Introducere…2 [308098]

Introducere……………………………………………………………………………………………………..2

1. [anonimizat]……………..4

1.1 Poziția geografică și consecințele acesteia în peisaj…………………………………………4

1.2 Căile de acces…………………………………………………………………………………………….7

2. [anonimizat]………………………………8

2.1 Potențialul reliefului…………………………………………………………………………………….8

2.2 Potențialul climatic…………………………………………………………………………………….12

2.3 Potențialul apelor……………………………………………………………………………………….13

2.4 [anonimizat]…………………………………………..14

3. Importanța factorilor demografici și a factorilor economici în dezvoltarea stațiunii turistice Predeal……………………………………………………………………………………………….17

3.1 Populația și așezările umane…………………………………………………………………………17

3.2 Factorii economici și modul de influență în dezvoltarea stațiunii………………………21

4. Infrastructura turistică…………………………………………………………………………………..29

4.1 [anonimizat], factor de favorabilitate pentru dezvoltarea turismului în stațiunea Predeal………………………………………………………….29

4.2 Unitățile de primire turiști și capacitatea de cazare………………………………………….33

4.3 Instalațiile pentru practicarea sporturilor de iarnă……………………………………………38

4.4 Trasee turistice montane. Ecoturismul……………………………………………………………41

5. Analiza SWOT privind valorificarea potențialului turistic pentru zona turistică Predeal……………………………………………………………………………………………………………47

Concluzii…………………………………………………………………………………………………………52

Bibliografie……………………………………………………………………………………………………..54

Introducere

„Călătoria este singurul lucru care se poate cumpăra și care te face mai bogat”

(anonim)

[anonimizat] 1991, „[anonimizat] o perioadă specificată de timp și al cărui scop principal de călătorie este altul decât exercitarea unei activități renumerate la locul de vizitare”.

[anonimizat] „turism” duce cu gândul direct la vacanță: mare, munte, cultură, prieteni, familie, bună-dispoziție.

[anonimizat], [anonimizat] transforme într-un fenomen de masă, ajungând un sector economic cu creșterea cea mai fulminantă în ultimele decenii.

Totodată, până în anii ’90, sectorul turistic a fost analizat prin prisma avantajelor sale economice; tendința ultimilor ani este de a perpetua o idee a unei dezvoltări durabile. Dezvoltarea durabilă aduce cu sine, pe lângă formele clasice de turism, dezvoltarea unor programe de management și marketing turistic care să respecte integritatea economică și naturală a mediului. Acestea au ca și scop respectarea și întreținerea resurselor naturale și antropice turistice pentru viitor (Istrate, Bran et Roșu, 1996, pag.258).

Globalizarea a dus și la apariția unei concurențe acerbe între diverse destinații de pe mapamond; fluctuațiile economice și cele demografice au influențat și ele dorințele, așteptările și comportamentul consumatorilor de produse și servicii turistice; se încearcă, astfel, aducerea sectorului turistic între sectoarele de bază ale economiei naționale.

Valorificarea patrimoniului turistic natural și antropic trebuie, astfel, să genereze un impact cât mai pozitiv: păstrarea identității locale, a modului de viață, creșterea numărului locurilor de muncă și implicit dezvoltarea zonelor.

În partea centrală și estică a Europei, România are parte de forme de turism variate, de cele mai bogate resurse naturale și antropice, ceea ce denotă un mare potențial turistic; din punct de vedere economic, sectorul turistic poate crește resursele financiare ale bugetului central și al celor locale și are posibilitatea dezvoltării regiunilor românești.

Trei elemente importante ilustrează teritoriul românesc: Munții Carpați, Marea Neagră și Dunărea, împreună cu Delta sa. Îmbinarea lor fac ca țara noastră să beneficieze de un potențial turistic complex. Formele de relief sunt îmbogățite prin alte resurse naturale și antropice: izvoare de ape minerale și termale, livezi și vii, monumente istorice, mănăstiri, castele, orașe și sate, gastromie. Resursele turistice naturale ale României sunt concentrate în zona montană, pe litoralul Mării Negre și stațiunile balneoclimaterice.

Zona Văii Prahovei, care cuprinde și Predealul, este una cu un turism foarte dezvoltat, în special în perioada sezonului rece, pentru practicarea sporturilor de iarnă. Dintre județele României, județul Brașov are una dintre cele mai variate zone de atracție turistică, atât prin resursele sale naturale (relieful montan, parcuri și rezervații naturale) prin posibilitatea de a practica o multitudine de sporturi de iarnă (schi, săniuș, parapantă, ciclism, alpinism, snowboard), cât și prin existența obiectivelor istorice și arheologice (biserici, mănăstiri, castele, cetăți, muzee). Munții și dealurile ocupă aproximativ jumătate din suprafața județului, oferind astfel o biodiversitate bogată, aer curat, activități recreative.

Masivul Bucegi este un Parc Național de interes național, cu creste semețe și văi glaciare, care oferă turiștilor posibilitatea efectuării de drumeții, la practicarea schiului de fond și a celui alpin, a snowboard-ului și a alpinismului.

Orașul Predeal este poziționat într-o zonă cu un mare potențial, atât turistic, cât și în cel al dezvoltării durabile. Face parte din Zona Metropolitană Brașov și din Asociația Microregiunea Turistică a Munților Bucegi, unde se află o multitudine de arii naturale protejate și de parcuri naturale de importanță majoră națională.

Poziția geografică, element de bază în specificitatea activităților turistice

Poziția geografică și consecințele acesteia în peisaj

Orașul Predeal este situat în zona de sud a județului Brașov, pe Valea Prahovei,

delimitată la rândul ei de râurile Timiș și Prahova. Este renumit prin faptul că se situează la cea mai ridicată altitudine din țară (1030-1107 m). Se află la 25 de km de orașul Brașov și la 140 km de București.

Munții care învecinează orașul Predeal sunt: Munții Piatra Mare (1843 m) la nord, Munții Bucegi (2508 m – Vf. Omu) la sud-vest, Munții Postăvaru (1799) la nord-vest; din acest masiv muntos, fac parte și Munții Poienii Brașovului și Munții Predealului; ei au înalțimi mai mici și sunt formați din roci calcaroase și conglomerate. Cele mai cunoscute vârfuri din Munții Predealului sunt: Vârful Morarului (1193 m), Vârful Fitifoiu (1292 m), Runcu (1281 m). Fauna din aceste masive muntoase este deosebit de variată și bogată (jderi, urși, vulpi, lupi, cerbi, iepuri, bursuci, mistreți).

Fig.1.1. Harta Predeal; sursa: www.romaniaturistica.ro/statiunea-predeal-schi-drumetie-si-natura

Orașul este delimitat de coordonatele 45°30´ latitudine nordică și 25°26´ latitudine estică; în partea de sud-vest se învecinează cu orașul Bușteni, cu orașul Râșnov, în partea de nord-vest, iar în partea de nord cu orașul Brașov.

Timișul de Sus și Timișul de Jos s-au dezvoltat de-a lungul șoselei, fiind localități cu clădiri răsfirate pe pantele montane.

Pârâul Rece este atât o stațiune a sporturilor de iarnă, cât și un punct de plecare pentru drumeții; s-a dezvoltat de-a lungul drumului Râșnoavei, cu cabane și pensiuni pe pante.

Suprafața este de 63,31 km2, terenul neagricol având ponderea cea mai mare (95%) din fondul funciar, format din păduri de rășinoase și de fag. Altitudinea medie a orașului Predeal variază în funcție de localitățile sale componente:

○ Timișul de Jos: 670-750 m

○ Timișul de Sus: 800-900 m

○ Predeal: 1030-1107 m

○ Pârâul Rece: 1050-1080 m

Populația este de 5642 locuitori (conform recensământului populației din anul 2012), având ca și religie preponderentă cea ortodoxă (92,5%). Populația este împărțită astfel:

→ după etnie: 5447 români, 125 maghiari, 21 germani, 16 romi, 6 alte naționalități

→ după religie: 5323 ortodocși, 180 romano-catolici, 23 greco-catolici, 18 reformați, 14 evangheliști, 49 alte confesiuni, 13 liber cugetători, 4 atei

Clima este continental-moderată, cu temperaturi medii de 15° C în timpul verii și ierni friguroase. Aerul curat, fără alergeni, bogat în ozon și raze ultraviolete, presiunea scăzută a aerului sunt factori care contribuie la tratamentul neuroasteniei, recuperarea suprasolicitărilor fizice și intelectuale, a tulburărilor endocrine și de creștere a copiilor.

Înainte de înființarea Mănăstirii Predeal, a mai existat o așezare veche pe acest meleag, pentru că a fost descoperit un depozit de topoare din neolitic (Niculescu, 1984, pag.214).

Istoria orașului Predeal este legată de drumul construit pentru legarea Transilvaniei de Țara Românească, ulterior fiind construită și o cale ferată strategică. Împroprietăririle realizate în 1882 au dus și ele la dezvoltarea zonei; dezvoltarea localității a continuat prin parcelări în timpul regelui Carol I și în perioada interbelică.

Principalele momente din istoria localității sunt:

▪ 1912 – anul semnării actului de constituire a comunei Predeal

▪ 1935 – anul în care Predealul devine oraș

▪ 1992 – orașul se organizează ca și stațiune climaterică

În secolele XVIII – XIX, numele localității avea sensul de hotar sau de culme (Niculescu, 1984, pag.214).

Turismul montan din Predeal este ceea ce specialiștii numesc turism „de interferență” (Snak, Baron et Neacșu, 2001, pag.33-47) și care derivă din:

□ turismul de iarnă (zăpadă, soarele iernii)

□ turismul de recreere și cel sportiv

□ turismul de sejur

După alți autori (Ciangă, 2001, pag.184-186), turismul în Predeal, se încadrează în formele:

→ turism pentru sporturi de iarnă

→ turism itinerant montan

→ turism de drumeție

→ alpinism

→ odihnă și tratament

Bineînțeles, dezvoltarea turismului din stațiunile montane este direct legată de baza tehnico-materială existentă (cazare, unități de alimentație, instalații de transport cablu, surse de divertisment și petrecere a timpului liber) și de infrastructura acestora.

Clima moderată, fără avalanșe sau temperaturi extreme, fac ca sporturile de iarnă să poată fi practicate din toamnă până primăvara, mai ales la altitudini înalte, în Munții Piatra Mare, Bucegi și Postăvaru. Mai pot fi organizate și excursii în rezervațiile și parcuri naționale din împrejurimi, se poate practica pescuitul, vânătoarea sau alpinismul.

Condițiile naturale și antropice existente în Predeal au dus la dezvoltarea turismului; au fost elaborate și strategii și programe de dezvoltare locală: Strategia de dezvoltare a orașului Predeal 2009-2020 și Strategia de dezvoltare locală a orașului Predeal 2015-2025, care vor continua să îmbunătățească condițiile și serviciile oferite turiștilor, locuitorilor orașului și vor promova zona și România.

Căile de acces

Fiind așezat în cea mai importantă trecătoare care leagă Transilvania de Muntenia,

prin orașul Predeal trece drumul național DN1 și o cale ferată electrificată cu două sensuri.

Calea ferată este și unul dintre premisele dezvoltării așezării, căci în 31 mai 1874 s-a semnat Convenția dintre România și Austro-Ungaria, privind construcția căii ferate Brașov – Ploiești; Predealul a devenit un punct de frontieră și o gară importantă. Altfel, până în anul 1874, terenurile intravilane ale Predealului au făcut parte din comuna Podul Neagului.

În 1870 a apărut primul oficiu poștal, iar în iunie 1879 a apărut prima mașină cu aburi care a circulat între Predeal și Ploiești.

Axa de circulație feroviară care traversează Predealul este foarte importantă și unește Bucureștiul de Brașov; distanța între Predeal și București este de 140 km, iar pe DN1 de 144 km. Se găsește la 24 km față de Brașov, la 81 km de Ploiești și 19 km față de Sinaia.

Atât DN 1, cât și calea ferată nu au doar importanță națională, ci și internațională, realizând o legătură între sud-estul și centrul Europei, atât pentru transportul persoanelor, cât și pentru cea a mărfurilor.

Din direcția Borș și Cluj, accesul rutier se face pe E 60 (DN 1), iar din direcția Șercaia – Zărnești – Râșnov, accesul se face pe DN 73A.

Cele mai apropiate aeroporturi internaționale sunt: Otopeniul, la 123 km distanță și Băneasa, la 136 km; punctul de frontieră cel mai apropiat este cel de le Giurgiu, de 207 km.

Condițiile naturale, premise în dezvoltarea stațiunii Predeal

Cadrul natural al României oferă un mare potențial turistic natural prin totalitatea

componentelor sale: relieful, clima, fauna și flora, ape, parcuri naturale și peisaje. Toate acestea, împreună cu resursele turistice antropice, au un rol deosebit de puternic în dezvoltarea turismului, prin prisma (Glăvan, 2000, pag.13):

▪ valorii peisagistice, recreative și estetice a formelor de relief (peisaje alpine, cascade, peisaje din Deltă)

▪ calitatea factorilor naturali de cură balneo și a bioclimatului

▪ condiții naturale care generează diverse forme de turism

▪ rolul educativ al rezervațiilor naturale și obiectivelor istorice

Relieful carpatic are cel mai variat potențial turistic; la latitudini de peste 2000 m, peisajele alpine, văile glaciare, culmile și crestele, lacurile de înălțime și pânzele de grohotiș; la altitudini mai joase avem cheiurile, creste, cascade și nenumărate peșteri (peste 10900); microrelieful cu forme ciudate – Babele și Sfinxul din Bucegi, Ciupercile sau Turnu lui Goliat din Munții Ciucaș, stânca Toaca sau Turnu lui Buda din Ceahlău, sunt toate importante repere turistice naționale (Glăvan, 2000, pag.24).

Valea Prahovei, implicit Predealul, beneficiază de domenii schiabile și pentru practicarea altor sporturi de iarnă și pentru practicarea alpinismului, județele Brașov și Sibiu fiind recunoscute pe plan național și internațional; există și o multitudine de trasee montane, 256 dintre ele aflându-se în masivul Bucegi.

Potențialul reliefului

Turismului ultimilor ani este mult mai sofisticat, prin creșterea complexității

cererilor și nevoilor clienților; cu toate acestea, prin resursele naturale pe care le deține, România are avantajul de a oferi multiple forme de turism, chiar și de nișă. Stațiunile montane aferente Văii Prahovei și Poiana Brașov sunt cele mai cunoscute și mai căutate din lanțul carpatic, pline până la refuz în special în sezonul rece, în timpul vacanțelor și la sfârșit de săptămână. Orașul Predeal este recomandat atât pentru odihnă și recreere, cât și pentru refacerea din convalescență, pe lângă practicarea sporturilor de iarnă.

