultima etapă
importantă, de al cărei succes depinde atingerea obiectivelor proiectului. O componentă cheie
a etapei o constituie implicarea în producție a personalului operator (n oii angajați) care vor fi
coordonați de responsabilul tehnic ce are o vastă experiență în gestiunea activităților
productive.
În ceea ce privește monitorizarea proiectelor, în afara responsabilităților ce corespund
perioadei de implementare a proi ectului, se are în vedere necesitatea unei evaluări analitice în
ceea ce privește atingerea indicatorilor de rezultat: „Numărul locurilor de muncă menținute”
și „creșterea cifrei de afaceri”, calculul acestora necesitând revenirea după 3 ani de la
finaliz area proiectului asupra efectelor implementării.
Experiența și studii relevante: peste cinci ani experiența în managment; absolventă a
unui curs de managment specializat în Statele Unite ale Americii ; certificat „responsabil de
mediu”; certifica t „managementul resurselor umane”; studii post -universitare în Managmentul
Calității; certificat „inspector resurse umane”; studii universitare și post -universitare
juridice.Experiența în implementarea de proiecte similare proiect ce a presupus o component ă

3 Niculescu, M., Diagnostic financiar. Volumul 2 , Editura Economică, București, 2005, p .89

21

de identificare hala+birouri și modernizare și o componentă de utilare birouri+hala în scopul
desfășurării în condiții optime a activității.
Experiența și studii relevante: peste cincisprezece ani experienta generală în
contabilitate; peste zec e ani experiența în managementul activităților financiar contabile;
expert contabil.
Membrii echipei de proiect sunt direct interesați de bună desfășurare a activității
societății și implementarea în condiții optime a proiectului. Coordonatorul d e proiect are
studii juridice și tehnice, cursuri de management, responsabil de mediu, manager resurse
umane, studii postuniversitare de specializare în Managementul Calității. Ceilalți membri ai
echipei de proiect au studii economice și tehnice de specia litate. Fiind foarte buni cunoscători
ai legislației economice, pot interpreta datele operaționale contabile,ei fiind răspunzători, în
primul rând, de strategia societății.
Metodele de motivare sunt cele stabilite prin politica strategică a societății, ur mând un
model de eficientizare a activității prin creșterea randamentului fiecărui salariat, conform
contractului individual de muncă. Fondul de salarii al SC TEMAD CO SRL este unul
motivant pentru personal, acesta demonstrând o viteză scăzuta de rotație . Fondul nominal
foarte mare este de asemenea benefic pentru zonele în care societatea își desfășoară activitatea
prin taxele și impozitele plătite către bugetele statului. Nu sunt semnalate sincope în plata
datoriilor către buget.

22

Director Executiv
Sef
departament
Key Account Supervizor
traditional Director General
Director vanzari Sef birou IT –
inginer
sistem Sef birou
Juridic – H.R. –
Secretariat Director
economic Director
administrativ – tehnic
Supervizor
industrie
Supervizor
Economisti
logistica
Operatori
facturare Manager
zona
Sef filiala
Gestionari
marfa
Manipulanti
marfa
Agenti
vanzari
Agenti
livratori

Secretara/
Contabila/
Casiera Economist
logistica
Operator
facturare Sef birou
logistica
Economist
marketing –
back -office Sef birou marketing
– comunicare
Economisti –
brand
manageri
Economist –
back -office Sef depozit –
administrativ

Sef depozit –
logistica
Sef birou
administrativ Inginer
parc auto
Sefi schimb
depozit
Gestionari
marfa
Manipulanti
/Masinisti
Contabila Functionar
administrativ Administrator
baze date Jurist
Secretar
a Revizor
gestiuni
Sef birou
financiar
contabil
Economisti
Contabili Sef birou brand
manageri
Promoteri
Promoteri

23

2.3 Organizarea si conducerea compartimentului financiar -contabil

La această entitate, activitatea financiar-contabilă se desfășoară la
compartimentul financiar-contabil ce cuprinde:
Activitatea de evidență a mutațiilor valorice generate de operațiile economice, pentru
cunoașterea conținutului și structurii reale a patrimoniului. Aceasta cuprinde
următoarele atribuții:
– înregistrarea cronologică și sistematică a operațiilor patrimoniale privind
capitalurile, activele imobilizate, stocurile, furnizorii, clienții, debitorii etc.
– calculația analitică a costurilor prin prisma componentelor activităților
consumatoare de resurse și producătoare de rezultate, concretizate serviciilor prestate de
firmă; întocmirea lucrărilor de închidere a exercițiului financiar, care se referă la: întocmirea
balanței sintetice și a balanțelor analitice necesare; regularizarea diferențelor de
inventar; efectuarea altor regularizări (privind amortizările, provizioanele, delimitarea
în timp a cheltuielilor și a veniturilor ); determinarea rezultatului exercițiului; redactarea
bilanțului contabil.
Activitatea de control vizând asigurarea integrității materiale și gestionării rentabile
a valorilor economice componente ale patrimoniului. Această activitate cuprinde:
controlul financiar preventiv asupra operațiilor economico-financiare, exercitat de către
contabilul șef, sau de către personalul contabil împuternicit în acest sens pe baza
documentelor cu ocazia înregistrării lor; controlul operativ al costurilor prin folosirea unor
metode adecvate în acest sens; inventarierea periodică a elementelor patrimoniale ; controlul
financiar de gestiune etc.
Activitatea de informare și comunicare privind situația patrimonială și
rezultatele întreprinderii, care se concretizează în raportarea informațiilor de cunoaștere
operativă și analitică a activității întreprinderii, a situației elementelor patrimoniale și
a rezultatelor obținute, pentru managementul întreprinderii; prezentarea în cadrul
Adunării generale a întreprinderii a bilanțului contabil însoțit de raportul de
gestiune a Consiliului de administrație, bilanțul fiind autentificat de expert contabil.
Sistemul informațional al unității este un sistem deschis, dezvoltându-se atât în
mediul intern cât și extern, obiectivul principal al contabilității este de a da informații care

24

să ofere o imagine fidelă asupra patrimoniului, rezultatului și situațiilor financiare. Prin
compartimentul financiar4 se furnizează informații în primul rând utilizatorilor externi și
apoi celor interni – conducerii – în procesul decizional. Pentru obținerea
informațiilor contabile sunt utilizate procedee și instrumente într-o succesiune logică în ce
privește documentarea, evaluarea, calculația, gruparea și ordonarea, centralizarea
și verificarea, inventarierea, generalizarea și sintetizarea. Acest proces de prelucrare a
datelor contabile sunt reprezentate în etapele ciclului de lucrări contabile.

