INTRODUCERE……………………………………………………………………3 CAPITOLUL 1. ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE ÎN ZONĂ………………10 1.1. Petrol…………………………………………………………10 1.2. Gaze… [301926]

CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………………………3

CAPITOLUL 1. ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE ÎN ZONĂ………………10

1.1. Petrol…………………………………………………………10

1.2. Gaze naturale…………………………………………………15

CAPITOLUL 2. IMPACTUL ACTIVITĂȚILOR ANTROPICE ASUPRA SOLULUI………………………………………………………………………….18

2.1. Despădurirea………………………………………………….18

2.2. Alunecări de teren……………………………………………22

2.3. Suprafețe scoase……………………………………………..37

CAPITOLUL 3. IMPACTUL ASUPRA APEI………………………………43

CAPITOLUL 4. IMPACTUL ASUPRA AERULUI………………………..46

CAPITOLUL 5. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI…………..49

CONCLUZII………………………………………………………………………56

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………….59

INTRODUCERE

Comuna Bustuchin și Comuna Roșia de Amaradia sunt situate în partea de est a județului Gorj .

Teritoriul administrativ al comunei Bustuchin este tipic pentru o [anonimizat] . Zona de nord ( Poienița – Poiana Seciuri ) corespunde masivelor deluroase cu pante abrupte și creste înguste separate de văi adânci . Sectorul central și din partea de vest prezintă o fragmentare redusă cu suprafețe largi în lunca râului Amaradia . Geografic , teritoriul comunei Bustuchin este situat în regiunea centrală a [anonimizat]-vestică a subdiviziunii Piemontul Oltețului ( [anonimizat] ) .

Comuna Bustuchin se învecinează :

Nord – Comuna Roșia de Amaradia ;

Sud – Comuna Logrești ;

Est – județul Vâlcea ;

Vest – Comuna Berlești și Comuna Albeni .

Localizarea comunei Bustuchin ( sursa : Primăria Bustuchin )

Pământurile pe care este așezată comuna au aparținut voievodului Neagoe Basarab .

[anonimizat] . [anonimizat] 455 [m ] – dealul Pojaru și 516 [ m ] – [anonimizat] s-au dezvoltat satele Pojaru respectiv Poiana Seciuri .

Sate componente :

Bustuchin ( reședință de comună ) ;

Cionți ( sat component ) ;

Motorgi ( sat component ) ;

Nămete ( sat component ) ;

Poiana Seciuri ( sat component ) ;

Poienița ( sat component ) ;

Pojaru ( sat component ) ;

Valea Pojarului ( sat component ) .

Llllll

Localizarea satelor componente comunei Bustuchin ( sursa – Primăria Bustuchin )

Comuna Bustuchin este situată la circa 70 [ km ] [anonimizat] .

Totem delimitare comună ( sursa : Primăria Bustuchin )

[anonimizat] .

[anonimizat] :

Nord – Comuna Alimpești și Comuna Prigoria ;

Sud – Comuna Bustuchin și Comuna Berlești ;

Est – Comuna Alunu și Comuna Costești ( județul Vâlcea ) ;

Vest – Comuna Albeni .

Localizarea Comunei Roșia de Amaradia ( sursa : Google Earth )

Sate componente :

Roșia de Amaradia ( reședință de comună ) ;

Becheni ( sat component ) ;

Dealul Viei ( sat component ) ;

Ruget ( sat component ) ;

Seciurile ( sat component ) ;

Șitoaia ( sat component ) ;

Stejaru ( sat component ) .

Roșia de Amaradia este situată 86 [ km ] față de Municipiul Tg – Jiu .

Principalele forme de relief ale teritoriului administrativ al comunei sunt dealurile , cuprinzând înălțimile subcarpatice cutate cum sunt :

„ Dealul Muierii ” , care constituie un fel de coloană vertebrală a comunei , pe versanții săi fiind așezate satele Seciuri și Ruget ;

„ Dealul Baldovinului ” și „ Dealul Gruiului ” , care înconjoară depresiunea „ Valea Gruiului ” cu teren fertil . ( „ Dealul Baldovinului ” a fost decopertat pentru extracția zăcămintelor de lignit ) ;

„ Dealul Căpriorului ” începe din centrul comunei și se termină în comuna Alunu , județul Vâlcea ;

„ Dealul Mare ” și în prelungirea acestuia „ Dealul Roșu ” , care desparte comuna Roșia de Amaradia de comuna Alunu , practic hotar între județele Gorj și Vâlcea ;

„ Dealul Cioaca ” care împreună cu „ Dealul Mare ” și „ Dealul Roșu ” , mărginesc depresiunea Valea Rea , depresiune ce s-a format datorită scufundării terenului dintre cele trei dealuri ( dovada acestei scufundări o fac râpele din jurul depresiunii care o înconjoară din trei părți ) rămânând doar „ Gura Văii ” străjuită de două mameloane ce își ridică vârfurile până aproape la nivelul dealurilor din care odinioară au făcut parte ;

„ Dealul Corșorului ” , situat în partea de est a comunei pe coama căruia există și hotarul cu comuna Alimpești ;

„ Dealul Marconișului ” , punctul cel mai înalt al comunei 843 [ m ] , care face parte din „ Dealul Muierii ” și este plasat chiar în centrul comunei .

Înălțimea dealurilor este de cca. 550 – 600 [ m ] și variația de relief este mare ( între 150 – 250 [ m ] ) ceea ce îngreunează legăturile între sate , dezvoltate cu predilecție pe culmi .

Totem delimitare comună ( sursa : Google )

CAPITOLUL 1

ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE ÎN ZONĂ

Petrol

Petrolul ( numit și țiței ) este un produs de natură organică , care se găsește în Pământ , formând zăcăminte . El este un lichid vâscos , a cărui culoare variază de la galben – verde până la negru , având reflexe colorate diferit .

