INTRODUCERE Prezenta lucrare î ș i propune să prezinte, în [629522]

INTRODUCERE

Prezenta
lucrare
î
ș
i
propune

prezinte,
în
cadrul
primului
capitol,
corup
ț
ia
împreună
cu

formele
acesteia,
creează
imaginea
conceptului
de
corup
ț
ie
în
contextul
în
care
aceasta
se

manifestă
într-o
ț
ară
democratică,
analizează
actele
normative
ce
constituie
baza
legală
privitoare

la
infrac
ț
iunile
ce
se
încadrează
în
categoria
actelor
de
corup
ț
ie.
De
asemenea,
sunt
redate

ac
ț
iunile ce nu constituie acte de corup
ț
ie de
ș
i sunt similare acesteia.

În
cadrul
celui
de-al
II-lea
capitol
sunt
expuse
implica
ț
iile
din
Strategia
Na
ț
ională
de

Apărare
a
Ț
ării
cu
privi re
la
combaterea
ș
i
prevenirea
corup
ț
iei.
În
aceea
ș
i
măsură,
este
redat

con
ț
inutul
esen
ț
ial
al
Strategiei
Na
ț
ionale
Anticorup
ț
ie,
principiile
care
stau
la
baza
acestei

strategii
împreuna
cu
institu
ț
iile
însărcinate
cu
atribu
ț
ii
în
combaterea
ș
i
prevenirea
corup
ț
iei

(prin
intermediul
rapoartelor,
indexurilor
ș
i
statisticilor
făcute
de-a
lungul
anilor
începând
cu

înfiin
ț
area
primului
organ
specializat
în
acest
domeniu).
În
cadrul
acestui
capitol
este
reliefată

existen
ț
a
acestor
insitu
ț
ii
împreună
cu
standardele
de
eficien
ț
ă
de
care
au
dat
dovadă
de-a
lungul

ultimilor ani.

Capitolul
III
î
ș
i
propune

eviden
ț
ieze
aspectele
teoretic e
referitoare
la
func
ț
ia
publică,

reglementările
acesteia,
ș
i
cadrul
normativ
ce
stă
la
baza
răspunderii
juridice
a
func
ț
ionarului

public.
Este
abordată
evolu
ț
ia
ideii
de
responsabilitate
ș
i
răspundere
administrativă
alături
de

elementele de etică
ș
i morală presupuse de acest tip de răspundere.

În
cadrul
capitolului
al
IV-
lea,
sunt
prezentate
metodologiile
de
prevenire
ș
i
combatere
a

fenomenului
de
corup
ț
ie
apar
ț
inând
statelor
mai
dezvoltate
din
cadrul
Uniunii
Europene.
Este

redată
interpretarea
sistematică
a
conceptului
de
corup
ț
ie
alături
de
elementele
ce
fac
posibilă

manifestarea
acesteia,
iar
la
finalul
capitolului
sunt
ilustrate
principalele
elemente
privitoare
la

mentalitatea colectivă
ș
i bazele educa
ț
iei anticorup
ț
ie.

Ultimul
capitol
vine
cu
principalele
concluzii,
o
scurtă
analiză
a
fenomenului
corup
ț
iei

din
perspectivă
globală
ș
i
cu
un
set
de
propuneri
ce
con
ț
in
reforme
eficiente
ș
i
adaptate
situa
ț
iei

0

actuale,
având
drept
principal
scop
eradicarea
corup
ț
iei
din
sectoarele
publice
de
activitate
din

România.

Lucrarea
pune
accentul
pe
eviden
ț
ierea
efectelor
negative
ale
corup
ț
iei
într-o
societate

democratică
ș
i
modul
(direct
sau
indirect)
în
care
statul
este
afectat:
în
ceea
ce
prive
ș
te
imaginea

sa,
credibilitatea
pe
scena
politică
interna
ț
ională,
eventualele
posibilită
ț
i
de
aderare
la
noi

organiza
ț
ii,
prosperitatea
economică,
socială
ș
i
politică,
buna
func
ț
ionare
a
institu
ț
iilor
statului

astfel
încât

fie
posibilă
promovarea
valorilor
ș
i
a
intereselor
cetă
ț
enilor,
atragerea

investitorilor
străini
din
domeniile
private.
Argumentele
sunt
sus
ț
inute
cu
studii
de
caz
relevante

pentru
ț
ara noastră.

Capitolul 1. Conceptul de corup
ț
ie în contextul unei
ț
ări democratice

1.1 Apari
ț
ia acte lor de corup
ț
ie

Fenomenul
corup
ț
iei
este
perceput
drept
ac
ț
iunea
săvâr
ș
ită
de
o
persoană
sau
de
un
grup

de
persoane
cu
o
func
ț
ie
oarecare
în
scopul
de
a-i
motiva
pe
ceilal
ț
i
spre
a
încălca
legi,
norme

înlesnind
anumite
activită
ț
i
în
schimbul
unor
beneficii.
În
urma
acestui
fenomen
au
de

ș
tigat

1
ambele
păr
ț
i,
dar
în
moduri
diferite.
Corup
ț
ia
poate
fi
privită
din
două
perspective:
actul
ce

deserve
ș
te
unele
avantaje
de
natură
morală
sau
materială
atât
corupătorului
cât
ș
i
coruptului,
iar

pe
de
altă
parte,
actul
exercitat
sub
influen
ț
a
unor
presiuni
sau
datorită
ș
antajului.
Actul
e

2
corup
ț
ie
are
la
bază
cauze
grave
precum
sărăcia
accentuată
.
Ideea
eradicării
ș
i
prevenirii

3
1


Ioan I. Mogâldea

, “Corup
ț
ia în România”, Bucure
ș
ti, Editura Mica Valahie, 2013,

pp. 10-11

2
Ibidem.

3

Eugen
Dimant,
Guglielmo
Tosato,

Causes
and
Effects
of
Corruption:
What
Has
Past
Decade’s

Empirical
Research
Taught
Us?,

Journal
of
Economic
Surveys,
Vol.
32,
Nr.
2,
2018,
pp
337,
disponibi
la

linkul:

https://onlinelibrary.wiley.com/doi/pdf/10.1111/joes.12198 , accesat la 8 martie 2019

1

corup
ț
iei
este
adesea
asociată
cu
buna
guvernare
având
în
vedere
faptul

puterea
managerială

se află în mâinile statului.

4
În
altă
ordine
de
idei,
corup
ț
ia
a
prezentat
mereu
interes
fiind
considerată
o
provocare
de

propor
ț
ii
mari
având
în
vedere
formele
sale
multiple
ce
se
manifestă
în
majoritatea
domeniilor

regăsibile
în
statele
sărace,
în
statele
în
curs
de
dezvoltare,
dar
ș
i
în
cele
dezvoltate.
Acest

5
fenomen
se
extinde
foarte
rapid
acaparând
uneori
nu
doar
unele
domenii
ci
întreaga
societate,

fapt
îngrijorător
pentru
buna
func
ț
ionare
a
institu
ț
iilor
ș
i
pentru
orânduirea
firească
a
vie
ț
ii

cetă
ț
enilor
acelui
stat.
Mai
mult
decât
atât,
în
unele
regiuni
fenomenul
a
ajuns

fie
parte
a

6
mentalită
ț
ii
colective
devenind
un
stil
de
via
ț
ă
greu
de
înlăturat.
La
baza
fenomenului
de

7
corup
ț
ie
stau
caracteristic i
umane
precum
lăcomia,
dorin
ț
a
de
a
aduna
cât
mai
multe
proprietă
ț
i,

cât
mai
mul
ț
i
bani,
ș
i,
implicit,
cât
mai
multe
bunuri.
Egoi smul,
caracteristic
rasei
umane

8
conduce
la
prioritizarea
bunăstării
individuale
în
detrimentul
bunăstării
colective.
În
acest
sens
se

explică
existen
ț
a
de
proprietă
ț
i
importante
din
punct
de
vede re
valoric
în
contextul
în
care

infrastructura
(element
de
bază
al
oricărui
stat)
e
mai
mult
decât
deficitară.
Datorită
inechită
ț
ii
se

ajunge
la
dezechilibre
în
cadrul
societă
ț
ii,
poten
ț
iala
dispari
ț
ie
a
clasei
de
mijloc
existând

diferen
ț
e
considerabile
între
boga
ț
i
ș
i
săraci.
Această
instabilitate,
odată
manifestată
în
rândul

cetă
ț
enilor,
poate
condu ce
la
revolte,
schimbări
de
guverne,
sau
alte
schimbări
în
rândul

conducerii.
Un
exemplu
elocvent
în
ceea
ce
prive
ș
te
prăpastia
dintre
clasele
sociale
este

reprezentat
de
sistemul
medical
din
ț
ările
ce
se
confruntă
cu
grave
probleme
aferente
corup
ț
iei.

Clasa
de
jos
beneficiază
de
institu
ț
ii
medicale
neadecvate
datorită
dezinteresului
conducerii

coroborat
cu
acte
de
corup
ț
ie
la
nivelul
alocării
de
fonduri.
Aceste
persoane
sunt
nevoite
sa
se

mul
ț
umească
cu
condi
ț
iile
date,
în
timp
ce
clasa
superioară
se
orientează
spre
serviciile
medicale

din domeniul privat.

4
Alina
Mungiu

Pippidi,

În
căutarea
bunei
guvernări.
Cum
au
scăpat
alte
ț
ări
de
corup
ț
ie?,

traducere
de

Ioana Aneci

,

Ia
ș
i, Editura Polirom, 2017, pp.24-25

5


Ibidem.

6


Ibidem.

7


Ibidem.

8



Ghid
anticorup
ț
ie”,
Bucure
ș
ti,
Editura
Ministerului
Afacerilor
Interne,
2015,

pp.
6-7,
disponibil
la

linkul:
http://www.mai-dga.ro/wp-content/uploads/2017/06/Ghid-Anticoruptie-2015-RO.pdf,
accesat
în

data de 19.03.2019

2

Rusia
ș
i
majorita tea
statelor
post-sovietice
se
confruntă
cu
cele
mai
grave
probleme
cu

privire
la
eradicarea
fenomenului
de
corup
ț
ie.
Acest
fenomen
nu
permite
unor
ț
ări
mari
ș
i
cu
un

important
poten
ț
ial
de
resurse
energetice
(de
exemplu
Ucraina
ș
i
Rusia)
să-
ș
i
transforme

economiile
de
stat
în
prosperitate.
Corup
ț
ia
reprezintă
cauza
esen
ț
ială
pentru
care
reformele
din

9
sfera
politică
nu
sunt
adaptate
ș
i
îndestulătoare
dacă
privim
nevoile
cetă
ț
enilor,
a
ș
adar
consecin
ț
a

cea
mai
gravă
survenită
în
urma
unei
gestionări
proaste
a
problemei
conduce
ț
ările
la
nivelul
de

“state e
ș
uate”.

10

1.2 Formele corup
ț
iei. Baza legală.

Baza
legală
în
ceea
ce
prive
ș
te
faptele
de
corup
ț
ie
este
constituită,
în
mare
parte,
de

reglementările
“legii
nr.
78/2000

instituie
măsuri
de
prevenire,
descoperire
ș
i
sanctionare
a

11
faptelor
de
corup
ț
ie
ș
i
se
aplică
urmatoarelor
persoane
care
exercită
o
functie
publică,
indiferent

de modul în care au fost investite, în cadrul autorită
ț
ilor publice sau institu
ț
iilor publice;

b)
care
îndeplinesc,
permanent
sau
temporar,
potrivit
legii,
o
func
ț
ie
sau
o
însărcinare,
în
măsura

în
care
participă
la
luarea
deciziilor
sau
le
pot
influen
ț
a,
în
cadrul
serviciilor
publice,
regiilor

autonome,
societă
ț
ilor
comerciale,
companiilor
na
ț
ionale,
societă
ț
ilor
na
ț
ionale,
unită
ț
ilor

cooperatiste sau al altor agen
ț
i economici
; c) care exercită atribu
ț
ii de control, potrivit legii
;

12
13
d)
care
acordă
asisten
ț
a
specializata
unită
ț
ilor
prevăzute
la
lit.
a)
ș
i
b),
în
măsura
în
care
participă

la
luarea
deciziilor
sau
le
pot
influen
ț
a
;
e)
care,
indiferent
de
calitatea
lor,
realizează,

14
9


Robert I. Rotberg,

Corruption, Global Security and World Order,

Editura Brookings Intitution Press,

2009, pp. 197-199, disponibil la linkul http://www.gbv.de/dms/sub-hamburg/601057171.pdf , accesat în

data de 02.03.2019

10


Ibidem.

11
Legea nr. 78/2000 publicată în monitorul oficial la data de 18 mai 2000,

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/22361, accesat la data de 19.03.2019

12


Ibidem.

13


Ibidem.

14


Ibidem.

3

controlează
sau
acordă
asisten
ț
a
specializată,
în
măsura
în
care
participă
la
luarea
deciziilor
sau

le
pot
influen
ț
a,
cu
privire
la:
opera
ț
iuni
care
antrenează
circulatia
de
capital,
opera
ț
iuni
de

bancă,
de
schimb
valutar
sau
de
credit,
opera
ț
iuni
de
plasament,
în
burse,
în
asigurări,
în

plasament
mutual
ori
privitor
la
conturile
bancare
ș
i
cele
asimilate
acestora,
tranzac
ț
ii
comerciale

interne
ș
i
internationale
;
f)
care
de
ț
in
o
functie
de
conducere
într-un
partid
sau
intr-o
forma
ț
iune

15
politică,
într-un
sindicat,
într-o
organiza
ț
ie
patronală
ori
într-o
asocia
ț
ie
fără
scop
lucrativ
sau

funda
ț
ie
;

16
g) alte persoane fizice decât cele prevăzute la lit. a)-f), în condi
ț
iile prevăzute de lege.”

17
Această lege încadrează drept infrac
ț
iuni următoarele fapte:

-Infrac
ț
iunea
de
luare
de
mită,
aceasta
este
prevăzută
de
articolul
289
din
Codul
Penal
după
cum

urmeaza:
“Fapta
funcționarului
public
care,
direct
ori
indirect,
pentru
sine
sau
pentru
altul,

pretinde
ori
primește
bani
sau
alte
foloase
care
nu
i
se
cuvin
ori
acceptă
promisiunea
unor
astfel

de
foloase,
în
legătură
cu
îndeplinirea,
neîndeplinirea,
urgentarea
ori
întârzierea
îndeplinirii
unui

act
ce
intră
în
îndatoririle
sale
de
serviciu
sau
în
legătură
cu
îndeplinirea
unui
act
contrar
acestor

îndatoriri,
se
pedepsește
cu
închisoare
de
la
3
la
10
ani
și
interzicerea
exercitării
dreptului
de
a

ocupa
o
funcție
publică
ori
de
a
exercita
profesia
sau
activitatea
în
executarea
căreia
a
săvârșit

fapta.”

18

-Infrac
ț
iunea
de
dare
de
mită,
aceasta
este
prevăzută
în
Codul
Penal
de
articolul
290
astfel:

alin.

(1)
Promisiunea,
oferirea
sau
darea
de
bani
ori
alte
foloase,
în
condițiile
arătate
în
art.
289,
se

pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

Alin.
(2)
Fapta
prevăzută
în
alin.
(1)
nu
constituie
infracțiune
atunci
când
mituitorul
a
fost

constrâns prin orice mijloace de către cel care a luat mita.

Alin.
(3)
Mituitorul
nu
se
pedepsește
dacă
denunță
fapta
mai
înainte
ca
organul
de
urmărire

penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.

15


Ibidem.

16


Ibidem.

17


Ibidem.

18
Cod
Penal,
Titulul
V

Infrac
ț
iuni
de
corup
ț
ie
ș
i
de
serviciu,

Capitolul
I
Infrac
ț
iuni
de
corup
ț
ie,
art.
289,

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/180004#A2240 , accesat la data de 19.03.2019

4

Alin.
(4)
Banii,
valorile
sau
orice
alte
bunuri
date
se
restituie
persoanei
care
le-a
dat,
dacă
acestea

au fost date în cazul prevăzut în alin. (2) sau date după denunțul prevăzut în alin. (3).

