INTRODUCERE………………………………………………………………………………………………..2 CAPITOLUL I. EVOLUȚIA… [623636]

CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………………………………………………………..2

CAPITOLUL I. EVOLUȚIA CARDURILOR ÎN ROMÂNIA……. …………………………. 3
1.1.Incursiune î n istoria cardurilor în Româ nia……………… ……………………… …………. …..3
1.2.Etape de dezvoltare a pieței cardurilor din România…. ………… ………………. …….. ……6
1.3.Evoluția infrastructurii de acceptare a cardurilor…….. …………………………. ……….. ….9
1.3.1Evoluția numărului de POS -uri……………………………………………………….. ………… …9
1.3.2.Evoluția numărului de ATM -uri………………………………………………….. ……………..13

CAPIT OLUL II . TENDINȚE ȘI MUTAȚII MANIFESTATE ÎN CADRUL PIEȚEI
CARDURILOR DE CREDIT ……………………………………………………………………………. 16
2.1.Funcțiile specifice îndeplinite de carduri ……….. …………………………….. ……………. ….16
2.2.Obstacole și mutații pe piața de emitere a cardurilor ……………………………………….. 18
2.3.Tendințe pe piața cardurilor de credit ………… ………………….. ………………………………2 0

CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ PRIVIND CARDURILE DE CRED IT ALE
BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE ……………………………………….. …………………………23
3.1.Prezentarea Băncii Comerciale Române (BCR)…. ……………………………. ……………..23
3.2.Cărți le de plată ale Bancii C omerciale Romane …… ……………………. ………………….25
3.3.Indicatori financiari specifici utlizati in activitatea cu carduri ………………… ….27
3.4.Analiza cărților de plată Maestro Partener și Visa Electron ale BC R……………. ……36

CONCLUZII…………………………………………………………………………. …………………… …..41

BIBLIOGRAFIE………… …………………………………………………………. ……………………….. 44

2

INTRODUCERE
Plățile electronice sunt un stimulator important al creșterii economice și al vitalității
unei economii, reducând su bstanțial întârzierile de plată și diminuând o oarecare lipsă de
încredere în sistemul bancar care poate acționa ca o frână în procesul dezvoltării. Marea
majoritate a volumului (număr de tranzacții) plăților electronice se realizează prin
intermediul cardurilor bancare de plată, cele mai cunoscute și mai răspândite fiind
cardurile marilor sisteme de carduri internaționale Visa și MasterCard care dețin împreună
circa 90 % din piața plăților prin carduri și au peste 2,5 miliarde de carduri emise.
Cardul este o inovație revoluționară care a putut fi aplicată datorită progreselor
deosebite în domeniul informatic și electronic în măsură să faciliteze schimbul elec tronic
de fonduri prin tehnici electronice între partenerii de tranzacții prin intermediul băncilor.
Cardul a intrat definitiv în familia instrumentelor de plată atunci când aplicarea tuturor
inovațiilor componente s -a dovedit a fi eficientă, adică prețuri le echipamentelor și rețelei
au devenit accesibile, atât băncilor cât mai ales populației, principalul beneficiar, care
putea efectua plăți fără a mai folosi numerarul.
Lucrarea de față reprezintă un studiu de caz al cărților de plată emise de către BCR
și este structurată pe trei capitole astfel:
Capitolul I. Evoluția cardurilor în România – care prezintă aspecte referitoare la
istoricul și dezvoltarea cardurilor în România, principalele etape în dezvoltarea pieței
cardurilor la nivelul țării noastre precum și evoluția structurii de acceptare, cu trimitere la o
scurtă analiză privind evoluția POS -urilor și ATM -urilor.
Capitolul II. Tendințe și mutații manifestate în cadrul pieței cardurilor de credit, în
care am făcut r eferire la funcțiile specifice îndeplinite de cardurile de credit, tendințe,
obstacole și mutații pe piața cardurilor de credit.
Capitolul III. Studiu de caz privind cardurile de credit ale Băncii Comerciale
Române , reprezintă partea practică a l ucrării mele de licență în care am realizat o scurtă
prezentare a B ancii Comerciale Romane și a produselor sale, punând în evidență pe baza
indicatorilor specifici, necesitatea și importanța folosirii cardurilor emise de către aceasta.

3
CAPITOLUL I. EVOLUȚIA CARDURILOR ÎN ROMÂNIA
1.1. INCURSIUNE ÎN ISTO RIA CARDURILOR ÎN ROMÂNIA
Cardul este un instrument de plat ă prin intermediul căruia se poate efectua plata
unui produs sau serviciu, având la bază un sistem relațional organizat pe baze contractuale
între detinător, emitent și comerciantul sau prestatorul de servicii.
În amplitudinea funcțiilor sale c ardul este un instrument de plată fără numerar prin
care deținătorul autorizat poate achita contravaloarea bunurilor cumpărate de la
comercianți, sau beneficia de serviciile prestate de terți care sunt abilitați să -l accepte și
să-l utilizeze. De asemene a, cardul permite obținerea de lichidități de la banca emitentă, în
fapt administratoare a contului curent al titularului de card.
Caracteristica primordială a cardului este dată de natura sa tehnologică. Cardul este
un ansamblu de tehnologii privind:
– recepția, prelucrarea și stocarea informațiilor în condiții de operativitate și rapiditate
maximă
– transmiterea la distan ță a informațiilor în condiții de operativitate, oportunitate și
siguranță, în măsură să permită un transfer de fonduri în mod eficient;
– reflectarea operativă în situația contului beneficiarului a tranferurilor efectuate, astfel
încât să permită acestuia accesul accelerat la resusele transferate.
Cardul este operațional prin existența unei rețele specifice cu multiple ramificații:
– care leagă comunitatea deținătorilor de carduri cu propriile bănci
– care leagă comunitatea comercianților abili tați să primească fonduri prin intermediul
cardurilor, cu băncile lor
– care leagă băncile deținătorilor de carduri cu băncile comercianților, beneficiarii de plăți
prin card cu administratorii rețelelor cu relații funcționale implicite.
Cardul acționează ca un instrument de plată multiplu, cu utilizarea succesivă și
permanentă asigurând înalte facilități utilizatorilor plătitori, precum și beneficiarilor
plăților cu care utilizatorii se află în raporturi contractuale.
Derularea plăților prin card implică o siguranță sporită pentru toți participanții, dar
în special pentru beneficiarii de sume. De -a lungul timpului s -au instituit și promovat
funcționalitățile specifice ale cardului care astăzi în metodologie și în literatu ra de
specialitate se concretizează astfel:
– funcția de numerar ce se realizează prin utilizarea cardului la automatele de eliberare a
numerarului (ATM) pentru obținerea de sume cu scopul de a fi utilizate în numerar

4
– functia de debit prin posibilitatea utilizării cardului pentru dispunerea de plăți în rețeaua
Internet.
Introducerea cardurilor de plată la inceputul secolului al XX -lea, de către Western
Union (1914) a reprezentat o nouă descoperire in domeniul formelor de plată. Cu timpul
acest e carduri au sporit loialitatea clientului și au stimulat comportamentul de cumpărarare
repetat. Inițial ele au avut un caracter relativ limitat la piața locală sau utilizarea lor într -un
lanț de magazine.
Primele au apărut cardurile de credit, care nu erau nici bancare și nici de plastic.
Destinația lor consta în confirmarea credibilității deținătorului în afara bancii. Ele au apărut
în SUA unde creditul de consum al persoanelor fizice se dezvolta vertiginos încă la
sfârșitul secolului XIX. Dej a în anul 1914 unele magazine au inceput să elibereze clienților
săi cei mai bogați și permanenți carduri speciale pentru a -i păstra drept clienți. În anul
1928 compania Farrington Manufacturing din Boston a emis primele plăci de metal pe care
se scria în relief adresa și care se eliberau clienților de încredere. Vânzătorul introducea
placa într -o mașină specială numită imprinter și informația de pe placă se imprima pe cec.
Activitatea de acceptare a cardurilor în România s -a derulat încă din a nul 1972
fiind gestionată de Oficiul Național de Turism, dar destinat doar pesoanelor fizice
nerezidente.
Anul 1992 reprezintă însă anul adevăratului debut al tranzacțiilor cu carduri .
Inițiativa a aparținut unui grup de cinci bănci comercial e (Banca Comercială Română,
Banca Română pentru Dezvoltare, Banca Română de Comerț Exterior, Banca Agricolă și
Banca Comercială “Ion Țiriac”) la care s -a adaugat din 1995 o a șasea (BancPost). Aceste
bănci au pus bazele programelor de carduri în România, a ngajându -se în direcția acceptării
la decontare a cardurilor emise de bănci străine și ulterior a emiterii de carduri naționale și
internaționale. (Funar, 2001)
După acest prim pas a urmat aderarea celor șase bănci la sistemele mondiale VISA
International și Europay International . În paralel fiecare bancă și -a creat departamentele
specializate pentru dezvoltarea serviciilor de decontări prin carduri și beneficiind de
consultanța organismelor internaționale specializate au elaborat strategii d e urmat.
Băncile românești au pus în aplicare programe proprii de extindere a operațiunilor
prin carduri, abordând treptat și activitatea de emitere a unor carduri proprii sub egida
organizațiilor internaționale la care aderaseră. Acest lucru l e-a dat posibilitatea să ofere
clienților serviciile perfecționate ale sistemelor mondiale de decontare și să beneficieze ele
însele de logistica consacrată a rețelelor respective.

5
În anul 2002 s -a înregistrat cel mai mare ritm de creștere a nu mărului de carduri
emise pe piața românească, băncile emițând circa două milione de carduri față de cât au
fost emise în întreaga perioadă 1995 -2001. S -a ajuns astfel la 3.3 milioane de carduri
valide la 30 septembrie 2002 și 3.7 milioane la sfârșitul acel uiași an . Evoluțiile erau
încurajatoare iar băncile raportau la BNR o infrastructură formată din 2.084 de ATM -uri
și 4.919 POS -uri la sfârșitul anului.
La finele anului 2003 în România 5 milioane de persoane dețineau un card valid.
Cu aceast ă cifră România era încă departe de a atinge masa critică necesară apreciată de
specialiști la 7 -8 milioane. Nedezvoltarea cardurilor în România comparativ cu țările
dezvoltate era determinată pe de o parte de decalajul de peste patru decenii, iar pe de al tă
parte de costul mare al aparaturii în acest domeniu de activitate. Romania se afla însă și în
urma țărilor vecine. Acest decalaj se datora faptului că organizarea activităților și cadrul
legislativ au demarat cu întârziere iar managementul bancar române sc a fost
necorespunzător orientându -se spre acordarea creditelor de valoare mare și uitând retail
banking -ul din care fac parte emiterea și circulația cardurilor.
În anul 2004 ROMCARD – cel mai mare procesator de carduri din România – a
imple mentat o soluție securizată a tranzacțiilor e -commerce, bazată pe standardul 3D
Secure ( un mecanism flexibil pentru plata facturilor de utilități și a taxelor către stat ).
În 2005, Finansbank lansează un card unic în România – CARDFINANS
AVANTAJ – primul card de credit internațional, cu dobândă 0% pentru cumpărături cu
plata în rate, efectuate la magazinele partenere Finansbank din România. Într-un climat în
care piața de carduri din România era în continuă dezvoltare, dar și datorită volu mului
mare de cumpărături efectuate în rate, Finansbank a creat CardFinans AVANTAJ prin
intermediul căruia posesorul se putea bucura de toate avantajele unui card de credit
internațional emis sub licența MasterCard și care facilita achiziționarea de bunuri /servicii
dorite în rate cu dobândă 0%, de la toate magazinele partenere Finansbank.
În 2008 în România erau circa 12.580.600 de carduri valide aflate în circulație,
potrivit datelor Băncii Naționale din România (BNR). Ultimii șase ani au adus modificări
importante pe piața cardurilor din țara noastră, efectele crizei financiare marcând în mod
diferit evoluția portofoliilor celor mai mari bănci locale. Intervalul 2009 – 2015 a constituit
pentru unele instituții de credit o piatră de încercare î n dezideratul de a -și menține numărul
de carduri active, în timp ce pentru altele a fost extrem de productiv. Potrivit datelor Băncii
Naționale a României, la finalul anului 2015, românii dețineau aproape 15 milioane de
carduri, dintre care circa 2,5 milio ane cu funcție de credit.

