Introducere…4 [306243]

Cuprins

Introducere………………………………………………………………………………………………….4

Capitolul I. Istoricul cercetărilor…………………………………………………………………..5

Capitolul II. Metodologia de cercetare………………………………………………………….7

Capitolul III. Potențialul turistic…………………………………………………………………..8

3.1. Potențialul turistic natural………………………………………………………8

3.2. Potențialul turistic antropic……………………………………………………10

Capitolul IV. Potențialul climatic………………………………………………………………..13

Capitolul V. Infrastructură turistică……………………………………………………………19

5.1. Infrastructura de transport……………………………………………………..19

5.2. Infrastructura de cazare și alimentație publică…………………………20

5.3. Infrastructura de agrement și tratament…………………………………..34

5.4. Dotări auxiliare……………………………………………………………………..43

Concluzii …………………………………………………………………………………………………..44

Bibliografie………………………………………………………………………………………………..45

[anonimizat] a României , [anonimizat]. Localitatea se află la o distanță de 9 km față de Oradea și la 22 km de punctul de frontieră Borș. Stațiunea este străbătută de pârâul Hidișel.

Pe teritoriul țării noastre există un număr mare de stațiuni balneoclimatice. [anonimizat] a scoarței pământului. Astfel există o [anonimizat], mofete și lacuri terapeutice.

[anonimizat], [anonimizat]. Datorită acestor resurse s-au dezvoltat stațiuni balneoclimatice recunoscute la nivel internațional: [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat], Moneasa, [anonimizat], Techirghiol, Sovata, Ocna Sibiului ș.a.

Motivul pentru care am ales ca temă stațiunea Băile Felix, a fost din dorința de a prezenta la zi situația celei mai mari stațiuni permanente din România. [anonimizat].

[anonimizat], [anonimizat] a identifica infrastructura turistică( [anonimizat], posibilitățile de acces și dotările auxiliare), culegerea informațiilor despre compoziția chimică a [anonimizat], și identificarea obiectivelor turistice din cadrul stațiunii.

[anonimizat] a [anonimizat]reere.

Capitolul I. Istoricul cercetărilor

Staținea Băile Felix este cunoscută din cele mai vechi timpuri. Pe teritoriul acesteia și în localitățile din jur s-au găsit unelte și așezări omenești din neolitic.

Unele urme ale vieții pe aceste meleaguri atestă că băile au fost cunoscute și de către romani. Cea mai veche mărturie scrisă despre existența acestor băi aparține anilor 1221, din vremea lui Abației Hevius de Magno-Varadino, care a locuit în aceste locuri până la venirea turcilor.

Băile Felix s-au mai numit și ,,Băile Sînmartin” deoarece sunt situate în perimetrul acestei localități. Acestea au fost proprietatea ordinului călugăresc al premonstranților ,care avea o mănastire la Sînmartin. Băile au fost cunoscute în Europa la începutul secolului al XV- lea, printr-un act emis de papa Inocențiu al VII-lea, în anul 1405, care a vorbit de existența Băilor Oradiei.

Nicolaus Olahus vorbește și el într-o lucrare din anul 1536, despre Băile Oradiei și efectele lor terapeurice , comparâdu-le cu efectele apelor din Slovacia, Buda și Trencin.

Italianul G.P. Campani, atestă folosirea la tratament a apelor printr-o scrisoare, din 31 Martie 1584 când la Oradea exista o puternică epidemie de ciumă, aici săracii erau îngrijiți fară plată(Munteanu, colab., 1987).

Prezența turco-tătară din anul 1658 a produs multe pagube băilor iar construcțiile au fost distruse. Abia după instaurarea Imperiului habsburgic în Transilvania s-au manifestat preocupări pentru refarea băilor, acestea fiind o inportantă sursă de venit.

La începutul secolului al XVIII-lea, în Băile Felix tratamentul se efectua în bazine despărțite printr-un zid, căptușite cu piatră și acoperite.

Între anii 1711-1721 băile au fost administrate de Felix Helcher, care a contribuit și la dezvoltarea stațiunii. Acestuia datorându-se și descoperirea și utilizarea izvorului Felix.

Prima clădire cu etaj a fost construită în anul 1744 , aceasta dispunea de câteva camere pentru cazare și de câteva pavilioane pentru bolnavii veniți la cură. În anul 1772 s-a dat în folosință hotelul ,,Felix” iar pe lângă bazinele de cură existente, în anul 1774 s-a mai construit un hotel special pentru bolile contagioase(Munteanu, colab., 1979).

În prima jumătate a secolului al XIX-lea se manifestă un interes mai mare pentru dezvoltarea și modernizarea stațiunii, aceasta fiind favorizată de un drum mult mai accesibil decât cel ce ducea la stațiunea vecina, Băile 1 Mai , care era mai cunoscută până în această perioadă.

În anul 1885 a avut loc primul foraj modern, când din sonda Balint a țâșnit o mare cantitate de apă termală (cca 17000 /zi ) la temperatura de 49˚C, fiind considerată la aceea vremea ca având cel mai mare debit de apă din Europa. Această puternică sursă de apa a dus la dezvoltarea stațiunii, întreaga rețea de acumulare și distribuție fiind construită pe baza ei.

Între anii 1887-1914 stațiunea Băile Felix capătă o înfățișare mai modernă și o dezvoltare impresionantă, s-au contruit noi hoteluri , s-au amenajat vane și bazine și chiar o piscină în aer liber.

După primul război mondial , Băile Felix au fost arendate unui grup financiar britanic.

Conform unei statistici referitoare la stațiunile balneare din România aflam ca în anul 1926 în stațiunea Băile Felix s-au facut 11 760 băi calde iar în stațiunea Băile 1 Mai 4 056; anul următor la Băile Felix s-au înregistrat 13 325 băi calde, iar la Băile 1 Mai numărul scăzuse la 3 554(Munteanu, colab., 1987).

