Introducere……………2 [306229]

CUPRINS

Introducere…………………………………..……………………..………………..2

REZUMAT…………………………..……………………..………………………..3

SUMMARY…………………………..……………………..……………………….4

Capitolul 1.

Studiu privind siturile poluante…………………..……………………..………….5

Generealități privind siturile poluate……………………….……………..5

Gestionarea siturilor potențial contaminate/contaminate….……………….9

Identificarea siturilor potențial contaminate la nivelul Romaniei…………13

Capitolul 2

[anonimizat]………18

2.1. [anonimizat]…..18

2.1.1.Relieful….……………………………….….………………………19

2.1.2.Fauna………………………….…………….………….……………21

2.1.3.Hihidrologie….………………………….……….………………….22

2.1.4. Clima………………………….…………….…………….…………23

2.1.5. Tipurile de soluri . .…………………………………………………25

Identificarea siturilor poluante din județul Bistrița Năsăud..….…25

Capitolul 3.

Evaluarea impactului asupra mediului…………………………………………………30

3.1. Evaluarea calității aerului…………..………….…………………….…31

Monitorizare automată-………………….…………….………….…33

Moitorizare manuală………….…………….…………….……..….42

Tendințe privind concentrațiile medii………….……………………..46

3.2.Evaluarea calității apei……………………………………………………50

3.3. Evaluarea calității solului…………………………………………….…..54

Zgomotul ………………………………………………………..……59

Capitolul 4..

Soluții de remediere…………………………………………………………………….62

4.1. Fitoremedierea…………………………………………………………….62

4.2. Platforme comunală de depozitare pentru gunoi de grajd …………….66

Concluzii………….…………….…………….…………….…………….………70

Bibliografie………….…………….…………….…………….…………….…….71

[anonimizat] a efectelor acestora. [anonimizat], afânată, a litosferei, care se află într-o [anonimizat]. Stratul fertil al solului conține nutrienți și este alcătuit din humus și din loess [56].

[anonimizat] a început să fie o problemă foarte delicată si odată cu trecerea anilor aceasta sa agravat devenind astfel o problemă de sănătate publica. Poluarea apare atunci cănd mediul natural nu poate distruge un element care a [anonimizat]. [anonimizat], în funcție de natura poluarii.În realitate identificăm mai multe feluri de poluare: [anonimizat].

[anonimizat], [anonimizat], acolo unde este posibil, a poluării mediului înconjurător și a surselor de poluare.[57]

În România există aproximativ 1183 [anonimizat] 15 [anonimizat] .[anonimizat](biologice si chimice) se găsesc în concentrații ce poate reprezenta un risc imediat sau pe termen lung pentru sănătatea umană sau a mediului înconjutător

Refacerea mediului geologic și a ecosistemelor terestre afectate constă în aducerea acestora cât mai aproape de starea naturală, prin aplicarea unor măsuri de curățare, remediere și/sau reconstrucție ecologică, complementare și compensatorii, și prin eliminarea oricărui risc semnificativ de impact asupra acestora, conform categoriei de folosință a terenului

Procesul de refacere a mediului geologic constă în îndepartarea surselor de contaminare de pe amplasament, în izolarea și decontaminarea ariilor contaminate, limitarea și eliminarea posibilităților de răspândire a poluanților în mediul geologic și în atingerea valorilor limită admise pentru concentrațiile de poluanți.

REZUMAT

Solul este învelișul viu al pământului care face posibilă viața pe pământ si la fel ca și aerul și apa, solul face parte din sistemul care ne întreține viața.

Din pacate pt societate si mediul înconjurator. solurile au inceput să fie din ce în ce mai poluate, iar acest fenomen periculos în timp poate deveni catastrofal.

Obiectivul prinipal al acestei lucrări a fost identificarea siturilor poluate și a principalelor sectoare economice care duc la poluare solurilor din județul Bistrița-Năsăud, precum și la identificarea celor mai bune soluți de remediere a siturilor contaminate.

Pentru îndepliirea obiectivelor acestei lucrări s-au identificat siturile poluate din județul Bistrița-Năsăud și s-au monitorizați factorii de mediu aer, apa, sol si vegetație și zgomot. Evaluarea factorului de mediu aer s-a făcut la stația autonomă de fond urban pentru monitorizarea aerului BN1, iar factorii de mediu apă si sol s-au realizat utilizand datele din Raportul privind starea mediului din din județul Bistrița-Năsăud anul 2018.

Avand in vedere numaru ridicat de situri poluate s-au identificarea celor mai bune soluți de remediere a siturilor contaminate si anume:

fitoremedierea, care poate fi aplicată atât poluaților organici cât și poluanților anorganici prezenți în aer,apă sau sol,

platforme comunle de depozitare pentru gunoiul de grajd.

Cuvinte cheie: situri poluate, calitatea mediului, factori de mediu, fitoremediere.

SUMMARY

The soil is the living covering of the earth that makes life on earth possible, and like air and water, the soil is part of the system that sustains our lives.

Unfortunately for society and the environment. soils have become increasingly polluted, and this dangerous phenomenon can become catastrophic over time.

The main objective of this paper was to identify polluted sites and the main economic sectors that lead to soil pollution in Bistrița-Năsăud County, as well as to identify the best solutions to remedy contaminated sites.

In order to fulfill the objectives of this work, the polluted sites from Bistrița-Năsăud County were identified and the environmental factors air, water, soil and vegetation and noise were monitored. The evaluation of the air environment factor was made at the autonomous urban background station for air monitoring BN1, and the water and soil environmental factors were performed using the data from the Report on the state of the environment in Bistrița-Năsăud county in 2018.

Considering the high number of polluted sites, the best solutions to remedy the contaminated sites were identified, namely:

– phytoremediation, which can be applied to both organic and inorganic pollutants present in air, water or soil,

– common storage platforms for manure.

Keywords: polluted sites, environmental quality, environmental factors, phytoremediation.

CAPITOLUL 1.

STUDIU PRIVIND SITURILE POLUANTE

Generalități privind siturile poluate

Solul este o legătură esențială între problemele globale de mediu: schimbările climatice, gestionarea apei și pierderea biodiversității [1].

Solurile se împart în mai multe categorii:[56]

sol aluvionar – are o structură foarte variată și se întalneste pe luncile inundabile. Sunt soluri foarte productive, bogate în nutrienți

sol calcimorfic – se găseste deasupra unui strat bogat în calciu.

sol hidromorfic – procese pedologice sunt dominate de prezența unei cantități mari de apă.

de tundră – se găsesc în zona de tundră, sunt sărace în humus

cenușii – se găsesc în desert, unde vegetația este prezentă,avănd o grosime foarte mică

roșii – se găsesc în zonele subecuatoriale (savanele), au o fertilitate bună dar se degradează repede)

laterice – se găsesc în zonele ecuatoriale, sunt sărace în humus, au culoare roșie.[56]

In figura 1.1 este prezentata o hartă privind solurile din Romania.

În anul 2003 Institutul de Cercetări pentru Pedologie a adoptat o nouă clasificare a solurilor SRTS (Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor). Această clasificare este prezentată în tabelul 1.1.

Tabelul 1. 1.Clase și tipuri de sol, Conform Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor [3]

Profilul de sol denumit și profil pedogenetic este constituit dintr-o succesiune de orizonturi pedogenetice de la suprafața terenului până la roca de solificare. Solul apare structurat în straturi paralele și mult paralele. Aceste straturi s-au format în decursul procesului de formare a solului și sunt denumite orizonturi pedogenetice [3]

Solul este necesar pentru 90 % din producția totală de alimente, furaje, fibre și combustibili și furnizează materie primă pentru activități variate, de la horticultură până la sectorul construcțiilor. Solul este esențial și pentru sănătatea ecosistemului: purifică apa și reglează cantitatea acesteia, pune în mișcare circuitul nutrienților și reprezintă un rezervor de specii și genuri, susținând biodiversitatea.

Din păcate în ultmii ani datorită activităților umane, solurile au început să fie din ce în ce mai poluate .

Poluarea este un fenomen foarte periculos si în timp devine unul catastrofal. Pe sol se adună în cantități uriase gunoaie provenite din orase sau din deseuri industriale , care ajung uneori să aibă consecinte,directe,asupra.asezărilor,omenesti .

Procesul de degradare a factorilor de mediu de pe întinsul globului a avut în ultimele decenii un mers ascendent continuu , o evoluție îngrijorătoare , cantitatea de poluanți fiind într-o continuă crestere

Poluarea este evidentă în cazul solului . Rezidurile care nu au fost evacuate în apa și în aer acoperă uscatul , ambianța imediată de viața a oamenilor , tocmai în locurile aglomerate unde fiecare metru pătrat e intens și multiplu solicitat , degradează terenurile agricole tocmai acolo unde sunt mai fertile . Solul este supus acțiunii poluărilor din aer si apa , fiind locul de întâlnire al poluanților.[3]

Siturile contaminate, din punctul de vedere al dreptului de proprietate, pot fi împărțite în următoarele categorii: [11]

Situri privatizate. O parte dintre complexele industriale moștenite din perioada socialismului au fost privatizate după 1990. În acea perioadă, legislația de mediu începea să se dezvolte și, prin urmare, acordurile de privatizare prevedeau obligații minime legale de mediu pentru unitățile privatizate. [11]

Situri în proprietatea statului. Statul român deține încă multe situri cunoscute ca fiind contaminate sau potențial contaminate. O parte dintre aceste situri sunt încă operaționale, de exemplu hale feroviare, unități miniere și altele asemenea, iar altele au fost abandonate. Siturile proprietate de stat variază de la mici dimensiuni până la complexe industriale.[11]

Siturile orfane/abandonate. Un sit orfan este considerat un sit care nu are un proprietar legal, pe care a fost abandonată activitatea industrială. Siturile orfane reprezintă în general obiective industriale deținute anterior de stat care sunt în stare precară. Pe majoritatea acestor situri s-au desfășurat diferite activități poluante. [11]

Principalele sectoare economice cu impact asupra solului, subsolului și apelor subterane/de suprafață [11]

Industria minieră și metalurgică

Mineritul și metalurgia sunt activități care se desfășoară în România de mai mult de 2.000 de ani. Procesarea și depozitarea deșeurilor s-au făcut în multe dintre cazuri fără măsuri preventive, ca urmare a lipsei cadrului legislativ, efectul fiind afectarea calității factorilor de mediu.