(Sursa: Darie V., Drehuță E., Gorbănescu C., Pătruț V., Rotilă A., Manualul
expertului contabil și al contabilului autorizat, 2005)
Fig.2.1.Rețeaua legăturilor sistemului informațional contabil cu alte sisteme

În cadrul structurii funcționale, compartimentul financiar-contabil ocupă un loc
important, având rolul de colector, centralizator și sintetizator a infromațiilor
privind operațiunile economice desfășurate, prelucrate în prealabil în celelalte
compartimente funcționale și este direct subordonat contabilului-șef.
Compartimentele din cadrul unității sunt:
Conducerea executivă a unității este asigurată de către Directorul unității;
Compartimentul resurse umane
Compartimentul aprovizionare
Atribuțiile personalului care își desfășoară activitatea în domeniul financiar, contabil

4 Darie V., Drehuță E., Gorbănescu C., Pătruț V., Rotilă A., Manualul expertului contabil și al
contabilului autorizat, ed. Agora, Bacău, 2005, p.432
SISTEM
MARKETING
SISTEM
VÂNZĂRI
SISTEM
PERSONAL SISTEM
CONTABILITATE Sistem de prelucrare
a datelor

25

și al controlului financiar intern sunt:
a) În domeniul financiar – efectuează calculele de fundamentare a
indicatorilor economici și financiari privind mărfurile vândute și încasate, veniturile,
rentabilitatea, beneficiile, impozitele, viteza de rotație a mijloacelor circulante;
analizează activitatea economico-financiară pe bază de bilanț și stabilește măsuri
concrete și eficiente pentru recuperarea pierderilor dacă este cazul; asigură introducerea
subsistemelor informatice din domeniul de activitate și răspunde de corectitudinea datelor
furnizate; controlează periodic modul cum se respectă instrucțiunile de specialitate de către
celelalte compartimente, prezintă propuneri de îmbunătățire a activității financiare;
întocmește graficul de circulație al documentelor și se preocupă de perfecționarea
sistemului informațional; întocmește proiectul planului de finanțare și creditare a investițiilor
și se ocupă de celelalte operațiuni financiare în derularea investițiilor; urmărește permanent
circulația documentelor de decontare cu unitățile bancare; răspunde de realizarea integrală
și la termen a bugetului de venituri și cheltuieli, sesizează și propune în timp util măsuri
de înlăturare a situațiilor nefavorabile; organizează evidența actelor normative cu caracter
financiar (instrucțiuni, norme, legi) și răspunde de respectarea acestora.
b) În domeniul contabil – răspunde de organizarea și funcționarea în bune condiții
a contabilității valorilor patrimoniale și asigură efectuarea corectă și la timp a
înregistrărilor contabile privind: mijloacele fixe și calculul amortizării acestora,
mijloacele circulante, cheltuielile aferente obiectului de activitate, situația stocurilor și
mișcării mărfurilor, investiții, rezultate financiare; asigură aplicarea dispozițiilor legale
referitoare la întocmirea actelor justificative, a documentelor contabile, angajarea
cheltuielilor și justa lor înregistrare, organizarea documentelor de evidență necesare
înregistrărilor contabile; organizează și coordonează inventarierea periodică a
tuturor valorilor patrimoniale și urmărește definitivarea potrivit legii a
rezultatelor inventarierii; întocmește lunar balanța de verificare pentru conturile sintetice
și analitice, urmărește concordanța dintre acestea și întocmește situația principalilor
indicatori economico-financiari lunari, bilanțurile semestriale și anuale și coordonează
întocmirea raportului explicativ al acestora; exercită conform competențelor acordate
controlul financiar preventiv privind legalitatea, necesitatea, oportunitatea și
economicitatea operațiunilor.
c) În domeniul controlului financiar intern – efectuează controlul gestionar de
fond la toate gestiunile din societate cel puțin o dată pe an, urmărește aplicarea

26

sancțiunilor disciplinare, contravenționale sau penale, precum și stabilirea răspunderii
materiale sau civile, după caz, împotriva celor vinovați și prezintă în ședințele
periodice informări asupra controlului financiar intern, în vederea eliminării deficiențelor.

2.4 Prezentarea principalilor indicatori economico -financiari ai S.C TEMAD CO S.R.L

Tabel nr.2.1 – Principalii indicatori economico-financiari în perioada 2013-2017 la S.C
TEMAD CO S.R.L

Indicator 2013 2014 2015 2016 2017
Cifra de afaceri 6.411 7.739 10.528 90.924 108.200
Venituri din vânzare
mărfuri 6.398 7.288 9.823 19.001 23.804
Venituri din exploatare 7.120 8.393 11.440 83.800 98.500
Cheltuieli din exploatare 6.961 8.124 11.205 83.800 98.500
Profit din exploatare 159 168 235 13.452,6 21.270,64
Profit brut 22 12 35 53.775 103.076
Profit net 12 7 29 40 84.367
Imobilizări corporale 548 1.012 1.254 1.87 1.722
Creanțe totale 509 908 1.197 1.723 1.439
Datorii totale 1.440 2.610 3.112 4.662 3.244
Sursa: Bilanț la 31.12.2013, 2014, 2015, 2016, 2017 al SC TEMAD CO S.R.L

0% 20% 40% 60% 80% 100%
2013 2014 2015 2016 2017
Cifra de afaceri Venituri mărfuri
Venituri din exploatare Cheltuieli din exploatare Profit din exploatare
Profit brut Profit net Imobilizări corporale
Creanțe totale Datorii totale

27

La unitatea luată în studiu situația creanțelor și datoriilor a avut o tendință
favorabilă, soldul creanțelor a cunoscut o creștere ușoară de la o perioadă la alta ca
rezultat al sporirii cifrei de afaceri până în anul 2017. Soldul datoriilor a înregistrat de
asemenea o creștere până în 2017 datorată în principal aprovizionării în ritm susținut cu
bunuri destinate revânzării dar și cumpărării de echipamente tehnologice. În anul 2017 se
constată o scădere a datoriei deoarece s-a epuizat stocul la vânzare.
 Analiza indicatorilor de echilibru financiar

În economie, noțiunea de echilibru financiar reprezintă egalitatea între veniturile și
cheltuielile unei unități economice5.
Structura veniturilor, respectiv a cheltuielilor conduce la ideea că și între elementele
componente ale veniturilor și cheltuielilor trebuie să existe o anumită proporționalitate,
deoarece compensările între aceste categorii nu pot regla dezechilibrele, și ar putea influența
negativ fluxul de numerar al firmei.
In tabelul nr. 18 sunt prezentati principalii indicatori de echilibru financiar calculati pe
baza informatiilor din situatiile financiare ale S. C. TEMAD CO S.R.L .