Pentru divertisment, existau concursuri de înot, tenis, trântă și tombolă, aveau loc concerte de fanfară, baluri , iar iarna schi și patinaj ; bineînțeles că nu lipseau plimbarile prin parcuri sau în padurea apropiată, ori excursiile în imprejurimi.

În perioada interbelică stațiunea Băile Felix se numără printre puținele stațiuni din România unde tratamentul se continua și în timpul iernii. Odată cu cel de-al doilea Război Mondial stațiune a avut mult de suferit, atât instalațiile balneare cât și construcțiile au fost grav afectate.

După o perioadă de stagnare, generată de război, stațiunea cunoaște o nouă viață în anul 1949. Băile Felix, numite o perioadă Victoria 9 Mai, au fost reabilitate și puse într-o stare de bună funcționare. Bazele de tratament au fost reînoite, iar structurile de cazare au fost amenajate și dotate conform gradului de confort oferit(Munteanu, colab., 1987).

În ambele stațiuni din zona Oradiei , s-au creat an de an condiții ca un numar cât mai mare de oameni ai muncii sa poată beneficia de tratament balnear. În ultimii ani Băile Felix au cunoscut o dezvoltare făra precedent , ajungând să fie azi una din cele mai mari și dotate stațiuni balneare din România.

Capitolul II. Metodologia de cercetare

În realizarea acestei lucrări s-au avut în vedere îndeplinirea celor trei etape necesare unui studiu ștințific, s-a consultat bibliografia de specialitate în bibliotecă, s-au cules observații din teren (chestionare, observații personale), iar în final s-a revenit în laborator pentru redactarea textului corespunzător.

În vederea realizării lucrării s-au utilizat doar studiile care au privit direct stațiunea Băile Felix și s-a urmărit evidențierea caracterului original al lucrării, dar nu s-a reușit în totalitate, datorită faptului că accesul la baza de date climatice ne-a fost restricționat. Capitolul privind potențialul climato-turistic, a fost eliminat din acest context, iar caracterizarea potențialului climatic s-a făcut pe baza informațiilor din bibliografie, respectiv datele din perioada 1961-2003 (Dumiter,2007).

De asemenea accesul la unele informații privind fluxul turiștilor, originea lor, durata sejurului ne-a fost restrictionat, hotelierii nefiind dispuși să ne acorde accesul la baza de date, oferindu-ne doar informatii orale, cu caracter mediu, asupra acestor parametrii. Motiv pentru care această parte a lucrării are un caracter de subiectivitate mai pronunțat.

În lucrare s-au prezentat doar câteva imagini reprezentative referitoare la baza de cazare, de tratament, de agrement, din dorința de a nu supraîncărca lucrarea.

Capitolul III. Potențialul turistic

Băile Felix este cea mai mare și cea mai cunoscută stațiune geotermală cu regim permanent din România, pe locul doi după litoralul Mării Negre, în ceea ce privește locurile de cazare. Cunoscută înca din cele mai vechi timpuri, stațiunea a fost și este unu din cele mai deosebite puncte de atracție turistică din această zonă.

Toate apele de la Baile Felix au proprietăți curative și sunt folosite în diverse moduri, atât pentru a ajuta la recuperarea organismului și la tratamentul afecțiunilor, cât și pentru relaxare și wellness.

,,Simbolul stațiunii este reprezentat de nufărul termal sau floarea de lotus. Această plantă a fost descoperită în anul 1789 de botanistul P. Kitaibel, denumirea fiindu-i dată în anul 1908 de către J. Tuszon, care a făcut asemănarea cu nufărul de Nil. În anul 1931 planta a fost declarată monument al naturii” (http://m.ziarulevenimentul.ro/stiri/turism/baile-felix–153108.html ).

3.1. Potențialul turistic natural

Apele termale

Prin conținutul mineralizării totale de sub 1g/l, aceste ape se clasifică în categoria apelor oligominerale. Având o temperatură mai mare de 20˚C, ele sunt definite ca ape acratoterme.

Analizele chimice efectuate indică în aceasta zonă ape bicarbonatate, calcice, magneziene, sulfatate , sodice cu o mineralizare totală cuprinsă între 0,8 și 1 gr/l.

Temperatura medie a apei de 36˚-37˚ are efecte benefice asupra metabolismului, musculaturii și sistemului imunitar dar și asupra sistemului circulator central și periferic.

Presiunea hidrostatică a apei din bazinele și piscinele stațiunii are un efect benefic asupra sistemului cardiovascular și locomotor.

Conținutul de radon din apele termale din Băile Felix sunt sub limitele admise ceea ce face ca apa termală să poată fi utilizată și la cură internă, pentru a ajuta pacienți cu afectiuni digestive, hepatice sau renale.

Aceste ape geotemale ale stațiunii Băile Felix au primit în anul 1896 medalia de aur și diploma de onoare la Expoziția Mondială.

Tabelul 1 – Compoziția chimică a apei de la ștrandurile Apollo, Felix și Lotus Therm.

Sursa: Ștrandurile Apollo, Felix și Lotus Therm

Conținutul acestor ape ajută la tratarea afecțiunilor precum:

Afecțiuni reumatismale inflamatorii ( poliartrită reumadoida, spondiloză anchilozanta)

Afecțiuni reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsala si lombara, poliartroza)

Afecțiuni reumatismale abarticulare

Afecțiuni post-traumatice

Afecțiuni neurologice periferice

Afecțiuni neurologice centrale

Afecțiuni ginecologice

Afecțiuni asociate (boli de nutriție și metabolism, boli endocrine).

Bioclimatul sedativ, de cruțare

Acesta constituie un alt factor natural terapeutic al stațiunii Băile Felix. Este cunoscut faptul că elementele climei exercită o influență care se resimte mai mult sau mai puțin de către organismul uman. Cele mai importante elemente sunt : temperatura, umezeala, mișcările aerului, radiația solară și precipitațiile.