6
1.2. ETAPE DE DEZVOLTARE A PIEȚEI CARDURILOR DIN ROMÂNIA
Cardurile alcătuiesc cel mai interesant segment al industriei bancare din România,
evoluția portofoliilor băncilor locale din ultimii ani dezvăluind un tablou e fervescent. Între
2011 și ultimul semestru al anului 2016 , conform datelor furnizate de BNR, evoluția
înregistrată pe piața cardurilor bancare poate fi concentrată cu ajutorul tabelului următor:
Tabel 1.1 . Evoluția principalilor indicatori ai pieței cardurilor – date BNR
Indicatori 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
Carduri
(mil) 13,58 12,88 12,60 13,35 13,70 14,15 14,17 14,96 15,89
Din care
active 81,5% 89,5% 88,9% 80,7% 80,9% 80,1% 75,2% 76,7% 79,3%
Nr.tranzac ții
plăți (mil) 75,59 86,29 102,52 130,38 158,08 187,66 162,37 161,43 161,9
Nr.tranzacții
retrageri
(mil) 205,21 211,35 209,51 218,35 226,96 229,69 174,16 186,15 176,42
Volum plăți
(mld.RON) 14,35 14,13 16,28 20,43 24,39 27,78 23,04 24,2 26,1
Volum
retrageri
(mld.RON) 79,92 85,91 88,88 98,18 108,5 116,92 91,62 91,84 90,23
Rețea ATM 9.246 9.824 10.102 11.006 10.987 10.772 10.905 10.824 11.127
Rețea POS 90.498 99.065 107.502 124.920 126.255 128.043 132.634 133.725 137.235
** emise în primele 9 luni
Sursa – www.nocash.info.ro
Anul 2015 și prima jumătate a anului 2016 este intervalul cu cea mai bună evoluț ie
a pieței cardurilor de după 2009, anul declanșării crizei și în Româ nia. Rezultatele sunt
strâns legate de evoluția macroeconomică, România înregistrând o creștere economică
susținută . PIB-ul a înregistrat creșteri semnificative, atingând procesntul de 5,2% în 2016,
așa cum putem observa din figura de mai jos:
Figura 1.1. Rata anuală de creștere a PIB (%)

Sursa: www.insse.ro
-8-6-4-20246810
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016*

7
La formarea și creș terea PIB -ului au contribuit foarte mult mă surile luate de
guvern privind creșterile salariale, atâ t a sala riului minim brut pe economie cât ș i a
salariului mediu net pe d iverse sectoare de activitate, ș i reducerea de taxe, care au adus mai
mulți bani în buzunarele românilor și au contribuit la creș terea consumului.
Din decembrie 2014 și până la jumă tatea anul ui 2016, au fost create peste 250.000
de locuri de muncă . În același timp, anul 2015 a adus în premieră o rată anuală a inflaț iei
negativ ă, care corelată cu creș terile salariale a însemnat o creștere reală a puterii de
cumpărare a româ nilor. Ca efect, cons umul a d evenit principalul motor al creșterii PIB,
devansâ nd industria. (figura 1.2)
Figura 1.2. Contribuția consumului și a industriei la formarea PIB (%)

Sursă – www.insse.ro
Între martie 2015 ș i iunie 2016, soldu l cardurilor valide din circulație a crescut cu
0,9 milioane, de la 14,6 milioane la 15,4 mil ioane .
Foarte importan t este faptul că o treime din această creștere o reprezintă cardurile
de credit, al căror portofoliu s -a mărit de la 2,3 milioane la 2,6 milioane în aceeași
perioadă, semn clar al creșterii încrederii populației în evoluția economiei și a finanț elor
proprii.
Din păcate, în intervalul analizat s -a mărit ecartul dintre cardurile valide aflate în
circulație și cardurile efectiv utilizate.(figura 1.3)
Potrivit datelor BNR, aceasta diferență este în prezent de 4 milioane de carduri.
10.9 15.8 15.8 18.8 30
24 23.2 22.6
05101520253035
2013 2014 2015 2016
Contribuția consumului* la formarea PIB (%)
Contribuția industriei la formarea PIB (%)

8
Figura 1.3.Evoluția portofoliilor de carduri valide din circulație *

Sursa: www. nocash.ro – * carduri bancare si nebancare (emise de IFN -uri)
În figura 1. 3. se observă că, în realitate, piaț a cardurilor a câș tigat do ar 100.000 de
carduri, pentru că acesta este plusul de carduri active înregistrat î n peri oada martie 2015 –
iunie 201 6. În accepț iunea BNR, un card activ este cel care a înregistrat cel puțin o
utilizare de câ nd a fost emis. Această diferență nu poate fi explicată altfel decât prin faptul
că, în continuar e, avem prelungiri de carduri fără a fi neapărat întrebat clientul dacă își mai
dorește respectivul produs ș i emiteri de carduri (nedorite) care vin la pachet cu alte produse
(dorite).
Figura 1.4 . Ecartul dintre cardurile valide și cele efectiv utilizate (active *)

Sursă – www.bnr.ro

14563897 14452096 14700800 14960560 15126500 15394714 15574812 15977765
11293624 10599776 10724355 11033726 11189724 11408372 11618132 12113564
020000004000000600000080000001000000012000000140000001600000018000000
trim.I 2015 trim. II
2015trim. III
2015trim. IV
2015trim. I
2016trim. II
2016trim III
2016trim IV
2016
Număr carduri valide în circulație Numărul de carduri active

9
Cu toate acestea, româ nii au cheltuit pe card c u peste 3,4 mld. euro mai mult în
2015 decât în 2014 iar ritmul este și mai susținut pentru 2016. În prima jumă tate din 2016
sumele tranza ctionate pe card au crescut cu 14,5% față de aceeași perio adă din 2015.
Topul băncilor în funcție de numărul de carduri deținute de persoanele fizice este
redat în tabelul 1.2. :
Tabel 1.2.Topul băncilo r pe categorii de carduri – 2016
Loc Banca Carduri Debit Carduri Credit TOTAL Carduri Retail
1 Banca
Transilvania 2,12 milioane 280 mii 2,4 milioane
2 Raiffeisen Bank 1,9 milioane 405 mii 2,3 milioane
3 BRD 2,07 milioane Aprox.30 mii 2,1 milioane
4 BCR 1,8 milioane 210 mii 2,01 milioane
5 ING Bank * * * Peste 1 milion
6 CEC Bank ** ** ** 1 milion
7 Bancpost *** 470 mii 530 mii 1 milion
8 Alpha Bank 186 mii 68 mii 254 mii
9 Garanti Bank 110 mii 140 mii 250 mii
Sursă – www.bancherul.ro
La finalul anului 2016 , Banca Transilvania avea în portofoliu 2,4 milioane de
carduri destinate persoanelor fizice, din care circa 280.000 de carduri de credit. Portofoliul
Băncii Transilvania era completat cu cele aproximativ 171.000 de instrumente de plată
deținute de persoane juridice. Pe lângă faptul că Banca Transilvania posedă suprema ția
pieței de carduri în general, instituția de credit este lider și pe nișa cardurilor de debit
destinate consumatorilor retail și pe segmentul cardurilor de business.

1.3. EVOLUȚIA INFRASTRUCTURII DE ACCEPTARE
A CARDURILOR
1.3.1. Evoluția numărului de POS -uri
Operațiunile de plăți la comercianți reprezintă esența cardurilor, înlocuind
numerarul sau cecul cu operațiuni on -line și implică o relație tripartită: comerciant,
beneficiar și bancă. Comercianții au asigurată plata prin confirmarea primită de la bancă,
fie că este o bancă locală sau din străinătate, iar beneficiarii s -au achitat de obligația de
plată în câteva secunde. Echipamentul de la comerciant este de tip EFTPOS (Electronic
Funds Transfer at Point of Sale) sau uzual POS.
Deschiderea conturilor comercianților acceptanți (persoane juridice).
Comerciantul acceptant este persoana juridică care realizează acte și fapte de comerț și
care acceptă cardul ca mijloc de plată pentru bunurile vândute și serviciile prestate pe baza

10
unui contract încheiat anterior cu o bancă acceptanta, de regula banca la care are contul
curent, dar pot fi și situații în care banca acceptantă este o altă bancă. Pentru operațiunile
cu carduri, comercianții trebuie să deschidă conturi de carduri, respectiv câte un cont
pentru fiecare tip de card. În situația efectuării unei tranzacții la un comerciant dotat cu
POS, contravaloarea tranzacției se blochează în contul clientului la banca emitentă în
momentul autorizării, iar debitarea se realizează atunci când banca emitentă primește de la
banca acceptătoare în fișierul de tip incoming mesajul electronic de debitare. Contul
comerciantului la banca acceptantă se creditează în momentul în care aceasta primește,
prin compensare, contravaloarea tranzacției de la ban ca emitentă.
Convenția de acceptare este un contract scris care se încheie de comerciant cu
banca acceptantă și în care se prevăd termenii și condițiile de acceptare (tipurile de carduri
și băncile emitente, limita de autorizare, procedurile de lucru), dr epturile, obligațiile și
răspunderile părților. Banca acceptantă pune la dispoziția comerciantului echipamentele
necesare utilizării cardurilor, inclusiv consultanță de specialitate, furnizează listele cu
cardurile interzise la plată și documentele de deco ntare (chitanțele) și asigură decontarea la
termenele convenite a tranzacțiilor. Banca acceptantă atribuie un cod comerciantului care
conține și codul băncii emitente. Clauza de acceptare este obligatorie și necondiționată.
Plățile prin carduri sunt, în principiu, ireversibile, adică o plată inițiată de utilizator
și autorizată de emitent devine irevocabilă și nu poate fi contramandată decât în anumite
situații precis determinate. O plată efectuată prin card poate fi stornată de comerciant la
solicitarea inițiatorului plății în cazul în care a avut loc o operațiune eronată. În ce privește
decontările, acestea se efectuează pe teritoriul României numai în moneda națională,
indiferent de moneda în care este emis cardul.
Acceptarea. Pe baza convențiilor /contractelor de acceptare a cardurilor încheiate
cu băncile, comercianții efectuează vânzări pe bază de carduri. Acceptarea este operațiunea
prin care comerciantul agreează decontarea prin cardul prezentat de cumpărător după o
verificare atentă a cardului (int egritate fizică, să nu prezinte ștersături, sau modificări, să
aibă elementele de securizare) și a cumpărătorului (un document de identitate) și dacă sunt
suspiciuni se solicită băncii emitente interogarea titularului de card asupra operațiunii și se
aștea ptă mesajul de răspuns. Dacă nu sunt probleme, comerciantul introduce cardul în
mașina de citit carduri (POS), precum și datele privind suma de plată, iar cumpărătorul
introduce codul PIN. POS -ul transmite centrului de autorizare ROMCARD și băncii
acceptan te datele de identificare și cele privind tranzacția, iar ROMCARD după o anumită
verificare (validitatea cardului, banca acceptantă să nu fie și emitentă etc.) le retransmite

