INTRODUCERE…………………………………………………………………………………………………7-8 CAPITOLUL 1 – TAXE V… [619321]

CUPRINS
INTRODUCERE…………………………………………………………………………………………………7-8
CAPITOLUL 1 – TAXE V AMALE LA IMPORT………………………………………………… 9
1.1 Taxele vamale………………………………………………………………………………………………… 9-10
1.1.1 Taxele vamale conventionale…………………………………………………………………………10
1.1.2 Taxele vamale autonome………………………………………………………………………………10-11
1.1.4 Taxele vamale preferențiale………………………………………………………………………….11-13
1.2.1 Originea preferențială a mărfurilor ………………………………………………………………13
1.2.2 Originea preferențială a mărfurilor……………………………………………………………….13-14
1.2.3 Dovada originii …………………………………………………………………………………………….15
CAPITOLUL 2-Încadrarea Tarifar ă Și Regimurile Vamale …………………………………..16
2.1 Tariful vamal……………………………………………………………………………………………………16-19
2.2 Clasificarea tarifară …………………………………………………………………………………………19-20
2.3 Regurile Generale Interpretative ………………………………………………………………………21-24
2.5 Operator Economic Autorizat ……………………………………………………………………………24-25
2.6 Valoarea In Vama ………………………………………………………………………………………………25-26
2.7 Regimurile vamale ……………………………………………………………………………………………..26-27
2.7.1 Tranzitul vamal…………………………………………………………………………………………………27
2.7.2 Antrepozitul vamal ……………………………………………………………………………………………27-28
2.7.3 Perfecționarea activă………………………………………………………………………………………….28
2.7.4 Regimul de transformare sub control vamal ……………………………………………………….29
2.7.5 Regimul de admitere temporară …………………………………………………………………………29
2.7.6 Regimul de perfecționare pasivă………………………………………………………………………….2 9
2.7.7 Zone libere…………………………………………………………………………………29-30
2.7.8 Punerea in libera circulatie…………………………………………………………..30
2.8 Conditii de livrare (Incoterms)…………………………………………………………30-34
CAPITOLUL 3 STUDIU DE CAZ – Importul , Calculul de origine al mărfurilor și
exportul- …………………………………………………………………………………………………………………….35
3.1Prezentarea societății SC YAMAMOTO SA ………………………………………..35
3.2Import din afara UE………………………………………………………………………..35-38
3.3 Calculul de origine al marfii si exportul…………………………………………….38-42
Biografia…………………………………………………………………………………………….43
Anexe

Introducere

Unul dintre cele mai vechi domenii din istoria omenirii,dintre cele care au fost mentionate inca din
antichitate, a cunoscut nenumărate schimbări de-a lungul timpurilor, ajungând autoritatea vamală din
zilele noastre, adică o autoritate cu atribuții mult mai diversificate decât cele traditionale și care a
devenit o administratie modernă aplicând o legistalie modernă.
Astfel, in timp ce acum câteva milenii vameșii erau chemați să strângă taxele impuse de lege, lucrători
vamali moderni au atributii sumplimentare, dar și miloace moderne de operare și colaborare.
In cazul Europei, asistăm la o practica a proiectului Uniunea Europeană, care este, o uniune vamală
Această uniune vamală presupune desfințarea frontierelor vamale dintre statele membre, aplicarea unei
legislatii comune și a unui tarif vamal comun, dar si a unor măsuri comercile si bariere netarifare
comune
În ani `90, vama comunitară a cunoscut un proces de consolidare și modernizare legislativă prin
adoptarea a doua acte normative care preluau toate actele normative de bază in materie vamalaă
adoptate la nivelul Comunitatii până atunci, respectiv Regulamentul (CEE).
Prin Codul Vamal al Uniunii are loc nu numai o modernizare legislativă, ci și crearea premiselor
pentru trecerea , în domeniul vamal de la documentele pe suport de hârtie la schimbul de informatii si
documente prin utilizarea tehnicilor de prelucrare a informatiilor, de la vamă traditională la E-Customs,
de la controlul efectuat la biroul vamal și la momentul prezentării mărfurilor, la controlul pe bază de
identificare , analiză si gestionare a riscurilor efectuat fie inaintea de prezentarea mărfurilor, fie după
import/ export.
Codul Vamal Unional creează premisele pentru uniformizarea aplicării legislatiei vamale unionale la
nivelul celor 28 de state membre, totodată Codul Vamal Unional urmăreste următoarele obiective:
–creșterea siguranței si securități în traficul internațional
–simplificarea legislației
Legislația vamală unională consta din Codul Vamal Unional , dar si din actele normative unionale
emise in completare sau în aplicarea acestuia, în principal Codul Vamal Unional – Acte Delegate ,
Codul Vamal Unional- A cte de Punere în Aplicare si Codul Vamal Unional – Act Delegat Tranzitoriu .
Pe langa aceasta legislatie vamal ă emisă la nivel unional, exist ă și acte normative emise la nivel
național , care vin in completare sau în aplicarea Codului Vamal Unional și care sunt , de asemenea,
cuprinse în conceptul de legislatie vamal ă . Actele normative naționale care vin in completarea sau în
aplicarea Codului Vamal Unional sunt considerate ca fiind parte integrant ă a legislatiei vamale
unionale. Astfe legislatia vamal ă inseamnă ansamblul legistaiei format din urmatoarele elemente :
–codul si dispozitiile de completare sau de punere in aplicare a acestuia adoptate la nivelul
Uniunii sau la nivelel național;
–Tariful vamal comun
–dispozitile privind instituirea unui sistem al Uniunii de scutire de la plata taxelor vamale
–acordurile internaționale care conțin dispoziții vamale, în măsura în care acestea sunt aplicabile
în Uniune
Taxele vamale sunt cele mai cunoscute bariere in calea comerțului sunt descrise ca un mijloc de

avantajare a producatorului în defavoarea cumpărătorului. Din punct de vedere istoric, taxele vamale au
fost primele bariere comerciale, iar nivelul lor a prezentant variați însemnate de-a lungul timpului ,
atingând cote ridicat la mijlocul secolului trecut și dovedint o tendin ță de reducere semnificativ ă în
ultimele decenii odat ă cu intrarea în funcțiune a Acordului General de Tarife și Comert, iar ulterior în
1994 cu înfințarea Organizației Mondiale a Comerțului.

CAPITOLUL 1
Taxele vamale la import
1.1 Taxele vamale se definesc ca un impozit indirect perceput de către stat asupra mărfurilor care
trec granițele vamale ale unei țări. Cu toate că sunt stabilite prin măsuride politică vamală, acestea sunt
incluse în categoria impozitelor indirecte deoarece sunt percepute asupra valorii mărfurilor care
tranzitează teritoriul unei țări.
Taxele vamale, de-a lungul timpului au suferit o transformare dintr-un simplu instrument fiscal într-un
instrument complex de politică comercială și de protejare a economiei.
,,Scopul principal al perceperii de taxe vamale de import este protejarea productiei indigene”1
Majoritatea statelor susțin comerțul liber ca mijloc de stimulare a exportului și de creșterea
competitivității produselor autohtone pe piețele externe, mereu se găsesc pretexte pentru introducerea
taxelor la frontieră pentru punerea în funcțiune a unei politici tarifare proprii,manifestată prin
funcționarea unui tarif vamal național în ideea protejării propriei industriiși producții
Taxele vamale sunt, impozite indirecte la dispoziția statului, parte componentă a veniturilor bugetare,
constituite în momentul transferului mărfurilor peste granița unui stat sau în momentul tranzitului
acestora pe teritoriul uneițări. Acestea se percep asupra valorilor sau cantităților de produse care intră,
ies sau tranzitează un stat.Fiind impozite indirecte, taxele vamale se includ în prețul de vânzare al
mărfurilor asupra cărora se percep, mod în care sunt recuperate, ca orice impozit indirect.Spre
deosebire de TVA (taxa pe valoare adăugată – impozit pe circulația mărfii care sevinde pe piața
internă), taxele vamale se aplică numai produselor ce trec frontiera într-un sens sau altul, fiind suportate
de către consumatori și care, implicit, modifică prețul produselor în sensul majorării lor. Inițial,
importatorul achită contravaloarea taxelor vamale, însă o recuperează prin prețul de vânzare al
mărfurilor achiziționate din exterior și vândute pe piața internă. Există posibilitatea ca atât exportatorul
cât și importatorul să suporte câte o parte din contravaloarea taxelor vamale. Majorarea prețului de
către importator determină exportatorul să facă concesii și să reducă prețul de export pentru a nu își
vedea afectată competitivitatea produselor pe piețele externe. Acesta este un mecanism rezultat din
raportul cerere – ofertă și din pozițiile pe care cumpărătorul și vânzătorul le ocupă pe piață.Din punct
de vedere juridic, taxele vamale sunt obligații financiar – bugetare,parte a veniturilor bugetare.
Neîndeplinirea obligației de plată a taxelor vamale atrage executarea silită, iar plata lor alimentează
bugetul de stat .
Taxele vamale sunt stabilite, prin Tariful vamal comun , la nivelul subpozițiior Nomenclator Combinat
de opt cifre.
În general , taxele vamale pentru produsele industriale sunt sub forma unei cote procentuale din
valoarea in vamă a bunurilor importate, cota cuprinsa intre 0%si 22%.
Anumite bunuri din Tariful vamal comun prevad taxe vamale specifice , respectiv taxe vamale
stabilite sub forma unei valori absolute raportate la unitatea de măsura a bunurilor importate. Un
exemplu în acest sens ar fi iaurtul clasificat la codul tarifar 04031011 taxa vamal ă este de 20,5 Eur /100
kg/net.
1Ciobanu, Gheorghe, Tranzacții economice internaționale, Ed Imprimeria Ardealul, Cluj-
Napoca, 2004.

Taxele vamale pot fi, de asemenea, stabilite ca taxe mixte, mai exact o combinație intre taxele
vamale procentuale și cele specifice. De exemplu, pentru iaurtul clasificat la codul tarifar 04031011
taxa vamală este 8,3 +95/100 kg/net, ceea ce inseaman ă că valoarea taxei vamale va fi stabilit ă ca suma
dintre 8,3 % din valoarea in vam ă a iaurtului si 95 eur /100kg/net.
De asemenea, pe lângă taxele vamale, in Tariful Vamal Comun sunt mentionate impunerile agricole la
import introduse prin politica agricol ă comună si care sunt aplicabile anumitor produse agriocole.
Mențiunea ,, EA, AD S/Z” sau ,, AD F/M” care figureaz ă in coloana 3 din tabelul drepturilor de la
Anexa 1, partea II din Tariful vamal comun, înseamna ca produsele respective sunt supuse perceperii
unui element agricol , respectiv ca nivelul maxim al dreptului vamal care este aplicabil produselor
respective este constituit dintr-un drept procentual si un drept aditional care se aplica unor forme de
zahar sau fainii.
,,Atunci când gradul de protecție tarifară este mai mic decât 1, taxele vamale de import au un nivel
ineficient, produsul importat fiind mai competitiv prin preț decât produsul indigen.Acestă situație poate
apărea ca urmare a creșterii prețurilor interne, scăderii prețurilor externe sau a modificări cursului de
schimb a monedei naționale”2
Taxele vamale îndeplinesc o serie de funcții :
financiară sunt impozite prin care se urmareste realizarea obiectivelor de politică fiscală,
colectarea unor sume consistente de bani la dispoziția statului
– stimulare a exportului și lărgire a cooperării economice internaționale prin creșterea prețurilor
produselor exportate, producatorul este stimulat sa majoreze cantitatea vaduta pe pietele
externe, sa caute noi contacte avantajoase in vederea desfacerii marfurilor pe pietele externe si
cresterii competivitatii
–protejarea economiei nationale prin caracterul lor prohivitiv creaza bariere in calea patrunderii
marfurilor straine pe piata interna si asigura proteara productiei interne
Taxele vamale au, în special, rol protectionist și fiscal. Rolul fiscal constă în aducerea de venituri la
bugetul de stat cu atât mai mari cu cât taxele vamale au nivel mai ridicat, iar cantitatea comercializată
este mai mare.
In functie de de modalitatea in care sunt stabilite taxele vamale pot fi clasificate ca taxe vamale
conventionale sau autonome .
1.1.1 Taxele vamale convenționale, sunt taxele vamale al caror nivel este stabilit prin convenții
internationale mai exact sunt taxele vamale stabilite prin Acordul General pentru Tarife si Comert
(Acordul OMC ). Taxele vamale convenționale se aplică bunurilor importate din țări care sunt părți
contractante la Acordul OMC sau din țării cu care Uniunea Europeana a incheiat acorduri care prevăd
aplicarea de către aceasta din urmă a clauzei natiunii celei mai favorizate in domeniul tarifar .Drepturile
convenționale sunt menționate in coloana 3 din tabelul drepturilor. Aceste taxe reprezint ă , de asemenea
, taxe vamale care în princiupiu ar trebui s ă se aplice bunurior importate din orice țară terță.Taxele
vamale convenționale nu se aplică atunci când sunt stabilite , in mod unilateral de către Comisia
Europeana suspendări sau reduceri ale taxelor vamale .Produsele care beneficeaz ă în general de aceste
suspendări sunt materiile prime,semifabricatele precum si alte bunuri care nu sunt disponibile in
Comunitatea Europeana, exceptând produsele finite, Comisia acord ă aceste suspendări de doua ori pe
an, la 1 ianuarie si a doua oar ă la data de 1 iulie.
1.1.2 Taxele vamale autonome – au un caracte necontractual, sunt stabilite unilateral de către
autoritațile guvernamentale ale statului care le aplic ă, independet de partenerii comerciali .Sunt
instituite pentru produsele originare din țările cărora nu le-a acordat clauza națiunii celei mai favorizate
sau cu care nu s-au stabilit convenții sau acorduri comerciale. Nivelu taxelor fiind foarte ridicat,
2 Teodor Hada, Radu Bărbuță, Fiscalitatea și nontabilitatea firmei, Alba Iulia 2003.