Alin.
(5)
Banii,
valorile
sau
orice
alte
bunuri
oferite
sau
date
sunt
supuse
confiscării,
iar
când

acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

19

-Infrac
ț
iunea
de
trafic
de
influen
ț
ă
este
prevăzută
de
Codul
Penal
în
articolul
291
după
cum

urmează:
Alin.
(1)
Pretinderea,
primirea
ori
acceptarea
promisiunii
de
bani
sau
alte
foloase,

direct
sau
indirect,
pentru
sine
sau
pentru
altul,
săvârșită
de
către
o
persoană
care
are
influență

sau
lasă

se
creadă

are
influență
asupra
unui
funcționar
public
și
care
promite

îl
va

determina
pe
acesta

îndeplinească,

nu
îndeplinească,

urgenteze
ori

întârzie

îndeplinirea
unui
act
ce
intră
în
îndatoririle
sale
de
serviciu
sau

îndeplinească
un
act
contrar

acestor îndatoriri, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

Alin.
(2)
Banii,
valorile
sau
orice
alte
bunuri
primite
sunt
supuse
confiscării,
iar
când
acestea
nu

se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

20

-Infrac
ț
iunea
de
cumpăra re
de
influen
ț
ă,
prevăzut
în
Codul
Penal
de
articolul
292
astfel:
Alin.
(1)

Promisiunea,
oferirea
sau
darea
de
bani
ori
alte
foloase,
pentru
sine
sau
pentru
altul,
direct
ori

indirect,
unei
persoane
care
are
influență
sau
lasă

se
creadă

are
influență
asupra
unui

funcționar
public,
pentru
a-l
determina
pe
acesta

îndeplinească,

nu
îndeplinească,

urgenteze
ori

întârzie
îndeplinirea
unui
act
ce
intră
în
îndatoririle
sale
de
serviciu
sau

îndeplinească
un
act
contrar
acestor
îndatoriri,
se
pedepsește
cu
închisoare
de
la
2
la
7
ani
și

interzicerea exercitării unor drepturi.

Alin.
(2)
Făptuitorul
nu
se
pedepsește
dacă
denunță
fapta
mai
înainte
ca
organul
de
urmărire

penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.

Alin.
(3)
Banii,
valorile
sau
orice
alte
bunuri
se
restituie
persoanei
care
le-a
dat,
dacă
au
fost
date

după denunțul prevăzut în alin. (2).

19


Ibid

. , art. 290

20


Ibid

. art. 291

5

Alin.
(4)
Banii,
valorile
sau
orice
alte
bunuri
date
sau
oferite
sunt
supuse
confiscării,
iar
dacă

acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

21

1.3 Menifestarea anticorup
ț
iei în România. Scurt istoric

La
noi
în
ț
ară,
termenul
de
corup
ț
ie
este
prezentat
ca
fiind
incriminat
în
timpul
perioadei

domniilor
fanariote.
Între
anii
1711-1821
acest
concept
era
perceput
diferit
în
compara
ț
ie
cu

modelul
actual
ț
inând
cont
de
faptul

dregătorii
aveau
totodată
si
func
ț
ia
de
judecător
ș
i
este

binecunoscut
faptul

ace
ș
tia
primeau
diverse
aten
ț
ii
din
partea
subalternilor
sau
din
partea
celor

ce
urmăreau
sa
fie
scuti
ț
i
de
plata
impozitelor
(plata
dărilor
la
acea
vreme).
Abia
prin
jurul
anului

1780
sub
conducerea
lui
Alexandru
Ipsilanti
a
fost
interzisă
pentru
judecători
luarea
de
mită.
În

1826,
func
ț
ionarilor
din
Moldova
le
era
interzisă
perceperea
sau
primirea
de
foloase,
iar
în
anul

1852
acest
lucru
s-a
întâmplat
si
in
Muntenia.
Func
ț
ionarii
din
Muntenia
riscau
pierdea
fun
ț
iilor

si
confiscarea
de
bunuri
la
valoare
dublă
comparativ
foloasele
primite.
În
anul
1865
prinde

contur incriminarea traficului de influen
ț
ă după modelul Codului penal francez din 1810.

22

Corup
ț
ia
manifes tată
la
nivel
înalt,
în
domeniul
politic
ș
i
în
domeniul
juridic
are

consecin
ț
e
mai
grave
decât
corupu
ț
ia
din
alte
domenii
întrucâ t
ariile
men
ț
ionate
anterior
sunt

23
importante
sau
chiar
incontestabile
din
punct
de
vedere
decizional.
Sfera
politică
î
ș
i
răsfrange

24
ac
ț
iunile
asupra
întregii
popula
ț
ii
a
statului,
este
vectorul
de
care
depinde
bunăstarea
cetă
ț
enilor,

func
ț
ionarea
institu
ț
iilor
ș
i
evolu
ț
ia
statului.
În
ceea
ce
prive
ș
te
domeniul
juridic,
el
poate
fi

considerat
drept
un
pilon
principal
al
securită
ț
ii
na
ț
ionale,
factorul
ce
determină
oamenii

se

21
Ibid. art. 292

22


Ghid
anticorup
ț
ie”,
Bucure
ș
ti,
Editura
Ministerului
Afacerilor
Interne,
2015,

pag.
7-8,

http://www.mai-dga.ro/wp-content/uploads/2017/06/Ghid-Anticoruptie-2015-RO.pdf,
accesat
în
data
de

19.03.2019

23


Ibidem.

24

Emilian
Baciu,

Corup
ț
ia
Românească
un
pericol
na
ț
ional

,
Pite
ș
ti,
Editura
Universită
ț
ii
din
Pite
ș
ti,

2003, pp. 29-32.

6

simtă
în
siguran
ț
ă,
le
conferă
sentimentul
de
protec
ț
ie
ș
i
de
respectare
a
drepturilor
ș
i
libertă
ț
ilor

cetă
ț
ene
ș
ti.
În
lipsa
acestui
sentiment
de
protec
ț
ie
nimic
nu
ar
mai
func
ț
iona
în
parametrii

normali.

În
scopul
evitării
efectelor
negative
(a
consecin
ț
elor)
actelor
de
corup
ț
ie,
eradicării
ș
i

prevenirii
fenomenului
au
fost
create
institu
ț
ii
la
nivel
na
ț
ional.
Prima
structură
specializată
din

acest
profil
a
fost
o
sec
ț
ie
care
func
ț
iona
în
cadrul
Parchetului
General
ș
i
avea
numele
de
“Sec
ț
ia

de
combatere
a
criminalită
ț
ii
organizate
ș
i
corup
ț
iei”.
Încă
din
nume
se
deduce
faptul

nu

25
avea
un
singur
specific,
dorind

ducă
la
îndeplinire
sarcini
privind
două
ramuri
(criminalitatea

organizată
ș
i corup
ț
ia”
.

26
În
timpul
func
ț
ionării
primei
structuri
ce
viza
faptele
de
corup
ț
ie,
cazurile
instrumentate

de
procurori
nu
erau
pe
atât
de
mediatizate
precum
sunt
în
prezent.
Cu
impact
mediatic
erau
mai

degrabă
dosare
apar
ț
inând
altor
segmente
infrac
ț
ionale
precum
crima
organizată
ș
i
criminalitatea

economico-financiară.
Era
o
perioadă
specifică
instrumentării
de
cazuri
de
corup
ț
ie
mică
ș
i

27
medie,
a
ș
adar
complexita tea
dosarelor
era
evident
mai
scăzută
decât
este
în
prezent.
O
dată
cu

trecerea anilor, lucrurile s-au schimbat radical, corup
ț
ia reprezentând în prezent un pericol grav.

Dat
fiind
contextul
institu
ț
ional
de
la
acea
vreme
(inexisten
ț
a
unei
structuri
specializate

pe
marile
cazuri
de
corup
ț
ie)
la
care
se
adauga
func
ț
ionarea
deficitară
a
binomului

SRI-procuratură
(Serviciul
Român
de
Informa
ț
ii
nu
disemina
cantitatea
suficientă
de
informa
ț
ii

în
scopul
incriminării
corup
ț
iei)
exista
o
tendin
ț
ăîn
rândul
procurorilor
de
atunci
de
a
evita

instrumentarea
cazurilor
care
implicau
oameni
politici,
cu
func
ț
ii
importante,
oameni
cu

influen
ț
ă
în
cadrul
socie tă
ț
ii.
Acest
fapt
a
condus
la
un
grad
de
eficie
ț
ă
scăzut
al
Sec
ț
iei
de

28
combatere
a
criminalită
ț
ii
organizate
ș
i
corup
ț
iei.
De
asemenea,
în
anul
2001,
odată
cu
numirea

lui
Tănase
Joi
ț
a
în
calita tea
de
procuror
general,
un
numar
mare
de
procurori
au
fost
transfera
ț
i

de
la
Parchetul
de
pe
lângă
Înalta
Curte
de
Casa
ț
ie
ș
i
Justi
ț
ie
la
posturile
pe
care
le
de
ț
ineau

anterior
din
diverse
considerente
politice
nefondate
(
erau
considera
ț
i
“speciali
ș
ti
ai
lui

Constantinescu”).
Exemple
relevante
în
acest
sens
sunt
cazurile
magistra
ț
ilor
Lucian
Papici,

25
Cristian
Ghinea,

Eu
votez
DNA!
De
ce
merită

apărăm
institu
ț
iile
anticorup
ț
ie,

Bucure
ș
ti,
Editura

Humanitas, 2012, p. 23

26


Ibidem.

27


Ibidem.

28
Cristian Ghinea, loc. cit.

7

Daniel
Morar,
Ovidiu
Budu
ș
an,
Doru
Ț
ulu
ș
,
cu
to
ț
ii
provenind
din
zona
Ardealului.
Prin
această

trimitere la locurile profesionale anterioare se poate în
ț
elege inclusiv o retrogradare în func
ț
ie.

29

1.4 Ce anume nu constituie un act de corup
ț
ie?

Bac
ș
isul
reprezin tă
o
formă
de
mul
ț
umire
care
se
poate
manifesta
în
momentul
în
care

beneficiarul
(clientul)
intră
în
rela
ț
ie
directă
cu
prestatorii
de
servicii,
această
mul
ț
umire
apare
în

contextul
în
care
clientul
este
satisfăcut
de
calitatea
serviciilor
primite.
Acest
obicei
s-a
format

de-a
lungul
timpului
ș
i
a
intrat
în
mentalul
colectiv
drept
o
cutumă,
de
asemenea,
valoarea

bac
ș
i
ș
ului
este
de
cele
mai
multe
ori
una
simbolică
nefiind
reprezentată
de
sume
mari.
Prin

30
urmare bac
ș
i
ș
ul nu se asociază cu infrac
ț
iunea de dare de mită respectiv luare de mită.

Abuzul
administrativ
reprezintă
acea
situa
ț
ie
în
care
un
func
ț
ionar
public,
un
demnitar

sau
un
oficial
abuzează
de
func
ț
ia
sa
împotriva
intereselor
unei
persoane
fără
însă
a
urmării

dobândirea
unor
beneficii
personale,
această
faptă
încadrându-se
a
categoria
abuz
contra

intereselor persoanei.

31
Conflictul
de
interese
reprezintă
situa
ț
ia
în
care
se
pune
problema
poten
ț
ială
a
comiterii

unei fapte contrare legii, doar unele conflicte de interese materializându-se prin corup
ț
ie.

32
De
asemenea,
dacă
un
func
ț
ionar
public
de
la
cartea
funciară
gre
ș
e
ș
te,
spre
exemplu

dimensiunile
suprafe
ț
ei
unui
teren
sau
ale
unei
clădiri
sau
dacă
în
zonă
sunt
men
ț
ionate
alte

proprietă
ț
i, această faptă constituie o eroare, prin urmare nu reprezintă un act de corup
ț
ie.

33
, abuzul administrativ, neglijen
ț
a, eroare în actul de justi
ț
ie, incompenten
ț
a, conflictul de interese

29
Cristian
Ghinea,

Eu
votez
DNA!
De
ce
merită

apărăm
institu
ț
iile
anticorup
ț
ie

,
Bucure
ș
ti,
Editura

Humanitas, 2012, pp. 22-23

30
Cristi Dănile
ț
,

Corup
ț
ia
ș
i anticorup
ț
ia în sistemul juridic,

Bucure
ș
ti, Editura C.H.Beck, 2009, pag. 10

Disponibil
la
linkul:

https://www.kas.de/c/document_library/get_file?uuid=af27dada-ba9c-8a24-f2e7-f913fdf294a2&groupId=
252038 , accesat la 11.05.2019.

31


Ibidem.

32
Ibidem.

33

No
ț
iunea
de
corup
ț
ie,

Transparency
International
Romania

Centrul
de
resurse
anticorup
ț
ie
în
justi
ț
ie,

pag. 5 , disponibi la linkul: https://www.transparency.org.ro/files/File/GCR.pdf , accesat la 11.05.2019

8

Incompeten
ț
a,
în
aceea
ș
i
manieră,
nu
reprezintă
un
act
de
corup
ț
ie
întrucât
neîndeplinirea

sau
neîndeplinirea
corectă
a
atribu
ț
iilor
de
serviciu,
respectiv
întârzierea
derivă
din
penuria
de

cuno
ș
tin
ț
e
pe
care
fun
ț
ionarul
public
o
are,
neurmărindu-se
niciun
beneficiu
material
sau
de
altă

natură
pentru
sine
sau
pentru
altul.
Această
teorie
se
aplică
ș
i
in
cazul
neglijen
ț
ei
de
serviciu
în

momentul
în
care
aceasta
nu
este
inter
ț
ionată
ș
i
nu
aduce
cu
sine
niciun
fel
de
avantaje

func
ț
ionarului public, rep rezentând doar o problemă de gestionare a atribu
ț
iilor de serviciu.

Capitolul
2.
Amendamente
ș
i
insitu
ț
ii
însărcinate
cu
combaterea
ș
i

prevenirea corup
ț
iei

2.1
Staregia
Na
ț
ională
Anticorup
ț
ie
ș
i
implica
ț
ii
din
Strategia
Na
ț
ională
de
Apărare
a

Ț
ării

Strategia Natională Anticorup
ț
ie (2016-2020)

Strategia
Na
ț
ională
Anticorup
ț
ie
are
drept
obiectiv
“aplicarea
riguroasă
a
cadrului

normativ
ș
i
institu
ț
ional
în
vederea
prevenirii
corup
ț
iei
în
România”,
astfel
punându-se
accent
pe

integritatea
statutului
ș
i
pe
integritatea
institu
ț
iilor
sale.
În
acest
scop
a
fost
constituit
un
plan
cu

măsuri clare si obiective.

34
Strategia
Na
ț
ională
Anticorup
ț
ie
are
drept
valori
integ ritatea,
transparen
ț
a,
prioritatea

interesului
public
ș
i
voin
ț
a
politică.
Aceasta
se
bazează
pe
principii
dintre
care:
Principiul

Statului
de
Drept,
Principiul
Răspunderii
ș
i,
nu
în
ultimul
rând,
Principiul
Gestionării

Responsabile
a
Riscurilor
generate
de
comportamente
lipsite
de
intergritate.
Strategia
se
bazează

pe
cadrul
normativ
reprezentat
de:
Hotărârea
nr.
583/2016,
Legea
nr.
544/2001,
Legea
nr.

52/2003,
Legea
nr.
571/2004,
Ordonan
ț
a
de
Guvern
nr.
27/2002,
Memorandumul
privind

34
Strategia
Na
ț
ională
Anticorup
ț
ie
(2016-2020),
din
noiembrie
2016
elaborată
de
Departamentul
de

Privatizare
ș
i Administrarea Participa
ț
iilor Statului, Serviciul guvernan
ț
ă corporativă, disponibil la linkul:

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Informatii_R/SNA_2016_2020_28112016.pdf accesat la 20.03.2019

9

“Cre
ș
terea
transparen
ț
ei
ș
i
standardizarea
afi
ș
ării
informa
ț
iilor
de
interes
public”
aprobat
în
data

de
2
martie
2016,
Memorandumul
privind
“Participarea
statului
în
economie.
Orientări
privind

administrarea
participa
ț
iilor
statului
în
întreprinderi
publice.
Rolul
ș
i
a
ș
teptările
statului
ca

ac
ț
ionar”
aprobat
în
24
august
2016,
Legea
nr.
286/2009,
Legea
nr.
78/2000,
Legea
nr.
161/2003,

Legea
nr.147/2002,
Legea
nr.
27/2002,
Legea
nr.
365/2004.
Strategia
are
în
vedere
cre
ș
terea

nivelului
de
transpare
ț
ă,
diminuarea
vulnerabilită
ț
ilor
ș
i
reducerea
numarului
riscurilor
de

corup
ț
ie
(în
domenii
precum:
sănătate,
educa
ț
ie,
parlament,
sistem
judiciar,
achizi
ț
ii
publice,

campanii
electorale)
gestionarea
mai
eficientă
a
situa
ț
iilor
în
care
se
manifestă
infrac
ț
iunile
de

corup
ț
ie, lupta de preveni re a fenomenului prin îmbunătă
ț
irea activită
ț
ilor de sanc
ț
ionare.