Cele mai importante puncte de atracție ale stațiunii Predeal sunt cele opt pârtii de schi alpin, pârtia de schi fond de pe Valea Râșnoavei; complementar acestora au fost dezvoltate instalații de teleschi și de telescaun; trasee montane marcate pentru drumeții, trasee montane pentru ATV-uri, restaurante cu specific românesc sau internațional.

Obiectivele turistice naturale cele mai reprezentative sunt:

→ Canionul Șapte Scări

→ Cascada Tamina – situată în Munții Piatra Mare, la altitudinea de 1100 m, este o înșiruire de cinci cascade, cea mai înaltă fiind de 10 m

Fig.2.1.1. Cascada Tamina Predeal; sursa: http://www.informatii-romania.ro/listing/canionul-si-cascadele-tamina-piatra-mare/

→ Peștera de gheață

→ Cheile Râșnoavei

Predealul este înconjurat de grupe de munți cu altitudini de peste 1400 m: masivul Postăvaru și Piatra Mare, la nord, pe de o parte a Timișului; Munții Gârbova în est și sud de Valea Azugii (Vârful Neamțului 1923 m); masivul Bucegi (2000-2500 m). Între aceste masive se află o regiune mai joasă (1000-1400 m), ca o depresiune, cu mici poieni și culmi molcome.

Relieful în trepte se datorează eroziunii apelor curgătoare și dislocarea formațiunilor prin procese tectonice (Niculescu, 1988, pag.12). Astfel, cele mai vechi formațiuni se găsesc în masivul Postăvaru din triasicul mediu și sunt alcătuite din calcare stratificate; apoi urmează gresii și calcare masive de eră jurasică; acestea formează creasta Postăvaru și diferite zone din Piatra Mare.

Munții Gârbova, Clăbucetul Taurului, Clăbucetul Baiului și Muchia Leucii sunt formați în cretacic, la sud de Predeal; cele mai reprezentative roci sunt Stratele de Sinaia (gresii, calcare, calcită). Ele formează culmi rotunjite, cu vegetație bogată.

Acești munți se remarcă și prin pășunile alpine cu priveliști minunate, dar și întinsul domeniu schiabil, șapte trasee montane bine marcate (Glăvanu, 2000, pag.54) și printr-o accesibilitate relativ ușoară.

Munții Piatra Mare (1843 m) beneficiază de forme carstice (abrupturi, stânci, peșteri) și conglomerate (abruptul Gârcinului). Domeniul de schi este întins, dar puțin amenajat (Baciu, Bunloc), dar are 11 trasee pentru alpinism și 15 trasee montane bine marcate.

Fig.2.1.2. Traseu de drumeție în Munții Piatra Mare;sursa: https://verticalriding.ro/2011/03/09/drumetie-in-piatra-mare/

Munții Postăvaru (1798 m) sunt determinați de relieful carstic – creste, stânci, chei, covor vegetal specific. Beneficiază de un larg domeniu schiabil, având 13 pârtii întinse de-a lungul a 18 km. Turiștii pot alege între cele 32 de trasee pentru alpinism sau cele 23 trasee montane marcate.

Clăbucetele Predealului (1282 m) are un relief pitoresc și un întins domeniu schiabil.

Munții Bucegi (2505 m) reprezintă „perla” turismului montan din România prin multitudinea peisajelor sale, domeniul schiabil și atracțiile turistice pe care le oferă. Sunt definiți de abrupturi aproape verticale (Glăvan, 2000, pag.56), văi și pânze de grohotișuri (Hornurile Mălăieștilor), creste stâncoase spectaculoase (Jepii Mari și Mici, Caraiman), cascade aflate în văi sălbatice (Urlătoarea, Valea Albă, Caraiman), forme carstice (Cheile Zănoagei, Cascada Doamnelor, Peștera Ialomiței), platoul Bucegilor cu Sfinxul și Babele. Se află aici un întins domeniu de schi alpin, schi fond, trasee pentru alpinism (256 trasee), 25 de trasee montane marcate, rezervații naturale (Bucegi, Piatra Albă, Bucșoiu). Pentru toate acestea, dar și pentru flora și fauna sa, au fost declarați zonă protejată din interes național.

Fig.2.1.3. Munții Bucegi; sursa: https://ro.pinterest.com/pin/374784000223146085/

În depresiunea Timișului sunt întâlnite cele mai noi roci, argile și pietrișuri, urcând până în zona cabanelor Trei Brazi și Poiana Secuilor (Niculescu, 1988, pag.14).

Eroziunea a dus la atingerea unor altitudini mai mici (1100-1200 m) în Munții Cioplea, Fitifoiu, Moraru, Cărbunarea, despărțind principalele văi din zonă: Azuga, Prahova, Timiș, Pârâul Mic și Cheia.

Întreaga regiune a Clăbucetelor Predealului a fost intens „lucrată” de apele ce curgeau spre Brașov și Râșnov și de pe partea sudică a Carpaților. În continuare, relieful este supus la modificări permanente prin acțiuni contemporane: defrișările, păstoritul, expansiunea edilitară, amenajarea spațiilor de agrement.

2.2 Potențialul climatic

Datorită climei montane, cu veri răcoroase și ierni friguroase, Predealul a fost transformat într-o stațiune de interes național. De asemenea, ponderea mare a pădurilor i-a adus statutul de stațiune balneoclimaterică, recomandată pentru tratamentul surmenajului fizic și psihic, astenie, hipertiroidism, anemie.

Stația meteorologică Predeal a fost înființată în 1927 și este situată pe Muntele Cioplea, la altitudinea de 1090 m.

Din datele prelucrate pe o perioadă mai îndelungată de timp, s-a observat că clima este cea a munților mijlocii. Temperatura medie anuală este de 5° C; cea de la Vf. Omu atinge – 2,5° C, iar la Sinaia este de 4,5° C ( Niculescu, 1988, pag.17). În luna ianuarie, temperatura medie este de – 5,1° C, iar în iulie, de 14,5° C.

În zona Predeal, iernile sunt lungi și reci, iar verile moderate; toate aceste condiții climatice, împreună cu aerul ozonat fac ca stațiunea să fie foarte frecventată de turiști, atât pentru sporturi de iarnă, cât și pentru odihnă și recreere în timpul verii.

Și umiditatea aerului este relativ accentuată (83% medie), strălucirea soarelui și zilele însorite din iulie și august, favorizează drumețiile și plimbările în natură.

Precipitațiile sunt reprezentate de ninsori în sezonul rece și ploi distribuite inegal în lunile de primăvară-vară-toamnă. Ninsorile încep de la sfârșitul lunii octombrie, fiind mai abundente în decembrie și ianuarie; grosimea aproximativă a stratului de zăpadă pe timpul iernii măsoară 50 cm.

Durata medie a stratului de zăpadă este de 118 zile. În perioada 1961-1990, temperatura medie anuală înregistrată a fost de 4,8° C, iar cantitatea anuală de precipitații de 90,2 m2.

Vânturile nu sunt foarte puternice, doar înălțimile mari sunt viscolite; pasurile Predeal și Râșnov fac posibilă deplasarea curenților de aer între Transilvania și Muntenia.

Toate condițiile climaterice oferă stațiunii o periodicitate sezonieră favorabilă; tot timpul anului pot fi practicate, alternativ, sporturile de iarnă, drumețiile, odihna și recreerea.

2.3 Potențialul apelor

Predealul este situat pe cumpăna apelor ce despart bazinul Oltului de cel al Ialomiței; principalul curs de apă colector este Prahova, a cărui izvor se putea observa, până în 1928 lângă gara Predeal (Niculescu, 1988, pag.19).

Râul Prahova are o lungime de 193 km; în dreptul Predealului curge pe o albie parțial acoperită, apoi traversează DN 1 și calea ferată și continuă să curgă pe o albie deschisă.

Pârâul Poliștoaca are izvorul lângă restautantul Coliba Ciobanilor, iar pârâul Joița în Munții Fitifoiu. După unirea Prahovei cu Azuga, aceasta începe să capete un aspect de râu.

La nord de Predeal se întâlnesc mai multe pâraie, din care se formează Timișul: Timișul Sec Mare și Timișul Sec Mic, izvorâte din Munții Piatra Mare, pârâul Vlădețul, Piatra Mică, Piatra Mare, Susai, Postăvaru, Valea Dracului, Valea Dragă, Lamba Mare, Varna Mare, Valea Lungă, Chilera.

Pe teritoriul orașului se află și izvoare de ape minerale; în spatele mănăstirii Predeal, dr. Carol Davila a descoperit în 1859, trei izvoare de ape minerale, cu conținut de fier, ioduri, cloruri și carbonați alcalini (Niculescu, 1988, pag.21).

Câteva dintre izvoarele minerale reprezentative sunt:

▪ Izvorul Cărpineanu – apă clorurată, slab bicarbonată

▪ Izvorul Valea Râșnovului – apă clorurată, iodată, bromurată, slab bicarbonată

▪ Izvorul Teascu – apă clorurată, iodată, bicarbonată, sodică, slab feruginoasă

Pe râul Râșnoava au fost găsite izvoare bogate în NaCl. Râșnoava izvorește prin cinci izvoare din culmea Râșnoava, la altitudinea de 1100 m; până coboară la vale, pâraiele: Șipotele, Stâna Mare, Stâna Mică, Valea Brădetelui și La Clește, îi măresc debitul.

Înainte de unirea Prahovei cu Râșnoava, aceasta din urmă mai preia și Pârâul Mănăstirii, ce vine din culmea Clăbucetului Taurului pe lângă mănăstire și adună izvoarele minerale din această zonă.

2.4 Biodiversitatea și ariile protejate – resurse turistice

Turismul este cel mai important sector economic al zonei Predeal; de aceea, este foarte importantă și oportună dezvoltarea durabilă și conservarea resurselor turistice naturale și antropice întâlnite aici și realizarea unei promovări cât mai puternice a acestora.

Cele mai multe dintre resursele turistice ale Predealului sunt resurse naturale, deci cu atât mai mult acestea trebuie monitorizate și protejate pentru generațiile viitoare.

Astfel, crearea unui turism durabil în zona orașului Predeal presupune dezvoltarea tuturor formelor de turism care pot fi practicate aici sau realizarea unor altor forme de turism, împreună cu programe de management și marketing care să asigure exploatarea eficientă a acestora.

Orașul Predeal se află la punctul de întâlnire a mai multor arii protejate și parcuri naționale naturale.

În partea de vest a localității, se întinde Parcul Național Bucegi; acesta are o suprafață totală de 32.663 ha și a fost înființat în anul 1974. Din cadrul Parcului Bucegi fac parte rezervațiile naturale:

→ Abruptul Bucșoiu – Mălăiești – Gaura

→ Locul fosilifer Plaiul Hoților (prezintă formațiuni de flișuri cretacice stratificate formate din: argile, conglomerate, calcare, fosile ale florei și faunei)

→ Turbăria Lăptici (mlaștină oligotrofă)

→ Locul fosilifer Vama Stunga

→ Peștera – Cocora

→ Abruptul prahovean Bucegi

→ Munții Colții lui Barbeș

→ Peștera Răteiului

Pentru încântarea turiștilor, Parcul Național Bucegi cuprinde numeroase monumente speologice (Avenul Vânturiș, Avenul din Bucșorie, Avenul din Piciorul Babele), forme geomorfologice uluitoare (Sfinxul, Babele, Portița Caraimanului, Cheile Tătarului), monumente hidrologice (Izbucul Coteanu, Izbucul din Hroaba, Cascada Doamnei, Cascada Vânturiș, Cascada Urlătoarea).

Ca și habitate, Parcul Bucegi este format din păduri de fag, de molid, de grohotișuri și ravene, de pășuni montane, pajiști alpine, fânețe montane, tufărișuri alpine, plante specifice muntelui: floarea de colț, papacul doamnei, bujor de munte, angelică, stânjenei de munte, sângele voinicului, piciorul cocoșului, ghințura galbenă, gențiană, iarba osului, ochelariță, cimbrișor, cornuț de munte, margarete, lâna caprelor.

Fig2.4 Flora Parcului Bucegi; sursa: http://alpinet.org/main/foto/showfoto_ro_t_flora-bucegi-3_item_94266_gal_0_vot_0.html

Flora diversificată a dus și la existența unei faune bogate – mamifere (urs carpatin, lup, cerb, cerb lopătar, capră neagră, căprioară, pisică sălbatică, râs, jderi, vulpi, veverițe, orbete, liliac cu urechi late, liliac mic cu potcoavă, liliac urecheat, pârșul cu coada stufoasă), multe dintre ele sunt specii protejate, păsări (cocoș de munte, acvilă de munte, vultur pleșuv, corb, șorecar comun, mierla de piatră, lăstun, fâsă de munte), reptile și amfibieni (șarpele lui Esculap, șarpele de alun, șarpele orb, vipere, șopârle, salamandra carpatică, broasca roșie de munte, broasca roșie de pădure, tritoni, salamandră de foc), pești (petroc, zglăvoacă).

În estul orașului Predeal se află Parcul Național Piatra Craiului, cu o mare diversitate a florei și faunei, un lanț muntos calcaros unic în țară, prin aspectul crestelor de lame tăioase și lungi. Cele mai multe dintre piscuri au peste 2000 m înălțime.

Masivul Piatra Craiului a devenit rezervație naturală încă dintre 1938, iar din 2007 se află sub protecția Consiliului Europei.

Cele mai reprezentative fenomene carstice sunt Cheile Dâmbovicioarei și Peștera Dâmbovicioaiei, din floră și faună fac parte specii unice (Garofiței Pietrei Craiului) sau protejate (floare de colț, bujorul de munte, macul galben, tisa, bulbucul, iedera albă, gladiola sălbatică, 41 de specii de orhidee).

Parcul găzduiește peste 30% dintre speciile florei din România, dintre care 181 de specii sunt endemice, vulnerabile sau rare. Se găsesc aici și peste 200 de specii de fluturi și 21 de specii de lilieci, protejate prin lege.

Masivul Piatra Mare face parte din Munții Bârsei; se află pe Sit Natura 2000, ca și arie naturală, în scopul protejării biodiversității și conservării florei și faunei.

Cel mai reprezentativ obiectiv turistic este Cascada Tamira, cea amenajată în scări, pentru a permite accesul turiștilor. Este alcătuită dintr-o înșiruire de cinci cascade mai mici, cea mai mare având înălțimea de 10 m. Cele mai numeroase habitate prezente aici sunt stâncile calcaroase, cheile, pajiștile alpine, izvoarele de munte.

Canionul Șapte Scări este situat la altitudinea de 980 m, pe pârâul Șapte Scări; lungimea cascadei este de 160 m, iar înălțimea scărilor variază între 8 și 35 metri.