ajungand la 80,100 si chiar 200% , ceea ce le face suficient de prohibitive , le exclude din negocierile
internaționale .Taxele autonome au un caracter discriminator dar cu toate acestea ele se regăsesc în
tarifele vamale ale multor state, numărul țărilor față de care se aplică este restrâns.
1.1.3 Taxele vamale standard,, Erga omnes” pot fi nepreferențiale sau preferențiale, atunci când
mărfurile beneficiază de preferință tarifară taxele sunt reduse sau zero.Preferințele tarifare se aplica
conform prevederilor acordurilor prefențiale încheiate între Uniunea Europeana și alte state – acord de
liber schimb, acord de asociere , acord de uniune vamal ă.
Pentru stabilirea calculului cuantumului taxelor vamale datorate, trebuie avute în vedere elementele
de care depinde acest cuantum si anume :
–clasificarea tarifară a bunurilor
–valoarea in vamă
–originea bunurilor în cauza.
Prin urmare, cuantumul taxelor vamale depinde de clasificarea tarifar ă a bunurilor, pentru c ă
procentele taxelor vamale sunt asociate in Tariful vamal comun .Cuantumul taxelor vamale depinde de
valoarea in vamă a bunurilor, atunci când taxele vamale sunt stabilite sub forma unui procent sau sub
forma unui taxe mixte, deoarece valoarea în vamă reprezintă baza la care se aplica procentul aferent
taxei vamale.Valoarea taxelor vamale depinde de orininea bunurilor deoarece originea preferențiala
poate conduce la aplicarea unui tratament tarifar preferențial – taxe vamale reduse sau zero.
De menționat că baza de impozitare pentru accize o reprezint ă valoarea in vamă, la care se adaugă
cunatumul taxelor vamale si al altor taxe datorate la import.De asemenea, baza de impozitare a TVA la
import o reprezintă suma dintre valoarea în vamă, taxele vamale și alte taxe datorate la import, dar și
toate cheltuielile accesorii, precum comisioanele, cheltuielile de transport, ambalare marfă, asigurare
care intervin până la primul loc de destinatțe în România cu condiția că aceste cheltuieli nu au fost
cuprinse in valoarea in vam ă potrivit legislatiei vamale.
Importul din punct de vedere TVA are ințelesul care îi este atribuit acestei operatiuni din sfera TVA,
prin Codul fiscal și anume intrarea pe teritoriul Uniunii de bunuri care nu se afl ă în libera circulație sau
intrarea în Uniune a bunurilor care se afla în libera circulație , dar care provin dintr-un teritoriu ter ț .
1.1.4 Taxele vamale preferențiale
Taxele vamale preferenîiale au la baza acorduri preferențiale , aranjamente preferențiale autonome
acorduri incheiate de Uniunea Europeana si alte țări sau grupuri de țări , precum si acorduri de uniune
vamală.
Un aspect important de mentionat ar fi ca acordurile si aranjamentele preferențiale prevăd pentru
aplicarea preferintelor tarifare , asa numita conditie a transportului direct.
O altă condiție pentru a beneficia de preferințe tarifare , bunurile trebuie s ă fie insoțite de un certificat
sau un document de origine , care atest ă originea preferential ă aceste dovezi de origine pot fi:
–Certificat de Form A
–Eur 1
–Eur-mad
–declarația de origine a exportatorului dat ă pe un document comercial( factur ă , notă de livrare ).
1.1.5 Taxe de retorsiune – sunt instituite ca răspuns față de țările care practică , politic a de susținere a
exportului prin subvenții sau politica de discriminare a importului.
Taxele de retorsiune sunt de două feluri:antidumping și compensatorii. Cele mai frecvent aplicate
taxe de retorsiune sunt cele antidumping egale sau mai mari decât scăderea artificială a prețurilor de
export și cele compensatorii care urcă prețul cu o diferență ce compensează reducerea de preț permisă
de subvențiile de export. Acestea se percep ca taxe suplimentare peste cele în vigoare, nedepășind
marja de dumping, adică diferența dintre prețul intern, de pe piața țării exportatoare, și prețul
dedumping, mai redus, cu care s-a încercat intrarea pe o anumită piață, în cazul celor de dumping, iar în

cazul celor compensatorii nu se depășește nivelul subvenției de export sau al primei directe la export
În timp ce taxelevautonome,convenționale și preferențiale sunt înscrise în tarifele vamale și au o
anumită stabilitate,taxele de retorsiuneau caracter paratarifar.Se aplică peste nivelul taxelor tarifare și
variază în mod arbitrar, pe perioade, produse și țări,având un pronunțat caracter discriminatoriu .
Dumpingul apare atunci când o companie vinde un produs la un preț mai mic pe piața de export decât
pe propria piață internă. Pentru a asigura o concurență echitabilă în cazul vânzării aceluiași produs pe
piața Uniunii Europene (UE) de către producători din UE, Uniunea poate impune măsuri antidumping
asupra unor astfel de importuri.
,,Dumpingul distrugator sau pradator se întalneste atunci cand prețul de vânzare la export este foarte
mult diminuat, uneori sub costuri pe o perioada de timp determinata, scopul acestei practici fiind
scoaterea de pe piață sau chiar falimentarea concurenfei și creșterea puternică a cotei de piață sau parții de
piață deținută, pasul final fiind revenirea la prețuri normale sau crescute pentru a recupera pierderea anterioara”3
Măsurile antidumping pot fi impuse dacă sunt îndeplinite condițiile următoare:
-importurile trebuie să facă obiectul unui dumping;
-trebuie să existe un prejudiciu important adus industriei UE care produce produsul similar;
-trebuie să existe o legătură de cauzalitate între importurile care fac obiectul dumpingului și prejudiciul
important;
-măsura antidumping trebuie să nu contravină interesului UE.
Aceste taxe sunt plătite de importatorul din UE și colectate de autoritățile vamale naționale ale țărilor
UE în cauză .De regula măsurile sunt impuse pentru cinci ani. Măsurile aflate în vigoare pot fi revizuite
în anumite condiții.
Un aspect important il constitue faptul ca importatorii pot solicita o rambursare totală sau parțială a
taxelor achitate, daca aceștia pot arăta că marja de dumping pe baza căreia au fost achitate taxele, a
fost eliminată sau redusă.4
După natura impunerii sau a fluxurilor la care se aplică, taxele vamale sunt:
de import– se aplică mărfurilor străine importate de o țară și reprezintăcele mai importante taxe
vamale aplicate.
Taxele de import au caracter protecționist, contribuind direct la majorarea prețurilor mărfurilor străine
pe piața internă, făcându-le mai puțin competitive comparativ cu cele de proveniență autohtonă.
Teoretic, acestea sunt achitate de către importatoriși incluse, pentru a fi ulterior recuperate, în prețul de
vânzare al produsului pe piața internă. În realitate,axele de import sunt suportate, în parte, și decătre
exportator care, pentru a-și menține competitivitatea și a contracaraefectele negative ale taxelor vamale,
recurge la reduceri de preț.
Taxele de import au o serie de trăsături: sunt cele mai practicate tipuri de taxe vamale,sunt aplicate
celei mai largi categorii de produse din nomenclatorul comercial, se aplică pe perioade lungi de timp,
au nivel mai ridicat decât cele de export și de tranzit și sunt aplicate în context bilateral și multilateral
de tranzit– se calculează la trecerea mărfurilor pe teritoriul vamal al unei țări.
Taxele vamale de tranzit au importanță relativ mare. Fluxurile demărfuri aflate în tranzit oferă avantajul
utilizării infrastructurii, mijloacelor de transport și spațiilor de depozitare naționale rezultând
încasărisuplimentare din aceste servicii. Cu toate că întreținerea, depozitarea,transbordarea mărfurilor
străine peteritoriul național sunt activitățigeneratoare de venituri, multe țări au renunțat, prin convenție,
lataxele vamale de tranzit.Scopul aplicării taxelor vamale de tranzit este exclusiv.
de export– se aplică mărfurilor din producție națională destinate piețelor externe. Aria
3 Ciobanu Gheorghe , Tranzactii economice internationale Ed. Imprimeria Ardealul , Cluj-
Napoca 2004.
4 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=LEGISSUM%3Ar11005.

taxelor de vamale de export este mai restrânsă deoarece toate economiile se confruntă cu necesitatea
promovării exportului prin efectelesecundere implicate: creșterea producției interne, crearea de locuri
demuncă și reducerea șomajului, creșterea veniturilor, a cererii și consumului,creșterea investițiilor și
economiilor etc.
Taxele vamale produc efecte complexe în mediul financiar, comercial și, nu in ultimul rand, în cel
economic:
–asupra veniturilor bugetare;
–de protejare a economiei naționale și producției interne (efectul protecționist);
–distribuirea veniturilor dintre diferite categorii de agenți economici (în special, producători,
consumatori, stat);
–- în raporturile de schimb cu partenerii comerciali;-
–asupra veniturilor populației;
–asupra prețurilor, costurilor și inflației;
–asupra balanței comerciale și de plăți.
1.2 Originea marfurilor
1.2.1 Originea nepreferențială a mărfurilor
Originea nepreferențială a bunurilor servește la aplicarea Tarifului vamal comun, a taxelor anti-
dumping dar si a altor măsuri de import sau export care sunt stabilite in funcție de originea bunurilor .
Din punct de vedere al originii nepreferențiale , bunurile obținute în intregime într-o țară incluzând aici
si apele teritoriale sunt considerate originare din acea țară.
Codul vamal unional prevede ca atunci când la producerea unui bun intervin doua sau mai multe țări,
bunul este considerat originar din țara în care a fost supus ultimei transformări sau prelucrări
substanțiale . Un aspect important de menționat ar fi faptul că , atunci când se constata că o
transformare sau o prelucrare a avut ca unuic scop acela de a sustrage bunurile de la aplicarea anumitor
măsuri comunitare stabilite bunurilor originare din anumite tari, aceasta transformare sau prelucrare nu
se consideră că ar conferi origine bunurilor, chiar dac ă îndeplineste condiția de mai sus. Autoritatea
vamala poate solicita prezentarea unui certificat de origine nepreferențiala la import, certificatele de
origine se elibereazăde către autoritățile competente ale țării terțe în care își au originea produsele
cărora li se aplică regimuri speciale de import nepreferențiale sau de către o agenție fiabilă, autorizată
în mod corespunzător de autoritățile competente respective în acest scop (autorități emitente), cu
condiția ca originea produselor să fi fost determinată.
Autoritățile emitente pastrează o copie a fiecarui certificat de origine eliberat.Certificatele de origine
se eliverează inainte ca produsele la care se refer ă acesta să fi declarate pentru export în țara terță de
origine.
Autoritățile emitente nu pot elibera retroactiv certificatul de origine decât după ce se asigura ca
datele de identificare din cererea exportatorlui corespund cu cele din dosarul de export corespunzator.
Atunci cand autoritatile vamale au indoieli intemeiate în ceea ce priveste autenticitatea unui certificat
de origine sau exactitatea informatiilor pe care le conține acesta și atunci când efectuează verificari
ulterioare prin sondare, autoritățile vamale solicită atoritații emitente să verifice dacă respectivul
certificat de origine este autetic sau dac ă originea declarată a fost determinată în mod corect .5
5ttps://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:02015R2447-
20151229&qid=1496227024571&from=RO.

1.2.2 Originea preferențială a mărfurilor.
Originea preferențială reprezintă acea origine a bunurilor, stabilit ă în conformitate cu reguli specifice și
care face posibila aplicarea unor drepturi de import preferențiale penru bunuri care sunt importate din
anumite țări terte cu care Uniunea Europeana a incheiat acorduri preferențiale sau de liber schimb .
În prezent Uniunea Europeana a încheiat astfel de acorduri cu țări precum:
–Elvetța ,Islanda , Lichtenstein si Norvegia – țări membre AELS
–Macedonia, Albania, Bosnia si Hertegovina, Servia si Muntenegru- țările balcanice
–Algeria, Tunisia, Maroc, Israel ,Egipt, Iordania, Liban , Siria , Palestina si Turcia-tarile
Mediteraniene.
–Ceuta si Melina
–Coreea de Sud
–Brazilia, Ecuador, Venezuela , India etc- țările care fac parte din SGP

Marfa pentru a fi considerat ă originară trebuie să indeplineasca anumite criterii de origine, stabilite prin
acordul sau aranjamentul preferential.Astfel ,bunul pentru a fi considerat original trebuie fie s ă fi fost
obtinut în întregime acolo, fie s ă fi fost obtinut acolo din materiale neoriginare, cu condiția ca acestea
să fi fost supuse unor prelucrari semnificative, prelucrări care trebuie să depasească anumite modificări
care sunt considerate insuficente pentru a conferi origine preferențiala bunului obținut.
Se consideră operațiuni de prelucrare sau transformare insuficiente :
1) Manipulările destinate să asigure conservarea în aceeași stare a produselor în timpul
transportului și al stocării acestora (aerisire, întindere, uscare, refrigerare, introducere în saramură
, apăsulfuroasăsau alte soluții apoase, extragerea părților deteriorate și operțiuni similare
2)Operațiunile simple de îndepărtare a prafului, de cernere, de sortare, de clasificare, de asortare
(inclusiv alcătuirea unor seturi de mărfuri), de spălare, de vopsire, de tăiere;
3)Schimbările ambalajului și segmentarea și asambla rea pachetelor
Simpla introducere în butelii, în flacoane, in pungi, în casete, în cutii, simpla fixare pe planș
ete etc., precum și toate celelalte operațiuni simple de ambalare
4) Aplicarea chiar pe produse sau pe ambalajele acestora a unor mărci, etichete sau alte semne
distinctive similare;
5) Simpla amestecare a produselor, chiar din categorii diferite; amestecul zahărului cu orice alt
material
6) Simpla asamblare a părților pentru a constitui un produs complet
7)Cumulul a dou ăsau mai multe operațiuni prevazute la punctele (1)-(6 )
8) Sacrificarea animalelor
9)Decorticarea, înălbirea parțialăsau completă, netezirea și glasarea cerealelor sau a orezului
10)Operațiunile de colorare a zahărului sau de formare a bucăților de zahăr;
11)Decojirea, înlăturarea sâmburilor sau curățarea fructelor și legumelor. 6
,,Următoarele mărfuri sunt considerate ca fiind obținute în întregime într-o singurățarăsau într-un
singur teritoriu:
(a) produsele minerale extrase în respectiva țară
sau în respectivul teritoriu;
6http://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2007/RO/1-2007-717-RO-F1-2.