De
asemenea,
un
rol
important
este
con
ș
tientizarea
popula
ț
iei
cu
privire
la
riscurile
la

care
se
expun
în
momentul
în
care
inten
ț
ionează

săvâr
ș
ească
infrac
ț
iuni
ce
contravin
legii

privitoare
la
corup
ț
ie,
con
ș
tientizarea
cu
privire
la
sanc
ț
iunile
pe
care
le
pot
primii
prin

transparen
ț
ă.
La
acestea
se
adaugă
ș
i
necesitatea
con
ș
tientizării
cetă
ț
enilor
cu
privire
la
impactul

devastator
la
nivel
colectiv
al
efectelor
negative
survenite
din
urma
săvârsirii
faptelor
de

corup
ț
ie.

Strategia
Na
ț
ională
de
Apărare
a
Ț
ării
pentru
perioada
2015-2019
elaborată
de

administra
ț
ia
preziden
ț
ială
la
Bucure
ș
ti
în
anul
2015
are
o
viziune
cu
privire
la
o
Românie

puternică
în
cadrul
Europei,
dar
ș
i
la
nivel
mondial.
Unul
dintre
principalele
obiective
este

asigurarea
securită
ț
ii.
Conform
piramidei
lui
Maslow,
dacă
nevoile
de
bază
nu
sunt
satisfăcute,

satisfacerea
nevoilor
din
vârful
piramidei
(exemplu:
nevoia
de
dezvoltare,
autodepă
ș
ire)
devine

greu
de
realizat
sau
chiar
imposibilă.
România
în
decursul
anilor
2015-2019,
în
vederea

asigurării
securită
ț
ii
se
bazează
pe
credibilitate
strategică
având
drept
atuu
apartenen
ț
a
la

Organiza
ț
ia
Tratatului
Atlanticului
de
Nord,
parteneriatul
strategia
cu
Statele
Unite
ale
Americii

ș
i
avantajul
de
a
fi
parte
din
Uniunea
Europeană.
Strategia
pune
în
lumină
un
concept
de

securitate
na
ț
ională
extin să
cu
costul
unei
schimbări
de
paradigmă
caracterizată
de
evolu
ț
ii
cu

atât
mai
mult
cu
cât
actele
de
terorism
au
devenit
un
real
motiv
de
îngrijorare
pentru
Europa.

10

Printre
valorile
enumerate
în
cadrul
strategiei
se
regăse
ș
te
democra
ț
ia
constitu
ț
ională
ș
i
statul
de

drept.

35
Principiul
democra
ț
iei
constitu
ț
ionale
ș
i
a
statului
de
drept
nu
poate
fi
satisfăcut
în

contextul
manifestării
corup
ț
iei
la
nivel
înalt,
motiv
pentru
care
a
fost
elaborată
“Strategia

Na
ț
ională
Anticorup
ț
ie”.
Importan
ț
a
acesteia
este
redată
de
necesitatea
bunei
guvernări,
a
bunei

func
ț
ionări
a
institu
ț
iilor
statului,
a
bunăstării
în
rândul
cetă
ț
enilor.
Un
stat
corupt
nu
poate

evolua
din
punct
de
vedere
economic,
nu
se
poate
dezvolta,
nu
mai
are
capabilită
ț
ile
necesare

pentru
promovarea
valorilor
ș
i
intereselor,
nu
mai
poate
investi
în
domenii
prioritare
ș
i
este
într-o

continua
dezintegrare.
Din
perspectiva
politicii
externe,
România
trebuie
să-
ș
i
satisfacă
rolul
de

partener
ș
i
aliat
în
cadru l
organiza
ț
iilor
din
care
face
parte
ș
i
nu
poate
risca
să-
ș
i
piardă
din

credibilitate
pentru
motive
cauzate
de
probleme
interne
(precum
confruntarea
cu
actele
de

corup
ț
ie la nivel înalt).

În
ceea
ce
prive
ș
te
mediul
interna
ț
ional
de
securitate,
România
trebuie

ț
ină
cont
de

normele
ș
i
legile
interna
ț
ionale
în
vigoare,
iar
în
ceea
ce
prive
ș
te
Strategia
Na
ț
ională

Anticorup
ț
ie
(2916-2020 )
aceasta
este
constituită
în
acord
cu
normele
legislative
interna
ț
ionale,

motiv
pentru
care
există
acte
normative
ratificate
sau
în
curs
de
ratificare
precum:
“Conven
ț
ia

privind
combaterea
mituirii
func
ț
ionarilor
publici
străini
în
tranzac
ț
iile
comerciale

interna
ț
ionale”
,
“Conve n
ț
ia
Civilă
privind
Corup
ț
ia”
adoptată
în
anul
1999-
ratificată
de

România
prin
Legea
nr.
147/2002,
“Conven
ț
ia
Penală
privind
Corup
ț
ia”
adoptată
în
anul
1999-

ratificată
de
România
prin
Legea
nr.
27/2002
ș
i
“Decizia-cadru
2003/568
privind
combaterea

corup
ț
iei în sectorul priva t”.

36
În
Strategia
Na
ț
ională
de
Apărare
a
Ț
ării
(2016-2019)
corup
ț
ia
este
catalogată
drept
o

vulnerabilitate,
prin
vulnerabilitate
în
ț
elegându-se
consecin
ț
ele
survenite
în
urma
unor
deficien
ț
e

la
nivel
de
sistem,
de
care
se
poate
profita
în
scop
distructiv,
ș
i
care
pot
se
pot
materializa
în

riscuri
sau
amenin
ț
ări.
Este
binecunoscut
faptul
ca
actele
de
corup
ț
ie
slăbesc
vădit
avântul

35
Strategia
Na
ț
ională
de
Apărare
a
Ț
ării
(2015-2019),
Bucure
ș
ti,
2015,
pag.
7,
disponibi
la
linkul:

https://www.presidency.ro/files/userfiles/Strategia_Nationala_de_Aparare_a_Tarii_1.pdf
accesat
la

20.03.2019

36
Strategia
Na
ț
ională
Anticorup
ț
ie
(2016-2020),
din
noiembrie
2016
elaborată
de
Departamentul
de

Privatizare
ș
i
Administrarea
Participa
ț
iilor
Statului,
Serviciul
guvernan
ț
ă
corporativă,
disponibil
la
linkul:

http://dpaps.gov.ro/docs/pdf/diverse/strategia_nationala_anticoruptie_2016-2020.pdf

11

economiei,
ș
ubreze
ș
te
încrederea
în
justi
ț
ie,
alterează
buna
guvernan
ț
ă
ș
i
pune
într-o
lumină

negativă imaginea
ț
ării.

37

2.2. Necesitatea Direc
ț
iei Na
ț
ionale Anticorup
ț
ie

Până
la
înfiin
ț
area
primelor
institu
ț
ii
care

vizeze
lupta
anticorup
ț
ie
rolul
acesta
îl
aveau

institu
ț
iile
obi
ș
nuite
de
aplicare
a
legii
(parchetele,
Fiscul,
poli
ț
ia)
însă
acestea
nu
au
făcut
fa
ț
ă

întrucât
actele
de
corup
ț
ie
prezintă
importante
riscuri
pentru
cariera
oricărui
anchetator,
astfel
le

era
mai
simplu

instrumenteze
cazuri
din
alte
sfere.
La
încercare
din
perioada
1996-2000
de
a

se
crea
un
organism
anticorup
ț
ie
la
Parchetul
General
procurorii
nu
aveau
control
deplin
asupra

dosarelor,
fapt
influen
ț
at
ș
i
de
revenirea
la
putere
a
PDSR
(împ reuna
cu
Tănase
Joi
ț
a
procuror

general).
Între
timp
lucrurile
au
evoluat
considerabil
având
în
vedere
faptul

actuala
institu
ț
ie

anticorup
ț
ie
din
România
(Direc
ț
ia
Na
ț
ională
Anticorup
ț
ie)
este
o
institu
ț
ie
independentă,
cu
o

eficin
ț
ă
mare,
de
ț
inând
proprii
exper
ț
i
ș
i
speciali
ș
ti
pe
acte
de
corup
ț
ie,
având
un
aparat
tehnic

propriu
ș
i
poli
ț
i
ș
ti
în
subordinea
sa.
Colaborarea
cu
alte
insitu
ț
ii
printre
care
putem
aminti

Serviciul Român de Informa
ț
ii nu îi afectează/influen
ț
ează independen
ț
a.

Direc
ț
ia
Nationlă
Anticorup
ț
ie
împreuna
cu
dosarele
instrumentate
de
procurorii
DNA

sunt
adeseori
subiectul
principal
al
televiziunilor.
Cercetarea
actelor
de
corup
ț
ie
ș
i
punerea
sub

acuzare
îi
determină
pe
inculpa
ț
i

se
considere
victime
ale
sistemului,
victime
ale
unor
abuzuri

în
condi
ț
iile
în
care
ace
ș
tia
încearcă

excludă
orice
fel
de
implicare
la
infrac
ț
iuni.
Opinia

publică
poate
fi
influen
ț
ată
de
aceste
apari
ț
ii
din
media
necunos când
pe
deplin
contextul
în
care

unelele
persoane
publice
sunt
cercetate.
Întrucât
parte
la
discu
ț
ie
sunt
comentatori
mai
mult
sau

mai
pu
ț
in
cunoscători
ai
legilor
si
procedurilor
ș
i
în
contextul
în
care
procurorilor
este
interzis

să-
ș
i
expună
punctele
de
vedere
sau

comenteze
un
dosar
aflat
pe
rol,
este
de
la
sine
înteles

persoana
inculpată
este
avantajată
pentru

se
poate
apăra
public
nefiind
îngradită
ș
i
profitând

de prezump
ț
ia de nevinov ă
ț
ie.

37
Strategia
Na
ț
ională
de
Apărare
a
Ț
ării
(2015-2019),
Bucure
ș
ti,
2015,
pag.
14-16,
disponibil
la
linkul:

https://www.presidency.ro/files/userfiles/Strategia_Nationala_de_Aparare_a_Tarii_1.pdf
,
accesat
la

13.04.2019

12

Un
alt
aspect
care
poate
conduce
opinia
publică
în
eroare
este
ipoteza
conform
căreia

Direc
ț
ia
Na
ț
ională
Anticorup
ț
ie
este
o
armă
politică.
Astfel
se
încearcă
minimalizarea

credibilită
ț
ii
institu
ț
iei
ș
i
pierderea
încrederii
cetă
ț
enilor
în
aceasta.
Chiar
dacă
ipoteza
ar
avea

urme
de
veridicitate,
abandonarea
luptei
anticorup
ț
ie
prin
desfiin
ț
area
DNA
nu
ar
fi
o
solu
ț
ie,
ci

mai
degrabă
o
gre
ș
eală
gravă
ce
ar
conduce
la
regres.
Argumentele
care
contrazic
ipoteza
dată

survin
din
rapoartele
de
activitate
a
DNA,
nu
sunt
instrumentate
dosare
ș
i
nu
sunt
găsi
ț
i
vinova
ț
i

doar
persoanele
ce
apar
ț
in
doar
unui
partid
politic,
sau
doar
opozi
ț
iei
ci
tuturor
celor
care

săvâr
ș
esc
acte
de
corup
ț
ie.
Într-adevăr
corup
ț
ia
ț
ine
cont
de
putere
iar
pentru
a
stabili
starea
de

vinovă
ț
ie
a
unei
persoane
este
nevoie
de
probe
ș
i
de
timp,
motiv
pentru
care
în
momentul
în
care

dosarele
devin
publice
persoanele
de
la
putere
sau
din
opozi
ț
ie
pot
fi
schimbate
între
timp,
iar
de

aici
poate
reie
ș
i
confuzi a
publică
ș
i
impresia

doar
unii
oameni
sunt
cerceta
ț
i,
lucru
fals
în

România
ș
i în oricare altă
ț
ară democrată.

DNA
survenit
în
urma
procesului
de
europenizare.
Procesul
de
europenizare,
divizarea

responsabilită
ț
ilor, confor mitate cu dreptul interna
ț
ional.

2.3. Eficien
ț
a Dir ec
ț
iei Na
ț
ionale Anticorup
ț
ie

Direc
ț
ia
Na
ț
ională
Anticorup
ț
ie
este
institu
ț
ia
căreia
îi
revine
rolul
de
a
lupta
împotriva

actelor
de
corup
ț
ie
“mare ”,
această
atribu
ț
ie
reiese
inclusiv
din
numele
acestei
direc
ț
ii
ș
i
a
avut,

încă
de
la
înfiin
ț
area
sa,
ș
i
are
în
continuare
rezultate
impor tante
conform
rapoartelor
sale

publicate.
DNA
are
în
competen
ț
a
sa
infrac
ț
iuni
care
sunt
prevăz ute
în
Legea
Nr.
78/2000
dacă

38
sunt
îndeplinite
următoarele
condi
ț
ii:
valoarea
obiectului
ce
constituie
infrac
ț
iunea
depă
ș
e
ș
te

echivalentul
în
lei
a
10.000
euro
sau
dacă
valoarea
prejudiciului
cauzat
prin
comiterea

infrac
ț
iunii
este
mai
mare
de
echivalentul
în
lei
a
200.000
de
euro
sau
dacă
persoana
care
comite

infrac
ț
iunea
se
încadreaz ă
într-o
anumită
categorie
specială
(de
exemplu
categoria
demnitarilor

publici,
categoria
juri
ș
tilor).
La
acestea
se
adaugă
infracțiunile
împotriva
intereselor
financiare

38
LEGE
nr.
78
din
8
mai
2000
pentru
prevenirea,
descoperirea
ș
i
sanctionarea
faptelor
de
corup
ț
ie,

publicată
în
MONITORUL
OFICIAL
nr.
219
din
18
mai
2000,
disponibil
la
linkul:

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/22361 , accesat la data de 02.05.2019

13

ale
Uniunii
Europene
.
Pentru
ilustrarea
eficien
ț
ei
acestei
institu
ț
ii
în
tabelul
de
mai
jos
au
fost

39
viza
ț
i
trei
parametrii
(numărul
total
de
cauze
solu
ț
ionate
de
către
DNA,
numărul
de
dosare

solu
ț
ionate
pe
fond,
numărul
de
inculpa
ț
i
trimi
ș
i
în
judecată)
în
anul
2013
,
2014
,
2015
,
2016

40
41
42
, 2017

ș
i 2018
.

43
44
45

Anul 2013

Anul 2014

Anul 2015

Anul 2016

Anul 2017

Anul 2018

Numărul

total de

cauze

solu
ț
ionate

7909

9111

10974

12353

11234

9191

Numărul

de dosare

solu
ț
ionate

pe fond

2543

2603

2656

3341

3893

3547

Numărul

de

inculpa
ț
i

trimi
ș
i în

judecată

155

178

1258

1271

997

556

Tabelul: 2.1 Eficien
ț
a Dir ec
ț
iei Na
ț
ionale Anticorup
ț
ie între anii 2013-2018

39
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ Nr. 43

din
4
aprilie
2002
privind
Direcția
Națională
Anticorupție,
publicată
în
Monitorul
Oficial
Nr.

