INTRODUCERE……………………………………………………………………………..3 Capitolul I MUNTENEGRU- CARACTERISTICI GENERALE………………..5 1.1 Prezentarea… [305794]

UNIVERSITATEA

FACULTATEA

SPECIALIZARE

LUCRARE DE LICENȚĂ

TURISMUL DIN MUNTENEGRU

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC

ABSOLVENT: [anonimizat]

2017

CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………………………………..3

Capitolul I MUNTENEGRU- CARACTERISTICI GENERALE………………..5

1.1 Prezentarea Muntenegrului…………………………………………………………………5

1.2 Scurt istoric……………………………………………………………………………………8

Capitolul II POTENȚIALUL TURISTIC AL ȚĂRII………………………………11

2.1 Potențialul turistic natural…………………………………………………………….14

2.2 Potențialul turistic antropic………………………………………………………………..19

2.3 Date statistice privind turismul din Muntenegru………………………………………..23

Capitolul III TIPURI ȘI FORME DE TURISM…………………………………………32

3.1 Turismul montan…………………………………………………………………………..32

3.2 Litoralul Muntenegrului…………………………………………………………………..34

3.3 Oferta spațiilor de cazare…………………………………………………………………36

3.4 Program turistic…………………………………………………………………………….40

CONCLUZII…………………………………………………………………………………44

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………45

INTRODUCERE

Realizarea unei lucrări cu tematică turistică nu trebuie să se rezume numai la simpla prezentare a [anonimizat] a [anonimizat], să găsească posibilitățile prin care turismul ca și activitate economică poate să revitalizeze o comunitate locală și de ce nu o regiune sau o țară.

În alegerea acestei teme, a [anonimizat] a economiei naționale. [anonimizat] o consider o [anonimizat].

[anonimizat]-istoric a acestei țări a infrastructurii turistice și conceperea unui program turistic specific acestei țări.

[anonimizat] o acțiune pentru fiecare dintre aceste obiective dar și rezultatele scontate a fi atinse.

[anonimizat], vor fi prezentate câteva caracteristici geografice și istorice ale Muntenegrului. [anonimizat]. Ultimul capitol tratează cele două principale tipuri de turism din Muntenegru (montan și litoral), oferta unităților de cazare și conceperea unui program turistic.

Lucrarea reprezintă o [anonimizat], istorie, marketing, și se dorește a [anonimizat] a turismului de pe teritoriului Muntenegrului.

Unul dintre argumentele acestei lucrări a [anonimizat], [anonimizat]. Îmbinarea muncii pe teren cu studiul individual la bibliotecă m-a [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat]l. Citatele sunt marcate corespunzător în text și întotdeauna cu precizarea autorului. Dintre metodele utilizate în redactarea acestei lucrări precizez: observația, lucrul cu harta, problematizarea, sintetizarea informațiilor, comparația, caracterizarea, descrierea.

Capitolul I

MUNTENEGRU- CARACTERISTICI GENERALE

Muntenegru este unul dintre statele tinere ale Europei, desprins din fosta Republică a Serbiei și Muntenegrului, parte a fostei Iugoslavii. Desprinderea de Serbia s-a făcut în mod pașnic și s-a realizat în urma unui referendum în care populația a votat pentru desprindere, astfel, Muntenegru a pornit pe un drum al dezvoltării economice în care turismului are un rol extrem de important, fiind una dintre ramurile de bază ale economiei muntenegrene. Muntenegru se va baza cel mai multe în dezvoltarea economică pe activitatea turistică.

1.1 Prezentarea Muntenegrului

Poziția geografică

Republica Muntenegru se află situată în Peninsula Balcanică facând parte din Europa de Sud. Are ca vecini : Croația în Vest, Bosnia și Herțegovina în NV, Serbia în NE, Albania în SE

(vezi fig. 1.1). Suprafața este de 13 812 kmp .

Fig 1.1 Poziția geografică a Republicii Muntenegru și statele vecine, sursa: europe.com

Prezintă următoarele coordonate geografice matematice aproximative:

Latitudinea: 41 grade latitudine N;

Longitudinea: 18- 21 grade longitudine E.

Are ieșire la Marea Adriatică, fapt foarte important în vederea desfășurării activităților turistice dar și în vederea conexiunilor economice cu alte state.

Drapelul Republicii Muntenegru este în totalitate roșu cu un contur și o emblemă aurie care semnifică standardele regale ale regelui Nikola I al Muntenegrului (vezi fig 1.2)

Fig 1.2 Drapelul și emblema oficială a Republicii Muntenegru, sursa: www.visitmuntenegro.com

Relieful

Sistemul montan aparține Alpilor Dinarici, cu o largă dezvoltare în Muntenegru. Fac parte din Sistemul Alpin european depășind altitudinea de 2 500 m în centrul țării în vârful Durmitor

(2 522 m). Culmile muntoase au o direcție divergentă (Munții Komovi) . Au o alcătuire geologică complexă, respectiv calcare, marne, gresii dar și șisturi cristaline, toate acestea dând un relief variat (vezi fig 1.3).

Plajele netede de coastă au o lungime de numai 6 km. În zona litoralului nordic se află Golful Kotor cu o importanță turistică deosebită străjuit de Munții Lovcen și Orjen ( 1 894 m, masiv calcaros de coastă ). Munții Dinarici au cunoscut o modelare glaciară datorită climatului mai umed și latitudinilor ridicate. De un pitoresc deosebit este Canionul râului Tara cu o adâncime de peste 1 000 m obiectiv înscris în lista Patrimoniului Mondial UNESCO (vezi fig. 1.4).

Fig 1.3-1.4 Peisaj montan din zona Durmitor (stânga) și pitorescul canion al râului Tara parte a Patrimoniului Mondial UNESCO, sursa: www.visitmuntenegro.com

Relieful reprezintă o importantă resursă turistică prin elementele spectaculoase: peisaje,

abrupturi, peșteri, culmi, vârfuri, etc.

Aspecte climatice

Clima de litoral (mediteraneană)

În zona litoralului, temperaturile medii ale văzduhului variază în luna iulie între 23,4 oC și 25,6 oC. Verile sunt de obicei lungi și uscate, iar iernile scurte și blânde. Numărul mediu de ore însorite pe litoral este de 2 500. Cazul extrem s-a înregsitrat la Ulcinj și a fost de 2 700 de ore pe an.

Clima montană

În regiunea montană, clima este tipic subalpină, cu ierni reci, cu zăpadă și cu veri temperate. În vreme ce zăpada este o adevărată raritate pentru litoralul muntenegrean și pentru bazinul lacului Skadar, în masivul Durmitor ajunge și la cinci metri. În zonele din nordul Muntenegrului, îndeosebi în munții înalți, datorită temperaturilor scăzute, zăpada persistă mai multe luni, uneori chiar și întregul an.

Clima continentală

În partea meridională a Muntenegrului, în regiunea Zeta și Câmpia Bjeloplavička, temperaturile lunii iulie sunt de 26,40 C la Podgorica și de 25,40 C la Danilovgrad. Maximul absolut ajunge uneori la 400 C În Valea râului Bojana, peste bazinul Lakului Skadar și de-a lungul râului Morača, reușește să pătrundă un curent de aer mai cald, care face din Podgorica cel mai fierbinte oraș din Muntenegru. Temperaturile medii de iarnă variază în jurul a 50 C, în vreme ce minima absolută este de -100 C .

Apele

Râurile sunt scurte cu debit variabil, atunci când strâbat zone calcaroase își pierd mult din debitul de apă la fel cum se întâmplă și în perioadele mai secetoase. Cel mai important lac este lacul Skadar cu o suprafață de 391 kmp

Vegetația, fauna și solurile

Se resimte din plin climatul mediteranean cu arbori veșnic verzi, tufișuri mici și aromate, flori viu colorate dar și vegetație specifică mediteraneană, tufișuri de maquis. La munte vegetația este etajată la munte cu fioase, conifere, în special brazi și etajul alpin. Pot fi întâlnite datorită climei calde și specii exotice cum sunt palmierii, cedrii de Liban, și foarte multe flori cum este regina nopții sau eucalipții și castanul comestibil . Au fost identificate aproximativ 400 specii floristice endemice. Fauna este reprezentată prin specii valoroase, urs, căprioară, mistreț dar și amfibieni și reptile, și 526 specii de păsări care tranzitează sau se înmulțesc aici.

Solurile sunt strâns corelate cu roca, clima și vegetația, cele mai caracteristice sunt terra-rosa sau solurile golașe pe calcare.

Populația și așezările umane

În anul 2011 populația Republicii Muntenegru număra 625 266 locuitori, cu o densitate a populației de 50 locuitori pe kmp. Capitala este orașul Podgorița care în anul 2003 avea o populație de 136 000 locuitori. Limba oficială este muntenegreana. Alte două orașe importante sunt Niksic cu 58 000 locuitori și Pljevlja cu 21 000 locuitori.

