Introducere Tematica lucrării propuse de noi, implica ț iile actorilor [603959]

Introducere

Tematica
lucrării
propuse
de
noi,
implica
ț
iile
actorilor
nonstatali
în
guvernan
ț
a
securită
ț
ii

regionale,
este
o
problematică
des
întâlnită
în
literatura
de
specialitate,
care
se
bucură
de
o

mare
actualitate
ș
i
care
presupune
mijloace
ș
i
metode
diverse
de
interven
ț
ie
a
actorilor
în

cauză.
Alegerea
acesteia
a
fost
determinată,
în
mare
parte,
de
dorin
ț
a
de
aprofundare
a
unor

realită
ț
i
nu
tocmai
des
întâlnite
în
societatea
noastră,
dar
care
în
timp
ar
putea-o
afecta
dată

fiind
întocmai
amplificarea
unor
fenomene
complexe
precum
migra
ț
ia
ș
i
extinderea
unor

instabilită
ț
i
regionale.
Totodată,
prin
intermediul
tematicii
alease
un
alt
obiectiv
ar
fii
acela
de

a
trage
un
semnal
de
alarmă
privind
nevoia
de
implicare
atât
a
actorilor
nonstatali
cât
ș
i
a

celor
statali
în
gestionarea
ș
i
solu
ț
ionarea
unor
crize
umanitare,
precum
ș
i
eviden
ț
ierea
rela
ț
iei

dintre
aceste
crize
ș
i
alte
variabile,
în
spe
ț
ă
factorii
economici,
politici,
sociali
ș
i
nu
în
ultimul

rând, actorii nonstatali.

Din
punct
de
vedere
structural,
lucrarea
este
împăr
ț
ită
în
patru
capitole,
unul
dintre
ele
fiind

destinat
studiului
de
caz
privind
interven
ț
ia
actorilor
nonstatali
în
gestionarea
crizei

umanitare
din
Yemen
(care
a
debutat
în
vara
lui
2004).
În
fiecare
capitol
vor
fi
urmărite
o

serie
de
obiective
secundare/
intermediare
care
ne
vor
ajuta
să
privind
lucrurile
dintr-o

perspectivă
obiectivă,
evitând
astfel
judecă
ț
ile
ș
i
interpretările
unilaterale
asupra
unor

concepte
ș
i fenomene car e continuă să rămână delicate.

În
ceea
ce
prive
ș
te
scopul
lucrării,
acesta
este
axat
pe:
identificarea
gradului
de
implicare
a

actorilor
nonstatali
în
asigurarea
unei
bune
guvernan
ț
e,
precum
ș
i
pe
eviden
ț
ierea
legitimită
ț
ii

sau
a
eficien
ț
ei
acestora
în
raport
cu
aplanarea,
gestionarea
sau
chiar
solu
ț
ionarea
recesiunilor

(
fiind
observate
ș
i
anali zate
cadrele
de
interven
ț
ie
a
unor
actori
notorii
precum
Organiza
ț
ia

Na
ț
iunilor Unite, Uniune a Europeană sau Human Rights Watch ).

I.
Actorii nonstatali
ș
i implica
ț
iile lor în guvernan
ț
a securită
ț
ii regionale

1.1. Asump
ț
ii teoretice privind profilul actorilor nonstatali implica
ț
i

Pornind
de
la
premisa
că,
aten
ț
ia
asupra
rolului
entită
ț
ilor
nonstatale
în
guvernan
ț
a

securită
ț
ii
regionale
este
de
factură
relativ
recentă,
vorbim
a
ș
adar
despre
necesitatea
lămuriri

acestui
concept
precum
ș
i
a
întrebărilor
legate
de
profilul,
caracterul
sau
implica
ț
iile
lui.

Actorii
sau
entită
ț
ile
nonstatale
au
cunoscut
de-a
lungul
timpului
mai
multe
defini
ț
ii:
o

defini
ț
ie,
din
punct
de
vedere
juridic,
a
fost
expusă
de
către
doi
exper
ț
i
din
cadrul

Organiza
ț
iei
Na
ț
iunilor
Unite
(
Gaspar
Biro
ș
i
Antoanella-Iulia
Motoc,
2005)
ace
ș
tia
definind

entită
ț
ile
nonstatale
drept
,,orice
actor
de
pe
scena
interna
ț
ională
altul
decât
un
stat
suveran”.

1
O
altă
defini
ț
ie
a
fost
prezentată
de
W.Wallace
ș
i
D.Josselin
în
lucrarea
intitulată
,,
Non-State

Actors
in
World
Politics”
entită
ț
ile
nonstatale
fiind
percepute,
de
această
dată,
drept

organizații
care
sunt,
într-o
mai
mică
sau
mai
mare
măsură,
autonome
față
de
finanțarea
și

controlul
guvernului
central,
survenind,
în
mare
parte,
din
economia
de
piață,
societatea
civilă

sau
impulsuri
politice
care
se
deta
ș
ează
complet
de
conducerea
ș
i
controlul
statal.
Aceste

entită
ț
i
operează
ca
rețele
sau
fac
parte
din
rețele
care
depășesc
granițele
a
două
sau
mai

multor
state,
deci
sunt
angrenate
în
relații
interna
ț
ionale/transnaționale,
ce
conectează
între

ele sistemele politice, economiile
ș
i chiar societățile civile.