Conform teoriei originii organice , petrolul s-a format din malul rezultat din resturi de plante și animale inferioare din apele mărilor care prin depunere la mare adâncime în fundul apelor , în curs de milioane de ani , a suferit procese de descompunere și transformare . Aceste procese s-au produs în absență de aer și sub influența căldurii terestre , a presiunii ridicate și probabil a unor bacterii anaerobe . Rol important se pare că revine și malului drept catalizator al unor procese chimice de transformare a grăsimilor .

Malul negru unsuros de pe fundul apelor stătătoare , format din materii organice în putrefacție și din mal mineral , se numește sapropel . El constituie primul stadiu de transformare a substanțelor organice , care are loc în timpul sedimentării și stă la baza formării bitumului în etapa următoare mai lungă când se produc transformări biochimice și geochimice .

Formarea zăcămintelor de petrol are loc ulterior , în urma unor procese de migrație și acumulare prin care au luat naștere concentrații mari de petrol în sectoare relativ mici din scoarța Pământului .

Petrolul se găsește în zăcăminte primare sau în zăcăminte secundare , în care el a pătruns prin migrare din zăcăminte primare sub acțiunea presiunii gazelor .

Petrolul se extrage din zăcăminte prin sonde . Săparea sondelor se face prin metode mai vechi de izbire sau prin metode noi de foraj rotativ .

Ca metode de extracție se cunosc : erupția naturală , erupția forțată și extracția mecanică ( pompare ) .

Erupția naturală se produce când presiunea țițeiului în zăcământ este suficient de mare ca să îl ridice prin sondă până la suprafață . Când presiunea în zăcământ nu este suficient de mare , atunci ridicarea petrolului la suprafață este ajutată prin introducere de aer sau gaze comprimate până în zăcământ . Cu toate acestea , la un moment dat , zăcământul de petrol trebuie să fie exploatat prin pompare . Multe zăcăminte , chiar de la început , nu au presiune suficientă pentru o erupție naturală sau ajutată și deci trebuie exploatate prin pompare .

Potențialul natural al solului și subsolului teritoriului administrativ situează Comuna Bustuchin și Comuna Roșia de Amaradia printre localitățile cu resurse naturale , fapt ce a determinat o activitate economică diversă și complexă .

Ca urmare a acestui fapt sunt de menționat în primul rând activitățile de tip industrial și anume :

extracția zăcămintelor de țiței , care în prezent se menține ( deși la un nivel destul de scăzut ) , prin numeroase sonde amplasate pe teritoriul comunelor ; ( figura 1.1. ) , ( figura 1.2. ) , ( figura 1.3. ) și ( figura 1.4. )

Figura 1.1. Sondă de petrol ( sursa : Primăria Bustuchin )

Figura 1.2. Sondă de foraj – Bustuchin ( sursa : proprie )

Figura 1.3. Sonda nr. 35 Bustuchin de extracție a petrolului ( sursa : proprie )

Figura 1.4. Sonda nr. 886 Bustuchin de extracție a petrolului ( sursa : proprie )

exploatarea lignitului în cariera Bustuchin , coordonată de Exploatarea Minieră Berbești , care rămâne una din cele mai sigure unități industriale , deși restructurarea din domeniul minier a condus la reduceri drastice de producție ;

exploatarea unor materiale de construcții din albia pârâului Amaradia , a favorizat apariția unor balastiere și cariere de nisip , lucru ce a permis apariția unor fabrici de cărămidă ( care momentan este închisă ) , dar și exploatarea acestor materiale pe plan local ;

Complexul Energetic Oltenia S.A. , cu sectoare ale Exploatării Miniere Berbești – Seciuri care exploatează zăcămintele de lignit din partea de vest a comunei Roșia de Amaradia ( pe teritoriul satelor Seciuri , Ruget și Stejaru ) . ( figura 1.5. )

Figura 1.5. Cariera Seciuri ( sursa : Google )

Gaze naturale

Gazele naturale folosite drept combustibil sunt constituite dintr-un amestec de hidrocarburi a căror moleculă este formată din carbon și hidrogen . Ele iau naștere în scoarța Pământului , ca urmare a descompunerii unor resturi animale și vegetale în anumite condiții de temperatură și presiune .

Gazele naturale combustibile provin din : zăcăminte de gaze naturale libere , care nu conțin și alte hidrocarburi grele în stare lichidă ; zăcăminte de gaze condensate care pe lângă gazele naturale mai conțin și hidrocarburi ușoare în stare lichidă , care sunt separate în procesul extracției ; zăcăminte de țiței care conțin atât gaze libere cât și gaze dizolvate în țiței .

Toate aceste zăcăminte se exploatează cu ajutorul sondelor .

Sondele de gaze nu diferă prea mult de sondele de țiței . Deosebirea constă în aceea că la sondele de gaze coloanele introduse se cimentează până la suprafață .

Gazele de sondă sunt amestecuri de hidrocarburi gazoase , care se extrag odată cu țițeiul . Se găsesc în zăcămintele de țiței atât în stare liberă , cât și dizolvate în țiței și joacă un rol foarte important în viața sondei , deoarece în anumite condiții de zăcământ antrenează țițeiul să curgă liber pe gaura de sondă . Gazele naturale de sondă curgând la suprafață antrenează în drumul lor și țițeiul .

Acest amestec pătrunde în separatoare , care în interior pentru o separare cât mai rapidă și mai completă a gazelor de țiței sunt prevăzute cu diverse dispozitive și piese . Separarea se produce sub acțiunea forței de gravitație , a forței centrifuge , schimbări bruște a direcției de curgere , reducerii vitezei , expansiunii gazelor din soluție și aderării acestora pe unele suprafețe de contact .

În aceste condiții gazele ies pe la partea superioară a separatorului , iar țițeiul pe la partea inferioară . La ieșirea din separatoare , gazele naturale de sondă mai antrenează cu ele o cantitate de particule ușoare , care se separă la stațiile de degazolinare sub formă de gazolină și unele hidrocarburi ușoare , cum sunt : butanul , propanul , care se comercializează sub formă de gaze lichefiate în butelii ( aragaz ) .

