INTRODUCERE … … Pag. [616542]

3
CUPRINS

INTRODUCERE ……………………………………… ……… Pag.

CAPITOLUL I

1.1. Abord ări teoretice privind consolidarea conturilor ………………..
1.2. Aspecte privind n ecesitatea consolidării situațiilor financiare …
1.3. Intrarea societăților în perimetrul de consol idare …………………..
1.4. Metode le de consolidare reținute de legislația internațională
și națională …………………………………………………………………………
1.5. Metodo logia întocmirii situațiilor financiare consolidate ……. ….
1.5.1. Documentele de sinteză consolidate …………………………. ….
1.5.2. Bilanțul consolidat ……………………………………………… ……..
1.5.3. Contul de profit și pierdere consolidat ……………………. …….
1.5.4. Anexa consolidată …………………………………………….. ……….
1.6. Auditarea situa țiilor financiare consolidate …………………. ……….

Pag.
Pag.
Pag.

Pag.
Pag.
Pag.
Pag.
Pag.
Pag.
Pag.

CAPITOLUL II
SITUAȚIILE FINANCIARE CONSOLIDATE ȘI
AUDITUL ACESTORA PE EXEMPLUL UNUI GRUP DE
SOCIETĂȚI – CU SIMULĂRI DE DATE

2.1. Prezentarea filialelor grupului Compa ………………… ………… …….. ……
2.2. Cadrul legal și necesitatea întocmirii situațiilor financiare
consolidate ale grupului …………………………………………………. ……… …
2.3. Situația fi nanciar – contabilă a grupului Compa ……………. …….. ……..
2.3.1. Elemente ale bilanțului consolidat al grupului …………. …………
2.3.2. Prezentarea c ontul ui de profit și pierdere al grupului ….. ……….
2.3.3.
2.4. Auditul situațiilor financiare consolidate ale grupului Compa ……….

Pag.

Pag.
Pag.
Pag.
Pag.
Pag.
Pag.

CONCLUZII ……………. ………………………………………………….. ..

BIBLIOGRAFI E …………….. ………… ……………………………….. …
Pag.

Pag.

4 INTRODUCERE

În viața e conomică a diferitelor țări se î ntâlnesc atât agen ți economici care își desfășoară
activitatea ca entități juridice independente cât și grupuri de societăți legate între ele din punct de
vedere economic și financiar, sub controlul sau influența uneia dintre ele. Grupurile de societăți
reprezintă o realitate tot mai pregnantă a lumii contemporane.
Strategia formării grupurilor de societă ți are ca scop dezvolt area întreprinderilor adesea
având interese comune și un centru de comandă.
Existența unei puteri de decizie constituie, deopotrivă, o sursă de conflicte sau tensiuni
între societatea care exercită putere a și cele subordonate. Astfel că, existența unei unități centrale,
trebuie organizată sub două aspecte: definirea domeniului de competență între societatea – mamă
și alte societați și organizarea unui control de către societatea – mamă asupra altor societăți.
Din punct de vedere economi c, grupul este în esență un ansamblu de mijloace ce sunt
utilizate pentru a realiza cu success o strategie financiar ă, industrială sau comercială.
Grupul de societăți reprezintă ansamblul constituit din două sau mai multe societăți, fiecare
cu propria pers onalitate juridică, dar care sunt supuse unei direcții economice unitare asumate de
una sau mai multe dintre ele.
Societățile din cadrul grupului, având personalitate juridică elaborează fiecare situații
financiare consolidate potrivit reglementărilor spec ifice stabilite de către fiecare țară. Informațiile
oferite de situațiile financiare anuale individuale ale societăților componente ale grupului sunt
insuficiente și irelevante, deoarece nu permit o apreciere corectă a situației economico –
financiare a an samblului. Situațiile financiare individuale nu reflectă activitatea comună a
diferitelor societăți din grup.
Situațiile financiare consolidate ale grupului nu sunt egale cu suma situațiilor financiare
anuale ale societăților din grup, deoarece între socie tățile grupului pot exista tranzacții interne.
Aceste operații majorează artificial valorile conturilor individuale. Eliminarea acestor operații nu
se reduce la simpla adunare a conturilor individuale.
Necesitatea situațiilor financiare consolidate este e videntă, ele dau o imagine mai
cuprinzătoare a situației reale a unui grup, imagine pe care nu o poate da ansamblul bilanțurilor
societăților componente, ele permit exprimarea într -o manieră globală a situației financiare și a
rezultatului grupului.
Obiect ivul situațiilor financiare consolidate este de a prezenta poziția financiară,
performanțele și evoluția poziției financiare referitoare la unitățile cuprinse în grupul de societăți,
ca și cum ar fi vorba de o singură societate. Subiectul consolidării îl c onstituie societățile din
cadrul grupului, iar obiectul consolidării situațiile lor financiare anuale.
Consolidarea situațiilor financiare este o tehnică de inginerie a contabilității financiare, care
are ca finalitate producerea de informații necesare uti lizatorilor externi. Ea este și un instrument
de gestiune, deoarece permite să se clarifice relațiile complexe între filiale și societatea -mamă și
să se compare rezultatele obținute cu obiectivele fixate.
Situațiile financiare consolida te asigură agregarea activelor, datoriilor și capitalurilor
proprii, precum și a veniturilor și cheltuielilor pentru a furniza o imagine globală și fidelă a
grupului de societăți.
Pentru un grup de societă ți, fie că activează la nivel național, regional sau mondial, a
beneficia de informațiile furnizate prin intermediul situațiilor financiare consolidate reprezintă o
bază reală și solidă pentru fundamentarea deciziilor de investiții, a deciziilor strategice și, nu în
ultimul rând, a deciziilor managementului executiv . O decizie de investiții fundamentată pe o
informație contabilă viabilă, comparabilă, consolidată și reală este supusă unui grad sporit de
succes.