Economia

Muntenegru se remarcă prin potențialul unor resurse de subsol, al industriei energetice, al culturilor sudice, în principal măslin și citrice, al turismului dalmatic cu multe stațiuni litorale . Dintre resursele de subsol amintim bauxită, specific climatului mediteranean. O altă ramură industrială importantă este cea a construcțiilor de mașini.

1.2 Scurt istoric

Istoria Muntenegrului va fi prezentată pe scurt, respectând cronologia istorică și cu accent pus pe principalele evenimente istorice care au vizat teritoriul actual al Muntenegrului.

a) Perioada antică

În Antichitate, actualul teritoriu al Muntenegrului era numit de către vechii istorici Docleatea, fiind caracterizată cu o regiune maritimă, puțin accesibilă. Principala așezare umană era Doclea (actuala Podgorica). Romanii vor cucerii aceste locuri în anul 90 d.H. pentru ca, între secolele V-X aici să existe un Principat slav, semi-independent, numit Doclea.

b) Perioada Evului Mediu

Principatul Doclea va deveni complet independent față de Imperiul Bizantin în anul 1042. În secolul XII, zona va intra sub controlul sârbilor, conduși de Stefan Nemanja. Zona va fi alipită Serbiei și va primi numele de Zeta. După destrămarea Imperiul Sârb, în a doua jumătate a secolului XV, va fi anexată Despotatului Sârb, după care va intra sub dominația otomană devenind sangeac.

c) Dominația otomană și Mitropolia ortodoxă

În secolul al XVI, deși sub dominație otomană, Muntenegrul beneficia de o anumită autonomie. Cu toate acestea muntenegrenii au organizat periodic rebeliuni care au culminat în secolul XVII cu înfrângerea otomanilor în Marele Război Turcesc. Muntenegru va deveni o teocrație sub conducerea Bisericii Ortodoxe. Rezistența muntenegrenilor s-a manifestat sub diferite forme, inclusiv forma religioasă.

d) Principatul Muntenegrului

Un eveniment deosebit de important pentru independența Muntenegrului a avut în anul 1858, când o armată muntenegreană de 7 500 soldați, condusă de Ducele Mirko Petrovici a învins

o armată otomană, superioară numeric la Grahovac, eveniment glorificat mai târziu și care va face cunoscută Europei, dorința de independență a Muntenegrului .

Independența acestei regiuni va fi obținută în anul 1878, în urma războaielor cu turcii. În anul 1905, este adoptată a doua constituție. De precizat că prima constituție a Muntenegrului va fi adoptată în anul 1855.

e) Regatul Muntenegrului (1910-1918)

În anul 1910, Muntenegrul a devenit regat. În timpul războielor balcanice din anii 1912-1913, în urma înfrângerilor otomanilor, se va stabili o frontieră directă cu Serbia. Aliată cu Serbia împotriva Puterilor Centrale, va fi înfrântă de către Austro-Ungaria în timpului Primului Război Mondial între anii 1916-1918, fiind ocupată de către aceasta. Ulterior, aliații au eliberat Muntenegrul care se va uni cu Serbia.

f) Regatul Iugoslaviei

În 1922, Muntenegru a devenit, formal "Oblastul Cettinje" a zonei Zeta în Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, anexând pentru prima oară zonele de coastă ce au aparținut Albaniei Venețiene. Datorită unor restructurări succesive, în 1929 a devenit parte a unei regiuni mai întinse Banatul Zeta a Regatului Iugoslaviei a căror granițe atingeau și râul Neretva.

g) Regatul Muntenegrului (1941-1944)

În anul 1941, Italia fascistă, sub conducerea lui Mussolini va anexa Muntenegrul. Cu toate acestea, Italia va lăsa ocupat numai Golful Kotor, până în septembrie 1943. După retragerea deplină a italienilor, germanii vor ocupa Muntenegrul și acest lucru va demara un război de gherilă cu partizanii lui Tito.

h) Muntenegrul în Iugoslavia Socialistă

În anul 1941, muntenegrenii s-au ridicat împotriva fasciștilor trecând de partea comuniștilor, iar în anul 1944 va fi eliberat împreună cu restul Iugoslaviei de către partizanii sârbi. Muntenegru va deveni una din cele șase republici socialiste din componența Iugoslaviei, având un anume statut autonom. Muntenegreni au manifestat cele mai bune relații cu sârbii dintre toate etniile care au format federația iugoslavă. Sârbii nu au înregistrat practic conflicte în adevăratul

sens al cuvântului cu muntenegrenii.

i) Dizolvarea Iugoslaviei Socialiste

După anul 1992, Muntenegru va rămâne în continuare împreună cu Serbia, după destrămarea Iugoslaviei. Referendumul din anul 1992, a avut ca rezultat formarea unei federații cu Serbia. Forțele militare din Muntenegru au fost alături de armata sârbă în timpul Războiului Iugoslaviei, în luptele cu Croația.

În anul 1996, guvernul muntenegrean va rupe relațiile cu Belgradul, va adopta marca germană ca monedă. Relațiile vor stagna iar noile guverne vor promova o politică de independență față de Serbia. În anul 1999, unele obiective muntenegrene vor fi atacate de avioane NATO.

În anul 2002, a avut loc o înțelegere între Serbia și Muntenegru pentru ca în anul 2003,

Federația iugoslavă va fi înlocuită de o uniune statală numită Serbia- Muntenegru.

j) Independența

În recensământul din anul 2006, pentru independența Muntenegrului au votat peste 55%. Serbia și alte state europene au recunoscut independența Muntenegrului. Pe data de 3 iunie 2006, Parlamentul Muntenegrului a proclamat independența țării.

Capitolul II

POTENȚIALUL TURISTIC AL ȚĂRII

În viziunea Organizației Mondiale a Turismului și a altor organisme de profil din cadrul Comunității Europene, potențialul turistic al unei țări sau zone este dat de ansamblul componentelor naturale, culturale și socio-economice .

Potențialul turistic exprimă posibilitățile de valorificare în plan turistic, oferă sau dau o anumită funcționalitate teritoriului și constituie premise pentru dezvoltarea activităților de turism. Astfel, un anumit spațiu geografic prezintă interes din punct de vedere turistic în măsura în care oferă resurse turistice naturale sau antropice, resurse care în urma amenajării pot fi puse în valoare.

În anul 1996, G.Erdeli și I.Istrate, consideră potențialul turistic al unui teritoriu ca fiind ansamblul elementelor naturale, economice, și cultural-istorice, care prezintă anumite posibilități de valorificare turistică, dau o anumită funcționalitate pentru dezvoltarea activității de turism. Aspectul limitativ al definiției decurge din faptul că autorii se opresc doar la o parte din elementele cu valoare pentru turism și anume la cele binecunoscute, ce oferă posibilități de valorificare în această direcție. Prin acestea se exclud acelea care au importanță locală sau sunt știute de un număr limitat de vizitatori. De aici necesitatea de a separa în cadrul potențialului turistic a cel puțin două grupe de componente: cunoscute și valorificate și slab cunoscute și încă puțin vizitate (în stare latentă)

În viziunea lui Mihai Ielenicz (2006), potențialul turistic reprezintă ansamblul de elemente naturale și antropice de pe un teritoriu care stârnesc interesul turiștilor conducând a realizarea unor activități turistice .

Componentele mediului natural natural sau cele ale mediului antropizat prin valoarea lor calitativă sau catitativă, estetică sau cognitivă, pot deveni atracții turistice, constituindu-se în adevărate resurse turistice pentru industria turistică.

Conceptul de atracție turistică, considerat de unii sinomim cu resursă turistică , exprimă cu precădere latura afectivă, cognitiv estetică a diferitelor elemente din structura potențialului turistic care produc impresii de o intensitate deosebită. Turiștii pot fi atrași de imaginea, măreția, originalitatea, unicitatea, frumusețea unor componente ale potențialului turistic (cascadă, chei, versanți abrupți, picturi deosebite, clădiri impozante, elemente floristice). Conceptul de resursă turistică este mult mai complexă și mai completă, incluzând pe lângă atracțiile turistice pretabile pentru vizitare și elemente naturale și antropice care pot fi valorificate direct în activitățile turistice ca materie primă, generând diferite forme de turism (izvoarele minerale și nămolul favorizează turismul balnear; vântul, zăpada, oglinzile de apă generează turismului sportiv, diferitele tipuri de bioclimat și aerul ozonat- turismul climateric, agricultura montană- agroturismul, satele- turismul rural).

Conceptul de resursă turistică a fost introdus în ultimele decenii, când turismul a devenit o adevărată industrie și care, ca orice activitate economică se bazează pe exploatarea și valorificarea unor resurse, Prin conținutul, specificul și valoarea sa orice resursă turistică poate să devină în timp și spațiu, punct de atracție pentru piața turistică.

În paralel cu noțiunile de potențial turistic și resursă turistică, circulă și termenul de fond turistic, ca fiind totalitatea resurselor naturale, social-culturale și istorice de valorificare turistică ce alcătuiesc baza ofertei potențiale a unui teritoriu. O. Snak (1976) îl numește oferta turistică primară, premisa esențială în amenajarea turistică a unei zone și în dezvoltarea anumitor forme de turism .