Impactul principal asupra mediului din industria minieră provine de la iazurile de decantare și de la haldele de steril, precum și de la instalațiile de prelucrare. Poluarea solului și a apei subterane cu o varietate de poluanți: în special ioni de metalele grele, cianuri, hidrocarburi, aciditate, salinitate și altele asemenea în zonele unde s-au desfășurat activități miniere, infiltrarea contaminanților în sol, ape subterane și de suprafață, emisiile în aer au de asemenea impact major asupra calității factorilor de mediu. [11]

2. Industria chimică

Instalațiile rămase pe siturile abandonate ale combinatelor chimice, petrochimice și a fabricilor de medicamente reprezintă surse de contaminare ce constituie riscuri imediate pentru mediu și sănătatea umană. Industria chimică și farmaceutică este caracterizată prin numărul mare de situri, unde nivelul de poluare este foarte complex.

Poluanții solului, subsolului și apei subterane din acest sector sunt foarte numeroși și diverși. [11]

3. Industria petrolieră

De mai mult de 150 de ani industria petrolieră este considerată în România ca fiind extrem de importantă pentru dezvoltarea economică. Activitățile din acest sector acoperă întregul ciclu, de la producție până la desfacere. Industria petrolieră poate fi caracterizată prin multiplele situri, respectiv câmpuri de sonde/puțuri de extracție, depozite, stații de distribuție carburanți, rafinării, bataluri și altele asemenea, fiecare având un impact semnificativ specific asupra mediului. Siturile contaminate aferente industriei petroliere variază de la cele mici, câmpuri de extracție, la cele mari și complexe, rafinării sau instalații mari de depozitare-distribuție a produselor petroliere. Contaminarea solului și freaticului asociată industriei petroliere constă în prezența poluanților de tipul hidrocarburilor ușoare și/sau grele și a metalelor cum sunt: plumb, zinc, cupru și nichel.[11]

4. Depozitele vechi de pesticide

În România există zone vechi de depozitare a pesticidelor care prezintă un risc semnificativ pentru sănătatea umană și mediu. Aceste depozite sunt amplasate în general pe suprafețe relativ mici, dar care conțin substanțe foarte periculoase pentru sănătatea umană și mediu.[11]

5. Alte activități la scară mare

În plus față de activitățile majore menționate mai sus, mediul a fost afectat semnificativ și de alte activități la scară mare, cum ar fi industria de prelucrare a metalelor, depozitele de deșeuri menajere neconforme, siturile militare, industria de prelucrare a lemnului, centralele electrice pe cărbune, activități de transport, activități de service și altele asemenea. [11]

Gestionarea siturilor potențial contaminate/contaminate

Un concept-cheie în gestionarea siturilor contaminate îl constituie modelul "Sursă-Cale de propagare-Receptor". Este un model simplu și robust care identifică riscul asociat cu orice pericol depistat. Premiza acestui model este aceea că un pericol de mediu presupune un risc doar în cazul în care există o cale de propagare prin care pericolul se poate manifesta.[4]

În această strategie se face referire la doi termeni: "sit contaminat istoric" și "sit potențial contaminat istoric". Acești termeni se bazează pe identificarea a cel puțin unui model "Sursă-Cale-Receptor" pe siturile unde în trecut au fost desfășurate activități industriale. În urma procesului de evaluare a impactului și/sau a riscului se constată dacă legătura poluantului are/nu are impact semnificativ asupra sănătății umane și mediului. [4]

Conceptul "Sursă-Cale-Receptor" cuprinde 3 componente, și anume:

a) sursa de contaminare, respectiv o substanță biologică, chimică sau radioactivă;

b) calea de transfer prin care o substanță poate ajunge la receptor;

c) receptorul care poate fi afectat de un poluant.[4]

Sursa de poluare poate fi definită ca fiind:

a) o substanță chimică de sinteză sau naturală;

b) un organism biologic;

c) un element radioactiv.

Căile de transport (transfer) pot fi orice mijloc natural sau artificial prin care substanța poate veni în contact cu un receptor. În accepțiunea prezentei strategii solul poate fi considerat una din căile de transport.

Receptorul este definit ca fiind:

a) populația;

b) resursele de apă de suprafață, de exemplu râuri, lacuri și Marea Neagră, respectiv apa subterană;

c) un ecosistem care cuprinde un habitat sau o specie;

d) terenul utilizat pentru activități agricole/transport/agrement;

e) zone rezidențiale/publice/comerciale/șantiere de construcții;

f) zona silvică și altele asemenea. [4]

Fiecare din aceste elemente poate exista independent, dar ele creează un risc numai atunci când sunt legate între ele și de aceea un anumit contaminant printr-un anumit vector afectează un anume receptor. Acest tip de legătură combinată, contaminant – cale de transfer (transport) – receptor este definită ca model "Sursă-Cale-Receptor".

Metodologia de gestionare a siturilor potențial contaminate/contaminate este prezentată sub forma unei scheme de flux (fig. 3) și se împarte în două faze consecutive, fiecare cu procesele sale:

a) faza 1 – Inventariere și investigare;

b) faza 2 – Acțiuni de remediere.[4]

Metodologia va fi sprijinită de o serie de proceduri/ghiduri tehnice pentru susținerea implementării strategiei din planul de acțiuni.

Fluxul metodologiei pornește de la o bază de date a siturilor potențial contaminate/contaminate care vor fi incluse ulterior pe una din cele patru liste (A-D) care indică gradul de contaminare al unui amplasament. Pe baza acestei clasificări se vor stabili ce măsuri trebuie luate, așa cum rezultă din figura 3.

Faza 1: Inventariere și investigare [4]

Inventarului național este identificarea siturilor potențial contaminate/contaminate. Chestionarul trebuie să fie completat de către proprietarii sau operatorii siturilor. Agențiile pentru protecția mediului responsabile vor verifica și introduce aceste date în Sistemul informațional pentru situri contaminate CoSIS (aplicație web), conceput special în acest scop. Pentru a se obține o bază de date comparabile se impune introducerea uniformă a datelor.

Sistemul informațional pentru situri contaminate este gestionat de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului.[4]

Investigarea se realizeaza de catre proprietarul/utilizatorul sitului trecut pe lista siturilor potențial contaminate – lista A este obligat să înceapă investigarea necesară care se realizează în trei pași:

investigarea istorică II;

Investigarea istorică se va concentra pe adunarea de informații despre istoricul activităților desfășurate pe sit și în imediata vecinătate a acestuia.

Etapa de investigare istorică implică printre altele: colectarea, analiza, sinteza tuturor datelor disponibile despre amplasament în cadrul unei subetape de studiu documentar, vizita pe amplasament în cadrul căreia sunt realizate observații detaliate despre amplasament și zonele adiacente ale acestuia, interviuri cu lucrători care cunosc activitățile desfășurate pe amplasament sau cu rezidenții din zonele adiacente, interpretarea într-un mod unitar și critic a tuturor informațiilor colectate, concretizată într-un model conceptual inițial al sitului potențial contaminat.

Colectarea acestor date sporește gradul de eficiență al pasului următor de investigare, deoarece identifică siturile potențial contaminate și le limitează la anumite zone.[4]

investigarea preliminară IP; [4]

Investigarea preliminară constă în principal în prelevarea de probe de sol și apă subterană de la sit pentru efectuarea de analize chimice pentru confirmarea/neconfirmarea contaminării.

Scopul investigării preliminare este de a confirma existența și intensitatea poluării solului și subsolului în zonele cu contaminare observată sau în zonele considerate susceptibile de a fi contaminate, delimitate în urma investigării istorice și a vizitei pe amplasament, precum și de a confirma inexistența contaminării în zonele presupuse necontaminate delimitate ca atare în prima etapă de investigare.

Numărul necesar de probe depinde de dimensiunea sitului și de numărul surselor potențiale de contaminare identificate în baza activităților trecute sau curente de pe sit. Investigarea preliminară reprezintă o primă evaluare generală pentru care punctul de pornire este reprezentat de datele obținute în cadrul investigării istorice. Rezultatele analitice sunt evaluate prin comparație cu valorile de intervenție – evaluarea generică de risc – nivelul 1 și/sau cu valorile de fond natural.

În situația în care aceste valori de nivel 1 nu sunt depășite, situl este trecut pe lista D, adică nu necesită alte investigări. În cazul în care aceste valori sunt depășite, situl rămâne pe lista A și va fi examinat în continuare.[4]

c) Investigarea detaliată ID

Investigarea detaliată are rolul de a descrie situația contaminării respective și de a delimita poluanții identificați în sol și/sau apa subterană, în scopul aplicării acțiunilor de remediere.

Situl evaluat în baza investigării detaliate este transferat pe lista B, respectiv lista siturilor contaminate dovedite și va intra în faza de acțiuni corective/de remediere.[4]

Faza 2: Acțiunile de remediere [4]

Asupra siturilor de pe lista siturilor contaminate – lista B se va face o evaluare a riscului ER detaliată în funcție de tipul, natura și întinderea contaminării, legată de actuala și viitoarea folosință a sitului. Pe baza acestei evaluări sunt stabilite obiectivele de remediere.