5 CAPITOLUL I

1.1. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND
CONSOLIDAREA CONTURILOR

Fiind din ce în ce mai prezente în e conomia mondială, grupurile de societăți au stârnit de –
a lungul timpului preocuparea specialiștilor atât din domeniul economic cât și din alte domenii în
direcția studierii particularităților de funcționare și organizare a acestora, precum și în vederea
găsirii unor metode și tehnici care să îngăduie o abordare dintr -o perspectivă globală a acestor
entități.
Noțiunea de grup o regăsim în vaste domenii de activitate, spre exemplu, Dicționarul
Explicativ al Limbii Române ne expune termenul de grup ca fiind “ansamblu de obiecte, piese
etc. de același fel, reunite pe baza caracteristicilor funcționale și alcătuind un tot”1. Laolaltă cu
această explicație Dicționarul ne prezintă și expresiile principale derivate, respectiv: grup politic,
grup de persoane, grup s ocial sau grup matematic. Raportându -ne doar la a analiza noțiunea de
grup ne putem da seama, cu ușurință, că aceasta nu face nici o referire la sensul economic sau
juridic al termenului de grup .
Mai mult decât atât nici literatura juridică și nici cea ec onomică de specialitate nu
definește în mod unic noțiunea de grup, deoarece aceasta a fost privită din mai multe perspective,
corespunzătoare diferitelor interpretări.
Astfel, dacă analizăm noțiunea de grup din punct de vedere contabil sau al informației
financiare și contabile, aceasta vizează un ansamblu de societăți care este format dintr -o societate
mamă și filialele acesteia , ale căror conturi au fost, sunt sau pot fi consolidate. Privind în
ansamblu lucrurile, putem admite faptul că la baza noțiunii d e grup stă tehnica de consolidare a
conturilor, iar grupul fiind doar delimitat de perimetrul de consolidare.
Din punct de vedere juridic, interpretarea noțiunii de grup este distinctă față de cea
contabilă, aceasta bazându -se doar pe două idei fundamental e: existența unei societăți -mamă
privită ca un centru de decizie economică căreia îi sunt supuse societățile din cadrul grupului și
independența juridică a acestora.
Prin impunerea unui sistem de integrare fiscală a grupurilor precum și , de asemenea, prin
instituirea unor condiții de acces la acest sistem , legislația fiscală internațională a propus o nouă
abordare a noțiunii de grup care prevede pe de o parte excluderea dublei impuneri și pe de altă
parte modalitățile de constituire a beneficiului consoli dat.
Luând în considerare faptul că, a avut loc o trecere cursivă de la conducerea unitară la
independența economică între societăți s -au individualizat mai multe trepte (nivele) ale includerii
entităților în cadrul grupului, respectiv:
 Societatea -mamă reprezintă baza ( nucleul) grupului ;
 Prima treaptă este compusă din entitățile asupra cărora nucleul (societatea -mamă)
exercită un control exclusiv (direct sau indirect);
 A doua treaptă aparține asocierilor în participație, asupra cărora centrul de decizie
unic ( societatea -mamă ) exercită un control concomitent (comun);
 Ultimul nivel al grupului este reprezentat de către întreprinderile asociate, asupra
cărora este exercitată o influență notabilă.