Potențialul turistic, constituie oferta turistică primară (potențială) care împreună cu sctructurile turistice existente (structura de primire și infrastructura specifică) alcătuiesc oferta turistică reală sau patrimoniul turistic. La toate acestea se adaugă și factorii generali ai existenței umane: ospitalitatea, obiceiurile, varietatea, calitatea serviciilor prestate.

Mulți autori includ în potențialul turistic și infrastructura turistică, structurile de primire și serviciile complementare, punând semnul egalității între potențialul turistic și patrimoniul turistic.

Potențialul turistic poate să fie clasificat după o serie de criterii (M.Grigore, 1974):

1. Criteriul genetic, implică două mari categorii:

a) Potențialul turistic natural (relief, climă, ape, vegetație, faună, zone protejate);

b) Potențialul turistic antropic (obiectivele istorice, religioase, culturale, sportive, etnografice), activitățile și manifestările antropice cu funcție turistică.

2. Criteriul funcționalității, diferențiază:

a) Potențialul turistic funcțional sau activ, intrat în circuitul turistic;

b) Potențialul turistic latent sau disponibil, fiind acele componente naturale sau antropice care nu au devenit elemente de polarizare turistică.

3. Criteriul capacității, diferențiază:

a) Potențialul turistic total sau absolut, care are în vedere intrarea în circuitul turistic a tuturor componentelor dintr-un teritoriu; este un fapt fericit ca toate obiectivele turistice dintr-un teritoriu să fie protejate și valorificate durabil.

b) Potențialul turistic relativ, reprezintă numai o parte a potențialului turistic dintr-un teritoriu dat care poate funcționa și independent ca element de atractivitate turistică,

4. Criteriul limitei de consum, deosebim:

a) Potențial turistic inepuizabil (condiții climatice, relieful, apele);

b) Potențial turistic epuizabil (elemente faunistice, floristice, monumente istorice, obiective arheologice).

Mihai Ielenicz propune o nouă clasificare a potențialului turistic în geosituri și antroposituri . În multe științe (istorie/arheologie, geografie, turism) este folosit conceptul de sit care cunoaște diferite conceptualizări. Termenul de sit , din limba engleză, înseamnă loc, pe care I. Mac (2000) îl definește ca „o porțiune de teritoriu (spațiu) de o anumită formă care are un conținut material, energetic, și informațional”. Este un concept nou dar atotcuprinzător.

Fig. 2.1 Structura potențialului turistic (după Melinda Cândea , 2001, România-Potențial turistic și Turism)

Potențialul turistic natural (fond turistic natural, ofertă turistică primară) este alcătuit din totalitatea resurselor turistice puse la dispoziție de către cadrul natural al unui spațiu: tipuri și forme de relief, tipuri și subtipuri climatice, ape de suprafață și subterane, etaje de vegetație sau asociații vegetale. În foarte multe situații componentele cadrului natural au un rol predominant în determinarea valorii potențialului turistic al unui teritoriu și a dezvoltării industriei turistice.

Atractivitatea cadrului natural poate fi definită în principal prin:

-Valoarea peisagistică a unităților de relief;

-Calitățile terapeutice, relaxante ale unor factori climatici;

-Calitatea, repartiția și densitatea elementelor componente ale hidrosferei;

-Biodiversitatea floristică și faunistică, care pot oferi elemente de cunoaștere științifică și ecologică dar poate avea și valoare estetică, cinegetică, piscicolă.

-Disparitățile între zonele înalte și cele joase, energia de relief, care crează în multe cazuri spectaculozitate;

-Ineditul anumitul anumitor forme de relief.

Criteriile de identificare ale potențialului turistic al reliefului, sunt acele care le fac atractiv pentru turism:

-Dispunerea treptelor de relief;

-Complexitatea treptelor și unităților de relief (glaciar, vulcanic, carstic, eolian);

-Prezența formelor de relief deosebite: puncte de belvedere, abrupturi, stâncării, defilee, chei, pasuri, peșteri, avene etc.;

-Gradul de accesibilitate;

-Aspectul microformelor de relief: creste, vârfuri ascuțite, plate, rotunjite etc.;

-Modul de concentrare sau de dispersie al formelor de relief;

-Energia formelor de relief;

-Analiza treptelor hipsometrice;

-Dispunerea și valoarea pantelor.

2.1 Potențialul turistic natural

Relieful reprezintă elementul major în structura potențialului turistic al oricărui teritoriu, fiind suportul material al oricărui teritotiu, el fiind suportul material al desfășurării activităților turistice. Se caracterizează printr-o mare varietate genetică, dimensională și fizionomică. Fiecare unitate majoră de relief are propriul său potențial turistic.

Element esențial în distribuția celorlalte componente ale învelișului geografic (climă, ape, vegetație, faună). Relieful prezintă el însuși atractivitate în domeniu, grație complexității genetice și distribuției în spațiu. Se impune relieful montan, urmat de cel deluros și de podiș urmat de cel de câmpie.

Obiectivele turistice naturale reprezintă acele elemente ale cadrului natural fizico-geografic dintr-un anumit loc care prezintă vocație pentru turism, sunt numeroase și frecvent asociate.

Zonele montane, dar și cele deluroase și de podiș se caracterizează prin varietatea extrem de mare a formelor, dintre care unele se constituie în atracții turistice de prim rang cu funcții turistice multiple- generatoare de tipuri și forme de turism. Acestea sunt:

1. Abrupturile, crestele și piscurile: constituie elemente de discontinuitate evidente în peisaj, care impresionează turistul prin spectaculozitatea și măreția lor; abrupturile- sunt mai frecvente în zonele carstice, în cazul masivelor cristaline sau al defileelor și cheilor, se pot valorifica prin contemplare de la distanță și prin practicarea alpinismului; crestele și piscurile- sunt puncte de belvedere, se impun prin spectaculozitate, reprezintă domeniu pentru practicarea alpinismului;

2. Pasurile și trecătorile: facilitează creșterea potențialului de comunicație, oferind condiții optime pentru construirea unei dense căi de comunicație, concentrează și dirijează fluxurile turistice, pasurile sunt adesea puncte de belvedere cu diferite dotări turistice iar trecătorile se suprapun văilor râurilor și au valoare estetică și peisagistică.

3. Văile în chei și defilee: sunt îngustări morfohidrografice puternice ale râurilor, rezultate în urma adâncirii accentuate a văilor prin eroziunea în adâncime; văile în chei- se nasc în lungul râurilor ce străbat zonele calcaroase, în urma adâncirii puternice a rețelei hidrografice în pachetele groase de calcare sau conglomerate, au versanții abrupți, verticali și foarte înalți, uneori câteva sute de metri, cu izbucuri ce țâșnesc din peretele de piatră sau cascade mici; defileele sunt sectoare de vale transversală dar cu versanții mai evazați, sunt mai largi.

4. Peșterile: adevărate palate subterane, apar în zonele calcaroase ca forme endocarstice ce au generat speoturismul; sunt foarte căutate de către turiști datorită atractivității determinate de forma deosebită golului subteran, dimensiunile sale, prezența speleotermelor, depozitelor de gheață fosilă, prezența unor picturi rupestre.

Potențialul turistic natural al Muntenegrului este valoros și diversificat, ceea ce atrage turiștii străini în Muntenegru sunt în primul rând Alpii Dinarici și Marea Adriatică. principalele elemente de atractivitate turistică de origine naturală sunt următoarele:

Regiunea Coastei Sudice

Se întinde de la Bar și Ulcinj spre Lacul Sakadar, Ada Bojana și Velika Plaza; este de o frumusețe rară, și plajele cu cel mai fin nisip din Muntenegru. Este o zonă de coastă cu climat subtropical extrem de favorabilă activităților turistice. Peisajele sunt deosebite și se constituie ele însele în reale atracții turistice (vezi fig.2.2 -2.3).

Fig.2.2-2.3 Peisajele Coastei Sudice, împreună cu un relief spectaculos, litoralul și climatul sunt importante elemente de atractivitate turistică, sursa: muntenegru.hartaeurope.com

Riviera Budva.
Plajele stațiunii Budva sunt recunoscute. Marea a lucrat timp de secole asupra liniei de coastă formând golfulețe ovale pe plajele fine care se întâlnesc cu stânci abrupte de calcar (vezi fig.2.5). Plajele sunt acoperite cu un nisip fin și sunt răspândite pe o lungime de coastă de 38 km Tot pe Riviera Budva se află și Sveti Stefan (vezi fig.2.4), un fost sat de pescari aflat pe o peninsulă, extrem de atractivă pentru turiști .

Fig.2.4-2.5 Peninsula Sveti Stefan (stânga) și țărm stâncos la Budva, sursa: www.budvamuntenegro.com

Regiunea Centrală

Se întinde în valea râului Zeta. Are următoarele atracții și centre turistice, Lacul Skadar (acum aparține municipalității Bar) reprezintă un obiectiv turistic pentru diferite forme de turism (sporturi nautice, helioterapie, tratament).