11
sistemului VISA BASE I. Mesajul de răspuns se transmite pe același circuit la com erciant
care este recepționat de POS. Comerciantul eliberează o chitanța/ factură care se semneaza
de cumpărător (semnătura de pe card se confrunta cu cea de pe chitanță) și se eliberează
marfa. Acest procedeu este folosit pentru tranzacțiile de mică valoa re care nu necesită
autorizarea băncii emitente.
Autorizarea. Autorizarea reprezintă atestarea validității operațiunii între un
posesor autorizat și un comerciant acceptant și se face de centrul de autorizare al băncii
emitente. Autorizarea se dă, în cazu l plăților peste o anumită limită valorică a acestora
(engl. issuer limit ), iar în cazul retragerilor de numerar pentru toate operațiunile indiferent
de valoarea acestora. Comerciantul solicită autorizarea prin ROMCARD( via banca
acceptanta) iar acesta o t ransmite băncii emitente prin sistemul de autorizare internațional
(VISA International -BASE I). Banca emitentă, care primește mesajul prin intermediul
sistemului său informatic (mesaj electronic), verifică în câteva secunde existența
disponibilului în cont și alți parametrii aflați într -o bază de date (engl. exception file ) care
cuprinde numerele cardurilor pierdute/furate, numărul maxim de tranzacții, suma maximă
care poate fi extrasă într -o anumită perioadă etc. Dacă nu sunt probleme, emitentul
transmite în sistem mesajul de autorizare (VISA BASE I) care îl retransmite ROMCARD
și prin acesta comerciantului, via banca acceptanta. Autorizarea se dă de banca emitentă în
10-15 secunde printr -un cod care se înscrie de comerciant pe documentele de decontare
(chitanțe). Banca trebuie să asigure non -stop linii de comunicație directă atât cu
comerciantul, cât și cu sistemul mondial de autorizare pentru a înlesni conectarea clientului
său cu banca emitentă. Organizațiile internaționale în domeniul cardurilor stabiles c
periodic pe fiecare țară sau grupe de țări și pentru fiecare tip de activitate (comercială,
service, hotelieră, turism, benzinărie etc.) limite de autorizare care însă pot fi ajustate de
băncile acceptătoare (ex. o banca poate impune unui comerciant auto rizarea tuturor
tranzacțiilor în funcție de unele criterii: bonitate, natura activității, vad comercial riscant,
tipul de card etc.). Practica internațională cunoaște atât centre de autorizare constituite prin
participarea mai multor bănci, cât și centre o rganizate distinct de o bancă.
Decontarea. La sfârșitul zilei, memoria POS se descarcă în fișierul electronic al
băncii acceptătoare. Urmează procesul de compensare la instituția internațională de carduri
și decontarea finală. Pe baza soldurilor debitoare din compensare, băncile emitente
transmit creditările către băncile acceptătoare iar acestea creditează conturile
comercianților. Cu aceasta se încheie ciclul operațiunilor de plată prin carduri. Durata
decontării unei operațiuni din momentul autorizării până la creditarea contului

12
comerciantului este, în medie, de 2 zile, dacă comercianții depun zilnic la bancă fișierele
cu tranzacțiile din ziua precedentă1. Fluxul operațiunilor de plată prin carduri se prezintă în
schema de mai jos.
Operațiun ile de plată cu carduri se pot efectua în două medii: on-line (electronic) și
off-line (neelectronic sau manual). Mediul electronic este cel mai utilizat în țările avansate
tehnologic. Acesta nu folosește în acceptare și decontare documente pe suport hârti e, cu
excepția chitanței care se eliberează clientului, mesajele de transfer de fonduri fiind
electronice. Mediul off -line folosește echipamente mecanice, telefonia vocală și documente
pe suport hârtie.
Mediul off -line prezintă următoarele particularități : – comercianții au la dispoziție
imprintere (echipamente mecanice) utilizate pentru preluarea informațiilor în relief de pe
card prin presare mecanică pe chitanțe, celelalte elemente (data tranzacției, codul băncii)
completându -se manual de operator;
– autorizarea tranzacției are loc prin telefon, telex sau numai prin verificarea listei
cardurilor pierdute/furate;
– decontarea se face pe baza chitanțelor tip “imprint” care se depun la banca
acceptătoare, iar aceasta le transmite ROMCARD pentru pregătire a fișierelor electronice,
după care se restituie băncii acceptătoare; comercianții pot primii fondurile imediat sau la
primirea efectivă a creditării de la banca emitentă. Acest sistem este mai greoi, perioada de
decontare mai lungă, costurile mai ridicate și riscurile mai mari.
Băncile emitente au dreptul de a refuza la plată documentele de decontare, fie din
inițiativa posesorului (a, c), fie din proprie inițiativă (b, d), datorită următoarelor motive:
a) nevalabilitatea operațiunilor – bunurile sau numera rul care constituie obiectul
operațiunii nu au fost primite de posesorul cardului (ex. bancomatul nu a eliberat
numerarul dar operațiunea s -a înregistrat); operațiunea de vânzare – cumpărare nu a fost
finalizată efectiv iar chitanța nu a fost anulată; come rcianții au modificat suma
operațiunii fără acordul posesorului de card;
b) nerespectarea procedurii de autorizare – cardul era înscris pe lista celor interzise la
acceptare; cardul a fost utilizat pentru mai multe operațiuni de vânzare la aceeași
unitate și în aceeași zi în scopul evitării autorizării; contravaloarea bunurilor depășește
limita de autorizare a comerciantului;
c) erorilor de completare sau procesare a chitanțelor tip;

1 în practică însă perio ada medie de decontare este de 4 zile.

13
d) cărți expirate, contrafăcute, operațiuni frauduloase.
Întrucât, atât în me diul on -line cât și în cel off -line, băncile emitente nu primesc
documentele de decontare (chitanțele) ci numai listele cu tranzacții, refuzurile din proprie
inițiativă se fac la faza de autorizare. În practică, refuzurile se datorează în cea mai mare
parte sesizărilor deținătorilor de carduri. Pentru exercitarea dreptului de refuz, banca
emitentă solicită băncii acceptante restituirea plății, iar aceasta notifică comerciantului
reclamația și recuperează sumele din încasările care urmează sau după un interv al de timp
debitează automat contul clientului, potrivit prevederilor din convenția de card.
Tabel 1.3. Evoluția numărului de POS -uri în intervalul T1 2008 – T1 2016
Perioada Număr POS -uri
Mar. 2016 145,112
Mar. 2015 137,432
Mar. 2014 127,137
Mar. 2013 124,823
Mar. 2012 122,367
Mar. 2011 115,652
Mar. 2010 99,065
Mar. 2009 94,862
Mar. 2008 80,068

1.3.2. Evoluția numărului de ATM -uri
Pentru retragerile de numerar cu carduri se folosesc echipamente electromecanice,
echipamente de transmisie (relee) și softuri informatice care asigură circulația informației –
bani și eliberarea numerarului. Echipamentele electromecanice sunt automatele
programabile ATM (Automated Teller Machine), CD (Cash Dispencer) și automatele de
schimb valutar, iar releele sunt echipamente de tip modem.
020000400006000080000100000120000140000160000 145112
137432
127137 124823 122367 115652
99065 94862
80068

14
Automatul bancar ATM este un echipament pentru eliberarea de numerar sub
formă de bancnote, precum și transferuri de fonduri pentru plăți de servicii, furnizarea unor
informații de cont și consultanță bancară. Din punct de vedere fizic, ATM -ul este un seif
blindat care are în interior un număr de 10 -12 casete cu bancnote, un mecanism de
numărare și altul de preluare a ba ncnotelor și de transport care sunt acționate electronic,
precum și un echipament de blocare conectat la sistemul de alarmare al utilizatorului. În
exterior, ATM -ul dispune de un ecran pentru afișarea instrucțiunilor de lucru, o fantă
pentru introducerea c ărții de plată în vederea transmiterii informațiilor la centrul informatic
al băncii și primirii răspunsului, o tastatura pentru suma de bani solicitată sau plata
serviciilor și o fantă cu un sertar pentru eliberarea numerarului. Echipamentul de
transmisie se află la unitatea bancară care deservește ATM -ul prin care se transmit și se
primesc informațiile la și de la centrul informatic de la centrala băncii comerciale. La
primirea informației privind golirea casetelor, acestea se înlocuiesc de personalul aut orizat
cu casetele cu bancnote iar cele goale se transporta la centrul de procesare al băncii. Pentru
fiecare tip de operațiune (eliberare de numerar, plată pentru fiecare fel de serviciu sau de
informație) se folosesc softuri specifice existente la centru l informatic care comandă
succesiunea operațiunilor. Fluxul operațional pentru eliberarea numerarului este următorul:
– introducerea cărții de plată în nișă pentru carduri;
– tastarea PIN -ului (se admite numai o singură greșeală de tastare la a doua greșeală
cardul se reține de ATM);
– tastarea sumei dorite care nu trebuie să depășească limita prevăzută în convenție;
– eliberarea numerarului și debitarea contului personal de card;
– eliberarea chitanței;
– restituirea cărții de plată.
În ceea ce privește operați unile de plată sau informații de cont, acestea se regăsesc
în meniul care se afișează pe ecran, dintre care cele mai frecvente se referă la:
– plata facturilor pentru servicii ca telefon, electricitate, gaze etc.;
– rambursarea ratelor de credite, plata dobânzilor, comisioanelor etc.;
– obținerea de extrase de cont și alte informații de cont;
– obținerea unor informații financiare de piață (dobânzi la depozite, credite, titluri sau
alte valori mobiliare);
– operațiuni de cash management.
În toate cazurile se introduc prin tastare datele solicitate de meniul ales și se așteptă
confirmarea tranzacției. În unele cazuri pot apărea mai multe variante și atunci trebuie să

15
se opteze pentru una dintre ele. În final, aparatul eliberează o chitanță privind operația
efectuată și returnează cartea de plată.
Tabel 1.4. Evoluția numărului de ATM -uri în intervalul T1 2008 – T1 2016
Perioada Număr ATM -uri
Mar.2016 12,089
Mar. 2015 11,989
Mar. 2014 11,879
Mar. 2013 11,767
Mar. 2012 11,543
Mar. 2011 11,322
Mar. 2010 9,906
Mar. 2009 9,486
Mar. 2008 7,969

02000400060008000100001200014000
mar.2016 mar.2015 mar.2014 mar.2013 mar.2012 mar.2011 mar.2010 mar.2009 mar.200812089 11989 11879 11797 11543 11322
9906 9486
7969