Planul de acțiuni de remediere (PAR) definește cerințele minime și obiectivele pentru executarea acțiunilor de remediere. Opțiunea de remediere selectată se va conforma principiului abordării unui management bazat pe analiza riscului. Prin urmare, tehnicile de remediere/acțiunile corective evaluate pot fi diverse de la excavări de sol contaminat la doar împrejmuirea sitului contaminat. Opțiunile de remediere pot fi pe termen scurt, de exemplu excavările, sau pe un termen mai lung, cele pe termen lung necesitând monitorizare și stabilirea unor obiective de remediere temporare, de exemplu în cazul atenuării naturale.

Când valorile de remediere sunt atinse, acest lucru se va confirma prin noua investigare numită "Evaluarea finalizării acțiunilor de remediere EFAR". Dacă rezultatele acestei ultime investigări indică reducerea contaminării la niveluri acceptabile din perspectiva riscurilor și a folosinței destinate sitului, situl este mutat pe altă listă, adică fie pe lista C – contaminare reziduală, dar care nu necesită alte măsuri atât timp cât destinația sitului nu este schimbată, abordare bazată pe evaluarea riscului, fie pe lista D unde nu există o contaminare.[4]

Identificarea siturilor potențial contaminate la nivelul României [19]

Ținăd cont de prevederile legislației de mediu specifice și de nivelul informațiilor din inventar s-a considerat necesară împărțirea siturilor în două categorii, și anume:

a) situri potențial contaminate;

b) situri contaminate.

În figura 1.4. sunt prezentate numarul siturile contaminate si potential contaminate din fiecare judet al Romaniei.Am numerotat cu, culoarea albastru siturilor contaminate, iar cu culoarea rosie siturile potențial contaminate.

În prima categorie intră siturile pentru care există informații despre activitățile anterioare desfășurate pe amplasament, dar nu există elaborat raport de bilanț de mediu nivel II și/sau raport de evaluare a riscului. Urmează ca după elaborarea acestora și pe baza informațiilor obținute să se stabilească dacă vor fi trecute la categoria situri contaminate sau necontaminate.[19]

Repartiția pe județe a siturilor potențial contaminate este prezentată în Anexa 1

Pe baza datelor prezentate in figura 1.5 putem observa ca in Romania exista un nr de 1183 de situri potential contaminate. Cel mai multe dintre aceste situri le putem intalni in Judetul Giurgiu ,iar cele mai putine situri in judetul Calarasi. Judetul Bistrita -Nasaud este unul dintre judetele cu cele mai putine situri potentiale contaminate si anume ,el are 5 situri potentil contaminateare .

Fig. 1.5. Distributia nationala pe judete a siturilor potential contaminate [4]

În a doua categorie intră siturile pentru care există informații despre activitățile anterioare desfășurate pe amplasament, există elaborat cel puțin un raport de bilanț de mediu nivel II și există sau nu elaborat raport de evaluare a riscului. Considerăm că în acest caz există informații relevante despre contaminarea sitului, urmând ca ele să fie reactualizate când se va promova proiectul respectiv de remediere. [19]

Numărul de situri contaminate corespunzător fiecărui județ este prezentat în anexa 2.

Dupa cum putem observa din figura 1.6, in Romania se gasesc 210 situri contaminate.Cele mai putine situri contaminate se gasesc in judetele Calarasi,Giurgiu, Satu Mare si Tulcea cu cate un site contaminat, iar partea opusa cu cele mai multe situri potential contaminate se afla judetele Hunedoara cu 41 si Caras Severin cu 33 de situri contaminate. In judetul Bistrita -Nasaud exista un numar de 5 situri contaminate.

Fig.1.6.Distributia nationala pe judete a siturilor contaminate [4]

Capitolul 2

Identificarea si descrierea siturile poluante din judetul Bistrita-Nasaud

Descrierea judetului Bistrita-Nasaud

Județul Bistrița-Năsăud este situat în nordul României, în partea de nord-est a Transilvaniei, învecinându se cu județete Cluj la vest, Mureș la sud, Suceava în est și Maramureș la nord (fig. 2.1).

Suprafața județului este de 5335 km2, reprezentând 2,24% din suprafața țării.  [21]

Din punct de vedere administrativ, județul este compus din 62 de unități administrativ teritoriale, din care  :

1 municipiu: Bistrița;

3 orașe: Năsăud, Beclean, Sângeorz- Băi;

58 de comune

235 de sate.

Reședința județului este municipiul Bistrița, important centru economic, cultural și administrativ al județului. Municipiul Bistrița este situat în subunitatea morfologică Dealurile Bistriței. Suprafata pe care se află este o regiune cunoscută ca Depresiunea Bistriței [21] .

Orașul Năsăud este vechi centru cultural, cu industrie de mase plastice, textilă și alimentară. Orașul Beclean este un important nod de cale ferată cu industrie metalurgică și alimentară.

Orașul Sângeorz- Băi este stațiune turistică cu izvor de ape minerale terapeutice.

Teritoriul  județului  prin poziția sa geografică, este străbătut de drumuri de importanță deosebită pentru legăturile Transilvaniei cu Moldova și Maramureșul, dintre care cel mai cunoscut este  Drumul European E 58.

Principalele noduri de cale ferată din județ sunt la Beclean, Sărățel și Salva.
Din punct de vedere al transporturilor aeriene județul Bistrița – Năsăud este deservit de Aeroportul din Cluj- Napoca,  situat la distanța de 125 km de Bistrița sau  de Aeroportul din Târgu Mureș aflat la o distanță de aproximativ 100 km [21].

2.1.1.Relieful

Relieful județului Bistrița-Năsăud (fig. 2.2) este unul dintre principalii factori,care contribuie în mod nemijlocit la desfășurarea fenomenelor hidrologice.Teritoriul județului este variat și complex, dispus sub forma unui amplu amfiteatru natural cu deschidere în trepte către Podișul Transilvaniei, conturându-se patru zone de relief [21 .

Fig 2.2. Harta judetului Bistrita-Nasaud [23]

Zona montană străjuiește județul în partea de nord și est și cuprinde o cunună de munți din arcul Carpaților Orientali, grupa nordică și mijlocie, din care fac parte: Munții Țibleșului , Munții Rodnei, Munții Bârgăului, Munții Călimaniț [58]

Judetul Bistrița-Năsăud este acoperit de paduri in proportie de 38 %.

Zona dealurilor – cele mai importante dealuri ar fi: Dealurile Năsăudului, Dealurile Bistriței, Piemontul Călimanilor, Culmea Șieului. [58]

Zona de câmpie – spre vest este, Câmpia Transilvaniei, o unitate, în nord Valea Mureșeni, în sud Valea Mureșului, iar la est interfluviu Șieu-Teaca și Valea Șieului. [58]

-Zona de luncă – reprezintă aproximativ 3% din suprafața județului

Fauna

Fauna județului Bistrița-Năsăud cuprinde o serie de specii ocrotite: furnica roșie (Formica rufa); broasca țestoasă de apă (Emys orbicularis); cocoșul de munte (Tetrao urogallus); cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tetrix); corbul (Corvus corax); barza neagră (Ciconia nigra); mierla de apă (Cinclus Cinclus); toate păsările răpitoare de zi (acvila, șoimul, uliul, eretele) și de noapte (buha, huhurezul, striga, cucuveaua); râsul (Linx linx); lupul (Canis lupus); Marmota (Marmota marmota); capra neagră (Rupicapra rupicapra Carpatica), dar si o serie de specii care este pusă în valoare prin vânat: cerbi, căprioare, mistreți, vulpi, lupi, urși, iepuri, potârnichi, dar și fazani și cocoși de munte.  [58]

În cuprinsul județului Bistrița-Năsăud întâlnim, afinul (Vaccinium myrtillus) și smârdarul (Rhododendron kotschyi), floarea de colț (Leontopodium alpinum), bulbucul de munte (Trollius europaeus), tisa (Taxus baccata), narcise montane (Narcissus stelaris) [58]

La nivelul judetului intalnim ,păduri de molid,brad,fag , carpen (Carpinus betulus), mesteacăn (Betula verrucosa) , gorun ,stejar, alun (Corylus avelana), păducel (Crategus monogyna) etc., iar în marginea pădurilor – porumbarul (Prunus spinosa).[58]

2.1.3.hidrologie

Teritoriul județului este brăzdat de o rețea hidrografică bine reprezentată a cărei lungime totală însumează aproximativ 3.030 km și se axează pe câteva râuri principale: [58]

Someșul Mare,

Șieul,

Bistrița.

Afluenții principali ai râului Someșul Mare sunt: Anieșul, Cormaia, Rebra, Sălăuța, Ilișua, Valea Mare (afluenți de dreapta), Ilva cu Leșu, Șieul cu Budacul, Bistrița și Dipșa, precum și Meleșul din Câmpia Transilvaniei (afluenți de stânga). [58]

Afluenții Someșului Mare au un caracter permanent, excepție făcând râul Șieu.

Alături de apele curgătoare, pe teritoriul județului există câteva lacuri dintre care amintim: lacurile glaciale din Munții Rodnei – Lala Mare, Lala Mică, Tăul Zânelor din Munții Călimani.

Pe râul Bistrița, în aval de  Colibița este lacul de acumulare (fig. 2.3), cu un  volum de peste 80 milioane m.c. , fiind singura amenajare care are resurse și funcțiuni privind  asigurarea apei, fiind posibilă alimentarea cu apă a localitățiilor din câmpie printr-o amenajare corespunzătoare. [58]

2.1.4. Clima

Din punct de vedere climatic, județul Bistrița-Năsăud se încadrează în zona continental moderată cu unele influențe polar maritime și temperat maritime. Vânturile suflă din sector estic și au o viteză medie de 3,1 m/s. Evoluția temperaturii aerului este tipic continentală, cu maxima în lunia iulie și minima în luna ianuarie. Vârful temperaturilor înregistrate de-a lungul anilor, a fost: în anul 1962, de 39 °iar cea mai scăzută temperatură in iarna anului 1954 de -33.7ș. Cantitatea medie a precipitațiilor, de 650 mm/m2 , în funcție de anotimp, depășește în general media pe țară. [58]

Tipurile de soluri [21]

Sub aspect seismic Bistrița-Năsăud nu intră în sfera județelor care trebuie monitorizate în mod prioritar.