Regiunea de Nord

Cu munți înalți, râuri cristaline, lacuri montane, cu multă zăpadă iarna, cu stațiuni montane pentru iubitorii sporturilor de iarnă. Este o regiunea unde prezența munților, a creat condiții favorabile practicării turismului montan, sporturi de iarnă, drumeție, alpinism, etc.

Reviera Ulcinj Vechia

Ultima rivieră muntenegreană, numită după orașul regiunii, Ulcinj, Sunt 18 golfulețe săpate în stâncă, peninsulele Marjau și Mandra și plajele Valdanos, Plaja Mare, Plaja Mică, Plaja Doamnelor, Maiami, Copacabana și Safari .

Fig.2.6 Orașul Ulcinj cu plajele sale și golfulețe, sursa: www.europaturism.ro

Cea mai lungă plajă este Velika Plaza sau Plaja Lungă, cunoscută și ca "Copacabana" Ulcinj-ului. Se întinde de la Djerane Cape la Ada Bojana pe o lungime de 13 km, cu nisip fin cunoscut pentru proprietățile sale medicinale și terapeutice. Este bogat în minerale, bun pentru cei suferinzi de reumatism sau alte boli. La mal, apa este foarte puțin adâncă. Plaja Mică, este indicată pentru copii; are nisip fin și o mare puțin adâncă care se întinde pe o distanță considerabilă. Plaja Doamnelor, cu izvoare sulfuroase terapeutice se întinde de-a lungul coastei.

Biogradska Gora: parc național, copaci înalți de 60 m, 5 lacuri glaciare numite "ochi de munte" (vezi fig.2.7) .

Fig.2.7 Munte, lacuri glaciare și păduri și climat montan, toate în Parcul Național Biogradska Gora, sursa: http://www.nparkovi.me/sajt/np-biogradska-gora

Parcul Național Durmitor

Are 39.000 ha., din care o parte sunt înscrise în patrimoniul universal UNESCO.

Aici se află cel mai înalt oraș din Balcani, Zabljak, 1 456 m altitudine, înconjurat de 23 de vârfuri montane de peste 2.300 m. 17 lacuri glaciare (vezi fig.2.8): Crno Jezero, Lacul Negru, Riblje, Varzje, Modro, Barno, etc. Cel mai înalt vârf este vârful Bobotovkuk, 2.523 m.

Cel mai adânc canion din Europa, al doilea din lume după Grand Canyon, Canionul râului Tara (vezi fig.2.9) și canioanele Suscăi și Komarnicăi, care sporesc frumusețea Durmitorului. Se practică rafting pe râul Tara. Flora bogată, peste 1.500 de specii Faună diversă; peste 130 specii de păsări; urși, lupi și vulturi .

Canionul Tara atrage turiști dornici de aventură și senzații tari, de contact direct cu natura. Atracțiile acvatice din cele mai renumite parcuri de distracții rămân doar imitații palide față de trăirile reale cu prilejul unui plutărit pe Tara, de pildă.

Coborârea cu pluta de-a lungul întregului curs al râului amplifică la maximum trăirile. Plutele sunt realizate din trunchiuri de lemn și sunt conduse îndeosebi de oameni curajoși și îndemânatici care s-au ocupat cândva cu operațiunile de coborâre a materialului lemnos pe cursul inferior al râului. Cel care se încumetă la o astfel de acțiune va ține minte întreaga viață un răsărit de zi în canion ori o noapte în care unicele lumini au fost cărarea îngustă a cerului înstelat și roiurile de licurici .

Sub vârful Obla Glava (2.100 m) se află Peștera de Gheață (Ledena pecina) în interiorul căreia se poate admira un adevărat muzeu de gheață format din stalactite și stalagmite .

Fig 2.8-2.9 Peisaje alpine, lacuri glaciare din Parcul Național Durmitor (stânga) și al doilea canion din lume, cel al fluviului Tara, sursa: http://www.nparkovi.me/sajt/np-durmitor

Parcul Național al Lacului Skadar

Se află la 7 km de coasta Mării Adriatice. Lacul are 44 km lungime și 14 km lățime și este situat atât în Muntenegru cât și în Albania. Lacul mai are și alte denumiri ca: Shkoder, Scutari, Scadar sau Skadarsko Jezero.

Fig.2.10-2.11 Parcul Național Lacul Skadar, sursa: www.visit-muntenegro.ro

Aici se află cea mai mare rezervație de păsări din Europa cu 270 specii de păsări. Un adevărat rai pentru admiratorii păsărilor. Sunt multe specii de pești în lacul Sakadar, chiar și pești de apă sărată care inoată în sus pe râul Ada Bojana. Este cel mai mare lac din Peninsula Balcanică

Malurile lacului se întind pe 168 km (vezi fig.2.10).

În partea sudică a lacului Sakadar se ridică falnici munții Lovcen, Sutorman, Rumija și Tarabosh. Malurile sunt pitorești cu peninsule și golfuri mlăștinoase. Sunt multe insule mici (Goricas) care sunt acoperite de rodii, dafini și iederă (vez fig.2.11).

Lacul Sakadar este Parc Național din 1983. Clima este propice pentru fructe (smochine, struguri, rodii și dude). Lacul Skadar constituie un adăpost important pentru păsările de apă. Prin Convenția de la Ramsar din 1996, a fost înscris pe lista mlaștinilor de importanță internațională. Iubitorii de bird watching se pot bucura aici pe deplin, pe lacul Skadar găsindu-și adăpost numeroase specii de păsări, multe dintre acestea fiind amenințate cu dispariția sau chiar pe cale de dispariție. Semnul de protecție al lacului este pelicanul.

Parcul Național Lovcen

Se întinde pe 6.400 ha. Și este caracterizat de fenomene geografice excepționale, relief muntos (vezi fig.2.12), o floră și faună bogate. Sunt 1 158 specii de plante, din care 4 sunt endemice.

Fig.2.12 Lovcen National Park, sursa: www.ghitour.muntenegro.ro

2.2 Potențialul turistic antropic

Potențialul turistic antropic s-a conturat în timp istoric, îmbogățindu-se treptat în urna ascensiunii creative a omului care a produs mereu noi valori.

Deși în mare parte aceste obiective turistice au fost ridicate de om în alte scopuri, ele au ajuns în ipostaza de potențial turistic treptat, iar în societatea modernă și contemporană fenomenul s-a amplificat.

Principalele însușiri ale elementelor potențialului turistic antropic sunt:

– Unicitatea, singularitatea: sporește atractivitatea turistică, fie că este vorba despre un produs unicat fie că este vorba despre un obiectiv care în timp a rămas unic;

– Dimensiunea: polarizează atenția și interesul turiștilor, pot fi de dimensiuni foarte mici (obiecte de artă, cărți) sau de mari dimensiuni (clădiri monumentale, diferite construcții);

– Ineditul: se remarcă de exemplu prin natura materialului de construcție, culoarea specifică, amplasarea obiectivelor sau arhitectura deosebită;

– Vechimea: pot fi obiective prezente în cadrul muzeelor (obiecte antice, podoabe foarte vechi, elemente de veche tehnică populară) au obiective cu rezonanță istorică diseminate în spațiul geografic românesc;

– Funcțiile sau funcția îndeplinită: îndeplinite de anumite obiective care în timp pot să devină adesea o sursă de interes turistic.

Fondul turistic antropic reunește o gamă foarte largă și variată de componente, care pot fi grupate în:

1. Obiective cultural-istorice;

2. Obiective etnoculturale și etnofolclorice.

Cuprinde monumente, ansambluri și situri cu valoare excepțională din punct de vedere istoric, artistic, estetic, științific, antropologic cât și peisaje culturale reprezentative pentru o

anumită regiune geo-culturală clar definită. Bunurile imobile prezintă valoare din punct de vedere arheologic, istoric, arhitectural, religios, urbanistic, artistic, peisagistic, tehnico-științific, Bunurile mobile includ obiecte cu semnificație istorică și documentară, valoarea artistică și etnologică, științifică și tehnică.

Zona etnografică, reprezintă un teritoriu mai mult sau mai puțin riguros delimitat, crae prezintă caractere etnografice unitare, determinate de tradiția și evoluția istorică-culturală, cristalizate în tipul așezărilor, ocupațiilor, locuinței, portului, artei populare, la care se adaugă manifestările culturii spirituale, ca și modul de viață.

Reglementările în vigoare stabilesc principalele categorii de monumente :

– Monumente și situri arheologice;

– Monumente și ansambluri de arhitectură;

– Rezervații de arhitectură și urbanism, clădiri, monumente și ansambluri memoriale;

– Monumente de artă plastică și comemorativă;

– Monumente tehnice;

– Locuri istorice;

– Parcuri și grădini.

Potențialul turistic al Muntenegrului este deosebit de valoros și se caracterizează prin diversitate fiind rezultatul contextului istoric dar și îmbinării unor stiluri arhitectonice de-a lungul timpului.