16
CAPIT OLUL II. TENDINȚE ȘI MUTAȚII MANIFESTATE ÎN
CADRUL PIEȚEI CARDURILOR DE CREDIT
2.1. FUNCȚIILE SPECIFICE ÎNDEPLINITE DE CARDURI
Cardul este un instrument de plată electronică, respectiv un suport de informație
standardizat, securizat și individualizat, care permite deținătorului său să folosească
disponibilitățile bănești proprii dintr -un cont de schis pe numele său la emitentul cardului
și/sau să utilizeze o linie de credit, în limita unui plafon stabilit în prealabil, deschisă de
emitent în favoarea deținătorului cardului, în vederea efectuării uneia sau mai multora
dintre următoarele operațiuni:
a) retragerea sau depunerea de numerar de la terminale precum distribuitoarele de
numerar și/sau ATM, de la ghișeele emitentului/instituției acceptante sau de la sediul unei
instituții, obligată prin contract să accepte instrumentul de plată electronic ă, respectiv
încărcarea și descărcarea unităților valorice în cazul monedei electronice;
b) plata bunurilor achiziționate și/sau serviciilor prestate de comercianții acceptanți și/sau
emitenți (de exemplu, plata serviciilor prestate de companii în domen iul telefoniei mobile,
fixe, transmisii de date, servicii de televiziune și internet sau de către alți furnizori de
utilități), precum și plata obligațiilor către autoritățile administrației publice, reprezentând
impozite, taxe, amenzi, penalități etc., pr in intermediul imprinterelor, terminalelor POS,
ATM sau prin alte medii electronice;
c) transferurile de fonduri.
În raport de funcțiile pe care le -au îndeplinit în timp , se pot identifica cel puțin
următoarele tipuri de carduri:
 cardul de debit este cardul prin intermediul căruia utilizatorul dispune doar de
disponibilitățile bănești proprii existente într -un cont deschis la emitent pentru
efectuarea diverse tranzacții ;
 cardul de debit cu facilitate de descoperit de cont este cardul prin intermediul căruia
utilizatorul poate dispune pe lângă disponibilitățile bănești proprii existente într -un cont
deschis la emitent, și de o anumită sumă, respectiv o facilitate de descoperit de cont, în
limita unui plafon predeterminat, a cordată, de regulă, în situația în care drepturile
bănești ale deținătorului sunt virate regulat în contul de card;

17
 cardul de credit este cardul prin intermediul căruia utilizatorul dispune de
disponibilitățile bănești ale emitentului, oferite sub forma un ei linii de credit, care îi
permit utilizatorului efectuarea operațiunilor, în limita unui plafon stabilit în prealabil;
 cardul de numerar este cardul utilizabil doar la ATM sau la distribuitoare de numerar
pentru retragere de numerar.
 cardul de garantare a cecurilor este un instrument care garantează că o sumă de plată
înscrisă pe cec are acoperire în contul personal al deținătorului. El poate funcționa atât
ca o carte de credit sau de debit, cât și ca o carte pentru retrageri de numerar.
 cardul multifuncț ional sau derivat . Acest tip de card are funcții mixte și facilități
sporite și derivă din celelalte tipuri de carduri menționate. Exemplu sunt cardurile de
călătorie sau de agrement (care îndeplinesc funcțiile unei cărți de credit al cărui plafon
nu poate fi depășit) și cărți private, emise de comercianți pentru a fi folosite în propriile
lor magazine.
În dorința de a câștiga cât mai mulți clienți, băncile s -au adaptat și promovează
acum carduri de tip cashback destinate special cumpărăturilor care răsplătesc consumatorii
cu puncte bonus sau direct în bani, în mod automat, atunci când sunt folosite la
comercianți.
De regulă, bă ncile acordă puncte bonus care pot fi utilizate doar în magazine
partenere, iar în alte situații se oferă b ani înapoi pe card la final de lună sau/ori reduceri pe
loc la cumpărături. Însă, dacă se retrage numerar de la bancomate cu cardul de credit
consumatorii beneficia ză de acest bonus și nici de perioada de graț ie.
Printre primele produse de acest tip apărute în piața bancară locală este cardul de
credit Card Avantaj , de la Credit Europe Bank . Pentru fiecare tip de tranzacț ie efectuată
(tranzactii la comercianț i sau retrageri de numerar de la ATM – o excepție î n pia ță), se
primește un bonus de 0,3% din valoa rea acesteia. Bonusul se va regă si pe card în contul de
bonu s, separat de limita de credit și va putea fi utilizat î n orice magazin partener.
Între timp, opțiunea de puncte bonus sau returnarea unui procent din valoarea
cumpără turilor (cashba ck) au devenit o facilitate obișnuită î n oferta de carduri de credit ale
băncilor. De exemplu, cardul de credit Bun de Plata Standard de la BCR răsplătește
clienții bă ncii cu 2% bani î napoi lunar, pentru to ate sumele utilizate la: benzinării,
magazine de îmbracaminte și încălțăminte, restaurante, divertisment și timp liber, călătorii,
utilități și cu 1% bani înapoi anual pentru toate celelalte cumpărături efectuate prin cardul
de credit.

18
Și BRD la cardul CumVreiTu , la fiecare plată cu cardul, se acordă puncte de
fidelitate care pot fi folosite pentru plata altor produse sau servicii. Lunar se rambursează
echivalentul a 2%, în funcție de linia de credit utilizată.
Similar la cardurile de credit Bancpo st, cu programul de loialitate Puncte Oriunde ,
consumatorul prime ște până la 2% bani î napoi din tot ce ea ce a cumpă rat indiferent unde
folose ște cardul, pentru cumpără turile din mal l, vacanta, supermarket, benzină rie sau chiar
online. De asemenea, cu cardu l de credit Star Forte de la Banca Transilvania, de fiecare
dată când se merge la shopping, plata cu cardul aduce puncte Star, care se transformă în
bani, sumă care poate varia între 0,3 și până la 15% din valoarea cumpără turilor.
Reducerile la anumite magazine prin puncte bonus sau returnarea pe cardul de
credit a unui procent din valoarea cumpărăturilor, aș a cum am arătat mai sus, sunt de cele
mai multe ori, doar un i ntrument de marketing pe care băncile î l foloses c pentru atragerea
de clienti .

2.2. OBSTACOLE ȘI MUTAȚII PE PIAȚA DE EMITERE A CARDURILOR
Cardul bancar a avut în România o evoluție similară cu tot ce s -a întâmplat din punct
de vedere economic și anume: creștere fulminantă în care a parcurs toate etapele de
dezvoltare dezvoltându -se mult mai repede decât se așteptau mulți jucători din domeniu ,
apoi scădere o dată cu criza economică și apoi stagnare urmată din nou de o creștere
impresionantă.
Motivele creșterii cardului bancar ca instrument de plată sunt legate în principal de
două mari capitole: pe de -o parte, România a avut o e voluție economică spectaculoasă,
alimentată de investiții străine din ce în ce mai mari, de banii trimiți în țară de cei aproape
două milioane de români ce lucrează în străinătate, de aderarea la Uniunea Europeană și de
o politică macroeconomică relativ st abilă. Toți acești factori au dus la creșterea
standardului de viață în general și la dezvoltarea unei pături sociale de mijloc, caracterizată
prin disponibilități financiare în crețtere cu un apetit de consum tot mai mare.
Sistemul bancar a f ost primul care a sesizat oportunitatea, fapt ce a dus la creșterea
explozivă a numărului de bănci prezente în România, la interesul acordat în marile
privatizări bancare, la expanisunea rapidă a rețelelor lor de sucursale și la diversificarea
exponențială a serviciilor adresate populației. Pe de altă parte, cardul bancar a suferit o
profundă mutație la nivel perceptual. Prin anii 90, cardul bancar era un simbol al statutului
social, oferta fiind extrem de redusă, iar criteriile de eligibilitate foarte rest rictive.

19
Lucrurile au început să se schimbe pe la începutul anilor 2000, când au început să ia avânt
rețelele de bancomate și să se diversifice oferta de carduri. Cardul bancar era privit cu
interes de tineri, cu scepticism de marea masă, în general fiind considerat util, dar nu
necesar. Simultan, au apărut și primele inițiative serioase de loializare, bazate pe card,
venind din partea companiilor non -bancare, primul fiind programul Connex Land,
abandonat ulterior din cauza costurilor mari și reticenței com ercianților parteneri.
Din toate cele precizate anterior, rezultă că p rincipalele obstacole pentru
dezvoltarea sectorului cardurilor sunt :
 nivelul scăzut al veniturilor majorității populației,
 perpetuarea mentalității cu privire la folosirea banilor cash și
 gradul scăzut de acceptare de către comercianți a acestui instrument de plată.
Totodat ă, din punct de vedere al tranzacțiilor electronice și cu cardul, România este
de zece până la optsprezece ori sub media UE. În ritmul actua l de crețtere, ar mai avea
nevoie de încă douăzeci de ani pentru a ajunge la media UE privind numărul de tranzacții
per capital. Această reticență a românilor în a plăti cu cardul, dar mai ales incapacitatea
guvernului de a gândi măsuri menite să încurajez e folosirea lor atât în mediul privat cât și
de stat, are o corelație directă în economia care ar trebui să platească TVA la stat dar nu o
face. Se impune adoptarea următoarelor măsuri prin care se poate realiza o creștere
semnificativă a veniturilor din t ranzacțiile cu cardul:
1. Reducerea plafonului de casă pentru operațiunile de încasări de numerar, atât la
persoanele juridice cât și pentru persoane fizice la un nivel sub 20% din venitul
mediu per capital și care a dus în multe state la diminuarea evaziunii fiscale.
2. Organizarea de loterii fiscale – implică organizarea de extrageri cu premii pentru
consumatorii finali, condiția de participare fiind transmiterea unui număr minim de
bonuri fiscale sau de bonuri fiscale și dovada plății.
3. Întărirea disciplinei fiscale, comunicare și educație. Comunicarea și educarea
populației în legatură cu plățile electronice pe de o parte și impunerea de sancțiuni
pentru acei contribuabili care nu respectă prevederile legale de stimulare a plăților
electronice, pe de altă par te.
4. Facilitatea încasărilor bugetare . Menționarea modalităților de plată electronice
acceptate pe actele administrative de impunere sau sancționare.
5. Stimularea dezvoltării infrastructurii . Impunerea obligației pentru toți comercianții
de a accepta plăți cu cardul pentru achiziții ce depățesc o valoare minimă, mult sub
nivelul plafonului de casă.

20
6. Încurajarea plăților electronice prin facilități fiscale – acodarea de facilități fiscale
pentru toți comercianții care acceptă plata cu cardul, indiferent de tipul de card
bancar.
7. Raportarea tranzacțiilor încasate cu cardul către autoritățile fiscale de către
societățile care gestionează sisteme de carduri.
8. Case de marcat on -line cu POS integrat – impunerea obligativității pentru toți
comercianții de a utiliza case de marcat conectate on -line la sistemul informatic al
autorităților fiscale și a deține POS. Opțional comercianții pot deține case de marcat
conectate online cu POS integrat.
9. Limitarea plății în numerar a drepturilor salariale – obligativitatea companiilor de
a plăti drepturile salariale ale tuturor angajaților direct într -un cont bancar și nu în
numerar.