Formațiunea stâncoasă Șirul Stâncilor este un uriaș perete de piatră, împădurit, cu grote și arcade. Pe partea cealaltă a potecii se observă peșteri miniaturale, cu stalactite și stalagmite și o priveliște asupra orașului Brașov.

Peștera de gheață se găsește în zona muntelui Gâtul Ghibei, cu o deschidere de 50 m; temperatura este scăzută tot timpul anului, câteodată găsindu-se chiar și zăpadă.

Clăbucetele Predealului are înălțimi cuprinse între 700-750 m în zona Timișului de Sus și de 1400-1450 m în zona Cheia; astfel flora predominantă este pădurea (de fag, molid, brad, carpeni, mesteceni, pini). Din cauza luminii puține, filtrată de arbori, vegetația erbacee (Niculescu, 1988, pag.23) este formată din mușchi, ferigi, ciuperci (mănătărci, bureți vineți, ghebe), tufe de fructe de pădure (zmeură, mure), fragi; privighetorile, mierlele și pițigoii susțin concerte pentru iubitorii naturii.

3. Importanța factorilor demografici și a factorilor economici în dezvoltarea stațiunii turistice Predeal

3.1 Populația și așezările umane

Valea Prahovei, cea mai importantă trecere între Transilvania, Muntenia și Predeal au avut un rol extrem de important de-a lungul timpului, în istoria Principatelor Române și a României Mari.

Dezvoltarea și constituirea Predealului, în timp, sunt legate de drumul ce exista pe aici, respectiv de construirea căii ferate din secolul XIX.

În vremurile de demult, atunci când pădurile seculare erau neîntinate de mâinile omului, acestea erau și protectoare ale populației – ofereau hrană, combustibil și adăpost, mai ales în calea năvălitorilor. Apoi, pe plaiurile și pajiștile muntoase se aflau stâne de oi, după străvechiul obicei al transhumanței, vara la munte, iarna la șes.

Nici chiar legiunile romane nu au izbutit să treacă Valea Prahovei pentru a ajunge în Transilvania; din cauza defileului de la Posada, ei au reușit să străbată munții pe Valea Teleajenului (Niculescu, 1988, pag.30).

Vechile drumuri ciobănești porneau de la Comarnic spre Predeal, urmărind cursurile apelor Timișului sau Râșnoavei, fiind cunoscut ca și „Drumul Prahovei”; acesta era folosit de păstori și de către negustorii care își duceau mărfurile cu caii. Drumul este menționat și în documentele de pe timpul lui Vlad Țepeș, care îi îndruma pe brașoveni și pe locuitorii Țării Bârsei să circule pe acolo cu încredere; mulți negustori foloseau și alte poteci, pentru a scăpa de tâlhari sau pentru a nu plăti taxe vamale. În Hrisovul lui Duca-Vodă (1674) este amintit din nou drumul Prahovei, ca fiind „o potecă și scală de negustori”.

În anul 1700, au început să apară și hanuri, fiind menționate în documentele vremii, Hanul de la Gura Râșnoavei, Cârciuma de la Frontieră (lângă actuala gară Predeal) sau Hanul lui Ruja.

Între anii 1736-1738, războiul ruso-turco-austriac, a transformat poteca montană în drum pentru trăsuri și căruțe.

Sunt consemnate și figuri de haiduci care au trăit în această zonă: Nicolae Grozea din Brebu, Stanciu Bratului, haiducul Grozea, contemporan cu Vasile Alecsandri.

Prima așezare permanentă de pe teritoriul Predealului a fost schitul Predeal, fondat în 1774 și confecționat din lemn, pe malul Prahovei, aproape de confluența acesteia cu Râșnoava. În anul 1819, schitul este zidit în piatră și dăinuie și astăzi; pe lângă schit au început să apară și bordeie locuite de argați, pentru că schitul deținea și pământuri ce trebuiau lucrate. Alți gospodari și ciobani au început să-și construiască case pe lângă mănăstire, alcătuind vatra satului Maiu Ursului, din care s-a dezvoltat Predealul.

După 1850 începe construcția drumului Câmpina-Predeal, ce sporește numărul gospodăriilor din zonă; secularizarea averilor mănăstirești și împroprietăririle din 1864 au făcut și ele ca localitatea să se dezvolte în continuare.

Construirea căii ferate (1876-1879) Ploiești-Predeal și a gării Predeal a facilitat transportul mărfurilor și a persoanelor în această zonă; gospodăriile s-au întins spre Valea Joiței, pantele Cioplea și Susaiului. În anul 1881, sunt împroprietăriți tinerii căsătoriți cu loturi de casă și terenuri pentru fân. Între anii 1895-1897 sunt vândute locuri de casă de-a lungul șoselei. În anul 1900 s-au parcelat terenuri în zona stației Predeal, parcelări continuate și în perioada 1914-1926.

Până în 1864, Predealul făcea parte din comuna Podu Neagului (cuprindea localitățile de pe o lungime de 34 km). În 1874, Podu Neagului ia numele de Sinaia, după numele mănăstirii, și se alipește de Comarnic. În 1885 se formează localitatea Predeal, din care fac parte: Predeal, Bușteni, Poiana Țapului și Azuga (22 km lungime); în 1908, Bușteniul, Poiana Țapului și Azuga s-au desprins de Predeal.

Fig.3.1.Predealul înainte de 1916; sursa: http://vrosulescu.blogspot.com/2016/04/predeal.html

În 20 mai 1912 se naște comuna autonomă Predeal, care are parte de îmbunătățiri edilitare: înființarea băncii populare „Izvoarele Prahovei” ce credita construcțiile, crearea Societății de înfrumusețare a localității Predeal în 1913 (Niculescu, 1988, pag.32).

În 1916, Predealul a făcut parte din teatrul de război, având locuri strategice de atac și de apărare; atacul armatelor austro-ungare și a celor germane s-au izbit de rezistența trupelor române; în cinstea acestora din urmă, a fost realizat Monumentul Eroilor de pe Valea Râșnoavei (Niculescu, 1988, pag.33), cimitirul de pe șoseaua spre Timișul de Sus și monumentul poetului-erou Mihai Săulescu fiind mărturie ale eroismului soldaților români.

După primul război mondial, localitatea se reconstruiește; în 1926 se instalează primul traseu de fir electric; în 1927, Predealul număra 2454 de locuitori. Se execută și lucrări de canalizare și captare a apei potabile.

S-au înființat mai multe fabrici de cherestea după 1850, fabrică de chibrituri; în 1927 se înființează Stația meteorologică, se construiesc bulevarde și străzi, oficiu poștal și oficiu telefonic. În 1934 se ridică două sanatorii TBC pe Valea Râșnoavei. Stilul viligeaturistic și modernizările sale, au făcut ca Predealul să fie declarat în 1935, comună urbană, cu caracter turistic.

În timpul celui de al doilea război mondial, grupurile de partizani au aruncat în aer 16 trenuri hitleriste și au boicotat retragerea armatelor germane (Niculescu, 1988, pag.36).

De la cei 1218 de locuitori pe care îi avea în 1912, în anul 1960, Predealul avea 6680 locuitori, iar în 1985 avea 7877 locuitori. Din 1968 a ajuns, ca și apartenență administrativă, în județul Brașov.

Încă din 1916, Predealul era una dintre cele mai importante localități pentru vilegiatură; în anul 1935, turiștii sosiți aici pentru practicarea sporturilor de iarnă erau între 3000-4000 de persoane.

După 1944, unele dintre vile devin hoteluri, și se construiesc altele noi (Orizont, Cioplea, Predeal), restaurante și pensiuni. Se refac cabanele montane – Clăbucet-Plecare, Clăbucet-Sosire, Trei Brazi, iar numărul turiștilor crește necontenit; capacitatea de cazare depășește 4000 de locuri.

Nu doar pentru sporturile de iarnă vin turiștii la Predeal, ci și pentru aerul curat, lipsit de alergeni, cu o ionizare accentuată și o presiune atmosferică relativ scăzută care tonifică organismele slăbite, tratează glandele endocrine, nevrozele, rahitismul și tulburările de creștere.

Hotelurile Orizont și Cioplea erau cele mai mari din stațiune, cu dotări excepționale (telefon, bar, discotecă, saună, piscină, sală de gimnastică, masaj, teren de tenis, baschet, parcare, baby-schi).

Hotelul Predeal, Robinson, Complexul Timișul de Sus ofereau și ele turiștilor cazare la standarde înalte, restaurante selecte, la fel și vilele din stațiune. Turiștii pot juca tenis, baschet, pot face gimnastică medicală, pot înota sau dansa, degusta vinuri sau pot viziona programe folclorice la localuri (Niculescu, 1988, pag.47).

Salvamontul Predeal funcționa prin colaboratori amatori, la cabanele Clăbucet-Plecare, Clăbucet-Sosire și la Pârâul Rece.

Predealul a intrat în circuitul internațional de schi, în special pentru că în 1930 aici au avut loc campionatele internaționale civile de schi, cu probe de fond și mare fond. Dintre cei născuți în Predeal s-au remarcat și campioni naționali și mondiali la schi: Mihai Bîră (1946), Cornel Crăciun (1948), Florea Lepădatu (1950).

Și drumețiile încep să ia avânt; astfel, Munții Bucegi devin o destinație preferată a turiștilor; s-au marcat potecile și s-au construit cabane și refugii montane.

Prima mare pârtie de schi a fost Clăbucet, inaugurată în 1942, împreună cu cabanele și instalațiile sale necesare sportului. Pârtia Subteleferic a fost dată în funcțiune în anul 1964, odată cu telescaunul, având o lungime de 1800 m; este o pârtie dificilă, folosită pentru performanță și concursuri.

Stațiunea Rârâul Rece este legată de Predeal de 8 km de șosea; se află pe versantul Muntelui Piatra Arsă din Clăbucetul Predealului. Bioclimatul stațiunii este unul tonic, stimulant și presiunea atmosferică relativ scăzută. Era destinată în exclusivitate tineretului, dispunând de vile și cabane, terenuri de sport, baruri, discoteci, cluburi.

Sunt amenajate pârtii de schi, școală de schi cu monitori, telescaun, punct de salvamont.

Timișul de Sus și Timișul de Jos sunt cele două stațiuni climaterice aflate spre depresiunea Brașovului; sunt dispuse de-a lungul șoselei și pe pantele domoale. Documentele de la sfârșitul secolului al XVII și începutul secolului al XVIII vorbesc despre o vamă a Timișului (Niculescu, 1988, pag.79) și un serviciu de poștă existent aici.

Stațiunile au climat montan, cu un stres bioclimatic sedativ și aer curat, ionizat, ceea ce a determinat construirea taberelor pentru copii, a căminelor de bătrâni și pentru copii nerecuperabili.

Situarea stațiunilor la poalele Munților Postăvaru și Piatra Mare a dus la apariția a numeroase poteci turistice. Unele dintre acestea urcă spre Poiana Brașov și spre cabana Cheia, altele către Cascada Tamina, Canionul Șapte Scări sau Peștera de Gheață.

3.2 Factorii economici și modul de influență în dezvoltarea stațiunii

Pentru creșterea numărului de turiști interni și internaționali, dezvoltarea turistică a Predealului trebuie privită ca și o prioritate; de altfel, este sectorul economic predominant în regiune datorită reliefului și caracteristicilor sale. Pentru o promovare corectă și un feed-back pozitiv al clienților, calitatea serviciilor trebuie să fie ridicată, costurile corelate cu calitatea oferită, iar personalul din turism să fie bine pregătit și să asigure servicii la standardele cerute pe piață.

Dezvoltarea stațiunii nu poate fi privită doar prin prisma sezonului rece și a sporturilor clasice de iarnă – schi, sanie, ci și prin prisma diversificării divertismentului, a altor sporturi, a odihnei, ecoturismului, drumețiilor, alpinismului, turismului cultural, religios sau speologic. Izvoarele minerale existente constituie și ele un obiectiv în dezvoltarea și promovarea realizată de conducerea orașului.

Grupele de munți care mărginesc Predealul – Bucegi, Piatra Craiului, Piatra Mare, Postăvaru oferă un potențial turistic extrem de divers și de valoros din punct de vedere al formelor de relief (văi, izvoare, defilee, peșteri, canioane, cascade, piscuri și culmi semețe, grohotișuri) și al florei și faunei diversificate, cu specii unice sau protejate prin lege. Munții cu peisajele lor sunt resurse turistice atractive în tot timpul anului.

Principalele destinații ale turiștilor în ceea ce privește sporturile de iarnă sunt situate în Valea Prahovei, în masivele Bucegi și Postăvaru. Domeniile amenajate pentru schi se află la altitudinea de 1600-1800 m, și sunt utilizate din toamna târzie până în primăvară; chiar dacă precipitațiile nu sunt întotdeauna suficiente, s-au făcut investiții în instalații pentru producerea zăpezii artificiale. În plus, mai există posibilitatea amenajării și modernizării unor multitudini de pârtii, cu lungime mai mare sau mai mică – practicarea sporturilor de iarnă a fost și rămâne domeniul turistic prioritar din zona Predeal, cu serviciile sale aferente: cazare, alimentație publică, infrastructură, divertisment.

Pentru a veni în întâmpinarea cererilor turiștilor și în sezonul de vară, domeniile alpine și cele montane sunt disponibile și pentru drumeții, alpinism, pentru speologie, plimbări în natură și pentru observarea habitatelor naturale, multitudinea de lacuri și râuri montane fac posibil pescuitul sportiv, iar fauna bogată oferă posibilitatea vânătorii sportive. Baza tehnico-materială și aerul curat, de munte, oferă turiștilor oportunități de relaxare și de odihnă, însoțite de gastronomia românească sau de cea internațională.

Piața liberă și potențialul turistic existent în Predeal beneficiază și de atenția multor turiști străini; totuși, puternica concurență existentă pe piața produselor și serviciilor turistice, duce la necesitatea creșterii calității ofertei acestora, la servicii care să promoveze zona și turismul românesc montan.

Pregătirea și perfecționarea forței de muncă din turism este un al factor care influențează puternic dezvoltarea Predealului; doar calitatea ridicată a serviciilor turistice oferite turiștilor îi vor fideliza și mulțumi pe aceștia și vor produce efecte de promovare puternică în continuare. La fel ca și în alte industrii, un feed-back pozitiv aduce clienți noi și o bună reputație, în timp ce un feed-back negativ produce efecte negative pe termen mediu și lung, cu costuri foarte mari.

Ponderea cea mai mare a activității agenților economici din Predeal o au hotelurile și restaurantele (95,45%), deci calificarea forței de muncă este un element major în dezvoltarea turistică de aici. Nu se desfășoară activități industriale, iar suprafața agricolă este extrem de redusă, majoritare fiind pășunile și fânețele.