(b) produsele din regnul vegetal care sunt recoltate în respectiva țară
sau în respectivul teritoriu;
(c) animalele vii născute și crescute în respectiva țară
sau în respectivul teritoriu;
(d) produsele obținute de la animale vii crescute în respectiva țară
sau în respectivul teritoriu;
(e) produsele rezultate din activități de vânătoare sau de pescuit efectuate în respectiva țară
sau în respectivul teritoriu;
(f) produsele de pescuit maritim și alte produse capturate în mările din afara oricăror ape teritoriale de
navele care sunt înmatriculate în respectiva țară
sau în respectivul teritoriu și care arborează pavilionul țării respective sau al teritoriului
respectiv;
(g) mărfurile obținute sau produse la bordul navelor-fabricădin produsele menționate la litera (f) și care
sunt originare din acea țar ăsau teritoriu, cu condiția ca astfel de nave-fabrică să fie înregistrate în
respectiva țară sau în respectivul teritoriu și săarboreze pavilionul acesteia/acestuia;
(h) produsele obținute de pe fundul mării sau din subsolul mării în afara apelor teritoriale, cu condiția
ca respectiva țară sau respectivul teritoriu să aibă drepturi exclusive de a exploata solul sau subsolul
respectiv;
(i) produsele din deșeuri ș i produse reziduale obținute din operațiuni de fabricare și din articole uzate,
dacăacestea au fost colectate în respectiva țarăsau în respectivul teritoriu și sunt potrivite doar pentru
recuperarea materiei prime; “7
(j) produsele fabricate în respectiva țară sau în respectivul teritoriu exclusiv din produsele enunțate la
literele (a)-(i)
1.2.3Dovada originii
Atunci când regulile de origine sunt indeplinite, iar bunurile au dobândit originea preferețială , aceasta
origine trebuie dovedit ă prin dovezi de origine , al carui tip, forma , modalitate de emitere sau
intocmire este reglementat ă de acordul sau aranjamentul preferențial respectiv. Dovada de origine poate
fi un certificat de ,, Form A” sau ,, certificat de origine de tip A” in cazul țărilor din SGP, ,, Eur 1” sau
EUR-MED” după caz, sau un alt document , o declarație de origine a exportatorului , data pe un
document comercial de regul ă pe factura sau nota de livrare .
Declarația de origine a exportatorului poate fi redactat ă în mai multe limbi, cel mai des întâlnită este în
limba engleza ( in cazul în care exportatorul este autorizat , declaraîia pe factura conține și un număr de
autorizație ).
Declarația de origine se regăsește sub această formă : ,,The exporter of the products covered by this
document declares that, except where otherwise clearly indicated, these products are of German
preferential origin.”
Această declarație de origine este intocmit ă de exportator cu condiția ca mărfurile exportate să nu
depasească valoarea de 6000 Eur, pentru a putea fi luata in considerare de institutia vamal ă unde marfa
este prezentată , documentul pe care este prezentata dovada de origine trebuie s ă contină obligatoriu
urmatoarele elemente :
–data si locul intocmirii
–numele in clar
–semnătura
–documentul trebuie s ă fie in original
Un aspect important ce trebuie menținat este acela că acordurile preferențiale , aranjamentele
preferențiale și acordurile de asociere ale Uniuni Europene prevăd așa numita regula care interzice
7http://www.customs.ro/assets/pdf/liana//REGULAMENTUL_DELEGAT_AL_COMISIEI_(UE)
_2015-2446.

scutirea, exonerarea de la plata sau restituirea taxelor vamale aferente materiilor neoriginare utilizate la
producerea de bunuri pentru care este emis ă ori este intocmită o dovada de origine preferențiala în
vederea exportului acelor bunuri pentru care este emis ă ori este întocmită o dovadă de origine
preferentială în vederea exportului acelor bunuri în cealaltă parte la acordul sau aranjamentul
preferețial de asociere respectiv.
Dovadă de origine este valabilă timp de zece luni de la data eliberării în țara exportatoare și trebuie
prezentată în termenul menționat autorităților vamale ale țării importatoare.
Dovezile de origine care sunt prezentate autorităților vamale ale țării importatoare după expirarea
termenului pot fi acceptate în scopul aplicării tratamentului preferențial, atunci când nerespectarea
termenului se datoreazăunor împrejurări excepționale.

Capitolul 2

Încadrarea Tarifar ă Și Regimurile Vamale
2.1 Tariful vamal
Uniunea Europeana reprezint ă, o uniune vamală încheiată între statele membre, uniune care a permis
înlaturarea frontierelor vamale și a drepturilor vamale între statele membre,dar si aplicarea uniforma a
drepturilor vamale și a măsurilor comerciale la import sau la export, la nivelul tutturor statelor membre
prin folosirea unei legislatii vamale unice și a Tarifului vamal comun.
Tariful vamal comun este introdus prin Regulamentul (CEE) nr. 2658/ 87 al Consiliului privind
Nomenclatura tarifara și statistică și Tariful vamal comun .
Tariful Vamal Comun are rolul de:
–principal instrument de politică comercială al UE;
–cea mai importantă formă de protecție a industriei comunitare față de concurența loială a
terților;
–principal instrument de negociere în plan multilateral, plurilateral și bilateral, pentru partea
comerțului cu bunuri (produse industriale, inclusiv pești și produse din pește, produse agricole).
Acest regulament contine o anexa- Anexa 1 care stabileste o nomenclatura a mărfurilor , numită
Nomenclatura combinat ă.
La baza Nomenclaturii combinate se afla Nomenclatura Sistemului Armonizat de descriere și
codificare a bunurilor. Nomenclatura Sistemului armo nizat codifică bunurile din șase cifre.
Nomenclatura combinata cuprinde coduri formate din opt cifre carora le sunt asociate taxele vamale
care trebuie plătite în momentul importului, precum si unitati de masura specifice marfurilor acolo
unde e cazul.
În fiecare an Comisia Europeana publica o variant ă actualizată a Nomenclaturii combinate , care intr ă
în vigoare la data de 1 ianuarie a anului următor.Pe baza Nomenclaturii combinate, Comisia Europeana
determina Tariful Integrat al Comunitatii – TARIC . Tariful Integrat al Comunitatii este format din zece
cifre.
Unexemplu in acest sens Codul Taric :8537109835
Fig1 reprezintă încadrarea vamală din TARIC

Acest cod este structurat :
–primele doua cifre 85- Reprezint ă capitolul din Nomenclatura Sistemului Armonizat (fig.2)
–primele patru cifre 8537- Reprezint ă poziția tarifară din Nomenclatura Sistemului Armonizat
(fig.3)
–primele sase cifre 853710 – Reprezint ă subpoziția din Nomenclatura Sistemului Armonizat
(fig.4)
–primele opt cifre 85371098 – – Reprezint ă Nomenclaura Sistemului Armonizat detailiat ă la nivel
de subpoziție de opt cifre corespunzătoare Nomenclaturi combinate (fig.5)
–codul de zece cifre 8537109835 – reprezint ă codul TARIC. (fig.6)

Fig.2 reprezintă capitolul din Nomenclatura sistemului armonizat
Fig.3 reprezinta pozitia tarifara din Nomenclatura sistemului armonizat

fig.4 Reprezint ă subpoziia din Nomenclatura Sistemului Armonizat

fig.5 reprezintă Nomenclaura Sistemului Armonizat detailiat ă la nivel de subpoziție de opt cifre
corespunzatoare Nomenclaturi combinate.
Fig.6 reprezintă codul taric din 10 cifre
Nomenclatura combinat ă are rol dublu de taxare și de colectare de informații statistice atât cu privire la
import / export cât și la achizițile și expedierile intracomunitare ( Declarația Statistică- Intrastat ).
TARIC este utilizată de administrațiile vamale din Statele Membre pentru procesarea declarațiilor
vamale de import / export din / către țări terțe; fiind, totodată, un instrument util de informare pentru
operatorii economici .
2.2 Clasificarea tarifar ă
Clasificarea tarifar ă a, unui bun reprezint ă identificarea codului din nomenclatura tarifar ă, asociata
bunului respectiv, prin aplicarea corespunzătoare a regulilor generale interpretative.
Nomenclaturile tarifare și regulile generale interpretative au fost gândite și structurate încât să permită
întotdeauna clasificarea în nomenclatura a oricarui bun, iar codul tarifar obținut pentru bunul respectiv

trebuie să fie unuic.
Conveția SA își propune o standardizare pentru facilitarea și dezvoltarea comertului, dar și pentru
realizarea statisticilor mondiale sau regionale în ceea ce privește schimburile de mărfuri.
Conventia SA cuprindea o nomenclatur ă care denumea mărfurile și le asocia acestora coduri, respectiv
cuprindea un set de reguli care trebuie respectate pentru a pargurge Nomenclatura sistemului
armonizat.
Această convenție este deschisă tuturor , adică folosirea Nomenclaturii sistemului armonizat și a
celorlalte instrumente ale Convenței SA de către orice stat, fără să impună statului respectiv s ă adere ,
să semneze sau să ratifice Conventia SA.
Structura Nomenclaturii sistemului armonizat a fost gândită pornind de la câteva principii logice care
să-i permită , orice dezvolatare ulterioara care va fi necesara tinând cont de evoluția tehnicii și
tehnologiei , a comerțului etc.Ea fiind structurat ă pe un model arborescent , trunchiul comun fiind
reprezentat de sectiuni și capitole, ramurile principale – pozițile tarifare care se ramific ă în ramuri
-subpozițile tarifare.
Structura arborescent ă a Nomenclaturii sistemului armonizat este alcatuit ă din 21 de sectiuni ce
cuprind 99 de capitole, care la rândul lor cuprind poziții și subpoziții.
La nivelul Uniunii europene, pe baza Nomenclaturii sistemului armonizat a fost dezvoltat ă
Nomenlatura combinat ă , bazată pe aceasta a fost creat ă nomenclatura TARIC.Noamenclatura TARIC
este utilizată pentru integrare a masurilor comunitare , dar și pentru integrarea măsurilor aplicabile la
nivel national, la import sau la export.Nomenclatura combinat ă a fost creată pe baza Nomenclaturi
sistemului amornizat ea fiind dezvoltat ă la nivel de opt cifre.
Uniunea European ă stabileste o serie de măsuri aplicabile la importuri sau la exporturi de bunuri, in
acest sens nomenclatura combinat ă a fost dezvoltată la rândul ei.
Taxele vamale sunt stabilite la nivelul comunitar prin Tariful vamal comun la nivel de coduri format din
opt cifre, în timp ce măsurile aplicabile la import sau export sunt stabilite, la nivel de coduri TARIC de
zece cifre, Clasificarea bunurilor în TARIC se face conform regulilor generale interpretative stabilite
prin Conventia SA.
Secțiunile din Nomenclatura combinat ă8
8http://ec.europa.eu/taxation_customs/dds2/taric/taric_consultation.jsp?
Lang=ro&Taric=8&Expand=true&SimDate=20180604#8000000000