Câmpia Banato-Crișana prezintă în partea de est un bioclimat sedativ, iar în partea de vest un bioclimat sedativ cu nuanțe excitant-solicitante. În acest areal clima se ameliorează atât sub aspect termic, cât și hidric și dinamic. Temperatura este moderată, cu ierni blânde și veri răcoroase, cu cantități de precipitații, de asemene moderate, cu o dinamică mai redusă a aerului, care crează astfel condiții speciale de adăpost.

În ceea ce privește ionizarea aerului , din unele observații făcute la Băile Felix, rezultă că numărul total de ioni pozitivi și negativi este de 1 320/aer, predominând ușor aeroionizarea negativă, iar coeficientul de unipolaritate fiind 0,96 (Munteanu, colab., 1987).

Din punct de vedere fiziologic, acesti tip de bioclimă se caracterizează printr-o slabă solicitare a sistemului nervos și endocrin. Aclimatizarea organismului are loc ușor, iar reacțiile sunt atenuate, de aceea acest bioclimat este lipsit de contraindicații terapeutice, indiferent de sezon.

3.2. Potențialul turistic antropic

Pe lângă bogăția potențialului natural stațiunea mai beneficiează și de câteva obiective antropice cu caracter cultural și religios. Cele mai importante obiective antropice din stațiunea Băile Felix sunt:

Lacul cu nuferi

Unul dintre principalele puncte de atracție din stațiunea Băile Felix este Lacul cu Nuferi (fig. 1), fiind locul cel mai vizitat din statiune. Toți turiștii care aleg ca destinație Băile Felix, pe durata șederii în stațiune, trec cel puțin o dată prin acest loc.

În lacul alimentat cu apă termală conviețuiesc specii de nuferi și lotuși, printre care se bălăcesc și o mulțime de broaște țestoase . Broasca țestoasă de Florida, destul de comună și nepretențioasă și-a găsit în acest lac un ,,locșor călduț”.

În lacul din stațiune există atât lotus cât și nufăr, formând un mix interesant de roz și alb. Lotusul de India (Nelumbo nucifera) ( fig. 3), este mai mare , cu flori roz, care țin doar câteva zile, iar nufărul alb (Nymphaea alba) (fig. 2), originar din apele Nilului, are florile albe și frunzele întinse pe luciul apei.

Perioada recomandată de vizitare a lacului cu nuferi și lotuși este iunie – august. În această perioadă înfloresc lotușii. Nuferii înfloresc pe toată perioada anului, dar maximul este în perioada menționată.

Pe langă flora deosebită din lacuri, există și câteva specii de pești exotici care pot supraviețui doar în apele termale calde ale acestor lacuri.

Fig. 1 – Lacul cu nuferi și lotuși, Băile Felix

Fig. 2 – Nufărul alb, Băile Felix Fig. 3 – Lotusul din India, Băile Felix

Biserica ortodoxă din lemn

Biserica de lemn din Brusturi (fig. 4), ajunsă în stațiunea Băile Felix după un popas la Oradea a fost construită în anul 1785 înlocuind biserica veche de lemn a comunității. Lemnul de gorun necesar pentru ridicarea bisericii de lemn a fost tăiat din pădurea domenială. Hramul bisericii este Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil.

Edificiul se remarcă și prin sistemul de boltire. Absida altarului, decroșată, poligonală cu cinci laturi este acoperită cu o boltă elipsoidală, racordată cu pereții din răsărit printr-o semicalotă.

Decorul pictat al bisericii a avut mult de suferit în urma modificărilor, ajungându-se ca în prezent puțin din acest decor să se mai păstreaze.

Biserica nu este o atracție turistică în regim de muzeu,în aceasta se țin slujbe la care turiștii pot asista.

Fig.4 – Biserica ortodoxă din lemn, Băile Felix

Biserica greco-catolică

Aceasă frumoasă biserică din lemn este așezată în centrul stațiunii, în imediata apropiere a lacului cu nuferi, și a fost construită în anul 1997. Biserica poartă hramul, Pogorârea Sf. Duh. În ea se țin și astăzi slujbe religioase la care turiștii pot participa (fig. 5).

Fig. 5 –Biserica greco-cactolică

Capitolul IV. Potențialul climatic

Sațiunea Băile Felix este favorizată de un climat continental moderat de șes și coline, cu veri temperate și ierni blânde , sub influența unor elemente de nuanță mediteraneană. Clima este condiționată de așezarea geografică, la adăpostul Munților Apuseni, care sunt o barieră pentru masele de aer polar continental dinspre est.

Deoarece în cadrul stațiunii nu funcționează o stație meteorologică, pentru precizarea celor mai însemnate elemente ale climei voi prezenta observațiile efectuate la Stația Meteorologică Oradea, situată la 47˚02’ lat. N și 21˚,54’ long. E ,la o altitudine de 136m, ale căror valori sunt valabile și pentru statiunea Băile Felix.

Temperatura aerului

Prin influența pe care o exercită asupra celorlalte elemente climatice și implicit asupra vieții și activități umane, temperatura aerului reprezintă unul dintre elementele climatice importante, care înregistrează, în timp și spațiu, un grad mare de variabilitate.

Temperatura aerului prezintă o serie de particularități în funcție de: latitudine, distanța față de oceane și mări, relief, prezența sau absența unei rețele hidrografice bogate ș.a. Alături de factorii fizico-geografice un rol deosebit de important, îl are și factorul uman, care prin activitățile sale socio-economice influențează și modifică regimul temperaturii aerului.

Pentru analiza caracteristicilor și variațiilor temperaturiii aerului la Oradea s-a luat în considerare un număr de 43 de ani, în intervalul 1961-2003.

Temperatura medie multianuală pentru intervalul 1961-2003, la Oradea, a avut o valoare de 10,3˚C, fapt ce pune în evidență situarea orașului în zona climatului temperat continental( Dumiter, 2007).

Cea mai mare valoare medie anuală a temperaturii aerului, din perioada studiată, s-a înregistrat în anul 2000, fiind de 12˚C, o valoare apropiată înregistrându-se în anul 2002, de 11.9˚C. Temperatura medie anuală cea mai mică a fost de 9˚C și ea s-a înregistrat în anul 1985(Dumiter, 2007).