Tabel.1 Suprafața agricolă Predeal

sursa: preluat din Strategia de dezvoltare locală a orașului Predeal 2015-2025

Datorită faptului că Valea Prahovei, respectiv Predealul este recunoscut și frecventat de turiști, atât în sezonul de iarnă, cât și în cel de vară, personalul turistic ține seama de cererea existentă pe piața internă și internațională și îmbină mai multe dintre activitățile specifice iernii, cu cele specifice în perioada de vară, a vacanțelor sau a sfârșiturilor de săptămână.

Și aici au început să se dezvolte activități ale unui turism alternativ, axat nu neapărat pe un turism de masă, cât asupra dorințelor și intereselor vizitatorilor, hobby-urilor și curiozităților acestora, pregătind astfel zile de călătorie inedite: circuite gastronomice cu bicicleta, picnicuri în miez de noapte, concepte utilizate tot mai mult în lume și care se dezvoltă și în România.

Dezvoltarea aceasta presupune și dezvoltarea căilor de acces spre obiectivele turistice, spre refugii și cabanele montane, pentru dezvoltarea celorlalte forme de turism montan. În toate masivele și grupele de munți înconjurătoare Predealului, turiștii au parte de nenumărate trasee de alpinism sau trasee montane, mai grele sau mai ușoare, bine marcate. Căile de acces se pot extinde și dezvolta în continuare prin proiecte finanțate de bugetul de stat, prin proiecte public-private sau proiecte cu finanțare europeană.

Fig.3.2.1 Traseu turistic Predeal; sursa: http://www.predeal.ro/ro/trasee-turistice-predeal.html

Se poate observa că, de la an la an, nivelul investițiilor realizate în turism a crescut; în acest sens, multe dintre unitățile de cazare și de alimentație au fost modernizate, ajungând la nivele de calitate internaționale; toate pensiunile și hotelurile au între două și cinci stele sau margarete.

Turiștii se organizează în grupuri, de regulă, atunci când pornesc în drumeții și pe traseele montane; mulți dintre ei, acum, în era comunicării digitale, sunt foarte buni promotori ai naturii, resurselor turistice existente și buni aliați ai naturii.

Globalizarea și multitudinea de platforme online de turism, au făcut ca acum, mai mult ca niciodată, turiștii să fie mult mai bine informați și să caute cele mai bune produse și servicii turistice din zona dorită. Calitatea serviciilor, prețurile practicate, feed-back-ul altor turiști, fac tot mai mult diferența între cererea de oferte turistice de cazare, alimentație sau agrement. Pe Valea Prahovei, piața turistică este extrem de concurențială, deci și în Predeal; turiștilor li se oferă o multitudine de pachete turistice pentru petrecerea zilelor de vacanță.

De asemenea, pentru diverse grupuri de interes în domeniul turismului, dezvoltarea tehnologiilor și a informațiilor a dus la consolidarea legăturii între acestea; de exemplu, grupuri de cicliști montani, pasionați de speologie, parapantism, grupuri de fotografi ai naturii, amatori de alpinism, grupuri de susținere și promovare a ecoturismului.

Prin toate resursele sale, Predealul este una dintre stațiunile perlă a Văii Prahovei și a turismului montan românesc. Investițiile în derulare, cele viitoare, creșterea veniturilor populației, a timpului liber alocat activităților sportive și odihnei, acordarea tichetelor de vacanță în anii 2018-2019, existența și dezvoltarea platformelor on-line turistice sunt oportunități care duc în continuare la dezvoltarea zonei și a stațiunii Predeal.

Fig.3.2.2 Stațiunea Predeal; sursa: https://brasovtourism.app/ro/places/partia-de-schi-cocosul-dnrto-sopjbvcw

Sporturile de iarnă (schiul, sania sau snowboard-ul) se adresează tuturor categoriilor de turiști, atât în ceea ce privește grupele de vârstă (de la cele mai fragede vârste până la cele mai înaintate), cât și în ceea ce privește categoriile sociale. Pârtiile existente în stațiunea Predeal au diferite grade de dificultate; pe lângă infrastructura transportului pe cablu, turiștii pot beneficia și de experiența instructorilor de schi, a serviciului de salvamont, de unități de alimentație publică, cabane montane și refugii, divertisment (jocuri, concursuri pe pârtie). De exemplu, Pârtia Sub Teleferic sau Pârtia Clăbucet Școală sunt pârtii perfecte pentru copii, având și instalații de cablu adaptate acestora, telescaune și babyschi-uri.

A fost executat un sediu salvamont modern și nou, având amplasarea la baza pârtiilor din zona Clăbucet, fiind zona cea mai solicitantă în ceea ce privește incidentele de acest fel și a accidentărilor. Începând din sezonul de iarnă 2014-2015, în caz de nevoie, turiștilor li s-a putut oferi primul ajutor, în cele mai optime condiții.

În schimb, alpinismul se adresează unei categorii de turiști care au experiență, pregătire corespunzătoare și condiție fizică bună. Masivul Piatra Craiului și Munții Bucegi sunt destinații recunoscute pe plan intern și internațional pentru practicarea acestui sport.

Ciclismul montan este un sport care a cunoscut în ultimii ani o dezvoltare puternică; turiști tineri, dinamici, cu condiție fizică bună, beneficiază de trasee bine alese în această zonă.

Diversificarea și poziționarea formelor de relief din zona Predeal, le-au făcut să devină o destinație propice și pentru practicarea unor sporturi extreme: planorismul, tirolienele, motociclism de aventură, raliuri montane, parapantism, body-jumping.

Un rol decisiv în promovarea zonei turistice Predeal îl are și statul, pe lângă comunitatea locală și administrația locală; prin politicile sale fiscale și de dezvoltare a infrastructurii, Master Planul Turistic al României 2007-2026, încurajarea parteneriatelor public-private și sprijinirea proiectelor finanțate prin fonduri europene. Toate investițiile și programele elaborate pentru dezvoltarea localității și stațiunii Predeal, se vor regăsi în:

▪ diversificarea ofertei turistice a Predealului, respectiv creșterea cererii turistice pentru această zonă montană și dezvoltarea sa

▪ creșterea profitului unităților turistice și posibilitatea reinvestirii sale în turism

▪ creșterea gradului de participare a stațiunii Predeal în circuitul turistic internațional

▪ stimularea eficienței atât din domeniul turistic, cât și a celor din alte domenii economice

Prin totalitatea măsurilor luate în ultimele decenii și prin investițiile realizate, rezultatele se văd deja pentru că, de la an la an, a crescut numărul turiștilor cazați în zona Predeal; în anul 2017, stațiunea a depășit pragul de 200.000 de turiști raportați oficial.

Fig.3.2.3 Evoluția numărului de turiști în Predeal 2012-2017; sursa: http://www.bzb.ro/stire/predealul-a-depasit-in-2017-pragul-de-200000-de-turisti-raportati-oficial-a123987

Dacă în anul 2012, numărul de turiști înregistrați era de 143.577, până în 2017, numărul acestora a crescut la 210.098; creșterea este de 32%, precum se poate observa din tabelul de mai sus.

Se poate observa și că numărul de turiști străini a crescut de la 6.498 în anul 2012, până la 24.500 turiști în 2017; numărul de turiști români a crescut din 2012, când erau înregistrați 197.079, în anul 2017, când au fost înregistrați 185.598 turiști.

Toate aceste rezultate pozitive s-au obținut în urma modernizărilor și investițiilor efectuate la nivelul unităților de cazare turistică, a unităților de alimentație, infrastructura de transport pe cablu; existența Centrului Național de Informare și Promovare Turistică Predeal și a informațiilor oferite de pe paginile online: www.predeal.ro, rețelele de socializare a stațiunii Predeal, aplicația orașului City APP Predeal, au dus și acestea la realizarea promovării stațiunii.

„În urma activității centrului, au venit diferiți parteneri cu ajutorul cărora am amenajat noi trasee turistice, am amplasat noi panouri de informare, am desfășurat diferite competiții (mountain bike, crosuri, alergare montană, concursuri de descoperire a zonelor turistice ale orașului), am demarat un nou produs turistic – Turul Cabanelor, am fost prezenți în peste 40 reportaje și știri privind activitatea montană, la cele mai importante televiziuni, radiouri și în presa online. În același timp, Orașul Predeal, împreună cu Consiliul Județean Brașov, a fost prezent la toate edițiile Târgului de Turism București din ultimii ani” a precizat Cătălin Câmpeanu, reprezentant al CNIPT Predeal (http://www.bzb.ro/stire/predealul-a-depasit-in-2017-pragul-de-200000-de-turisti-raportati-oficial-a123987).

Conform Master Planului Turistic Național al României 2007-2026, Predealul a necesitat realizarea unui plan detaliat al zonei turistice, care să stabilească un impact mai larg pentru accesul autovehiculelor și al parcărilor existente; acest plan trebuie revizuit odată la cinci ani, după necesitățile apărute în timp, prin proiecția numărului de turiști și evoluția activității turistice de-a lungul timpului.

Obiectivele strategice stabilite prin Strategia de dezvoltare a Predealului 2015-2025 sunt:

→ creșterea atractivității turistice prin dezvoltarea domeniului schiabil

→ dezvoltarea economiei locale prin diversificarea serviciilor turistice

→ creșterea calității vieții populației prin investiții în infrastructură și serviciile publice

→ dezvoltarea capacității administrative și implicarea comunității în luarea deciziilor

Predealul a beneficiat și de Programul național de dezvoltare a turismului montan „Super-schi în Carpați”, reglementat prin Lg.526/2003 și completat de Lg. 271/2009 – dezvoltarea turismului montan cu accent pe schi și alte sporturi de iarnă pentru o perioadă de timp prestabilită.

Ca și obiective specifice pentru creșterea atractivității turistice dezvoltând domeniul schiabil, s-a propus realizarea următoarelor:

○ modernizarea pârtiilor stațiunii

○ realizarea unor noi pârtii pentru sporturile de iarnă

○ mărirea tronsoanelor de pârtie pentru schi alpin, pe diferite grade de dificultate

○ extinderea domeniului schiabil prin crearea legăturilor cu stațiunile învecinate

○ amenajarea a noi pârtii de schi

○ realizarea unor pârtii pentru practicarea săniușului

○ modernizarea și extinderea transportului pe cablu

○ modernizarea infrastructurii de transport și creșterea capacității de parcări auto

○ înființarea unei piste de biciclete în zona Trei Brazi – Timișul de Sus – Predeal, având lungimea de 25 km; pe lângă scăderea factorilor de poluare, va extinde oferta de agrement a stațiunilor

○ extinderea și modernizarea refugiilor montane, a traseelor marcate, a serviciului salvamont

○ stabilirea unui calendar de evenimente culturale, sportive, de agrement

Prin acest program s-au elaborat planuri de amenajare a teritoriului, s-au dezvoltat și reabilitat infrastructura generală (căi de acces, alimentare cu apă, gaze, electricitate, stații de epurare, drumuri forestiere), s-au dezvoltat și reabilitat pârtiile de schi, transportul de cablu, echipamente prin care zăpada artificială este produsă, iluminatul pârtiilor, s-au dezvoltat și reabilitat alte pârtii, pentru practicarea altor sporturi de iarnă (sanie, biatlon, patinoar).

Prin strategiile sale de dezvoltare, Predealul a ajuns o stațiune a „celor patru anotimpuri”, unde turiștii români și străini au posibilitatea de a-și petrece timpul liber, de a se relaxa și a se odihni, toate îmbinându-se cu sporturi de iarnă sau de vară.

Conform Strategiei de dezvoltare a Predealului 2015-2025, acesta are nevoie de o diversificare a atracțiilor turistice, pentru a corespunde cerințelor pieței. Apoi, este necesar ca destinațiile și obiectivele turistice să fie cât mai uniform distribuite pentru ca toate zonele sale să se poată dezvolta. Cu cât vor crește numărul variantelor de diversificare a atracțiilor turistice, cu atât va crește numărul turiștilor și vor fi fidelizați pentru a reveni iar și iar aici, în orice perioadă a anului.

Tocmai pentru a extinde sezonul turistic și pentru a crește cererea turistică în perioada estivală, Primăria și Consiliul Local Predeal au elaborat proiectul de amenajare a unui centru de agrement și SPA în Predeal, care să includă piscine acoperite, centre de relaxare și wellness, masaj, saună, fitness, săli de sport, zone de joacă pentru copii, finanțat prin fonduri europene (POR) și prin bugetele de stat și cel local.

Se dorește găzduirea unor evenimente culturale, sportive și de agrement a căror notorietate să fie recunoscute național și internațional, în acest sens necesitând stabilirea unui calendar de evenimente cu caracter perioadic (anual, trimestrial sau lunar).

De asemenea, se va realiza un brand al orașului Predeal pentru a putea fi promovat pe piața internă și internațională, prin participarea la târgurile de profil din țară și străinătate.

4. Infrastructura turistică

4.1 Circulația turistică pe axa Valea Prahovei – Brașov, factor de favorabilitate pentru dezvoltarea turismului în stațiunea Predeal

Valea Prahovei este o destinație pentru vacanțe deosebite; ea traversează localitățile: Comarnic, Breaza, Bușteni, Azuga, Predeal sau Sinaia. Toate acestea sunt stațiuni montane, având pârtii de schi și instalații moderne de transport cablu. Aici se găsesc, împreună cu Poiana Brașov, cele mai bune pârtii de schi din țară, condiții de cazare pentru toate vârstele și veniturile, cluburi antrenante, restaurante cu specific românesc sau internațional, patinoare, poteci montane pentru drumeții sau alpinism, posibilități de plimbare cu ATV-ul, biciclete, studierea habitatului natural al diverselor specii de plante și animale.

Precum o descria Gh. Niculescu: „lumea mirifică a Văii Prahovei și Bucegilor a căpătat pentru mine noi forme, odată cu primii pași de drumeție în Bucegi. Am cucerit masivul atunci, urmând lunga și întortocheata potecă Schiel, străbătând pădurile întunecate de fag și cetini, descoperind Cascada Urlătoarea, trecând pe lângă stâlpii funicularului și am ajuns sus, printre pâlcurile de jnepeni. Și de acolo, de pe platoul ondulat, mi s-a înfățișat pentru prima dată Valea Prahovei cu adevăratele ei dimensiuni. În față, de la înălțime, am cuprins-o dintr-o singură privire, și nu știam la ce să mă uit mai întâi. Vedeam furnicarul de case cu acoperișuri roșii sau cenușii înmănuncheat în sate și orașe prin care adesea am trecut, urmăream cotiturile șoselei și căii ferate pe care le învățasem din tren sau din mașină, ca apoi să-mi plimb privirea pe conturul munților îndepărtați, încercând să-i recunosc așa cum îi știam din lecțiile de geografie.” (Niculescu, 1984, pag.6)

Pe lângă zăpadă și sporturile de iarnă Valea Prahovei este bogată în resurse turistice naturale și antropice (culturale, arhitectonice, religioase), ceea ce o face o complexă destinație de vacanță.