515/14.08.2013,
disponibil
la
linkul
http://www.pna.ro/legislatie.xhtml?sectiune=2&id=13,
accesat
la

02.05.2019

40
Raport
de
activitate
al
Direc
ț
iei
Na
ț
ionale
Anticorup
ț
ie
pentru
anul
2013,
disponibil
la
linkul:

http://www.pna.ro/bilant_activitate.xhtml?id=27 accesat la data de 02.05.2019

41

Ibidem

,
raport
anul
2014,disponibil
la
linkul
http://www.pna.ro/obiect2.jsp?id=241
,
accesat
la
data
de

02.05.2019

42
Ibidem

, raport anul 2015, disponibil la linkul:

http://www.pna.ro/obiect2.jsp?id=248 , accesat la data de 02.05.2019

43
Ibidem

, raport anul 2016, disponibil la linkul:

http://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=8039 , accesat la data de 02.05.2019

44
Ibidem

, raport anul 2017,disponibil la linkul:

http://www.pna.ro/obiect2.jsp?id=328 , accesat la 02.05.2019

45
Ibidem

, raport anul 2018, disponibil la linkul:

http://www.pna.ro/obiect2.jsp?id=376 , accesat la 02.05.2019

14

Figura. 2.1 Activitatea DNA în perioada 2013-2018

Sistematic,
datele
se
transpun
conform
diagramei
de
mai
sus
observându-se
un
apogeu

pentru
numărul
de
cauze
solu
ț
ionate
în
anul
2016
,
ulterior
urmând
o
scădere
semnificativă
în

46
anii
2017
ș
i
2018
.
În
urma
acestor
date
se
poate
constata
faptul

Direc
ț
ia
Na
ț
ională

47
48
Anticorup
ț
ie
are
o
activit ate
consistentă
ș
i
de
o
importan
ț
ă
deosebită
cu
implica
ț
ii
în
securitatea

na
ț
ională.

Un
rol
important
joacă
sesizările
de
la
persoane
ș
i
institu
ț
ii,
scăderea
continuă
a
acestora

reprezentând diminuarea numărului de probleme vitale.

46


Ibidem

, 2016, http://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=8039 , accesat la data de 02.05.2019

47
Ibidem

, 2017, http://www.pna.ro/obiect2.jsp?id=328 , accesat la 02.05.2019

48
Ibidem

, 2018, http://www.pna.ro/obiect2.jsp?id=376 , accesat la 02.05.2019

15

Figura 2.2 Raportul sesizărilor de la institu
ț
ii
ș
i persoane în perioada 2015-2018

2.4. Actele de corup
ț
ie la nivel de stat
ș
i bani publici

Domeniile
care
se
ocupă
cu
gestionarea
resurselor
ț
ării
sunt
cele
mai
predispuse
la
a
fi

părta
ș
e
faptelor
de
corup
ț
ie.
Acest
fenomen
este
încurajat
ș
i
de
factori
precum
modificările

legislative
în
ceea
ce
prive
ș
te
protec
ț
ia
proprietă
ț
ii,
ac
ț
iunile
de
privatizare,
reorânduirea
actelor

de
achizi
ț
ii
publice.
Legisla
ț
ia
deficitară
privitoare
la
definirea
componentelor
ce
conduc
la
fapte

de
corup
ț
ie
a
reprezentat
o
problemă
greu
de
solu
ț
ionat,
astfel
s-au
emis
măsuri
contradictorii,

acestea îngreunând
ș
i mai mult instrumentarea dosarelor vizând faptele de corup
ț
ie.

49
49
Dorin
Ciuncan,

Corup
ț
ie
ș
i
politică

Cronică
de
Jurisprudentă
Penală

,
Editura
Unuiversul
Juridic,

Bucure
ș
ti, 2014 , pag. 265

16

Un
prim
aspect
relevant
care
ilustrează
legătura
dintre
faptele
de
corup
ț
ie
ș
i
banii
publici

este
reprezentat
de
finan
ț
area
actorilor
politici
aici
ivindu-se
manifestări
ale
abuzurilor
de
resurse

administrative.
Având
în
vedere
faptul
că,
cadrul
legal
este
unul
permisiv
ș
i
interpretabil,

abuzurile
de
resurse
publice
se
pot
face
adesea
neîncălcând
legea.
În
acest
cadru
enumerăm

ajutoarele
sociale
ș
i
publicitatea
actorilor
politici
făcută
prin
intermediul
accesului
cetă
ț
enilor
la

anumite
privilegii
precum
subven
ț
iile
din
agricultură.
Datorită
ac
ț
iunilor
de
acest
tip,
actorul

politic
intră
cu
u
ș
urin
ț
ă
în
gra
ț
iile
oamenilor
pe
care
îi
reprezintă,
î
ș
i
cre
ș
te
în
mod
considerabil

popularitatea
urmărind,
în
final,
un
scop
clar:
cumpărarea
voturilor
prin

ș
tigarea
simpatiei.

Cumpărarea
propriu-zisă
a
voturilor
reprezintă
infrac
ț
iune
indiferent
de
către
cine
sunt
finan
ț
ate.

50
Legii
nr.
143/1999
cu
privire
la
ajutorul
de
stat
i-au
fost
aduse
îmbunătă
ț
iri
în
perioada

2004-2005
pentru
supraveghere,
control,
pentru
stabilirea
impactului
ajutoarelor
de
stat
în
pia
ț
a

publică
ș
i,
în
special,
pentru
eradicarea
fenomenului
ajutoarelor
ilegale.
După
intrarea
în

51
vigoare
a
legisla
ț
iei
comunitare
privitoare
la
ajutoarele
de
stat,
capabilită
ț
ile
de
acordare
a

ajutoarelor au fost preluate de Consiliul Concuren
ț
ei la Comisia Europeană.

Grupurile
de
putere
joacă
un
rol
foarte
important
pe
scena
politică
românească.
Rolul

acestora
este
cel
de
a
lua
pozi
ț
ie
în
momentul
în
care
deciziile
legislativului
nu
mai
coincid
cu

nevoile
cetă
ț
enilor.
Aces tea
colaborează
între
ele
pentru
ca
interesul
general

fie
prioritizat
de

ale
ș
ii
politici.
Pentru
o
democra
ț
ie
consolidată
ș
i
puternică,
grupurile
de
interese
trebuie

fie

dezvoltate
ș
i
numeroase
(exemple
de
grupuri:
asocia
ț
ii
de
agricultori,
organiza
ț
ii
pentru
apărarea

drepturilor
omului,
organiza
ț
ii
religioase,
sindicate).
Având
în
vedere
puterea
decizională
a

acestor
grupuri,
ele
sunt
considerate
uneori
drept
periculoase
ș
i
manipulatoare,
care
controlează

puterea
politică.
În
mod
normal,
ele
sunt
menite

func
ț
ioneze
în
toate
domeniile
ș
i
au
drept

obiectiv
prevenirea
favorizării
unor
producători
în
detrimentul
altora
ș
i
urmărirea
intereselor

50

Dorin
Ciuncan,
Corup
ț
ie
ș
i
politică

Cronică
de
Jurisprudentă
Penală,

Editura
Unuiversul
Juridic,

Bucure
ș
ti, 2014 , pag. 265-266

51
Legea
nr.143/1999
privind
ajutorul
de
stat,
republicată
în
Monitorul
Oficial
nr.
744
din
16
august
2005,

Legea
a
fost
abrogată
prin
OUG
nr.
117
din
21
decembrie
2006
privind
procedurile
na
ț
ionale
în
domeniul

ajutorului
de
stat,
Guvernului
nu
se
aplică
ajutorul
de
stat
pentru
agricultură
si
piscicultură,
acordat
în

conformitate
cu
dispozi
ț
iile
articulului
32
din
Tratatul
de
instruire
a
Comunită
ț
ii
Europene,
disponibil
la

linkul:

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/18940 , accesat la 11.05.2019

17

generale
a
celor
pe
care
îi
reprezintă.
Din
păcate,
există
extrema
oamenilor
cu
o
influen
ț
ă
prea

mare, de aici provenind instabilitatea în cadrul societă
ț
ii.

52

Capitolul 3. Responsabilitatea
ș
i răspunderea func
ț
ionarului public

3.1 Răspunderea Juridică a func
ț
ionarului public

A de
ț
ine statutul d e func
ț
ionar public presupune a avea o profesie. Termenul de profesie

are
două
în
ț
elesuri:
în
primul
rând
acesta
reprezintă
ansamblul
de
cuno
ș
tin
ț
e
teoretice
ș
i
abilită
ț
i

practice
ce
definesc
nivelul
de
pregătire
al
persoanelor
care
realizează
ș
i
intreprind
o
anumită

activitate
specializată,
cu
o
complexitate
mare,
ș
i
care,
uneori
necesită
pregătire
universitară.

53
Dintr-o
altă
perspectivă,
profesia
poate
face
referire
la
o
anumită
categorie
socială
de
oameni,
un

grup
social
compus
din
totalitatea
persoanelor
care
desfă
ș
oară
aceea
ș
i
activitate,
de
o

complexitate mare, care necesită atât cuno
ș
tin
ț
e teoretice cât
ș
i practice.

54
Responsabilitatea
poate
fi
percepută
drept
o
institu
ț
ie
cu
capacită
ț
i
juridice
prin

intermediul
căreia
se
declară
ș
i
se
numesc
acele
persoane
însu
ș
ite
cu
drept
public,
acestea
fiind

direct
răspunzătoare
pentru
acele
fapte
ș
i
acte
juridice
pe
care
le
săvâr
ș
esc
în
cadrul
elaborării
,

organizării,
executării
ș
i
respectării
legii
în
scopul
înfăptuirii
justi
ț
iei,
în
mod
direct
(personal)

52

Dorin
Ciuncan,
“Corup
ț
ie
ș
i
politică”

Cronică
de
Jurisprudentă
Penală,
Editura
Unuiversul
Juridic,

Bucure
ș
ti, 2014 pag. 269.

53
Liviu
Coman
Kund,

Deontologia
ș
i
statutul
func
ț
ionarilor
din
administrația
publică,
Manual
pentru

specializarea
universitară

Administra
ț
ie
publică

,
edi
ț
ia
a
II-a,
2006,
p.
7
,
disponibil
la

linkul:https://www.academia.edu/6214104/LIVIU_COMAN-KUND_DEONTOLOGIA_SI_STATUTUL
_FUNCTIONARILOR_DIN_ADMINISTRATIA_PUBLICA_Manual_pentru_specializarea_universitara
_Administratie_publica_-2006 , accesat la 12.05.2019.

54
Ibidem.

18

sau
în
mod
indirect
(prin
interpu
ș
i)
sau
prin
diferite
lucruri
ce
se
află
în
administrarea
acestora.

55
Important este faptul că răspunderea juridică nu trebuie confundată cu sanc
ț
iunea.

56
În
ceea
ce
prive
ș
te
răspunderea
administrativă,
prin
acesta
se
în
ț
elege
“acea
formă
a

răspunderii
juridice
specifică
dreptului
administrativ,
care
se
declan
ș
ează,
în
principal,
în
situa
ț
ia

încălcării
unei
norme
de
drept
administrativ.”
Fundamentul
de
la
care
se
porne
ș
te
definirea

57
responsabilită
ț
ii
adminis trative
este
constituit
de
legea
supremă,
ș
i
anume,
de
Constitu
ț
ie,

împreună
cu
legile,
actele
normative
ce
sunt
emise
de
autorită
ț
ile
publice
abilitate
în
procedurile

de
organizare
a
executării
legilor.
De
o
importan
ț
ă
deosebită
sunt
principiile
generale
ale

responsabilită
ț
ii juridice î mpreună cu principiile speciale ale responsabilită
ț
ii administrative.

Responsabilitatea
disciplinară
este
mai
mult
decât
necesară
pentru
buna
func
ț
ionare
a

institu
ț
iilor
publice,
pentru
func
ț
ionarea
în
parametrii
normali
a
întregului
sistem
de
servicii

publice.
Este
una
dintre
formele
răspunderii
administrative
ș
i
cel
mai
adesea,
o
ac
ț
iunea
sau

inac
ț
iune
voită
a
func
ț
ionarului
public
ce
intră
în
contradic
ț
ie
cu
fi
ș
a
postului
se
soldează
cu

sanc
ț
iuni
disciplinare
(aici
trebuie
avută
în
vedere
gravitatea
faptei/faptelor,
aceasta
putând

atrage
ș
i
altfel
de
consecin
ț
e,
unele
penale).
Răspundere a
administrativ-disciplinară
a

func
ț
ionarului
public
are
la
bază
o
serie
de
caracteristici
precum:
încălcarea
unui
raport
de
drept

administrativ,
subiectul
activ
(în
acest
caz
func
ț
ionarul
public
care
săvâr
ș
e
ș
te
fapta)
este
o

autoritate
publică,
existen
ț
a
vinovă
ț
iei
împreună
cu
sanc
ț
iunile
aferente
acesteia.
Referitor
la

sanc
ț
iunile
disciplinare,
legiuitorul
nu
va
situa
amenda
printre
aceste
sanc
ț
iuni
având
în
vedere

con
ț
inutul
art.
15,
alin.
2
al
Legii
nr.
1/1970.
De
asemenea,
în
cazul
în
care
un
func
ț
ionar
public

este
condamnat
definitiv
pentru
fapte
incompatibile
cu
atribu
ț
iile
ș
i
calitatea
sa,
administra
ț
ia

publică
are
obliga
ț
ia
de
a
aplica
sanc
ț
iunea
destituirii
fără
a
mai
fi
nevoie
de
vreo
altă

formalitate.
De
subliniat
este
faptul

nu
toate
actele
disciplinare
pot
atrage
răspunderea
civilă

58
sau
penală,
responsabilitatea
disciplinară
fiind
mult
mai
amplă
din
punctul
de
vedere
al
faptelor

55
Valerică
Dabu,

Răspunderea
juridică
a
func
ț
ionarului
public,

Editura
Global
Lex,
Bucure
ș
ti,
1997,

pag,154

56

Valentin
I.
Prisăcaru,

Tratat
de
drept
administrativ
român,

Partea
generală,
Edi
ț
ia
a
II-a,
Editura
ALL,

Bucure
ș
ti, Anul 1996, pag. 146

57
Lidia Barac,

Răspunderea
ș
i sanc
ț
iunea juridică,

Editura Lumina Lex, Bucure
ș
ti, Anul 1997, pag. 180

58
Mihail M. Ganea,

Responsabilitatea func
ț
ionarilor publici,

Bucure
ș
ti, Anul 1941, pag. 179.

19

ce
o
angajează,
dar
care
pot
periclita
sau
chiar
distruge
încrederea
ce
ț
ă
ț
enilor
în
func
ț
ia
ocupată

de persoana în cauză.

59
Un
motto
sugestiv
ș
i
indignant
în
acela
ș
i
timp:
“Pe
ho
ț
ii
mărun
ț
i
îi
trimitem
la
închisoare,

iar
pe
cei
mari
îi
numim
în
func
ț
ii
publice”

Esop
.
Acest
motto
vine
în
completarea
prezump
ț
iei

unora
care
consideră

adevăratele
escrocherii
ș
i
fapte
de
corup
ț
ie
fie
rămân
nepedepsite,
fie
nu

sunt tratate corespunzător de organele legii.

3.2 Evolu
ț
ia ideii de responsabilitate
ș
i răspundere adm inistrativă

De-a
lungul
timpului
conceptul
de
responsabilitate
ș
i
răspundere
administrativă
a
evoluat

considerabil.
Această
evolu
ț
ie
trebuie
privită
în
raport
cu
contextul
istoric,
politicile
de
guvernare

dar
ș
i
împreună
cu
orient ările
socio-politice
ale
legiuitorilor.
Forma
de
guvernare
este
cu
atât
mai

importantă
cu
cât
reprezentan
ț
ii
unui
stat
dintr-o
formă
absolutistă
au
o
responsabilitate
infimă,

în
timp
ce
în
cadrul
formei
democratice
responsabilitatea
este
una
însemnată
care
cântăre
ș
te
mult

în
ochii
cetă
ț
enilor
statul ui
respectiv.
Spre
exemplu,
în
perioada
regimului
comunist
manifestat

60
în
România,
func
ț
ionarul
public
era
cu
precădere
mai
responsabil
în
fa
ț
a
superiorilor
săi
decât
în

fa
ț
a
unui
cetă
ț
ean
de
rând.
Odată
cu
schimbarea
regimului,
în
urma
revolu
ț
iei
din
anul
1989,

lucrurile
s-au
schimbat,
întrucât
democra
ț
ia
a
venit
la
pachet
cu
necesitatea
respectării

îndatoririlor
de
serviciu
din
fi
ș
a
postului.
Acest
lucru
nu
poate
fi
privit
decât
în
maniera
pozitivă.

61
Fiecare
func
ț
ionar
public
î
ș
i
exercită
activitatea
atât
în
condi
ț
iile
respectării
legii
cât
ș
i
în

conformitate
cu
ordinele
ș
i
regulamentele
interioare
ale
institu
ț
iei
de
care
apar
ț
ine.
Pentru

există
posibilitatea
ca
un
func
ț
ionar

se
folosească
în
mod
abuziv
de
puterea
sau
autoritatea
sa,

pentru
prevenirea
acestui
fenomen
s-au
constituit
o
serie
de
principii.
Printre
aceste
principii
se

59
Henry
Nezard,

Les
principes
generaux
du
droit
disciplinaire,

Editura
Arthur
Rosseau,
Paris,
Anul
1903,

pag. 93-94.