Tabel nr.1
2.3 Regurile Generale Interpretative.
Regulile Generale Interpretative( RGI) sunt în număr de șase, numerotate de la 1 la 6, și trebuie
obligatoriu aplicate în ordinea în care vin începând cu Regula General ă Interpretativa 1( RGI 1).
Regula Generală Interpretatve 1 – este formată din doua părti, potrivit primei părti , denumirile
sectiunilor , ale capitolelor și ale subcapitolelor pot fi folosite doar în scopul orientării în structura
nomenclaturii.
Partea a doua precizeaz ă că bunurile trebuie clasificate in concordanta cu denumirile pozitiilor SA, cu
textul notelor de secțiune și cu textul notelor de capitol, respectiv în conformitate cu RGI 2,3,4,si 5 dar
numai în cazul în care acestea nu sunt contrare termenilor poziților, ai notelor de secțiune și notelor de
capitol.RGI-1- RGI5 sunt reguli care servesc la indentificarea codului aferent pozitiei SA a bunului
care trebuie clasificat.
În scopul determinării poziției tarifare a unui produs anume, trebuie parcurs ă nomenclatura, cu scopul
de a identifica sectiunile de capitole ori subcapitole unde produsul este clasificat. Odat ă identificate

secțiunile și capiltolele suscetible de a contine bunul clasificat trebuie parcurse notele aferente acestora,
apoi la parcurgerea textelor SA din capitolele indentificate anterior ca susceptibile s ă conțină produsul
în cauză.
Regula Generală Interpretative 2 – la rândul ei este formată din două părti .Prima parte ofer ă
informatii cu privire la clasificarea produselor incomplete sau nefinite ori a bunurilor complete și finite
dar prezentate în stare nemontată ori demontată, respectiv a produselor amestecate sau articolelor
compozite. Mai exact , RGI 2 extinde continutul normal al unei poziții, astfel încât , poziția respectivă
conține, pe lângă bunurile complete și finite la care se refera textul poziției, și bunurile descrise de
poziția respectivă, dar prezentate în forma incompleta sau nefinit ă, dacă această formă prezintă
caracteristicile estențiale ale articolului complet finit.Un aspect important îl constitue faptul c ă RGI 2
se aplică produselor industriale dar nu se aplic ă bunurilor descrise in sectiunile I-IV.
În cea de-a doua parte se refer ă la amestecurile și compozițile de materiale sau substante, precum și la
bunurile alcătuite din două sau mai multe materiale sau substanțe.
Regula Generală Interpretative 3 – prevede trei metode de clasificare a bunurilor:
a) poziția cea mai specifică are prioritate față de pozițile cu un continut general. Atunci când două sau
mai multe pozitii se refer ă fiecare numai la o parte din materialele sau substantele care compun un
produs amestecat sau un articol compozit, sau la o parte dintre articolele mărfurilor prezentate în seturi,
conditionate pentru vânzarea cu amanuntul , la fel de specifice, chiar daca una din poziții oferea o
descriere mai precis ă sau mai completă.
b)Produsele amestecate , articolele compuse din materiale diferite sau constituite prin asamblarea unor
articole diferite si mărfurile prezentate în seturi conditționate pentru vânzarea cu amănuntul, care nu
pot fi clasificate prin aplicarea regulii 3a) , se clasifica dupa materialul sau articolul care le confer ă
caracterul esential, atunci când este posibilă efectuarea acestei determinari.
c) In cazul in care regulile 3a) și 3b) nu pot fi aplicate pentru efectuarea clasificării, marfa se clasifică
la poziția cu numărul cel mai mare dintre cele susceptibile a fi luate in considerare.
Exemple de acest tip de produse:
1)Scrumierele compuse dintr-un suport în care se introduce o cupă demontabilă destinată depunerii
cenușii.
2)Etajerele pentru condimente pentru uz casnic, compuse dintr-un suport (în general din lemn) special
amenajat și un număr determinat de flacoane de condimente de forme și dimensiuni adecvate.
Ca regulă generală, diferitele elemente componente ale acestor ansambluri sunt, , prezentate în același
ambalaj.
În sensul acestei Reguli, prin mărfurile care îndeplinesc simultan condițiile următoare, se înțelege
„seturi condiționate pentru vânzarea cu amănuntul ”:
a)să fie compuse din cel puțin două articole diferite care, la prima vedere, să fie susceptibile de a fi
clasificate în poziții diferite. De exemplu, nu vor fi considerate ca un set, în sensul acestei Reguli, setul
de 6 furculițe;
b)să fie compuse din produse sau articole prezentate împreună pentru satisfacerea unei nevoi specifice
sau exercitarea unei anumite activități;
c)să fie condiționate astfel încât să fie vândute direct utilizatorilor fără a fi recondiționate (de exemplu
în cutii, în lădițe, în panoplii etc.).
În consecință, aceste dispoziții se referă la seturile constând, de exemplu, din diverse produse
alimentare destinate a fi utilizate împreună pentru pregătirea unui fel de mâncare.
Exemple de seturi care pot fi clasificate prin aplicarea Regulii generale interpretative 3 b) sunt:
1) a)Seturile constituite dintr-un sandwich din carne de vită cu sau fără brânză într-o chiflă (poziția
16.02), prezentate într-un ambalaj cu o porție de cartofi prăjiți (poziția 20.04) :
Se clasifică la poziția16.02.

b) Seturile ale căror componente sunt destinate a fi utilizate împreună pentru prepararea unei mâncări
"spaghetti", constituite dintr-un pachet de spaghetti nefierte (poziția 19.02), dintr-un săculeț de brânză
rasă (poziția 04.06) și dintr-o cutie mică cu suc de roșii (poziția 21.03), prezentate într-o cutie de
carton:
Se clasifică la poziția 19.02.
Totuși, nu trebuie să fie considerate ca seturi unele produse alimentare prezentate împreună conținând,
de exemplu:
– creveți (poziția 16.05), pateu de ficat (poziția 16.02), brânză (poziția 04.06), slănină felii (poziția
16.02), cârnați ziși de coktail (poziția 16.01), fiecare dintre aceste produse fiind prezentat într-o cutie
metalică.
– o sticlă de băutură spirtoasă de la poziția 22.08 și o sticlă de vin de la poziția 22.04.
În cazul acestor două exemple și a produselor similare, fiecare articol trebuie să fie clasificat separat,
la poziția corespunzătoare.
2) Trusă de coafură constituită dintr-o mașină de tuns electric (poziția 85.10), un pieptene (poziția
96.15), o pereche de foarfeci (poziția 82.13), o perie (poziția 96.03), un prosop din material textil
(poziția 63.02) prezentate într-o trusă de piele (poziția 42.02):
Se clasifică la poziția 85.10.
3) Trusele de desen compuse dintr-o riglă (poziția90.17), un disc de calcul (poziția90.17), un compas
(poziția 90.17), un creion (poziția 96.09), o ascuțitoare (poziția 82.14), prezentate într-o mapă din
plastic (poziția 42.02).
Se clasifică la poziția 90.17.
În cazul seturilor menționate mai sus, clasificarea se face după obiectul care poate să fie considerat,
sau obiectele care, în ansamblul lor, pot fi considerate că ar conferi articolului caracterul lor esențial.
Regula Generală Interpretative 4- se referă la la bunurile care nu au putut fi calisificate dup ă
aplicarea RGI 1, RGI2 si RGI3 , precizând că astfel de bunuri vor fi clasificate la poziția
corespunzătoare celor mai asemănatoare bunuri.
Pentru a efectua clasificarea bunurilor conform RGI4 , este necesar s ă se compare bunurile de clasificat
cu bunuri similare, astfel încât să se determine care sunt bunrile cele mai asemănatoare cu bunurile de
clasificat, urmând ca acestea să se clasifice la poziția corespunzătoare celor mai asemănatoare bunuri.
Reguli Generale Interpretative 5- se folosește la determinarea tratamentului cutiilor, a materialelor de
ambalare și a recipientelor care conțin bunuri. Regulile Generale interpretative 5 prevăd două părti:
a) cutiile pentru aparate fotografice , pentru instrumente muzicale, pentru arme, pentru instrumente de
desen , cutiile pentru bijuteri și cutiile similare, special amenajate pentru a contine un bun determinant
sau un set, susceptibile de a avea o utilizare indelungata și prezentate împreună cu articolele carora le
sunt destinate , se clasific ă împreună cu acele articole când , în mod normal, se vând împreună. Totuși
aceasta regulă nu se aplică containerelor care confera bunurilor de mai sus caracterul esențial.
RGI 5 a) ambalaje , sipete cutii explicații:
I) Această regulă trebuie să fie aplicată numai ambalajelor care îndeplinesc simultan condițiile
următoare:
1) sunt special amenajate pentru a primi un articol determinat sau un set, adică sunt astfel construite
încât articolul conținut să își găsească exact locul, anumite ambalaje putând chiar să aibă forma
articolului pe care trebuie să îl conțină ;
2) sunt susceptibile unei folosințe îndelungate, adică sunt concepute, mai ales în ceea ce privește
rezistența sau finisarea, pentru a avea o durată de utilizare în funcție de cea a conținutului. Aceste
ambalaje sunt utilizate cel mai adesea să protejeze articolul respectiv în momentele când nu este folosit
(de exemplu transport, depozitare). Aceste criterii le diferențiază de fapt de ambalajele simple;
3) sunt prezentate împreună cu articolele cărora le sunt destinate, chiar dacă acestea sunt sau nu

ambalate separat pentru a facilita transportul. Prezentate separat ambalajele urmează regimul lor
propriu de clasificare;
4) sunt în mod normal vândute cu aceste articole;
5) nu conferă ansamblului caracterul esențial.
II) Exemple de ambalaje prezentate cu articolele cărora le sunt destinate și a căror clasificare se face
conform acestei Reguli, sunt:
1) Cutiile de bijuterii (poziția 71.13);
2)Etui-urile pentru aparatele de ras electrice (poziția 85.10);
3) Etui-urile pentru binocluri, pentru lunete (poziția 90.05);
4)Cutiile și etui-urile pentru instrumente muzicale (de exemplu poziția 92.02);
5) Etui-urile pentru puști (poziția 93.03).
III) Dimpotrivă, nu se aplică această Regulă, de exemplu, în cazulcutiilor de ceai din argintconținând
ceai sau al cupelor decorative din ceramică, conținând dulciuri.9
b) sub rezerva dispozitiei de mai sus, materialele si recipientele folosite la ambalare, care contin bunuri,
se clasifica impreuna cu acestea din urma atunci cand fac parte din categoria celor utilizate in mod
obisnuit pentru acest timp de marfuri . Totusi aceasta dispozitie nu este obligatorie atunci cand
materialele si recipientele folosite la ambalare sunt clar destinate folosirii repetate. RGI 5 B-ambalaje
precizari:
IV)Această regula reglementează modul de clasificare al ambalajelor care sunt utilizate în mod normal
pentru mărfurile pe care le conțin. Totuși această dispoziție nu este obligatorie când astfel de ambalaje
sunt în mod clar susceptibile unei utilizări repetate, cum cazul anumitor butoaie metalice sau recipiente
de fier sau oțel pentru gaze lichefiate sau comprimate.
V) Deoarece această Regulă este subordonată aplicării dispozițiilor Regulii 5 a), clasificarea etui-
urilor, sipetelor, ambalajelor similare celor menționate la Regula 5 a) este reglementată prin dispozițiile
acestei Reguli.10
Reguli Generale Interpretative 6- Clasificarea mărfurilor in subpozițile unei poziții se efectuează în
mod legal, cu respectarea termenilor acelor subpoziții și a notelor de subpoziții cu care se afla și cu
respectarea regulilor de mai sus, întelegând prin aceasta că nu pot fi comparate decât subpozițiile aflate
pe aceași nivel, în sensul acestei reguli se utilizează și notele de secțiuni și capitole corespunzătoare, cu
exceptia cazului în care dispoziții contrare.
2.4 Informații tarifare obligatorii( ITO ) .
Legislația vamală unională referitoare la furnizarea de informații de către autoritățile vamale ,
operatorii economici , pot solicita de la autoritățile vamale , o informație privind clasificarea tarifar ă a
bunurilor, prin care operatorii economici pot obtine confirmarea privind corectitudinea clasificării
tarifare efectuate de ei.In materie de clasificare tarifar ă ,legislația vamală prevede posibilitatea ca un
operator economic s ă solicite o informație tarifară obigatorie, aceast a fiind furnizată de autoritatea
vamală.Clasificarea tarifară indicată de autoritatea vamal ă în ITO este obligatorie pentru autoritățile
vamale din Uniunea Europeana, indiferent de autoritatea vamala care a emis ITO, cu condiția ca bunul
prezentat în vamă să fie identic cu bunul descris in ITO.
Principalul avantaj pentru titularul unei decizii cu privire la informațiile tarifare obligatorii este
confirmarea din punct de vedere juridic în ceea ce privește clasificarea tarifară, aceasta fiind un element
important pe baza căruia se stabilesc măsurile tarifare și/sau netarifare la importul sau exportul
mărfurilor.
9Valentin Duringu, Aspecte practice, masuri tranzitorii si perspective in domeniul vamal, Ed
Solomon 2016.
10http://80.96.3.68:9080/taric/web/text/REGULI%20GENERALE.htm .