Se adaugă stațiunile turistice care au început să devină importante destinații turistice la nivel european pentru turismul litoral. Alături de acestea, peisajele spectaculoase reprezintă adevărate resurse turistice.

Regiunea Coastei sudice

Se remarcă prin prezența unor vechi fortărețe antice, dar și prin prezența stațiunilor: Bar, principalul port din Muntenegru (vezi fig.2.13), Budva, cea mai cunoscută și populară stațiune de pe litoral (vezi fig. 2.14), Herceg Novi, Kotor, oraș intrat în patrimoniul UNESCO, este unul dintre cele mai vechi orașe medievale locuite (vezi fig.2.15), Petrovac, stațiune mică perfectă pentru familiști, Tivat, al doilea aeroport al Muntenegrului, Ulcinj, un oraș de coastă mediteraneană, liniștit, care în decursul istoriei sale a fost casa preferată a multor figuri istorice proeminente, cuceritori, pirați și doritori de vacanțe. Practic toate orașele muntenegrene au un număr mare de valoroase monumente medievale.

Fig.2.13-2.15 Stațiunile Bar (stânga), Budva (centru) și Kotor, sursa: www.fantasytravel.ro

Riviera Budva, numită după metropola turismului muntenegrean, Budva. Budva este una dintre cele mai vechi așezări de pe litoralul muntenegrean. Are o istorie de 2.000 de ani, ajungând până la greci. Există multă arhitectură antică ce vorbește de la sine. Tot pe Riviera Budva se află și Sveti Stefan, un fost sat de pescari aflat pe o peninsulă. A fost transformat într-un oraș-hotel.

Regiunea Centrală

Se întinde în valea râului Zeta.Are următoarele atracții și centre turistice:

– Podgorica, (vezi fig.2.16) capitala Muntenegrului;

– Virpazar, punct principal de intrare spre Lacul Skadar (acum aparține municipalității Bar);

– Alte centre turistice sunt: Cetinje, Niksic, Danilovgrad.

Regiunea de Nord

Cu stațiuni montane pentru iubitorii sporturilor de iarnă. Are câteva centre turistice importante : Kolasin, Berane, Bijelo Polje, Rohzaje, Zabljak.

Ulcinj Vechia

Așezare ce datează din epoca romană, cu vestigii din sec. XII-XV. Este o așezare influențată succesiv de sârbi, venețieni, otomani în perioada medievală. A fost o putere navală în Adriatica după Veneția și Dubrovnik. Ultima rivieră muntenegreană, numită după orașul regiunii, Ulcinj, un port istoric, cu o istorie piraterească.

Orașul Ulcinj este un oraș vechi, fortificat, cu ziduri masive care-i dezvăluie istoria zbuciumată.

Fig.2.16-2.17 Vechi și nou, fortificațiile medievale ale orașului Ulcinj (stânga) și capitala Podgorica. www.visitmuntenegro.com

Mănăstirea Ostrog- loc de pelerinaj ortodox; mănăstirea este așezată pe o stâncă aproape verticală a muntelui Ostrog.

Așezările din zona Lacului Sakadar- regiunea lacului Sakadar a fost martoră a istoriei muntenegrene încă din Evul Mediu Timpuriu; mai mult de 200 de complexe mănăstirești, biserici, așezări și alte monumente culturale și istorice sunt localizate în împrejurimile lacului, datând din diferite perioade de timp:

– Krajina se află aproape de malurile lacului. Are 22 de așezări rurale (8 în satul Ostros și 14 în satul Sestani ). Sunt destul de izolate de Bar, iar centrul municipalității locale este la Mali Ostros .

– Crmica: leagă coasta litoralului cu partea continentală a Muntenegrului. Are 24 de așezări, cu locuitori puțini.Pe malurile vestice și nord-vestice ale Sakadar-ului se află Rijeka, cu așezări situate în Parc (Donje Selo, Prevlaka, etc.).

Mausoleul Njegos- mormântul eroului național Petar II Petrovic Njegos aflat la o înălțime de 1.647 m pe un pisc de munte; este situat în Parcul Național Lovcen.

Alte centre turistice:

Plav, turiștii pot observa pe lângă magazinele noi și unele vechi, ateliere meșteșugărești și cafenele. Vor vedea și turnuri vechi și cerdacuri, însă cel mai original monument păstrat al acestei arhitecturi rare este Kula Redžepagića, cea mai veche construcție din Plav, conservând încă cu elemente orientale.

Zabljak, în afară de potecile aranjate și marcate, ce duc până la înălțimile Durmitorului, oaspeților le stau la dispoziție și două instalații de cablu cu o lungime mai mare de 2 000 m și care duc de  la hotelul „Durmitor” până la Mali Stuoc și Savin Kuk. Pe lângă pârtiile amenajate pentru ski și săniuș, iubitorilor de sporturi de iarnă le stau la dispoziție și trei ski-lifturi.

Njegusi, un drum până la Njeguši este o excursie atractivă pentru oaspeții veniți în stațiunile din Boka Kotorska și pe Litoralul Dubrovnik., A cunoaște aici istoria înseamnă obligatoriu și o gură de mied tămăduitor, de prima clasă, din Njeguši, o băutură răcoritoare specifică.  Iubitorii de delicatese se pot bucura aici de vestita șuncă de calitate superioară de Njeguši, respectiv de brânza și smântâna și de mâncărurile pregătite în mod tradițional pe vatră.

2.3 Date statistice privind turismul din Muntenegru

Pentru a avea o imagine mai clară a ceea ce reprezintă turismul pentru economia statului Muntenegru va trebui să analizăm câteva date statistice privind numărul de sosiri dar și înnoptări.

Indicatorii turistici crează o imagine generală asupra activității turistice de pe teritoriul Muntegrului, reprezentând într-o măsură foarte mare și un barometru pentru calitatea serviciilor turistice de cazare, transport, agrement, servire a mesei, tratament. În cadrul tabelului 2.1 și a graficului aferent este prezentată circulația turistică pe localități turistice pentru anul 2011, implicând numărul de sosiri și înnoptări

Tabelul nr 2.1

Număr de sosiri și înnoptări în Muntenegru, pe centre turistice pentru anul 2011

Sursa : Ministerul Turismului din Muntenegru

Grafic 2.1 Număr de sosiri și înnoptări în Muntenegru, pentru principalele centre turistice pentru anul 2011

Sursa : Ministerul Turismului din Muntenegru

La cele prezentate mai sus precizăm că în anul 2007 peste 1 000 000 turiști au vizitat Muntenegru și au cumulat 7 300 000 înnoptări adică o creștere de 23 % față de anul 2006. Cei peste un milion de turiști au lăsat în urma lor cheltuieli de 480 000 000 euro adik cu 39 % mai multe încasări față de anul 2006 pentru Muntenegru. Aproape toate activitățile economice din Muntenegru sunt îndreptate spre facilitarea dezvoltării turismului.Guvernul își propune să atragă investiții greenfield, care ar trebui să facă cea mai bună utilizare a zonelor nedezvoltate ale coastei, cum ar fi plaja Jaz, Plaza Velika.

Tabelul nr 2.2

Număr de sosiri și înnoptări în Muntenegru, pe centre turistice pentru anul 2012

Sursa : Ministerul Turismului din Muntenegru

Grafic 2.2 Număr de sosiri și înnoptări în Muntenegru, pentru principalele centre turistice pentru anul 2011, sursa: Ministerul Turismului din Muntenegru

Alte localități de litoral sunt Bojana Ada și Buljarica. Astfel de investiții ar putea remodela potențialul de atracție al Muntenegrului pentru turiști, ceea ce face o destinație extrem de competitivă pentru turismul de calitate durabilă.

În graficele 2.1-2.2 reiese foarte clar că principalele destinații turistice ale Muntenegrului în ceea ce privește numărul de sosiri și înnoptări turistice sunt localitățile Budva, Herceg Novi, Bar, Ulcinj și Kotor. Clasamentul este completa de capitala Podgorica și orașelul-stațiune Tivat. Stațiunea Budva impresionează cu valori ridicate ale sosirilor turistice peste 600 000 anual.

Muntenegru poate fi prezentat ca o destinație care oferă o varietate de atracții și pe tot parcursul anului turismul este posibil prin publicarea caracteristicile sale variate. De aceea, Masterplanul de Turism din Muntenegru este, de asemenea, deschizând calea pentru un program național de dezvoltare a turismului pe bază de natură, în special drumeții și ciclism, cu noi infrastructuri și servicii. Cu realizarea propusa în 3 ani programul a fost demarat în 2007.

Cea mai mare problemă a turismului muntenegrean este infrastructura inadecvată, mai ales rețeaua de drumuri învechită și de dificultățile privind furnizarea apei și a energiei electrice în zona de coastă. Din acest motiv, un obiectiv principal al guvernului este construirea de drumuri noi și de reconstrucție a infrastructurii rutiere actuale.

Stațiunea Budva a înregistrat și cea mai mare durată medie a sejurului turistic, fiind mai mult ca sigur cea mai importantă localitate din punct de vedere turistic din Muntenegru. Este o localitate care este preferată mai ales de către turiștii străini pentru peisajele deosebite, climatul blând și calitatea superioară a serviciilor turistice.