În structura geologică caracteristică pentru județul Bistrița-Năsăud există o varietate mare de roci utile și substanțe nemetalifere, astfel: minereu de fier, minereu polimetalic, minereu de cupru, pirită cupriferă, pirită, minereu auro-argentifier, andezit industrial și de construcții, dacit industrial, calcar industrial, argilă comună, roci caolinizate, nisip și pietriș, tufuri industriale, marmură, calcar ornamental.

Tabelul 2.1. Tipurile de soluri ce se regăsesc pe teritoriul județului Bistrița-Năsăud [21]

Resursele de gaze naturale de pe raza județului sunt utilizate în cea mai mare parte pentru consumul industrial, dar și pentru cel casnic.

Identificarea siturilor poluante din judetul BN

La nivelul anilor 2007-2008 s-a realizat un prim inventar al siturilor contaminate/potențial contaminate, rezultând un număr de 1.393 de situri amplasate pe întreaga suprafață a țării, iar 13 situri contaminate se regasesc la nivelul județului Bistrița-Năsăud.

In județului Bistrița-Năsăud suprafețele de teren cu destinație agricolă sunt tot mai afectate de diferite procese de degradare, fie că vorbim de procesele induse de activitatea antropică sau fenomene naturale. Principalele probleme se referă la sărăturarea, acidifierea solurilor, eroziunea de suprafață și/sau de adâncime, excesul de umiditate. Manifestarea acestor probleme este intensificată de practicile agricole neadaptate condițiilor de mediu, utilizarea pesticidelor și a îngrășămintelor chimice, depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor industriale și menajere, defrișările intense și abuzive. Calitatea solului mai este influențată și de o serie de procese și fenomene naturale, cum ar fi alunecările de teren, inundațiile sau secetele prelungite. [19]

Una dintre cauzele importante de degradare a solurilor o reprezintă activitățile de exploatare miniera care au afectat suprafețe mari în județ (flotația Făget, S. M. Parva Rebrișoara, S. M. Rodna cu haldele de steril de pe Valea Blaznei și Valea Mare, iazurile de decantare de pe Valea Glodului, Poiana Ilvei, Măgura Sturzi). Suprafețele afectate Mediu și abordări în contextual schimbărilor climatice necesită, după caz, redarea în circuitul silvic sau agricol prin reconstrucție ecologica, o parte din aceste halde de steril sau cariere fiind abandonate. [19]

Activitatea industrială, prezentă preponderent în mediul urban, are cel mai nociv efect asupra solului, prin amenajarea necorespunzătoare a haldelor de steril sau a iazurilor de decantare. Acțiunea vântului dispersează particulele de material steril, astfel contaminarea se produce pe areale mult mai extinse; în ceea ce privește iazurile de decantare, pierderea stabilității și deversării conținutului peste terenuri agricole și localități reprezintă o amenințare reală. În conformitate cu tendințele europene de conservare și sporirea fertilității solurilor se impune realizarea unui plan de management al haldelor/ depozitelor de steril și deșeurilor industriale mai puțin periculoase, ale cărui măsuri să includă ecologizarea și reconstrucția ecologică a acestor amplasamente, respectiv redarea acestor suprafețe circuitului economic. [19]

În acest sens, în anul 2011 județul Bistrița – Năsăud a finalizat lucrările de ecologizare pentru 6 situri contaminate, a căror suprafață însumată este de 11 ha (tabelul 2.2).

Din tabelul 2.2. putem obseva ca la nivelul judetului Bistrita -Nasaud, se afla un numar total de 13 situri contaminate si potential contaminate. Dintre aceste situri ,primaria localitatii Bistrita(fostul depozit al UC.URBANA SA) din localitatea Bistrita str Zavoaie detine cea mai mare suprafata de teren contaminat, si anume 49000 de metri patrati, Acest sit a fost decontaminat in tatalitate prin Proiectul „Sistem de management integrat al deșeurilor solide în județul BistrițaNăsăud”. De asemenea 9 situri contaminate din județul Bistrița-Năsăud au fost decontaminate pâna la această ora iar unul , cel al firmei SC Dan Steel Group Beclean SA cu o suprafață de 1200 de metri pătrați este în curs de remediere.Doua dintre cele 13 situri nu au fost decontaminate iar despre unul nu se stie nimic.

Tabelul 2.2. . siturile contaminate și potențial contaminate din jud Bistrița -Năsăud [19]

Capitolul 3.

Evaluarea impactului asupra mediului

Evaluarea impactului asupra mediului (EIM) este o procedură efectuată pentru evaluarea impactului eventual al activității planificate asupra mediului, precum și pentru elaborarea propunerilor privind prevenirea și minimizarea impactului negativ sau, în cazul încălcării cerințelor prevăzute de Legea nr. 86 din 29.05.2014 privind evaluarea impactului asupra mediului, pentru interzicerea demarării activității planificate [27], [26].

Procesul de Evaluare a Impactului asupra Mediului (EIM) este legat de reglementarea activităților cu impact semnificativ asupra mediului și se realizeaza în baza legislatiei naționale de mediu care transpune prevederile legislatiei comunitare în domeniu.[24].

Evaluarea impactului asupra mediului pentru proiecte se realizează în baza prevederilor dintr-o serie de acte legislative nationale din domeniul mediului precum și din alte domenii conexe Legii protectiei mediului nr. 137/1995 [25].

În judetul Bistrița Năsăud sunt monitorizati factorii de mediu (fig.3.1):

apa;

aer;

sol si vegetație;

zgomot.

3.1. Evaluarea calității aerului

Aerul este factorul de mediu care constituie cel mai rapid suport ce favorizează transportul poluanților în mediu. Poluarea aerului are multe și semnificative efecte adverse asupra sănătății umane și poate provoca daune florei și faunei în general.[27] punctul se pune dupa paranteza asa : [27].

Calitatea aerului este determinată de emisiile în aer provenite de la sursele staționare și sursele mobile (traficul rutier), cu preponderență în marile orașe, precum și de transportul pe distanțe lungi a poluanților atmosferici.

În România, domeniul „calitatea aerului” este reglementat prin Legea nr.104/15.06.2011 privind calitatea aerului înconjurător publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.452 din 28 iunie 2011.[26]

Legea calității aerului are ca scop protejarea sănătății umane și a mediului ca întreg prin reglementarea măsurilor destinate menținerii calității aerului înconjurător acolo unde aceasta corespunde obiectivelor pentru calitatea aerului înconjurător stabilite prin prezenta lege și îmbunătățirea acesteia în celelalte cazuri.[26]

Asigurarea evaluării calității aerului și monitorizarea indicatorilor de calitate este reglementată prin Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, care prevede realizarea evaluării calității aerului prin măsurări în puncte fixe sau, după caz, prin modelarea matematică a dispersiei poluanților emiși în atmosferă. De asemenea, pe baza evaluării calității aerului se stabilește numărul, tipul și amplasamentul punctelor fixe de măsurare și poluanții evaluați .[27]

În județul Bistrița-Năsăud monitorizarea calității aerului se realizează prin:

monitorizare automată;

monitorizare manuală.[29]

Calitatea aerului se determină prin raportarea rezultatele monitorizate la valorile limită, valorile țintă, praguri de alertă sau de informare, stabilite în legislația specifică pentru fiecare poluant. Conform prevederilor din Legea nr.104/2011 privind calitatea mediului înconjurător, depășirile pragurilor superior și inferior de evaluare se determină în baza concentrațiilor din 5 ani , dacă sunt disponibile suficiente date, Se consideră că un prag de evaluare a fost depășit dacă a fost depășit în cel puțin 3 din cei 5 ani anteriorir [29]

Monitorizarea automata

Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud deține o stație automată de fond urban pentru monitorizarea calității aerului (fig.3.2): Stația BN1, face parte din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) fiind amplasată în incinta Agenției pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud, în zona de sud a municipiului Bistrița limitrof parcului municipal – zonă rezidențială. [29]

Stația este dotată și cu un sistem de monitorizare a parametrilor meteo, respective direcția și viteza vântului, temperatură, umiditate relativă, presiune atmosferică, radiație solară și precipitații.

Evaluarea factorului de mediu aer s-a realizat pe baza datelor prezentatte in raportul de mediu din 2018 si pe datele preluate de pe site-ul www.caliatateaer.ro din data de 18 iunie 2020, ambele utilizand ndicatorii monitorizati prin intermediul stație automată de fond urban din judetul Bistrița Năsăud:

In ceea ce urmeaza trebuie pus 3 la putere sau jos la anumiti poluanti asa NO2: m3

Dioxidul de sulf – SO2 – este un gaz incolor, amărui, neinflamabil, cu un miros patrunzător care irită ochii și căile respiratorii.

În cursul anului 2018 (fig 3.3) nu au existat depășiri ale valorii limită orare pentru protecția sănătății umane(350μg/ m3),, ale valorii limită zilnice(125μg/ m3),, a pragului de alertă(500μg/ m3, a pragului superior de evaluare pentru protecția sănătății umane (75 μg/ m3),, respectiv a pragului inferior de evaluare pentru protecția sănătății umane(50 μg/ m3). Valoarea medie anuală a fost de 4,25 μg/ m3, la o captură anuală de 92,57%.

Concentrațiia deSO2 în data de 18 iunie 2020 (fig. 3.4) este foarte scăzută, o crestere se nesemnificativa observa in jurul orei 1200.

Oxizii de azot – NOx (NO / NO2)- sunt un grup de gaze foarte reactive, care conțin azot și oxigen în cantitați variabile. Majoritatea oxizilor de azot sunt gaze fără culoare sau miros.