1 Dicționarul Explicativ al Limbii Române

6 În practica și literatura de specialitate, contabilitatea u nui grup de societăți sau a unui
ansamblu de societăți, se regăsește sub sintagmele "consolidarea conturilor" sau "contabilitate
consolidată ".
Pentru a defini c onturile consolidate ne raportăm la semnifi cația termenului "consolidare",
care din punct de ved ere etimologic2 își găsește originea în cuvintele latine "cum" (ansamblu) și
"solidare" (reunire).
"A consolid a", echivalentul englez esc "to consolidate" și e chivalentul francez "consolider"
din punct de vedere lexicologic are semnificația de "a face sau a se face mai solid, tar e, durabil",
semnificație care , nu are nici o legătura cu interpretarea de bază a consolidării conturilor. În acest
sens, prof. Bernard Collase critică utilizarea cuvântului consolidare: "cuvânt din nefericire scăpat,
fără îndoială, din inconștientul contabilului care lasă să se acrediteze ideea conform căreia
conturile societăților care compun un grup sunt ele puțin solide"3 .
Conform Planului Contabil Francez , din punct de vedere contabil "a consolida presupune
înlocui rea tuturor titluril or de participare care există în bilanțul unei societăți, cu acea parte din
capitalurile proprii posibil retrase din societatea emitentă , ce aparțin societății consolidante ,
inclusiv cota parte a rezultatelor exercițiului care corespunde acestor titl uri". Această suplinire
se poate concretiza prin trei metode:
 integrarea globală;
 integrarea proporțională;
 punerea în echivalență.
Astfel, c onsolidarea a fost definită de către J. Raffegeau, ca fiind o tehnică "ce permite
stabilirea conturilor unice rep rezentative ale activității globale și ale situației unui ansamblu de
societăți, având legături comune sau depinzând de un centru de decizie comun, dar păstrându -și
fiecare personalitatea juridică proprie "4.
Având în vedere bilanțul contabil , consolidarea implică substitui rea titlurilor de participare
care sunt reprezentate de către societățile deținute în conturile anuale ale societății emitente , cu
activele și pasivele aferente sau cu valoarea lor contabilă.
În ceea ce privește contul de rezu ltate, consol idarea constă în prezenta rea ansamblul ui
operațiunilor realizate de către grup, înlăturând incidența operațiunilor realizate în interiorul
grupului.
Pe lângă bilanț ul contabil , cont ul de rezultate și anexă, documentele de sinteză
consolidate mai cuprind în mod opțion al sau obligatoriu în unele state , tabloul de finanțare și
tabloul fluxurilor de trezorerie.
Consolidarea reprezintă un proces de unire a conturilor societățilo r din grup, în vederea
constituirii unui bilanț care să reflecte mijloacele aparținân d grupului, iar procesul de consolidare
constă în cumularea conturilor filialelor cu conturi le societății – mamă, precum și excluderea
relațiilor financiare și comerciale din interiorul grupului ce dau naștere la conturi reciproce.
Contu rile consolidate ca rezultat al procesului de consolidare includ bilanțul consolidat,
contul de profit și pierdere consolidat și anexa consolidată, c a documente obligatorii,
reprezentând documentele de sinteză co nsolidate ale grupului, dobândite prin una dintre metodele
de integrare globală, proporțională sau punerea în echivalență.
Obiectivul co nsolidării conturilor este reprezentat de furniza rea unei imagini cât mai reale
a patrimoniului , precum și a situație i financiare cu privire la rezultatul a nsamblului consolidat

2 'Mic Dicționar Enciclopedic, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1995
3 Collase, B – Contabilitate generală, Ed. Moldova, Ediția IV, Iași 1995
4 Raffegeau, J. și colectiv – Comptes consolidés – Solutions française et internationales, Ed. F r. Lefrebvre, Paris,
1989