Subsolul comunei Bustuchin este bogat în zăcăminte naturale de gaze . Extracția zăcămintelor de gaze naturale în comuna Bustuchin a apărut în perioada anilor 1950 și care în prezent se menține și se exploatează prin sonde și sunt depozitate în parcuri de gaze din satele Bustuchin , Valea Pojarului și Nămete . ( figura 1.6. )

Figura 1.6. Parc extracție gaze în comuna Bustuchin ( sursa : Primăria Bustuchin )

Exploatarea lignitului în cariera Stejari – Bustuchin aflată pe teritoriul localității Roșia de Amaradia , se situează la limita inferioară a productivității întrucât restructurarea din domeniul minerit a condus la reduceri drastice de producție . Aceasta a fost redeschisă după 9 ani în care a fost în conservare . ( figura 1.7. )

Figura 1.7. Cariera Stejari – Bustuchin aflată pe teritoriul localității Roșia de Amaradia în conservare ( sursa : Google )

Exploatarea zăcămintelor de petrol , gaze naturale și a cărbunelui a avut și va avea în continuare importanță pentru teritoriul comunei , deoarece este generatoarea unei importante lucrări de amenajare a teritoriului și localităților cu repercusiuni negative în organizarea și gestionarea spațiului precum și asupra protecției calității mediului .

CAPITOLUL 2

IMPACTUL ACTIVITĂȚILOR ANTROPICE ASUPRA SOLULUI

2.1. Despădurirea

Despădurirea reprezintă totalitatea acțiunilor prin care pădurile sunt înlăturate complet de pe anumite suprafețe atât din cauze naturale , cât și din cauze antropice .

Principala cauză a despăduririlor o constituie expansiunea agricolă , dar nu trebuie omisă nici expansiunea urbană .

Funcțiile pădurii în echilibrul mediului înconjurător sunt :

păstrează și ameliorează calitatea mediului ;

are rol de reglare a temperaturii ;

purifică aerul fiind sursa de oxigen și menține umiditatea acestuia ;

are o funcție edafică , estetică și ecologică ;

participă la circuitul hidrologic .

Astfel , se constată clar că funcțiile care privesc echilibrul mediului sunt mai importante decât rolul de sursă de materii prime pentru activitățile umane .

Despădurirea este în curs de desfășurare și produce schimbări climatice și geografice .

Aceasta fiind atât o cauză a încălzirii globale , cât și o consecință a acesteia , pentru că pădurea absoarbe cantități imense de dioxid de carbon , iar în momentul defrișărilor toată cantitatea absorbită revine înapoi în

atmosferă , care duce la creșterea cantităților de gaze cu efect de seră ( dioxid de carbon , diferiți compuși ai sulfului ) .

Copacii și alte plantele elimină carbon ( sub formă de dioxid de carbon ) în atmosferă în timpul procesului de fotosinteză și eliberează oxigen . În zonele defrișate , terenul se încălzește mai rapid și atinge o temperatură mai ridicată .

pădure în suprafață de 1 [ km2 ] poate produce zilnic 9 tone de oxigen , aproape de 10 ori mai mult decât aceeași suprafață de teren agricol . Într-o oră un stejar în vârstă de 100 de ani dă în atmosferă 1,7 [ kg ] oxigen pur , ceea ce reprezintă rația zilnică de oxigen pentru 3 persoane . Pentru înlocuirea unei asemenea producții trebuie replantați cca. 2500 puieți .

Cauzele despăduririlor sunt :

hazarde naturale ( erupții , cutremure , alunecări de teren , inundații ) ;

incendiile ( atât cele cu cauze naturale , cât mai ales cele provocate ) ;

tăierile ( pentru consumul casnic , materie primă industrială ) .

Oamenii de știință afirmă că anual defrișarea duce la eliberarea în atmosferă a peste 1,5 miliarde de tone de carbon . Pădurile sunt de asemenea , capabile să extragă dioxidul de carbon și poluanții din aer , contribuind astfel la stabilitatea biosferei .

Atât în comuna Bustuchin , cât și în comuna Roșia de Amaradia pot fi amintite despăduriri necontrolate care pe lângă modificarea microclimatului zonei pot produce fenomene de alunecări de teren asupra solului și apelor de suprafață .

Micșorarea zonei acoperite de păduri duce la reducerea precipitațiilor . În loc să atragă precipitațiile care ulterior să treacă în sistemele subterane de

apă , zonele defrișate sunt locuri în care apa se scurge doar la suprafață și nu mai ajunge în profunzime , astfel apar inundațiile .

Defrișările cresc ratele de eroziune a solului și scad fertilitatea lui .

Tăierea copacilor din zonele cu pante abrupte duce la alunecări de teren care pun în pericol viețile oamenilor care locuiesc în apropiere . În unele cazuri se taie numai trunchiurile copacilor pentru a permite rădăcinilor să rămână în Pământ , diminuând pericolul alunecărilor de teren .

În satul Seciuri din comuna Roșia de Amaradia în luna august 2014 alunecările de teren au distrus aproape 2 kilometri din pădure prăbușindu-se în cariera minieră din zonă . ( figura 2.1. )

Figura 2.1. Pădure distrusă ( sursa : http://www.igj.ro/ )

Efectele despăduririi

O dată distrusă pădurea , solul , care se acumulează în peste 1000 de ani , ar dispărea într-o decadă ducând la inundații ne mai întâlnite din pricina faptului că nu mai există sol să acumuleze apa .

Defrișarea pădurii îi lasă pe oamenii care trăiesc în pădure fără adăpost și fără hrană și duce la apariția unui stil de viață care a existat neschimbat pentru mii de ani . Însă efectul cel mai dezastruos pe care l-ar putea avea defrișarea este impactul asupra climei .

În concluzie , pădurea reprezintă o importanță economică și o valoare de suport a dezvoltării localităților și protecție a calității mediului . Această valoare este amplificată și de rolul important al pădurii în combaterea fenomenelor de eroziune și de creștere a stabilității terenurilor dacă avem în vedere condițiile fizico – geografice specifice . ( figura 2.2. )

Turbiditatea ridicată a apelor în zona dealurilor pune în evidență o vulnerabilitate la degradare prin eroziunea solului și la necesitatea păstrării integrității fondului forestier și extinderii acestuia .