Temperatura medie lunară variază în raport direct cu cantitatea de energie solară recepționată de suprafața terestră în decursul unui an.

Temperatura medie lunară are un mers anual normal, ascendent începând cu luna ianuarie, când înregistrează cea mai mică medie termică lunară, până în luna iulie, lună ce marchează valoarea maximă a temperaturii medii lunare, după care mersul temperaturii medii lunare a aerului este unul descendent până la sfârșitul anului. Deci valoarea minimă lunară a temperaturii aerului la Oradea se înregistrează în luna ianuarie, cu o valoare de -1,7˚C, iar maxima în iulie, când atinge 20,8˚C ( fig. 6), rezultând o amplitudine lunară de 22,5˚C.

Fig.6 – Mersul lunar al temperaturii aerului la Oradea, 1961-2003

Sursa: ( Dumiter, 2007).

Analizând valorile termice medii lunare la Oradea se constată că acestea au valori nagative doar în luna ianuarie (-1,7˚C), în timp ce celelalte două luni de iarnă au valori pozitive, puțin peste 0˚C( februarie 0,7˚C și decembrie 0,1˚C). Aceste valori pozitive pentru lunile de iarnă indică prezența unui climat moderat termic în cadrul căruia influențele climatului oceanic din vestul Europei și ale celui mediteranean din sud joacă un rol important.

Umezeala aerului

Umiditatea aerului este elementul climatic al cărui importanță este evidențiată de influența pe care acesta o exercită, în primul rând asupra sănătății umane. Cantitatea vaporilor de apă prezentă în aerul atmosferic influențează starea de sănătate a organismului uman, precum și evoluția și manifestarea celorlalte elemente climatice(Dumiter, 2007 ).

Tensiunea vaporilor de apă reprezintă presiunea exercitată de cantitatea de vapori de apă existenți la un moment dat într-un volum de aer.

Media multianuală a tensiunii vaporilor de apă în Oradea, pentru intervalul de timp 1961-2003 a avut o valoare de 10,4mb. În funcție de variațiile anuale ale temperaturii aerului tensiunea vaporilor de apă a înregistrat valori medii anuale care au variat între 9,6mb (1962) și 11,6mb (2001) (Dumiter, 2007 ).

Tensiunea vaporilor de apă înregistrează valori scăzute în lunile de iarnă, după care crește în lunile de primăvară iar în lunile aprilie și mai înregistrează salturi evidente.

Umezeala relativă reprezintă raportul dintre tensiunea la un moment dat a vaporilor de apă și tensiunea maximă. Mediia multianuală a umidității relative este de 77,7 %, înregistând cea mai mare valoare lunară în decembrie(88,3%), (fig.7), iar cea mai redusă în iulie (69,6%)(Dumiter, 2007 ).

Fig. 7 – Mersul lunar al umezelii relative la Oradea (1961-2003)

Sursa: (Dumiter, 2007).

Precipitațiile atmosferice

Așezarea geografică a Oradiei și caracterul topografiei locale determină unele particularități pluviometrice proprii acestei regiuni. Adăpostul oferit de Munții Apuseni în partea estică , și larga deschidere spre circulația maselor de aer mai umede, din vest, fac ca în Oradea cantitățile anuale de precipitații să fie mai abundente.

Cantitatea medie anuală de precipitații la Oradea este de 611,7mm/an. Cea mai mare cantitate de precipitații înregistrându-se în sezonul cald al anului, în intervalul aprilie-septembrie (fig.8).

Tabelul 2 – Cantitățile medii lunare de precipitații, la Oradea. 1961-2003

Fig. 8 – Cantitatea medie lunară de precipitații la Oradea, 1961-2003.

Sursa: Arhiva A.N.M date prelucrate de Dumiter, 2007

În ceea ce privește media lunară de precipitații, cea mai mare cantitate se înregistrează în luna iunie, deoarece intensificarea activității ciclonice și creșterea temperaturii aerului, determină creșteri mai semnificative ale cantității de precipitații. Iar valoarea cea mai scăzută se înregistrează în luna februarie.

Nebulozitata

Gradul de acoperire a cerului cu nori depinde de altitudine, relief și de poziția față de circulația maselor de aer. Sunt considerate zile cu cer senin cele în care nebulozitatea este cuprinsă între 0 și 2 zecimi, iar cele cu cer acoperit, între 8 și 10 zecimi.

Valoarea medie multianuală a nebulozității la Oradea este de 6,0/10. Valoarea maximă anuală fiind de 7,0 zecimi, înregistrată în anul 1970, iar cea minimă fiind de 5,2/10, înregistrată în anul 1990(Dumiter, 2007 ).

Evoluția nebulozității de la o lună la alta, în timpul unui an, pune în evidență un mers normal al acesteia, cu un maxim în lunile de iarnă, decembrie(7,4/10) și ianuarie (7,2/10) și un minim înregistrat în anotimpul cald, în luna august, cu o valoare de 4,2/10.

Durata de strălucire a Soarelui

Ca urmare a variaților periodice și neperiodice ale nebulozității și frecvenței diferitelor genuri de nori, durata de strălucire a Soarelui înregistrează variații de la un an la altul și de la o lună la alta, în funcție de lungimea zilei.

Din analiza datelor heliografice înregistrate la stația meteorologică Oradea, reiese că pentru perioada 1961-2003, durata medie anuală de strălucire a Soarelui este de 2064,6 ore(Dumiter, 2007 ).

Tabelul 3 – Durata medie de strălucire a Soarelui, la Oradea, 1967-2003

Sursa: Arhiva A.N.M date prelucrate de Dumiter, 2007

Fig. 9 – Evoluția duratei de strălucire a Soarelui, la Oradea, 1967-2003

Sursa: (Dumiter, 2007)

Analizând graficul de mai sus (fig. 9), observăm că cea mai mare durată de strălucire a Soarelui se înregistrează în perioada aprilie-septembre, cu o maximă în luna iulie(286,3 ore), iar cea mai redusă în luna decembrie(53,2 ore).