Tabel nr. 2.2 – Indicatori de echilibru financiar
Nr.
Crt. Denumire Indicatori Algoritm de calcul 2015 2016 2017
1 Rata autonomiei
financiare (Ra)
permanent Capitalpropriu CapitalRd 0,69 0, 38 0,42
2 Rata de finațare a
stocurilor (Re)
circulante Activee imobilizat Act. – permanent Cap.Stocurirulment de FondRe
  0,802 0,336 0,661
3 Rata de autofinanțare a
activelor imobilizate (Rg)
e imobilizat Activepropriu CapitalRg 1,005 0,989 0,926
4 Rata datoriilor (Rj)
totale Active totale DatoriiRj 0,562 0,325 0,408
5 Rata de rotație a
obligațiilor (Rk)
totale datoriilor Mediaafaceri de CifraRg
Viteza de rotație în zile 360/Rk 3,547

101 5,431

66 5,655

64

5 Buhociu Florin, Analiza Economică , Editura Funda ției Universitare „Dunărea de Jos” – Galați , 2014

28

Din analiza datelor se observă o evoluție pozitivă a echilibrului economico -financiar,
indicatorii calculați încadrându -se în limitele normale, cu exceptia independentei financiare,
astfel:
– Rata autonomiei financiare este situata sub limita teoretica 1, ceea ce semnifică o
autonomie scazuta,
– Rata de finanțare a stocurilor prezintă o evoluție în ascensiune față de anul 20 16,
– Rata de finanțare a activelor se situează, de asemenea, în li mitele normale,
– Rata datoriile se situează la limita maximă admisă de 0,5, deci firma a apelat la
împrumuturi pentru susținerea activității.

Tabel nr. 2.3 – Indicatori de gestiune

Nr.
Crt. Denumire Indicatori Algoritm de calcul 2015 2016 2017
1 Durata medie de recuperare a
creanțelor (Rn)
creantelor Mediaafaceri de CifraRd 6,596 8,93 14,485
Viteza de rotație în zile 55 40 25
2 Rotația activelor circulante (Ro)
circulante Activeleafaceri de CifraRe 4,45 5.93 2.06
Viteza de rotație în zile 81 62 177
3 Rotația activului total (Rp)
totale Activeafaceri de CifraRg 2,03 1,76 1,13
Viteza de rotație în zile 180 204 323

29

Tabel nr. 2.4 – indicatori de rentabilitate

Nr.
Crt. Denumire
Indicatori Algoritm de calcul 2015 2016 2017
1 Rata rentabilității
economice (Rr)
permanent Capitalbrut Profit Rr 0,177 0,044 0,114
2 Rata rentabilității
financiare (Rs)
propriu Capitalnet Profit Rs 0,190 0,028 0,108
3 Punctul critic al
rentabilității (Rv)
ile lor variab cheltuieli Marja totalefixe CheltuieliRv 478 831 2409
4 Nivelul cifrei de
afaceri aferent
unui profit minim
(Rw)
cheltuieliin totale variabile chelt. Ponderea – 1afaceri de cifrei lorii aferent va minim Profit totalefixe Cheltuieli
Rw
 700 948 3537

30

Capitolul III – Reflectarea în contabilitate a decontă rilor cu furnizorii

3.1 Sistemul purtă torilor primari de informații privind decontă rile cu furnizorii

Înregistrarea operațiilor economice și financiare în conturi se face după consemnarea
prealabilă a acestora în documente corespunzătoare operațiilor respective. Deoarece asemenea
documente preced și fundamentează datele cuprinse în ele, acestea se mai nume sc documente
justificative. Documentele justificative reprezintă unul din elementele componente ale
metodei contabilității, fără ele contabilitatea neputând face dovada efectuării operațiilor
respective.
„Orice operațiune patrimonială se consemnează în mom entul efectuării ei într -un
înscris care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document
justificativ. Ele angajează răspunderea persoanelor care le -au întocmit, vizat și aprobat, ori
înreg istrat în contabilitate”.
În afara funcției informaționale a documentelor justificative ce constă în suportul
material al înregistrării operațiilor economice și financiare în contabilitate, documentele
justificative îndeplinesc și o funcție gestionară . Ele fac dovada înfăptuirii operațiilor și
angajează răspunderi, drepturi și obligații cu privire la existența și mișcarea elementelor
patrimoniale.
Factura este documentul comercial care descrie în termeni generali tranzacțiile de
vânzare -cumpărare efectuate între doi agenți economi ci: unul numit furnizor , pentru care
operația reprezintă o vânzare ; iar celălalt, numit client , pentru care aceeași operație reprezintă
o cumpărare .
Factura se întocmește de furnizor în două sau mai multe exemplare și servește ca:
­ document pe baza căruia s e întocmește instrumentul de decontare a bunurilor livrate și a
serviciilor prestate;
­ document de însoțire a mărfii pe timpul transportului, după caz;
­ document de încărcare în gestiunea cumpărătorului;
­ document justificativ de înregistrare în contabilitate a furnizorului și a cumpărătorului.
Persoanele care răspund de organizarea și conducerea contabilității vor desemna, prin
decizie internă scrisă, o persoană sau mai multe, după caz, care să aibă atribuții privind