7 forma t din întreprinderile aflate în perimetr ul de consolidare, de a reflecta situația financi ară și
rezultatele unui grup de societăți ca și cum acestea ar forma o singură societate cu m ai multe
diviziuni sau sucursale.
Scopul conturilor consolidat e ca și conturi ale grupului provine din posibilitatea pe care o
oferă, respectiv aceea a prezentării mai cuprinzătoare a situației financiare a patrimoniului,
precum și a rezultatului activității din cadrul grupului.
Conturile consolidate evidențiază tot patrimoniul de ca re dispune grupul, patrimoniu care
poate fi compus din active imobilizate, stocuri, și chiar acti ve financiare, mult mai elocvent decât
titlurile deținute în societățile consolidate menționate în activul imobilizat al societății
consolidan te.
Situația financiară a grupului este reprezentată de conturile consolidate , de toate creanțele
și datoriile acestuia față de terți , astfel, creanțele și datoriile dintre societățile din cadrul grupului
fiind excluse. Această expunere este mu lt mai elocventă pentru investitori și c reditori decât
prezentarea realizată cu ajutorul conturi lor individuale, reflectând cu exact itate adevărata situație
financiară a grupului.
Cu ajutorul conturilor consolidate, poate fi cuantifica t mai bine volumul c ifrei de afaceri
realizate de grup și , de asemenea , întinderea rezultatelor grupului , deoa rece conturile consolidate
vizează numai cota parte a rezultatelor fiecărei întreprinderi care este atribuită grupului fiind
distribuite sau menținute la rezerve.
În mod normal o societate consolidantă nu poate să reflecte rezultatul net privind
activitatea grupului în conturile sale anuale . De asemenea, aceasta nu poate să reflecte nici
dividendele filialelor ce de fapt reprezintă rezultatul a ferent exercițiilor anter ioare sau
provizioanele constituite pentru deprecierea filialelor deficitare, privind pierderile exercițiului.
În cazul în care au loc vânzări de active între societățile consolidante , operațiuni ce conduc
la obținerea un ui rezultat sub formă de profit sau pierdere, rezultat ul nu este justificat în ceea ce
privește terții, deoarece privește tranzacțiile intragrup. Toate elemente le incluse î n conturile
consolidate oferă informații financiare și contabile ce asigură posibilitatea unei bune evaluări a
performa nțelor grupului și ale perspectivelor acestuia.
Pe de altă parte, conturile consolidate dețin un rol informativ , acestea neputând fi tratate ca
simple accesorii ale conturilor sociale prezentate de societatea – mamă.
În ceea ce privește managementul grupur ilor care au atins o anumită mărime, conturile
consolidate reprezintă un mod indispensabil de cunoaștere și informare internă, prin
reorganizarea pe o bază omogenă a tuturor conturilor societăților aparținând unui grup, permițând
astfel managerilor grupulu i să efectueze o analiză analitică cu referință asupra performanțelor
acestor societăți, a valorii societăților precum și aprecierea contribuției lor la rezultatele grupului,
facilitând luarea decizii lor în privința grupului. P ublicarea obligatorie a contu rilor consolidate de
către societățile de o anum ită mărime, cotate la Bursă, evidențiază rolul acestora în informare a
externă utilă terților.
Datorită imposibilității contur ilor individuale ale societății -mamă de a reflecta o imagine
de ansamblu asupra act ivelor, datoriilor sau poziției financiare , precum și a rezultatelor întregului
grup, conturile consolidate ocupă primul loc în comunicarea financiară a grupurilor de societăți .
Societățile -mamă ce conduc alte grupuri de societăți cu depășirea criteriilor de mărime
(număr mediu de angajați , cifră de afaceri, total active) sau sunt cotate la Bursa de Valori, se văd
obligate să prezinte situații financiare consolidate.
Având în vedere cele expuse anterior, putem afirma faptul că toate aceste considera ții
împreună cu posibilitatea oferită de către consolidare și anume aceea de a elimina anomaliile de
origine fiscală , conturile conso lidate ocupă primul loc în ierarhia documentelor financiare
întocmite în vederea informării acționarilor și terților.