60
Valerică
Dabu,
“Răspunderea
juridică
a
func
ț
ionarului
public”,
Editura
Global
Lex,
Bucure
ș
ti,
1997,

pag. 197-198

61


Ibidem.

20

enumeră
responsabilitatea,
limitatea
puterilor
func
ț
ionarului,
controlul
acestuia,
divizarea
în
păr
ț
i

ce
se
controlează
reciproc
ș
i
responsabilitatea
în
caz
de
abuz
(
aceasta
vine
împreună
cu

sanc
ț
iunile aferente).

62

Dacă
în
cazul
infrac
ț
iunilor
prevăzute
de
Legea
nr.
78/2000
incompatibilitatea
e
cauzată

de
elaborarea
unui
act
ce
nu
ț
ine
de
atribu
ț
iile
de
serviciu
(incompatibil
cu
func
ț
ia),
cazul

infrac
ț
iunii
conflictului
de
interese
presupune
elaborarea
unui
document
în
cadrul
atribu
ț
iilor

func
ț
ionarului
public.
Prin
urmare,
cele
două
situa
ț
ii
nu
se
pot
manifesta
în
acela
ș
i
timp
în
cazul

aceluia
ș
i
func
ț
ionar
public,
persoana
neputând
fi
condamnată
pentru
ambele
infrac
ț
iuni
(ele

excluzându-se reciproc).

63

3.3 Elemente de etică
ș
i aspecte referitoare la codul de etică al func
ț
ionarului public

De
la
căderea
regimului
comunist
în
România
(anul
1989)
ș
i
până
în
anii
2000
în
ț
ara

noastră
reglementările
cu
privire
la
etică
ș
i
conduită
erau
unele
strict
teoretice.
Erau
în
vigoare

amendamentele
legii
nr.
115
din
6
octombrie
1996
cu
privire
la
declararea
ș
i
controlul
averii

demnitarilor,
magistra
ț
ilor,
a
unor
persoane
cu
func
ț
ii
de
conducere
ș
i
de
control
ș
i
a

func
ț
ionarilor
publici
,
alături
de
Legea
nr.
188
din
decembrie
1989
cu
privire
la
statutul

64
func
ț
ionarilor
publici,
aceasta
reglementând
regimul
general
al
raporturilor
dintre
membrii

personalului
public
în
scopul
ob
ț
inerii
unui
sistem
de
servicii
publice
stabil,
transparent
ș
i

62


Alexis de Tocqueville, “Despre democra
ț
ie în America, Editura Humanitas, 1995, pag. 207

63
Mihai
Viorel
Tudoran,
Analiza
infrac
ț
iunii
de
conflict
de
interese
ș
i
comentarii
de
practică
judiciară,

Editura Universul Juridic, Bucure
ș
ti, 2017, pag.119

64
Legea
nr.
116
din
6
octombrie
1996
cu
privire
la
declararea
ș
i
controlul
averii
demnitarilor,

magistra
ț
ilor,
a
unor
persoane
cu
func
ț
ii
de
conducere
ș
i
de
control
ș
i
a
func
ț
ionarilor
publici,
publicată
în

Monitorul
Oficial
nr.
263/
28
octombrie
1996,
disponibil
la
linkul:

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=9344 , accesat la 11.05.2019

21

profesionist.
După
anul
2000,
au
intrat
în
vigoare
legi
clare
ce
prevedeau
statutul
func
ț
ionarului

65
public
precum:
Legea
nr
78
din
8
mai
2000
cu
privire
la
prevenirea,
descoperirea
ș
i
sanc
ț
ionarea

faptelor
de
corup
ț
ie
,
lege
care
constitutie
baza
legala
pentru
aceste
infrac
ț
iuni,
Legea
nr.
544

66
din
12
octombrie
2001
privind
liberul
acces
la
informa
ț
iile
de
interes
public
prezentând
ca

principii
de
bază
transparen
ț
a
în
conformitate
cu
Constitu
ț
ia
ț
ării
ș
i
documentele
interna
ț
ionale

ratificate
de
către
Parlamentul
României
,
Ordonanța
de
Urgență
nr.
43
din
4
aprilie
2002,

67
privind
Direcția
Națională
Anticorupție
;
Legea
nr.
161
din
19
aprilie
2003,
privind
unele

68
măsuri
pentru
asigurarea
transparenței
în
exercitarea
demnităților
publice,
a
funcțiilor
publice
și

în
mediul
de
afaceri,
prevenirea
și
sancționarea
corupției
,
modificată
și
completată
de
OUG
nr.

69
40/2003
;
Legea
nr.
52
din
21
ianuarie
2003,
privind
transparența
decizională
în
administrația

70
publică
;
Legea
nr.
571
din
14
decembrie
2004,
privind
protecția
personalului
din
autoritățile

71
65
Legea
nr.
188
din
decembrie
1989
cu
privire
la
statutul
func
ț
ionarilor
publici,
republicată
în
Monitorul

Oficial
nr.
365
din
29
mai
2007,
disponibil
la
linkul:

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/50608 , accesat la 11.05.2019

66
Legea
nr.
78
din
8
mai
2000
cu
privire
la
prevenirea,
descoperirea
ș
i
sanc
ț
ionarea
faptelor
de
corup
ț
ie,

publicată
în
Monitorul
Oficial
nr.
219
din
18
mai
2000,
disponibil
la
linkul:

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/22361 , accesat la data de 11.05.2019

67
Legea
nr.
544
din
12
octombrie
2001
privind
liberul
acces
la
informa
ț
iile
de
interes
public,
publicată
în

monitorul
oficial
nr.
663
din
23
octombrie
2001,
disponibil
la
linkul:

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/31413 , accesat la data de 11.05.2019

68

Ordonan
ț
a
de
Urgen
ț
ă
nr.
43
din
4
aprilie
2002
privind
Direc
ț
ia
Na
ț
ională
Anticorup
ț
ie,
cuprinde

modificările
aduse
actului
oficial
inclusiv
în
Legea
nr.
255
din
19.03.2013
publicată
în
Monitorul
Oficial

nr.
515
din
14.08.2013,
disponibil
la
linkul:

https://www.unodc.org/res/cld/document/rou/emergency-ordinance-no–43-of-04-04-2002-on-the-national
-anticorruption-directorate_html/Emergency_Ordinance_no._43_of_04.04.2002_on_the_National_Antico
rruption_Directorate.pdf , accesat în 11.05.2019

69
Legea
nr.
161
din
19
aprilie
2003,
privind
unele
măsuri
pentru
asigurarea
transparenței
în
exercitarea

demnităților
publice,
a
funcțiilor
publice
și
în
mediul
de
afaceri,
prevenirea
și
sancționarea
corupției,

publicată
în
Monitotul
Oficial
nr.
279
din
21
aprilie
2003,
disponibil
la
linkul:

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/43323 , accesat la 11.05.2015

70

Ordonan
ț
a
nr.
40/2003
pentru
modificarea
ș
i
completarea
Ordonan
ț
ei
Guvernului
nr.
25/2002
privind

unele
măsuri
de
urmărire
a
executării
obliga
ț
iilor
asumate
prin
contractele
de
privatizare
a
societă
ț
ilor

comerciale, publicată în Monitotul Oficial în 02 februarie 2003

disponibil
la
linkul:

https://lege5.ro/Gratuit/gq3dgmzt/ordonanta-nr-40-2003-pentru-modificarea-si-completarea-ordonantei-g
uvernului-nr-25-2002-privind-unele-masuri-de-urmarire-a-executarii-obligatiilor-asumate-prin-contractel
e-de-privatizare-a-societatilo, accesat la 11.05.2019

71

Legea
nr.
52
din
21
ianuarie
2003,
privind
transparența
decizională
în
administrația
publică,
publicată

în
Monitorul
Oficial
nr.
70
din
03
februarie
2003,
disponibil
la
linkul:

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=40022 , accesat la 11.05.2019

22

publice,
instituțiile
publice
și
din
alte
unități
care
semnalează
încălcări
ale
legii
;
Legea
nr.
7
din

72
8
februarie
2004,
privind
Codul
de
conduită
al
funcționarilor
publici
;
Legea
nr.
144
din
21
mai

73
2007,
privind
înființarea,
organizarea
și
funcționarea
Agenției
Naționale
de
Integritate,
unde
sunt

reglemetate
aspecte
cu
privire
la
statutul
personalului
agen
ț
iei,
numirea
în
posturile
de
conducere

ș
i condi
ț
iile în care un func
ț
ionar este eliberat din func
ț
ia sa
.

74
Faptul

fenomenul
corup
ț
iei
a
ajuns

reprezinte
un
real
motiv
de
îngrijorare
spore
ș
te

interesul
ș
i
aten
ț
ia
în
ceea
ce
prive
ș
te
principiile
morale
pe
care
ar
trebui
sa
le
de
ț
ină
lucrătorii

din
cadrul
Administra
ț
iei
Publice.
Modificările
pozitive
apărute
de-a
lungul
timpului
se

75
datorează
în
mod
special
cetă
ț
enilor
care
au
început

în
ț
eleagă
pe
deplin
care
sunt
drepturile
de

care beneficiază într-o democra
ț
ie.

76
Etica
poate
fi
considerată
drept
conceptul
de
bază
atunci
când
ne
referim
la
modul
în
care

un
invidiv
ar
trebui

ac
ț
ioneze
atât
fa
ț
ă
de
propria
sa
persoană
cât
ș
i
fa
ț
ă
de
cei
care
se
află
în

jurul
său.
Pe
de
altă
parte,
de
ș
i
sinomim
cu
termenul
de
etică,
morala
face
referire
la
un

77
fenomen
social
ș
i
o
form ă
a
con
ș
tiin
ț
ei
sociale,
diferen
ț
a
dintre
cele
două
fiind
reprezentată
de

obiectul
de
studiu.
Morala
reprezintă
ansamblul
de
norme
care
reglementează
comportamentul,

cuprinde
aprecierea
faptelor
bune,
cuprinde
rela
ț
iile
morale
cu
caracter
stabil
ce
caracterizează

72
Legea
nr.
571
din
14
decembrie
2004,
privind
protecția
personalului
din
autoritățile
publice,
instituțiile

publice
și
din
alte
unități
care
semnalează
încălcări
ale
legii,
publicată
în
Monitorul
Oficial
nr.
1214
din

17
decembrie
2004,disponibil
la
linkul:
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/57866
,

accesat la 11.05.2019

73
Legea
nr.
7
din
8
februarie
2004,
privind
Codul
de
conduită
al
funcționarilor
publici,
publicată
în

Monitorul
Oficial
nr.
525
din
2
august
2007,
disponibil
la
linkul:

https://www.mae.ro/sites/default/files/file/lege_7_din_2004_republicata.pdf , accesat la 11.05.2019

74

Legea
nr.
144
din
21
mai
2007,
privind
înființarea,
organizarea
și
funcționarea
Agenției
Naționale
de

Integritate,
republicată
în
Monitorul
Oficial
nr.
535
din
3
august
2009,
disponibil
la
linkul:

http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/82317 , accesat la 11.05.2019

75

Oana
Matei,

Legisla
ț
ie
etică
în
Administra
ț
ia
Publică
Românească,

Revista
de
Administra
ț
ie
Publică
ș
i

Politici
Sociale,
Vol
II,
Nr.
4
din
5
decembrie
2010,
disponibil
la
linkul:

http://revad.uvvg.ro/files/nr5/Oana%20MATEI-Legislatie%20etica%20in%20administratia%20publica%
20romaneasca.pdf –

Richard A. Chapman, Ethics in Public Service,

accesat la data de 12.05.2019

76
Richard A. Chapman, Ethics in Public Service

Editura Edinburgh University Press, 1993, p. 11

77

Corina
Mihaela
Rădulescu,

Deontologia
Func
ț
iei
Publice,
suport
de
curs,

Bucure
ș
ti,
Editura

Universită
ț
ii Bucure
ș
ti, 2006, pp.20-21

23

un
grup
social.
Atât
etica
cât
ș
i
morala
ajung

fie
reprezentate
la
categoriile
de
referin
ț
ă

78
“bine” respectiv “rău”.

79
Codul
etic
reprezintă
instrumentul
de
reglementare
al
normelor
de
conduită
profesională

ș
i
de
integritate
ale
func
ț
ionarilor
publici
ș
i
ale
personalului
contractual.
Acesta
vizează

reglementarea
normelor
etice
inerente
rapoartelor
sociale
ș
i
profesionale
necesare
dobândirii

unor
servicii
calitative,
informarea
publicului
cu
privire
la
a
ș
teptările
pe
care
este
îndreptă
ț
it
sa
le

aibe
din
partea
personalului
public
ș
i
creearea
unui
climat
de
respect
ș
i
încredere
reciproc
între

beneficiarii serviciilor
ș
i furnizorii acestora.

80

3.4. Studiu de caz

Cazul unui fost prim-ministru al României

Un
fost
prim-ministru
al
României
a
primit
în
data
de
30
ianuarie
2012
în
“dosarul
nr.

514/1/2009
condamnarea
la
2
ani
de
închisoare
la
care
se
adaugă
2
ani
de
interzicere
a

drepturilor
ce
sunt
prevăzute
de
art.
64
lit.
a),
b),
c)
Cod
Penal
din
1968
pentru
săvâr
ș
irea

infrac
ț
iunii
prevăzute
de
art.
13
din
Legea
nr.
78/2000
cu
aplicarea
art.
41
alin.
(2)
Cod
Penal
din

1968.”

81
Conform
lui
Valerian
Cioclei,
în
acest
caz
instan
ț
a
nu
a
explicat
în
ce
constă
latura

obiectivă
a
faptei
inculpatului.
Se
are
în
vedere
faptul

inculpatul,
în
decursul
anului
2004
a

78

Mădălina
Tomescu,

Deontologia
Func
ț
ionarului
Public,

Edi
ț
ia
a
III-a,
Bucure
ș
ti,
Editura
Pro

Universitaria,
2012,
p.
15.
disponibil
la
linkul:
(

http://www.prouniversitaria.ro/carte/deontologia-functionarului-public-/rasfoire/

) ,

accesat la 12.05.2019

79

Liviu
Coman
Kund,

Deontologia
și
statutul
funcționarilor
din
administrația
publică,
Manual
pentru

specializarea
universitară

Administra
ț
ie
publică

,
edi
ț
ia
a
II-a,
2006,
pp.
6-7,
disponibil
la
linkul:

https://www.academia.edu/6214104/LIVIU_COMAN-KUND_DEONTOLOGIA_SI_STATUTUL_FUN
CTIONARILOR_DIN_ADMINISTRATIA_PUBLICA_Manual_pentru_specializarea_universitara_Admi
nistratie_publica_-2006 , accesat la 12.05.2019.