Deciziile privind informațiile tarifare obligatorii eliberate de un stat membru al UE, în conformitate cu
prevederile art. 33 din Regulamentul n r. 952/2013 sunt valabile pentru o perioadă de 3 ani de la data la
care decizia produce efecte, fiind obligatorii atât pentru autoritatea vamală, cât și pentru titular, în toate
statele membre.
2.5 Operator Economic Autorizat.
Statele membre pot acorda la cerere, statutul de operator economic autorizat (AEO) oricărui operator
economic stabilit în Comunitate și care îndeplinește criterii determinate la nivel comunitar privind
sistemele de control, standardele practice de competenta sau clarificarile profesionale, solvabilitatea
financiară și antecedentele în ceea ce privește respectarea cerințelor vamale.
Obținerea statutului de AEO nu constituie o obligație impusă operatorilor economici; dimpotrivă,
decizia de a solicita sau nu acest statut le aparține, iar alegerea se face în funcție de situația lor
specifică. De asemenea, operatorii economici autorizați nu sunt obligați să ceară ca partenerii lor de
afaceri să obțină, la rândul lor, statutul de AEO.
Există două tipuri de autorizatii AEO:
•AEOC – simplificări vamale;
•AEOS – securitate și siguranță;
Ambele tipuri de autorizații pot fi deținute în același timp, prin eliberarea unei autorizații combinate.
Principalele avantaje de care beneficiază titularii autorizațiilor AEO sunt în funcție de tipul de
autorizație:
•Facilitarea accesului la simplificările vamale;
Accesul la simplificările vamale se face în conformitate cu reglementările vamale în vigoare, fără a fi
condiționat de obținerea statutului AEO. Cu toate acestea, în cazul în care persoana care solicită o
simplificare este titularul unei autorizații AEOC, autoritatea vamală nu va reexamina acele condiții care
au fost deja verificate la acordarea statutului de AEO.
•Reducerea numărului de controale fizice și documentare;
•Tratament prioritar al transporturilor în cazul în care sunt selectate pentru control;
•Posibilitatea de a alege amplasamentul pentru efectuarea controalelor;
AEO pot solicita redirecționarea controlului vamal cerut către un alt amplasament, unde fie va dura cel
mai scurt timp, fie va antrena cele mai mici costuri pentru AEO. Cu toate acestea, decizia respectivă se
află sub rezerva acordului autorității vamale în cauză.
•Posibilitatea de a fi notificat prealabil;
•Reducerea setului de date care trebuiesc incluse în declarațiile sumare.
Orice operator economic care îndeplinește criteriile și dobândește statutul de AEO poate beneficia de

avantaje care nu sunt direct legate de aspectele vamale ale activității sale profesionale.
Investițiile efectuate de operatori pentru îmbunătățirea standardelor lor de securitate și siguranță pot
produce efecte pozitive semnificative în următoarele domenii: vizibilitate și trasabilitate, siguranța
personalului, elaborarea de standarde, selectarea furnizorilor și investiții, siguranța transporturilor și a
mijloacelor de transport, sensibilizare și competențe privind infrastructura de organizare, colaborarea
dintre participanții la lanțul de aprovizionare, investiții în tehnologie proactivă și respectarea voluntară
a normelor de securitate.
Dintre exemplele de avantaje indirecte care ar putea rezulta din aceste efecte pozitive, enumerăm
următoarele:
•reducerea furturilor și a pierderilor;
•mai puține întârzieri în transporturi;
•un sistem de planificare îmbunătățit;
•sporirea fidelității clienților;
•creșterea gradului de angajament al personalului;
•reducerea numărului de incidente de securitate și siguranță;
•reducerea costurilor controalelor pentru furnizori și consolidarea cooperării;
•reducerea criminalității și a actelor de vandalism;
•prevenirea problemelor datorită recunoașterii angajaților;
•îmbunătățirea securității și a comunicării dintre partenerii implicați în lanțul logistic.
Autorizatiile AEO sunt eliberate către solicitant și nu către clienții acestuia. În consecință, de avantajele
care decurg din statutul de AEO pot beneficia numai operatorii economici autorizați.
Pentru operatorii economici stabiliți în România, autorizatiile de operator economic autorizat pot fi
obținute, la cerere, de la Direcția Generală a Vămilor de oricare dintre operatorii economici, implicați
în lanțul logistic internațional, cum ar fi: producătorii, exportatorii, expeditorii de mărfuri, deținătorii
de antrepozit vamal, reprezentanții vamali, transportatorii, sau importatorii.
2.6 Valoarea In Vam ă
Acordul General pentru Tarife și Comerț definește valoarea în vamă a bunurilor importate ca fiind
valoarea bunurilor determinate în vederea perceperii drepturilor vamale pentru bunurile importate.
Valoarea în vamă a bunurilor importate trebuie s ă fie valoarea de tranzacție, adică pretul efctiv plătit
sau de plătit pentur bunurile importate, atunci când sunt vândute pentru export cu destinatia teritoriul
vamal al Uniunii Europene cu condiția :
–să nu existe restricții privind cedarea sau utilizarea bunurilor de către cumpărător
–vânzarea sau prețul să nu fie subietul unor condiții sau unor prestații, a caror valoare nu poate fi
determinată, în legatură cu bunurile de evaluat
–nici o parte a profiltului oricărei revânzări, cesiuni sau utilizări ulterioare a bunurilor de către
cumpărător, să nu revină direct sau indirect vânzătorului, cu excepția cazului în care poate fi
realizată o ajustare corespunzătoare
vânzătorul și cumpărătorul să nu fie legați sau, dacă sunt legați valoarea de tranzacție să fie acceptabilă
în scopuri vamale.
Faptul ca vanzatorul si cumparatorul sunt legati nu trebuie sa constitue, in sine, un motiv suficient
pentru ca autoritatile vamale sa considere valoarea in tranzactie ca inacceptabila, ci este necesar sa se
examineze circumstantele vanzarii, iar valoarea de tranzactie trebuie sa fie acceptata de autoritatile
vamale,daca legatura nu a influentat pretul.In cazul in care pe baza informatiilor furnizate de importator
sau obtinute din alte surse , autoritatea vamala are motive sa considere ca legatura a influentat pretul, ea
trebuie sa comunice motivele sale importatorului si sa-i dea acestuia posibilitatea unui raspuns.Daca
importatorul demonstreaza ca valoarea sa de tranzactie este foarte apropiata de una dintre valorile de
,,catalog” care sunt practicate in acelasi moment sau aproape in acelasi moment cu momentul

importurilor de bunuri autoritatea vamala trebuie sa accepte valoarea tranzactiei.Un aspect important
este acela ca valorile de catalog pot fi utilizate doar la initiativa importatorului si numai in scopul
comparatiei cu valoarea de tranzactie , fara a putea fi stabilite sau impuse, de catre autoritatile vamale,
valori de substitutie a valorii de tranzactie in baza acestor valor de test. De mentionat ca pretul efectiv
platit sau de platit reprezinta suma platilor efectuate sau care trebuie sa fie efectuate de cumparator
catre vanzator in beneficiul acestuia, pentru bunurile importate.Pretul platit sau de platit include toate
platile efectuate sau care trebuie efectuate, ca o conditie a vanzarii bunurilor importate, de catre
cumparator catre vanzator sau de catre cumparator catre o terta parte penr a indeplini o obligatie a
vanzatorului. Nu este obligatoriu ca plata sa fie sub forma unui transfer de bani, ci poate fi efectuata
prin acreditive sau printr-un instrument negociabil si poate fi facuta direct sau indirect.
2.7 Regimurile vamale.
Taxele vamale se calculează și se încasează de către organele vamale, înmomentul îndeplinirii
formalităților de vămuire, sub forma unor garanții vamale, urmândca taxa definitivă să se stabilească la
vama din interior (unde se face practic vămuirea); înacest sens, garanțiile vamale depuse la vămile de
frontieră sunt transmise (virate) lavămile din interior în vederea stabilirii definitive a cuantumului
taxelor de vamă care potdiferi de garanțiile vamale încasate la intrarea importului
Regimul vamal reflectă norme aplicate în cadrul procedurii de vămuire în funcțiede scopul operațiunii
și de destinația mărfii.Regimul vamal cumulează normele aplicate înoperațiunile de vămuire în funcție
de scopul operațiunii comerciale și destinația mărfii.
Punerea în liberă circulație conferă mărfurilor străine statutul de marfă autohtonă.Această operațiune
atrage aplicarea de măsuri de politică comercială, îndeplinireaformalităților de import și încasarea
drepturilor legale.Regimurile vamale sunt suspensive și economice.
Regimurile vamale suspensive,conform Codului Vamal, includ operațiuni cu titlu temporar care au
drept efect suspendarea plății taxelor vamale aici fiind incluse:
–tranzitul vamal
–antrepozitul vamal
– perfecționare activă
–perfecționarea pasivă
– transformare sub control vamal
–admiterea temporară a mărfurilor
Acest tip de regim vamal face parte din destinațiile vamale datemărfurilor intrate în țară, altele decât
regimurile definitive, prin care se crează facilități pentru schimburile comerciale internaționale.
Mărfurile plasate sub regimurile suspensivesunt cele pentru care nu se realizează vămuirea definitivă
imediat după introducerea în țară,cele care rămân în continuare proprietatea partenerului extern care le
introduce pentruimpulsionarea exportului atunci când sunt prelucrate sau transformate.
Regimurile vamale suspensive asigură supravegherea eficientă a autorităților șioferă operatorilor
economici posibilitatea să execute operațiuni comerciale fără a bloca bani destinați plății taxelor
vamale care trebuie achitate dacă mărfurile ar fi importate defnitiv.
Acest regim se solicită în scris de titularul operațiunii comerciale, iar cerereaeste aprobată doar dacă
autoritatea vamală asigură supravegherea și controlul acestuia.Odată aprobat, se fixează și termenul
pentru încheierea regimului vamal suspensiv cu posibilitate de prelungire. În afara caracterului de
suspendare a plății taxelor vamale,aceste regimuri au și caracter temporar prin fixarea unui termen
limită.Regimul vamal suspensiv se încheie în momentul în care mărfurile primesc un alt regim vamal
sau dacăautoritatea vamală decide acest lucru când titularul nu finalizează operațiunile la termen.Dacă
titularul regimului suspensiv nu depune la termen documentația necesară încheieriiregimului suspensiv,
autoritatea vamală are dreptul de a-l încheia din oficiu și de a luatoate măsurile pentru recuperarea

taxelor vamale datorate bugetului de stat. Regimurile vamale economice sunt condiționate de eliberarea
unei autorizații de către autoritatea vamală .
2.7.1 Tranzitul vamal – presupune transportul mărfurilor străine de la un birou vamal la altul fără ca
acestea să fie supuse drepturilor de import sau măsurilor de politicăcomercială. Regimul de tranzit
vamal
se încheie și obligațiile titularului sunt îndeplinite în momentul în care mărfurile și documentele
aferente sunt prezentate la biroul vamal dedestinație. Autoritatea vamală descarcă regimul de tranzit
după compararea datelor disponibile la biroul vamal de plecare cu cele existente la biroul vamal de
destinație.Titularul regimului de tranzit este responsabil de starea mărfurilor, de aplicarea măsurilor de
marcare și sigilare și de respectarea măsurilor impuse prin regimul de tranzit. Tottitularul este obligat să
ofere o garanție pentru asigurarea plății datoriei vamale: izolatădacă acoperă o singură operațiune sau
globală dacă acoperă mai multe operațiuni detranzit.
2.7.2 Antrepozitul vamal este locul aprobat de către autoritatea vamală pentrudepozitarea mărfurilor
străine fără ca acestea să fie supuse drepturilor de import sau depozitarea celor românești ce
beneficiază de anumite măsuri legate de exportul lor. În antrepozitul vamal se admite intrarea
mărfurilor străine înainte ca ele să fie supuse o bligației de plată a datoriei vamale sau a unor
măsuri de politică comercială precum și mărfuri românești vămuite depozitate până la expedierea
lor în străinătate
Autoritatea vamală stabilește condițiile de organizare și funcționare a antrepozitului vamal. Deținătorul
antrepozitului este o persoană autorizată să îl gestionezecu următoarele responsabilități:
–să îndeplinească obligațiile ce decurg din depozitarea mărfurilor aflate înregim de antrepozitare
vamală;
– să asigure supravegherea mărfurilor astfel încât să nu fie posibilă sustragereaacestora de sub
control vamal;
– să respecte condițiile stabilite prin autorizație
In antrepozitele vamale sunt depozitate și mărfuri supuse operațiunilor specifice regimului
deperfecționare activă sau de transformare sub control vamal. Pentru mărfurile scoase din antrepozitul
vamal și vămuite la import, cheltuielile de antrepozitare, inclusivcele de conservare, nu se adaugă la
valoarea în vamă. Regimul de antrepozit vamal se încheie de către titular prin plasarea mărfurilor sub
alt regim vamal.
Perioada în care mărfurile pot rămâne sub regimul de antrepozitare nu este limitată.Pe perioada
antrepozitării mărfurile sunt sub supraveghere vamală.
Mărfurile neunionale plasate sub regim de antrepozitare vamală pot fi depozitate în spații sau în orice
alte amplasamente autorizate pentru acest regim de către autoritățile vamale și sub supraveghere
vamală (antrepozite vamale).
Tipuri de antrepozit vamal:
PUBLIC
– tip I,care înlocuiește antrepozitul public de tip A
– tip II, care înlocuiește antrepozitul public de tip B
PRIVAT-care înlocuiește antrepozitul de tip C, D și E.
Pentru utilizarea regimului de antrepozitare vamală este necesar să obțineți o autorizație eliberată de
către autoritățile vamale, conform art.211 din Codul Vamal al Uniunii.
Autorizația se acordă la cerere persoanelor care utilizează mărfurile sau asigură utilizarea acestora, sunt
stabilite pe teritoriul vamal al Uniunii și oferă garanțiile necesare bunei derulări a operațiunilor.
Autorizația se acordă atunci când autoritățile vamale pot supraveghea și monitoriza regimul fără a
trebui să introducă măsuri administrative disproporționate în raport cu nevoile economice în cauză.