În cursul anului 2018 (fig. 3.5) valoarea medie la indicatorul NO2 a fost de 24,58μg/ m3 iar captura de date 91,19%. Nu au existat depășiri ale valorilor limită orare(200μg/m3, a valorii limită anuale(24,58μg/ m3 față de 40 μg/m3), a pragului de alertă (400 μg/m3, măsurată timp de 3 ore consecutiv)., respectiv a pragurilor superioare (140 μg/m3 raportat la limita orară și 32 μg/m3 raportat la limita anuală), și inferioare de evaluare. 100 μg/m3 raportat la limita orară și 26 μg/m3 raportat la limita anuală).

Concentrația de NO2din data de 18 iunie 2020 fig. 3.6) nu prezintă depășiri ale pragului de alertă (400 μg/m3), fiind sub 50 μg/m3și uneori sim ai scazuta.

Ozonul – O3 – este un gaz foarte oxidant, foarte reactiv, cu miros înecăcios. Se concentrează în stratosferă și asigură protecția împotriva radiației UV dăunătoare vieții. Ozonul prezent la nivelul solului se comportă ca o componentă a"smogului fotochimic". Se formează prin intermediul unei reacții care implică în particular oxizi de azot și compuși organici volatili.

Valoarea medie anuală pentru O3 pe anul 2018 (fig. 3.7) a fost de 31,09 μg/m3, iar captura anuală de date 94,43%. În anul 2018 nu s-a depășit valoarea țintă pentru protecția sănătății umane(120 μg/m3). Nu au existat depășiri ale pragul de alertă (240 μg/m3 măsurat timp de 3 ore consecutiv) fiind mult chiar si sub valoarea pragul de informare (180 μg/m3)

Concentrația de O3 in data de 18 iunie 2020 este sub valoarea pragului de informare existând variații pe intreaga zi (fig. 3.8). concentrația a fost sub 50 μg/ m3 , observandu-se cresteri pana la 100 μg/ m3 la ora 1200 si 1800 , fiind urmată apoi de o scădere accentuată

Monoxidul de carbon – CO- La temperatura mediului ambiental, monoxidul de carbon este un gaz incolor, inodor, insipid, de origine atât naturală cât și antropică. Monoxidul de carbon se formează în principal prin arderea incompletă a combustibililor fosili.

În cursul anului 2018 (fig. 3.10) nu a fost depășită valoarea limită pentru protecția sănătății umane(10mg/m3),. De asemenea nu s-au înregistrat depășiri ale pragului superior de evaluare(7mg/m3) și pragul inferior de evaluare(5mg/m3. Valoarea medie anuală a fost de 0,70 mg/m3 la o captură de date de 95,23%.

Concentrația de CO măsurată la stația CJ-5 în data de 18 iunie 2020 este sub valoarea pragului inferior evaluare orar sănătate (fig. 3.11).

Benzenul – C6H6- Compus aromatic foarte ușor, volatil și solubil în apă.90% din cantitatea de benzen în aerul ambiental provine din traficul rutier.Restul de 10% provine din evaporarea combustibilului la stocarea și distributia acestuia.

În cursul anului 2018 (fig. 3.12) media anuală la benzen a fost de 3,41 μg/m3, captura de date fiind de 78,61%. Se observă că valoarea anuală este de 3.41 fiind mai mare decât pragul inferior de evaluare (2 μg/m3).

Concentratia de benzen in 18 iunie 2020 a prezentat variatii, cea mai ridicata valoare este de 2,3 μg/m3, fiind depăsit pragul inferior de evaluare (2 μg/m3) (fig. 3.13).

Particule în suspensie PM10 si PM2.5- Particule în suspensie reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid

La indicatorul PM10 determinat gravimetric in anul 2018, media anuală a fost de 16,97 μg/m3, la o captură de date de 78,90%. Nu a fost depășită valoarea limită anuală (40 μg/m3), decat in luna ianuarie. S-au înregistrat 13 depășiri ale valorii limită zilnice de 50 μg/m3 , nefiind depășit numărul admis de depășiri și anume 35 (fig. 3.14).

Depășirile valorii limită s-au înregistrat în lunile ianuarie, februarie și decembrie 2018. Aceste depășiri sunt cauzate de condițiile meteo nefavorabile – umiditate relativă ridicată, calm atmosferic care conduc la aglomerarea particulelor de praf din aer, precum și temperaturi scăzute care determină creșterea consumului de combustibil folosit la incălzirea domestică.

Concentrațiia PM10 în 18 iunie 2020 prezinta variatii (fig. 3.15), nefiind depășită valoarea limită anuală (40 μg/m3).

Monitorizare manuală

Monitorizarea manuală a calității aerului la nivelul municipiului Bistrița s-a realizat în patru puncte de prelevare (fig. 3.16) situate aproximativ pe direcția celor patru puncte cardinale , fiind monitorizati: dioxidul de sulf (SO2), dioxidul de azot (NO2) și amoniacul (NH3) prin analize de lungă durată (de 24 ore) și pulberi în suspensie PM10 care s-au preleveat la sediul agenției de protectia mediului din bistrita.

În anul 2018 s-au făcut 191 prelevări de aer pentru monitorizarea manuală, în cele 4 puncte :

– sediul agenției pentru protecția mediului Bistrita-Năsăud

– – stația de tratare,

– SC Urbana SA,

– zona industrială la SC IPROEB SA.

In figura 3.17 se poate observa ca valorile medii anuale determinate la monitorizarea manuala din 2018 au fost urmatoarele:

SO2: 2,33 μg/mc (fig. 3.18);

NO: 29,44 μg/mc (fig. 3.19);

NH3: 32,91 μg/mc (fig. 3.20);.

Analizand figurile din anexa 3 privind observam ca nu s-au înregistrat depășiri ale valorilor de concentrații maxim admise de legislația în vigoare.

În anul 2018 s-au efectuat și 235 de prelevări pentru pulberile în suspensie PM10 monitorizate manual, cu o captură de date de 52,8% (fig. 3.21). Valoarea gravimetrică medie anuală obținută este de 26,37μg/mc, valoare ce se situează sub valoarea limită anuală pentru protecția sănătății (40μg/mc) și sub valoarea pragului anual superior (28μg/mc), dar depășește pragul anual inferior (20μg/mc).

Tendințe privind concentrațiile medii

În vederea stabilirii tendințelor concentrațiilor medii anuale ale poluanților atmosferici (SO2, NO2, C6H6, PM10) înregistrate la stația de fond urban BN1 este necesară o disponibilitate de date din cel puțin cinci ani anteriori. În ANEXA 4 este prezentată evoluția concentrațiilor medii anuale pentru indicatorii (SO2, NO2, C6H6, PM10) în raport cu media anuală, cu mențiunea că capturile de date au fost de cele mai multe ori mai mici decât cele prevăzute în legislație.

La indicatorii determinați prin monitorizare manuală în 2018, față de anul anterior avem o creștere a valorilor medii anuale pentru indicatorii dioxid de azot și amoniac și o scădele la dioxidul de sulf, acesta fiind și tendința liniară de evoluție.

3.2.Evaluarea calitatii apei

Monitorizarea și evaluarea calității apei se bazează pe trăsături fundamentale: fizice, Chimice, biologice și microbiologice. Monitorizarea și evaluarea calității apei este un proces de analiză, interpretare și comunicare a acestor proprietăți în cadrul activităților umane și de conservare a mediului natural.

Obiectivele monitorizării calității apei pot fi cu caracter general, atunci când monitorizarea se face fără să se stabilească obiective prea detaliat. Obiectivele generale ale monitorizării calității sunt:

– îmbunătățirea structurii datelor și informațiilor pentru a realiza o caracterizăre cât mai complete a stării de calitate a apei;

– obținerea unei baze de date referitoare la interdependența stării de calitate a apei de ceilalți factori de mediu, care să poată fi cuprinsă într-un sistem de monitoring integrat al mediului;

– dezvoltarea unui suport informațional necesar fundamentării deciziilor în gospodărirea apei pe principiile dezvoltării durabile;

– creerea unei baze de date necesare respectării legislației naționale și internaționale;

– realizarea unei informări a populației în legătură cu starea maselor de apă.

Factorii principali care se folosesc pentru monitorizarea acvatică sunt:

apa,

materia sub formă de particule;

organismele vii. [29]

In Romania programele de monitorizare stabilite au devenit operationale la 22.12.2006, prin Sistemul National de Monitoring Integrat al Apelor, iar in județul Bistrța-Năaăaud se realizează:

Monitorizarea apelor de suprafață (pH, substanțe organice, alcalinitate, amoniu, azotiți, azotați, sulfați, cloruri, Ca, Fe, reziduu fix, conductivitate) in

5 puncte de monitorizare aval de stațiile de epurare,

1 punct pe Someșul Mare la ieșirea din județ,

2 puncte de monitorizare -amonte și aval de SC ROMBAT SA și

2 puncte în localitatea Livezile (aport de poluanți de  pe Valea Bargaului și crescătorii de animale),

1 punct amonte stația de tratare a apei a municipiului Bistrița,

1 punct la confluența râurilor Șieu și Someșul Mare,

1 punct la Valea Băiloi, lacul Colibița,

1 fântână la 2 luni în zone vulnerabile la nitriți).