În
literatura
de
specialitate
se
vorbe
ș
te,
de
asemenea,
despre
existen
ț
a
a
două
tipologii
de

actori
nonstatali:
prima
ș
i
cea
mai
cunoscută,
organizațiile
internaționale

interguvernamentale,
care
sunt
adesea
definite
drept
o
institu
ț
ie
permanentă,
fondată
pe
un

cadru
juridic
solid,
constituită
în
general
din
state
suverane,
având
anumite
targeturi,
aspira
ț
ii

ș
i
interese,
prin
interme diul
cărora
sunt
exprimate
voin
ț
ele
aproape
unanime
ale
statelor

constituente
(
de
men
ț
ionat
este
ș
i
faptul
că,
în
cadrul
acestor
organiza
ț
ii
puterea
de
decizie

revine
reprezentanților
guvernelor
statelor
membre,
peisajul
institu
ț
ional
bucurându-se
la

rândul
său
de
o
mare
diversitate).
Câteva
exemple
de
organiza
ț
ii
în
acest
sens
sunt:
ONU-

Organiza
ț
ia
Na
ț
iunilor
Unite;
NATO-Organiza
ț
ia
Tratatului
Atlanticului
de
Nord
ș
i
chiar

UE-Uniunea
Europeană.
A
doua
tipologie
este
cea
a
organiza
ț
iilor
interna
ț
ionale

non-guvernamentale,
care
se
deta
ș
ează
complet
de
tutela
guvernului
(de
serviciul
public,
de

1

​
https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=1339810

for
ț
a
armată)
ș
i
de
mediul
de
afaceri.
În
cadrul
acestei
categorii
se
afirmă
ONG-urile

na
ț
ionale/
interna
ț
ionale,
căror
număr
a
crescut
semnificativ
începând
cu
perioada
post

Război
Rece,
întocmai
pentru
a
putea
face
fa
ț
ă
nevoilor
de
cooperare
ș
i
schimb
între
indivizi

ș
i
grupuri,
nevoi
care
vizau:
asisten
ț
a
ș
i
ajutorul
umanitar,
cooperarea
în
domeniul
juridic,

tehnic,
ș
tiin
ț
ific
ș
i
în
cel
educa
ț
ional.
În
ultimele
decenii
au
apărut
tot
mai
multe
studii
care

scot
în
eviden
ț
ă
importa n
ț
a
ș
i
semnifica
ț
ia
acțiunii
internaționale
a
unor
OING
(Organiza
ț
ii

Interna
ț
ionale
Non-guve rnamentale)
precum:
Human
Rights
Watch,
Medecins
sans

Frontieres,
Greenpeace,
Amnesty
International
(asupra
unora
dintre
ele
ne
vom
concentra
ș
i

noi
aten
ț
ia
în
capitolul
dedicat
studiului
de
caz).
Pe
lângă
aceste
exemple,
tot
din
categoria

OING-urilor,
fac
parte
ș
i
Corpora
ț
iile
Trans-Na
ț
ionale
(CTN)-
reprezintă
companii
care
de
ț
in

o
serie
de
subsidiare
sau
scursale
în
afara
ț
ării
de
origine,
ele
fiind
considerate,
de
unii

speciali
ș
ti,
ca
principalel e
instrumente
ale
fenomenului
de
globalizare.
Lista
grupărilor
care

au
posibilitatea
de
a
fii
incluse
în
această
categorie
poate
fii
completă
de:
asociațiile

profesionale
internaționale,
spre
exemplu:
Comitetul
Internațional
Olimpic,
federațiile

sportive
internaționale
sau
chiar
de
unele
grupări
teroriste
(IRA,
ETA),
grupări
de

criminalitate
organizată
(în
spe
ț
ă-
trafican
ț
i
de
persoane
sau
cartele
de
droguri)
sau
chiar

mi
ș
cări de gherilă, de elib erare na
ț
ională (Mi
ș
carea pentru Eliberarea Palestinei).

Toate
organiza
ț
ii
care
fac
parte
din
cele
două
categorii/tipologii
amintite
anterior

func
ț
ionează,
în
mare
parte,
pe
baza
principiului
voluntarismului,
principiu
care
face
referire

la
dreptul
statelor
de
a-
ș
i
decide
singure
nevoia
lor
de
asociere
în
diferite
circumstan
ț
e,
fie
că

vorbim
de
consolidarea
cooperării
în
diferite
domenii,
fie
de
politica
de
într-ajutorare,
prin

acordarea
de
ajutor
umanitar,
statelor
aflate
într-o
situa
ț
ie
precară.
Există
două
criterii
de
care

trebuie să se
ț
ină cont în m omentul în care o organiza
ț
ie este catalogată ca fiind una benevolă:

a)
organizația
este
considerată
ca
fiind
voluntară
numai
dacă
membri
săi
sunt
recruta
ț
i

pe
baza
unei
opțiuni
benevole,
individuale,
fiind
lipsi
ț
i
de
orice
formă
de
constrângere

fizică sau morală.

b)
organizația
este
voluntară
dacă
recrutează,
instruiește
și
înglobează
voluntari
în

activitățile/misiunile
ei.
Prin
activitate
voluntară
se
întelege,
inclusiv,
lipsa

remunera
ț
iei
mem brilor
consiliului
de
administrație
și
a
staff-ului
organizației

respective.