2.7.3 Perfecționarea activă presupune supunerea, pe teritoriul vamal, la una din mai multe operațiuni
posibile de prelucrare a mărfurilor:
–străine destinate reexportului în afara teritoriului vamal național sub formaunor produse
compensatorii fără ca aceste mărfuri să fie supuse drepturilor de import sau măsurilor de
politică comercială;
–puse în liberă circulație cu rambursarea sau remiterea drepturilor de importaferente dacă sunt
exportate în afara teritoriului vamal sub formă de produsecompensatorii.
Mărfurile străine destinate reexportului în afara teritoriului vamal sunt supuse regimului de
suspendare.Mărfurilor puse în circulație liberă li se aplică sistemul de rambursări.În regimul de
perfecționare activă se realizează următoarele operațiuni:
–prelucrarea bunurilor inclusiv montajul, ambalarea și adaptarea lor pentru alte
mărfuri
–transormarea bunurilor
–utilizarea mărfurilor care, deși nu se regăsesc în produse compensatorii,permit sau facilitează
obținerea acestora chiar dacă ele dispar complet sau parțial în timpul utilizării lor .
Produsele compensatorii sunt rezultatul procesului de perfecționare a mărfurilor.Mărfurile
echivalente sunt cele autohtone utilizate în locul importurilor folosite pentru fabricarea produselor
compensatorii. Cantitatea sau procentul de mărfuri compensatorii obținute din perfecționarea activă a
unei anumite cantități de produse importate reprezintă rata de randament.
Mărfurile echivalente sunt cele care au calitatea și caracteristicilesimilare celor din import.
Operațiunile de perfecționare activă și termenul în care mărfurile compensatoriitrebuie exportate sau
reexportate sunt aprobate de către autoritatea vamală. Tot aceasta decide dacă importurilor li se dă o
altă destinație vamală.
Regimul de perfecționare activă permite folosirea pe teritoriul vamal al Uniunii, pentru a le supune
uneia sau mai multor operațiuni de prelucrare, a mărfurilor neunionale, fără ca aceste mărfuri să fie
supuse:
(a) taxelor la import;
(b) altor taxe, conform altor dispoziții relevante în vigoare;
(c) măsurilor de politică comercială, în măsura în care acestea nu interzic introducerea mărfurilor pe
teritoriul vamal al Uniunii sau scoaterea lor din acesta.
Pentru utilizarea regimului de perfecționare activă este necesară obținerea unei autorizații eliberată de
către autoritățile vamale, pe baza unei cereri înaintate de către solicitant, conform art.211 din Codul
Vamal al Uniunii.
În autorizație se stabilesc:
– rata de randament, fie dacă este cazul, modalitatea de determinare a acestei rate;
– perioada în care regimul de perfecționare activă trebuie descărcat. Perioada curge de la data la care
mărfurile neunionale sunt plasate sub regim și se determină ținând seama de durata necesară realizării
operațiunilor de prelucrare și descărcării regimului.
2.7.4 Regimul de transformare sub control vamal permite folosirea teritoriului vamal fără plata
drepturilor de import și fără aplicarea măsurilor de politică comercială amărfurilor străine pentru a fi
supuse unor operațiuni care le transformă starea inițială.Aprobarea de transformare sub control vamal a
mărfurilor se acordă de autoritățile vamalela cererea persoanei care efectuează operațiunea respectivă.
2.7.5 Regimul de admitere temporară p ermite utilizarea pe teritoriul vamal, cu exonerare totală sau
parțială de drepturi de import și fără aplicarea măsurilor de politică comercială a mărfurilor străine
destinate reexportului fără să fi suferit modificări. Autoritatea vamală stabilește un termen în cadrul
căruia mărfurile trebuie să fie reexportate sau să primească o nouă destinație vamală. Termenul aprobat

permite ca obiectivul utilizării să fie realizat. Perioada maximă în care mărfurile pot rămâne în regim
de admitere temporară este de doi ani.Cuantumul drepturilor de import de plătit pentru mărfurile
plasate subregim deadmitere temporară cu exonerare parțială de drepturi de import se stabilește la 3%
pentru fiecare lună sau fracțiune de lună în care mărfurile sunt păstrate sub regimul de admitere
temporară cu exonerare parțială de drepturi de import din cuantumul celor care ar fi fost plătite dacă
astfel de mărfuri ar fi fost puse în liberă circulație la data la care au fost plasate sub regim de admitere
temporară.
Dacă mărfurile aflate în regim de admitere temporară cu exonerare totală de drepturi de import sunt
achiziționate, elementele de taxare sunt cele învigoare la dataî nregistrării declarației de plasare a
mărfurilor sub acest regim.
27.6 Regimul de perfecționare pasivă permite ca produsele autohtone să fie exportate temporar
în afara teritoriului vamal național în vederea supunerii acestora unor operațiuni de perfecționare, iar
produsele rezultate să fie puse în liberă circulație cu exonerare totală sau parțială de drepturi
de import.Nu sunt plasate sub regim de perfecționare pasivă produsele autohtone:
-al căror export dă naștere la rambursări sau restituiri de drepturi de import;
–care înaintea exportului au fost puse în liberă circulație cu exonerarea totală de
drepturi de import în funcție de destinația lor finală;
–al căror export implică acordarea rambursărilor la export sau pentru care,portivit
reglementărilor privind politica agricolă, se acordă un avantajfinanciar altul decât aceste
rambursări.
Autoritatea vamală fixează termenul în care produsele compensatoare vor fi reimportate pe teritoriul
vamal autohton, rata de randament și metoda de determinare aacesteia. Exonerarea totală sau parțială
de drepturi de import se acordă numai în cazul încare produsele compensatoare sunt declarate pentru
punerea în liberă circulație de cătretitularul operațiunii sau de orice altă persoană care are
consimțământul proprietarului.
2.7.7 Zone libere.
Introducerea de mărfuri cu statut neunional într-o zonă liberă semnifică plasarea lor în regimul special
de depozitare
Regimul de depozitare în zona liberă permite depozitarea mărfurilor neunionale în aceste perimetre,
fără ca mărfurile să fie supuse:
a) taxelor la import;
b) altor taxe, conform altor dispoziții relevante în vigoare;
c) măsurilor de politică comercială, în măsura în care acestea nu interzic introducerea mărfurilor pe
teritoriul vamal al Uniunii sau scoaterea lor din acesta.
Perioada în care mărfurile pot rămâne sub regimul de depozitare în zona liberă nu este limitată.
Zonele libere sunt împrejmuite, iar perimetrul și punctele de acces și de ieșire ale unei zone libere sunt
supuse supravegherii vamale.
Persoanele, mărfurile și mijloacele de transport care intră într-o zonă liberă sau care ies pot face
obiectul controalelor vamale.
Orice construcție de imobile într-o zonă liberă este condiționată de obținerea unei aprobări prealabile
din partea autorităților vamale.
Orice activitate de natură industrială, comercială sau de prestări de servicii este permisă într-o zonă
liberă. Desfășurarea acestor activități face obiectul unei notificări prealabile către autoritățile vamale.
Autoritățile vamale pot :
•impune prohibiții sau restricții asupra anumitor activități, ținând seama de natura mărfurilor în

cauză, de cerințele supravegherii vamale sau de securitate și siguranță.
•interzice desfășurarea unei activități într-o zonă liberă persoanelor care nu oferă garanțiile
necesare privind respectarea dispozițiilor vamale.
Desfășurarea unei activități într-o zonă liberă este condiționată de aprobarea prealabilă de către biroul
vamal de supraveghere al zonei libere a evidenței operative a mărfurilor. Prin decizia de aprobare se
stabilesc obligațiile care revin operatorului în organizarea evidenței operative.
Evidența operativă trebuie să conțină informațiile și datele necesare care să permită autorității vamale
să supravegheze activitatea în cauză, în special în ceea ce privește identificarea mărfurilor unionale sau
neunionale plasate sub regimul special de zona liberă, să urmărească circulația și fluxul complet al
mărfurilor de la introducerea și până la scoaterea acestora.
În situația în care mărfuri neunionale sunt reexportate direct dintr-o zonă liberă și pentru aceste mărfuri
există o derogare de la depunerea unei declarații de reexport sau a unei declarații sumare de ieșire,
conform art. 274 din Codul Vamal al Uniunii, scoaterea lor se face pe baza unei notificări de reexport.
Înființarea și delimitarea teritorială a zonelor libere în România se face prin hotărâre a Guvernului, prin
care se aprobă și regulamentul de organizare, funcționare, exploatare, administrare și control al zonei
libere (art. 6 și 7 din Legea nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, modificată și completată prin
Legea nr. 244/2004).
În România funcționează în prezent șase zone libere: Constanța, Brăila, Galați, Sulina, Giurgiu și
Curtici – Arad

2.7.8 Punerea in libera circulatie.
Punerea in libera circulatie se aplica marfurilor neunionale destinate introducerii pe piata Uniunii sau
pentru uz ori consum in interiorul teritoriului vamal al Uniunii Europene.Acest regim presupene plata
taxelor vamale la import, perceperea altor taxe la import, aplicarea masurilor de politica comerciala
precum si a masurilor de prohibitie sau restrictie comerciala, precum si indeplinirea altor formalitati
prevazute pentru importul de marfuri.
Prin punerea in libera circulatie, bunurile neunionale dobandesc statutul vamala de marfuri unionale.
Produsele unionale care au fost exportate si care apoi sunt reintroduse in teritoriul vamal al comunitatii
ca marfuri neunionale si sunt puse in libera circulatie in termen de 3 ani de la data exportului , sunt
scutite de taxele vamale la import.De mentionat faptul ca scutirea de taxe la import este subordonata
conditiei ca marfurile sa fie reintroduse in aceeasi stare in care se aflau la momentul exportului.
Exportul
Regimul de export presupune scoaterea mărfurilor autohtone în afara teritoriuluivamal național. Acesta
presupune aplicarea măsurilor de politică comercială, îndeplinirea formalităților vamale și încasarea
drepturilor legale.Operațiunea necesită depunerea, la biroul vamal din raza de competență a
exportatorului sau din proximitatea locului în care mărfurile sunt ambalate sau încărcate, a unei cereri.
Liberul de vamă pentru export se acordă cu condiția ca mărfurile să părăseascățara în aceeași stare în
care erau în momentul acceptării declarației de export.
2.8 Conditii de livrare (Incoterms)
Termenul de incoterms se refera la un set de practici comerciale internationale standarizate de Camera
Internationala de Comert, pentru a fi utilizate de vanzatori si cumparatori in contractele de vanzare –
cumparare de marfuri inchiate la nivel international.
Acest set de practici comerciale sufera schimbari periodic ultima varianta este Inocterms 2010.

Conditile de livrare reglementeaza
–cine raspunde si suporta costurile legate de transportul marfurilor aici find incluse si
formalitatile vamale, taxele vamale si nu in ultimul rand asigurarea marfurilor.
–Locul de preluare al marfurilor si unde vor fi transportate
–cine este responsabil pentru marfuri pe durata transportului
La randul lor Incoterms se pot imparti in doua categorii:
–folosite pentru orice mod de transport
–specifice transportului maritim
Toate tipurile de transport
EXW (Ex works)
Produsul si riscurile se transfera cumparatorului, incusiv plata transportului si costul asigurarii de la
poarta fabricii vanzatorului. Este conditia de livrare cea mai comoda pentru vanzator care trebuie sa
puna marfa ambalata la dispozitia cumparatorului, care este obligat sa o incarce pe cheltuiala si riscul
sau.
FCA ( Free Carrier)
Franco caraus inseamna ca vanzatorul isi indeplineste obligatia de livrare in momentul in care a predat
marfa vamuita pentru export, in grija carausului desemnat de cumparator la locul sau punctul convenit.
In cazul in care cumparatorul nu indica un punct precis, vanzatorul poate sa aleaga punctul de la locul

sau raza teritoriala mentionata unde carausul urmeaza sa preia marfa in custodia sa. In cazul in care
potrivit practicii comerciale este necesar sprijinul vanzatorului pentru incheierea contractului cu
carausul (cum este cazul in transportul CFR sau aerian). Vanzatorul actioneaza pe riscul si cheltuiala
cumparatorului.
FOB (Free On Board)
Vanzatorul isi indeplineste obligatia de livrare in momentul in care marfa a trecut balustrada vasului, in
portul de incarcare convenit .Costurile si riscurile de pierdere si deteriorare a marfii sunt suportate din
acel moment de cumparator. Termenul FOB implica obligatia vanzatorului de vamuire a marfii pentru
export. Acest termen poate fi folosit numai pentru transportul maritim sau pe apele interioare. In cazul
in care balustrada vasului nu prezinta relevanta, cum ar fi in cazul traficului roll-on/roll-off sau
containerizat este mai potrivit sa se foloseasca termenul FCA.
CFR (Cost & Freight )
Vanzatorul trebuie sa plateasca navlu-ul si costurile necesare pentru aducerea marfii in portul de
destinatie convenit, dar riscul de pierdere sau deteriorare a marfii, precum si orice costuri suplimentare
cauzate de evenimente care au avut loc dupa ce marfa a fost livrata la bordul navei se transfera de la
vanzator la cumparator in momentul in care marfa trece de balustrada vasului in portul de incarcare.
Termenul C.F.R implica obligatia vanzatorului de vamuire a marfii pentru export In cazul in care
balustrada vasului nu prezinta relevanta cum ar fi in cazul traficului roll-on/roll-off sau containerizat
este mai potrivit sa se foloseasca termenul CPT.
CPT (Carriage paid to)
Vanzatorul plateste pentru transportul marfii la destinatia convenita. Riscurile de pierdere sau de
deteriorare a marfii, precum si orice alte cheltuieli suplimentare cauzate de evenimente care au avut loc
dupa ce marfa a fost predata carausului trec de la vanzator la cumparator in momentul in care marfa a
fost predata carausului. In cazul in care pentru transportul marfii se folosesc carausi succesivi, riscurile
trec de la vanzator la cumparator in momentul in care marfa a fost predata primului caraus. Termenul
CPT implica obligatia vanzatorului de vamuire a marfii pentru export Acest termen poate fi folosit
pentru toate modurile de transport, inclusiv pentru transportul multimodal.
CIP (Carriage and Insurance Paid )
Vanzatorul are aceleasi obligatii ca la termenul CPT dar suplimentar el trebuie sa efectueze si
asigurarea pentru acoperirea riscului de pierdere sau deteriorare a marfii pe timpul transportului.
Vanzatorul incheie contractul si plateste prima de asigurare. Cumparatorul trebuie sa ia nota ca in cazul
CIP vanzatorul este obligat sa obtina prima de asigurarea pentru acoperire minima. Termenul CIP
implica obligatia vanzatorului de vamuire a marfii pentru export Acest termen poate fi folosit pentru
toate modurile de transport, inclusiv pentru transportul multimodal.
DAT (Delivered at Terminal)
Vanzatorul livreaza si descarca din mijlocul de transport la terminalul (din portul sau locul) stabilit cu
cumparatorul. Terminal inseamna orice loc, cum ar fi: chei; depozit; strada; cargo terminal; terminal
CFR. Vanzatorul acopera toate costurile pentru livrarea si descarcarea marfurilor la terminalul stabilit.
Este recomandat ca notiunea de Terminal sa fie foarte bine precizata. DAT acopera formalitatile de
vamuire la export dar NU include costul formalitatilor de vamuire la import.
DAP (Deliverd at Place)
Vanzatorul livreaza marfurile in mijloacele de transport adecvate la locul stabilit cu cumparatorul.
Vanzatorul acopera toate costurile pentru livrarea si descarcarea marfurilor la terminalul stabilit. Este
recomandat ca notiunea de Terminal sa fie foarte bine precizata. In cazul in care vanzatorul suporta
costuri legate de descarcarea bunurilor la destinatie, acesta Nu are dreptul sa refactureze aceste costuri
cumparatorului. Este recomandat ca notiunea de LOC sa fie foarte bine precizata. DAP acopera