31

alocarea și gestionarea numerelor aferente facturilor emise de societate. Factura va avea un
număr de ordine, în baza uneia sau mai multor serii, număr ce trebuie să fie secvențial, stabilit
de societate, astfel încât să se asigure necesarul în funcție de numărul de facturi emise. Anual,
se stabile ște numărul de la care se va emite prima factură.
Factura cuprinde în mod obligatoriu următoarele informații:
a) numărul de ordine, în baza uneia sau mai multor serii, care identifică factura în mod
unic;
b) data emiterii facturii;
c) denumirea/numele, adresa și co dul de înregistrare prevazut in Codul fiscal, după caz,
ale persoanei impozabile care emite factura;
d) denumirea/numele, adresa și codul de înregistrare prevazut in Codul fiscal, ale
cumpărătorului de bunuri sau servicii, după caz;
e) denumirea și cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate;
f) data la care au fost livrate bunurile / prestate serviciile sau data încasării unui avans, cu
excepția cazului în care factura este emisă înainte de data livrării / prestării sau î ncasării
avansului;
g) baza de impozitare a bunurilor și serviciilor, pentru fiecare cotă, scutire sau operațiune
netaxabilă, prețul unitar, exclusiv taxa, precum și rabaturile, remizele, risturnele și alte
reduceri de preț;
h) indicarea, în funcție de cotele ta xei, a taxei colectate și a sumei totale a taxei colectate,
exprimate în lei, sau a mențiunilor „scutit cu drept de deducere”, „scutit fără drept de
deducere”, „neimpozabilă în România”, „neinclus în baza de impozitare” sau „taxare
inversă”.
i) o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci când se emit mai multe
facturi sau documente pentru aceeași operațiune.
În conformitate cu legea , „semnarea și ștampilarea facturilor nu sunt obligatorii”.
Circulația documentului este următoarea:
 la furni zor la compartimentul desfacere, în vederea înregistrării în evidențele
operative și pentru eventualele reclamații ale clienților;
 la furnizor la compartimentul financiar -contabil pentru înregistrarea în
contabilitate;
 la cumpărător la compartimentul finan ciar-contabil, pentru acceptarea plății,
precum și pentru înregistrarea în contabilitate.

32

De asemenea pentru reflectarea decontărilor întreprinderii cu furnizorii și clienții
intervin și alte documente justificative cum sunt:
Avizul de însoțire a mărfii nu mai este formular cu regim special. Avizul de însoțire a
mărfii a devenit formular cu regim intern de tipărire și numerotare.
Servește ca :
­ document de însoțire a mărfii pe timpul transportului;
­ document ce stă la baza întocmirii facturii;
­ dispoziție de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta, dispersate
teritorial, ale aceleași unități;
­ document de primire în gestiune, după caz.
Se întocmește în două sau mai multe exemplare, de către unitățile care nu au
posibilitatea întocmirii facturii în momentul livrării produselor, mărfurilor sau altor valori
materiale. În cazul transferului de bunuri între gestiunile aceleiași unități dispersate teritorial,
avizul de însoțire a mărfii va purta mențiunea „fără factură”. Pe avizul de însoțire a mărfii
emis pentru valori materiale trimise pentru prelucrare la terți se face mențiunea „pentru
prelucrare la terți”.
Conținutul minimal obligatoriu de informații al avizului de însoțire a mărfii este
următorul:
– seria și numărul intern de identificare a formularului;
– data emiterii formularului;
– datele de identificare ale frunizorului (denumire, adresă, cod de identificare fiscală);
– datele de identificare ale cumpărătorului (denumire, adresă, cod de identificare fiscală);
– denumirea și cantitatea bunurilor livrate;
– date privind expediția: numele delegatului, act de identitate, mijlocul de transport, ora
livrării, semnătura delegatului;
– semnătura expeditorului.
Circulă la furnizor:
o la delegatul unității care face transportul sau al clientului, pentru semnare de primire;
o la compartimentul desfacere, pentru înregistrarea cantităților livrate în evidențele acestuia și
pentru întocmirea facturii;
o la compartimentul financiar -contabil;
La cumpărător:

33

o la magazie, pentru încărcarea în gestiune a produselor, mărfurilor sau altor valori materiale
primite, după efectuarea recepției de către comisia de recepție și după consemnarea
rezultatelor;
o la compartimentul aprovizionare, pentru înregistrarea cantităților aprovizionate în evidența
acestuia;
o la compartimentul financiar -contabil, pentru înregistrarea în contabilitatea sintetică și
analitică;
Se arhivează la furnizor: la compartimentul desfacere și la compartimentul financiar –
contabil. La cumpărător: la compartimentul financiar -contabil.

Nota de recep ție și constatare de diferențe
Servește ca:
– document pentru recepția valorilor materiale, utilajelor și instalațiilor pentru investiții
care necesită montaj, precum și a materialelor refolosibile din dezmembrare, rezultate la
recepție;
– document ju stificativ pentru încărcarea în gestiune;
– act de probă în litigii cu furnizorii și cărăușii, pentru diferențele constatate la
contabilitate.
Se întocmește în trei exemplare, pe măsura recepției valorilor materiale, de către
gestionarul magaziei (depozi tului). În cazul utilajelor și instalațiilor pentru investiții care
necesită montaj, aprovizionate, nota de recepție se întocmește, de către comisia de recepție
numită în acest scop, tot în trei exemplare.
Circulația documentului este următoarea:
– la ma gazia (depozitul) unde se efectuează recepția materialelor aprovizionate,
semnându -se de predare de către cărăuș sau furnizor.
– la comisia de recepție a utilajelor și instalațiilor pentru investiții care necesită montaj,
aprovizionate, formată din reprez entanții atelierului mecano -energetic, C.T.C. -ului, inginerul
șef (un exemplar);
– la biroul contabilitate pentru efectuarea înregistrărilor în contabilitatea sintetică și
analitică.
Se arhivează la biroul contabilitate, la magazia unde s -a efectuat rece pția și se
depozitează materialele, la biroul mecano -energetic pentru utilajele și instalațiile care necesită
montaj.

34

Jurnalul pentru vânzări
Servește ca :
– registru jurnal auxiliar pentru înregistrarea vânzărilor de valori materiale sau a
prestărilor de servicii;
– document de stabilire lunară a taxei pe valoarea adăugată colectată;
– document de control a operațiilor înregistrate în contabilitate;
Se întocmește într-un singur exemplar, în care se înregistrează zilnic elementele
determinării corecte a T.V .A colectată. Se completează pe baza documentelor tipizate (facturi
sau documente înlocuitoare) privind vânzările de valori materiale și prestările de servicii.