Monitorizarea apelor de suprafață s-a realizat pe următoarele rauri:

Râu Bistrița-cart.Unirea;

amonte Beclean la confluența Șieu cu Someșul Mare

Valea Castailor -Amonte Rombat

Valea Castailor -Aval Rombat;

raul Somesul Mare la Bata (iesire judet)

Valea Bailor

râul Bistrița aval S.Ep. Bistrita

râul Someș -aval S.Ep Beclean

râul Someș -aval S.Ep.Nasaud-

râul Someș -aval S.Ep Rodna

râul Someș -aval S.Ep Sângeorz Băi

Datele privind calitatea apelor de suprafață efectuate APM Bistrița-Năsăud în 2018 sunt prezentate în anexa 1, comparând cu valorile din putem Normativul privind obiectivele de referință pentru clasificarea calității apelor de suprafață putem concluziona :[ 30]

– poluare cu plumb: clasa de calitate 5- valorile depasesc 5 μg/l in :Valea Castailor , Amonte Rombat 18.2-19.8 μg/l și Aval Rombat 13.3-6.8 μg/l

poluare cu zinc: clasa de calitate 5 – valorile depasesc 25μg/l in Valea Bailor (541.8 μg/l)

Poluare cu cadmiu: clasa de calitate 5- valorile depaseste 0.5 μg/l in Valea Castailor – Amonte Rombat 7 μg/l și Aval Rombat 7 μg/l, respectiv clasa de calitate 3 – valorile depaseste 0.2 μg/l in Valea Bailor (2.4 μg/l);

toate cele 11 probe de apă de suprafață prelevate din râurile amintite mai sus prezintă concentrații ridicate de Amoniu N-NH4+ , majoritatea având clasa de calitate 2 ( 0,2 mg N/l) sau clasa 3 (0,3 mg N/l) dar în cazul râul Bistrița aval S.Ep. Bistrita, acestea ajung la 1,201 -1,274 mg N/l (clasa de calitate 4 cu 1,5 mg N/l);

Cantitatea de CCO-Mn indică o clasă de calitatea 2 (sub valoarea de 10 mg/l O2) ), iar râul Someș -aval S.Ep Beclean și râul Someș -aval S.Ep Sângeorz Băi peste 10 mg/l O2.

Concentartia de N-NO2-, este sub 0.01 mg N/l , dar râul Bistrița aval S.Ep. Bistrita, prezintă clasa 2, depăsind 0.06 mg N/l fiind situat în intervalul 0.068-0.079 mg N/l

În anul 2018 au fost realizate analizele APM BN pentru ape din fântânile

Maieru, fântână stradală

Unirea, Levente Imre nr.31

Josenii Bîrgăului

Rezultatele analizelor efectuate de APM BN pentru ape din fântâni în anul 2018 au scos în evidentă faptul că apa este potabilă , încadrându-se în clasa 1 de calitate, singura exceptie fiind în cazul Maieru, fântână stradală, unde concentratia de NH4+ a fost de 0.611 mg N/l, încadrându-se în clasa 2 de calitate conform ordin CMA [33]

Conform datelor furnizate de Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Bistrița” a județului Bistrița Năsăud, în anul 2018 s-au înregistrat un număr de 68 evenimente meteorologice periculoase: [29]

7 alunecări de teren; cele mai semnificative fiind la :

Valea Măgherușului (comuna Șieu Măgheruș) prin distrugerea de terenuri arabile

localitatea Jelna (comuna Budacu de Jos) unde au fost avariate mai multe case.

61 de inundații.

În municipiul Bistrița pe Valea Ghinzii colmatarea albiei rîului a provocat inundații în aprilie 2018.

In anul 2018 au fost afectate de fenomene meteo periculoase: [29]

418 ha teren arabil,

238 ha pășuni și fânețe

76 ha de pădure,

3.3. Evaluarea calității solului

Solul este o resursă naturală de interes comun, afectată din ce în ce mai mult și care trebuie protejată de fenomenul de degradare într-un mod specific.

Siturile contaminate sunt acele zone definite geografic, delimitate în suprafață și adâncime, poluate cu substanțe biologice sau chimice rezultate în urma desfășurării activităților antropice.

Pentru anul 2018 inventarul siturilor contaminate/potențial contaminate la nivelul județului cuprinde un număr total de 13 situri (fig 3.30).

Remedierea siturilor contaminate este una dintre principalele componente ale dezvoltării durabile a comunităților la fiecare nivel administrativ. Ea poate sta la baza îmbunătățirii condițiilor de mediu, coeziunii sociale și creșterii economice.

Din totalul de 13 situri existente au fost remediate până la această dată un număr de 9 situri (tabelul 3.3).

Tabelul 3.3. Inventarul preliminar al siturilor contaminate/potențial contaminate la nivelul județului Bistrița–Năsăud, anul 2018[ 29]

Din totalul suprafeței siturilor care este de aproximativ 22,8236 ha, au fost remediate 15,8436 ha.

În figura 3.31 este redată alocarea fondurilor publice sau private utilizate pentru managementul celor 9 situri remediate din județul Bistrița Năsăud (lucrări de închidere și ecologizare):

-pentru depozitele de deșeuri menajere fondurile pentru închidere/ecologizare au fost alocate prin proiectul "Sistem integrat de management al deșeurilor solide in județul Bistrița Năsăud" (20% fonduri publice, 80% fonduri europene FEDR),

– pentru batalul de dejecții de la Livezile, iazul decantor de la Beclean și situl aparținând SC RAAL SA Prundu Bârgăului, remedierea a fost realizată din fonduri proprii.

– Pentru iazul de decantare de la Valea Glodului închiderea a fost asigurată prin fonduri guvernamentale

Depozitul de deșeuri industriale periculoase aparținând SC ARIO SA – Halda de zgură Bistrița a sistat activitatea conform HG 349/2005 în anul 2006. Acesta a fost preluat ulterior de mai mulți proprietari care nu au realizat măsurile impuse prin Avizul de mediu nr. 5/14.11.2006, respectiv lucrările de închidere. Ultimul proprietar SC TERMOTEHNIC COM SRL – aflat în procedură de faliment. Prin sentința civilă nr 5734 /16.10.2017, Tribunalul București dispune închiderea procedurii de insolvență față de SC TERMOTEHNIC COM SRL, dispune radierea societății, descarcă lichidatorul judiciar de orice îndatorire și responsabilități, precizând că imobilul din CF 51076, nr. Topo 2700, în suprafață de 40208 mp poate fi donat statului Român, care prin unitățile administrative teritoriale pe raza cărora s-ar afla acest imobil, pot accesa fondurile europene de dezvoltare reginală, AXA Prioritară 4, Protecția Mediului, pentru decontaminarea sitului.

Din lipsa fondurilor necesare pentru închiderea și ecologizarea haldelor de steril minier de la Mina Rodna – Făget și Mina Rodna – Valea Blaznei, Compania Națională a Metalelor Prețioase și Neferoase Remin SA Baia Mare, care este administratorul acestor halde, nu s-a reușit finalizarea lucrărilor de închidere. Acestea urmează a fi realizate prin fonduri guvernamentale conform Programului de prioritizare a închiderii și ecologizării obiectivelor miniere

Zone afectate de procese naturale

In anul 2018 solurile au fost afectate de procese naturale:

-alunecările de teren afectează 13476,7 ha (fig. 3.32), din care peste jumătate sunt alunecări în valuri;

– eroziune solului, fiind afectate 19895 ha, cu cca 70% eroziune moderată (fig. 3.33)

Utilizare și consumul de îngrășăminte În anul 2018 în județul Bistrița-Năsăud s-au utilizat 5825 tone îngrășăminte chimice (exprimate în tone substanță activă) care s-au aplicat pe 59491ha teren, ceea ce înseamnă, față de anul anterior, o cantitate cu 130% mai mare, aplicată pe o suprafață cu 150% mai mare, astfel [29]

-N: 3087 tone substanță activă;

– P2O5: 1369 tone substanță activă;

– K2O : 1369 tone substanță activă;

In figura 3.34 este prezentată evoluția utilizării de îngrășăminte chimice la nivel de județ în ultimii 5 ani și se observă o creștere substanțială în 2017-2018 față de anii anteriori:

În ultimii ani îngrășămintele naturale au inceput sa fie utilizate din ce în ce mai puțin (fig. 3.35), chiar daca acestea sunt mult mai prietenoase cu mediul înconjurator decât îngrășămintele chimice.

În anul 2018 la nivelul județului Bistrița-Năsăud s-au efectuat :

operațiuni de desecare gravitațională în BH Roșua, pe o suprafață de 897,310 ha;

lucrări de combaterea eroziunii solului pe Budeștiul inferior, pe o suprafață de 137,680 ha.

pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor în judetul Bistrița-Năsăud s-au întreprins următoarele acțiuni:

-Combaterea eroziunii solului și eliminarea excesului de umiditate în BH Budeștiul Inferior – capacitate de 2180 ha, termen de finalizare 2020;

– Desecare drenaj Șieu Măgheruș – capacitate 3200 ha

– Lucrări de întreținere și reparații în BH Lechința.

La nivelul județului Bistrița-Năsăud, există 20 de localități identificate că sunt pluate cu nitrați care provin din activități agricole. Aceste localități sunt: Bistrița Bârgăului, Budacu de Jos, Chiuza, Ciceu- Mihăiești, Ilva Mică, Josenii Bârgăului, Livezile, Lunca Ilvei, Maieru, Nimigea, Petru Rareș, Prundu Bârgăului, Runcu Salvei, Salva, Șieu-Măgheruș, Șieu-Odorhei, Șintereag, Tiha Bârgăului, Uriu, Urmeniș.

Comuna Parva a solicitat, în anul 2018, un act de reglementare pentru o platformă comunală de depozitare pentru gunoi de grajd în extravilanul comunei Parva, împreună cu echipamentul necesar.

Zgomotul

Poluarea sonoră reprezintă expunerea oamenilor sau a animalelor la sunete ale căror intensități sunt stresante sau care afectează sistemul auditiv.

Cauzele poluării sonore

Zgomotul – ca produs al activității oamenilor – este o sursă mult mai importantă de poluare sonoră decât efectul direct al mesajelor sonore de mare viteză… Dintre sursele de zgomot din orașele moderne un exemplu ar putea fi traficul rutier, care este în continuă creștere.