formalitatile de vamuire la export dar NU include costul formalitatilor de vamuire la import.
DDP (Delivered Duty Paid)
Vanzatorul isi indeplineste obligatia de livrare in momentul in care marfa a fost pusa la dispozitia
cumparatorului, la locul convenit din tara importatoare. Vanzatorul trebuie sa suporte toate cheltuielile
si riscurile legate de aducerea marfii in acest loc inclusiv a taxelor vamale, a altor taxe si speze oficiale
care se platesc la import, precum si a costurilor si riscurilor de indeplinire a formalitatilor vamale.
Acest termen poate fi folosit indiferent de modalitatea de transport.
Transport maritim si terestru
FAS (Free Alongside Ship)
Vanzatorul isi indeplineste obligatia de livrare in momentul in care marfa a fost pusa de-a lungul
vasului, pe chei sau pe slepuri, barje sau pe bac, in portul de incarcare convenit. Aceasta inseamna ca
toate costurile si riscurile de pierdere sau deteriorare a marfii sunt suportate din acel moment de
cumparator. Termenul FAS implica obligatia cumparatorului de vamuire a marfii pentru export si nu
trebuie folosita in cazul in care cumparatorul nu poate sa indeplineasca direct sau indirect formalitatile
de export Acest termen poate fi folosit numai pentru transportul maritim sau pe apele interioare.
FOB (Free On Board)
Vanzatorul isi indeplineste obligatia de livrare in momentul in care marfa a trecut balustrada vasului, in
portul de incarcare convenit .Costurile si riscurile de pierdere si deteriorare a marfii sunt suportate din
acel moment de cumparator. Termenul FOB implica obligatia vanzatorului de vamuire a marfii pentru
export. Acest termen poate fi folosit numai pentru transportul maritim sau pe apele interioare. In cazul
in care balustrada vasului nu prezinta relevanta, cum ar fi in cazul traficului roll-on/roll-off sau
containerizat este mai potrivit sa se foloseasca termenul FCA.
CFR (Cost & Freight)
Vanzatorul trebuie sa plateasca navlu-ul si costurile necesare pentru aducerea marfii in portul de
destinatie convenit, dar riscul de pierdere sau deteriorare a marfii, precum si orice costuri suplimentare
cauzate de evenimente care au avut loc dupa ce marfa a fost livrata la bordul navei se transfera de la

vanzator la cumparator in momentul in care marfa trece de balustrada vasului in portul de incarcare.
Termenul C.F.R implica obligatia vanzatorului de vamuire a marfii pentru export In cazul in care
balustrada vasului nu prezinta relevanta cum ar fi in cazul traficului roll-on/roll-off sau containerizat
este mai potrivit sa se foloseasca termenul CPT.
CIF (Cost, Insurance and Freight)
Vanzatorul are aceleasi obligatii ca in cazul termenului CFR dar suplimentar, el trebuie sa efectueze
asigurarea maritima care sa acopere riscul cumparatorului de pirdere sau deteriorare a marfii in timpul
transportului maritim. Vanzatorul incheie si plateste contractele de asigurare si plateste prima de
asigurare. Cumparatorul ia nota ca in cazul termenului CIF, vanzatorul este obligat sa obtina asigurarea
pentru acoperirea minima. Termenul CIF implica obligatia vanzatorului de vamuire a marfii pentru
export In cazul in care balustrada vasului nu prezinta relevanta cum ar fi in cazul traficului roll-on/roll-
off sau containerizat este mai potrivit sa se foloseasca termenul CIP.
Conditile de livrare nu reglementeaza in nici un fel proprietatea asupra bunurilor sau locul ori
momentul in care are loc transferul proprietatii bunurilor de la vanzator catre cumparator, aceste lucruri
trebuind sa fie reglementate prin clauze contractuale exprese, incluse in contractu de vanzare
cumparare.Conditile de livrare sunt importante atat din punct de vedere vamala, cat si din perspectiva
altor taxe aplicabile la import sau la export.In functie de conditia de livrare aleasa, valoarea in vama a
marfurilor poate fi mai mica, egala sau mai mare decat pretul facturat de vanzator cumparator.
Daca la vanzarea marfurilor se foloseste conditia de livrare EXW sau una din conditile de livrare FCA,
FOB sau FAS inseamna ca pretul marfii este stabilit fara a include cheltuielile de transport, prin urmare
valoarea in vama va fi mai mare decat pretul facturat de vanzator pentru marfa. In mod similar , daca
vanzarea are loc int-o conditie de livrare de tip CIP, CPT, CIF sau DAP, DDP, DAT, inseamna ca in
pretul marfii transportul este inclus.
Este recomandabil sa se evite vanzarea marfurilor in conditia de livrare DDP, care presupune obligatia
vanzatorului de a se ocupa si de a suporta costul formalitatilor vamale la import in tara cumparatorului
si plata taxelor vamale la import, deoarece acest lucru presupune cunoasterea legistatiei aplicabila la
import in tara respectiva.. In foarte multe cazuri efectuarea formalitatilor vamale de import in alta tara
poate pune probleme serioase vanzatorului si , in general, TVA platit la import poate reprezenta un cost
pentru vanzator.

Capitolul 3

STUDIU DE CAZ
Importul, Calculul de origine al mărfurilor și exportul .
3.1Prezentarea societății SC YAMAMOTO SA
Societatea Comercială YAMAMOTO SA este organizată conform Legii 31/1990, ca o companie cu
capital privat 100% străin, înregistrat ă la Oficiul Registrului Comerțului Timișoara la data de 10.iunie
2006, J35/950/2006, CUI 13276556.
S.C. YAMAMOTO SA., cu sediul în Timișoara, str. Dunării nr 3, județul Timiș, este o societate de
drept român cu personalitate juridică fiind imatriculată la Regsirul Comerțului sub nr. J35/950/2006.
Societatea a fost inflințată în 10 iunie 2006.
Obiectul de activitate al S.C.Y AMAMOTO.SA este fabricarea componentelor electronice pentru industria
auto.Societatea are incheiate contracte cu următorii parteneri importanți :
-Yamamoto Ltd
-Fusion Trade Inc.
-Bosh Mahle
-Sohner Tehnologie
-Yazaki
-Interplex electronic.
-Hyundai Motor
Societatea achiziționeaza materii prime de pe piața extracomunitara cât și din interiorul Uninii
Europene, materii prime care la rândul lor sunt integrate în produsul finit care se export ă în țări ca
Mexic, Coreea de Sud .

3.2Import din afara UE .
La introducerea pe teritoriul vamal al Uniuii Europene a unor bunuri din afara spațiului Uniuni
Europene se intocmesc formalități vamale de import.
Societatea comercial ă Yamamoto Sa, cumpar ă materii prime petru fabricarea componentelor
electronice de la compania american ă Fusion Trade Inc.in valoare de 2571,59 USD.
In momentul în care marfa a ajuns la destinatie -Ghiroda ,este preluata de comisionarul vamal
Lagermax Aed Romania Srl care a întocmit în numele și în contul importatorului Yamamoto SA
declararea în detaliu a mărfurilor prin depunerea în fața autorităților vamale a declarației vamale de
import (Anexa 1 ), depozitarea ,prezentarea mărfurilor declarate la controlul vamal, cât și achitarea
dreupturilor vamale.
Pe lângă declarația vamală , importatorul depune și o serie de documente :
–factura mărfii – documentul esențial pentru stabilirea valorii în vamă , pe baza căruia se
calculează drepturile vamale.
–Traducerea facturii
–documentul de transport aerian air waybill( AWB) , pe care se meționează următoarele :
a) Expeditor ( Fusion Trade Inc.)
b) Destinatar (Yamamoto SA)
c) Numărul de colete ( 1 colet conform declarației vamale)
d) Greutatea brută
Având în vedere condiția de livrare DAP toate costurile până la punctul stabilit (Ghiroda) sunt
suportate de expeditor , aici intrând :
–costuri de ambalare și manipulare marfă
–declarația vamală de export
–costul transportului până la punctul stabilit.
Declarația vamală de import MRN 18ROTM8730I0090970 cuprinde 4 poziții, stabilite conform
TARIC pentru bunurile importate.Pentru determinarea valorii în vamă, a mărfurilor s-a transformat în
lei valoarea în USD care trebuie aplicat ă în scopul determinării drepturilor vamale de import. Cursul de
schimb folosit-la determinarea valori este cursul de schimb stabilit de Banca Natională a României
(3,8116 ) la data de 26.02.2018 .
Pe baza traducerii puse la dispozitie de importator au fost stabilite încadrările vamale pornind de la (Regula
Generală Interpretatve 1) RGI 1:
– poziția 1 tranzistori pentru industria auto sub 1 W
– poziția 2 rezistente fixe pentru o putere de maxim 20 W
– poziția 3 tranzistori pentru industria auto peste 1W
– poziția 4 tranzitori pentru industria auto peste 1 W
În tabelul de mai jos este calculat ă suma totala datorat ă de importator catre bugetul de stat la acest
import.
Pozitie peDenumire valoarea in vama taxa tvatotal
DVIcomerciala lei vamala 19,00%de plata
1tranzistori pt. Ind.auto 3125.7 0594594
2rezistente fixe 3085.87 0586586
3tranzistori pt. Ind.auto 3507.24 0666666
3tranzistori pt. Ind.auto 83.44 01616
1862

Pentru a întelege felul în care s-a ajuns la cifrele din tabel vom prezenta pașii care s-au parcurs în
scopul determinarii taxelor vamale în cazul primului articol – tranzistori pt. Ind Auto, modul de calcul
este similar si pentru restul articolelor .Pentru acest articol conform încadrarii vamale din TARIC ,taxa
vamala este 0
VV- valoarea în vamă
TV- taxă vamală
Tva- taxă pe valoarea adaugat ă
VV- este formată din valoarea în Usd a bunului înmulțit cu cursul în lei
VV- 820.05 X 3.8116 lei= 3125.7 lei
TV – pentru acest articol este 0
TVA=( VV+TV) X 19 %= (3125.7+0) = 594
Prin urmare total datorat la stat pentru acest articol este 594 lei .
Firma Yamamoto SA import ă de la furnizorul Sohner Techologi următorul articol ,, carcasa din
plastic pentru senzor de bateri e” . Pentru acest articol autoritățile vamale doresc o justificare cu
privire la poziția tarifară (9030908590-taxa vamal ă 2,5% )aleasa de firma Yamamot SA, deoarece
autoritatile vamale consider ă că aceste bunuri se clasific ă la încadrarea vamala 3926909790 – alte
articole din plastic, unde taxa vamal ă este de 6,5 %.
Pentru a justifica poziția tarifară aleasă de către importator în fața autorităților vamale s-a argumentat în
felul următor :
–Descriere,caracteristici / proprietăți ( fizice s.a) ale produsului – carcas ă (din plastic) destinat ă
în exclusivitate la fabricarea senzorului de baterie.
–Destinație de utilizare : senzor electric care masoar ă curentul electric în baterie ( IBS)
–Folosind Regula General ă Interpretative 2
În urma justificărilor aduse de importator autoritatea vamal ă acceptă încadrarea tarifară si se începe
procedura vamală de punerea în liberă circulație a marfii importate . Pentru acest import firma
Yamamoto SA a plătit o factura de 8000 de USD. Având în vedere că condiția de livrare aferentă
acestui import este EXW , importatorul suport ă toate costurile de la poarta fabrici furnizorului și până
la destinație. Aici sunt incluse următoarele costuri :
–costuri de manipulare și ambalare ( 150 USD)
–costuri de transport (1000 USD )
VV- valoarea în vamă
TV- taxă vamală
Tva- taxă pe valoarea adaugat ă
Datorită faptului că au apărut și alte costuri VV = valoarea bunurilor+ valoarea costurilor de
manipulare și ambalare + costurile de tranport înmulțite cu cursul în lei.PozitieDenumire Valoarea in vamaTaxa vamalaTvaTotal
DVIComerciala lei de plata
1carcasa din plastic pt. 34876.14 87267927664
de bateri