80

Codul
etic
ș
i
de
integritate
al
func
ț
ionarilor
publici
ș
i
al
personalului
contractual
din
cadrul

Secretariatului
General
al
Guvernului,
Cancelariei
Primului
Ministru,
Corpului
de
Control
al
Primului

Ministru
ș
i
Departamentului
pentru
Rela
ț
ii
Interetnice,

pp.2-3,
disponibil
la
linkul:

https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2016/09/COD-ETIC-anexa.pdf , accesat la 12.05.2019

81

Valerian
Cioclei,
Opinii
juridice
în
cauze
penale
controversate,
Editura
C.H.Beck,
Bucure
ș
ti,
2015,

pag.1-2

24

ob
ț
inut
foloase
necuvenit e
folosindu-se
de
influen
ț
a
pe
care
o
avea
atunci
(de
ț
inând
calitatea
de

pre
ș
edinte
al
unui
partid
politic
de
stânga)
ce
reprezentau
costurile
de
propagandă
electorală,

aproximativ
859.014
euro,
pentru
campania
preziden
ț
ială.
Altfel
spus,
demnitarul
a
încălcat

prevederile
art.
13
din
Legea
nr.
78/2000
conform
căreia
“Fapta
persoanei
care
îndepline
ș
te
o

func
ț
ie
de
conducere
într-un
partid,
într-un
sindicat
sau
patronat
ori
în
cadrul
unei
persoane

juridice
fără
scop
patrimonial,
de
a
folosi
influenta
ori
autoritatea
sa
în
scopul
ob
ț
inerii
pentru

sine
ori
pentru
altul
de
bani,
bunuri
sau
alte
foloase
necuvenite,
se
pedepse
ș
te
cu
închisoare
de
la

unu
la
5
ani.
Articolul
a
fost
modificat
prin
art.
I
pct.
7
din
Legea
nr.
161/2003.”
Este
ilustrată

82
valoarea
foloaselor
necuvenite
de
care
inculpatul
a
beneficiat,
însă
nu
este
specificat
materialul

concret,
cu
alte
cuvinte,
latura
obiectivă
constituită
de
infrac
ț
iune.
Cu
toate
acestea,
fapta
comisă

este
una
care
se
încadrează
în
categoria
faptelor
comise
numai
prin
ac
ț
iune
(spre
exemplu,
o

neîndeplinire
a
atribu
ț
iilor
de
serviciu
nu
poate
conduce
la
uzul
autorită
ț
ii
în
scopul
beneficiarii

de
foloase
necuvenite).
Este
nevoie
de
abilitatea
de
a
convinge
o
persoană

ac
ț
ioneze
într-un

anumit
fel,
sau

i
se
determine
persoanei
respective
o
modificare
în
comportament,
scopul
final

al
efortului
fiind
beneficii
(“bani,
bunuri
sau
foloase”)
necuvenite
pentru
sine
sau
pentru
altul.
Pe

de
altă
parte,
nicăieri
în
cuprinsul
hotărârii
nu
este
specificată
modalitatea
în
care
inculpatul
a

determinat
prin
folosirea
influen
ț
ei
primirea
de
beneficii
materiale.
Omul
politic
este
acuzat
de

faptul

a
făcut
demersuri
pentru
ca
sursa
sumelor
ob
ț
inute

fie
ulterior
una
necunoscută.
În

acest
sens,
acesta
ar
fi
comis
infrac
ț
iunea
de
spălare
de
bani
(“cesiuni
de
ac
ț
iuni,
majorări
de

capital,
contracte
false
de
vânzare-cumpărare
ș
i
prestări
de
servicii”)
folosindu-se
de
un
număr

mai mare de societă
ț
i.

83

Capitolul
4.
Perceperea
fenomenului
de
corup
ț
ie
ș
i
necesitatea

implementării educa
ț
iei anticorup
ț
ie

82
Legea
nr.
78/2000
privind
prevenirea,
descoperirea
si
sanctionarea
faptelor
de
coruptie
publicată
în

monitorul
oficial
Partea
I
nr.
219
din
18/05/2000,
disponibil
la
linkul:

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=23044 , accesat la 12.05.2019

83
Valerian
Cioclei,
Opinii
juridice
în
cauze
penale
controversate,
Editura
C.H.Beck,
Bucure
ș
ti,
2015,
pag.

10-16

25

4.1. Lec
ț
ii anticor up
ț
ie italiene

Un
instrument
important
al
luptei
anticorup
ț
ie
poate
fi
reprezentat
de
presiunea
publică.

Această
se
poate
datora
mitingurilor,
protestelor
publice
ș
i
altor
tipuri
de
manifestări
în
stradă

precum
grevele.
Odată
cu
existen
ț
a
acestui
tip
de
presiune
oamenii
nu
mai
pot
fi
manipula
ț
i
la
fel

de
u
ș
or,
nu
li
se
mai
poate
muta
aten
ț
ia
de
la
un
subiect
la
altul,
au
a
ș
teptări
considerabile
motiv

pentru
care
instrumentarea
cazurilor
de
corup
ț
ie
celebre
trebuie

fie
făcută
ca
la
carte.
Se

demarează
anchete
jurnalistice,
dezbateri
cu
oameni
politici,
acestea
constituind
la
rând
lor
păr
ț
i

datorită
cărora
presiunea
publică
există.
Un
exemplu
relevant
în
acest
sens
este
ilustrat
de

încercarea
eliminării
pedepsei
cu
închisoarea
pentru
o
mare
parte
a
infrac
ț
iunilor
de
corup
ț
ie
de

către
primul
guvern
Berlusconi.
La
acel
moment
magistra
ț
ii
au
acuzat
de
neconcordan
ț
e
între

propria
con
ș
tiin
ț
ă
ș
i
lege,
au
avut
loc
o
serie
de
mitinguri.
Rezultatul
acestor
ac
ț
iuni
a
fost

respingerea
proiectului
la
Pre
ș
edinte.
Într-adevăr,
după
o
perioadă
de
timp
o
parte
din
prevederile

proiectului
ini
ț
ial
au
fost
votate
însă
prin
alte
legi,
impactul
fiind
cu
totul
altul,
dar
este
de

necontestat
faptul

presiunea
publică
a
avut
un
rol
foarte
important,
redând
puterea
alegătorilor

ș
i
creând
un
context
mai
favorabil
pentru
cetă
ț
eni.
Nu
este
de
omis
faptul

există
televiziuni

84
care
apar
ț
in
oamenilor
de
afaceri
controversa
ț
i,
ace
ș
tia
î
ș
i
fac
programele
televizate
în
a
ș
a
fel

încât
ei

fie
avantaja
ț
i,
pot
fi
invita
ț
i
anali
ș
ti
care
au
perspective
subiective
asupra

evenimentelor,
vor
fi
indigna
ț
i
numind
manifestările
luptei
anticorup
ț
ie
drept
abuzuri
ș
i,

indiferent
de
fapte,
ace
ș
tia
vor
poza
în
victimele
unor
jocuri
politice
deta
ș
ându-se
de
statutul
de

infractor.

Un
grup
restrâns
de
magistra
ț
i
dispu
ș
i

instrumente ze
cazuri
grele,
cu
prejudicii

importante
sunt
suficien
ț
i
pentru
a
schimba
cadrul
general
chiar
ș
i
în
condi
ț
iile
în
care
restul

magistra
ț
ilor rămân simp li spectatori neimplicându-se.

Cei
care
fac
parte
din
grupul
restrâns
pot
deveni
adesea
persoane
publice,
sunt
controversa
ț
i,

reprezintă
pericole
reale
pentru
cei
care
nu
respectă
legea
ș
i
ajung
în
aten
ț
ia
presei.
Având
în

84

Cristian
Ghinea,

Eu
votez
DNA!
De
ce
merită

apărăm
institu
ț
iile
anticorup
ț
ie,

Editura
Humanitas,

Bucure
ș
ti, 2012, p. 107

26

vedere
importan
ț
a
opinie i
publice
magistra
ț
ii
trebuie

de
ț
ină
încrederea
oamenilor
ș
i
sus
ț
inerea

acestora.
Imaginea
are,
de
asemenea,
importan
ț
a
ei,
iar
în
contextul
în
care
o
persoană

anchetează
mii
de
persoane,
uneori
există
ș
i
gre
ș
eli.
Cazul
Berlusconi
reprezintă
un
exemplu
ș
i
în

acest
caz:
în
urma
a
două
condamnări
de
care
a
reu
ș
it

scape,
Berlusconi
a
demarat
o
luptă

reală
împotriva
magistra
ț
ilor.
Inclusiv
în
cadrul
campaniei
sale
electorale
acesta
ș
i-a
arătat

dizgra
ț
ia fa
ț
ă de magistra
ț
i.

85

Pentru
o
mai
bună
în
ț
elegere
a
modului
în
care
oamenii
privesc
corup
ț
ia
s-au
constituit

de-a
lungul
timpului
nenumărate
sondaje
de
opinie.
Institutele
care
se
ocupă,
în
general,
de

aceste
sondaje
de
opinie
transmit
faptul
ca
cetă
ț
enii
de
rând
denumesc
acte
de
corup
ț
ie
o

multitudine
de
fapte,
unele
dintre
acestea
nefiind
contrare
legilor
României.
Antiteza
clasică

presupune
eviden
ț
ierea
meritelor
în
detrimentul
privilegiilor
incorecte
puse
pe
baza
cuno
ș
tin
ț
elor

ș
i
a
rela
ț
iilor
cu
oameni
sus-pu
ș
i
în
diferite
domenii.
Percep
ț
iile
oamenilor
redau
în
mod
indirect

nivelul
de
educa
ț
ie
ș
i
evolu
ț
ie
al
societă
ț
ii
împreună
cu
calitatea
managmentului
institu
ț
iilor

statului.
În
mentalul
colectiv
din
ț
ara
noastră
s-a
înrădăcinat
ideea
necesită
ț
ii
de
a
interveni
pe
la

unii
func
ț
ionari
publici,
de
a
oferi
“ceva”
pentru
ca
lucrurile

meargă
mai
repede
sau
pentru

primirea
garan
ț
iei

problemele
sigur
se
vor
solu
ț
iona.
Această
ideea
s-a
răspândit
cu
precădere

în
România
în
timpul
regimului
comunist,
timp
în
care
rela
ț
iile
rezolvau
problemele
de
zi
cu
zi.

De
asemenea,
simplul
fapt
ca
o
persoană
era
membră
a
Partidului
Comunist
Român
îi
aducea

multe
facilită
ț
i,
într-o
perioadă
în
care
a
avea
carnet
de
partid
era
mai
important
ș
i
însemna
mai

mult
decât
a
avea
o
diplomă
ce
atesta
absolvirea
de
studii
superioare.
Dacă
ne
întoarcem
ș
i
mai

mult
în
timp,
se
poate
afirma

cetă
ț
eanul
român
a
fost
educat
în
a
oferi
acel
“ceva”
pentru
ca

lucrurile

func
ț
ioneze
normal
aici
amintindu-ne
de
perioada
în
care
plăteam
tribut
imperiului

otoman.
Revenind
la
perioada
recentă,
un
procent
de
aproximativ
90%
din
persoanele
care

recunosc

s-au
confruntat
cu
situa
ț
ii
legate
de
a
oferi
mită
consideră
responsabile
ș
i
vinovate

pentru
acestea
institu
ț
iile
publice.
În
ceea
ce
prive
ș
te
domeniile
sau
sectoarele
predispuse
la

confruntarea cu luarea de mită, procentajele arată astfel:

85
Idem.

p. 108

27

86
Figura
4.1
Statistici
care
vizează
gradul
de
mul
ț
umire
al
cetă
ț
enilor
care
se
opun
actelor
de

coru
ț
ie privind calitatea s erviciilor publice

86


Tabel despre satisfac
ț
ia cu privire la serviciile publice care implică mită extras din Indexul European

ANTICORRP (Anticorruption Policies Revisted: Global Trends and European Responses to the

Challenge of Corruption) privind calitatea guvernării, anul 2013. (Sondajul s-a realizat în cadrul statelor

Uniunii Europene cuprinzând
ș
i două state candidate la acea vreme, Serbia
ș
i Turcia, ulterior fiind extins

la 206 regiuni incluzând un număr de 85.000 de persoane chestionate), disponibil la linkul

https://ec.europa.eu/anti-trafficking/eu-projects-and-funding/anticorrp-anticorruption-policies-revisited-gl
obal-trends-and-european_en , accesat la data de 25.05.2019

28

87
Figura
4.2
Statistici
care
vizează
gradul
de
mul
ț
umire
al
cetă
ț
enilor
care
sunt
de
acord
cu
actele

de coru
ț
ie privind calitate a serviciilor publice

Din
analizarea
datelor
acestui
tabel
se
pot
trage
concluzii
alarmante
referitoare
la

procentul
mare
de
persoane
care
au
oferit
mită
ș
i
la
legătura
directă
dintre
ace
ș
tia
ș
i
gradul
lor
de

satisfac
ț
ie
cu
privire
la
modul
în
care
func
ț
ionează
serviciile
publice.
După
cum
se
poate

observa,
sectoarele
de
activitate
predispuse
la
contactul
cu
actele
de
corup
ț
ie
sunt
sectorul
de

sănătate
ș
i
cel
poli
ț
ienesc.
În
ceea
ce
prive
ș
te
primul
sector
de
activitate,
conform
statisticilor

88
există
un
procentaj
foarte
mare
a
persoanelor
care
afirmă
faptul

au
rela
ț
ii
sau
cuno
ș
tin
ț
e,

87


Tabel despre satisfac
ț
ia cu privire la serviciile publice care implică mită extras din Indexul European

ANTICORRP (Anticorruption Policies Revisted: Global Trends and European Responses to the

Challenge of Corruption) privind calitatea guvernării, anul 2013. (Sondajul s-a realizat în cadrul statelor

Uniunii Europene cuprinzând
ș
i două state candidate la acea vreme, Serbia
ș
i Turcia, ulterior fiind extins

la 206 regiuni incluzând un număr de 85.000 de persoane chestionate), disponibil la linkul

https://ec.europa.eu/anti-trafficking/eu-projects-and-funding/anticorrp-anticorruption-policies-revisited-gl
obal-trends-and-european_en , accesat la data de 25.05.2019

88


Ibidem.

29

existând
totu
ș
i
un
parado x:
tocmai
persoanele
care
apelează
la
astfel
de
tertipuri
pentru
a
li
se

facilita
accesul
într-o
unitate
medicală,
respectiv
pentru
a
primii
servicii
favorizante
în

compara
ț
ie
cu
restul
persoanelor,
sunt
nemul
ț
umi
ț
i
de
servicii le
primite
din
partea
sistemului

român de sănătate.

Pe de altă parte, privitor la sectorul “Poli
ț
ie
ș
i
ordine
pubică”
,
statisticile
sunt
mai

89
îngrijorătoare,
mai
bine
de
jumătate
din
persoanele
chestionate
au
recunoscut
faptul

au
oferit

la
un
moment
dat
mită
organelor
de
poli
ț
ie
din
diferite
motive
(a
nu
fi
sanc
ț
iona
ț
i
de
Poli
ț
ia

Rutieră
pentru
nepurtarea
centurii
de
siguran
ț
ă,
pentru
a
nu-
ș
i
pierde
carnetul
de
conducere,

pentru
a
nu
plăti
amenzi
de
conducere
datorită
vitezei
peste
limita
legală,
pentru
a
fi
sco
ș
i
de
sub

urmărire în anumite dosare, pentru a nu li se întocmi dosare penale etc.).

Statisticile
relevă
probleme
grave
în
sistemul
public
întrucât
sectoarele
vizate
de
acte
de

corup
ț
ie
sunt
unele
princ ipale,
fără
de
care
statul
democratic
nu
ar
putea
func
ț
iona
în
condi
ț
ii

normale.
În
aceste
contexte
avem
parte
de
existen
ț
a
unui
subiectul
pasiv
care
ia
parte
la

infrac
ț
iune,
în
cazul
manifestării
oricăror
fapte
de
corup
ț
ie
(luare
de
mită,
dare
de
mită,
trafic
de

influen
ț
ă,
cumpărare
de
influen
ț
ă
)
subiectul
pasiv
este
reprezen tat
de
institu
ț
iile
publice,
sau
de

90
către
orice
persoană
care
are
drept
activitate
prestarea
de
servicii
de
interes
public.
În
aceea
ș
i

91
măsură
subiectul
activ
este
persoana
căreia
îi
apar
ț
ine
ini
ț
iativa
infrac
ț
iunii,
motiv
pentru
care
nu

va avea în acela
ș
i timp
ș
i calitatea de complice.

92

89


Ibidem.

90


Adrian Fanu-Moca,

Infrac
ț
iunile de Corup
ț
ie,

Universitatea de Vest, Timi
ș
oara, disponibil la linkul

https://drept.uvt.ro/administrare/files/1481047525-conf.-univ.-dr.-adrian-fanu–moca.pdf , pp. 11-17,

accesat la data de 01.06.2019

91
Daniel Stelorian Dobre,

Infrac
ț
iunile de luare de mită
ș
i dare de mită în sfera normativă actuală

(rezumat),

Universitatea Titu Maiorescu,
Ș
coala Doctorală Domeniul Drept, Bucure
ș
ti, 2018 disponibil la

linkul http://www.utm.ro/wp-content/uploads/2018/02/Rezumat_teza_Dobre_Stelorian.pdf , pag.15,

accesat la data de 01.06.2019

92


Ibidem.

30

Infrac
ț
iunile
de
corup
ț
ie
apar
peste
tot
în
lumea
contem porană
într-o
anumită
măsură.

Sectorul
de
sănătate
publică
este
unul
vital
pentru
buna
func
ț
ionare
a
oricărui
stat.
Conform

statisticilor,
percep
ț
ia
egalită
ț
ii
respectiv
a
inegalită
ț
ii
de
tratament
variază
în
func
ț
ie
de
regiunea

geografică.