Jurnalul pentru cumpărări
Servește ca:
– registru jurnal auxiliar pentru înregistrarea cumpără rilor de valori materiale sau a
prestărilor de servicii;
– document de stabilire lunară a taxei pe valoarea adăugată deductibilă;
– document de control a operațiilor înregistrate în contabilitate;
– baza de date o reprezintă documentele tipizate privind cumpărările de valori
materiale sau prestări de servicii.
Se întocmește, într-un singur exemplar în care se înregistrează zilnic elementele
necesare stabilirii corecte a taxei pe valoarea adăugată deductibilă.

Factura proformă
Această factură este trimisă de exportator și este certificată de o persoană cu funcție
executivă în cadrul firmei. Poate fi solicitată înaintea expedierii mărfurilor pentru:
 obținerea de licențe pentru export;
 deschiderea unui acreditiv;
 efectuarea plății în avans;
 pentru a se menține cotația.
Acest tip de factură facilitează furnizarea de către banca clientului a fondurilor
necesare pentru achiziție. Este un document recunoscut în comerțul internațional dar nu are

35

statut convențional. Este utilizată frecv ent în cadrul acreditivului, permițând exportatorului să
obțină confirmarea că importatorul are fonduri suficiente de achiziționare a mărfii.
Protocolul de compensare
Acest document este întocmit de către întreprindere și servește la:
– evidențierea circ uitului de compensare între una sau mai multe unități economice
participante la compensare;
– stabilirea sumelor supuse compensării între părți;
– contabilitatea compensărilor între unitățile participante la compensare.
Se întocmește într-un număr de exemplare egal cu numărul participanților la circuitul
de compensare.
Protocolul de compensare circulă la unitățile participante la circuitul de compensare.
Se arhivează în cadrul biroului financiar – contabil al întreprinderii.

Opera țiile de încasare/plată fără numerar constau în lichidarea drepturilor/ obligațiilor
bănești prin utilizarea unor instrumente și mijloace de plată, fără mișcare efectivă a sumelor
bănești. Din categoria acestor instrumente adoptat de sistemul de plă ți din România fac parte:
cecul, cambia , biletul la ordin, warantul și ordinul de plată.

Cecul
Este un instrument de plată utilizat de titularii de conturi bancare, cu disponibil
corespunzător în aceste conturi. Circuitul său se derulează între trei persoane, trăgător – tras
– beneficiar.
Instrumentul este creat de trăgător care, în baza disponibilului constituit în prealabil la
o societate bancară, dă ordin acestuia, în calitatea sa de tras, să plătească la prezentare, o sumă
bine determinată unei terțe persoane sau însuși trăgătorului, aflat în dispoziție de beneficiar.
Prezentarea cecului dupa expirarea termenului legal are ca efect pierd erea dreptului
legal de acțiune (regres) împotriva giranților anteriori în cazul în care cecul nu ar fi plătit.
Toate persoane le care în orice calitate s -au obligat prin cec (trăgător, giranți) sunt
responsabile solidar în ceea ce privește plata cecului respectiv cu toate că obligațiile au fost
asumate în momente diferite.
Transmitere a cecului se poate realiza prin :

36

 simpla remit ere: este cazul cecului la purtător care, în momentul emiterii, nu indică expres
beneficiarul sau poartă mențiunea „la purtător” . Acest cec va fi plătit atât persoanei
desemnate ca beneficiar, fie deținătorului cecului;
 cesiunea de creanță ordinară, atunc i când cecul este emis pe numele altei persoane și
conține mențiunea „nu la ordin”, în acest caz numai persoana nominalizată poate să -l
încaseze;
 girarea: este operațiunea prin care se transmit, o dată cu remiterea , și toate drepturile
rezultate din cec. Ea este o mențiune specială făcută pe spatele cecului în favoarea oricui,
insclusiv în favoarea trăgătorului. Noul beneficiar poate, la rândul său, să gireze cecul.
Cecul poate fi la purtător , cel prezentat mai sus, cecul barat , cecul certificat și cecul
de călătorie.
Cecul barat constă în înscrierea a două linii paralele orizontale sau oblice pe fața
cecului. Bararea indică obligația ca beneficiarul să recurgă la serviciile unei anumite bănci
pentru încasarea sumei înscrise pe cec, încasarea în numerar direct de la banca trăgătorului
nefiind posibilă.
Cecul certificat prin care banca (trasul) confirmă pe cec existența și blocarea
disponibilului necesar efectuării plății.
Cecul de călătorie prin care trăgătorul poate condiționa plata acestuia de ident itatea
dintre semnătura persoanei care a primit cecul (posesorul) și semnătura persoanei care
încasează cecul la prezentare . O primă semnătură se pune în momentul primirii cecului și a
doua în momentul încasării, în prezența funcționarului bancar sau în mo mentul efectuării unei
plăți, în prezența beneficiarului.

Ordinul de plată
Este o dispoziție necondiționată, dată de către emitentul acestuia unei societăți bancare
receptoare de a pune la dispoziția unui beneficiar o anumită sumă de bani la o anumită da tă.
Pentru a face plata trebuie să existe lichidități suficiente la contul de la bancă.
Întocmirea documentelor justificative are loc, de regulă, la locul unde se produce
operația economică și financiară. După întocmire, documentele justificative se supu n
verificării6 și prelucrării, care constă în:

6 Pântea Iacob Petru, Managementul contabilității românești, Editura IntelCredo, Deva, 2010 , p.47

37

 verificarea formei , prin care se urmărește dacă s -au completat toate datele obligatorii din
formular, dacă ele corespund cu cele din anexe, dacă există semnăturile necesare și s -au
întocmit în numărul de exemp lare prevăzut, etc;
 verificarea aritmetică, prin care se urmărește dacă calculele aritmetice sunt bine făcute;
 verificarea de fond, ce presupune urmărirea legalității, necesității, realității, oportunității
și economicității operațiilor economice și financiare pentru care s -au întocmit.
După întocmirea, verificarea și înregistrarea lor, documentele justificative sunt supuse
operației de clasare.
Clasarea documentelor are ca scop să asigure identificarea cu ușurință a acestora
atunci când sunt căutate pentru furnizarea informațiilor necesare organelor de evidență,
conducere și control. Ea trebuie să fie simplă, elastică și adaptabilă specificului unității.
Documentele justificative ca și cele de altă natură trebuie păstrate în condiții în care să asigur e
integritatea lor pentru o anumită perioadă de timp.
Documentele justificative care au stat la baza înregistrărilor în contabilitate, ca și
registrele de contabilitate se păstrează în arhiva generală a agenților economici timp de 10 ani,
cu începere de la data închiderii exercițiului în cursul căruia au fost întocmite7”