Una dintre stațiunile preferate ale turiștilor interni și străini este stațiunea Predeal. În timpul vacanțelor, sărbătorilor sau la sfârșit de săptămână, cele 12 pârtii ale sale devin neîncăpătoare.

Turiștii descoperă pe Valea Prahovei un relief spctaculos și armonios, ce cuprinde de la cele mai înalte culmi (Munții Bucegi, Piatra Craiului, Ciucaș sau Bârsei), la culmile subcarpatice cu depresiunea Brașovului și a Făgărașului, până la Câmpia Română. Râul Prahova, care izvorește din Muntele Piatra Mare a săpat unul dintre cele mai pitorești defilee din țară.

Tot aici găsim edificii religioase vechi: în Munții Bucegi s-au refugiat călugării chiar după căderea Constantinopolului (1453) – Sihăstria Sfânta Ana. Schitul Sf. Nicolae este atestat documentar din anul 1581, în localitatea Sinaia. Mai recente sunt mănăstirile Sinaia (construită în stil brâncovenesc), Predeal sau cea de la Bușteni.

Brașovul este unul dintre cele mai vizitate orașe din România; turismul montan se împletește cu turismul de afaceri, cel cultural (Festivalul Cerbul de Aur) sau cel istoric (Biserica Neagră, vechea cetate a Brașovului, Turnul Alb, castelul Bran, castelul Râșnov, prima școală românească a Diaconului Coresi), astfel încât cei care ajung în acastă zonă sunt atrași și spre Valea Prahovei și stațiunile sale minunate. Apropierea de capitala București aduc grupuri de angajați ai firmelor multinaționale sau din administrația publică la cursuri de perfecționare, trainig-uri sau conferințe pe diverse teme. Cei ce doresc să scape de aglomerația marilor orașe și să beneficieze de odihnă și aer curat sunt atrași spre stațiunile Văii Prahovei.

„O vale nu este numai o simplă formă de relief, o luncă mărginită de maluri. Ea este apanajul râului care a format-o și îi conferă unitate, indiferent de dimensiunile versanților și de varietatea ținutului străbătut. O vale înseamnă o arteră de circulație, un teritoriu cu așezări străvechi pe luncă, pe terase sau pe versanți, locuit de o populație milenară, ale cărui înfăptuiri se înscriu organic în spațiu și timp” (Niculescu, 1984, pag.260).

De-a lungul timpului, Predealul s-a dezvoltat pe sectorul de turism și servicii, mai puțin spre industrie; în mod special, este o stațiune care se remarcă pentru practicarea sporturilor de iarnă.

Principalele forme de turism practicate în zona Predeal sunt:

● sporturile de iarnă

● odihnă și recreere

● drumeții

toate aceste forme fiind date de caracteristicile reliefului și a climei stațiunii.

În ceea ce privește sporturile de iarnă, turiștii din Predeal beneficiază de nenumărate pârtii cu grade diferite de dificultate. Pârtia Clăbucet a fost amenajată pentru schi încă din 1892. Ca și așezare geografică, pârtiile Predealului sunt orientate spre direcția nordică, acest fapt menținând calitatea zăpezii; aceasta nu este afectată mult prin înghețuri sau dezghețuri. De asemenea, pârtiile Predealului nu sunt dispuse în direcția principalelor vânturi, astfel că zăpada nu este dispersată, nici cea naturală, nici cea formată prin utilizarea tunurilor de zăpadă artificială.

Pârtiile existente dau turiștilor posibilitatea de a practica alte sporturi de iarnă: sanie, snow-board, sau sporturi extreme: bungee-jumping, tiroliene, traversarea pe corzi, parașutism, escaladare.

Predealul este situat în vecinătatea multor dintre parcurile naționale și ariile protejate, ceea ce îl face un loc ideal pentru drumeții și plimbări în natură. Pe lângă platoul Bucegilor cu Babele și Sfinxul arhicunoscute, atracțiile turistice cele mai cunoscute sunt: Cascada Tamina, Canionul Șapte Scări, Peștera de Gheață.

În vestul Predealului, Parcul Național Bucegi cuprinde o multitudine de atracții turistice speologice (Avenul Vânturiș, Avenul din Bucșoiu, Avenul din Piciorul Babele), monumentele geomorfologice (Portița Caraimanului, Cheile Tătarului), monumentele hidrologice (Izbucul Coteanu, Izbucul din Horoaba, Cascada Doamnei, Cascada Vânturiș).

În nord-estul Predealului se află Parcul Național al Pietrei Craiului, cu o mare diversitate a faunei și florei; este rezervație naturală din anul 1938, iar din 2007 a fost luat sub protecția Consiliului Europei. Parcul Piatra Craiului are anual peste 100.000 de vizitatori; ei au la dispoziție 30 de trasee turistice, pe aproape 25 km lungime, cu cele mai spectaculoase priveliști din Munții Carpați.

Fig.4.1 Masivul Piatra Craiului; sursa: https://turismistoric.ro/piatra-craiului-una-dintre-minunile-naturii/

Predealul dispune de un fond cinegetic bogat (cerbi, urși, jderi, vulpi, lupi, mistreți, iepuri, cocoși de munte, găinușa de alun, veverițe, bursuci, viezuri), cu atât mai mult cu cât fondul forestier ocupă peste 90% din suprafața zonei.

Apele curative minerale cele mai cunoscute sunt: Izvorul Cărpineanu, Izvorul Valea Râșnovului și Izvorul Teascu.

În ceea ce privește odihna și relaxarea, clima montană și aerul curat, ionizat și fără alergeni a Predealului au făcut ca localitatea să fie declarată din 1992, stațiune climaterică; este recomandată pentru afecțiunile neurologice, ale glandei tiroide, ale tulburărilor de creștere și anemiilor. Studiile realizate în anul 1995 de către Ministerul Sănătății privind zone care sunt de importanță balneoclimaterică, au inclus în zonele protejate Predealul și Timișul de Sus.

Poziția geografică și caracteristicile naturale deținute, orientarea industriei și a serviciilor spre domeniul turismului și programele implementate de autorități pentru dezvoltarea locală duc spre dezvoltarea puternică și durabilă a turismului din Predeal.

Pe lângă studiile medicale care au făcut să devină o stațiune balneoclimaterică și dezvoltarea infrastructurii destinate sporturilor de iarnă, s-au dezvoltat noi forme de turism și mijloace de divertisment, care să prelungească sezonul turistic pe o perioadă cât mai întinsă din an; astfel s-a armonizat dezvoltarea turismului cu alte sectoare – alimentație, cluburi, monitori de schi, discoteci. Orașul se poate adapta mai ușor la schimbările care intervin în comportamentul consumatorilor și la cererea existentă pe piață.

Prin accesarea fondurilor europene s-a amenajat și un parc de distracții care conține rampe pentru sărituri și obstacole naturale și artificiale pentru motoare de capacitate mică, iar în sezonul de iarnă pentru schiori și snowboarderi.

Turismul este baza economiei locale; unul dintre punctele slabe ale mediului de afaceri din Predeal este reprezentat de subdezvoltarea infrastructurii de agrement. Astfel, o importantă oportunitate o reprezintă creșterea investițiilor în facilitățile de agrement, precum: parcuri de distracție, piscine acoperite și în aer liber, terenuri de sport, alte locuri de recreere, centre de echitație.

Administrația locală a început și finalizat câteva proiecte în acest domeniu, al turismului:

→ centrul de agrement și spa Predeal, care cuprinde: spații de relaxare, saune, grote de gheață, piscine, terenuri de squash, solar, săli de fitness, spinning, cardio și aerobic

→ accesibilitatea în zona turistică Clăbucet – Cioplea; proiectul cuprinde: trei parcări etajate, o parcare terană, modernizarea unor străzi

→ un nou centru național de informare și promovare turistică

→ o piață nouă și modernă, ce deservește atât locuitorii Predealului, cât și turiștii

→ exploatarea eficientă a izvoarelor cu ape minerale

→ dezvoltarea formelor de turism alternativ

→ promovarea tradițiilor și meșteșugurilor din zona Predeal – Brașov

Această zonă montană, apropiată de zona metropolitană Brașov, a atras investiții în turism, datorită oportunităților oferite; astfel, se poate vorbi despre o ofertă complexă oferită turiștilor și diversificată pentru a satisface toate gusturile și veniturile.

Zona metropolitană Brașov reprezintă un spațiu geografic compact în care locuiesc peste 400.000 de oameni, distribuiți în 15 localități urbane sau rurale din împrejurimile orașului Brașov.

Predealul este poziționat într-o zonă care are o multitudine de posibilități de cooperare din punct de vedere al turismului, și din cel al dezvoltării durabile. Este o localitate membră a zonei metropolitane și a Asociației Microregiunii Turistice Munții Bucegi. Poziționarea Predealului pe Valea Prahovei și existența celorlalte stațiuni montane din județul Prahova sunt caracterisitici care conlucrează pentru dezvoltarea turismului în zonă. Majoritatea localităților din județul Brașov și Prahova sunt specializate spre sectorul turistic, astfel încât dezvoltarea zonei se realizează corelat în scopul creerii unei zone turistice atractive.

Îmbunătățirea infrastructurii urmărește ușurarea accesului turiștilor la toate punctele de interes turistic; în același timp, se are în vedere atragerea de investitori pentru diversificarea economiei locale.

4.2 Unitățile de primire turiști și capacitatea de cazare

Situată în inima munților, pe Valea Prahovei, fiind un punct de trecere între Ardeal și Țara Românească din cele mai vechi timpuri, dezvoltarea orașului și turismul au avut o direcție ascendentă, împreună câștigând experiență și prestigiu în timp.

Dacă până la cel de al doilea război mondial, vilele și hotelurile erau închiriate sau construite doar de cei cu dare de mână, în a doua jumătate a secolului XX, lucrurile s-au schimbat. Turismul a devenit un fenomen de masă, iar unitățile de cazare, alimentație și mijloacele de divertisment au fost nevoite să țină pasul cu aceste noi tendințe.

După 1989, în virtutea liberei circulații în țările europene și nu numai, comportamentul turiștilor s-a dovedit a fi mult mai complex și diversificat atunci când vine vorba despre produse și servicii turistice, la fel și cerințele turiștilor străini pentru care nivelul de calitate al serviciilor fac diferența în a accepta sau nu o ofertă turistică.

Așadar, proprietarii de hoteluri, vile, pensiuni sau cabane din Predeal evoluează permanent și încearcă să ofere produse și servicii la un nivel de calitate internațional. Apropierea de marile orașe – Brașov, București, aduce cu sine posibilitatea existenței unor fluxuri mari de turiști, atât pentru sporturi de iarnă, drumeții, sporturi extreme, odihnă, cât și pentru turism de afaceri, care are o dezvoltare impresionantă în ultima perioadă.

Dotările actuale ale unităților de turism din Predeal oferă, în acest sens, săli de conferință utilate complet, până la a organiza întâlniri și seminarii cu servire tip catering; piscine săli de fitness și pentru saună, locații acoperite sau în aer liber pentru practicarea diferitelor sporturi, locuri de joacă pentru copii.

Pe lângă unitățile de cazare, alimentație și divertisment, avem frumusețea și diversitatea peisajelor și ospitalitatea locuitorilor; oamenii sunt liniștiți și generoși, iar serviciile sunt oferite cu un maxim de profesionalism; calitatea produselor serviciilor oferite a fost recunoscută prin oferirea a nenumărate premii și diplome la concursuri naționale și internaționale.

Pentru că populația Predealului este în mare parte angajată în activități de turism, învățământul în acest domeniu este bine reprezentat de liceul de turism din localitate, care pregătește în fiecare an noi specialiști în domeniu; există acorduri cu alte unități de învățământ din țară și străinătate, pentru schimburi de experiență.

Predealul oferă turiștilor peste 6.000 de locuri de cazare, pentru toate gusturile și veniturile: hoteluri, vile, pensiuni, cabane, campinguri sau cazare la persoane particulare.

Cele mai reprezentative hoteluri de patru stele din Predeal sunt:

▪ hotel Andy, situat pe drumul spre Cabana Trei Brazi; oferă servicii de înaltă calitate persoanelor fizice ce vor să se bucure de vacanță sau persoanelor juridice ce vor să organizeze conferințe sau team-building-uri. Oferă centru SPA, loc de joacă pentru copii, sală de conferințe, parcare privată; are o capacitate de 64 de locuri.

▪ hotel Orizont este unul dintre primele hoteluri mari construite în Predeal, având o capacitate de 262 locuri; deține patru săli de conferință, modern dotate, centru SPA, piscină, gastronomie de calitate și muzică bună

▪ hotel Piemonte este un hotel nou, din 2007, care vine în întâmpinarea firmelor și a clienților persoane fizice cu dotări excepționale și oferte speciale

Fig.4.2 Servicii Hotel Piemonte Predeal; sursa: http://www.hotelpiemonte.ro/

▪ hotel Rozmarin, este un alt hotel cu tradiție în Predeal, cu o capacitate de 140 de locuri; deține trei săli de conferință, restaurant și spații barbeque, parcare. A fost construit între anii 1933-1936 și întâmpină turiștii de la începutul stațiunii Predeal (venind pe DN1 dinspre Brașov) cu 64 de camere și 6 apartamente și servicii de calitate ridicată, în orice anotimp

▪ hotel Hera, se află în Timișul de Sus, cu o capacitate de 155 de locuri; oferă clienților un sistem de climatizare și purificare a aerului, în camere și în spațiile comune; este dotat cu două săli de conferințe, piscină și SPA. Este punctul de pornire al traseului turistic ce duce la Cabana Poiana Secuilor și Trei Brazi. Alt traseu duce la Canionul Șapte Scări, Cascada Tamina, Peștera de Gheață și Prăpastia Urșilor.

▪ hotel Cabana Schiorilor este situat la baza pârtiei Clăbucet-Sosire și este un punct de plecare spre obiectiv turistice și trasee montane. Are o capacitate de 23 de camere, sală de conferințe; oferă o varietate mare de activități sportive, pe lângă schi: tur sportiv, rapel, tiroliană, paintball și plimbări cu ATV-ul, iar calitatea serviciilor au dus la fidelizarea clienților săi.

▪ hotel Carmen oferă 240 de locuri de cazare în inima Predealului, având dotări moderne pentru conferințe sau pentru petrecerea vacanțelor

▪ hotel Ski & Sky – este foarte aproape de pârtia Clăbucet, ideal pentru evenimente corporate, private sau pentru vacanțe; hotelul are și o cramă cu degustări de vinuri, bucătărie românească tradițională și internațională, sală de conferințe, SPA, Sky Lounge (la ultimul etaj) pentru o priveliște panoramică a Predealului.