Presiunea atmosferică

Presiunea aerului este elementul climatic cel mai puțin influențat de condițiile geografice locale, depinzînd de circulația generală a atmosferei și de altitudinea locului. Variațiile periodice și neperiodice ale presiunii aerului sunt importante și pentru urmărirea modificărilor parametrilor altor elemente climatice, în primul rând temperatura aerului, cu care se află într-o strânsă legătură. Masele de aer calde au o presiune scăzută, fiind mai ușoare și mai puțin dense, iar masele de aer reci exercită o presiune mai mare asupra scoarței terestre, fiind mai grele și mai dense.

Valoarea medie multianuală a presiunii aerului la Oradea, în perioada 1961-2003 a fost de 1000,1 hPa (mb) cu valori mai mari în luna ianuarie (1003,4 hPa) și valori mai reduse în aprilie(996,4 hPa) . Însă de la un an la altul aceata suferă modificări(Dumiter, 2007 ).

Cea mai mica valoare medie anuală a fost înregistrată în anul 1966, de 998,4 hPa, iar valoarea maximă a mediei anuale este de 1001,9 hPa , atinsă în 1961, o altă valoare apropiată a fost întâlnită și în anul 2003, de 1001,8 hPa.

Amplitudinea maximă absolută anuală înregistrată de presiunea aerului a fost de 22,8 hPa, iar amplitudinea maximă lunară se înregistrează în ianuarie, fiind de 20,5 hPa(Dumiter, 2007 ).

Vântul

Vântul reprezintă miscarea pe orizontală a maselor de aer, generată de apropierea a două mase de aer cu caracteristici termice și barice diferite. Acesta se caracterizează prin direcție și viteză .

În cazul orașului Oradea frecvența și viteza văntului este influențată de poziția orașului în Vestul țării, la contactul dintre Dealurile de Vest și Câmpia de Vest, de prezența albiei Crișului Repede și de construcțiile urbane.

La Oradea în intervalul 1961-2003 s-a înregistrat o viteză medie multianuală cu o valoare de 2,9m/s. În ceea ce privește media lunară de viteză a vântului se constată că valorile cele mai mari, de peste 3km/s, se înregistrează în sezonul rece al anului, în lunile decembrie-aprilie(Dumiter, 2007 ).

Capitolul V. Infrastructură turistică

Infrastructura joacă un rol deosebit de important. Prin intermediul ei făcându-se posibilă exploatarea turistică a resurselor atractive ale teritoriului. Prin dotările și serviciile specifice( baza de cazare și alimentație publică, baza de agrement și cură, dotări auxiliare) ea urmărește satisfacerea cererii turistice.

5.1. Infrastructura de transport

Turiștii care doresc să ajungă în stațiunea Băile Felix, pot alege mai multe căi de acces, rutier, feroviar și aerian.

Transportul rutier

Accesul rutier este facilitat de apropierea de drumurile europene E 60 ce face legătura cu Aleșd și Cluj-Napoca, E 71 care prin Oradea, asigura legatura dinspre municipiile Arad și Timisoara și E79 tranzitând stațiunea, asigură accesul spre obiectivele turistice cuprinse de Parcul Natural Apuseni, stațiunea Moneasa și municipiul Deva.

Băile Felix se află la 20 km de cea mai apropiată trecere de frontieră cu Ungaria Bors/Artand.

Transportul feroviar

Pentru a ajunge în Băile Felix pe cale feroviară, trebuie sa ajungeți până în Oradea cu trenul. Din Oradea în Băile Felix se ajunge cu mijloace de transport în comun. Stația de Maxi Taxi și autobuse care circulă spre Băile Felix se află în Oradea, cartierul Nufarul, la capătul de linie al tramvaielor, la ieșirea din oraș spre Băile Felix. Mijloacele de transport în comun circulă pe ruta Oradea – Sânmartin – Băile Felix și retur într-un interval de 20 minute.

Transportul aerian

Aeroportul Oradea oferă atât curse interne cât și externe. De la aeroport spre stațiune se poate ajunge cu mijloace de transport în comun. În apropiere sunt situate aeroporturile internaționale Timișoara (180Km) și Budapesta (250 Km) (http://www.scritub.com/geografie/turism/STATIUNEA-BALNEARA-BAILE-FELIX432124920.php ).

5 .2. Infrastructura de cazare și alimentație publică

Baza de cazare reprezintă elementul esențial al bazei materiale de care este dependentă desfășurarea activității turistice. Formele de cazare au evoluat de la componentele „clasice” –casa de odihnă și tratament sau vila, pavilionul și hotelul până la pensiuni, cabane, campinguri, moteluri. În tabelul de mai jos (tabelul 4), vom trece în revistă unitățile de primire turistică din stațiunea Băile Felix.

Tabelul 4 – Structura, dotările și unitățile de cazare.

Din tabelul prezentat mai sus rezultă ca infrastructura de cazare din stațiunea Băile Felix, se compune dintr-un număr total de 5 169 de locuri, din care 5 019 în camere, 120 în camping, iar 30 în cazări de domiciliu. Din numărul total de 5 019 locuri în camere, o unitate este clasificată la 5 stele, 2 unități sunt clasificate la 4 stele, 47 unități sunt clasificate la 3 stele, 17 unități sunt clasificate la 2 stele, iar 2 unități sunt clasificate la o stea.

În ceea ce privește structura locurilor de cazare pe categorii de confort, se poate observa, din figura de mai jos (Fig. 10), că din totalul de 5 019 locuri de cazare în camere, cele

Fig. 10 –Distribuția locurilor de cazare din Băile Felix pe categorii de confort

mai numeroase sunt cele clasificate la 3 stele ( 47 unități, ceea ce reprezintă 68%), urmate de cele la 2 stele ( 17 unități, ceea ce reprezintă 25%), apoi cele de 4 și 1 stea( 2 unități la 4 stele și 2 unități la o stea, adică 3%), iar unitățile de cazare la 5 stele fiind doar una (1%).