Localități precum Bar sau Ulcinj, impresionează mai ales prin potențialul turistic cultural-istoric, numeroase monumente mai ale medievale.

Tabelul nr 2.3

Sosirile și înnoptările turistilor pentru luna ianuarie a anului 2013

Sursa: Oficiul de Statistică din Muntenegru

Analizând datele din tabelele 2.3 și 2.4 și graficele 2.3 și 2.4 observăm o predominanță a sosirilor și înnoptărilor turiștilor străini, iar trendul ascendent se menține și pentru prima lună din anul 2013. Singura remarcă care se poate face este că pe prima poziție în luna ianuarie 2013 privind sosirile de turiști străini este centrul turistic Budva, urmată de Podgorica și Bar. În privința numărului de înnoptări, Bar este primul loc depășind Budva.

Grafic 2.3 Sosiri și înnoptări pentru Muntenegru, lunile ianuarie-februarie 2013

Sursa: Oficiul de Statistică din Muntenegru

Indicii din tabelul 2.4 sunt foarte sugestivi și prezintă o creștere aproape continuă a sosirilor turiștilor comparativ cu aceeași perioadă din anii anteriori. Cu toate acestea se observă o scădere a numărului de înnoptări

Tabelul nr 2.4

Indicii sosirilor turistilor și înnoptărilor pentru luna ianuarie a anului 2013

Tabelul nr 2.5

Sosirile turistiștilor și înnoptările pentru luna februarie a anului 2013

Sursa: Oficiul de Statistică din Muntenegru

Sosirile și înnoptările pentru luna februarie a anului 2013 prezintă cifre oarecum asemănătoare cantitativ cu cele din luna precedentă. Dacă în luna ianuarie cele mai multe sosiri au fost în Budva, 3 600 persoane, în luna februarie pe primul loc s-a aflat capitala Podgorica, în timp ce la capitolul înnoptări pe primul loc a rămas tot stațiunea Bar. Comparând însă evoluția indicatorilor se observă că luna februarie a avut clar o creștere mai susținută decât ianuarie față de aceeași perioadă dar a anilor trecuți. Kolasin are peste 2 000 de sosiri turistice, iar pe locul trei la înnoptări se află Budva.

Tabelul nr 2.6

Indicii sosirilor turistilor și înnoptărilor pentru luna perioada 2010- februarie 2013, inclusiv. Sursa:

Grafic 2.4 Numărul de sosiri ți înnoptări turistice în Muntenegru pentru perioada 2010-2012

Sursa: Oficiul de Statistică din Muntenegru

Din graficul 2.4 se observă o creștere usoară a numărului de înnoptări turistice de la 8 milioane la peste 9 milioane în timp ce numărul sosirilor turistice a rămas relativ constant între valorile de 1,3-1,4 milioane sosiri turistice. Creșterea numărului de înnoptări va duce însă la creșterea duratei sejurului mediu în Muntenegru.

Tabelul nr 2.7

Indicii înnoptărilor pentru anii 2011-2012.

Sursa: Oficiul de Statistică din Muntenegru

Tabelul nr 2.7 relevă foarte evident creșterea numărului de înnoptări de la 8,7 milioane în anul 2011 la peste 9 milioane pentru anul 2012. Politicile de promovare a turismului pe plan internațional au dat roadele scontate cel puțin pentru perioada 2011-2013 și asta se observă în datele statistice de mai sus. Absolut toți indicatorii sunt pe creștere fapt care demonstrează eficacitatea sistemului de promovare a turismului pe plan internațional. Poate cel mai bun indicator este numărul de turiști străini (vezi graficul 2.5) care au sosit în Muntenegru pentru perioada 2010-2012, fapt care redă pe de-o parte gradul de atracție exercitat de către potențialul turistic și serviciile respective dar și strategiile utilizate în acest sens.

Sosiri turiști : 2010- 1 262 985 persoane

2011- 1 373 454 persoane

2012- 1 439 500 persoane

Trendul pozitiv se menține și pentru luna ianuarie care are o valoarea superioară lunii ianuarie din anii 2010 și 2011.

Grafic 2.5 Sosiri turistice pe tipuri de turiști, pentru perioada 2010-2012

Sursa: Oficiul de Statistică din Muntenegru

Analiza și interpretarea Contului Satelit al Turismului

Tabelul nr 2.8

Analiza și interpretarea Contului Satelit al Turismului pentru anul 2009

Sursa: Oficiul de Statistică din Muntenegru

Datele prezentate în tabelul nr 2.8 exprimă câțiva indicatori extrem de importanți și sugestivi pentru a ne face o imagine asupra fenomenului turistic din Muntenegru. Cifrele se referă la anul 2009 și prezintă în primul rând încasările turistice , factorul cel mai important , astfel cifra totală a încasărilor pentru anul 2009 a fost de peste 568 milioane euro din care peste 500 milioane au provenit de la turiștii străini care au vizitat țara. Este așadar o diferență foarte mare între concumul turistic al turiștilor interni față de cel al turiștilor externim în condițiile în care turiștii străini asigură peste 75 % din totalul încasărilor.

Valoarea brută adăugată a industriei turistice reprezintă aproximativ 250 milioane euro în timp ce aportul turismului la Produsul Intern Brut este de peste 250 milioane euro iar în cazul PIB PPC contribuția a fost de aproximativ 300 milioane euro depățind astfel o jumătate de miliard de euro.

Pentru comparație sunt prezentate apoi valorile generale ale statului Muntenegru pentru a scoate în evidență contribuția turismului la acestea. Astfel PIB al Muntenegrului a fost în anul 2009 de aproximativ 2,5 miliarde euro ceea ce implică un procent de aproximativ 10 % contribuție ceea ce este mult superior față de celalate state din zonă poate cu excepția Croației. Tot 10 % este contribuția și în cazul PIB PPC , care se apropie de 3 miliarde euro astfel că turismul reprezintă o zecime din aceasta.

Capitolul III

TIPURI ȘI FORME DE TURISM

În cadrul turismului din Muntenegru, principalele tipuri și forme de turism practicate țin în mod deosebit de turismul montan și de cel litoral, zone unde există cele mai numeroase și valoroase resurse turistice dar și cea mai bună și eficientă infrastructură pentru desfășurarea activităților.

3.1 Turismul montan

Există două mari centre destinate turismului de iarnă, cu reale posibilități pentru practicarea schiului alpin și a celui nordic. Este vorba despre munții Durmitor și Bjelašica, cu stațiunile localizate la poalele lor, Žabljak (vezi fig. 3.1) și Kolašin (vezi fig.3.2)

Fig.3.1-3.2 Peisaj din Zabljak (stânga) și Kolasin-noaptea, sursa: eco-tours.co.me

Muntele Durmitor se caracterizează prin persistența stratului de zăpadă aproximativ 120 de zile pe an, prezintă pârtii de schi, cele mai atractive dintre acestea fiind Savin Kuk, Štuoc și Javorovača. Pârtia Savin Kuk este echipată cu două instalații de cablu, schi- lift, beby- schi lift și schi- service. Lungimea totală a pârtiei este de 3 500 m. Pârtia Štuoc este o pârtie ceva mai scurtă, de 2 630 m, dar mai atractivă iar pârtia Javorovača este destinată turiștiilor care preferă pârtiile cele mai scurte, având numai 80 m lungime (vezi fig.3.3-3.4).

Fig.3.3-3.4 Harta stațiunii Zabljak (stânga) și echipamente pentru transport pe cablu, sursa: adrialine.me

În localitatea Velika Kalica zăpada cu o grosime de 2-3 m, permite schiatul și în luna iulie.

Concursurile tradiționale pentru schi-fond sunt următoarele: Angel kup și Kup Durmitor, precum și Kriterijum prvog snijega (Criteriul primei zăpezi), ultimul fiind un concurs național de schi-fond. Funcționând în cadrul a două cluburi de schi, cu numele Žabljak și Planinarsko-smučarsko društvo Durmitor funcționează deja de ceva vreme destule școli de schi.

Terenuri ideale pentru practicarea diferitelor sporturi de iarnă se întâlnesc pe pantele munților Bjelašica și Sinjajevina. Căderile de zăpadă sunt destul de abundente, iar prima zăpadă cade în luna noiembrie și poate să țină până în luna mai, pe pârtiile umbrite chiar mai mult. Grosimea stratului de zăpadă variază între 1 și 3 m.

Pârtiile de schi au punctul de pornire de la o altitudine de 1 980 m și punctul de sosire la altitudinea de 1 420 m. Lungimea totală a pârtiilor este de 15 km, dar lungimea poate fi adaptată pentru diferite tipuri de întreceri, recreative și sportive. Pârtiile și toate echipamentele centrelor de schi permit schiatul concomitent pentru un număr de 400 schiori.