8 1.2. ASPECTE PRIVIND NECESITATEA CONSOLIDĂRII
SITUAȚIILOR FINANCIARE

La început societatea a fost văzută ca o afacere industrială, dar pe parcurs aceasta a ajuns
să se transforme , în mod progresiv , într-un centru de conducere financiară având ca scop
princi pal crearea unui grup de societăți.
Grupul reprezintă astfel un ansamblu de societăți legate între ele având la bază relații de
dependență economică precum și un centru de decizie unic regăsit sub denumirea de societate –
mamă.
Având în vedere faptul că o m are categorie de utilizatori nu se putea rezuma numai la
situațiile financiare individule ale entităților, contabilitatea a dat naștere unui sistem
informațional care îngăduie o imagine complexă a grupului de societăți, respectiv a apărut și s -a
dezvoltat tehnica consolidării conturilor.
Apariția conceptului de grup a generat o serie de neconcordanțe, plecând de la faptul că în
interiorul aceluiași grup existau contabilități independente care nu erau în măsură să genereze o
imagine reală asupra situației fi nanciare și economice constituită de grup.
În domeniul economic, a consolida, reprezintă înlocuirea sumei titlurilor de participare
care sunt înscrise în bilanțul unei întreprinderi cu acea parte din capitalul propriu ale
întreprinderilor emitente, deținu t de societatea -mamă, inclusiv cu cota parte din rezultatul
exercițiului financiar aferent acestor titluri.
Societatea consolidantă este societatea de tip holding care nu desfășoară o activitate
comercială sau industrială, bilanțul acesteia fiind format în mare parte din imobilizări financiare,
cum sunt, spre exemplu , titlurile de participare care îngăduie exercitarea controlului sau
influenței asupra societăților din grup.
Astfel că, prin intermediul conturilor societății -mamă, în cazul mai sus expus, sunt
reflectate doar participațiile înregistrate sau dividendele pe care aceasta le -a primit și înregistrat
în contul de profit și pierdere .
Prin urmare, conturile individuale nu oferă o imagine fidelă a puterii financiare,
economice sau industriale, deoarece acestea nu reflectă importanța și natura elementelor de pasiv
și activ ale entităților care formează grupul și nici trăsăturile activității din exploatare a acestora,
spre exemplu: cifra de afaceri și cheltuielile.
Tehnica consolidării conturilor a luat f iință în urma nevoilor de informații financiare
survenite ca urmare a extinderii grupurilor de societăți.
Consolidarea conturilor reprezintă operațiunea care are drept scop reflectarea situației și a
rezultatelor unei societăți numite “societate -mamă” ținâ nd cont de legăturile economice și
financiare ale acesteia cu alte societăți asociate din cadrul unui perimetru de consolidare.
Ansamblul care trebuie consolidat cuprinde societatea -mamă și, de asemenea, societățile
dependente de aceasta, respectiv : filial ele, la care se adaugă societățile asociate asupra cărora
societatea -mamă are o influență notabilă și societățile comune de interes.
Simpla publicarea a bilanțurilor și conturilor de rezultate ale societăților care fac parte
dintr -un grup nu ajută la o inf ormare corectă a terților și mai ales a acționarilor unui grup de
societăți, aceștia neavând informații exacte la nivel de ansamblu.
Astfel că, la începutul secolului XX în Statele Unite ale Americii s -a făcut simțită nevoia
dezvoltării fenomenului de con centrare industrială, Societatea United Steel fiind prima societate
care a întocmit și utilizat în anul 1905 tehnica conturilor consolidate, acestea devenind obligatorii
pentru societățile cotate la Bursă în Statele Unite începând cu anul 1930.