2.3. TENDINȚE PE PIAȚA CARDURILOR DE CREDIT
Cardul s -a dezvoltat rapid și continuă să se dezvolte în ritmuri înalte ocupâ nd un loc
mai mare în ceea ce privește ponderea numărului de plăți (tranzacții). În op oziție, valoarea
plăților desfăș urate cu ajutorul cardului rămâne infimă datorită faptului că valoarea medie a
plăților efectuate prin carduri rămâ ne relativ mică, cardul reprezentâ nd instr umentul de
bază în efectuarea micilor tranzacții de că tre persoanele fizice.
O modalitate rapidă de a împrumuta echivalentul a trei sau mai multe salarii
cumulate este oferită de cardurile de credit. Acestea sunt avantajoase mai ales pentru
clienții care vor să le folosească pentru a face cumpărături la comercianți, mai puțin pentru
retrageri de numerar.
Cardul de credit reprezintă un instrument prin care plățile se fac dintr -un credit
acordat de bancă emitentă sub forma unei linii de credit revolving. Limita de creditare se
stabilește la emiterea cardului în funcție de solvabilitatea clientului și de istoricul pe care
acesta îl are în relațiile cu banca, pe baza unei fișe scoring. La persoanele fizice, limita de
creditare este de 2 -3 venituri nete lunare sau mai mult în cazul unor persoane cu venituri
mai mari. Creditele se garantează cu veniturile nete a 1 -2 giranți sau cu un depozit bancar
colateral. Rambursarea se face lunar, în proporție de cca. 20% din creditul existent în sold
la finele lunii, astfel că pentru creditele primite și rambursate în cursul lunii nu se percepe
dobândă. Dobânda este cea practicată la creditele pe termen scurt iar comisioanele sunt
cele standard ale băncii (taxa emitere card, taxa anuala de utilizare, c omisioane pentru

21
operațiuni de plăți interbancare și eliberări de numerar, taxa eliberare extras cont la cerere
etc.).
Dobânzile împrumuturilor pe card variază într -o plajă largă, de la mai puțin de
15%, până la 28% pe an. Băncile încurajează folosirea lor în special pentru plăți la
comercianți, motiv pentru care cele mai multe practică un nivel mai redus de dobânda
pentru sumele cheltuite la POS, decât pentru retragerile de numerar. Există însă și instituții
la care dobânzile sunt identice pentru ambele destinații. În plus, la două bănci – Română și
Veneto – perioada de grație, în care clientul nu plătește dobândă, se apli că atât pentru
sumele cheltuite la comercianți, cât și pentru numerarul retras la ATM. Lucru important,
deoarece produsul poate funcționa ca un credit de nevoi personale cu dobândă zero pe
perioada de grație, motiv pentru care am acordat un bonus de două p uncte la acest criteriu
de analiză a cardurilor de credit.
Valabilitatea liniei de credit este de 1 -4 ani. Operațiunile se evidențiază într -un cont
de card de credite. Acesta poate fi conexat cu contul pentru cardul de debit, banca preluând
automat fondurile pentru rambursarea ratelor scadente la credit și plata taxelor și
comisioanelor. Rambursarea în totalitate a creditului la termenul stabilit se folosește în
cazul cardului de călătorie și divertisment , iar rambursarea parțiala, în cazul lin iei de
credit, partea rămasă considerându -se o extensie a creditului anterior . Cardul de credit este
destinat cu prioritate pentru plata mărfurilor și serviciilor.
În prezent, cea mai mare perioadă de grație disponibilă este de 61 de zile. Pe ntru
familia analizată, cu venituri de 4.800 de lei , cel mai mare credit care poate fi obținut cu
cardul este de 40.000 de lei, dar majoritatea băncilor limitează suma la 9.000 de lei,
neluând în calcul decât veniturile soțului, pe numele căruia este emis cardul, și neaprobând
un împrumut mai mare de trei s alarii. Cea mai redusă dobândă practicată în piață este de
13,5%. Există și bănci – ING Bank, spre exemplu – care percep dobândă zero în primul an
pentru sumele cheltuite la comercianți. Alte oferte speciale îmbunătățesc condițiile din
primul an după activ area cardului și pentru comisioanele practicate, cele de administrare
fiind zero pe această perioadă limitată.
Cardul de credit este un instrument financiar car e poate duce la ruina financiară a
consumatorului dacă acesta nu știe să îl foloseas că. Dar comportamentul utilizatorului de
card d e credit s -a modificat mult după criza financiară , iar cultura clientului vizavi de acest
produs este mai ridicată acum.
În urmă cu cinci ani, cultura vizavi de cardul de credit nu era extrem de r idicată .
Chiar și acum piața românească, spre deosebire de alte pieț e din regiune, are un apetit mai

22
scăzut pentru acest produs . Putem observa acest lucru și din evoluția pieț ei: cardurile de
debit a u crescut mult mai puternic față de cele de credit. Pentr u mult timp, înț elegerea
cardului de credit s -a limitat la „niște bani în plus” sau „ un plastic cu o sumă de bani” , el
nefiind perceput pentru utilitatea lui și nici nu s -a înțeles că nu reprezintă un credit de
nevoi personale. Această interpretare a cardului de credit a persistat multă vreme , probabil
și din cauza bă ncilor care nu au știut să îi confere acea utilita te de care are nevoie clientul
și să înțeleagă beneficiile cardului de credit. Dar sunt două părți î n această ecua ție:
consumatorul care trebuie să fie dornic să înțeleagă și banca care trebuie să explice î ntr-un
mod sanatos.
În ultimii cinci ani s -au schimbat și reglementă rile bancare, iar acest lucru a făcut
curățenie în piață și a condus la o utilizare mai sănătoasă a produsului. Astfel dobâ nzile
mari pe cardu rile de credit sunt comunicate î ntr-un mod mai transparent clienț ilor, înaintea
semnă rii contractului. Dobâ nda mai mare la cardul d e credit față de cea la un credit de
consum este normală , fiind to t un credit n egarantat, cu utilizare mai mică . Aceasta devine
un pericol pentru client în momentul î n care cardul este folosit necorespunză tor.
Oamenii își deschid un card de credit nu în mod natural, ci ca o nevoie primară,
restul venind la bancă în urma publicității făcute. Acest lucru nu este valabil doar pentru
cardul de credit, este valabil pentru orice produs bancar. În ultimii ani foarte multe bănci
și-au consolidat expunerile pe cardurile de credit astfel încât o parte din creș terea de anul
trecut a fost de pe urma clienților care au refinanț at în rate fără dobândă cardurile de credit
de la alte bă nci.

23
CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ PRIVIND CARDURILE DE
CREDIT ALE BĂNCII COMERCIALE ROMÂNĂ

3.1. PREZENTAREA BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE (BCR)
Banca Comercială Română își înscrie numele pe lista băncilor comerciale nou
create și reorganizate după 1989.
Tabel 3.1. Date generale despre societate
Denumire: BCR S.A.
Adresa: B-dul REGINA ELISABETA 5,
București , sect 3
Județul: MUNICIPIUL BUCUREȘTI
Număr de înmatriculare la Registrul
Comerțului: J40 /90 /1991
CUI: 404416
Telefon: 0213100245
Stare societate: înregistrat din data 23 Ianuarie 1991

Obiectul de activitate
Principala activitate a b ăncii este „ Alte activități de intermediere financiară” –
CAEN 649 și domeniul principal este „ Intermediere financiară ”.
Statul juridic și structura acționariatului
S.C. BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A. este constituită sub forma juridică
de societate pe acțiuni.
Societatea pe acțiuni este societatea constituită prin asocierea mai multor persoane,
care contribuie la formarea capitalului social prin anumite cote de participare reprezentate
prin titluri numite acțiuni, pentru desfășurarea unei activități comerciale, în scopul
împărțirii beneficiilor, și care răspund pentru obligațiile sociale numai în limita aporturilor
lor. Caracteristici:
societatea se constituie dintr -un număr minim de asociați, denumiți acționari;
capitalul social este divizat în acțiuni, care sunt negociabile și transmisibile;
răspunderea asociaților pentru obligațiile sociale este limitată;
asociații răspund numai până la concurența capitalului social subscris;
capit alul social minim este echivalentul a 25000 euro.
Societatea pe acțiuni se constituie prin contract de societate și statut.
Conform documentelor interne ale societății analizate, la data de 31.12.2016,
structura acționariatului a fo st următoarea:

24
Tabel 3.2. Structură acționariat BCR
ACȚIONAR PONDERE
DEȚINUTĂ
EGB Ceps Holding GmbH (societate detinuta 100% de Erste Group Bank
AG prin EGB Ceps Beteiligungen GmbH) 93,5708 %
SIF Oltenia 6,2973%
Actionari persoane juridice romane (inclusiv SIF Muntenia si SIF Banat –
Crisana care mai detin cate o actiune fiecare) 0,0015%
Alti actionari (persoane fizice) 0,1304%
Sursa: www.bcr.ro
BCR are ca obiect principal de activitate atragere a și formarea de depozite bănești,
în lei și valută, de la persoane fizice si juridice, din țară și străinatate, acordarea de credite
pe termen scurt, mediu si lung, efectuarea de servicii bancare, operațiuni pentru activități
de comerț exterior și alte op erațiuni bancare, potrivit legii.
Misiunea băncii – să devină principalul actor în realizarea procesului de susținere a
economiei reale, prin furnizarea de produse și servicii bancare competitive.
Viziune – consolidarea poz iției de lider ocupată în sistemul bancar intern, prin
implementarea unei culturi a Excelenței.
Direcțiile strategice ale BCR în ceea ce privește implicarea în comunitate sunt
următoarele:
Educație (cu două subcomponente: educație financiară și accesul la educație al
copiilor proveniți din familii dezavantajate);
Antreprenoriat (cu două subcomponente: educație antreprenorială și încurajarea
inițiativelor antreprenoriale ale ONG -urilor – sprijinirea ONG -urilor să dezvolte
afaceri care să le permită să de vină independente și să -și realizeze misiunea);
Solidaritate socială (în cadrul unor campanii de matching, angajații BCR donează
sume de bani pentru o cauză, iar BCR dublează sau completeză suma donată de
angajați).
Scurt istoric
1990 – se constituie Banca Comercială Română prin preluarea activităților
comerciale ale Băncii Naționale a României
1998 – BCR deschide o filială la Chișinău, în Republica Moldova
1999 – BCR fuzionează prin absorbție cu Bancorex
2001 – BCR Leasing se lansează pe piața românească
2003 – Privatizarea BCR, prin vânzarea pachetului de acțiuni către BERD și IFC
2005 – Se înființează BCR Asigurări de viață

25

2006 – Banca austriacă Erste Bank finalizează achiziționarea Băncii Comerciale
Române. Erste Bank a achiziționat 61,8825%* din acțiun ile BCR de la Guvernul
Român, BERD și IFC în urma achitării a 3,75 miliarde Euro.
2007 – BCR Administrare Fond de Pensii intră pe piața românească
2008 – Banca Comercială Română vinde operațiunile de asigurări către Vienna
Insurance Group
2008 – BCR Banca pentru Locuințe intră pe piața românească
2009 – BCR adoptă un program de emitere de obligatiuni pe termen mediu –
Medium Term Notes (MTN) – in valoare totala de 3 miliarde EUR
În momentul de față Banca Comercială Română (BCR), membră a Erste G roup ,
este cel mai important grup financiar din România, incluzând operațiunile de banc ă
universală (retail, corporate& investment banking, trezorerie și piețe de capital), precum și
societățile de profil de pe piața leasingului, managementului activelor, p ensiilor private, a
băncilor de locuințe și a serviciilor bancare prin telefonul mobil.
BCR este banca nr.1 în România după valoarea activelor (peste 17 mld EUR), după
numărul de clienți și pe segmentele de economisire și creditare.