Fig. 11 –Distribuția locurilor de cazare din Băile Felix pe tipuri de unității.

În ceea ce privește distribuția pe unitățile de cazare, cea mai importantă pondere o dețin pensiunile (41 unități ), urmate de vile/case (15 unități ), hoteluri (14 unități ), campinguri ( 2 unități ) și un bungalow.

Imagini cu structurile de cazare din Băile Felix:

Fig. 12 – Hotel Lotus Therm ★★★★★

Fig. 13 – Hotel President ★★★★ Fig. 14 – Hotel Internațional ★★★★

Fig. 15 – Hotel Nufărul ★★★ Fig. 16 – Hotel Termal ★★★

Fig. 17 – Hotel Mureș ★★★ Fig. 18 – Hotel Muncel ★★

Fig. 19 – Pensiunea Diana ★★★ Fig. 20 – Pensiunea Luca ★★★

Fig. 21 – Casa Veronica ★★★ Fig. 22 – Vila Alma ★★★

Fig. 23 – Casa Antic ★★★ Fig. 24 – Vila Carlos ★★★

Alături de structurile de cazare, baza de alimentație are și ea un rol important în desfășurarea actului turistic. În stațiune există structuri de primire turistică cu funcție de cazare care oferă și servicii pentru servirea mesei (tabelul 5 ), dar și structuri de alimentație independente (restaurant, bar, pizzeri, fast-food și plăcintării).

Tabelul 5. –Principalele unități de alimentație din cadrul structurilor analizate.

Structurile turistice cu funcție de alimentație existente în teritoriu analizat se încadrează preponderent în categoria de calitate 3 stele(13), urmate de categoria de 2 (5), 4 (2) și 5(1).

Unități de alimentație publică independente de structurile de primire turistice cu funcție de cazare:

Restaurantul Rustic. Situat în mijlocul stațiunii balneoclimaterice Băile Felix, restaurantul (fig.25), oferă servicii de înaltă calitate, un meniu bogat și diversificat, cu specific traditional-romanesc și italian.

Fig. 25 – Restaurant Rustic.

Restaurantul Casa Românească (fig.26). Oferă turiștilor o gamă variată de produse traditionale într-un decor exclusiv tradițional.

Fig. 26 – Restaurant Casa Românească.

Restaurant & Pizzerie Club Art. Restaurantul este renumit atât pentru mancarea diversificată cât și pentru specificul culinar românesc. Personalul este foarte bine pregătit, pentru a putea oferi cele mai bune servicii. Ambientul plăcut, muzica de calitate și profesionalismul fac ca o masă servită la acest restaurant să fie de neuitat (fig.27).

Fig. 27 –Restaurant & Pizzerie Club Art.

Restaurantul Trasnilvania. Este locația potrivită pentu a o masă copioasă. Mâncarea tradițională și serviciile oferite te fac să revi mereu în acel loc (fig.28).

Fig. 28 – Casa Transilvania.

Pizzeria Pizza e Panino (fig.29).

Fig. 29 – Pizzeria Pizza e Panino.

Pe lăngă restaurantele menționate, în centrul stațiunii mai există și 4 fast-food-uri (fig.30) și 5 plăcintării (fig. 31).

Fig. 30 – Fast-food, Mc-Neil Fig. 31 – Plăcintărie

5. 3. Infrastructura de agrement și tratament

În ceea ce privește baza de agrement, prezența ștrandurilor atrage cel mai mare număr de turiști din regiune. Cele mai importante ștranduri din stațiune sunt:

Felixarium

Acest Aqua Park, este cel mai nou din stațiunea Băile Felix, și se afla în incita hotelului Lotus Therm. Acest Felixarium inedit, și unic în stațiune dispune de 10 piscine acoperite (fig.33) și cupolă retractabilă, 4 piscine în aer liber, bazin de înot, 2 tobogane, 2 jacuzzi, piscină cu pești, perdele de apă și cascade și piscină cu apă termală și acces exterior. Cupola retractabilă de deasupra piscinelor interioare lasă la vedere un impresionant spectacol celest, diurn sau nocturn. Lumina solară, crepusculul, adierea vântului pătrund în Felixarium, făcându-l un punct de atracție al Hotelului Lotus Therm, indiferent de momentul zilei.

Fig. 32 – Hotel Lotus Therm Fig. 33 – Piscină interioară, Felixarium

Sursa: http://www.lotustherm.ro/ro/aquapark/felixarium

Aqua Park President

Primul Aqua Park din Băile Felix, este considerat o oază de răcoare în zilele toride de vară, iar pentru zilele de iarnă apa termală este un adevărat răsfăț. Aqua Park President (fig.34), cuprinde 13 bazine interioare și 5 bazine exterioare, toate cu apă termală. Toboganele, bazinul cu valuri, sauna turceasca, sauna finlandeza , sala fitness, terenul de volei, table de sah și alte facilități, oferă condițiile propice petrecerii unei zile active (fig.35).

Fig. 34 – Aqua President.

Fig. 35 – Piscină Aqua President.

Sursa: (http://harta.oradea.rou.ro/content/locuri/55863.jpg )

Ștrandul Apollo

Deschis pe toată perioada anului, ștrandul Apollo pune la dispoziția turiștilor piscină cu valuri, 4 piscine în aer liber cu apă termală, piscină în aer liber cu apă termală și paturi cu hidromasaj, piscină în aer liber cu apă termală și jocuri acvatice, 2 piscine speciale pentru copii, piscină interioară și 5 tobogane (fig.36).

Fig. 36 –Ștrand Apollo

Sursa: (http://www.etur.ro/images/strandul-apollo-felix-2014.jpg )

Ștrandul Felix

Dispune de un total de 6 bazine cu apă termală naturală: 2 bazine pentru copii, 1 bazin cu valuri, 1 bazin relaxare și 2 bazine pentru toate categoriile. De asemenea, ștrandul mai dispune și de alte facilități de agreement: toboganul acvatic cu 5 piste și cele doua terenuri de sport (mini-fotbal și beach-volley), (fig.37).