Figura 2.2. Pădurea este o sursă ușor epuizabilă ( sursa : Google )

2.2. Alunecări de teren

Alunecările de teren reprezintă deplasări ale rocilor care formează versanții unor munți , dealuri sau alte rambleuri construite de oameni .

Deplasările rocilor se pot produce de-a lungul pantei sau lateral , ca urmare a unor fenomene naturale sau chiar ca urmare a unor activități umane .

Alunecările de teren sunt provocate și se asociază de cele mai multe ori cu alte dezastre cum ar fi furtunile locale puternice și inundațiile provocate de râuri , defrișări masive , căderi de ploi abundente , topirea bruscă a zăpezii ,

eroziunea solului sau cutremure putând , de asemenea să se producă în zone aflate sub un strat gros de zăpadă .

Ele pot antrena mase mici sau mari de Pământ sau roci și se pot deplasa cu viteze diferite . Sunt declanșate de furtuni , ploi abundente , topirea zăpezii , defrișări , cutremure , erupții vulcanice , incendii sau modificări ale terenului produse de oameni .

Alunecările de teren se clasifică după cauza care le generează în :

naturale : produse de ploi torențiale , mișcări tectonice , eroziuni puternice , prăbușiri ale unor grote ;

artificiale : generate de acțiunea omului , excavații , explozii , lucrări hidrotehnice sau hidroameliorații , realizarea unor construcții în vecinătatea unor versanți .

Cauzele alunecărilor de teren

naturale :

modificarea nivelului apelor subterane ;

ploi torențiale – aceste fenomene acționează asupra coeziunii manifestate între particule , micșorând-o astfel încât aceasta nu se mai poate opune greutății versantului și a celorlalte încărcări verticale , ducând la prăbușirea ( alunecarea ) versantului ;

mișcarea seismică – aceasta generează pe lângă fenomenul descris mai sus și un alt fenomen numit lichefierea nisipurilor sărate . Acest fenomen are particularitatea de a conduce alunecări chiar în terenuri orizontale , atunci când straturi de pământ cu oarecare coeziune sunt așezate pe roci moi care își pierd o mare parte din rezistență în timpul cutremurului , datorită lichefierii ;

eroziunea se datorează acțiunii apei sub diferite forme ( infiltrație , fenomen caustic ) .

generate de activitatea omului :

realizarea unor lucrări de investiții în apropierea versanților . Alunecarea de teren din această cauză se datorează faptului că încărcarea crește semnificativ cu realizarea unor construcții , modificând echilibrul de moment al versantului .

despăduriri și decopertări ale vegetației . Aceste activități duc creșterea umidității versantului și prăbușirea acestuia prin slăbirea forțelor de coeziune dintre particule .

Efectele manifestate ale alunecărilor de teren sunt :

Distrugerea parțială sau totală a construcțiilor de orice fel .

Blocarea parțială sau totală a albiei unui râu și formarea unor acumulări de apă cu pericol de inundații .

Distrugerea parțială sau totală a rețelelor de edilitare ( apă , gaze , canalizare ) .

Blocarea unor căi de comunicații ( feroviare , rutiere , fluviale ) .

Fenomenele care apar frecvent în comuna Bustuchin și respectiv în comuna Roșia de Amaradia sunt alunecările de teren ale căror cauze le reprezintă structura geologică a terenurilor ca și inundațiile provocate de pâraiele de pe teritoriul comunei și care au o frecvență mai mare la viiturile de primăvară și toamnă .

Este de remarcat faptul că efectele acestor manifestări naturale distructive au consecințe serioase în zona intravilanelor . În același timp fenomenele de alunecări pot fi amplificate de lucrările miniere de excavare .

În comuna Bustuchin s-au identificat zone cu alunecări active de teren în satele Poiana Seciuri ( 4 alunecări ) , Bustuchin Cartier ( o alunecare ) , Cionți (2 alunecări ) , Motorgi ( 3 alunecări ) , Nămete ( 2 alunecări ) ,

Poienița ( 3 alunecări ) , iar în comuna Roșia de Amaradia în satul Seciuri ( 4 alunecări ) , Roșia de Sus ( 1 alunecare ) , Ruget ( 1 alunecare ) și Șitoaia ( 1 alunecare ) .

În satul Seciuri din comuna Roșia de Amaradia în luna mai 2006 au avut loc cele mai devastatoare alunecări de teren , atunci peste 150 de familii au rămas fără acoperiș deasupra capului .

În figurile ce urmează am prezentat situația locuințelor din satul Seciuri.

( figura 2.3. ) , ( figura 2.4. ) , ( figura 2.5. ) , ( figura 2.6. ) , ( figura 2.7. ) ,

( figura 2.8. ) . ( figura 2.9. ) , ( figura 2.10. ) , ( figura 2.11. ) , ( figura 2.12. ) și

( figura 2.13. )

Figura 2.3. Locuințe si căi de comunicații distruse de alunecare ( sursa : article.wn.com/view/ )

Figura 2.4. Locuință distrusă de alunecarea de teren ( sursa : article.wn.com/view/ )

Figura 2.5. Locuință distrusă de alunecarea de teren ( sursa : article.wn.com/view/ )

Figura 2.6. Locuință distrusă de alunecarea de teren ( sursa : article.wn.com/view/ )

Figura 2.7. Locuință distrusă de alunecarea de teren ( sursa : article.wn.com/view/ )

Figura 2.8. Locuință distrusă de alunecarea de teren ( sursa : http://www.verticalonline.ro/ )

Figura 2.9. Locuință distrusă de alunecarea de teren ( sursa : http://article.wn.com/view/ )

Figura 2.10. Locuință distrusă de alunecarea de teren ( sursa : http://article.wn.com/view/ )

Figura 2.11. Locuință distrusă de alunecarea de teren ( sursa : http://article.wn.com/view/ )

Figura 2.12. Locuință distrusă de alunecarea de teren ( sursa : http://article.wn.com/view/ )

Figura 2.13. Drum afectat de alunecările de teren ( sursa : http://article.wn.com/view/ )

În luna noiembrie 2009 în satul Ruget din comuna Roșia de Amaradia a avut loc o reactivare a alunecărilor de teren și a ajuns foarte aproape de unitatea de învățământ aproximativ 2-3 metri în spatele școlii , datorită ploilor care au fost atunci , o falie a înaintat aproape 70 de metri și a lăsat în urmă cratere imense . Școala se află exact deasupra alunecării de teren .