3.2 Contabilitatea decontarile cu furnizorii

3.2.1 Contabilitatea datoriilor fata de furnizori

Datoriile față de furnizori au caracterul unei surse de finanțare pe termen scurt.
Aceste surse, denumite pasive stabile, depind de:
– soldul mediu zilnic;
– termenul de exigibilitate, adică numărul de zile de la constituirea obligației până la
plata efectivă a lor.
Modificarea sumei datoriilor față de furnizori în perioada curentă, față de perioada
precedentă se determină prin compararea indicelui datoriilor față de furnizori (I F) cu indicele
intrărilor de imobilizări, materii prime, materiale, energie, combustibil, obiecte de inventar,
servicii (I int).

7 Legea contabilității nr. 82/1991

38

Deci, la S.C. TEMAD CO S.R.L IF > Iint , respectiv indicele datoriilor față de furnizori
devansează indicele intrărilor datorită creșterii duratei medii de plată a datoriilor ca urmare a
angajării unor datorii cu termene de plată mai mari și a întârzierii la plată a furnizorilor.
Datoriile faț ă de furnizori sunt surse gratuite de capital, de aceea trebuie gestionată
eficient, iar pentru societate este mai benefic dacă se realizează un volum al decalajelor de
plăți mai mare decât al decalajelor de încasări.
Analiza corelației creanțe -datorii este importantă pentru activitatea financiară a firmei
pentru că influențează capacitatea de plată. In cadrul acesteia se cercetează mai întâi evoluția
creanțelor și obligațiilor în raport cu cifra de afaceri, pentru a pune în evidență raportul dintre
imobili zarea capitalului firmei.
Tabel nr 3.1: Venituri -cheltuieli -profit (lei)
Nr.
Crt. Indicatorul 2015 2016 2017
1 Venituri 9555224 8731832 7906144
Exploatare 9050089 8074617 7762640
Financiare 505135 330231 143504
Extraordinare 0 326983 0
2 Cheltuieli 9552468 10042101 6917720
Exploatare 9080909 9383803 6410211
Financiare 471599 568077 507509
Extraordinare 0 90221 0
3 Rezultat brut 2.756 -1310269 988424
Exploatare -30820 -1309186 1352429
Financiare 33536 -237846 -364005
Extraordinare 0 236762 0

Tabel nr. 3.2: Creanțe -datorii

39

Nr.
Crt. Indicatori Perioada
2015 2016 2017
RON % RON % RON %
1 Cifra de afaceri 6050089 100 8071759 133.42 7762640 128.31
2 Creanțe 1017397 100 1198478 117,80 3582190 352.09
3 Datorii 2113754 100 4118821 194,86 3765796 178.16
4 Raportul creanțe datorii 0,48 100 0.29 X 0.95 X

Rezultă că în perioada analizată la S.C. TEMAD CO S.R.L creanțele și datoriile
comerciale cresc într -un ritm mult superior celui aferent cifrei de afaceri, ceea ce influențează
nefavorabil fluxul de disponibilități.
Această influență este atenuată parțial de raportul dintre creanțele și datoriile
comerciale, c are deși în creștere, este subunitar, fapt ce compensează parțial creșterea gradului
de imobilizare a capitalului firmei.

0 10 20 30 40 50 60 70
2015 2016 2017 Lei Figura nr. 3.1: Analiza corelatiei creante -datorii
Creante Datorii Raportul creante -datorii

40

3.2.2 Contabilitatea efectelor de platit

Rata de gestiune a furnizorilor8 (viteza de rotație a furnizorilor) ne arată în câte zile
întreprinderea își achită obligațiile sale față de furnizori, exprimându -se astfel:

zilerotatii
leimilleimil
65,63
572.351360 62.166 dzf65,5
. 166.62. 572.351nrfCAT Furnizori dzfrotatii unei a zilein durataFurnizoriCAnrffurnizori creditului a rotatii de numarul
 

Rezultatul acestor indicatori semnifică faptul că în perioada analizată la S.C. TEMAD
CO S.R.L durata medie a creditului acceptat de furnizori este de 63,65 zile, iar aprovizionarea
acoperă în medie de 5,65 ori creditele acordate de furnizori.
Pentru analiza creditului furnizori trebuie să reținem următoarele:
1. o viteză de rotație mică (durată în zile mare) înseamnă că întreprinderea
folosește resursele furnizorilor și cu toate că reflectă o situație favorabilă
pentru întreprindere poate conduce la înrăutățirea relațiilor comerciale;
2. dacă durata în zile a unei rotații este mai mare de 3 0 zile și nu este efectul unei
înțelegeri prealabile, atunci întreprinderea trebuie să -și analizeze condițiile de
plată și cauza lipsei de lichiditate;
3. dacă tendință vitezei de rotație (durata în zile) este în creștere, există semnale
că firma se confruntă cu dificultăți de plată;

8 Buhociu Florin, Analiza Economică, Editura Funda ției Universitare „Dunărea de Jos” – Galați , 2014 , pag. 60

41

Asemenea aspecte pot fi puse în evidență și cu ajutorul indicatorilor9 durata de
imobilizare a creanțelor si durata de folosire a surselor atrase, indicatori a caror evolutie este
prezentata in tabelul nr. 3 .

Tabelul nr.3 .3
Nr.
Crt. Indicatori Formula de calcul 2015 2016 2017
1. Durata de imobilizare a creanțelor Creante*360
Cifra de afaceri 55 40 25
2. Durata de folosire a surselor atrase Datorii*360
Cifra de afaceri 101 66 64

Mărimea și evoluția indicatorilor confirmă concluzia stabilită anterior, în sensul că,
deși creanțele înregistrează creșteri substanțiale, imobilizarea capitalului firmei este suplinită
de sursele atrase suplimentar. Cunoașterea acestor aspecte este necesară pentru a putea
previziona necesarul de surse pentru finanțarea exploatării în perioadele viitoare.
Creanțele și datoriile trebuie să fie analizate și în raport de gradul de vechime10.