Fig. 37 – Ștrand Felix

Ștrandul Padiș

Ștrand Padiș din Băile Felix este situat în apropierea centrului stațiunii și a zonei de agrement. Ștrandul Padiș (fig.38), este accesibil pentru toate categoriile de turiști datorită tarifelor practicate și facilităților de acces în incinta ștrandului. Ștrandul dispune de 3 bazine cu apă termală naturală.

Fig. 38 – Ștrand Padiș

Ștrand Muncel

Acest ștrand dispune de o piscină în aer liber, cu apă termală și un bazin interior (fig.39).

Fig. 39 – Ștrand Muncel

Alte modalități de petrecere a timpului liber în cadrul stațiunii ar putea fi :

Închierea de ATV-uri : Centrul de închirieri ATV, are sediul în centrul stațiunii, în cadrul Hotelului Monaco. Turiștii pot parcurge traseul existent( pădurea Felix- dealurile felixului- craterul Betfia- pădurea Betfia-Băile 1 Mai- stațiunea Băile Felix) sau au posibilitatea de a face un traseu la alegerea clientului.

Baza Hipică Il Cavallino: Această bază se găsește la iesirea din stațiune, spre Deva pe drumul european E79. Turiștii care au obosit de stresul de la oraș și doresc să se relaxeze într-un cadru natural, pot alege baza Il Cavallino. Aceasta oferă plimbări pentru agrement, echitație cu ponei pentru copii, plimbări cu trăsura și cursuri de călărie.

Jogging, Trecking & Plimbări: Pădurea Felix (fig.40) se întinde pe câteva zeci de hectare și este brăzdată de alei pe care turiștii se pot plimba sau practica trekking-ul. Pădurea mai găzduieste o pistă de zgură pentru jogging și reprezintă și locul ideal unde se pot organiza activități recreative gen paint-ball.

Fig. 40 – Pădurea Felix

Vizite în Oradea

Orașul Oradea este unul dintre cele mai frumoase orașe din țară. Trecutul zbuciumat și mix-ul de naționalități îi dau o frumusețe aparte, cu edificii arhitectonice de valoare. Dintre cele mai importante obiective care merită vizitate amintim: Biserica cu Lună, Primaria, cu al său turn, Teatrul Regina Maria, Pasajul Vulturul Negru, Cetatea Oradea și Piața Unirii.

Infrastructura de tratament

Calitatea factorilor naturali terapeutici profilează stațiunea pentru profilaxia, tratamentul și recuperarea în următoarele afecțiuni:

Afecțiuni reumatismale inflamatorii ( poliartrită reumadoida, spondiloză anchilozanta)

Afecțiuni reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsala si lombara, poliartroza)

Afecțiuni reumatismale abarticulare

Afecțiuni post-traumatice

Afecțiuni neurologice periferice

Afecțiuni neurologice centrale

Afecțiuni ginecologice

Afecțiuni asociate (boli de nutriție și metabolism, boli endocrine).

Funcționarea bazei de tratament are ca suport elementele de ordin natural existente în această zonă. Legat de profilul stațiunii balneare un rol important îl au bazele de tratament:

Baza de tratament Lotus Therm

Baza de tratament Hotel Termal

Baza de tratament Hotel Internațional

Baza de tratament Hotel President

Baza de tratament Hotel Mureș

Baza de tratament Hotel Muncel

Baza de tratament Hotel Poenița

Baza de tratament Hotel Crișana

Baza de tratament Hotel Padiș

Baza de tratament Hotel Hyperion

Spitalul de recuperare Băile Felix

Baza de tratament Lotus Therm. Această bază dispune de apatate tehnologice de ultimă generație în recuperare. Afecțiunile tratate în cadrul ei sunt afecțiuni reumatice degenerative (spondiloză, coxartorze, gonartroze, poliatroze), afecțiuni reumatice inflamatorii (spondilită anchilozantă, poliartrită reumatoidă), afecțiuni reumatice abarticulare (periartrită scapulo-humerală, tendinite, bursite) afecțiuni posttraumatice afecțiuni neurologice (discopatii, hernia de disc, pareze, paralizii).

Procedurile practicate în cadrul acestei baze sunt: terapia Tecar (terapie neinvazivă, antialgică, antiinflamatorie și regenerativă ), tens, curenți interferențiali, curenți diadinamici, curenți träbert, magnetoterapie, microunde, unde scurte, ultrasunet, drenaj limfatic, kinetoterapie, hidrokinetoterapie, baie nămol, împachetări cu nămol, parafină, terapia cu vacuum(anticelulitic), duș caracalla, duș ciclonic și băi galvanice.

Baza de tratament Hotel Internațional. Hotelul International**** este prima unitate hotelieră din România căreia i-a fost acordată sigla EUROPESPA-med, care atestă îndeplinirea standardelor Asociației Europene a Stațiunilor Balneare (ESPA) referitoare la infrastructura generală a terapiilor, igienei și securității turiștilor.

Baza hotelului Internațional este renumită pentru programele de tratament ce combină în mod ideal metodele moderne cu cele tradiționale. Factorii naturali de cură specifici acestei zone favorizează tratamentul cu ape termo-minerale care au temperaturi cuprinse între 20-49ș C. Elementele active din ape au un efect benefic asupra întregului organism, creând reacții lente, plăcut suportabile. Din punct de vedere chimic, apa termală este calcică, bicarbonată, sodică, sulfată, oligometalică și silicioasă, concentrația în săruri fiind redusă (aproximativ 1 g/litru) și cu un grad ușor de radioactivitate (1,15 u.m./litru).

Apa termală se utilizează pentru cure externe (băi), cure interne și pentru inhalații.

Baza de tratament a Hotelului Mureș. Are o capacitate de 2.300 proceduri /zi fiind structurată pe trei nivele:

– la demisol se află două bazine pentru hidrokinetoterapie, cabinete de hidroterapie și termoterapie;

– la parter se găsesc cabinetele medicale, planificarea medicală și cabinetele de kinetoterapie;

– la etaj se găsesc secțiile de electroterapie (se fac proceduri de electroterapie cu curenți ) și masaj.