▪ hotel Comfort Suites – este caracterizat prin luxul unei vacanțe de vis, în mijlocul naturii, cu servicii de SPA sau pentru călătoriile de afaceri, beneficiind de săli de conferință moderne

Printre hotelurile de trei stele, se remarcă:

○ hotel Belvedere, fostul hotel Cioplea, construit în 1974 și renovat în 2003; are cea mai impresionantă priveliște, înconjurat fiind de Bucegi, Postăvaru și Piatra Mare

○ hotelul Cabana Vânătorilor este o altă imagine a Predealului, cu cramă de vinuri și preparate originale vânătorești; restaurantul este condus de căpitanul echipei naționale de bucătari, ce organizează și cursuri de specializare în gastronomie; dispune de 54 de locuri

○ hotel Eden Grand Resort, se află pe Cioplea, la liziera pădurii; dispune de 120 de locuri, șase săli de conferințe, teren de sport multifuncțional, tiroliană, acces la Fun Park

○ hotel Meitner – este deschis din 2009, înconjurat de pădure, spre Cabana Trei Brazi; se remarcă prin folosirea materialelor ecologice și prin cultivarea unui mediu sănător și nepoluant. Dispune de un parc, săli de conferință, având clienți corporate de prestigiu, de-a lungul timpului.

○ Complex Clăbucet este alcătuit din hotel Premier, cu 12 camere și 6 apartamente, sală de conferințe, SPA și hotel Clăbucet Sosire, cu 20 de camere și 2 apartamente; are acces direct la pârtia de schi, un centru de închiriere al echipamentelor sportive și o școală de schi

○ hotel Roua, cu o capacitate de 100 de locuri, aflat aproape de pârtia Clăbucet; aici au loc și tabere peentru copii și este punctul de plecare pentru trasee montane

○ hotel Bulevard – este situat în centrul stațiunii Predeal, cu o existență de 85 de ani, din perioada interbelică și servicii de calitate ireproșabilă

○ hotel Hera – dispune de sală de conferințe, piscină acoperită și saună, spații de joacă și de grătar

○ hotel Carpați – dipune de 93 de locuri de cazare și două săli de conferință

○ hotel Red & Black – dispune de 64 de spații de cazare, săli de training și team building, fiind o parte a grupului BRD

Toate aceste hoteluri și multe altele oferă turiștilor toate condițiile pentru relaxare, pentru petrecerea timpului liber într-un mod plăcut sau pentru activități de business, la cele mai înalte standarde de calitate.

Dintre hotelurile de două stele, se remarcă:

→ hotel Bucegi Porțile Regatului din Pârâul Rece, pe traseul ce leagă Predealul de Râșnov; se întinde pe 2,5 ha de teren și dispune de sală de conferințe, sală pentru antrenamente sportive, terenuri de sport neacoperite, sală de jocuri, loc de joacă pentru copii, taraf de lăutari

→ hotel All Times, cu capacitate de 36 de locuri, din localitatea Timișul de Jos

→ hotel Pârâul Rece a fost renovat în 2010; dispune de 60 de locuri de cazare și un centru de conferințe; se află lângă pârtia de schi din Pârâul Rece

Pensiunile din Predeal au între una și patru stele; câteva dintre ele sunt:

▪ Casa Del Sol a fost amenajată într-o vilă istorică, construită în 1936 și modernizată în 2011; curtea este dotată cu grătar, spațiu de joacă pentru copii; are patru stele, iar serviciile sunt de înaltă calitate

▪ Pensiunea Regina – este construită în stil tirolez, situată în zona centrală a Predealului; dispune de 15 camere. Este supranumită și „pensiunea celor 100 de ursuleți” pentru că pe holuri se găsesc 100 de ursuleeți de diferite dimensiuni

▪ Pensiunea Casa Timiș, situată în Timișul de Sus, are 14 locuri de cazare

▪ Pensiunea Anotimpuri, clădire nouă, în stil tirolez

▪ Pensiunea Casa Ardeleană, având trei stele, are 22 de locuri de cazare

▪ Pensiunea Pasul Clăbucetului, construită în anul 2008, se află lângă pârtia de schi; închiriază echipament sportiv și are o școală de schi, monitoare fiind două foste campioane la schi; dispune de 29 de locuri de cazare

▪ Pensiunea Speranța, amplasată spre Cabana Trei Brazi este o oază de liniște și aer ozonat

▪ Pensiunea Dor de Munte, are o capacitate de 21 de locuri și două stele

▪ Pensiunea Vila Râșnoava, cu capacitatea de 30 de locuri

▪ Pensiunea Pârâul Ursului, cu capacitate de 24 de locuri

▪ Pensiunea Teo, cu capacitate de 12 locuri

▪ Pensiunea Rustik, cu capacitate de 14 locuri

▪ Pensiunea Oana și La Copilu au câte o stea

Între vilele din Predeal, se remarcă:

○ Vila Evergreen, Sunset, Mountain Breeze de patru stele

○ Vila Senator, Carina, Casa Alexandru, Casa Albă de trei stele

○ Vila Alex, Brad, Ialomicioara, Milcov de două stele

○ Vila Alina, Bicaz, Horezu de câte o stea

Cabanele din Predeal au între una și trei stele, dar sunt renumite și cunoscute de turiști, de iubitorii traseelor montane și a excursiilor în natură:

→ Cabana Clăbucet

→ Cabana Fulg de Nea

→ Cabana Trei Brazi, cea veche și cea nouă

→ Cabana Susai

Deși nu au capacitate mare de cazare, ele oferă adăpost și odihnă temporară celor care ajung în zonele de munte, pentru a le da puterea de a merge mai departe; cabanele Gârbova, Poiana Secuilor și Cerbul sunt clasificate cu câte o stea.

Conform tabelului(4.2.1) și graficului(4.2.2),vilele turistice înregistrează o creștere semnificativă. Numărul de hoteluri crește de la an la an,structurile de primire la hosteluri a apărut din anul 2009,iar la moteluri din 2003.Hanurile și motelurile însumează un total de 0 al structurilor de primire turistică.Cabanele turistice au un număr de structuri de primire turistică(11) înregistrându-se în anul 2001,iar în următorii anii este într-o continuă descreștere.

Totalul de structuri de primire turistică ajunge în anul 2015 la 68,hotelurile ocupând un număr de 34.

Fig 4.2.2.Structuri de primire turistică cu funcții de cazare turistică pe tipuri de structuri în localitatea Predeal sursa:http://statistici.insse.ro/shop/,Institutul Național de Statistică ,Baza de date Tempo on-line

Analizând graficul și tabelul (4.2.3.),hotelurile se înregistrează pe prima poziție în anul 2016 cu o valoare de 2485,iar în anul 2015 numărul capacității de cazare a fost de 2432.

Hostelurile au început să prindă contur în anul 2009,astfel numărul capacității de cazare a început să crească în următorii ani. Motelurile și vilele turistice,sunt într-o ușoară creștere și descreștere,iar hanurile și motelurile nu există.Cabanele turistice,taberele de elevi,pensiunile turistice și pensiunile agroturistice reprezintă un numărul de capacității de cazare acceptabil,iar pensiunile agroturistice sunt sunt într-o ușoară creștere ,începând cu anul 2012.

Fig.4.2.4.Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică în localitatea Predeal.

Analizând graficul și tabelul se observă că cele mai multe sosiri ale turiștilor s-au înregistrat în anul 2015.Sosirile au început să prindă contur, în anul 2009,în hosteluri,în anul 2003 ,în moteluri. În anul 2006,vilele turistice înregistrează un număr de sosiri de 14670,iar taberele de elevi ,înregistrează cel mai mare număr,în anul 2001.Pensiunile agroturistice, sunt inexistente până în anul 2010.

În anul 2015,pensiunile turistice înregistrează un număr de 28364.

4.2.6.Sosiri ale turiștilor în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri în localitatea Predeal.

Conform tabelului și graficului (4.2.7.),hotelurile prezintă cel mai mare număr de înnoptări,urmate de vile turistice ,tabere de elevi și pensiuni turistice.Hostelurile sunt inexistente până în anul 2008,iar din 2009 până în 2015 sunt într-o creștere contiunuă.În anul 2001-2002 motelurile sunt inexistente,iar pensiunile agroturistice,sunt inexistente până în anul 2010.

4.2.6.Înnoptări ale turiștilor în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri în localitatea Predeal.

4.3 Instalații pentru practicarea sporturilor de iarnă

Strategia de dezvoltare a Predealului va duce stațiunea la un nivel superior din toate punctele de vedere: turistic, social, economic, cultural. Astfel, prin valorificarea potențialului natural și antropic pe care îl deține și prin procesele continue de modernizare de care are parte, va deveni o atracție turistică pe tot parcursul anului.

Instalațiile și infrastructura aferentă pârtiilor sunt componente esențiale ale valorificării turistice ale acestora; pentru a fi competitive, presupun o modernizare continuă.

O porțiune din domeniul schiabil al Predealului (7 km) se află în Munții Baiului și Munții Gârbova (Glăvan, 2000, pag.53); pârtiile au o accesibilitate ușoară. Aici se găsesc și cabanele Gârbova, Clăbucet-Sosire, Susai, Cioplea, Piscul Câinelui. Pârtiile de schi beneficiază de telescaune, teleschiuri, baby-schiuri.

În Munții Piatra Mare, domeniul de schi este întins, dar mai puțin amenajat: pârtiile Baciu, Bunloc, având telescaune.

O parte din domeniul schiabil aferent Predealului se află în Munții Clăbucetele Predealului, servite de teleschiuri și o suită de cabane montane, unde turiștii pot petrece clipe de neuitat, furați de peisaje și de gastronomia românească: Trei Brazi, Poiana Secuilor, Timiș, Cerbul, Pârâul Rece.

În Strategia de dezvoltare a Predealului 2015-2025, s-a subliniat faptul că odată cu extinderea și modernizarea domeniului schiabil este necesară și modernizarea instalațiilor de transport pe cablu: teleschiuri, telescaune, telecabine, baby-schiuri, precum și achiziționarea instalațiilor de iluminat, a mașinilor de produs zăpadă artificială, a celor de bătut zăpada, a sistemelor electronice de bilete. Acestea toate vor asigura fluxurile optime de turiști pe pârtii.

Predealul este un simbol al sporturilor de iarnă în România; sportul și stațiunea vilegiaturistă s-au influențat reciproc și s-au dezvoltat împreună, încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea. În 1880 se știa că există, lângă Brașov, o pârtie pentru schiori; astfel, în 1892 un grup de schiori conduși de Carol Gauzert au parcurs Clăbucetul.

Vestea s-a întins cu repeziciune atât în direcția Brașov, de unde au început să vină la schiat sașii, cât și spre București, unde cei cu dare de mână, au lăsat Austria și Elveția, pentru a schia la Predeal. Începutul secolului al XX-lea a adus și primele concursuri de schi; marea sa popularitate a făcut ca, în 1920 să se organizeze primele cursuri profesioniste de schi.

În 1924 s-a constituit Comisia Centrală de Schi, care a inclus și femeile în acest sport (FRSB de azi), prin care România poate participa la competițiile internaționale și înființarea, în 1926 a Clubului Sportiv Predeal.

Pentru că în perioada 1929-1934 la Predeal s-au desfășurat o multitudine de competiții și campionate, din anul 1933 s-au deschis pârtii noi, s-a dezvoltat baza materială aferentă și s-a deschis trambulina Cioplea. Însăși familia regală a României venea la schi la Predeal, ridicând și mai mult prestigiul stațiunii.

În 1942, în plin război mondial, s-a organizat la Predeal, campionatul național de schi; s-au remarcat frații Zăpadă, Gheorghe Zăpadă având 90 de ani, antrenor al clubului „Dinamo” Brașov.

Între 1965-1975 au avut loc numeroase concursuri naționale și internaționale, cu participarea unor nume răsunătoare din sportul alb; toate au dus la recunoașterea națională și internațională a stațiunii Predeal.

În anul 2001 s-a inaugurat pârtia „Cocoșul”, iar în 2002 s-a folosit prima dată instalația de producere a zăpezii artificiale. Un nou teleferic modern cu patru locuri s-a construit începând cu 2004; în 2013 a avut loc, la Predeal, Festivalul Olimpic de Iarnă a Tineretului European.

Fig.4.3. Domeniul schiabil Predeal; sursa: http://www.predeal.ro/ro/domeniul-schiabil.html

Pârtia Clăbucet beneficiază de instalație de zăpadă artificială și de nocturnă; aceste elemente prelungesc sezonul de schi. Pe lângă posibilitatea de a folosi snow-board-uri și săniile, la Predeal turiștii beneficiază și de două patinoare, unul aflat la baza pârtiei Clăbucet, celălalt situat în stațiune. S-a construit aici și o sală de sport multifuncțională pentru diverse competiții naționale sau internaționale.

Pârtiile de schi din Predeal și caracteristicile lor sunt enumerate mai jos:

▪ Clăbucet – dificultate medie – 2.100 m lungime, instalație de zăpadă artificială

▪ Clăbucet Sosire – dificultate ușoară – 800 m lungime, instalație de nocturnă

▪ Clăbucet Variantă – ușoară – 790 m lungime, instalație de zăpadă artificială

▪ Clăbucet Școală – foarte ușoară – 200 m lungime

▪ Cocoșul – dificultate medie – 2.250 m lungime, instalație de zăpadă artificială

▪ Subteleferic – dificilă – 1.200 m lungime, instalație de zăpadă artificială

▪ Subteleferic inferior – foarte ușoară – 670 m lungime

▪ Pârâul Rece – dificultate medie – 520 m lungime, instalație de zăpadă artificială

Transportul pe cablu aferent pârtiilor se prezintă astfel:

Tabel 2

Sursa: preluat după www.predeal.ro/ro/transport-pe-cablu.html

În continuare, prin Strategia de dezvoltare a Predealului 2015-2025, se vor moderniza atât domeniul schiabil, cât și infrastructura specifică lui, pentru fidelizarea turiștilor și prelungirea sezonului de iarnă.

4.4 Traseele turistice montane. Ecoturismul

Tumultul vieții cotidiene, stress-ul și aglomerațiile urbane au făcut ca mulți dintre locuitorii acestora să aprecieze tot mai mult întoarcerea la simplitatea naturii, la aerul curat și relaxarea pe care o furnizează o simplă plimbare la munte. O drumeție, o excursie cu bicicleta sau pe jos prin peisajele uimitoare revigorează spiritul uman.

Ecoturismul înseamnă, în primul rând, respectarea naturii, a viitorului nostru și al generațiilor ce vor veni; se bazează pe noțiunile aferente dezvoltării durabile a turismului, aducând în același timp și beneficii comunităților unde el se dezvoltă. Pe lângă faptul că duce la protejarea zonelor naturale și rurale, creează surse de venit pentru localnici.