Toate pârtiile sunt localizate în partea nordică a muntelui Bjelašica, iar pârtia de la bază e lungă de 4,5 km. Există o singură instalație de cablu care este lungă de 1 840 m, cu o capacitate disponibilă de 1 200 de schiori pe oră, dar și trei schi lifturi lungi de câte 500 m, ce dispun de o capacitate de 200 de schiori pe oră. De precizat faptul că este posibilă practicarea schiului și pe timpul nopții, pentru că pârtia este prevăzută cu reflectoare.

Fig.3.5-3.6 Harta pârtiilor de schi din Kolasin (stânga) și punctul de 1 450 m altitudine, capătul superior al pârtiilor, sursa: www.gotomontenegro.eu

Pârtiile sunt localizate la o distanță de 8 km de stațiunea Kolašin, iar în localitate activează un număr de două, Bjelašica și Trebaljevo. La Bjelašica este organizat periodic concursul tradițional Zlatna lasica (Hermelina de Aur), iar în cadrul festivalului de schi se organizează întreceri și în snowbor. În timpul sezonului, în toate centrele de schi sunt pregătite de acțiune primul ajutor și echipele de salvare. Infrastructura este pregătită pentru a suporta un flux turistic

Important.

3.2 Litoralul Muntenegrului

Activitățile turistice specifice zonei litorale sunt concentrate în trei principale aliniamente turistice:

a) Golful Boka Kotorska

Cu numeroase orașe istorice: Perast, Kotor sau Herceg Novi, coasta litorală Boka Kotorska dispune de 3 din cele 5 Riviere ale Muntenegrului:

– Novi Riviera: cu o lungime de 25 km, include numeroase peninsule, mici insule, plaje pitorești și stațiuni foarte atractive, totul pe un fundal muntos cu sate pitorești, așezări umane localizate printre livezi de măslini dar și vegetație mediteraneeană spontană;

– Tivat Riviera: dispune de 17 plaje oficiale însumând o suprafață de 31 200 mp, numeroase facilități turistice, dar și trei insule: Insula Florilor, Insula Sf. Marko și Insula Lady of Mercy;

– Kotor Riviera: localizată în cea mai adâncă zonă a Golfului Kotor, nu dispune de plaje foarte lungi cu nisip dar are multe pontoane care conferă peisajului un farmec deosebit (vezi fig.3.7-3.8).

Fig.3.7-3.8 Golful Kotor este de fapt un fost canion scufundat, cu aspect de fiord, o atracție turistică de prim rang a Muntenegrului, sursa: descoperalocuri.ro

b) Riviera Budva

Este numită astfel după metropola turismului muntenegrean, stațiunea Budva, una dintre cele mai vechi așezări de pe litoralul muntenegrean. Cu o istorie de peste 2 000 de ani, localitatea a cunoscut contacte istorice inclusiv cu navigatorii greci. Arhitectura antică prezentă aici amintește de bogatul trecut istoric al stațiunii.

Plajele Budvei sunt extrem de pitorești și recunoscute pe plan european și nu numai. Marea a creat prin eroziune de-a lungul timpului golfulețe de formă ovală pe plajele cu nisip fin care se află la baza stâncilor abrupte de calcar. Plajele sunt răspândite pe o lungime de coastă de 38 km (vezi fig.3.9-3.10).

Stațiunea Budva împreună cu riviera reprezintă principala destinație turistică de tip litoral și numai, a Muntenegrului conform datelor privind circulația turistică.

Tot pe Riviera Budva se află și un alt obiectiv turistic interesant, localitatea Sveti Stefan, care este un fost sat de pescari localizat pe o peninsulă. În perioada contemporană a fost transformat într-un adevărat orașel-hotel.

Fig.3.9-3.10 Plajele din Budva sunt foarte apreciate și bine echipate, sursa: www.likemontenegro.me

c) Riviera Ulcinj

Reprezintă ultima rivieră muntenegreană, fiind numită după orașul principale al regiunii, Ulcinj, un cunoscut port istoric, renumit pentru istoria sa piraterească. Orașul Ulcinj se prezintă azi ca un oraș vechi, bine fortificat, cu ziduri masive care-i dezvăluie istoria zbuciumată (vezi fig.3.11).

Fig.3.11-3.12 Fortificațiile vechiului Ulcinj (stânga) și curse de cai pe plajele rivierei, sursa: www.visit-ulcinj.com

Linia de coastă are o lugime de peste 32 km, începând de la Stari Ulcinj. Principalele atracții sunt reprezentate de cele 18 golfulețe pitoresc săpate în stâncă, peninsulele Marjau și Mandra dar și plajele Valdanos, Plaja Mare, Plaja Mică, Plaja Doamnelor, Maiami, Copacabana și Safari.

Cea mai lungă plajă este Velika Plaza numită și Plaja Lungă, cunoscută și sub numele de "Copacabana" Ulcinj-ului. Se întinde de la Djerane Cape la Ada Bojana având o lungime de 13 km. Nisipul său fin este recunoscut pentru proprietățile sale medicinale și terapeutice. Este foarte bogat în minerale, utilizat pentru combaterea reumatismului sau a altor boli. Apa prezintă o mică adâncime la mal.

Plaja Mică, este cea mai indicată pentru distracția copiilor; dispune de nisip fin este o zonă de litoral foarte puțin adâncă dar care se întinde pe o distanță apreciabilă.

Plaja Doamnelor, este renumită pentru izvoarele sulfuroase terapeutice, se desfășoară de-a lungul coastei Ulcinj.

Mai sunt și plaje cu pietricele de diferite culori, plaje stâncoase excelente pentru scufundări, plaje întinse cu piatră rotunjită de valuri, aflate sub palmieri și măslini, diguri de piatră, grote ascunse în mare și plaje pentru nudiști dintre care cea mai populară este Ada Bojana în Ulcinj. Apa mării este curată și limpede. Multe plaje se întind în văi ascunse la care poți ajunge doar cu barca.Regiunea Ulcinj este bogată în excursii, distracții și activități recreative de-a lungul coastei Muntenegrului (vezi fig.3.12): excursii pe lacul Sasko, scuba diving, excursii pe nave naufragiate, jet-schi, excursii cu barca de-a lungul coastei, excursii la Velika Plaza, sporturi extreme (kite-surfing).

3.3 Oferta spațiilor de cazare

În tabelul 3.1 este prezentată situația unităților de cazare din Muntenegru, disponibile pentru luna august a anului 2014.

Tabel nr 3.1

Unitățile de cazare disponibile pentru luna august 2014

Sursa: Oficiul de Statistică din Muntenegru

Serviciile turistice se află la un nivel de dezvoltare și specializare mediu dar în plină ascensiune determinată și de creșterea numărului de turiști ți d enumărul de înnoptări.

Serviciile de cazare se sprijină pe un număr de 310 unități, din care situația se prezintă astfel:

Hoteluri: 237 unități dar numai 5 sunt clasificate la 5 stele iar 66, la 4 stele;

Suite : 11 unități din care 4 au 4 stele iar 3 sunt clasificate la 3 stele;

Pensiuni : 15 unități, toate sub 3 stele;

Moteluri : 6 unități, toate clasificate sub 3 stele;

Resorturi turistice: 6 unități, dar numai una este de 3 stele;

Apartamente hoteliere: în număr de două din care unul de o stea;

Campinguri: în număr de 15, din care 2 clasificate la 4 stele;

Resort balnear: 1 unitate;

Hostel pentru muncitori: 2 unități;

Hostel pentru copii și tineri: 12 unități;

Vile turistice : 2 ambele clasificate la 4 stele;

Camere în regim privat : 47 000.

În tabelul 3.2 este prezentată baza de cazare dispobilă pentru zonele turistice Bar și Budva în luna august a anului 2014

Tabel nr 3.2

Unitățile de cazare disponibile pentru luna august 2014 pentru centrele turistice Bar și Budva

Sursa: Oficiul de Statistică din Muntenegru

Rețeaua unităților de cazare este oarecum normală ca și dimensiune pentru o țară mică dar se observă un grad de confort mediu spre mic. Puține unități de cazare au dotări de 4 sau 5 stele fapt care determină un dezechilibru în oferta turistică și poate determina nemulțumirea turiștilor străini care dorec cazarea la un grad de confort ridicat. Cu toate acestea numărul de cazari a înregistrat o creștere în anul 2011 de 10,17 % față de 10 % în anul precedent. În tot acest timp sosirile au cunoscut și ele o creștere de 8,75 % în timp ce gradul de ocupare s-a situat în medie la 55 % fiind mai mare în Budva. Bar și Podgorica principalele centre turistice 60-70 % iar o creștere semnificativă se observă în Ulcinj la aproximativ 70 % .

3.4 Program turistic

Un program turistic poate fi structurat pe o durată de 10 zile implicând atât timpul alocat drumului dar și vizitarea unor obiective imediate din alte state ca Albania sau Bulgaria. Este foarte important de stabilit un traseu care să nu fie nici foarte obositor, să permită timp pentru vizitarea unor obiective, să fie fixate locurile pentru servirea mesei și pentru cazare.