3.2. CĂRȚI DE PLATĂ BCR
BCR deține în prezent poziția de lider pe piața bancară, fiind principalul furnizor de
servicii, atât după numărul de clienți cât și după valoarea activelor și a segmentelor de
economisire și creditare. Alături de BCR Banca pentru locuințe, BCR Pensii, Societatea de
Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A., BCR Leasing și BCR Chișinău, formează
Grupul BCR.
BCR pune la dispoziția clienților săi o ofertă largă de carduri, cu diferite destinații,
pentru care clienții pot opta în funcție de nevoile și necesitățile lor .
BCR oferă cardul VISA în 3 variante :
a) B.C.R. VISA CLASIC
Cardul de debit, embosat, emis î n lei pentru persoane fizice, ce poate fi uti lizat
oriunde pe teritoriul României. Cardul este destinat :
– pentru plăț i de bunur i sau servicii oriunde este afișată sigla VISA (hoteluri,
magazine, benzinării ) ;
– pentru obț inerea de nu merar de la automatele bancare și de la ghișeele bă ncii.
b) BCR VISA BUSINESS

26
Cardul de debit, embosat, emis în valută (euro) destinat firmelor ai căror angajați
călătoresc în străinătate, în interes de afaceri . Cardul este destinat pentru :
– plăți de bunur i sau servicii oriunde este afișată sigla VISA (ho teluri,
magazine, benzinării ) ;
– obținerea de numerar de la automatele și ghișeele bancare .
c) BCR VISA INTERNATIONAL
Card de debit, embosat, emis î n valu tă (euro ) pentru persoane fizice , ce poate fi
utilizat oriunde în țară și în lume. Cardul e ste destinat pentru :
– plăți de bunur i sau servicii oriunde este afișată sigla VISA (hoteluri,
magazine, benzinării) ;
– obținerea de numerar de la automatele bancare .
Alte carduri puse la dispoziția clienților săi de către BCR :
CARDUL BCR MAESTR O
Banca ne pune la dispoziție un instrument de plată modern, sigur, rapid , comod și
flexibil. Cardul este emis sub mărcile ec/Cirrus și edc/Maestro , care aparțin organizaț iei
Europay International – una dintre cele mai mari organizații intern aționale pe piața
cardurilor. BCR Maestro este un card de debit, electronic, emis î n lei pentru persoane
fizice . Este utilizat pentru plata salariilor angajaț ilor societăților comerciale . Este destinat
obținerii de cash de la ATM -urile sau g hișeele banc are sau pentru plata bunurilor și
serviciilor la comercianții acceptatori de carduri, care dețin POS -uri, pe teritoriul
Româ niei.
CARDUL BCR EUROCARD BUSINESS
Este card de debit, embosat, emis în lei , sub sigla Euroca rd/Mastercard , destinat
angajaților societăților comerciale care efectuează deplasări î n interes de se rviciu pe
teritoriul României. Cardul este destinat pentru :
– plăți de bunuri ș i servici i oriunde este afișată sigla Euro card/Mastercard (hotel,
magazin, benzinării , etc. ) ;
– obținerea de numerar de la automatele și ghiș eele bancare .
Exemplu de calcul:
La un împrumut de 10.000 RON pe 12 luni, la o dobândă variabilă calculată
ROBOR la 6 luni + 15% (19,84%) cu D.A.E = 22,59%, valoarea total ă plătibilă este de
12.048,56 RON. Comisioane : emitere card = 30 RON administrare anuală = 40
RON.Calculele sunt valabile pentru ROBOR 6M din data de 28.04.2016

27
CARDUL DE CREDIT VISA SMART:
Moneda : RON
Valoare maxim ă: 10.000 EUR, echivalent RON
Perioada de gra ție: 55 zile
Valabilitate: maxim 2 ani
Avantaje :
– Comision 0 la plata produselor și serviciilor la comercianții din țară și străinătate
– Comision 0 la plata facturilor de telefonie și utilități
– Ai perioadă de grație atât la comercianți cât și la retragerea de numerar de la ATM
– În fiecare lună, trebuie să rambursezi doar un nivel minim de 5 % din suma utilizată
– În România, cardul poate fi utilizat în peste 100.000 de locații comerciale și în
peste 10.000 de ATM -uri.

3.3. INDICATORI SPECIFICI ÎN ACTIVITATEA BANCARĂ
În activitatea lor, băncile lucrează și operează după anumiți indicatori cum ar fi :
indicatori ai riscului bancar , indicatori ai costurilor bancare , indicatori ai perfomanțelor
bancare indicatori ai riscului de rată a dobânz ii, indicatorii lichidității generale , indicatori
credite /depozite , indicatori de profitabilitate indicatori de lichiditate , indicatori ai venitului
operațional
Indicatorii costurilor bancare se impart în:
A. Indicatori ai cheltuielilor principale :
=
* 100
Acest indicator este de obicer subunitar, semnific ând proporția cheltuielilor
principale în cadrul cheltuielilor funcționale.
=
* 100
Este un indicator subunitar cu proprietatea c ă < și semnifică ponderea C
principale în total cheltuieli.
B. Indicatori ai cheltuielilor cu dobânzile :
=
* 100

28
Este un indicator ce poate avea și valori subunitare, comparând valoarea
cheltuielilor cu dobânda față de cheltuielile funcționale.
=
* 100
Acest indicator semnific ă ponderea cheltuielilor cu dobânda în cadrul cheltuielilor
totale.Este un indicator subunitar.
Indicatorii perfomanțelor bancare se împart în :
1. Rata renta bilității economice – este un indicator complex care prezintă
rezultatele nete ale activității în funcție de activul economic folosit. Exprimă de
fapt rezultatul net pe unitate de activ investit. Este un indicator de tipul
effect/efort.
=

Este recomandat ca a ori cărei societăți economice, inclusiv a celei bancare, să
fie mai mare decât rata medie a dobânzii pe piață, lucru care ar permite posibilitatea
folosirii surselor împrumutate la dezvoltarea activității economice.
2. Rata rentabilității financiare este un indicator care prezintă rentabilitatea
utlizării capitalului pro priu.
=

Unde:
Capital propriu = capital social + fonduri de rezerv ă
Rentabilitatea financiară trebuiee să fie mai mare decât rentabilitatea economică,
lucru ce ar semnifica existența unor surse folosite pentru creșterea valorii profitului.
Relația este :
> >
Lucru care re zultă și din prezentarea relației de pârghie financiară :

= [ + ( – ) *
] * ( 1 –T)
Unde: T – cota de impozit pe profit

3. Efectul de p ârghie este un indicator ce prezintă modalitatea în care folosirea
unor resurse suplimentare servește la creșterea rentabilității capitalului investit :

29
=

Între cei trei indicatori prezentați până acum trebuie să existe următoarea relație de
control :
= *
4. Rata profitului este un indicator ce pre zintă unitatea de profit net realizat la un
anumit venitt total, este un indicator de tipul efect /efort.
=
* 100
Acest indicator se exprim ă în funcție de situația economică a țării unde își are
sediul principal societatea bancară.În România un nivel de 30 -50% este considerat bun.
5. Gradul de utilizare a activelor este un indicator care prezintă gradul în care
activele participă la realizarea venitului total.
GUA =
* 100
Este recomandat ca acest indicator să înregistreze valori cât mai mari, simbolizând
astfel un venit total maximal obținut pentru unități de activ învestita.
Acești doi indicatori sunt legați de indicatorul rentabilitate economică prin
următoarea relație de control :
= * GUA
Indicatorii lichidi tății generale
=

Se întâlnește și indicatorul rapid sau testul acid care ne arată situația pe termen
foarte scurt.
=
,
În cazul indicatorului credite /depozite se utilizează următoarea formulă :
=

Un exemplu :

30
Valorile agregate ale pozi țiilor de credite și depozite pentru toate băncile
comerciale din România erau următoarele :
Tabelul nr.3.3 . Valori agregate de bănci la credite și depozite
Indicatori Miliarde lei
Plasamente în activ, din care : 102537,6
Active externe 12648,1
-în valute convertibile 12638,8
-în valute neconvertibile 12638,8
Active interne 9,3
-credite neguvernamentale 40260,8
-credite guvernamentale 11667,5
-active interbancare 17258,5
-alte active 20702,7

Resurse în pasiv, din care : 102537,6
Pasive externe : 8901,9
-în valute convertibile 8779,4
Pasive interne: 93635,7
-depozite ale clienților 53196,3
-depozite publice 1633,8
-pasive interbancare 9461,5
-fonduri proprii 7641,5
-alte pasive 21702,6

Interpretare:
Raportul credite/depozite este ur mătorul :

= 0,945
Cu c ât valoarea acestui indicator este mai mai mare cu atât banca are lipsă de
lichiditate, ceea ce implică nevoia de fonduri pentru a crește valoarea activului.Ponderea
depozitelor pe termen lung cu dobândă fixă și calitatea creditelor vor inf luența adecvarea
lichidității.
Banca Comercială Română are următoarea situație reflectată de datele sale
financiar contabile :
– Plasamente în credite în suma de 100 UM, din care :
 credite garantate 90
 credite negarantate 10
– Total active 425 UM

31
– Depozite ale clien ților 120 UM
– Depozite estimate de bancă 40 UM
 Valoarea indicatorului credite/depozite
 Indicatorul depozite de baz ă/active totale
 Interpretare rezultate
=
=
= 0,833
Cu cât acest indicat or este mai mare, situația băncii este mai instabilă, banca având
lipsă de lichiditate, ca și în acest caz. Limitele acestui indicator sunt reliefate de neluarea în
calcul a factorului timp în clasificarea creditelor și depozitelor.
=
=
= 0,333
Este un indicator cu caracter probalistic, deoarece valoarea depozitelor de bază este
ceva estimate.Este recomandat ca acest indicator să aibă valori cât mai mari, ceea ce în
cazul băncii no astre, este o situație negativă, ce implică o creștere a depozitelor de bază
stabile.
Tabel 3.4 . Indicato rii costurilor BC R (caracteristici privind structura costurilor )
Nr.
Crt. Articol cheltuială Bănci cu depozite
sub 50 mil. Bănci cu depozite
între 50 -200 mil. Bănci cu depozite
peste 200 mil.
Sume
absolute Sume
relative% Sume
absolute Sume
relative% Sume
absolute Sume
relative%
1 Salarii personal
conducere 294319 19,49 839425 19,07 3829966 19,87
2 Salarii funcționari 253231 16,17 823596 18,71 3128418 16,23
3 Câștiguri
suplimentare 132703 8,80 408219 9,27 1846163 9,58
4 Chelt. Instalare
computere 55753 3,69 180793 9,11 1105587 5,74
5 Obiecte de inventar 103972 6,88 290385 6,60 1168151 6,06
6 Cheltuieli cu
papetărie și
imprimante 56695 3,76 118451 2,69 465869 2,42
7 Poștă, călătorie 30903 2,05 91938 2,09 380391 1,97
8 Cheltuieli publicitare 35465 2,35 106700 2,42 468380 2,43
9 Cheltuieli juridice 31556 2,09 107755 2,45 598598 3,11
10 Chelt. Telefon,
telegraf 16566 1,10 50653 7,15 244689 1,27
11 Chelt. chirie 103277 6,84 315239 7,16 1421129 7,37
12 Chelt. Evaluări
interne 21898 1,45 55044 1,25 153745 0,80
13 Chelt. cu protocolul 28794 1,91 57234 1,30 121355 0,63
14 Chelt. cu asigurarea
depozitelor 29765 1,97 93933 2,13 381351 1,98
15 Chelt. cu alte
asigurări 23909 1,58 59438 1,35 182974 0,95

32
16 Chelt. cu deplasarea 9606 0,64 26363 0,6 104744 0,54
17 Alte contribuții 8656 0,57 20428 0,46 58304 0,30
18 Donații 6313 0,42 21826 0,50 95617 0,50
19 Chelt. cu cărți,
periodice, alte
servicii 5531 0,37 12910 0,29 53997 0,28
20 Pierderi din
împrumuturi 100266 6,64 339991 7,72 1422106 7,38
21 Chelt. cu soft 24645 1,63 21499 0,49 153589 0,80
22 Alte cheltuieli 135921 9,00 360638 8,19 1888768 9,80
23 Total cheltuieli
funcționale 1509744 100% 4402461 100% 19273173 100%
24 Alte chelt. cu
informatica 87496 100% 269335 100% 1392994 100%
25 Chelt. dobânzi la
depozite la vedere 203528 10,2 696243 9,6 234949 7,6
26 Chelt. dobânzi la
depozite la termen 1654991 71,8 5339918 73,7 22347805 72,6
27 Chelt. dobânzi la non
depozite 414578 18 1213075 16,7 6071052 19,8
28 Total chelt. cu
dobânzi 2304856 100% 7249236 100% 30768355 100%
29 Total chelt. 3902096 11921032 51434522

