Introducere……………………………………………………….…..3 1.Localizare ………………………………………………………….4 2. Climă………………………………………………………………6 3.Vegetație si… [302822]

Universitatea din București

Facultatea de Geografie

Domeniul: Stiinta Mediului

Programul de studii: Zi

Grupa: 117

Student: [anonimizat]

2018

Cuprins

Introducere……………………………………………………….…..3

1.Localizare ………………………………………………………….4

2. Climă………………………………………………………………6

3.Vegetație si fauna…………………………………..….……..……8

4.Soluri……………………………………………………………….11

5. Ape ………………………………………………..………….…..12

6.Morfogeneza (Relief )…………………………….……….……..15

7 . Intervenția Antropică…………………………………….…….19

Concluzii………………………………………………….….…….20

Bibliografie……………………………………………………..…21

[anonimizat].

Astfel , mediile geografice pot fi :

-acvatice

-aeriene

-subterane

-de suprafață

Răspăndirea mediilor geografice de la suprafata este influențată de mai mulți factori

Răspăndirea mediilor geografice de suprafață este influențată de mai mulți factori :

Condițiile climatice

Relieful

Particuralitațile solului

Resursele de apă

Activitatea umană

Localizare

-30ș latitudine N si S în zona tropicelor Emisfera Nordică (Tropicu de Nord )= ceea mai mare dezvoltare :

– N Africi= Sahara ( de la Oceanul Atlantic păna la Marea Roșie : Maroc,Algeria, Tunisia ,Libia,Egipt ,Mauritania ,Mali ,Niger ,Ciad, Sudan, [anonimizat](Peninsula Arabia) = [anonimizat], Rub’[anonimizat](Siria , Irak ,Iran ,Iordania , Arabia Saudită Emiratele Arabe Unite Kuwait Oman Yemen )

– O [anonimizat] =[anonimizat] o parte din Podișul Mexican =[anonimizat](Mexic )

-Emisfera Sudică (Tropicul de Sud ) [anonimizat] = [anonimizat]-vestică =Marele Deșert Australian ([anonimizat], [anonimizat] )

– S Africii=Deșertul Kalahari ( Botswana ) Deșertul Namib (Namibia )

Fig 1 [anonimizat](uscat) https://geolearn.org/zona-calda/uscat/

2 Clima

Climatul este tropical uscat prezentăand următoarele caracteristici

Tș m.a=20 ș-30șC (În interiorul continetelor ) si 15 ș-16șC (În făsiile litorale sau pe munții mijlocii ), îinregistrăndu-se diferențe mari de la zi (50ș-60 șC= [anonimizat] -o insolație puternică ) la noapte ( 0ș sau chiar <0șC = datorită valorii mari a radiației terestre care provoacă scăderea temperaturii pe baza lipsei norilor si a slabei umidități a aerului ) , relectate într -o amplitudine termică diurnă foarte ridicată (excepție =fășiile litorale si cele de trecere spre climate limitrofe )

De asemenea în lunile de vara se inregistrează temperature de 30 – 35 șC (cănd razele Soarelui la solstitiul de vară de pe 22 iunie cade perpendicular pe Tropicul Racului determinănd o valoare a radiatiei totale de 180-200 kcal/cm pătrat/an mai mare la Ecuator ) si in cele de iarnă in jur de 15 -20 ș C rezultăand o anotimpuala de aproximatic 15 ș C

-Tș maxima absoluta =58.5 ș C( 13 septembrie 1922 localitatea Al Azizyah din Libia)

-Înghețurile sunt frecvente in munți din regiunile tropicale ( În Munții Hoggar=113 zile/an )

– Precipitatile medii anuale = <200 mm/an – character torrential o repartiție si un regim de producere inegal de la o regiune la alta : <100 mm/an in deserturile hiperaride si cresc la 300-500 mm/an in semide;ert (Sahel)-[anonimizat]iditatea relativa =redusa ( 50 %)

-Vanturi permanente=alizee(bat dinspre uscat determinand un anotimp secetos ) ducand la accentuarea uscăciuni (Intensifică evaporația )

– Vănturile locale = simun , siroco (N Africii), santa ana (Chile ) berg (S Africii ) hamsin ( Pen Arabia )

Fig 3 Medii lunare ale temperaturilor si precipitatiilor https://geolearn.org/zona-calda/uscat/

3 . Vegetație si faună

Vegetație

plante cu sezon scurt de vegetație;

speciile de plante prezintă numeroase adaptări (rădăcini lungi și adânci, frunze reduse, mici, frecvent transformate în spini, ciclu vegetativ scurt pe intervalul de după ploi, dar cu semințe rezistente în lunga perioadă secetoasă).