( figura 2.14. ) , ( figura 2.15. ) și figura ( 2.16. )

Figura 2.14. Școala Ruget afectată de alunecările de teren ( sursa : http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24 )

Figura 2.15. Baza sportivă afectată de alunecarea de teren ( sursa : http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24 )

Figura 2.16. Alunecarea de teren a ajuns până la baza sportivă ( sursa : http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24 )

În satul Stejaru din comuna Roșia de Amaradia , în luna mai 2011 s-au reactivat alunecările de teren , unde o casă a fost crăpată în așa fel încât nu mai putea fi locuită . ( figura 2.17. )

Familia respectivă a primit o locuință cu două camere în Cojani din orașul Tg-Cărbunești . Drumul a fost afectat pe o distanță de 80 de metri , practic s-a produs o scufundare .

Figura 2.17. Casa afectată de fenomenul alunecărilor de teren ( sursa : adevărul.ro/locale/ )

În satul Poienița din comuna Bustuchin , alunecările de teren s-au reactivat în luna martie 2014 , unde o falie de pământ a luat-o la vale peste o suprafață de teren agricol , această alunecare fiind datorată ploilor din ultimele zile . ( figura 2.18. )

Figura 2.18. Fenomenul de alunecare de teren ( sursa : www.tvsud.ro/ )

În luna aprilie 2014 , satul Poiana Seciuri a suferit o reactivare a fenomenului de alunecări de teren , unde mai multe locuințe riscă să se prăbușească din cauza acestor alunecări . ( figura 2.19. ) și ( figura 2.20. )

Figura 2.19. Casă afectată de fenomenul alunecărilor de teren ( sursa : http://www.gorjtv.ro/Articole/Actualitate/ )

Figura 2.20. Casă afectată de fenomenul alunecărilor de teren ( sursa : http://www.gorjtv.ro/Articole/Actualitate/ )

Pământul a luat-o la vale în satul Poiana Seciuri din comuna Bustuchin , unde zidul de sprijin al drumului s-a înclinat sub greutatea malului pus în mișcare de precipitațiile abundente care au căzut atunci în ultima perioadă . ( figura 2.21. ) și ( figura 2.22. )

Figura 2.21. Zidul afectat de alunecarea de teren ( sursa : http://www.gorjtv.ro/Articole/Actualitate/ )

Figura 2.22. Zidul afectat de alunecarea de teren ( sursa : http://www.gorjtv.ro/Articole/Actualitate/ )

2.3. Suprafețe scoase

Asemenea fenomene ce s-au remarcat în satul Seciuri din comuna Roșia de Amaradia , unde în perioada 2005 – 2009 au fost afectate 150 de gospodării , fiind necesară strămutarea acestora în alte locații respectiv Cojani din orașul Tg – Cărbunești și Câmpu Mare din Albeni . Suprafețele unde au avut loc alunecările de teren fiind scoase , datorită faptului că nu se mai putea continua viața , totul a fost distrus .

La nivelul comunei Bustuchin , au fost strămutate un număr de 32 de locuințe în locația Cojani din orașul Tg – Cărbunești , iar alte 99 de locuințe au fost propuse pentru acordarea de materiale pentru consolidări .

În figurile ce urmează am prezentat locația Cojani din Tg-Cărbunești și locația Câmpu Mare din Albeni , acolo unde au fost nevoiți să se mute oamenii . ( figura 2.23. ) ,( figura 2.24. ) , ( figura 2.25. ) , ( figura 2.26. ) ,

( figura 2.27. ) , ( figura 2.28. ) , ( figura 2.29. ) , ( figura 2.30. ) și ( figura 2.31. )

Figura 2.23. Strămutații de la Cojani ( sursa : proprie )

Figura 2.24. Strămutații de la Cojani ( sursa : proprie )

Figura 2.25. Strămutații de la Cojani ( sursa : proprie )

Figura 2.26. Strămutații de la Cojani ( sursa : proprie )

Figura 2.27. Strămutații de la Cojani ( sursa : proprie )

Figura 2.28. Strămutații de la Cojani ( sursa : proprie )

Figura 2.29. Loc amenajat pentru copii locația Cojani ( sursa : proprie )

Figura 2.30. Strămutații de la Câmpu Mare – Albeni ( sursa : Google )

Figura 2.31. Strămutații de la Câmpu Mare – Albeni ( sursa : Google )

CAPITOLUL 3

IMPACTUL ASUPRA APEI

Apele fac parte integrantă din patrimoniul public . Ele reprezintă o resursă naturală regenerabilă , dar limitată , parte integrantă a ecosistemelor naturale . Apa este un element indispensabil vieții și societății , un factor determinant al mediului înconjurător . Este în același timp materie primă pentru activități productive , sursa de energie , cale de transport , este utilizată în acvacultură , agrement și sporturi nautice .

Activitatea omului exercită o influență directă , supunând-o unui puternic proces de degradare , cu consecințe nefaste asupra vieții , sănătății oamenilor și a mediului . Privită multă vreme ca un dar al naturii , apa devine din ce în ce mai mult una dintre problemele globale ale omenirii, factor de influență a tuturor domeniilor vitale .

Pe teritoriul comunei Bustuchin pot fi surse de poluare antropică a apelor de suprafață . Pot să apară deversări accidentale de produse petroliere și apă de zăcământ de la activitățile de extracție și parcurile de rezervoare .

De asemenea , cursurile de apă pot fi degradate natural datorită aluviunilor antrenate de torenți în perioadele cu ploi abundente sau din cauza alunecărilor de teren . Apele freatice pot fi poluate din cauza extracției de cărbune , a deversărilor accidentale de produse petroliere și apă de zăcământ de la activitățile de extracție și parcurile de rezervoare .