Programul trebuie să fie echilibrat, să permită perioade de pauză, cazare intermediară, locuri pentru servirea mesei si cât mai numeroase și interesante obiective turistice de vizitat. Se adaugă agrementul, activitățile specifice turismului activ.

Durata programului este de 10 zile incluzând și perioada petrecută pe drum. Traseul trebuie să vizeze obiectivele turistice dar și zonele cele mai sigure cu drumurile cele mai bune și locuri unde turiștii își pot face cumpărăturile. Un factor important este distanța față de locul inițial de cazare, în acest caz stațiunea Ulcinj.

Fig.3.13-3.14 Afișul programului turistic (stânga) și Hotel Mediteran din Ulcinj, sursa: booking.com BV

ZIUA 1

Plecare în ziua de vineri, ora 06.15 – prezentarea la îmbarcare, București- parcarea din zona Gării de Nord (Calea Griviței- punct de reper Muzeul CFR- gura metrou B Gara de Nord 2). Mijloc de transport utilizat: autocar clasificat, capacitate de 55 locuri.

Ora 6.30- autostrada A1, deplasare pe traseul Pitești- Craiova– Drobeta Turnu-Severin;

Excursie de-a lungul Defileului Dunării (lacul de acumulare, Cazanele Mari și Mici).

Traversarea Dunării la Porțile de Fier pe teritoriul Serbiei pe următoarea rută: Tekija– Mosna– Dobra– Golubac– Pozarevac.

Plimbare de agrement prin Belgrad (se va vizita zona Parlamentului- Biserica Sfânta Sava- Poșta centrală), centrul orașului. Cazare și cină în Belgrad.

Fig.3.15 Harta traseului turistic.

ZIUA 2

Servire mic dejun;

Deplasare pe următoarea rută: Cacak- Prijepolje- trecerea frontierei dintre Serbia și Muntenegru- Pljevlja- Mijakovici.

Se intră pe teritoriul Durmitor Park și apoi este străbatut Marele Canion Tara (este al II-lea ca mărime după mult mai celebrul și cunoscutul Grand Canion din SUA) pe ruta Tara-Podul Belvedere (popas)- Dobrilovina- Bistrica- Moskovac;

Popas (1 oră) în Podgorica- Capitala Muntenegrului.

Se va trece podul peste Lacul Skodra. Se va servi cina și cazarea va fi la Hotel Mediteran- Ulcinj;

ZIUA 3

Va fi servit micul dejun, va fi servită cina și cazarea se va face la Hotel Mediteran. Activități pe plajă și baie în Marea Adriatică.

ZIUA 4

În ziua a 4-a, este programată o excursie de ½ zi la vestita plajă Velika Plaza (supranumită și Copacabana din Muntenegru).

ZIUA 5

În ziua a 5-a, este programată o excursie de o zi care are ca principală destinație turul Fiordului (singurul din Europa Centrală și de Sud) Kotor (pe traseul Kotor- Dobrota- Risan- Bijela) și vizitarea orașului Dubrovnik (centru medieval, poate cel mai bine conservat la nivel european și unic prin monumentele sale)

Turiștii vor avea libertatea de a vizita unele dintre următoarele obiective din Dubrovnik: Cetatea, zidurile orașului vechi, Catedrala, Biserica Sf. Vlaho (patronul orașului), Palatul Rectorilor și Turnul cu Ceas.

Urmează deplasarea pe ruta: Dubrovnik– traversarea Fiordului Kotor cu ferry- boat (Kamenari- Tivat) – Budva- Ulcinj.

ZIUA 6

În ziua a 6-a, va urma o excursie de ½ zi în stațiunea Budva- situată pe țărmul mării. Revenire la Hotel Mediteran (Ulcinj).

ZIUA 7

În ziua a 7-a, va fi organizată o excursie de ½ zi la Cetinje (vechea capitală a Muntenegrului). Revenire la Hotel Mediteran (Ulcinj). Servirea cinei.

ZIUA 8

Servire mic dejun. Deplasare în Albania- pe litoral se vizitează (90 minute) orașul Dures (Amfiteatrul Roman, Zidul lui Iustinian, Turnul Venetian) sau baie în mare. Vizitarea capitalei, Tirana: Piata Skandenberg- eroul național, Turnul cu Ceas și Moscheea. Întoarcere la hotel și servirea cinei.

ZIUA 9

Deplasare în Macedonia prin orașul Gostivar. Sosire la Skopje și vizitarea principalelor obiective cultural-istorice din oraș. Cazare și masă în Skopje (Macedonia). Pregătire pentru întoarcerea în România.

ZIUA 10

Duminica, servirea micului dejun). Un ultim tur prin Skopje- vizitarea unor obiective turistice: Casa memorială a Maicii Teresa, Podul de Piatră, Piața Macedonia și statuia lui Alexandru Macedon.

Deplasare pe ruta Kumanovo- Kyustendil.

Excursie la Sofia – vizitarea Catedralei Alexander Nevsky.

Deplasare spre Ruse – Giurgiu.

Sosire (în conditii normale de vreme, trafic, formalitați vamale, etc.), aproximativ ora 23, în București- parcare Gara de Nord (Calea Grivitei- Muzeul CFR- gura metrou B Gara de Nord 2).

CONCLUZII

Principalele puncte tari ale turismului din Muntenegru sunt:

– Poziție geografică avantajoasă cu ieșire la Marea Mediterană;

– Predominarea reliefului montan cu perspective de dezvoltarea a multor activități turistice;

– O îmbinare a climatului mediteranean cu cel montan alpin;

– Floră și faună diversă;

– Numeroase și valoroase vestigii istorice.

Există însă și o serie de puncte slabe care au fost identificate în urma analizei activității turistice, dintre acestea, pot fi menționate următoarele:

– Prezența unor porțiuni de relief accidentate care nu permit accesul și practicarea turismului;

– O infrastructură turistică și generală care încă se resimte în urma conflictelor militare din zonă;

– Infrastructura de cazare nu este încă pregătită cantitativ și calitativ pentru fluxuri mai mari de turiști;

– Rețea limitată de cale ferată și drumuri rutiere prost întreținute pe multe trasee;

Dintre oportunitățile identifice în privința turismului din Muntenegru, cele mai importante care se pot constitui în reale puncte forte sunt:

– Îmbunătățirea căilor de comunicație,modernizarea și extinderea lor;

– Punerea în valoare a cât mai multe obiective turistice naturale și cu caracter istoric;

– Construirea de unități de cazare care să fie clasificate superior;

Există în continuare anumite riscuri care trebuie identificate și abordate de către autoritățile locale, pentru îmbunătățirea calității serviciilor turistice:

– Dependența aproape exclusivă de investițiile străine, inclusiv în ceea ce privește turismul;

– Mentalitatea generală despre zona geografică în care se află Muntenegru se referă la potențiale conflicte militare;

– Incapacitatea de a suporta fluxuri turistice mai importante;

Dintre principalele măsuri care pot fi luate pentur stimularea circulației turistice și mai ales pentru atragerea unui număr mai mare de turiști pot fi aplicate:

Continuarea promovării la nivel internațional prin toate mijloacele posibile;

Construirea de noi căi de comunicație și modernizarea celor deja existente;

Punerea în valoare și a obiectivelor turistice mai puțin cunoscute;

Construirea de noi unități de cazare cu dotări superioare care în prezent sunt foarte puține;

Promovarea unei politici avantajoase de preț care să atragă turiștii;

BIBLIOGRAFIE

1.Cândea Melinda, Erdeli George, Simon Tamara (2001), România- Potențial turistic și turism, Editura Universității din București;

2.Ielenicz Mihai, Comănescu Laura (2005) România- potențial turistic și turism, Editura Universitară, București;

3.Ielenicz Mihai, Smaranda Simoni, (2011), Antropositurile – concept și cuantificare , Lucrări Științifice, seria I, vol. XIV(4);

4.Ielenicz Mihai, Săftoiu Luminița, De la obiectiv turistic la turistosituri, Terra, vol. I, Editura CD Press, București;

5.Marin Ion Geografie regională Europa și Asia, (1999) Edit.Fundației “ România de Mâine “, București.

6.http://adrialine.me/_en/nature.html;

7.https://www.booking.com/searchresults.ro.html?aid;

8.http://www.descoperalocuri.ro/descopera-orase/muntenegru-tara-fermecatoarelor-peisaje-salbatice.html;

9.http://www.europe.com.hk/en/index.php;

10.http://www.eco-tours.co.m;

11.http://www.visitmuntenegro.com;

12.http://www.muntenegru.hartaeurope.com;

13.http://www.europaturism.ro;

14.http://www.ghitour.muntenegro.ro;

15.http://www.gotomontenegro.eu;

16.http://www.likemontenegro.me;

17.http://www.visit-ulcinj.com;

18.http://www.nparkovi.me/sajt/np-biogradska-gora;

19.http://www.nparkovi.me/sajt/np-durmitor;

20.wikimapia;

21.Ambasada Muntenegrului la București;

22.Ministerul Turismului din Muntenegru;

23.Oficiul de Statistică din Muntenegru.