În două orașe din județ, nivelul de zgomot cauzat de traficul rutier depășește limitele admise de lege, aceasta fiind încă o dovadă că este nevoie de variante ocolitoare

Aceste depășiri ale zgomotului au fost înregistrate in orasele Bistrița la Poșta Veche unde limita maximă este de 75 dB și sa înregistrat peste 78db și la Beclean unde am înregistrat o valoare de 82 dB, limita fiind 75 și aici.

Lunar 13 puncte de monitorizare –10 puncte în municipiul Bistrița ( artere principale și noduri stradale) și câte un punct în localitățile urbane Beclean, Năsăud și Sângeorz Băi.

Capitolul 4..

Soluții de remediere

Avănd în vedere situația din județul Bistrița-Năsăud în care există 13 situri contaminate respective posibil contaminate și faptului că acestea sunt repartizate pe întreg județul fiind poluata o suprafata importanta 7 ha. Cele 13 situri nu au un element comun, fiecare sit este poluat în funcție de specificul activităților, iar în plus s-au identificat zone care sunt poluate datorită depozitării necontrolate a dejectiilor provenite de la animale. Pentru siturile cu activitate miniera se propune ca metoda de remediere fitoremedierea, iar pentru siturile poluate din depozitarea dejectiilor se propune realizarae de platforme comunală de depozitare pentru gunoi de grajd în extravilanul comunelor

4.1. Fitoremedierea

O metodă relativ nouă de depoluare a solurilor contaminate cu metale grele este: fitoremedierea.

Fitoremedierea este o metodă ce presupune utilizarea plantelor pentru remedierea solurilor, nămolurilor, sedimentelor, apelor subterane, apelor de suprafață și a apelor reziduale. Fitoremedierea se mai numește remediere verde (green remediation), botano-remediere, agroremediere, remediere vegetală [40]

Fitoremedierea este o tehnologie care poate fi aplicată atât poluanților organici cât și poluanților anorganici (metale) prezenți în sol, apă sau aer. Aceasta este o metodă eficientă din puct de vedere economic, non-invazivă și cu rol estetic . [39] [41].

În figura 4.1 este prezentat procesul de fitoextracție a poluatilor din solul contaminat în plantă. Există peste 320 de plante acumulatoare de metale grele [49]

Plantele nu sunt totuși un remediu miraculos pentru depoluare. Plantele, fiziologic, nu pot absorbi decât o parte de poluanții care se găsesc în sol, fiind nevoie de recoltări succesive astfel încât zona sa poate fi considerată ca depoluată. [42]

Pe plan mondial fitoremedierea este o metodă nouă, în curs de dezvoltare, prima data a fost utilizata in Statele Unite pe situri aferente unor hale de deșeuri [50].

Fig. 4.1. Fitoextracția metalelor grele din sol în plantă. [43]

Aplicabilitatea fitoremedierii a fost demonstrată prin mai multe proiecte demonstrative desfășurate în întreaga lume. [44] si s-au descoperit plante care pot realiza depoluarea solurilor:

rapița (Brassica napus) și păiușul (Festuca arundinacea) au absorbit Cd și Zn [45].

porumbul a acumulat cel mai mult concentrațiile de Mn, Zn și Cd, în timp ce Pb a fost acumulat de grâul [40]

Thlaspi caerulescens (floare din familia Brassicaceae) a extras in doar 90 de zile o cantitate impresionanta de Cd [53] ;

rapița are cel mai mare grad de a extrage la nivelul rădăcinilor și mugurilor pentru cupru, nichel și cromul. [52] ;

Brassica juncea a extrage cuprul din solul poluat la nivelul rădăcinii plantei [54]

Triticale-pentru depoluarae solului cu uraniu . [51] ;

porumbul și kenaful au capacitatea de a extrage metalele grêle ( Cd și Zn), întrucât au fost găsite concentrații în lăstării de porumb și în mugurii de kenaf. [55] ;

ridichile furajere au extars un maxim de 0.33 kg de metale (Ca, Cd, Co, Cu, Pb și Zn) pe hectar în biomasa recoltabilă de [46];

floarea soarelui a acumulat în muguri și rădăcini concentrații de Co și Cr [47];

Tagetes minuta și Miodens pilosa a acumulat în frunze plumbul din solul contaminat [48].

Având în vedere numărul mare de situri poluate, pentru remedieerea zonei se propune ca să se cultime porumb (Fig. 4.2) și rapița (fig. 4.3) în funcție de situl învestigat

4.2. platforme comunală de depozitare pentru gunoi de grajd

Depozitarea gunoiului de grajd pe platforme comunale reprezintă o soluție mult mai practică și mai eficientă economic, atunci când în localitate există un număr mare de animale crescute în sistem de gospodărie individuală. În afară de aspectul economic, apare și cel al siguranței în exploatarea platformei. [38]

O platformă de depozitare și gospodărire a gunoiului de grajd este o construcție relativ simplă fiind alcătuită dintr-o podea pătrată sau dreptunghiulară din beton, înconjurată pe trei laturi de ziduri înalte de beton de aproximativ 2 metri [36]

Platforma este utilizată pentru depozitarea temporară și în condiții tehnologice și ecologice bune a gunoiului de grajd solid și semisolid [36]

platforma este utilizată și pentru amestecarea și compostarea deșeurilor, transformându-le într-un produs mai omogen, stabil, care poate fi valorificat.

Operațiile necesare pentru Funcționarea unei platforme de depozitare a gunoiului de grajd [36]

Colectarea gunoiului de grajd din gospodării și ferme;

livrarea (transportul) la platforma de depozitare a gunoiului de grajd;

Descărcarea gunoiului de grajd la platforma de depozitare a gunoiului de grajd;

Manipularea gunoiului de grajd la platforma de depozitare a gunoiului de grajd;

Gestionarea gunoiului de grajd pentru a stimula descompunerea și producerea compostului;

Împrăștierea pe teren a materialului compostat;

Manipularea și împrăștierea pe teren a efluentului.

Platforma va avea urmatoarele elemente [36]

o podea impermeabilă din beton,

ziduri înalte pe trei laturi,

conducte de evacuare și un rezervor de depozitare pentru colectarea apei de ploaie și a efluenților rezultați din gunoiul de grajd.

două piezometre pentru monitorizarea calitatea apei subterane.

Clădiri / birou pentru buna funcționare și supraveghere a platformei

Pentru a putea funcționa, o platformă are nevoie de un anumit set de echipamente pentru manipularea gunoiului de grajd (încărcare, descărcare, transport, pompare și împrăștiere pe teren). În cazul în care tehnicile de compostare sunt utilizate în mod corect, va rezulta un compost de o bună calitate care va putea fi valorificat din punct de vedere comercial. Setul de echipamente necesare pentru a efectua aceste operațiuni cuprinde: încărcător, tractor, cisternă, remorcă, mașină de împrăștiat gunoi de grajd, etc [37].

După ce se ajunge la sfârșitul ciclului său de colectare gunoiul de grajd trebuie să fie compostat în cadrul unei stații de compostare în acest fel reducându-se necesarul de spațiu pentru depozitarea sa. Periodic este amestecat și udat, dacă este cazul. În momentul în care procesul de fermentație naturală a transformat gunoiul de grajd în îngrășământ, acesta este predat agricultorilor pentru a-l împrăștia pe teren [37]

Compostarea gunoiului de grajd se produce în condiții tehnologice și ecologice optime, obtinandu- se un îngrășământ de bună calitate, potrivit pentru agricultura si conduce la creșterea producției în zonele unde este folosit. Dar cel mai important este faptul că apele din fântâni rămân curate și nu apare riscul de îmbolnăvire a locuitorilor comunei!

Procesul tehnologic de compostare este format din etape simple precum [37]

mărunțirea,

aerarea, rotația unor prisme,

sortare mecanică, dar și din operațiuni mai complexe precum testele de laborator,

efectuarea unor calcule pentru stabilirea aditivilor necesari.

O platformă comunală este gestionată de un personal instruit pentru a preveni riscul poluării apelor din pânza freatică sau a apelor de suprafață din vecinătate.

Avantajele utilizarii platformei comunale :

locuitorii comunei rămân cu apa din fântâni curată ;

nu exista scurgeri accidentale de la vecini

Proprietarii de animale scapă de grija platformelor individuale de colectare a gunoiului de grajd.

In Romania exista foarte multe platfome comunale de colectare a gunoiului de grajd, construite cu fonduri nerambursabile accesate prin Programul Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți (fig.), iar în judetul Bistrița-Năsăud există la :Bistrița Bârgaului și are o capacitate de 2000 tone.

Gunoiul de grajd să fie depozitat în condiții de siguranță, pentru ca scurgerile din acesta să nu ajungă în pânza freatică. Astfel, o platformă de depozitare corect construită și utilizată îmbunătățește gradul de salubritate în gospodărie și protejează apa de substanțele poluante [37].

Toți efluenții rezultați pe durata stocării bălegarului pe platformă, în special cei rezultați în urma ploilor, trebuie colectați în mod riguros (fig.4.5 ). Codul de bune practici agricole (CBPA) stabilește câteva reguli în acest sens:

baza platformei trebuie să aibă o înclinare de cca 2 – 3% spre una din margini, unde se amplasează într-o săpătură un bazin de colectare a mustului de gunoi rezultat în timpul fermentării;

bazinul de colectare trebuie astfel poziționat încât partea superioară a acestuia să fie puțin mai sus decât pardoseala platformei.

Capacitatea bazinului de colectare se calculează în funcție de capacitatea platformei, cât și de ritmul de evacuare a mustului de gunoi (o dată sau de mai multe ori pe an), iar dacă golirea se face mai des, atunci capacitatea bazinului poate fi redusă. Conform CBPA, se poate aproxima un necesar de 4-5 m3 pentru fiecare 100 tone gunoi proaspăt [37]

Platforma nu trebuie situată în zone cu risc de inundație sau de precipitații excesive și nici în apropierea pădurilor, deoarece amoniacul degajat în atmosferă este toxic pentru arbori, mai ales pentru speciile rășinoase.