Regiune

Egalitate de tratament

Inegalită
ț
i de tratament

Categorii
de

cetă
ț
eni

Cetă
ț
eni
care

sunt
de
acord

toată
lumea

prime
ș
te

tratament
egal
în

sistemul
de

sănătate
publică

(%)

Persoane
care

dau
mită
ș
i
care

percep
o

egalitate
de

tratament (%)

Cetă
ț
eni
care

cred

sunt

trata
ț
i
inegal
în

sistemul
de

sănătate
publică

(%)

Persoane
care

dau
mită
ș
i
care

percep

inegalită
ț
i
de

tratament (%)

Europa

mediteraneană

58

7

42

93

Noi
state

membre
ale

Uniunii Eropene

47

13

53

87

State
care
nu

sunt
membre

Uniunii

Europene

53

10

47

90

Europa de nord

64

2

36

98

93
93
Tabel
despre
inciden
ț
a
mitei
ș
i
percep
ț
ia
privind
egalitatea
în
furnizarea
serviciilor
de
asisten
ț
ă

medicală
extras
din
Indexul
european
ANTICORRP
(Anticorruption
Policies
Revisted:
Global
Trends
and

31

Tabelul
4.1
Gradul
de
mul
ț
umire
al
cetă
ț
enilor
cu
privire
la
calita tea
serviciilor
publice
în
func
ț
ie

de regiunea din care provin

În
urma
acestor
date
se
poate
observa
cu
u
ș
urin
ț
ă
faptul

în
ț
ările
dezvoltate
cetă
ț
enii

tind

fie
mai
mul
ț
umi
ț
i
de
tratamentele
de
care
beneficiază
din
partea
sistemului
de
sănătate

publică
(excep
ț
ie
fac
noile
state
membre
ale
UE).
De
asemenea,
peste
87%
din
persoanele

intervievate
(ajungându-se
la
un
procent
de
98%
în
cazul
Europei
de
Nord)
percep
inegalită
ț
i
de

tratament
în
urma
unui
infrac
ț
iuni
de
dare
de
mită.
Un
sistem
integru
(în
cazul
tuturor
sectoarelor

de
activitate)
se
poate
regăsi
doar
dacă
se
instaurează
un
regim
“necorupt”.
Cu
alte
cuvinte,

oamenii
percep
drept
necesară
respectarea
contractului
social
care
are
la
bază
responsabilitatea

reciprocă,
respectarea
autonomiei
statului
fa
ț
ă
de
orice
grup
de
interese
ș
i
prioritizarea
protec
ț
iei

sociale
prin
intermediul
unui
proces
de
transparen
ț
ă
ș
i
consultare.
Devierile
de
la
principiile

94
corectitudinii,
impar
ț
ialită
ț
ii
ș
i
intergrită
ț
ii
de
sub
incinta
procesului
de
guvernan
ț
ă
sunt

considerate
corupte.
De
asemenea,
orice
ac
ț
iune
care
are
drept
rezultat
alocarea
diferen
ț
iată
a

95
presta
ț
iilor
publice
în
favoarea
celui
care
este
în
măsură

acorde
astfel
de
avantaje
nu
este

acceptată de cetă
ț
enii car e încearcă sa lupte împotriva corup
ț
iei.

96

European
Responses
to
the
Challenge
of
Corruption)
privind
calitatea
guvernării,
anul
2013,
disponibil
la

linkul:

https://ec.europa.eu/anti-trafficking/eu-projects-and-funding/anticorrp-anticorruption-policies-revisited-gl
obal-trends-and-european_en , accesat la data de 25.05.2019

94
Alina
Mungiu-Pippidi,

În
căutarea
bunei
guvernări.
Cum
au
scăpat
alte
ț
ări
de
corup
ț
ie?,

Editura

Polirom, Bucure
ș
ti, 2017, pag.23

95


Ibidem.

96


Ibidem.

32

A= studii elementare nefinalizate

97
B= studii elementare finalizate

C= studii gimnaziale finalizate

D= diplomă de licen
ț
ă/ma sterat/doctorat

Figura 4.3 Toleran
ț
a indiv iduală fa
ț
ă de corup
ț
ie în func
ț
ie de nivelul de educa
ț
ie al cetă
ț
enilor.

Conform
diagramei
bazată
pe
statistici,
persoanele
cu
o
educa
ț
ie
precară
sunt
cele
mai

dispuse
la
a
fi
tolerante
în
ceea
ce
prive
ș
te
actele
de
corup
ț
ie,
iar
uneori
chiar
pot
percepe
darea

ș
i
luarea
de
mită
drept
parte
dintr-o
via
ț
ă
cotidiană
cât
se
poate
de
normală.
Cu
cât
nivelul
de

educa
ț
ie
cre
ș
te,
cu
atât
toleran
ț
a
fată
de
astfel
de
infrac
ț
iuni
scade
drastic.
Acest
lucru
se

datorează
con
ș
tientizării
pericolelor
care
pot
conduce
la
degradarea
par
ț
ială
sau
totală
a

integrită
ț
ii
statului.
În
aceea
ș
i
măsură,
este
lesne
de
în
ț
eles

un
om
bine
educat
poate
interpreta

în
mod
corect
principiile
de
etică,
morală,
transparen
ț
ă
ș
i
autonomie.
În
general,
o
persoană
care

97
Ibidem.

33

munce
ș
te
din
greu
pentru
a
ajunge
la
un
anumit
statul
social
nu
va
fi
de
acord
ca
celor
mai
pu
ț
in

merituo
ș
i să li se facilitez e demersurile pentru a ajunge la un rezultat similar.

4.2. Interpretarea sistematică a conceptului de corup
ț
ie

Corup
ț
ie = Monopol + Pu tere Discre
ț
ionară – Răspundere
(C = M + Pd – R)

98

În
prezent
corup
ț
ia
este
studiată
drept
o
caracteristică
ce
apar
ț
ine
modului
de
func
ț
ionare

a
institu
ț
iilor
publice
ș
i
nu
numai
.
De
asemenea,
în
cazul
societă
ț
ilor,
respectiv
statelor

99
subdezvoltate,
corup
ț
ia
poate
fi
percepută
drept
una
dintre
pu
ț
inele
căi
de
a
ob
ț
ine
mari
beneficii

financiare
.

100

Controlul
corup
ț
iei
=
Constrângeri
(juridice
+
normative)

Oportunită
ț
i
(
Putere
discre
ț
ionară
+

Resurse Materiale)

101

4.3. Mentalitatea colectivă
ș
i educa
ț
ia anticorup
ț
ie

Educa
ț
ia
anticorup
ț
ie
este
reprezentată
de
un
concept
pedagogic
structurat
din
punct

de
vedere
curricular
în
mod
unitar
pe
con
ț
inuturi
ș
i
metodologii
specifice,
aceasta
constând

în
formarea
ș
i
dezvoltarea
de
atitudini,
reprezentări
ș
i
viziuni
cu
privire
la
propria
identitate

ș
i
la
manifestările
corup
ț
iei
ca
acte
distructive
ale
identită
ț
ii
umane
ș
i
a
societă
ț
ii
democratice

.

102
98


Alina Mungiu-Pippidi,

În căutarea bunei guvernări. Cum au scăpat alte
ț
ări de corup
ț
ie?,

Editura

Polirom, Bucure
ș
ti, 2017, pag. 133

99
Iurie Ga
ț
can,

Corupția ca fenomen social și mecanisme anticorupție ,

Teză de doctorat, Chi
ș
inău, 2015,

pp. 18

100
Ibidem.

101


Alina Mungiu-Pippidi,

În căutarea bunei guvernări. Cum au scăpat alte
ț
ări de corup
ț
ie?,

Editura

Polirom, Bucure
ș
ti, 2017, pag. 135

102
Vlad Pâslaru,

Educa
ț
ia anticorup
ț
ie: concept, terminologie, strategie,

Revista Didactica Pro, Nr. 2

(90), 2015, pp. 4, disponibil la linkul

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/2_9_Educatia%20anticoruptie_concept%2C%20terminolo
gie%2C%20strategie.pdf , accesat la data de 12.06.2019

34

Educa
ț
ia
anticoru p
ț
ie
este
o
componentă
esen
ț
ială
a
pregătirii
genera
ț
iilor
integre,
prin

urmare
introducerea
acesteia
în
programele
din
ș
colile
publice
este
necesară.
Potrivit
unor

103
sondaje recente, tinerii prezintă cel mai înalt nivel de toleran
ț
ă cu privire la actele de corup
ț
ie.

104
Ar
fi
indicat
ca
întreaga
societate

beneficieze
de
programe
educa
ț
ionale
sau
cel
pu
ț
in

informative
vizând
corup
ț
ia
cu
atât
mai
mult
cu
cât
no
ț
iunea
de
“corup
ț
ie”
este
definită
în

multiple moduri, iar interpretarea corectă
ș
i abordarea coerentă a fenomenului este esen
ț
ială.

CAPITOLUL 5. Măsuri de prevenire
ș
i combatere a corup
ț
iei aplicabile

în România în contextul actual

5.1 Situa
ț
ia la ni vel interna
ț
ional

În
anul
2018
corup
ț
ia
continuă

reprezinte
un
real
pericol
la
nivel
interna
ț
ional.
Cele

mai
multe
ț
ări
sunt
familiarizate
cu
fenomenul
corup
ț
iei,
cu
toate
acestea
măsurile
eficiente

întârzie

apară.
Unul
dintre
cele
mai
dezastruoase
efecte
negative
resim
ț
ite
la
nivel
statal
este

sabotarea
principiilor
democratice.
Conform
“Corruption
Perceptions
Index
2018”
(Anexa
nr.1)
,

la
nivel
interna
ț
ional,
180
de
state
se
confruntă
cu
mari
probleme
cauzate
de
fenomenul

corup
ț
iei.
La
o
scară
de
la
1
la
100
(unde
1
reprezintă
un
stat
foarte
corupt,
iar
100
reprezintă
un

stat
“curat”)
cel
mai
bine
se
situează
Danemarca
cu
88/100
(Anexa
nr.
2)
ș
i
Noua
Zeelanda
cu

87/100.
La
polul
opus,
cele
mai
corupte
state
sunt
Somalia
cu
10/100,
Sudanul
de
Sud
cu

105
13/100
ș
i
Siria
cu
13/100 .
Prin
urmare
nicio
ț
ară
nu
atinge
scorul
perfect
de
100/100.
De-a

106
107
lungul
timpului,
doar
20
de
state
din
sistemul
interna
ț
ional
au
reu
ș
it
să-
ș
i
îmbunătă
ț
ească

politicile
anticorup
ț
ie
ob
ț
inând
rezultate
favorabile,
în
timp
ce
un
număr
de
16
state
ș
i-au

înrăută
ț
it
situa
ț
ia.
Pentru
toate
celelalte
ț
ări
progresul
nu
a
existat,
sau
a
fost
unul

108
103


Angela Mu
ș
enco,

Educația anticorupție în școală, a fi sau a nu fi?,

pp.32-33, disponibil la linkul

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/32_34_Educatia%20anticoruptie%20in%20scoala%2C%2
0a%20fi%20sau%20a%20nu%20fi.pdf , accesat la data de 12.06.2019

104
Ibidem.

105
Corruption Perceptions Index 2018, Transparency International – The Global Coalition Against

Corruption, disponibil la linkul https://www.transparency.org/cpi2018 , accesat în data de 25.05.2019.

106


Ibidem.

107


Ibidem.

108


Ibidem.

35

nesemnificativ(anexa
nr.3).
La
nivel
global,
media
corup
ț
iei
înregistrează
un
scor
de
43/100

109
ceea
ce
reprezintă
reale
motive
de
îngrijorare.
În
ultimii
trei
ani,
ș
apte
ț
ări
au
optat
pentru

110
alegerea
de
candida
ț
i
politici
care
au
trecut
prin
scandale
legate
de
corup
ț
ie
în
detrimentul

institu
ț
iilor
democratice
ș
i
destabilizând
presa
liberă.
Liberta tea
presei,
buna
func
ț
ionare
a

institu
ț
iilor
publice
pe
principii
democratice
ș
i
libertatea
de
opinie
au
devenit
din
în
ce
în
mai

sustenabile
având
drept
scop
combaterea
corup
ț
iei.
Corup
ț
ia
poate
fi
percepută
ș
i
prin

intermediul
imenselor
diferen
ț
e
dintre
ț
ările
bogate
(statele
dezv oltate)
ș
i
ț
ările
sărace
(statele
în

curs
de
dezvoltare,
statele
e
ș
uate).
România
are
un
scor
similar
mediei
globală
de
47/100
cu
o

tendin
ț
ă negativă de scăd ere
ș
i este situată pe locul 61/180.

111
La
fel
ca
în
cazul
ț
ării
noastre,
corup
ț
ia
produce
o
multitud ine
de
efecte
negative
la
nivel

interna
ț
ional
pentru
orice
stat,
cu
cât
statul
e
mai
pu
ț
in
dezvoltat,
cu
atât
consecin
ț
ele
sunt
mai

grave:
împiedicarea
dezvoltării
economice,
sociale
ș
i
politice
pe
durată
lungă;
afectarea

112
productivită
ț
ii
sectorului
privat
prin
activită
ț
i
neproductive
ș
i
prin
descurajarea
inova
ț
iei
ș
i
a

apari
ț
iei
de
noi
compani i.
De
asemenea
actele
de
corup
ț
ie
reduc
încrederea
în
guvern
ș
i
în

113
109


Ibidem.

110


Ibidem.

111
Transparency International – The Global Coalition Against Corruption, disponibil la linkul

https://www.transparency.org/country/ROU , accesat la data de 25.05.2019.

112


Putting an end to corruption,

Organisation for Economic Co-operation and Development, pag. 1,

disponibil la linkul https://www.oecd.org/corruption/putting-an-end-to-corruption.pdf , accesat în data de

26.05.2019

113


Ibidem.

36

institu
ț
iile
publice
împiedicând
productivitatea
în
cadrul
sectorului
public.

114

Figura 5.1 Corup
ț
ia în ca drul institu
ț
iilor
ș
i a grupurilor în societate din perspectivă globală

114


Ibidem.

37

Riscuri/vulnerabilită
ț
i/probleme legate de

fenomenul corup
ț
iei

Reforme

Tenta
ț
ia datorată nemul
ț
umirilor legate de

remunera
ț
ia primită la lo cul de muncă

Majorarea salariilor pentru de
ț
inătorii de

func
ț
ii publice (angaja
ț
ii din serviciul de stat)

Măsuri
ș
i consecin
ț
e neadaptate

Sanc
ț
ionarea cu măsuri disciplinare la locul

de muncă (reîncadrare în munca drept

personal necalificat; tăierea cu 50% din

salariu timp de un an de zile)

Sanc
ț
iuni mici

Amenzi mai mari

Imposibilitatea recuperării prejudiciilor

Măsuri adecvate având drept scop recuperarea

dublă a sumei echivalente prejudiciului

Comunitatea este neîndreptă
ț
ită

Prestarea de munci în folosul comunită
ț
ii

Teama poten
ț
ialilor denu n
ț
ători

Con
ș
tientizarea popula
ț
iei cu privire la

aspectele legate de protejarea identită
ț
ii

denun
ț
ătorului

Proasta cooperarea a statelor est-europene pe

probleme privind corup
ț
ia

Implicarea intensivă a statului în organiza
ț
ii

precum Transparency International – The

Global Coalition Against Corruption

Fraudarea achizi
ț
iilor pu blice

Cre
ș
terea nivelului de pregătire pentru

personalul responsabil de achizi
ț
iile publice

Măsurile interdisciplinare – insuficiente

Maximizarea numărului de rapoarte
ș
i

evaluări interne pentru sistemul de prevenire a

corup
ț
iei

Corup
ț
ia poate lua o mu ltitudine de forme

Introducerea unor noi standarde eficiente de

evaluare a riscurilor de corup
ț
ie în cadrul

fiecărei institu
ț
ii publice

Tabel 5.1. Reforme adaptate contextului actual pentru combaterea corup
ț
iei

38

Concluzii

Fenomenul
corup
ț
iei
este
perceput
drept
ac
ț
iunea
săvâr
ș
ită
de
către
o
persoană
sau
de

către
un
grup
de
persoane
prin
intermediul
căreia
sunt
încălcate
legi
ș
i
norme
având
drept
scop

înlesnirea
anumitor
activită
ț
i
în
schimbul
unor
beneficii
materiale
.
Corup
ț
ia
a
reprezentat

115
dintotdeauna
un
subiect
controversat
căruia
i
s-a
oferit
aten
ț
ie
considerabilă
fiind
percepută
drept

o
adevărată
provocare
ț
inând
cont
de
multitudinea
formelor
pe
care
le
poate
lua,
acestea

manifestându-se
în
majoritatea
institu
ț
iilor
publice,
atât
în
cadrul
statelor
subdezvoltate,
cât
ș
i
în

cadrul statele dezvoltate sau în curs de dezvoltare
.