Fig 3 Plante deșertice cu sezon scurt de vegetație și Plante cu rădăcini lungi și adânci https://geolearn.org/zona-calda/uscat/

https://geolearn.org/zona-calda/uscat/

Fauna

-Mamifere= Cămila,dromaderul antilopa de deșert vulepea de pustiu

-Carnivore= vulpea sahariana ,coiotul american căinele dingo (Australia )

-marsupiale australien=cărtița de deșert,șobolanul , cangurul

-Numeroase rozătoare

-insecte mici=scorpionul

-reptile mici=șoparla de nisip (Scincus )

-păasari=Struț emu (Dromaeus-Australia ) nandu (America de Sud ) dropia de pustiu , graur , vulturi pleșuvi

-broasca tesțoasă de uscat

Fig 5 Camila https://www.toateanimalele.ro/salbatice/camila/

Fig 6 Vulpea sahariană http://www.codrosu.ro/poze-cu-vulpi-wallpapers-cu-vulpi-generalitati-despre-vulpi

Fig 7 nandu https://www.google.com/search?biw=1920&bih=920&tbm=isch&sa=1&ei=QSo2XKynLeerrgSP8Ysg&q=nandu&oq=nandu&gs_l=img.3..0j0i10j0l2j0i30l6.52456.53729..54055…0.0..0.101.487.3j2……1….1..gws-wiz-img…..0..35i39j0i67.jb7NWS4AuSo#imgrc=ugZ5eTbpLmna_M:

4 Solurile

Cănd scoarța este alcătuită predominant din săruri de mangan , fier si siliciu ea va avea o culoare negriciosă sau brună si va fi numită patină sau luciul deșertic .Ca urmare solurile sunt slab dezvoltate, lipsind in regiunile hiperaride .Tipice sunt calcisolurile (Sahar ,Arabia, Iran ,Australia ,Marele Bain ) si gisisolurile (Irak , Siria ) .Ele au un conținut ridicat in săruri si nu sunt cultivat

De asemenea intălnim soluri cenușii si roșii care acoperă suprafețe mici,puți evoluate si sărace în humus ,cu precădere in arealul oazelor

Fig 8 Soluri nefertile, roșiatice, bogate în oxizi de fier https://geolearn.org/zona-calda/uscat/

5 .Ape

Marile fluvii ,răurile permanente si cele temporare care traversează acest mediu geografic își au obărșia in regiuni vecine unde cad precipitații bogate , la traversarea deșerturilor ,acestea micșorăndu-și treptat debitul .

Emisfera Nordică

Africa=Senegal , Nil, Chari (Lacul Cad) Niger ,Bahr el Arab , Berne, Volta Neagră, Kuiseb,Koiehab(Namibia ) peste 20 de răuri permanent si temporar in regiunea deșertului Kalahari (Auob,Botletle, Okma, Nossob, Olifants ,Motopo ,Nosop, Lotsane Moseleve ș.a)

Asia Mică=Tigru si Eufrat

Asia=Indus , Sutlej

Emisfera Sudică

-America de Nord= Rio Grande ,Rio Bravo del Norte (Mexic )- In N Yaqui ,Conchos ,Santiagol Balas in S

-Australia-= Victoria , Fitzroy, Mruchinson , Cooper, Murray ( Lachlan ) , Darling ( Marquarie ) Fortesane, Murchinson, Warrego ,Diamantina si Thompson in centru

Fig 9 Nil https://ilo.m.wikipedia.org/wiki/Papeles:Vallee_fertile_du_Nil_a_Louxor.jpg