Indicații terapeutice : afecțiuni reumatice inflamatorii (Spondilită anchilozantă, Poliartrită reumatoidă), afecțiuni reumatice degenerative (Spondiloză, Gonartroză, Coxartroză), afecțiuni reumatice abarticulare (Periartrită, Tendinită, Burșită, Miozită), afecțiuni post traumatice, afecțiuni ale sistemului nervos central și periferic(Pareze, Hemipareze, Discopatii Vertebrale, Hernii de disc).

Spitalul Clinic de Recuperare Medicală. Spitalul (fig.41), desfășoară activități de asistență medicală, cercetare și educație în domeniul recuperării medicale și organizează anual manifestări științifice cu caracter regional sau național menite să promoveze atât specialitatea de recuperare medicală cât și factorii naturali de cură de care beneficiază stațiunea Băile Felix.

Spitalul asigură servicii de reabilitare comprehensivă la diferite nivele (consultații de specialitate, internare, tratament ambulator), oferite de o echipă multidisciplinară, pentru a promova starea de sănătate, independență funcțională și calitate a vieții indivizilor cu disabilități.

Îngrijirile acordate pacienților se desfășoară la nivele diferite, incluzând atât spitalizare cât și servicii de recuperare în ambulatorul integrat al spitalului, în concordanță cu nevoile specifice ale fiecăruia(http://www.spitalfelix.ro/ ).

Fig. 41 – Spitalul de recuperare Băile Felix.

Procedurile terapeutice practicate în cadrul bazelor de tratament sunt foarte variate:

– Kinetoterapie

– Băi calde cu ape minerale în căzi și bazine

– Electroterapie

– Balneoterapie

– Hidroterapie

– Aerohelioterapie în bazine deschise cu apă termală

– Aerosoli

– Împachetări și băi cu nămol

– Gimnastică medicală

– Laseroterapia

– Termoterapia(împachetări cu parafină)

– Băi de lumină

– Saună

– Cosmetică.

5. 4. Dotări auxiliare

Pentru satisfacerea nevoilor turistice de fiecare zi, stațiunea pune la dispoziția celor interesați un număr mare de magazine comerciale, de diferite tipuri, de la cele alimentare, cosmeticale, chimicale, de papetărie până la cele artizanale. Acestora li se mai adaugă:

– 4 farmacii

– cabinet medical și stomatologic

– poștă

– oficiu de schimb valutar

– coafor

Concluzii

Stațiunea Băile Felix este o stațiune cunoscută încă din cele mai vechi timpuri, care a trecut prin mai multe faze de dezvoltare. Dacă la început a fost descoperit doar un izvor de apă termală, a ajuns astăzi la o infrastructură foarte bogată, fiind singura stațiune cu regim permanent din țară, și care ocupă locul doi, după litoralul Mării Negre, în ceea ce privește locurile de cazare.

Ceea ce o face atât de renumită este bogăția apei termale și bioclimatul de care aceasta beneficiază. Aceste ape termale sunt renumite prin efectele lor curative, fiind recomandate în tratarea afecțiunilor precum: afecțiuni reumatismale inflamatorii ( poliartrită reumadoida, spondiloză anchilozanta), afecțiuni reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsala si lombara, poliartroza), afecțiuni reumatismale abarticulare, afecțiuni post-traumatice, afecțiuni neurologice periferice, afecțiuni neurologice centrale.

Stațiunea beneficiază de un potențial climatic ridicat, cu valori moderate ale temperaturii aerului ( media anuală fiind 10˚C, valoarea maximă înregistrându-se în luna iulie 20,8 ˚C, iar minima în ianuarie, -1,7˚C), ale umezelii relative ( 77,7%) , ale precipitațiilor( cantitatea maximă de precipitații se înregistrează în luna iunie ( 86,1 mm), minima în februarie ( 30,9 mm) și un maxim secundar în decembrie ( 52,0 mm).

Vântul nu este foarte puternic, bate în medie de 2 m/s, ceea ce face ca această stațiune să beneficieze de un climat de adăpost, care conferă calități de protecție și de menajare. Durata de strălucire a soarelui este mare (2064,6 ore), valorile maxime se înregistrează în lunile de vară, iar cele minime iarna. Nebulozitatea nu este foarte ridicată (6,0/10 ), norii având și un efect pozitiv, în zilele de vară când aerul este foarte cald ajută la răcorirea celor care stau la bazele de tratament.

Pe langă potențialul climatic, stațiunea mai beneficieaza și de o infrastructură bine organizată, bazată pe căi de acces favorabile, aeroporturi în apropiere, un număr mare de unități de cazare ( 5169 locuri) și alimentație și de baze de tratament și agrement moderne și specializate.

Întrucât stațiunea balneoclimatică Băile Felix beneficiază de un climat favorabil, de un bioclimat favorabil și se o infrastructură dezvoltată, aceasta are un potențial deosebit și se încadrează în stațiunile de top ale României.

Referințe Bibliografice

Munteanu, L., Berindei, I., Grigore, L. (1979), Mic îndreptar turistic. Băile Felix-

Băile 1 Mai, Edit. Sport-Turism.

Munteanu, L., Jurcă, S., Grigore, L. (1987), Mic îndreptar turistic. Băile Felix-

Băile 1 Mai, Edit. Sport-Turism.

Dumiter, Aurelia, Florina (2007), Clima și topoclimatele orașului Oradea, Edit. Univ.

din Oradea.

Teodoreanu, Elena, Gaceu, O. (2013), Turismul Balneoclimatic în România, Edit.

Univ. din Oradea.

http://www.primaria-sinmartin.ro/turism.php

http://www.baile-felix.net/statiune-balneoclimaterica.html

http://www.scritub.com/geografie/turism/STATIUNEA-BALNEARA-BAILE-FELIX432124920.php

Front Page

http://m.ziarulevenimentul.ro/stiri/turism/baile-felix–153108.html