116
În
România,
baza
legală
ce
constituie
fundamentul
normativ
al
prevenirii
ș
i
combaterii

corup
ț
iei
este
una
solid ă
având
o
aplicabilitate
destul
de
eficientă
în
contextul
actual.
De

asemenea,
este
absolut
necesară
men
ț
ionarea
actelor
similare
corup
ț
iei
cu
men
ț
iunea
ca
acestea

nu constituie obiectul unei infrac
ț
iuni.

Insitu
ț
iile
publice
din
România
care
au
în
competen
ț
a
lor
prevenirea
ș
i
combaterea
actelor

de
corup
ț
ie
se
dovedesc
a
fi
elementare
ș
i
eficiente
asigurând
în
limite
normale
buna
func
ț
ionare

a
sistemului
public
ș
i
a
societă
ț
ii
în
general
cu
scopul
de
a
sprijini
dezvoltarea
continuă
ș
i

durabilă
a
statului,
promovarea
intereselor
ș
i
valorilor
na
ț
ionale
alături
de
asigurarea

sentimentului de transparen
ț
ă
ș
i integritate.

Func
ț
ionarii
publici
trebuie

respecte
cu
stricte
ț
e
aspectele
ce
ț
in
de
norme,

responsabilitate
ș
i
răspun dere
administrativă.
În
aceea
ș
i
măsură
este
esen
ț
ială
respectarea
codului

de etică al func
ț
ionarului public.

Conform
statisticilor,
corup
ț
ia
se
manifestă
pretutindeni
pe
glob,
existând
însă
diferen
ț
e

ce
ț
in
de
anumi
ț
i
factori
precum:
localizarea
geografică,
regimul
politic,
stadiul
de
dezvoltare
al

statului
ș
i
educa
ț
ia
cetă
ț
enilor.
Potrivit
indexurilor
din
2018
ce
vizează
corup
ț
ia
România
are
un

115


Ioan I. Mogâldea

, “Corup
ț
ia în România”, Bucure
ș
ti, Editura Mica Valahie, 2013,

pp. 10-11

116

Alina
Mungiu

Pippidi,

În
căutarea
bunei
guvernări.
Cum
au
scăpat
alte
ț
ări
de
corup
ț
ie?,

traducere

de Ioana Aneci

,

Ia
ș
i, Editura Polirom, 2017, pp.24-25

39

scor
similar
mediei
globală
de
47/100
(unde
1
reprezintă
un
stat
foarte
corupt,
iar
100
reprezintă

un stat “curat”) cu o tendin
ț
ă negativă de scădere
ș
i este situată pe locul 61/180
.

117
Unele
dintre
vulnerabilită
ț
ile
de
corup
ț
ie
pe
care
România
le
are
sunt
salariilor
din

anumite
sectoare
a
sistemului
public
sub
media
Uniunii
Europene,
probleme
legate
de

implementarea
educa
ț
iei
anticorup
ț
ie
în
programele
ș
colare
ale
institu
ț
iilor
apar
ț
inând
statului,

insuficienta
cooperare
a
statelor
est-europene
pe
probleme
privind
corup
ț
ia
,
existen
ț
a

118
sentimentului
de
neîndreptă
ț
ire
în
cadrul
societă
ț
ii,
măsurile
interdisciplinare
insuficiente
ș
i

proasta
gestionare
a
sistemului
de
achizi
ț
ii
publice.
Toate
aceste
vulnerabilită
ț
i
pot
fi
combătute

prin
intermediul
măsurilor
adaptate
contextului
actual,
printre
care
se
enumeră:
cre
ș
terea

nivelului
de
pregătire
pentru
personalul
responsabil
de
achizi
ț
iile
publice,
maximizarea

numărului
de
rapoarte
ș
i
evaluări
interne
pentru
sistemul
de
prevenire
a
corup
ț
iei,
Introducerea

unor
noi
standarde
eficiente
de
evaluare
a
riscurilor
de
corup
ț
ie
în
cadrul
fiecărei
institu
ț
ii

publice,
sanc
ț
iuni
ce
contau
în
prestarea
de
munci
în
folosul
comunită
ț
ii
ș
i
măsuri
adecvate

având drept scop asigurarea recuperării sumei echivalente prejudiciului.

Bibliografie

LUCRĂRI DE SPECIALITATE

117

Transparency
International

The
Global
Coalition
Against
Corruption,
disponibil
la
linkul

https://www.transparency.org/country/ROU , accesat la data de 25.05.2019.

118
Ibidem.

40

BACIU,
Emilian,

Corup
ț
ia
Românească
un
pericol
na
ț
ional

,
Pite
ș
ti,
Editura
Universită
ț
ii

din Pite
ș
ti, 2003.

BARAC,
Lidia,

Răspunderea
ș
i
sanc
ț
iunea
juridică,

Editura
Lumina
Lex,
Bucure
ș
ti,

Anul 1997

CAPMAN,

Richard
A.,

Ethics
in
Public
Service

,

Editura
Edinburgh
University
Press,

1993

CIOCLEI,
Valerian,

Opinii
juridice
în
cauze
penale
controversate

,
Editura
C.H.Beck,

Bucure
ș
ti, 2015

CIUNCAN,
Dorin,

Corup
ț
ie
ș
i
politică


Cronică
de
Jurisprudentă
Penală,

Editura

Universul Juridic, Bucure
ș
ti, 2014

DABU,
Valerică,

Răspunderea
juridică
a
func
ț
ionarului
public

,
Editura
Global
Lex,

Bucure
ș
ti, 1997

DĂNILE
Ț
,
Crist i,

Corup
ț
ia
ș
i
anticorup
ț
ia
în
sistemul
juridic,

Bucure
ș
ti,
Editura

C.H.Beck, 2009

FANU-MOCA,
Adrian,

Infrac
ț
iunile
de
Corup
ț
ie,

Universitatea
de
Vest,
Timi
ș
oara,

Bucuresti, Editura CH Beck, 2006

GANEA, Mihail M.,

Responsabilitatea func
ț
ionarilor publici,

Bucure
ș
ti, Anul 1941

GA
Ț
CAN,
Iurie,

Corupția
ca
fenomen
social
și
mecanisme
anticorupție
,

Teză
de

doctorat, Chi
ș
inău, 2015

GHINEA,
Cristian,

Eu
votez
DNA!
De
ce
merită

apărăm
institu
ț
iile
anticurup
ț
ie,

Editura Humanitas, Bucure
ș
ti, 2012

KUND-COMAN,Liviu

Deontologia
ș
i
statutul
func
ț
ionarilor
din
administrația
publică,

edi
ț
ia a II-a, 2006.

MOGÂLDEA, Ioan I.,

Corup
ț
ia în România

, Editura Mica Valahie, Bucure
ș
ti, 2013.

MUNGIU-PIPPIDI,
Alina

În
căutarea
bunei
guvernări.
Cum
au
scăpat
alte
ț
ări
de

corup
ț
ie?,

Ia
ș
i, Editura Polirom, 2017.

NEZARD,
Henry,

Les
principes
generaux
du
droit
disciplinaire,

Editura
Arthur
Rosseau,

Paris, Anul 1903.

41

PRISĂCARU,
Valentin
I.,

Tratat
de
drept
administrativ
român,

Partea
generală,
Edi
ț
ia
a

II-a, Editura ALL, Bucure
ș
ti, Anul 1996.

RĂDULESCU,
Corina
Mihaela,

Deontologia
Func
ț
iei
Publice,
suport
de
curs,

Bucure
ș
ti,

Editura Universită
ț
ii Buc ure
ș
ti, 2006

ROTBERG,
Robert
I.,

Corruption,
Global
Security
and
World
Order,

Editura
Brookings

Intitution Press, 2009.

TOMESCU,
Mădălina,

Deontologia
Func
ț
ionarului
Public,

Edi
ț
ia
a
III-a,
Bucure
ș
ti,

Editura Pro Universitaria, 2012.

TOCQUEVILLE, Alexis (de),

Despre democra
ț
ie în America

, Editura Humanitas, 1995.

TUDORAN,
Mihai
Viorel,

Analiza
infrac
ț
iunii
de
conflict
de
interese
ș
i
comentarii
de

practică judiciară

, Editura Universul Juridic, Bucure
ș
ti, 2017

STELORIAN
DOBRE,
Daniel,

Infrac
ț
iunile
de
luare
de
mită
ș
i
dare
de
mită
în
sfera

normativă
actuală
(rezumat),

Universitatea
Titu
Maiorescu,
Ș
coala
Doctorală
Domeniul
Drept,

Bucure
ș
ti, 2018

ARTICOLE DE SPECIALITATE

DIMANT,
Eugen,
TOSATO,
Guglielmo,

Causes
and
Effects
of
Corruption:
What
Has

Past
Decade’s
Empirical
Research
Taught
Us?,

Journal
of
Economic
Surveys,
Vol.
32,
Nr.
2,

2018

MATEI,
Oana,

Legisla
ț
ie
etică
în
Administra
ț
ia
Publică
Românească,

Revista
de

Administra
ț
ie Publică
ș
i Politici Sociale, Vol II, Nr. 4 din 5 decem brie 2010

MU
Ș
ENCO,
Angela,

Educația
anticorupție
în
școală,
a
fi
sau
a
nu
fi?,

Revista
Didactică

Pro, revistă de teorie
ș
i practică educa
ț
ională, Nr. 2, din 08.08.201 7

PÂSLARU,
Vlad,

Educa
ț
ia
anticorup
ț
ie:
concept,
terminologie,
strategie,

Revista

Didactică Pro, Nr. 2 (90), 2015

LEGISLA
Ț
IE

42

Cod
Penal,
Titulul
V

Infrac
ț
iuni
de
corup
ț
ie
ș
i
de
serviciu,

Capitolul
I
Infrac
ț
iuni
de

corup
ț
ie, art. 289

Legea
nr.
7
din
8
februarie
2004,
privind
Codul
de
conduită
al
funcționarilor
publici,

publicată în Monitorul Oficial nr. 525 din 2 august 2007

Legea
nr.
52
din
21
ianuarie
2003,
privind
transparența
decizională
în
administrația

publică, publicată în Monitorul Oficial nr. 70 din 03 februarie 2003

Legea
nr.
78/2000
privind
prevenirea,
descoperirea
si
sanctionarea
faptelor
de
coruptie

publicată în monitorul oficial Partea I nr. 219 din 18/05/2000

Legea
nr.
116
din
6
octombrie
1996
cu
privire
la
declararea
ș
i
controlul
averii

demnitarilor,
magistra
ț
ilor,
a
unor
persoane
cu
func
ț
ii
de
conducere
ș
i
de
control
ș
i
a

func
ț
ionarilor publici, pu blicată în Monitorul Oficial nr. 263/ 28 octombrie 1996

Legea
nr.
144
din
21
mai
2007,
privind
înființarea,
organizarea
și
funcționarea
Agenției

Naționale de Integritate, republicată în Monitorul Oficial nr. 535 din 3 august 2009

Legea
nr.
161
din
19
aprilie
2003,
privind
unele
măsuri
pentru
asigurarea
transparenței
în

exercitarea
demnităților
publice,
a
funcțiilor
publice
și
în
mediul
de
afaceri,
prevenirea
și

sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial nr. 279 din 21 aprilie 2003

Legea
nr.
188
din
decembrie
1989
cu
privire
la
statutul
func
ț
ionarilor
publici,
republicată

în Monitorul Oficial nr. 365 din 29 mai 2007

Legea
nr.
544
din
12
octombrie
2001
privind
liberul
acces
la
informa
ț
iile
de
interes

public, publicată în monitorul oficial nr. 663 din 23 octombrie 2001

Legea
nr.
571
din
14
decembrie
2004,
privind
protecția
personalului
din
autoritățile

publice,
instituțiile
publice
și
din
alte
unități
care
semnalează
încălcări
ale
legii,
publicată
în

Monitorul Oficial nr. 1214 din 17 decembrie 2004

Ordonan
ț
a
nr.
40/2003
pentru
modificarea
ș
i
completarea
Ordonan
ț
ei
Guvernului
nr.

25/2002
privind
unele
măsuri
de
urmărire
a
executării
obliga
ț
iilor
asumate
prin
contractele
de

privatizare a societă
ț
ilor c omerciale, publicată în Monitorul Oficial în 02 februarie 2003

43

Ordonan
ț
a
de
Urgen
ț
ă
nr.
43
din
4
aprilie
2002
privind
Direc
ț
ia
Na
ț
ională
Anticorup
ț
ie,

cuprinde
modificările
aduse
actului
oficial
inclusiv
în
Legea
nr.
255
din
19.03.2013
publicată
în

Monitorul Oficial nr. 515 din 14.08.2013

Strategia Na
ț
ional ă de Apărare a
Ț
ării (2015-2019), Bucu re
ș
ti, 2015

Strategia
Na
ț
ională
Anticorup
ț
ie
(2016-2020),
din
noiembrie
2016
elaborată
de

Departamentul
de
Privatizare
ș
i
Administrarea
Participa
ț
iilor
Statului,
Serviciul
guvernan
ț
ă

corporativă.

SURSE ELECTRONICE

Codul
etic
ș
i
de
integritate
al
func
ț
ionarilor
publici
ș
i
al
personalului
contractual
din

cadrul
Secretariatului
General
al
Guvernului,
Cancelariei
Primului
Ministru,
Corpului
de
Control

al
Primului
Ministru
ș
i
Departamentului
pentru
Rela
ț
ii
Interetnice,
disponibil
la
linkul:

https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2016/09/COD-ETIC-anexa.pdf

.

Corruption
Perceptions
Index
2018,
Transparency
International

The
Global
Coalition

Against Corruption, disponibil la linkul

https://www.transparency.org/cpi2018

.

Ghid
anticorup
ț
ie

,
Bucure
ș
ti,
Editura
Ministerului
Aface rilor
Interne,
2015,

disponibil
la

linkul:

http://www.mai-dga.ro/wp-content/uploads/2017/06/Ghid-Anticoruptie-2015-RO.pdf

.

No
ț
iunea
de
corup
ț
ie,

Transparency
International
Romania

Centrul
de
resurse

anticorup
ț
ie în justi
ț
ie, disponibil la linkul:

https://www.transpare ncy.org.ro/files/File/GCR.pdf

.

Putting
an
end
to
corruption,

Organisation
for
Economic
Co-operation
and
Development,

disponibil la linkul

https://www.oecd.org/corruption/putting-an-end-to-corruption.pdf

.

Raport
de
activitate
al
Direc
ț
iei
Na
ț
ionale
Anticorup
ț
ie
pentru
anul
2013,
disponibil
la

linkul:

http://www.pna.ro/bilant_activitate.xhtml?id=27

.

Raport
de
activitate
al
Direc
ț
iei
Na
ț
ionale
Anticorup
ț
ie
pentru
anul
2014,disponibil
la

linkul

http://www.pna.ro/obiect2.jsp?id=241

.

Raport
de
activitate
al
Direc
ț
iei
Na
ț
ionale
Anticorup
ț
ie
pentru
anul
2015,
disponibil
la

linkul:

http://www.pna.ro/obiect2.jsp?id=248

.

44

Raport
de
activitate
al
Direc
ț
iei
Na
ț
ionale
Anticorup
ț
ie
pentru
anul
2016,
disponibil
la

linkul:

http://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=8039

.

Raport
de
activitate
al
Direc
ț
iei
Na
ț
ionale
Anticorup
ț
ie
pentru
anul
2017,disponibil
la

linkul:

http://www.pna.ro/obiect2.jsp?id=328

.

Raport
de
activitate
al
Direc
ț
iei
Na
ț
ionale
Anticorup
ț
ie
pentru
anul
2018,
disponibil
la

linkul:

http://www.pna.ro/obiect2.jsp?id=376

.

ANEXE

Anexa nr. 1

45

CPI Sources of information and number of countries in common with the CPI

Anexa nr. 2

46

Corruption Perceptions Index 2018 (European Union – average score)

Anexa nr. 3

Top 20 CPI scores: Effect sizes of pairwise country comparisons.

47

Similar Posts