Indicatorii cheltuielilor principale și cheltuielil or cu dobânzi din cadrul băncii.
=
* 100 =
* 100 =62,82%
=
* 100 =
* 100 =24,31%
=
* 100 =
* 100 =152,66%
=
* 100 =
* 100 =59%
=
* 100 =
* 100 =65,48%
=
* 100 =
* 100 =24,18%
=
* 100 =
* 100 =164,66%
=
* 100 =
* 100 =60,81%
=
* 100 =
* 100 =66,92%
=
* 100 =
* 100 =25,07%
=
* 100 =
* 100 =159,64%
=
* 100 =
* 100 =59,82%

33
Interpretarea rezultatelor centralizate obținute:
Tabel 3.5 . Rezultate centralizate
Tip banc ă
rată Bănci cu depozite sub
50 milioane Bănci cu depozite
între 50 si 200 de
milioane Bănci cu depozite
peste 200 milioane
62,82% 65,48% 66,92%
24,31% 24,18% 25,07%
152,66% 164,66% 159,64%
59,07% 60,81% 59,82%

Prin prisma primei rate este avantajat primul grup de bănci și anume băncile cu
depozite sub 50 mil lei, ce semnifică faptul că ponderea cheltuielilor este mai mica.
În raport cu a doua rată este avantajat grupul de bănci cu depozit e între 50 și 200
mil lei, care are o pondere mai mica a cheltuielilor principale în totalul cheltuielilor. Ratele
3 și 4 sunt favorabile băncilor cu depozite sub 50 mil, simbolizând un cuantum mai mic al
cheltuielilor cu dobânzile. În concluzie, cheltuiel ile principale favorizează primul grup de
bănci, ca și în cazul cheltuielilor cu dobânzile.
Creditele oferite de BCR :
Exemplul : Un client dorește s ă contracteze un împrumut de 10.000 RON pe o
perioadă de un an. În acest scop el se adresează băncii BCR care îi propune următoarea
variantă de credit pentru nevoi personale: rata dobânzii 11% variabilă, comision de
acordare 3%, comision de rambursare anticipată 1%. Rambursarea se face în rate lunare
egale .
a) Care este suma pe care o va primi persoana fizică?
b) Rata lunară pe care trebuie să o plătească clientul Popescu Daniel
c) Graficul de rambursare al împrumutului
d) După trei luni se dorește rambursarea anticipată a creditului. Care este
suma pe care o va plăti băncii?
e) Care este dobânda anuală efectivă percepută de banca Română ?
Comisionul de acordare se re ține din valoarea creditului, prin urmare suma primită
va fi: 10.000 – 3% * 10.000 = 9.700 de RON.În calculul anuității va fi luată în considerare
suma împ rumutată de 10.000. Rata lunară se calculează potrivit formulei :
Anuitatea =
= 883, 82

34
Tabel 3.6 . Grafic de rambursare
Luna Valoarea rămasă de
rambursat Dobânda Rata de principal Anuitate
1 10.000,00 91,67 792,15 883,82
2 9.207,85 84,41 799,41 883,82
3 8.408,44 77,08 806,74 883,82
4 7.601,70 69,68 814,13 883,82
5 6.787,57 62,22 821,60 883,82
6 5.965,97 54,69 829,13 883,82
7 5.136,84 47,09 836,73 883,82
8 4.300,11 39,42 844,40 883,82
9 3.455,71 31,68 852,14 883,82
10 2.603,57 23,87 859,95 883,82
11 1.743,62 15,98 867,83 883,82
12 875,79 8,03 875,79 883,82

Suma rămasă de rambursat după 3 luni, așa cum se poate observa și în graficul de
rambursare este de 7.601,70. În condițiile unui comision de rambursare anticipate de 1%
suma plătită băncii va fi 7.601,70 + 1% *7.601,70 = 7.677,72
Dobânda anuală efectivă DAE relevă costul annual echivalent asociat împrumutului
și tine seama și de comisioanele incluse în costul creditului.Prin urmare, valoarea a ctuală a
plăților folosind drept coefficient de actualizare DAE trebuie să fie egală cu suma încasată
.=18,35%
Indicatorii performanțelor bancare în cadrul BCR
Banca Română prezint ă la 31.12.2016 , următorul bilanț :
Activ Pasiv

Disponibil la BC 2 120 000 Capital 4 600 000
Numerar 1 000 000 Depozite ale clienților 6 572 000
Disponibil la alte b ănci 4 000 000 -la vedere 4 200 000
Credite acordate 4 125 900 -la termen mijlociu 2 372 000
Alte active 1 242 100 Alte passive 1 972 000
TOTAL A 12 730 100 TOTAL P 12 730 100

Din contul de profit și pierder i dispunem de următoarele date: v enituri total e
655.000 mii UM, cheltuieli totale 242. 000 mii UM , cota de impozit pe profit 25% .
– Se determin ă indicatorii de perfomanță bancară
– Se verifică relațiile dintre aceștia

35
1. Rata rentabilit ății financiare
=
* 100 = 6,73%
Pr. Brut = – = 655000 – 242100 mii UM = 412900 mii UM
Pr. Net = Pr. Brut( 1 – r) = 412900( 1 – 0,25) = 309675 mii UM
Acest indicator demonstrează gradul de generare a profitului și eficiența operațională >
.
2. Rata rentabilității economice
=
* 100 =
* 100 = 2,433%
> rata dobânzii pe piață
3. Efectul de pârghie
=
=
= 2,767
Este un indicator bun, întrucât prezintă gradul în care utilizarea unor resurse
suplimentare servește la creșterea rentabilității capitalurilor.
4. Rata profitului
=
* 100
=
* 100 = 47,28%
Este un indicator bun, deoarece exprimă situația economică din România unde
nivelul acestuia trebuie să fie între 30 și 50 %.
5. Gradul de utilizare a activelor
GUA =
* 100 =
* 100 = 5,15%
Este un indicator care se recomandă a fi cât mai mare.

36
3.4. CĂRȚILE DE PLATĂ MAESTRO PARTENER și VISA ELECTRON
ale BCR
Tabel cu comisioanele aferente MAESTRO PARTEN ER și VISA ELECTRON
în anul 2016
Nr. Crt. Denumirea serviciului bancar Comision Standard Comision Preferențial
1 Taxă emitere card principal 5 lei 0 lei
2 Taxă emitere card suplimentar 5 lei 5 lei
3 Taxă anuală administrare card 0 lei 0 lei
4 Taxă utilizare terminale ATM/POS
Română pentru numerar :
-ale Română
– ale altor b ănci din România
-ale altor bănci din străinătate

0,2% min. 0,5 lei
0,5% + 2,5 lei
1% + 3 EUR

0%
0,5% + 2,5 lei
1% + 3 EUR
5 Taxă eliberare extras de cont
-Miniextras de cont a ATM ul băncii

1 leu

1 leu
6 Comision achizi ționare bunuri/plată
furnizori
0 lei
0 lei
7 Comision interogare sold la ATM/POS
BCR
1 leu
1 leu
8 Comision interogare sold la ATM -urile
altor bănci
1,8 lei
1,8lei
9 Comision lunar de administrare overdraft
5 lei
5 lei
10 Schimbare PIN la ATM 5 lei
5 lei
11 Taxă reînnoire card 0 lei 0 lei
12 Comision deblocare card
0 lei

0 lei
13 Taxă înlocuire card
pierdut/furat/deteriorat 10 lei
10 lei
14 Refuz la plat ă nejustificat 10 lei 10 lei
15 Plata facturilor aferente utilităților, prin
intermediul cardului, la ATM

0 lei

0 lei
16 Taxa lunară de administrare cont current
cu card atașat
1,7 lei
1 leu

37
Tabel cu comisioanele aferente MAESTRO PARTENER și VISA ELECTRON
în anii 2015 -2016
Denumire comision /dobândă Nivel comision /dobândă
Maestro Partener Nivel comision /dobândă
Visa Electron
Cu CIP Cu CIP
Taxă emitere card principal 5 lei 5 lei
Taxă emitere card suplimentar (pentru
utilizatori) 5 lei 5 lei
Taxă administrare
card anuală gratuit gratuit
lunară
Taxă utilizare terminale ATM /POS pentru
numerar:
ATM -urile/POS -urile Română

ATM -urile b ăncilor participante la protocol

ATM -urile/POS -urile altor b ănci din România

ATM -urile/POS -urile altor bănci din străinătate

0,2%, min. 0,5 lei

0,2%, min. 0,5 lei

0,2%, min. 0,5 lei
0,2%, min. 0,5 lei

0,5% + 2,5 lei
0,5% + 2,5 lei

1% + 3 EUR

1% + 3 EUR
Taxă eliberare miniextras redus la ATM Română 1 leu 1 leu
Comision tranzacții de plată cu cardul la
comercianți gratuit gratuit
Comision interogare sold
La ATM Română
La ATM -urile altor b ănci 1 leu 1 leu
1,8 lei 1,8 lei
Schimbare PIN la ATM Română 10 lei 10 lei
Taxă reînnoire card Gratuit gratuit

38
Comision deblocare card gratuit gratuit
Taxă înlocuire card pierdut /furat 8 lei 8 lei
Taxă înlocuire card deteriorat
5 lei 5 lei
Taxă regenerare cod PIN
3 lei 3 lei
Refuz la plată nejustificat 10 lei 10 lei
Plata facturi utilități la ATM Gratuit Gratuit
Plafon maxim pentru operațiunile de eliberări de
numerar de la ATM Maxim 4000 lei/zi Maxim 4000 lei/zi
Plafon maxim pentru operațiunile de eliberări de
numerar de la POS Nelimitat Nelimitat
Comision administrare overdraft 5 lei 5 lei
Comision unic pentru servicii prestate la cererea
clientului 248 lei ( TVA inclus) 248 lei ( TVA inclus)
Sursă preluată de la BCR

Interpretarea evoluției acestor comisioane :
– Taxa de emitere card principal la comisionul standard în 2014 era 5 lei, iar la
comisionul preferen țial 0 lei.
– În anii 2015 și 2016 fluctuații, taxa de emitere a cardului principal păstrându -și aceleași
comisioane.
– În anul 2014 , la taxa de emitere card suplimentar, comisionul standard era 5 lei, iar la
cel preferențial tot 5 lei.
– În anii 2015 și 2016 la taxa de emitere card s -au păstrat aceleași comisioane.
– În anul 2014 , taxa anuală de administrare card a fost de 0 lei la comisionul standard de
asemenea 0 lei la cel preferențial, aceleași gratuități fi ind valabile și pentru anii 2015,
2016 .
Taxa de utilizare terminale ATM/ POS Română pentru numerar :
– În anul 2014 , această taxă a fost 0,2% min. 0,5 lei la comisionul standard și 0% la cel
preferențial
– Alte bănci din țară au perceput atât la comisionul standard, cât și la cel preferențial
0,5% + 2,5 lei.
– În anii 2015 și 2016 , alte bănci din țară au păstrat aceleași comisioane.
– În anul 2014 , diverse bănci din străinătate, au perceput la taxa de utilizare ATM /POS
un comision standard de 1% + 3 EUR și un comision preferențial identic, comisioane
percepute atât în 2014 cât și 2015.