În zona Predealului, doar Piatra Craiului este o rezervație naturală omologată de către Comisia Europeană ca și destinație ecoturistică, dar restul zonelor pot îndeplini cu succes aceleași condiții.

Ecoturismul din Predeal se poate realiza individual sau în grupuri; pe lângă drumeții și ciclismul, alpinismul, vânătoarea sau pescuitul sportiv atrag turiștii. Pentru încurajarea ecoturimului, se amenajează piste de biciclete, una dintre cele mai reprezentative fiind între zonele Trei Brazi – Timișul de Sus – Predeal, cu lungimea de 25 km.

De asemenea, a fost elaborată legea picnicului (Lg. 54/2012, Monitorul Oficial nr. 201/27.03.2012) care reglementează ieșirile în natură ale turiștilor, delimitează spațiile unde se poate aprinde focul, sancționează aruncarea întâmplătoare a deșeurilor sau distrugerea florei și a faunei.

Este foarte bine, ca atunci când turiștii ies în natură, să respecte niște reguli minime referitoare la ecoturism, precum:

→ nivelul zgomotelor emise să fie scăzut pentru a nu perturba mediul și natura

→ să nu deranjeze, să hrănească sau să distrugă habitatele animalelor sălbatice

→ să nu distrugă sau culeagă specii ocrotite de lege (de exemplu, floarea de colț, bujori de munte)

→ să se utilizeze ambalaje reciclabile (de exemplu, de hârtie)

→ să nu folosească mijloace de transport care produc vibrații sau zgomote puternice

Stațiunea Predeal este vizitată anual de zeci de mii de turiști, care petrec aici zile de vacanță sau care se află în tranzit. Pentru cei ce doresc să facă drumeții sau excursii prin împrejurimi, au la dispoziție trasee montane bine marcate, spre obiective cunoscute, ca și Cascada Tamina, Canionul Șapte Scări sau Peștera de Gheață sau alte trasee.

Traseele turistice montane permit descoperirea peisajelor naturale minunate. Numeroasele punct de plecare ale lor duc la formarea mai multor variante, cu lungimi și grade diferite de dificultate.

Traseele sunt marcate cu semnele (Bălteanu, Băcăințan, 1980, pag.29): triunghi, bandă verticală, punct (cerc umplut cu vopsea), cruce roșie, galbenă sau albastră, pe fond alb.

Atunci când traseele sunt mai ușoare și urmează o potecă sau un drum forestier, prezentarea marcajelor este mai sumară; în schimb, marcajele sunt mai detaliate în cazul traseelor deviate, sunt montate săgeți indicatoare sau stâlpi metalici pentru orientare. Fiecare traseu are un anumit grad de dificultate; în sezonul rece, toate sunt mult mai dificile.

Cele mai cunoscute trasee sunt:

● Predeal – Cabana Trei Brazi – Cabana Secuilor

Are o lungime de aproximativ 6 km, se parcurge în 1½ – 2 ore, până la Cabana Trei Brazi existând o șosea asfaltată (Niculescu, 1984, pp.220). Șoseaua se prelinge aproape orizontal pe sub creasta nordică a muntelui Fitifoiu, pe lângă hotelul Orizont și Cabana Vânătorilor. După 4,5 km, drumul coboară în poiana unde se află Cabana Trei Brazi, construită în stil rustic și care își întâmpină oaspeții cu gastronomie românească.

De pe terasa cabanei, turiștii au o minunată priveliște asupra Bucegilor: Caraimanul, Coștila, Colții Morarului, Bucșoiu, urmați de văile Mălăești și Țigănești. Până la altitudinea de 1850 m, se întind pădurile, apoi mai sus încep pășunile alpine și abrupturile stâncoase. Spre nord, priveliștea este deosebită, cea a abrupturilor calcaroase ale Munților Cheii din masivul Postăvaru sau a lamei ascuțite de calcar a Pietrei Craiului, spre sud-vest.

Fig.4.4.1.Cabana Trei Brazi; sursa: /www.cabanatreibrazi.com/galerie-foto.html

Cabana Trei Brazi este un punct de atracție maximă pentru turiștii care vin la Predeal.

Și Cabana Secuilor este situată într-o poiană, la distanță de 1 km de Trei Brazi.

● Predeal – Cabana Clăbucet-Plecare – Cabana Susai

Pentru a ajunge la Cabana Clăbucet-Plecare, se ia telecabina de la Cabana Clăbucet-Sosire, de-a lungul Văii Teascului, până la 1.456 m altitudine. De aici, priveliștea care se desfășoară înaintea ochilor turiștilor este maiestoasă: Munții Bucegi, care coboară spre Valea Râșnoavei, în partea nordică, Munții Piatra Craiului, Munții Postăvaru, Piatra Mare spre Valea Timișului și Munții Gârbova.

De la Clăbucet-Plecare, prin pădure se ajunge ușor la Cabana Gârbova, apoi la Vf. Clăbucetul Taurului, ce domină Valea Prahovei și a Azugăi (Niculescu, 1984, pp.221).

Tor de la Clăbucet-Plecare mai pornește traseul spre Cabana Susai; din poiana unde se află aceasta din urmă, urmând culmea, se ajunge la Cabana Cioplea, apoi în Predeal.

● Predeal – Pasul Râșnov – Cabana Diham – Cabana Vânătorilor de Munte – Valea Leuca

Acesta este un trasu ce pornește din Pârâul Rece, cu o lungime destul de lungă (13,5 km) și durata de 5-6 ore. Varianta a doua merge pe șoseaua spre Râșnov, aflată la capătul Predealului spre Azuga, însoțită de pârâul Râșnoava. După întâlnirea acestuia cu pârâul Brădet, odată cu intrarea în pădure, începe Pasul Râșnov.

Șoseaua duce spre Cabana Pârâul Rece, dar traseul spre cabana Diham este un drum pietruit, prin pădurea de molid, pe coasta de nord a muntelui Forban. Și aici sunt două variante de trasee:

○ prima are 2,5 km, de-a lungul coastei, până la cabana Diham

○ varianta de 6 km, care urcă prin pădure până la cabana Steaua, trece pe sub vârful La Clește, apoi după 1,5 km ajunge la cabana Diham

La întoarcere, pe direcția E-SE se află un mic monument al eroilor din primul război mondial și Cabana Vânătorilor; se coboară panta abruptă de pe Valea Iadului; după 1 km, turistul intră în Valea Leuca, apoi pe Valea Râșnoavei, înapoi spre Predeal.

● Timișu de Sus – Valea Calului – Cheile Râșnoavei – cabana Cheia

Este un traseu moderat, cu durata de 3 ore; din Timișul de Sus (direcția spre Brașov), un drum forestier urcă pe Valea Calului prin pădurea de molid și fag; traseul se întretaie, într-o direcție se poate ajunge la Cabana Postăvaru și Cristianu Mare; cealaltă direcție spre îndreaptă spre Poiana Secuilor și Trei Brazi. După ce se traversează Spinarea Calului, se coboară în Valea cu Noroi, după Valea Tocilița, se merge pe un drum forestier spre Valea Cheii pe Cheile Râșnovului până la Cheia.

Fig.4.4.2. Cheile Râșnoavei; sursa: https://blog.hotelguru.ro/cheile-rasnoavei-cadrul-perfect-pentru-sporturile-montane-si-activitatile-de-agrement/

● Cabana Timiș – Poiana Secuilor – Valea Tocilița – Cheile Râșnovului

De la Cabana Timiș, poteca merge prin pădure, pe versantul estic al culmii Babeș până la Cabana Poiana Secuilor; aici se pot întâlni specii rare de floră, multe din poieni fiind rezervații. Traseul continuă prin pădure, pe versantul stâng al Văii Tocilița Mică spre Valea Cheii.

● Predeal – Cabana Trei Brazi – Cabana Poiana Secuilor – Spinarea Calului – cabana Cristianu Mare

Este un traseu dificil, realizabil doar în timpul verii, cu durata la dus de aproximativ 5 ore și 4 ore la întors.

De la Cabana Trei Brazi și Poiana Secuilor, traseul continuă (Bălteanu, Băcăițan, 1980, pag.75) prin pădure, pe culmile Babeș și Cărbunarea (sunt alcătuite din conglomerate și gresii). Urmează un urcuș dificil spre Spinarea Calului, apoi cea mai dificilă parte din traseu, culmea Postăvaru cu grohotișuri mobile; de aici se pot admira Masivele Piatra Mare, Baiului, Predealului și Bucegi. Spre nord, poteca ajunge la creasta izolată a Pietrei Craiului; spre dreapta, turiștii ajung la Cabana Cristianul Mare.

● Predeal – Gâlma Mare – Pârâul Rece

Traseul este ușor și are durata de aproximativ două ore, dus întors. Străbate o pădure spre culmea Gâlma Mare, câteva poieni și văi largi spre Pârâul Rece.

● Cabana Pârâul Rece – Cabana Trei Brazi – Dealul cu Mesteacăn – Cheile Râșnovului – Cabana Cheia

De la Cabana Pârâul Rece se coboară versantul nordic și abrupt, apoi se continuă pe culmea Morarului până la Cabana Trei Brazi. După 300 m pe drumul spre Poiana Secuilor, traseul o ia spre stânga, prin pădurea de molid cu fag, apoi o înșeuare largă de sub Dealul cu Mesteacăn și Cheile Râșnovului (vale străjuită de pereți calcaroși verticale). Traseul până la Cabana Cheia se face pe o șosea forestieră, aflată în dreapta pârâului.

● Cabana Cioplea – Cabana Susai

Este un traseu potrivit oricărei perioade din an (Niculescu, 1988, pag.82). Peisajele dezvăluie abrupturile Bucegilor, ale Pietrei Craiului, Postăvarului, Pietrei Mari, cu durata de 3-4 ore. De la Cabana Cioplea, drumul duce pe versantul nord-vestic al Culmii Susaiului și se întretaie cu traseul ce pornește de la Clăbucet-Plecare spre Piatra Mare, prin Șeaua Pietricica până la Cabana Susai.

● Timișu de Sus – Cascada Tamina – Vârful Piatra Mare

Deși poate fi parcurs în orice anotimp, în timpul iernii turiștii trebuie să fie experimentați pentru a-l străbate. Traseul începe pe Valea Timișului, pe lângă micul pârâu al Pietrei Mici, spre cheile și cascada Tamina. Apele cascadei au tăiat abrupturi cu înălțimi de peste 50 m; fiind o succesiune de cinci cascade, apa a scobit numerose marmite. Traseul continuă pe versantul sud-estic al Piciorului Gâlbezei, prin pădure, apoi prin pășuni subalpine până la Vf. Pietrei Mari; în lunile de vară, turiștii admiră poienile pline de flori de smârdar (monument al naturii) și tufe de afini (Niculescu, 1988, pag.102).

● Cabana Dâmbu Morii – Cheile Șapte Scări – Cabana Piatra Mare

Traseul este accesibil doar vara și durează 3-4 ore. De la Cabana Dâmbu Morii se urmează drumul forestier spre sud-est, pe lângă Valea Șipoaia spre canionul Șapte Scări, care taie răsuflarea iubitorilor naturii, apoi se îndreaptă spre Cabana Piatra Mare.

Alte trasee turistice sunt:

● Predeal Cioplea – Poiana Stânii Pietricica – Vf. Piatra Mare, accesibil tot timpul anului

● Dâmbu Morii – Șirul Stâncilor – Piatra Mică – Peștera de Gheață, accesibil tot timpul anului

● Cabana Piatra Mare – Piatra Scrisă – Poiana Stânii Pietricica – Vf. lui Andrei – Cabana Rentea, care leagă masivul Piatra Mare de Baiului

● Predeal – Valea Leuca – Valea Iadului – Șaua Baiului, Cabana Poiana, accesibil tot anul

● Predeal – Cabana Vânătorilor – Muchia Filifoiu – Pârâul Rece – Crăcănel – La Glajerie – Șapte Izvoare – Cabana Mălăești, traseu mediu, accesibil tot timpul anului

Dacă au admirat minunatele daruri al naturii, turiștii vor înțelege mult mai bine și ecoturismul – modalitatea de a conserva natura și arealele fragile, pentru dezvoltarea i actuală și pe termen lung.

Activitatea de ecoturism din Predeal oferă cele mai bune practici de turism, atât pentru a veni în întâmpinarea nevoilor vizitatorilor, cât și pentru conservarea naturii și dezvoltarea sa durabilă.

5. Analiza SWOT privind valorificarea potențialului turistic pentru zona turistică Predeal

Lanțul Munților Carpați este caracterizat printr-o multitudine de peisaje, cu roci de natură vulcanică, carstică sau glaciară, care au permis diversele forme muntoase spectaculoase, a cascadelor, peșterilor, cheilor și defileelor, lacurilor și a apelor curgătoare de munte existente. În unele părți muntoase, natura este încă nealterată, cu specii de floră și faună unice în Europa. Pe lângă domeniul schiabil utilizat din toamnă până în primăvară, se pot organiza excursii și drumeții, o multitudine de servicii de agrement (tenis, golf, înot, călăria, aqua-park-uri, tabere pentru copii), sau pur și simplu odihna și relaxarea.

Natura ne-a înzestrat cu clima și varietatea formelor de relief, dar este nevoie și de o implicare puternică din partea instituțiilor guvernamentale, a factorilor de decizie locală și a antreprenorilor, pentru ca dezvoltarea unei zone turistice să se realizeze cu succes. Prin susținerea unor strategii naționale și a programelor cu fonduri structurale europene, susținerea comunității montane și educarea turiștilor în a proteja mediul, sectorul turistic montan are un mare potențial de dezvoltare.

În zona Predeal, serviciile turistice au o pondere de mai mult de 90% în industria locală; cu atât mai mult și având experiență câștigată în decenii întregi de activitate, operatorii din turism au învățat să combine relaxarea și sporturile zăpezii, cu alte forme de turism activ. Nici o vacanță actuală nu mai este rezumată doar la activitatea de cazare și alimentație; turiștii au posibilități multiple de informare, sunt mult mai deschiși spre nou, spre cunoaștere, spre încercarea unor experiențe inedite. Un client care este mulțumit de produsele și serviciile turistice oferite, poate fi fidelizat, iar acesta, prin convingerea anturajului său sau prin postările de pe rețelele sociale, va face o bună publicitate gratuită stațiunii Predeal.

Pe lângă Strategia de dezvoltare locală a Predealului 2015-2025, există și o multitudine de programe și proiecte de dezvoltare incluse în Master Planul de Turism al României 2007-2026. Acesta din urmă are ca și scop înlăturarea discrepanțelor care există între România și statele UE la nivelul dezvoltării socio-economice. Prin aceste programe și resursele turistice de care beneficiază, România poate și trebuie să devină o destinație turistică foarte importantă, la nivel intern și internațional.