În comuna Roșia de Amaradia perioadele ploioase și la topirea zăpezilor activitatea de eroziune a torenților este puternică și se transportă cantități mari de aluviuni . Rareori în timpul ploilor abundente sau al topirii bruște a zăpezilor , pe raza comunei sunt provocate inundații ( pe cca. 5 ha ) .

Pentru protecția calității apelor de suprafață și subterane s-au impus următoarele măsuri :

pentru captările de apă și stațiile de producere a apei potabile se vor institui zone de protecție sanitară cu regim sever și zonă de protecție hidrogeologică care să asigure integritatea surselor ;

consumul de apă potabilă și evacuarea apelor uzate vor fi monitorizate prin montarea de aparatură de măsură și control ;

se va implementa un sistem de verificare periodică a integrității sistemelor de distribuție apă și canalizare și de intervenție rapidă în caz de avarie ; eliminarea pierderilor asigură menținerea stabilității terenului și evitarea contaminării solului , a apelor de suprafață și a pânzei freatice ;

se vor lua măsuri ( personal calificat și dotare laborator ) pentru un control strict al calității apelor uzate epurate evacuate din stațiile de epurare ,astfel încât să se încadreze în limitele impuse de NTPA 001/2005 ( Normativ privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanți a apelor uzate orășenești și industriale la evacuarea în receptori naturali ) ;

pentru a se evita intruziunea accidentală a persoanelor străine și a animalelor în perimetrele stațiilor de epurare , incintele se vor împrejmui asigurându-se și zonele de protecție sanitară ;

în timpul executării lucrărilor de construcții , indiferent de natura lor sau a proprietarului , se va interzice depozitarea materialelor pe malurile cursurilor de apă sau în albiile acestora ;

deșeurile rezultate în timpul lucrărilor de construcții vor fi gestionate cu respectarea legislației în vigoare ( deșeurile de lemn , metal ,plastic sau de hârtie se vor valorifica prin agenți economici autorizați , iar deșeurile din procesul de construire se vor depozita numai în locuri special amenajate ) .

CAPITOLUL 4

IMPACTUL ASUPRA AERULUI

Comuna Bustuchin și comuna Roșia de Amaradia prezintă caracteristicile climatice ale unei zonei colinare joase fiind temperat continentală cu influențe mediteraneene . Temperatura medie anuală a aerului este de cca. +10°C , iar nivelul precipitațiilor medii anuale de cca. 600 – 750 [ mm ] . Circulația aerului este preponderentă din direcțiile est și vest fiind influențată de anotimp și de relief .

Principalele surse de poluare a aerului care pot fi luate în considerație sunt :

emisii de gaze și mirosuri de la extracția și depozitarea petrolului ;

emisii de gaze și pulberi de la fabricarea cărămizilor ;

pulberi rezultate de la extracția cărbunelui , de la exploatarea balastului sau datorat circulației pe drumuri publice nemodernizate ;

activitățile de creștere a animalelor de la care se emană amoniac prin fermentarea gunoiului de grajd ;

arderea combustibililor pentru prepararea hranei și încălzirea locuințelor ( dioxid de carbon , monoxid de carbon , oxizi de sulf , oxizi de azot ) ;

surse mobile ( autoturisme , mașini de transport și utilaje agricole ) generatoare de oxizi de carbon , de sulf sau de azot ;

În localitate nu există o „ stație de monitorizare a calității aerului ” .

Având în vedere specificul comunelor și principalele activități economice ( industriale și agricole ) se poate aprecia calitatea factorului de mediu „aer” ca bună .

Pentru protecția calității aerului s-au propus următoarele măsuri de protecție :

amenajarea cu prioritate a suprafețelor din intravilan destinate spațiilor verzi , mobilizarea populației la amenajarea și întreținerea spațiilor adiacente drumurilor prin plantare de vegetație ornamentală ;

valorificarea în viitor a resurselor naturale de care dispune comuna ( apariția de investitori în zonă care să dezvolte capacități de producție ) , trebuie să se facă numai pe baza unei evaluări care să demonstreze că vor aplica tehnologii nepoluante ;

depozitarea deșeurilor , chiar și numai temporar , pentru a fi expediate către stația de transfer de la Tg – Cărbunești se va face în recipiente închise ; operatorul de transport va trebui să respecte programul de ridicare și transport , pe timp de iarnă sau de vară , a deșeurilor din

comună pentru a se evita descompunerea acestora și apariția mirosurilor sau a noxelor ;

pe durata modernizării rețelei rutiere sau a construcțiilor de noi obiective de interes gospodăresc sau economic , se vor lua măsuri pentru a diminua la maximum emisiile de praf , zgomot și vibrații ;

pentru reducerea emisiilor de gaze provenite din arderea combustibililor pentru încălzirea locuințelor se recomandă izolarea termică a acestora .

CAPITOLUL 5

MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI

În anul 2007 a fost întocmită de către S.C. EXPERCO – ISPIF S.R.L . ”Harta de risc la alunecări de teren – Studiu de caz” .

Scopul realizării studiului a fost identificarea , localizarea și delimitarea zonelor expuse hazardului la alunecare , cuantificarea riscului la alunecare și stabilirea unei strategii de măsuri pentru prevenirea și atenuarea efectelor alunecărilor de teren .

Concluziile acestui studiu au fost următoarele :

În conformitate cu Hotărârea nr. 447/2003 , privind modul de elaborare și conținutul harților de risc natural la alunecări de teren , dar ținând cont și de reglementările în vigoare , propunerea unor soluții constructive de stabilizare a terenurilor și implicit de reducere a riscului la alunecări de teren se pot face doar în urma etapei a II-a de studiu , denumită și etapa de detaliu , care presupune efectuarea încercărilor in – situ , efectuarea încercărilor în laborator , realizarea harții de hazard de detaliu .

De aceea în prezentul studiu s-au propus următoarele măsuri cu caracter general , în unele situații cu particularizarea lor pentru comuna Roșia de Amaradia și comuna Bustuchin .