39
Taxa eliberare extras de cont:
– Miniextrasul de cont la ATM -ul băncii a perceput în anul 2014 , un comision standard
de un leu și cel p referențial tot de un leu, comisio ane ce s -au păstrat atât în 2015 cât și
în 2016 .
Serviciul bancar, comision achiziționare/ plată furn izori nu a perceput în anul 2014
comision standard și nici comision preferențial.
Aceeași gratuitate s -a păstrat și în an ii 2015, 2016 .
Comision de interpretare sold la ATM /POS , BCR :
 În anul 2014 , atât comisionul standard, cât și cel preferențial au fost un leu.
 În anii 2015 și 2016 s-a păstrat același comision.
Comisionul de interogare sold la ATM -urile altor b ănci în anul 2014 a fost de 1,8
lei atât la cel standard cât și la cel preferențial, comis ioane ce s -au păstrat și în 2015, 2016 .
Comision lunar de administrare overdraft:
 În anul 2014 , Maestro Card și Visa Electron au perceput un comision de 5 lei, atât
la cel standard cât și la cel preferențial și l-au păstrat și în anii 2015 și 2016 .
Pentru serviciul de sc himbare PIN la ATM, în anul 2014 s-a perceput un comi sion
de 10 lei, iar în anii 2015 și 2015 observăm o scădere, adică s -a perceput un comision de 3
lei, rezultând un avantaj al clientului.
Taxa reînnoire card:
 La acest serviciu nu s -a perceput comision nici în anul 2014 , nici în următorii doi
ani.
Comision de deblocare card:
 Acest servic iu bancar a fost gratuit în 2014 și s-a menținut și în 2015 și 2016 .
Taxă înlocuire card pierdut/furat/deteriorat :
 În anul 2014 , acest serviciu bancar a perceput un comision standard și cel
preferențial de 8 lei.
 În anii 2015 și 2016 , comisionul s -a mărit , ajungându -se la cifra de 10 lei, atât
pentru comisionul standard cât și pentru cel preferențial.
Se observă că în ultimii doi ani, comisionul pentru taxa de înlocuire a cardului
pierdut, furat sau deteriorat a suferit o creștere de două proce nte.
Refuz de plată nejustificat:
 În 2014 , comisionul la acest serviciu era de 10 lei, iar a cesta a rămas valabil și în
2015 și 2016 .

40
Plata facturilor aferente, prin intermediul cardului la ATM :
 În anii 2014, 2015 și 2016 nu s-a perceput nici un fel de comision pentru acest
serviciu bancar.
Taxa lunară de administrare cont curent cu card atașat:
 În 2014 , pentru acest serviciu de administrare s -a perceput o taxă de 1,7 lei pentru
comisionul standard și de 1 leu pentru cel p referențial, aceste t axe păstrându -se și în
anii 2015 și 2016. .
 În anul 2014 , plafonul pentru operațiunile de eliberări de numerar de la ATM BCR
era de maxim 2000 lei pe zi, atât la cardul Maestro Partener cât și la Visa Electron,
însă începând cu 2015 și continuând cu 2016 , plafonul s -a mărit ajungându -se la
suma maximă de 4000 lei pe zi valabil pentru ambele tipuri de card.
Plafonul maxim pentru operațiunile de eliberări la POS a fost și este nelimitat atât
în 2014, 2015 și 2016 .
Comisionul de admi nistrare overdraft, în anul 2014 era de 3 lei pentru ambele tipuri
de car d, îar începând din 2015,2016 observăm o creștere de 2 lei, adică 5 lei atât la
comisionul standard cât și la cel preferențial.
Pentru servicii prestate la cererea clientului se percepe un comision unic de 248 lei,
TVA inclus, valabil pentru ambele tipuri de card Maestro Partener și Visa Electron.

41
CONCLUZII
În ultima perioadă de timp a avut loc o creștere fără precedent a numărului
utilizatorilor de carduri, ca urmare a punerii în practică a proiectului de ordonanță privind
introducerea sistemelor moderne de plată, care prevede obligativitatea ca toate instituțiile,
regiile autonome, agenții econom ici cu capital parțial sau majoritar de stat să -și plătească
salariații prin carduri. Se poate conchide că factorul instituțional a avut și va mai avea încă
o perioadă de timp, un rol esențial în atragerea și structurarea clienților din piața cardurilor.
Este firesc acest lucru, deoarece circuitul cărților de plată, buna desfășurare a acestuia
trebuie să preocupe statul român, în principal prin BNR, datorită faptului că el face parte
din sistemul național al instrumentelor și modalităților de plată, care tr ebuie în mod
obligatoriu să se alinieze celui existent în Uniunea Europeană o dată cu intrarea României
în această organizație. Sub aspectul emiterii se poate spune că piața românească de carduri
s-a înscris pe drumul cel bun și că prima fază de dezvoltare a pieței a fost depășită. S -au
creat premisele unui progres și în privința acceptării acestor instrumente de plată de către
comercianți, însă în această privință rămân multe de făcut în viitor.
Se remarcă o reducere a ritmului de creștere a numărului și valorii tranzacțiilor
derulate prin cardurile de credit. Explicația rezidă în reducerea utilizării cardurilor de credit
la ATM, ceea ce, alături de creșterea numărului și valorii tranzacțiilor la comercianți,
constituie tendințe pozitive. Cifrele arată că devine din ce în ce mai clar pentru mai mulți
români că menirea cardurilor este de a facilita cumpărăturile direct în magazine și nu prin
intermediul numerarului retras de la ATM. Mai mult, valoarea medie pe tranzacție la
comerciant continuă să scadă ( aj ungând la 62.2 USD la VISA , 36.5 USD la Maestro și
46.3 la MasterCard), ceea ce semnifică o creștere a tendinței de folosire a cardurilor în
magazine pentru cheltuieli curente și nu doar pentru achiziție de bunuri scumpe, de
folosință îndelungată.
Cu toa te aceste, numărul și valoarea tranzacțiilor la ATM rămân la cote ridicate
(97.4% în 2014 și respectiv 95.4% în 2015) contrar unuia din principalele obiective avute
în vedere la lansarea pe piață a acestui instrument de plată , fiind extrem de clar că ră mân
multe de făcut din partea băncilor pentru a convinge utilizatorii și comercianții să
folosească, respectiv să accepte cardurile ca mijloc de plată.
România are potențialul să crească de la 7 000 de puncte de acceptare a cardurilor
la aproximativ 30 00 0. Este de datoria băncilor de a convinge comercianții și prestatorii de
servicii de beneficiile care le au prin acceptarea cardurilor în activitatea lor.

42
Statisticile bancilor arata ca gradul de utilizare al cardurilor este într -o proporție de
peste 95% n umai la ATM -uri pentru eliberarea de numerar. La 31 decembrie 2002 se
înregistra în circulație un număr de peste 3,3 milioane de carduri valide cărora le
corespunde o valoare anuala a tranzacțiilor de peste doua miliarde USD. Cum 80% din
carduri sunt de s alarii iar in România sunt 4,5 milioane de salariați, se poate spune ca și în
România cardul a devenit un fenomen de masa. Cu toate acestea, la opt ani de la emiterea
primului card, cultura cash -ului este încă foarte înradăcinată la români, cumpărăturile p rin
carduri la comercianți deținând o pondere de maximum 5% din valoarea tranzacțiilor.
Potențialul pieței românești se apreciază la aproximativ 7 milioane carduri, dar
pentru ca aceasta să -și îndeplinească rolul de instrument de plată, deci să fie utilizate la
achiziționarea de bunuri și servicii, trebuie să crească în mod substanțial infrastructura
folosită în acest circuit de plăți. Sunt de așteptat să se facă eforturi în domeniile :
-Extinderea folosirii ATM pentru plăți către un număr mai m are de furnizori de servicii
publice, față de ceea ce se practică în prezent ;
-Dezvoltarea rețelei ATM și POS la comercianți guvernul ar trebui să modifice
regulamentul contabil privind amortizarea și dezvoltarea de stimulente fiscale pentru
acceptarea la plată a cardurilor ;
-Stimularea comercianților să achiziționeze aparate ETF -POS, va determina creșterea
numărului de carduri de credit, fapt influențat de un climat economic stabil și cu o inflație
spre scădere;
– Începerea de emitere de carduri EMV cu cip va duce la creșterea numărului de carduri de
debit și de credit datorită faptului că aceste carduri sunt foarte greu de falsificat, cu un
nivel calitativ mai ridicat și cu o mai mare funcționalitate;
-Studiile efectuate asupra modului în care se dezvoltă piața românească a cardurilor, arată
că problema prioritară în prezent este numărul redus de carduri emise, precum și a celor de
credit și descoperire de cont. Este de datoria băncilor și în interesul lor să folosească
preponderent cardurile de credit și a celor cu descoperire de cont, care le aduc importante
beneficii din dobândă, fiind totodată ușor de gestionat prin natura lor informatică.
Persoanele fizice vor fi și ele mulțumite, fiind tentate ulte rior să -și depună economiile în
conturile de card;
-Obligarea comercianților cu o cifră de afaceri peste o anumită limită de a investi în
infrastructură și acceptare la plată prin card, și totodată de acordare de stimulente fiscale
pentru cheltuielile afer ente infrastructurii achiziționate pentru acceptarea cardurilor la plată
să fie deductibile .

43
Doar atunci când numărul de carduri de debit va fi comparabil cu cel de credit, iar
totalul acestora pe piață se va apropia de cel al populației acti ve se va putea vorbi de un
real câștig pentru toți participanții la acest circuit – bancheri, producători de carduri,
comercianți, prestatori de servicii și utilizatori. Trecerea la plățile prin carduri în economia
românească va asigura un management superi or al resurselor bancare, îmbunătățirea și
chiar însănătoșirea comportamentului bancar de plăți în România.
Dacă se va acționa în continuare pe coordonatele pe care s -a mers în ultimul timp,
se vor înregistra cel târziu la sfârșitul anului viit or un sistem modern, viabil de instrumente
de plată prin carduri, compatibil sistemelor similare existente în statele Uniunii Europene.

44
BIBLIOGRAFIE

1. Basno Cezar, "Monedă, credit, bănci" , Editura Didactică și Pedagogică,
București,
Dardac Nicolae, 2001
Constatin Floricel
2. Basno Cezar, "Operațiuni bancare. Instrumente și tehnici de plată" , Editura
Dardac Nicolae, Didactică Pedagogica, Bucureș ti, 2001;
Constatin Floricel
3. Basno Cezar "Produse, costuri si performante bancare " ,Editura Economica,
Dardac Nicolae București, 2000;
4. Cernea, Silviu “ Moneda și teoria monetarǎ ” , Ed. Mitron, Timișoara,
2000 ;
5. Dardac Nicolae, “ Monedă, Credit 1 și 2” , Ed. ASE, 2002 ;
Vâșcu Teodora
6. Dedu Vasile " Piața cardurilor bancare în România" , București, 2002;
Ganea Tudor
7. Dragomir Georgeta “ Activități manageriale în economia de piață ” , Galați, Editura
Dragomir Stefan Academică, 2008;
8. Dumitru Tudorache " Monedă, bănci, credit", Editura Universitara, 2000;
9. Ivan Mihail
Vincențiu ”Operațiunile Instituțiilor de Credit”, Editura Universitară,
București,
Dumitru Tudorache 2008
10.Negruș Mariana Mijloace și modalități de plată internaționale , Ed.
Academiei,București,
1996
11. Pavel V.
Ungurean “BANKING – produse și operațiuni bancare”, Editura Dacia
Cluj – Napoca, 2001;
12. Poanta Dorina "Instrumente de plată fără numerar ", Ed. Cartea Universitară,
București, 2007;
13. Popescu Radu, "Cardul -instrument modern de plată " ,Editura Tribuna
Economică,
Tudorancea Cristian, București, 1998;
Berbec Florin