9 Buhociu Florin, Probleme de Analiza Economică , Editura Evrika – Brăila , 2012
10 Buhociu Florin, Analiza Economică , Editura Funda ției Universitare „Dunărea de Jos”, Galați , 2014
0 20 40 60 80 100 120
2015 2016 2017 Fig. 3.2 Analiza creditului furnizori
Durata de imobilizare a
creantelor
Durata de folosire a
surselor atrase

42

Din acest punct de vedere, situația S.C. TEMAD CO S.R.L în anul 201 6 se prezintă astfel
(tabel nr.4 ):

Tab. nr. 3.4 – Situația creantelor si datoriilor în funcț ie de vechime
Nr.
Crt. Specificație Creanțe Datorii
RON % RON %
1 Până la 90 de zile 20.242,01 83,4 43.578,37 70,1
2 Între 90 de zile și 1 an 2.791,17 11,5 13.427,86 21,6
3 Peste 1 an 1.237,82 5,1 5.159,77 8,3
TOTAL 24.271 100 62.166 100

Rezultă că ponderea principală o dețin creanțele și datoriile cu o vechime de până la 90
zile, ceea ce asigură o frecvență corespunzătoare a încasărilor și plăților. Totuși, încasarea și
respectiv plata la un interval de până la 90 zile este una din cauzele blocajului financiar.

3.2.3 Contabilitatea creantelor fata de furnizori

Apariția creanțelor are loc ca urmare a relațiilor care se formează între entitate și clienții
săi. Analiza creanțelor urmărește dinamica acestora pe total și pe feluri. Prin dinamică, se
0 20 40 60 80 100
Creante Datorii Fig. 3.3 Analiza creantelor si datoriilor
Pina la 90 zile
Intre 90 zile si 1 an
Peste 1 an

43

constată evoluția lor, și în mod deosebit, reducerea volumului lor î n mărimea absolută, cât și
ca pondere în totalul activelor.
Analiza creanțelor necesită gruparea lor, cel puțin după trei criterii11:
– în primul rând , după natura lor: creanțe aferente bunurilor vândute; creanțe
reprezentând avansuri acordate furnizorilor; creanțe din diferențe de curs valutar;
creanțe datorate clienților incerți.
Pentru aceste categorii de creanțe, se urmărește:
– nivelul absolut și ponderea fiecărei categorii în totalul creanțelor;
– evoluția în timp;
– durata medie de încasare a lor.
– în al doilea rând , creanțele se grupează pe principalii beneficiari, urmărindu -se:
– nivelul creanțelor pe beneficiari și ponderea lor în totalul creanțelor;
– vechimea creanțelor și durata medie de încasare a lor;
– natura relațiilor cu beneficiarii (trad iționale, temporare, accidentale).
– în al treilea rând , este necesară clasificarea creanțelor în funcție de vechimea lor:
– creanțe sub 30 zile;
– creanțe între 30 -60 zile;
– creanțe între 60 -90 zile;
– creanțe peste 90 zile.
Cea mai utilă analiză, este clasifica rea creanțelor folosind cele trei criterii simultan,
obținându -se astfel o grupare a creanțelor după natura lor, pe beneficiari și după vechime.

Evoluția nivelului creanțelor actuale față de perioada precedentă este determinată în
principal de:
– modificare cifrei de afaceri;
– modificarea duratei medii de încasare;
– influența unor factori aleatori (diferențe de curs valutar, reactivarea unor
clienți, etc).
Creanțele sunt analizate și în corelație cu evoluția cifrei de afaceri, când se compară
indicele cifrei de afaceri cu indicele creanțelor. Pentru determinarea acestor indicatori se va
folos i cifra de afaceri din 2016 și 201 7, prec um și mărimea creanțelor din 2016 și 201 7.

11 Buhociu Florin, Analiza Economică, Editura Funda ției Universitare „Dunărea de Jos” – Galați, 201 4, pag. 51

44

CA 2017 7762640 RON
ICA = X 100 = X 100 = 96.17 %
CA 20156 8071759 RON

Creante 2017 3582190 RON
ICR = X 100 = X 100 = 549.21 %
Creante 2016 1198478 RON
Deci, la S.C. TEMAD CO S.R.L ICA< I CR ,respectiv indicele cifrei de afaceri
devansează indicele de modificare a creanțelor acesta însemnând creșterea duratei medii de
încasare a creanțelor cu efecte negative pentru firmă pentru că imobilizează capitalul firmei.

45

Concluzii și recomandări

Strategia de redresare și rentabilizare ar putea să aibă în vedere extinderea activităților
conexe existente (comerț, consultanță, întocmire proiecte) și orientarea către altele noi, cum ar
fi: dezvoltarea unei rețele de distribuții proprii sau prestații de transport rutier (intern și
internațional).
În ceea ce privește activitatea de comerț, S.C. TEMAD CO S.R.L a întreprins unele
acțiuni pentru dezvoltarea ei, în sensul că a achiziționat un nou spațiu pentru depozit, mult
mai spațios, ce oferă condiții mai bune de expunere și comercializare a mărfii în comparație
cu vechiul sediu.
Adoptarea unei atitudini pasive ar reprezenta un risc în momentul de față.
În legătură cu perfecționarea informatică în cadrul S.C. TEMAD CO S.R.L se
urmărește ca subsistemul informatic să evolueze pe următoarele direcții:
 dotarea cu calculatoare cât mai performante
 perfecționarea pesonalului tehnic pentru exploatare
 gestionarea reclamațiilor de calitate de la beneficiari pentru analiza și aplicarea de
noi soluții
 asistarea întreprinderii în vederea atingerii unui înalt nivel de performanță, pe
termen scurt, mediu, respecriv lung
 creșterea eficienței muncii de conducere
Din analiza datelor din bilanț s -a observa t că durata de rotație în ultimul an a
creanțelor -clienți prin cifra de afaceri, a fost de 12 de ori, recuperându -se într -un termen
mediu de 30 zile. Valoarea indicatorului nu este foarte bună, ceea ce a generat efecte negative
asupra trezoreriei în sensul decalării în timp a încasării clienților. Aceasta este rezultatul
politicii de expansiune pe piață. Această situație reprezintă un aspect negativ, în medie
sporind durata de transformare a creanțelor -clienți în lichidități, având ca principal efect o
presiune financiară asupra trezoreriei exploatării.
În ceea ce privește analiza datoriilor față de furnizori aceastea aveau o viteză de
rotație prin cheltuielile aferente de 5.65 ori , achitându -se într -un termen mediu de 64 zile.
Valoarea indicatorului cor espunde unor condiții comerciale normale si acest lucru reprezinta
un aspect pozitiv, în medie sporind durata de plată față de furnizori, având ca principal efect o
relaxare financiară asupra trezoreriei exploatării.