Comisia Europeană este cea care a stabilit strategia turistică la care țara noastră trebuie să se alinieze, și anume:

→ creșterea competitivității dintre sectoarele turistice între statele UE

→ promovarea unui turism de calitate, durabil și responsabil

→ integrarea industriei turistice românești în cea europeană

→ atragerea masivă a fondurilor europene pentru dezvoltarea zonelor turistice românești

Turismul nu este doar relief și resurse naturale, el se combină cu baza tehnico-materială existentă, cu calitatea serviciilor oferite, cu calificarea personalului implicat, profesionalismul și organizarea existentă.

Pentru a analiza mai complex potențialul stațiunii Predeal și pentru a defini strategii care să ducă la dezvoltarea sa, s-a realizat o analiză SWOT, adică cunoașterea punctelor tari, a punctelor slabe, oportunitățile ce pot fi valorificate și amenințările ce trebuie contracarate.

Puncte tari

▪ peisajele naturale spectaculoase, ecosistemul, calitatea aerului și clima montană temperată

▪ diversitatea resurselor naturale și antropice, care duc la posibilitatea practicării multiplelor forme de turism montan

▪ existența unor obiective turistice cunoscute și vizitate: Canionul Șapte Scări, Peștera de Gheață, Cascada Tamina

▪ numărul mare al pârtiilor de schi, cu diferite grade de dificultate; dotarea cu transport pe cablu modern; existența tunurilor artificiale de zăpadă și a instalațiilor de nocturnă

▪ poziționarea pârtiilor înafara principalelor vânturi, în pante împădurite

▪ durata medie ridicată a stratului de zăpadă (118 zile)

▪ posibilitatea practicării sporturilor extreme

▪ poziția stațiunii Predeal, accesibilă tuturor turiștilor din țară (situarea în centrul țării) și distanțele mici față de București și alte orașe mari

▪ investițiile masive în baza tehnico-materială existentă

▪ desemnarea Predealului ca și stațiune de interes național, iar a localităților Pârârul Rece și Timișul de Sus, stațiuni de interes local

▪ numărul ridicat și diversitatea stracturilor de cazare și alimentație publică

▪ condițiile de securitate națională sunt mari în România

▪ rețeaua de internet are o acoperire mare, iar viteza este foarte bună

▪ sunt înființate puncte de informare turistică

▪ Predealul este bine promovat online, la târgurile și expozițiile de profil, în țară și străinătate

▪ există interes pentru învățământul cu aplicabilitate în turism

▪ există ONG-uri și asociații turistice și ecologice, care promovează turismul montan și grija pentru ecosistem

▪ posibilitatea accesului turiștilor atât rutier: DN1, DN 73A, cât feroviar, pe cele două linii ferate electrificate – magistrala 300

▪ includerea Predealului în zona metropolitană Brașov și finanțările obținute din fonduri nerambursabile

▪ includerea unor părți din Predeal în site-uri de importanță comunitară (Situl Bucegi, Situl Piatra Mare, Situl Postăvaru) și apropierea de parcurile naturale Bucegi și Piatra Craiului

▪ nivelul redus de poluare și calitatea ridicată a aerului

▪ stabilirea de parteneriate și derularea proiectelor cu stațiuni învecinate

▪ participarea operatorilor turistici din Predeal în derularea programelor cu vouchere de vacanță în anii 2018-2019

Puncte slabe

○ datorită schimbărilor climatice ce au loc, seceta și lipsa ninsorilor afectează activitatea și sporturile de iarnă

○ ponderea destul de redusă a turiștilor străini în Predeal

○ slaba dezvoltare a altor forme de turism, înafara sporturilor de iarnă și a drumețiilor

○ promovarea slabă a evenimentelor desfășurate în stațiune

○ atractivitatea redusă a mănăstirii și a monumentelor istorice și culturale

○ durata medie de ședere a turiștilor în stațiune este redusă

○ concentrarea activității turistice în Predeal, mai puțin în Pârâul Rece sau Timișul de Jos sau de Sus

○ numărul relativ scăzut de unități de cazare care oferă pachete all-inclusive

○ nivelul serviciilor oferite și costurile percepute de turști îi fac pe aceștia să aleagă destinații externe, care oferă servicii superioare calitativ

○ turiștii nu au dezvoltat o percepție corectă asupra turismului durabil și al celui ecologic

○ lipsa implementărilor integrate a strategiilor la nivel local sau regional

○ lipsa autostrăzilor

○ deteriorarea cabanelor și a refugiilor montane

○ ambuteiajele formate pe DN1 la sfârșitul vacanțelor sau la sfîrșituri de săptămână

○ numărul insuficient al locurilor de parcare din stațiune

○ lipsa unui aeroport în apropierea Predealului

○ lipsa mai multor zone de agrement amenajate

○ atacuri tot mai dese ale animalelor sălbatice în unele zone din oraș

○ zonele periferice din Predeal și Timișul de Sus prezintă încă probleme legate de alimentarea cu apă potabilă, canalizare, iluminat public

○ lipsa de locuri cu caracter balnear

○ despăduriri necontrolate, ceea ce duce și la apariția alunecărilor de teren

○ poluare atmosferică și fonică ridicată în apropiere de DN1

Oportunități

▪ elaborarea programelor de dezvoltare a turismului la nivel local și regional

▪ modernizarea căilor de acces spre traseele montane, recondiționarea marcajelor

▪ dezvoltarea turismului de afaceri, al reuniunilor și congreselor

▪ ridicarea calității serviciilor prestate de forța de muncă din turism

▪ dezvoltarea unor produse turistice noi la nivel internațional

▪ stabilirea parteneriatelor și a proiectelor comune cu stațiunile de pe Valea Prahovei și Poiana Brașov

▪ participarea și promovarea la târguri și expoziții de profil interne și internaționale, promovare puternică pe platformele online

▪ organizarea competițiilor sportive de iarnă

▪ posibilitatea de a implementa și a accesa programe cu fonduri europene

▪ calitatea de membru al diverselelor asociații

▪ participarea la programul guvernamental de dezvoltare a turismului montan „Schi în România”

▪ investiții în domeniul schiabil

▪ posibilitatea facilității accesului turiștilor prin deschiderea Aeroportului Internațional de la Ghimbav și prin construcția autostrăzii Transilvania

▪ dezvoltarea zonei turistice „Pasul schiorilor” Azuga-Predeal

▪ a crescut interesul turiștilor pentru formele de turism activ: drumeții, biciclete, alpinism, speologie, plimbări în natură

▪ creșterea numărului zilelor libere, a veniturilor populației, a ofertelor turistice și a acordării tichetelor de vacanță

▪ amenajarea pistelor pentru biciclete

Amenințări

○ schimbările climaterice și lipsa zăpezilor duc la scăderea numărului de turiști

○ concurența stațiunilor de pe Valea Prahovei, a altor stațiuni din țară și străinătate

○ capacitatea insuficientă de absorbție a fondurilor europene

○ inflația în creștere, creșterea nivelului prețurilor și a dobânzilor bancare

○ defrișarea pădurilor

○ amânarea construcției autostrăzilor

○ degradarea cadrului natural (floră și faună)

○ migrarea forței de muncă în străinătate

Concluzii

Pe termen mediu și lung, dintre toate sectoarele economiei, turismul este cel care beneficiază de șanse reale de dezvoltare și resurse inepuizabile; el duce la dezvoltarea unei regiuni, atrage mari încasări la bugetele locale, ale celui de stat și poate echilibra balanța de plăți, toate făcute pe baza unor programe responsabile și durabile a mediului.

Pentru valorificarea unei localități și al potențialului său turistic este necesară, în primul rând, o amenajare turistică care să țină cont de protejarea elementelor cadrului natural, și o integrare corespunzătoare în specificul zonei. Pentru că, în prezent, în Valea Prahovei se concentrează un număr mare de turiști, atât români, cât și străini, amenajările din turism tind să depășească capacitatea pe care natura o poate suporta; pentru a pune în valoare întregul potențial turistic al zonei, trebuie realizate inovații care să ducă la o exploatare durabilă, punând în același timp în valoare Predealul. Din punct de vedere ecologic, peisajele și pădurile din zona montană sunt fragile, prin prisma acțiunii umane și a factorilor climatici de eroziune. Peste tot în lume, munții și peisajele lor ar trebui considerate comori naționale și tratate ca atare, prin conservare și protejarea lor.

Valea Prahovei este o zonă foarte complexă din perspectiva formelor sale de relief, cu priveliști maiestoase și cu adevărat frumoase, care taie respirația turistului, chiar și a celui aflat doar în trecere. Poziția sa și prestigiul de care se bucură stațiunile sale le conferă condiții optime pentru dezvoltarea activității turistic prin oferta de produse și servicii. De altfel, în România, întregul turism montan, prin marea sa varietate peisagistică, are un mare potențial care poate fi exploatat. Turismul poate deveni un sector economic foarte rentabil; bine organizat și utilizat va aduce venituri mari și generațiilor care vor veni.

Pentru dezvoltarea viitoare și creșterea renumelui Predealului, trebuiesc în continuare modernizate spațiile de cazare, a celor de alimentație publică, a infrastructurii aferente sporturilor de iarnă, diversificarea ofertei de alte sporturi și moduri de recreere, dezvoltarea circuitelor turistice și a excursiilor de o zi, promovarea imaginii stațiunii; creșterea calității serviciilor oferite și a profesionalismului personalului din turism, mai ales pentru că turismul este domeniul prioritar de activitate al locuitorilor zonei Predeal.

Cei implicați în turism vor căuta strategii de management care să corespundă cerințelor reale ale pieței, să fie flexibile la nevoile clienților; mulți dintre cei care practică sporturile de iarnă au ales și sejururi în stațiuni dinafara țării, acolo unde pârtiile sunt mult mai numeroase, ski-pass-urile sunt foarte avantajoase, în general serviciile turistice sunt foarte ridicate calitativ.

Deși sporturile de iarnă se află în continuare în preferințele turiștilor, drumețiile, alpinismul, speologia, ciclismul și alte forme de turism activ au cunoscut o dezvoltare continuă, și au făcut ca să se prelungească sezonalitatea stațiunii. Se pot practica și sporturi extreme, dar prin construcția centrelor spa, turiștii pot alege între bazine de înot, terenuri de tenis sau baschet, tratamente de înfrumusețare. În continuare, turiștii trebuie încurajați să încerce și alte forme de petrecere a timpului liber: activități de aventură (schi de tură, excursii cu bicicletele, rafting), excursii cu ghizi montani, excursii pentru observarea naturii în habitatul său natural, excursii la stâne cu degustări ale produselor.

În lume, România este cunoscută și datorită mitului contelui Dracula; mulți dintre turiști cunosc și faptul că platoul Bucegilor este înconjurat de legende. Este socotit un loc al energiilor și vibrațiilor, o poartă de intrare în lumea spiritelor, încă de pe vremea strămoșilor noștri dacii. În masivul Bucegi se află o multitudine de locații considerate pline de energii și terapeutice, ceea ce poate fi folosit în promovarea zonei.

Pentru activitatea turistică din Predeal este importantă dezvoltarea continuă a platformelor de informare turistică, cele din stațiune, dar și a platformelor online, care să ducă informațiile în toate colțurile lumii și să favorizeze interacțiunea între turiști și operatorii din turism. Aplicațiile smart, împreună cu serviciile de urgență (tip Salvamont) oferite, cresc încrederea turiștilor în zona Predeal; orice site turistic al zonei poate face trimiteri la link-uri cu alte informații specifice.

În continuare, unitățile de turism din Predeal trebuie să diversifice ofertele lor pentru diferitele grupe de vârstă, pentru diferite grupe de venituri, pentru turiștii sportivi sau cei care caută relaxarea, odihna și aerul curat. Întotdeauna, calitatea ridicată a produselor și serviciilor turistice în raport cu un nivel corect al prețurilor va fi o rețetă a succesului și va aduce și fideliza clienții stațiunii Predeal.

Bibliografie

Bălteanu D., Băcăițan N., 1980 – Munții Postăvaru. Ghid turistic, Ed. Sport-Turism, București

Bran F., Simon T., Nistoreanu P., 2000 – Ecoturism, Ed. Economică, București

Cocean P., 2002 – Geografie Regională, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca

Cosmescu I., 1999 – Turismul, fenomen complex contemporan, Ed. Economică, București

Glăvan V., 2000 – Turismul în România, Ed. Economică, București

Istrate I., Bran F., Roșu A.G., 1996 – Economia turismului și mediul înconjurător, Ec. Economică, București

Minciu R., 2004 – Economia turismului, Ed. Uranus, București

Munteanu L., Stoicescu C., Grigore L., 1986 – Ghidul stațiunilor balneoclimatetice din România, Ed. Sport-Turism, București

Neacșu N., 2000 – Turismul și dezvoltarea durabilă, Ed. Expert, București

Niculescu Gh., 1984 – Valea Prahovei, Ed. Sport-Turism, București

Niculescu R.M., 1988 – Predeal, Ed. Sport-Turism, București

Ștefănescu C., 1967 – Stațiuni balneare și climaterice din România. Ghid, Ed. Meridiane, București

Țigu G., 2001 – Turism montan, Ed. Walforth, București

*** Strategia de dezvoltare locală a orașului Predeal (2015-2025), Primăria Predeal

Lg. 54/2012 privind desfășurarea activității de picnic, Monitorul Oficial nr. 201/27.03.2012

http://alpinet.org

https://blog.hotelguru.ro

www.brașov.insse.ro Direcția Regională de Statistică Brașov

http://brasovtourism.app

www.bzb.ro

www.cabanatreibrazi.com

www.hotelpiemonte.ro

www.informatii-romania.ro

http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002.htm, Varga A, Statisitici etnice și religioase din Transilvania (1850-2002)

http://locurifaine.ro/obiective-turistice-in-predeal-locuri-faine-de-vizitat

http://www.predeal.org/Website stațiunea de schi Predeal

www.predeal.ro

http://primăria-predeal.ro/images/documente/strategia-finală.pdf

http://www.primăria-predeal.ro/Strategia_de_dezvoltare_a_orașului_Predeal_2009_2020_pdf

www.primăria-predeal.ro

www.romania-travel-guide.com

www.romaniaturistica.ro

http://www.recensamantromania.ro/, Recensământul populației României 2012

http://ro.wikipedia.org/wiki/Predeal

http://ro.pinterest.com

http://statistici.insse.ro/shop/, Institutul Național de Statistică, Baza de date Tempo online

https://turismistoric.ro

http://verticalriding.ro

http://vrosulescu.blogspot.com