Acestea sunt :

a. strămutarea gospodăriilor distruse din satele componente ale comunei , pentru evitarea tendinței firești a populației de a se întoarce să locuiască în casele distruse , putând apărea astfel victime umane ;

b. interzicerea construcțiilor în satul Seciuri și strămutarea tuturor gospodăriilor din acest sat în altă locație ;

c. strămutarea gospodăriilor distruse din satele Roșia de Amaradia ;

d. întocmirea harții de hazard la alunecare a noilor locații și realizarea studiilor geotehnice în amplasamentul viitoarelor case ;

e. autoritățile locale vor institui obligativitatea realizării studiilor geotehnice , înainte de obținerea autorizațiilor de construcție , pentru orice construcție ce se va realiza pe teritoriul comunei Roșia de Amaradia și respectiv Bustuchin ;

f. schimbarea destinației unor terenuri din terenuri agricole , în terenuri împădurite , mai ales în zonele în care hazardul de alunecare depășește valori de 0.75 ;

g. modificarea obiceiurilor legate de aratul terenurilor în lungul pantelor , prin aratul cu brazde transversale față de panta versantului ;

h. refacerea infrastructurilor rutiere , prin curățarea și reamenajarea șanțurilor , acolo unde acestea există , iar unde nu există , realizarea unor șanțuri corect dimensionate astfel încât să asigure preluarea apelor de suprafață . Refacerea podețelor prin decolmatare și reparare , refacerea zidurilor de sprijin existente și aflate într-o stare avansata de degradare ;

i. elaborarea de programe privind asigurarea bunurilor și persoanelor pentru cazul alunecărilor de teren; crearea unor programe de informare a populației cu privire la beneficiile aduse de asigurarea bunurilor mobile și a siguranței personale, implicarea factorilor locali in acest gen de educație ;

j. monitorizarea alunecărilor de teren în vederea instituirii sistemelor de prognoză și avertizare . Aceasta trebuie să se facă prin executarea și instalarea unor foraje piezometrice și inclinometrice , cu un program de citiri clar stabilit , de preferat minim o citire în fiecare anotimp . Citirile vor fi realizate inițial de către specialiști care vor prelucra datele și vor putea prognoza eventualitatea apariției fenomenelor de instabilitate . La nivelul fiecărei unități administrative trebuie creată o unitate de urgenta și avertizare care după instruirea făcută de specialiști , pot realiza citirile și pot transmite datele la factorii de specialitate ;

k. realizarea atât la nivel național , cât mai ales la nivel local a planurilor de intervenție în caz de dezastru ;

l. pentru cunoașterea cât mai exacta a pierderilor materiale și umane considerăm necesară inițierea unui program național de evaluare a tuturor factori de risc ( populație , construcții , servicii , sisteme de transport , utilități , industrie , turism , resurse naturale ), astfel încât hărțile de risc să aibă precizia necesară evaluării corecte a unei localități ;

m. crearea unui cadru legal și metodologic cu privire a calcului vulnerabilității bunurilor materiale dar , mai ales , cu privire la vulnerabilitatea persoanelor ;

n. realizarea unui studiu sociologic cu privire la vulnerabilitatea populației ;

o. În mod particular , ținând cont de extinderea și violența fenomenelor care au avut loc în comuna Roșia de Amaradia , în primăvara anului 2006 , pentru cunoașterea extinderii efectelor alunecărilor de teren , pentru cunoașterea cauzelor care au dus la apariția acestora și mai ales pentru cunoașterea posibilității de reapariție a acestor fenomene au fost propuse următoarele :

realizarea unor studii geotehnice amănunțite . Studiile geotehnice vor fi realizate în conformitate cu prevederile NP074 – 2002 : Normativ privind principiile , exigențele și metodele cercetării geotehnice a terenului de fundare și GT035/2002 : Ghid privind modul de întocmire și verificare a documentațiilor geotehnice pentru construcții ;

se vor realiza investigații temeinice de teren care vor consta din observații directe și investigații geotehnice ;

observațiile directe se vor face prin cartarea terenului și ridicarea topografică a tuturor zonelor în care au avut loc alunecări de teren . Ținând cont de extinderea mare a alunecărilor de teren pe teritoriul comunei Roșia de Amaradia , s-a recomandat realizarea aerofotogramelor o data pe an și compararea acestora în fiecare an pentru a putea vedea modificarea dimensiunilor zonelor afectate de alunecările de teren . Această metoda poate fi considerată o metoda de monitorizare a zonei ;

investigațiile de teren se vor face prin investigații geofizice , geotehnice și hidrogeologice. ;

investigațiile geofizice : se vor realiza măsurători electromerice și seismice , de preferat fără explozibili , care vor pune în evidență existenta planurilor de alunecare , adâncimea și extinderea acestora , nivelul apei subterane , stratificația terenului . Investigațiile geofizice se vor realiza în profile longitudinale și transversale , atât în zonele deja afectate de alunecările de teren , cât și în zonele cu hazard mare la alunecare .

investigațiile geotehnice vor consta din foraje geotehnice și încercări in – situ . Forajele geotehnice se vor face cu diametru suficient de mare , pentru a se putea recolta probe netulburate necesare efectuării analizelor de laborator . Pentru înțelegerea fenomenelor care au dus la apariția instabilităților în comuna Roșia de Amaradia , majoritatea forajelor se vor amplasa în zonele afectate de alunecări . Se vor trasa profile geologice longitudinale și transversale ;

investigațiile hidrogeologie se vor realiza prin foraje hidrogeologice cu ajutorul cărora să se determine atât variațiile nivelului apei subterane , cât și debitele acviferelor traversate ;

în zonele în care exista hazard mare de alunecare se vor realiza foraje de monitorizare , pentru care se va stabili un program clar de urmărire ( minim o citire pe anotimp ) ;

în realizarea acestor studii și expertize vor fi implicate și exploatările miniere , care trebuie să asigure tot sprijinul , atât pentru binele comunității , dar și pentru binele propriu , ținând cont de extinderea mare a alunecărilor de teren , ce pot afecta în viitor exploatările sau haldele de steril .