9 Având la ba ză influența grupurilor americane, informația privind tehnica conturilor
consolidate s -a răspândit și în Europa, cu precădere la Bursa de V alori din Londra unde anumite
societăți au apelat la piața financiară anglo -saxonă.
De exemplu, î n Franța, cu ocazia elaborării primei legi privind conturile consolidate în
anul 1983 a fost recunoscută legislativ tehnica conturilor consolidate, deși încă din anul 1965 au
existat câteva societăți franceze care au adoptat practica americană.
În anul 1968, Ministerul F rancez al Economiei și Finanțelor oficializează o recomandare a
Consiliului Național al Contabilității și pub lică o hotărâre pentru instigarea grupurilor în vederea
utilizării de către acestea a tehnicii conturilor consolidate, fără să prevadă o obligație expr esă în
acest sens.
Societăților anonime care făceau apel public la economii, le -a fost impus de către Comisi a
pentru Operațiunile Bursiere în anul 1970 să introducă în notele informative și conturile
consolidate efectuate cu ocazia operațiunilor financiare . Astfel, au fost adoptate pe plan european
două directive: a patra și a șaptea. Directiva a șaptea privind întocmirea conturilor consolidate a
fost publicată de către Comunitatea Europeană în luna iunie a anului 1983.
În ceea ce privește recomandările pri vind elaborarea conturilor consolidate, pe plan
internațional s-au multiplicat. În anul 1974 a luat ființă Comisia soci etăților transnaționale a
ONU, care prevede a printre informațiile furnizate de către societăți și conturile consolidate. La o
distanță de aproximativ doi ani, respectiv în anul 1976, Comisia OCDE publică principiile
directoare care stau la baza întreprinderilor multinaționale introducând totodată și tehnica
informațiilor consolidate.
Având în vedere evoluția contabilității, pe teritoriul Ro mâniei, specialiștii din domeniul
economic au accentuat studiul în materia sistemului de contabilitate românesc în vederea
înscrierii acestuia în sfera contabilității internaționale. Astfel că, saltul contabilității românești
este strâns legat de evoluția contabilității care a existat la nivel internațional și european.
Prin intermediul conturilor consolidate se asigură prezentarea tuturor datoriilor față de
terții exteriori grupului, precum și a creanțelor acestora. C onturile individuale ale societății –
mamă prezintă sumele luate sau date cu titlu de împrumut față de alte întreprinderi din grup, î n
timp ce în conturile consolidate datoriile și creanțele interne grupului sunt excluse, iar numai prin
tehnica consolidării conturilor fiind prezentate adevărate le datorii față de terți, precum și
creanțele acestora.
Datorită conturilor consolidate, prezentarea datoriilor și creanțelor interne grupului este
una mai exactă în ceea ce îi privește pe finanțatori: băncile și alți investitori decât prezentarea
efectua tă prin intermediul conturilor anuale individuale.
Spre exemplu, putem întâlni situații în care datoriile grupului încep să ridice anumite
semne de întrebare, în timp ce societatea -mamă se bucură de o situație financiară foarte bună.
Privind lucrurile în sens invers, situația financiară a societății -mamă poate reflecta o situație
delicată, deși societățile din grup au parte de echilibre financiare satisfăcătoare. Pe de altă parte,
finanțarea grupului prin apelarea la contracte de leasing poate prezenta în contabilitate aceste
operațiuni ca o finanțare de activ, datoria financiară fiind astfel prezentată de o manieră mai
aproape de realitatea economică.
Prin conturile consolidate poate fi evidenția t mai bine volumul cifrei de afaceri realizate de
întregul gr up și același lucru este valabil și pentru rezultate le întreprinderilor privite în mod
individual , deoarece conturile consolidate prezintă cota parte a rezultatelor fiecărei întreprinderi
care este atribuită grupului .
Elaborarea conturilor de grup este nec esară , având în vedere faptul că simpla lectură a
conturilor anuale individuale ale societăților din grup este insuficientă pentru obținerea unei