46

La S.C. TEMAD CO S.R.L indicele dato riilor față de furnizori devansează indicele
intrărilor datorită creșterii duratei medii de plată a datoriilor ca urmare a angajării unor datorii
cu termene de plată mai mari și a întârzierii la plată a furnizorilor.
Datoriile față de furnizori sunt surse gratuite de capital, de aceea trebuie gestionată
eficient, iar pentru societate este mai benefic dacă se realizează un volum al decalajelor de
plăți mai mare decât al decalajelor de încasări.
Din analiza datelor se observă o evoluție pozitivă a echilibrul ui economico -financiar,
indicatorii calculați încadrându -se în limitele normale, cu exceptia independentei financiare,
astfel:
– Rata autonomiei financiare este situata sub limita teoretica 1, ceea ce semnifică
o autonomie scazuta,
– Rata de finanțare a stocurilor prezintă o evoluți e în ascensiune față de anul
2016,
– Rata de finanțare a activelor se situează, de asemenea, în limitele normale,
– Rata datoriile se situează la limita maximă admisă de 0.5, deci firma a apelat la
împrumuturi pentru susținerea act ivității.
Ar trebui ca societatea să dezvolte serviciile de agenturare și pilotaj, renunțând treptat
la activitatea de comerț care nu mai este la fel de profitabila ca in primii ani, ținand cont si de
faptul ca in domeniul propriu de activitate S.C. TEMAD CO S.R.L deja și -a creat un nume și
o poziție pe piață.
S.C. TEMAD CO S.R.L are unu site în care firma prezint a produsele (servicii,
mărfuri), ceea ce deschide noi porți către lumea afacerilor din cele mai diverse.
În concluzie, în perioada următoare, est e necesară continuarea acțiunilor de
modernizare, de încasare a creanțelor și de reducere a cheltuielilor.
Se impune luarea unor măsuri economice, financiare, de organizare menite să aducă
firma, în timp scurt, la un punct de echilibru din care să se poat ă dezvolta și să -și maximizeze
profiturile.

47

Bibliografie

 Andone I., Țugui Al., Sisteme inteligente în management, contabilitate , finanțe, bănci
și marketing , Editura Economică București, 2005
 Buhociu F., Analiza Economică , Editura Fundației Universitare „Dunărea de Jos” –
Galați , 2014
 Buhociu F., Probleme de Analiza Economică , Editura Evrika – Brăila, 2014
 Buhociu F., Negoescu Ghe., Analiza economică , Editura Evrika, Brăila, 2011
 Buhociu F., Negoescu Ghe. – Investițiile în economia de tranziție , Editura Evrika,
Brăila, 2005
 Chirică L., Curs complet de contabilitate și fiscalitate , Editura Economică, București ,
2011
 Darie V., Manualul expertului contabil și al contabilului autorizat , Editura Agora,
Bacău, 1998
 Fănaru L, Sisteme informaț ionale și gestiunea financiară a întreprinderii , Editura
Junimea Iași, 2012
 Feleagă N., Ionașcu I., Tratat de contabilitate financiară , Editura Economică,
București, 2004
 Florea I, Florea R, Controlul economic -financiar , Editura CECCAR, București , 2007
 Ministerul Finanțelor Publice, Reglementări contabile pentru agenți economici ,
Editura Economică, București, 2011
 Oprea D., Premisele și consecințele informatizării contabilității , Editura Graphix, Iași,
1994
 Oprea D, Airinei D, Fotache M, Sisteme informaț ionale pentru afaceri , Editura
Polirom Iași 2002
 Oprea R., Mihăilă D., Dreptul comercial roman – note de curs , Editura Național,
București, 2004

48

 Paraschivescu M., Păvăloaia W., Modele de contabilitate și analiză financiară ,
Editura Vrantop, Focșani 1999
 Pântea I. P., Managementul contabilității românești , Editura IntelCredo, Deva, 1998
 Ristea M., Dumitru G., Contabilitatea aprofundată , Editura Universitară, București
2003
 Turliuc V., Cocriș V ., Monedă și credit , Editura Ankarom, Iași, 1998
 Bunget Ovidiu C onstantin – Contabilitate românească între reformă și convergență –
Ed.Economică – București, 2005
 Cotlet Dumitru, Ovidiu Megan, Bogdan Cotlet – Teoria si practica situatiilor financiare
– Ed. Mirton, 2010, Editia a II -a
 Cotlet Dumitru, Ovidiu Megan, Bogd an Cotlet, Cosmin Pistol – Teoria si practica
situatiilor financiare – Ed. Mirton, 2009
 Cristea S., Stoica C., Drept comercial – note de curs , 2009
 Iacob C., Sistemul informațional contabil la nivelul firmei , Editura Tribuna
Economică, București 2010
 Mates Dorel – Normalizarea contabilității și fiscalitatea întreprinderii – Ed. Mirton –
Timișoara, 2003
 Paraschivescu M., Contabilitate , Editura Moldovia, Bacău, 2002
 Mates Dorel – Contabilitate financiară – Ed. Mirton,Timișoara,2010
 Motica R. I., Popa V ., Drept comercial roman si drept bancar , Editura Lumina Lex,
Bucuresti, 2004
 Mates Dorel(coordonator), Felicia Ineovan, Bogdan Cotlet – Contabilitate financiara.
Concepte de baza. Tratamente specifice. Studii de caz – Ed. Mirton, 2010
 Călin O, Ristea M., Bazele contabilității , E.D.P., R. A., București, 2007
 Peres Ion (coordonator), Dorel Mates, etc., Bogdan Cotlet – Bazele contabilitatii – Ed.
Mirton, 2011