În comuna Roșia de Amaradia s-au luat câteva măsuri privind alunecările de teren . ( figura 4.1. ) și ( figura 4.2. )

Figura 4.1. Măsuri de protecție privind alunecările de teren ( sursa : www.geomorfologie.ro/ )

Figura 4.2. Zidul de sprijin construit pentru a opri alunecarea de teren ce punea în pericol  școala din satul Ruget ( sursa : http://www.verticalonline.ro/ )

CONCLUZII

Comuna Bustuchin și Comuna Roșia de Amaradia sunt situate în partea de est a județului Gorj .

Petrolul ( numit și țiței ) este un produs de natură organică , care se găsește în Pământ , formând zăcăminte .

Potențialul natural al solului și subsolului teritoriului administrativ situează Comuna Bustuchin și Comuna Roșia de Amaradia printre localitățile cu resurse naturale , fapt ce a determinat o activitate economică diversă și complexă .

Extracția zăcămintelor de gaze naturale în comuna Bustuchin a apărut în perioada anilor 1950 și care în prezent se menține și se exploatează prin sonde și sunt depozitate în parcuri de gaze din satele Bustuchin , Valea Pojarului și Nămete .

Exploatarea zăcămintelor de petrol , gaze naturale și a cărbunelui a avut și va avea în continuare importanță pentru teritoriul comunei .

Gazele naturale iau naștere în scoarța Pământului , ca urmare a descompunerii unor resturi animale și vegetale în anumite condiții de temperatură și presiune .

Atât în comuna Bustuchin , cât și în comuna Roșia de Amaradia pot fi amintite despăduriri necontrolate care pe lângă modificarea microclimatului zonei pot produce fenomene de alunecări de teren asupra solului și apelor de suprafață .

Oamenii de știință afirmă că anual defrișarea duce la eliberarea în atmosferă a peste 1,5 miliarde de tone de carbon .

Într-o oră un stejar în vârstă de 100 de ani dă în atmosferă 1,7 [ kg ] oxigen pur , ceea ce reprezintă rația zilnică de oxigen pentru 3 persoane .

În comuna Bustuchin , cât și în comuna Roșia de Amaradia sunt amintite despăduriri necontrolate care pe lângă modificarea microclimatului zonei pot produce fenomene de alunecări de teren asupra solului și apelor de suprafață .

Tăierea copacilor din zonele cu pante abrupte duce la alunecări de teren care pun în pericol viețile oamenilor .

Fenomenele care apar frecvent în comuna Bustuchin și respectiv în comuna Roșia de Amaradia sunt alunecările de teren ale căror cauze le reprezintă structura geologică a terenurilor .

În satul Seciuri din comuna Roșia de Amaradia în luna mai 2006 au avut loc cele mai devastatoare alunecări de teren , atunci peste 150 de familii au rămas fără acoperiș deasupra capului .

Oamenii afectați de alunecările de teren în perioada 2005 – 2009 au strămutați în locații precum Cojani din orașul Tg – Cărbunești și respectiv Câmpu Mare din Albeni .

Datorită acestor alunecări de teren s-au întocmit o serie de măsuri de reducere a impactului .

BIBLIOGRAFIE

http://adevarul.ro/locale/targu-jiu/alunecarea-teren-seciurile-cele-mai-mari-calamitati-istoria-gorjului-1_51bee29fc7b855ff569d6437/index.html

http://adevarul.ro/locale/targu-jiu/targu-jiu-alunecarile-teren-fac-ravagii-gorj-1_50aeb3417c42d5a6639f4b00/index.html

http://www.anpm.ro/documents/20769/2600714/memoriu+PUG+comuna+Rosia+de+Amaradia.pdf/e637f831-4054-4d64-b8b2-d597b109d6e1

http://arpmdj.anpm.ro/upload/12686_R.M.%20Bustuchin.doc

http://article.wn.com/view/2013/10/03/Misterioasele_cutremure_ameninta_sa_inghita_satul_Izvoarele/#

http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Craiova/Stiri/Scoala+in+pericol+la+Rosia+de+Amaradia

http://www.ecomagazin.ro/despaduririle/

Galerie foto hazarduri și riscuri geomorfologice

http://www.gorjtv.ro/Articole/Actualitate/4874/Min%C4%83-redeschis%C4%83-la-Ro%C5%9Fia-de-Amaradia!

Spaimă la Seciuri: se prăbușește pădurea!

http://www.isugorj.ro/MATERIALE%20SITE%20ZIUA%20DEZASTRELOR/ALUNECARILE%20DE%20TEREN.doc

http://www.isujcv.ro/Pagini/Inspectia%20de%20prevenire/Serviciul%20protectie,%20pregatire%20si%20educatie%20preventiva%20a%20populatiei/PREGATIREA%20POPULATIEI/TEME/ALUNECARI%20DE%20TEREN.pdf

http://www.pandurul.ro/articol/alunecare-de-teren-la-rosia-de-amaradia-o-scoala-i_52566.html

Planul de amenajare a teritoriului județului Gorj , proiect nr. 59/1997 elaborat de Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Urbanism și Amenajarea Teritoriului – URBAN PROIECT București .

Plan director pentru studierea intravilanului comunei Bustuchin , proiect elaborat în 1990 de S.P.J. Gorj .

Planul urbanistic general al comunei Bustuchin , elaborat de S.C. PVD ARHITECT S.R.L. Tg-Jiu .

http://www.rowater.ro/dajiu/Documente%20Repository/SGA/gorj.pdf

https://ro.scribd.com/doc/24537097/Referat-Petrol

http://www.scritub.com/geografie/NOTlUNI-INTRODUCTIVE-GAZE-NATU83438.php

https://ro.scribd.com/doc/149086487/58559333-DEFRI%C5%9EAREA-P%C4%82DURILOR-IN-ROMANIA

http://www.tvsud.ro/alunecari-de-teren-la-bustuchin.html#.V2VCNvmLTDd