Fig 10 Eufrat https://ro.wikipedia.org/wiki/Eufrat

Fig 11 Rio Grande https://en.wikipedia.org/wiki/Rio_Grande

Fig 12 Thompson https://en.wikipedia.org/wiki/Thompson_River

6 .Morfogeneză(Relief )

Relieful specific este reprezentat de intinderi mari de nisip (erg-urile sahariene), de campuri de pietre (hamade), munti cu versanti abrupti, la baza carora sunt poale de grohotis, varfuri ascutite izolate etc. Vanturile puternice genereaza furtuni de nisip violente, care transporta particulele fine pe distante foarte mari (sute de kilometri).

Formele de relief ale Saharei includ bazine supeficiale, depresiuni largi de oaze, câmpii acoperite cu nisip, platouri, munți, straturi de nisip, dune și erguri (mări de nisip). Cea mai înalta parte a deșertului este o parte din Munții Koussi, care are 3.415 m inaltime. Oricum cea mai joasa parte a Saharei are 133 metri, sub nivelul mării, în depresiunea Qattera, din Egipt. Peste 25% din suprafata Saharei este acoperită de straturi de nisip și dune. În Sahara sunt câteva piramide de nisip, care depășesc 500 de picioare în înălțime. Aproape 70% din Sahara contine câmpii acoperite cu nisip și roci. Sahara este mai mult decât dune de nisip. Dunele de nisip detin numai 15% din suprafață, dar deșertul este atât de mare, că o singură dună poate să fie enormă. Duna de nisip cunoscută sub denumirea de ergul libian este atât de mare cât Franța

Fig 13 Munții Koussi https://mountainplanet.com/mountains/tibesti-mountains-emi-koussi

Fig 14 Death Valley Mojave Desert

Fig 15 Hotspot Western Sahara https://www.google.com/search?biw=1920&bih=920&tbm=isch&sa=1&ei=AjU2XNmBAcrUUdPnmtAN&q=sahara&oq=sahara&gs_l=img.3..0j0i67l3j0l6.68001.69399..69576…0.0..0.144.740.0j6……1….1..gws-wiz-img…..0..35i39.HW6_MBTNxyc#imgrc=_tvWrpQfatTXvM:

Fig 16 Pânza freatică aflată foarte aproape de suprafață (în deșertul australian) https://geolearn.org/zona-calda/uscat/

7 .Intervenție antropică

Cu toate ca mediul tropical-uscat este deosebit de restrictiv in ceea ce priveste posibilitatea de locuire , in curpinsul acestuia putem intălni populații străvechi , nomande sau statorinice care isi desfasoara activitate in comuniune cu ostilele peisaje deșertice inca din cele mai vechi timpuri

Fig 17 Populații

Concluzi

Analizănd caracteristicile mediului deșerturilor calde , putem spune că acesta este rezultatul interacțiuni factorilor climatici , sub amprenta poziției geografice a celor hidrologici, reflectați in toatiltatea formațiunilor fitogeografice (Ramură a biogeografiei care studiază distribuția speciilor de plante și a comunităților pe care acestea le alcătuiesc; geografia plantelor. ) din teritoriu, rezultănd astfel un anumit potential demografic

Bibliografie

Iuliana Armaș ,Diana Popovici (2018) Geografie Fizica Generala , vol 2 Ed Univeristara Bucuresti

https://geolearn.org/zona-calda/uscat/

https://www.google.com/search?biw=1920&bih=920&tbm=isch&sa=1&ei=AjU2XNmBAcrUUdPnmtAN&q=sahara&oq=sahara&gs_l=img.3..0j0i67l3j0l6.68001.69399..69576…0.0..0.144.740.0j6……1….1..gws-wiz-img…..0..35i39.HW6_MBTNxyc#imgrc=_tvWrpQfatTXvM:

http://www.codrosu.ro/poze-cu-vulpi-wallpapers-cu-vulpi-generalitati-despre-vulpi

https://prezi.com/drmujqvjq2o9/mediul-tropical-uscat/