VV= (8000+ 150+ 1000 ) X 3.8116 LEI =34876.14
TV-este 2,5 % din VV adica 34876.14 x 2,5 %=872
TVA=( VV+ TV)X 19% = (34876.14+872)X19%=6792
Total de plată= TV + TVA= 7664 lei
O alta situație cu care importatorul se confrunt ă la importurile din China pentru produsele laminate
plate cu o lătime de 600 mm și 3 mm în grosime (7208260000), produse pe care le prelucreaz ă , din ele
obținând carcase din oțel.Firma Yamamoto SA achiziționează aceste produse din China la prețul de
5000 USD.
Pentru aceste mărfuri importatorul are de plătit o taxă vamală, taxă anti-dumping și TVA. Condiția de
livrare pentru acest import este DAP Timișoara ( toate costurile sunt plătite de expeditor ).
VV- Valoarea în Vamă
TV- Taxă vamală
TAD- Taxă anti-dumping
TVA- Taxă pe valoare adaugat ă
VV = 5000 X 3,8116 lei=19058
TV = 0 – pentru acest produs nu exist ă taxe vamale
TAD= 19058 X 35.9%= 6842
TVA= (19058 +6842 ) X 19%=4921
Total de plată = 6842 + 4921 =11763 lei
3.3 Calculul de origine al marfii si exportul .
Societatea comercial ă Yamamoto SA, produce componente electronice pentru automobile pe care le
exportă în țări din afara Uniunii Europene cu care Comunitatea European ă are încheiate acorduri :
–Coreea de Sud
–Mexic
Pe lângă aceste exporturi compania efectueaz ă expedieri intracomunitare în țări ca Germania, Franta
și Italia pentru care clienții solicită declarația furnizorului pe termen lung. Aceasta declarație este
folosită de către importator pentru a lua la randul său în calcul faptul că produsul are origine
preferențială Europeană în momentul în care îl înglobează în produsul său finit, pentru a îi conferii
celui din urmă origine preferențială. Această declarație poate fi valabilă 2 ani din momentul emiterii ei.
În Coreea de Sud, firma Yamamoto SA exporta Actuatoare auto- o component ă care se încadrează la
85011099 – conform Taric, pentru a putea acorda origine Romania preferențială produsul trebuie supusdenumire valoarea taxa taxaTVATotal de
in vama in lei vamalaAnti-dumping plata
19058 06842492111763produsele laminate plate
cu o latime de 600 mm si
3 mm in grosime

unui calcul de origine. În comeponenta produsului finit Actuator auto intr ă atât produse achiziționate de
pe piata UE cât și mărfuri din spațiul extracomunitar. Conform protocolului încheiat cu Coreea de sud
pentru acest articol procentul de materiale neoriginare admis este de 45%.

Material Cant.UMS-cantitatePret unitarUMS pretValoareTara originePreferinte
ARC 6,000BUC8,151000DEDA
CARCASA PLASTIC INF. 1,000BUC2745,691000DEDA
GARNITURA CAUCIUC 1,000BUC32,291000DEDA
CARCASA PLASTIC SUP. 1,000BUC381,241000DEDA
CIRCUITE IMPRIMATE 1,000BUC2110,841000DEDA
CIRCUITE IMPRIMATE GR 1,000BUC1952,291000DEDA
CIRCUITE IMPRIMATE GR 1,000BUC1896,531000DEDA
PASTA LIPIRE 0,001KG27241,841000DEDA
DIODE 1,000BUC1,681000ATDA
CONDENSATOR CERAMIC 3,000BUC19,141001JPNU
TRANZISTOR 0.22 W 1,000BUC1,831000UKDA
DIODE 1,000BUC9,461000ESDA
DIODE 1,000BUC24,841000ITDA
TRANZISTOR 4 W 3,000BUC70,521002JPNU
BOBINA DE INDUCTANTA 1,000BUC57,011001JPNU
REZISTENTE FIXE 4,000BUC0,161000DEDA
REZISTENTE FIXE 4,000BUC0,161000FRDA
REZISTENTE FIXE 1,000BUC0,161000FRDA
REZISTENTE FIXE 1,000BUC0,161000FRDA
REZISTENTE FIXE 1,000BUC0,161000FRDA
REZISTENTE FIXE 1,000BUC0,161000FRDA
REZISTENTE FIXE 2,000BUC0,161000FRDA
REZISTENTE FIXE 7,000BUC0,161000FRDA
REZISTENTE FIXE 1,000BUC0,161000FRDA
REZISTENTE FIXE 1,000BUC0,161000FRDA
REZISTENTE FIXE 1,000BUC0,161000DEDA
CONDENSATOR CERAMIC 3,000BUC0,331000DEDA
CONDENSATOR CERAMIC 1,000BUC0,471000DEDA
CONDENSATOR CERAMIC 2,000BUC0,951000DEDA
CONDENSATOR CERAMIC 1,000BUC0,441000DEDA
CONDENSATOR CERAMIC 1,000BUC0,651000DEDA
CONDENSATOR CERAMIC 2,000BUC0,631000DEDA
CONDENSATOR CERAMIC 1,000BUC0,561000DEDA
CONDENSATOR CERAMIC 10,000BUC0,651000DEDA
CONDENSATOR CERAMIC 2,000BUC0,681000DEDA
CONDENSATOR CERAMIC 4,000BUC1,661000DEDA
CONDENSATOR CERAMIC 8,000BUC11000DEDA
REZISTENTE FIXE 1,000BUC5,181000DEDA
DIODE 3,000BUC3,971000DEDA
CIRCUIT INTEGRAT 1,000BUC99,331001JPNU
QUARZ 8 MHz NX5032 1,000BUC34,781000DEDA
ASIC HISM / SSOP16 1,000BUC169,021002JPNU
MICROCIP 1,000BUC142,711001JPNU
MICROCIP 1,000BUC509,471005JPNU
REZISTENTE FIXE 2,000BUC2,61000DEDA
CIRCUITE IMPRIMATE SIMPLE 1,000BUC412,71004JPNU
CARCASA 1,000BUC3621,721000DEDA
ELEMENTE DE CONTACT 1,000BUC416,011004JPNU
MOTOR ELECTRIC 1,000BUC43,991000DEDA
SUPORT METAL 1,000BUC18,821000DEDA
MOTOR ELECTRIC DE CURENT CONTINUU 1,000BUC1104,9510011JPNU
RULMENT 1,000BUC144,51001JPNU
SAIBA INFERIOARA 1,000BUC5,751000DEDA
RULMENTI 1,000BUC92,81001JPNU
ANGRENAJE 1,000BUC438,131004JPNU
SAIBA PLASTIC 1,000BUC827,471000DEDA
AX 1,000BUC124,521001JPNU
SURUB 1,000BUC891000DEDA

În tabelul de mai sus avem materialele și cantitățile care compun actuatorul auto, pentru calcul de
origine ne intereseaz ă doar materiale cu origine nepreferențială. În urma calculelor valoarea
materialelor neoriginare este de 40 lei un procent de 29 % din valoarea produsului finit , pentru ca
procentul admis este de 45 % produsul Actuator- auto se calific ă și primește origine Romania
preferențială.
Yamamoto SA produce comutatoare -elemente de susținere kick down încadrate la 85365019 conform
TARIC, pe care le exporta în Mexic , clientul Bosch Automotive i-a solicitat un certificat EUR1 pentru
a putea fi scutit de taxe vamale la import, pentru ca produsul s ă primească origine preferențială
Romania , trebuie efectuat un calcul de origine și ținând cont de prevederile protocolului încheiat de
Comunitatea Europeană. Conform protocolului dintre Uniunea European ă și Mexic pentru acesta
încadrare vamală procentul maxim admis este de 30 %.VALOARE MATERIALE NEORIGINARE 40
VALOARE PRODUS FINIT 138,60
PROCENT MAXIM MATERIALE NEORIGINARE 45
PROCENT EFECTIV MATERIALE NEORIGINARE 29
Valoare euro 30
Curs 4,62
Valoare lei 138.6
MATERIALUMSPRET UNITARCANTITATEVALOARETARA PREF
ORIGINE
capac plasticBUC 110BEDA
insertie metalicaBUC 110DEDA
carcasa plasticBUC 110FRDA
inel de frictiuneBUC 110ATDA
elemente de frictiuneBUC 110DEDA
element portantBUC 110DEDA
ArcBUC 111CNNU
capac carcasaBUC 111CNNU
perie de contactBUC 110RODA
elemente de contactBUC 110DEDA
surubBUC 110RODA
surubBUC 110RODA
placa conductoareBUC 110DEDA
brat actiuneBUC 110DEDA
VALOARE MATERIALE NEORIGINARE 2
VALOARE PRODUS FINIT 9,58
PROCENT MAX IM MATERIALE NEORIGINARE 30,00%
PROCENT EFECTIV MATERIALE NEORGINARE 21,00%

În urma calculelor de origine, s-a constatat c ă produsul are un procent de 21 % materiale neoriginare,
prin urmare produsul se calific ă pentru a primi orinine preferențială Romania.
Firma Yamamoto poate emite un certificat EUR 1 ( anexa 2 ) . Pentru a putea trimite bunurile la export,
exportatorul are nevoie de următoarele documente:
–factură (anexa 3)
–documente de transport (awb – anexa 4)
–declarație vamală de export ( anexa 5 ).
Pentru a putea efectua formalitățile vamale , factura trebuie emis ă fară TVA și obligatoriu trebuie s ă
conțină următoarele elemente:
–exportator
–cumpărător
–destinatar
–număr și dată
–descriere marfă
–cantitate
–valoare
–greutate brută/ netă
–moneda în care este facturat ă marfa
–condiție de livrare
–originea mărfii
După ce au fost indeplinite toate aceste condiții marfa se poate prezenta la vama, unde documentele
sunt preluate de comisionarul vamal care întocmeste declarația vamală de export. Autoritățile vamale
acceptă declarația vamală pe care o vor supune unor controale. Primul control este cel documentar unde
se verifică documentele ( factura, Eur 1, documente de transport Etc.) apoi urmeaz ă controlul fizic unde
se verifică dacă există o concordanță între documente și marfa efectivă din colet .La finalizarea celor
doua controale marfa primește liberul de vama și poate părăsi teritoriul vamal al Uniunii Europene.

Concluzii
Prezenta lucrare își propune redarea sumară a operațiunilor vamale, care au loc pe teritoriul
Comunității Europene. Am început lucrarea cu taxele vamale la import, prin care am specificat care
sunt funcțiile elementare ale taxelor vamale și clasificarea lor, încadrarea tarifară a mărfurilor și
importanța încadrării corecte a bunurilor în vederea plății corespunzătoare a taxelor.
Pentru încadrarea corectă a mărfurilor, am adus în discuție cele șase reguli generale interpretative
care trebuie aplicate pentru stabilirea poziției tarifare corecte. Am ilustrat cu exemple concrete din
TARIC. De asemenea, importantă este stabilirea valorii în vamă și plasarea bunurilor sub un regim
vamal, pentru că în funcție de aceasta se plătesc drepturile vamale la import.
De asemenea, am prezentat un studiu de caz concret, prin exemplificarea felului în care se
calculează taxele vamale, în funcție de valorea în vamă. S-a ilustrat cazul Societății YAMAMOTO S.A,
care importă, respectiv exportă produse, în țări cu care Comunitatea Europeană are încheiate acorduri
de schimb. Un aspect foarte important în cazul exportului, în reprezintă condiția de livrare. Condiiile de
livrare EXW și FCA, trebuie evitate pentru că exportatorul bunurilor nu are niciun control asupra
închiderii declarației vamale de export. Dacă decarația vamală de export nu ajunge în punctul vamal de
ieșire din Comunitatea Europeană pentru a fi închisă în sistemul informatic, exportatorul este pasibil de
plata TV A-ului mărfii exportată. O procedură foarte anevoioasă de închidere manuală a declarației
vamală se întâlnește în cazul în care transportatorul bunurilor (cărăușul) nu se prezintă în termen de 90
de zile la vama de ieșire din UE; pentru a putea închide declarația vamală de export, vama emitentă
solicită dovezi prin care bunurile au părăsit teritoriul vamal al Comunităii Europene; documentele care
atestă părăsirea teritoriului vamal al Comunității Europene, sunt următoarele:
–Sea way bill- document de transport maritim
–Air way bill (AWB) -document de transport aerian
–Declarația vamală de import a cumpărătorului
–Dovada plății bunurilor de către cumpărător
Scopul lucrării este acela de a evidenția importanța taxelor vamale în procesul de producție al unei
companii, a operațiunilor vamale și a costurilor care decurg din acest proces.

Bibliografie
1 Alina Haller, Protectionism într-o economie liberalizat ă.
2 Ciobanu Gheorghe , Tranzactii economice internationale Ed. Imprimeria Ardealul , Cluj-
Napoca 2004.
3 Teodor Hada, Radu Bărbuță, Fiscalitatea și nontabilitatea firmei, Alba Iulia 2003.
4 Valentin Duringu, Legislatia vamala- o abordare practica 2016.
5 Valentin Duringu, Aspecte practice, masuri tranzitorii si perspective in domeniul vamal, Ed
Solomon 2016.
6 Regulamentul CE nr.952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie
2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii.
7 Regulamentul delegat al UE nr.2015/2446 al comisiei din 28 iulie 2015 de completare a
Regulamentului (UE) nr 952/2013 al Parlamentului European Si al Consiliului in ceea ce priveste
normele detaliate ale anumitor dispozitii ale Codului Vamal al Uniunii.
8 www.euroavocatura.ro
9eur-lex.europa.eu
10 ec.europa.eu
11 www.e-intrastat.ro
12 www.monitoruljuridic.ro
13 wup.zoll.de