Dincolo de construcția de beton în sine, platforma ar trebui echipată cu următoarele elemente: [37]

• gard pentru restricționarea accesului;

• utilaje de încărcare și răsturnare (omogenizare sau remaniere) a gunoiului de grajd (încărcător orizontal);

• mașină pentru tocatul resturilor vegetale ce intră la compostare;

• cisternă pentru transportul și împrăștierea dejecțiilor lichide,

• termometre diverse pentru monitorizarea evoluției temperaturii în grămada de compostare; • utilaje de pompare și de aplicare a lichidelor pentru umectarea grămezii de compostare, pentru încărcarea cisternei de distribuție pe terenul agricol a lichidului stocat;

• o anexă ca adăpost și birou pentru administratorul platformei;

• apă, electricitate și sursă de combustibil.

In Fig. 4.6 se pot vedea 2 platforme construite și functionale.

Concluzii

Ce s-a facut in acesasta lucrare si care sunt interpretarile in functie de .titlul lucrarii

Bibliografie

[1.] José Luis Rubio, președinte al Societății Europene pentru Conservarea Solului.

[2.] Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie (ICPA), Romania

[3.] Sistemul Român de Taxonomie a Solurilor

[4.] wwww.lege5.ro Strategia nationala de gestionare a siturilor contaminate

[5.] https://pe-harta.ro/judete/Bistrita-Nasaud.jpg

[6.] Observtorbn.ro -foto Simona Pacar

[7.] Chestiuniserioase.wordpress.com

[8.] www.alamy.com

[9.]ANPM BISTRITA Tipuri de soluri

[10.] Satelit amsterdamtodayauc.nl -Harta judetului Bistrita-Nasaud

[11.] Lege5.ro STRATEGIA NAȚIONALĂ ȘI PLANUL NAȚIONAL. – HG nr. 683/2015 – aprobarea

Strategiei Naționale și a Planului Național pentru Gestionarea Siturilor Contaminate din România

[12] Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud. Situri contaminate si potential contaminate

Bistrita-Nasaud

[13.] www.timponline.ro

[14.] Anpm http://apmbn.anpm.ro/ro/sol-subsol Punct de monitorizare ;aer.apa.sol

[15.] www.calitateaer.ro

[16. ] Filiala teritoriala de imbunatatire funciara Bistrita-Nasud

[18.] Directia pentru agricultura Bistrita-Nasaud

[19.] Adevarul.ro-Harta siturilor contaminate si potential contaminate

[20,] https://pe-harta.ro/bistrita-nasaud

[21.] https://ro.wikipedia.org/wiki/Judetul_Bistrita -Nasaud

[22.] https://esdac.jrc.ec.europa.eu/content/harta-solurilor-generalizare-dupa-harta-solurilor-scara-11000000-atlasul-rsromania-1978-soil

[23] https://pe-harta.ro/judete/Bistrita-Nasaud.jpg

[24.] OG 91/2002 pentru modificarea si completarea Legii protectiei mediului nr. 137/1995.

[25,] Legea protectiei mediului nr. 137/1995.

[26.] Legea nr. 86 din 29.05.2014 privind evaluarea impactului asupra mediului. Monitorul Oficial al RM, nr. 174-177

[27] http://www.mmediu.ro/categorie/calitatea-aerului/56

[28] Legea nr.104/15.06.2011 privind calitatea aerului înconjurător publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.452 din 28 iunie 2011.

[29] Raport prvind starea mediului pe anul 2018, bistrita nasaud

[30] Normativul privind obiectivele de referință pentru clasificarea calității apelor de suprafață din 10.12.2002, Monitorul Oficial, Partea I nr. 197 din 27 martie 2003,

[31] https://lege5.ro/Gratuit/hezteobt/normativul-privind-obiectivele-de-referinta-pentru-clasificarea-calitatii-apelor-de-suprafata-din-10122002

[32] Ordin 161/2006

[33.] Legea nr. 311/2004

[34] Agenția pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud

[35] siturilorraport 2018

[36.] Proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” Finanțare Adițională (INPCP-AF), Program Competitiv De Finanțare „Investiții la Nivelul Comunităților Locale pentru Reducerea Poluării cu Nutrienți” GHIDUL SOLICITANTULUI – Proiect – investiții pentru o agricultură favorabilă mediului, Reducerea nutrienților, Ape curate, Culturi mai bogate, Un mediu înconjurător protejat ,decembrie, 2016

[37.] Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți, Codul de Bune Practici Agricole Pentru Protectia Apelor Împotriva Poluarii Cu Nitrati Din Surse Agricole, Controlul Integrat Al Poluării Cu Nutrienți Ministerul Mediului, Apelor Si Padurilor , Codul De Bune Practici Agricole Pentru Protectia Apelor Împotriva Poluarii Cu Nitrati Din Surse Agricole , Bulevardul Libertății 12, București

[38] https://apanoastra.ro/ce-se-intampla-cu-gunoiul-depozitat-pe-platformele-comunale

pentru firoremediere

[39.] Coman M., Oros V., Miloiu E., Taro G. și Pop R., 2009, Posibilități de Remediere a unor Situri Miniere Contaminate din România, ProEnvironment 2, pp. 295 – 299;

[40.] Wang Q. R., Liu X. M., Cui Y. S., Dong Y. T. și Christie P , 2002, Responses of legumes and non-legume crop species to heavy metals in soils with multiple metal contamination. J. Environ. Sci. Health Part A Tox. Hazard Subst. Environ. Eng. 37: 611–62;

[41.] Tureac C. E. și Bordean I., 2009, Contributions the development of the monitoring system of wastes and sustainable development strategies, Ecoterra, No. 22-23, pp. 29-30;

[42.] Hutchinsona S.L.,. Schwab A.P si M. K. Banks, 2001., Phytoremediation of Aged Petroleum Sludge, Effect of Irrigation Techniques and Scheduling , Journal of Environmental Quality, 30, pp. 1516-1522;

[43.] Alkorta I., Hernandez-Allica J., Becerrnil J. M., Aezaga I, Albizu I. si Garbisu C., 2004, Recent Findings on the Phytoremediation of Soils Contaminated with Environmentally Toxic Heavy Metals and Metalloids Such as Zinc, Cadmium, Lead, and Arsenic Vol. 3, Issue 1, pp. 71-80;

[44.] Van der Leile D., J.P.Schwitzguébel, D.J. Glass și J. Vangronsveld and A. Baker, 2001, Assessing Phytoremediation’s Progress. – Environmental Science & Technology Nov., pp. 447A – 452A;

[45.] Cambier P. și Charlatchka R., 1999, Inffluence of Reducing Conditios on the Mobility of Divalent Trace Metals in Soils, Fate and Transport of Heavy Metals in the Vadose Zone, editori: Selim H. M., și Iskandar I.K., Ann Arbor Press, Chelsea, Michigan;

[46.] Vamerali T., Bandiera M. și Mosca G., 2013, A Multi-disciplinary Challenge for Phytoremediation of Metal-Polluted Pyrite Waste, Soil Biology Volume 35, pp 141-158;

[47.] Lotfy S. M. și Mostafa A. Z, 2013, Phytoremediation of contaminated soil with cobalt and chromium, Journal of Geochemical Exploration, GEXPLO-05197; No 7;

[48.] Salazar M. J. și Pignata M. L., 2013, Lead accumulation in plants grown in polluted soils. Screening of native species for phytoremediation, Journal of Geochemical Exploration, No of Pages 8;

[49] Ren W. X., Li P. J., Geng Y., Li X. J.: Biological leaching of heavy metals from acontaminated soil by Aspergillus Niger. Journal of Hazardous Materials, Vol. 167, pp. 164-169, 2009.

[50 .] Van der Leile D., Schwitzguébel J.P., Glass D.J., Vangronsveld J., Baker A.: Assessing Phytoremediation’s Progress, Environmental Science & Technology Nov., pp. 447A – 452A, 2001.

[51.] Fanrong Z., Shafaqat A., Haitao Z., Younan O., Boyin Q., Feibo W., Guoping Z.: The influence of pH and organic matter content in paddy soil on heavy metal availability and their uptake by rice plants, Environmental Pollution, Vol. 159, pp. 84 – 91, 2011.

[52.] Cynthia R. Evanko, David A. Dzombak: Remediation of Metals-Contaminated Soils and Groundwater, Technology Evaluation Report, Carnegie Mellon University, Department of Civil and Environmental Engineering,1997.

[53.] Bing W., Lixing L., Yongdong G., Jie C.: Improved phytoremediation of oilseed rape (Brassica napus) by Trichodermamutant constructed by restriction enzyme-mediated integration (REMI)in cadmium polluted soil, Chemosphere, Vol. 74, pp. 1400–1403, 2009.

[54.] Băbuț C. S., Micle V., Potra A.: Studiu privind utilizarea microorganismelor la decontaminarea solurilor poluate cu metale grele, Ecoterra Journal of Environmental – Research and Protection, No. 31, 2012.

[55.] Ali H., Khan E., Sajad M.A.: Phytoremediation of heavy metals – Concepts and applications, Chemosphere, Vol. 91, pp. 869-881, 2013.

[56] https://ro.wikipedia.org/wiki/Sol_(strat_al_pamantului)

[57] https://ro.wikipedia.org/wiki/Protecția_mediului

[58] Prezentarea generală a județului Bistrița-Năsăudwww.portalbn.ro

Anexa 1. Număr situri potențial contaminate la nivelul [11]

Anexa 2. Număr situri contaminate la nivelul Romaniei [11]

Anexa 3 Evoluția concentrațiilor medii lunare-monitorizate manual

Anexa 4 Evoluția concentrațiilor medii anuale de la stația BN1

Anexa 1