10 imagini de ansamblu reale asupra entității economice care constituie un grup, deoarece nu este
permisă o aprec iere exactă a situației economico -financiare a ansamblului.
Caracterul restrictiv al conturilor individuale reiese din însași denumirea acestora, care nu
permite obținerea unei imagini reale și nici realizarea analize i sintetizatoare, fiind astfel ignorat e
dimensiunile grupului.
Activitatea comună a societăților din cadrul grupului nu este reflectată prin intermediul
conturile individuale , ele prezentându -ne doar anumite limite făcând în acest context deficitară
reflectarea cuantumului cifrei de afacei sa u a datoriilor financiare globale, precum și a operațiilor
reciproce dintre societăți.
De asemenea, puterea economică reală a societății -mamă nu este reflectată prin lectura
situaț iilor financiare ale acestei societăți , cum de altfel nu este suficientă nic i aprecierea
"dominației" societății -mamă asupra altor entități din gru p numai pe baza datelor evidențiate în
postul bilanțier "titluri de participare", acestea fiind reflectate numai la costul lor de achiziție,
care este de multe ori reevaluat sau subapre ciat, aflându -ne astfel în imposibilitatea cunoașterii
naturii exacte a activelor pe care le dețin societățile din grup și a modalităților lor de finanțare.
Titluri le de participare pot reflecta o imagine fictivă asupra dimensiunii patrimoniale a
grupului.
Prin reflectarea în activ de către bilanțul societății -mamă, a investiției făcute cu ajutorul
postului "titluri de participare", se va furniza doar o imagine corectă și legală , dar nu și fidelă din
punct de vedere economic asupra întregului patrimoniu.
Dacă avem în vedere studierea bilanțului unei societăți -holding putem observa că titlurile
de participare dețin o pondere majoritară în activul acesteia, creanțele izvorât e de participații în
filiale, elementele de trezorerie și activele imobilizate în gen eral pot chiar lipsi, pe când în pasiv
obligațiile societății au un puternic caracter financiar.
Atunci când societatea are în patrimoniu active imobilizate, putem afirma faptul că î n
contul de rezultate regăsim venituri din mărci , brevete și chiar venitur i din chirii .
Contul de rezultate al societății -mamă reflectă în mare parte dividendele primite de către
aceasta de la filiale sau de la alte societăți în cursul exercițiului financiar. Aceste dividende
reprezintă profitul realizat în anul precedent de căt re societățile aflate sub control ele
reprezentând un transfer între societăți și nu o îmbogățire a grupului. În schimb, în contul de
rezultate al societății -mamă nu se regăsește profitul filialei care a fost repartizat sau reportat la
rezerve. Astfel, numai prin constituirea unui eventual provizion pentru deprecierea titlurilor de
participare deținute la societățile aflate sub control, se poate reflecta în conturile societății -mamă
pierderea suferită.
Deși alcătuiesc un tot unitar, conturile a nuale ale gru pului nu coincid cu suma conturilor
anuale ale societăților din grup, ale societăților aparținând aceluiași ansamblu. Între societățile
aparținătoare grupului pot exista nenumărate tranzacții interne, respectiv angajamente mutuale de
creanțe și/sau datorii și de venituri și/sau cheltuieli. Tranzacțiile interne, de asemenea, duc la o
majorare artificială majoră a valorii conturilor individuale, iar însumarea acestora conduce la
anulări reciproce. Eliminarea acestor operații reprezintă o condiție fundamentală a pertinenței
imaginii unui grup, imagine ce nu se reflectă prin simpla adunare a conturilor individuale.
În concluzie, putem afirma faptul că necesitatea conturilor consolidate nu poate fi pusă la
îndoială, deoarece acestea reflectă o imagine veritab ilă a situației unui grup, imagine ce nu poate
fi furnizată de către bilanțurile societăților componente privite în ansamblu. Mai mult decât atât,
conturile consolidate ne îngăduie să exprimăm situația financiară și rezultatul grupului într-o
manieră globa lă.

11 1.3. INTRAREA SOCIETĂȚILOR ÎN PERIMETRUL
DE CONSOLIDARE

Polivalența structurii și organizării unui grup de societăți precum și consecințele sale
juridice, fiscale și economice au determinat găsirea de noi tehnici și metode de producere a
informațiilor privind grupul de societăți ca o persoană juridică distinctă în cadrul domeniului
contabil, informații care au fost furnizate prin intermediul documentelor de sinteză consolidate în
urma consolidării conturilor societăților din grup.
Dispozițiile legislative prevăzute de către Directiva a VII -a a CEE impun societăților
folosirea conturilor consolidate și, de asemenea, publicarea acestora în vederea informării
societăților care stau la baza ansamblului de societăți. Directiva VII -a definește perimetrul
contabil al grupului prin utilizarea termenilor de influență notabilă și control. Astfel, grupul de
societăți reprezintă un ansamblu compus din societatea dominantă, societățile aflate sub control
într-o manieră exclusivă, societățile c ontrolate în comun și societățile peste care societatea
dominantă are o influență notabilă.
Având în vedere dispozițiile Directivei a VII -a a CEE, în contextul consolidării , prin
controlul efectuat de către societ atea dominantă se reflectă posi bilitatea dirijării politicilor
operaționale și financiare ale unei societăți. Astfel, prin Directiva a VII -a sunt definite tipurile de
exercitare a controlului de către societatea dominantă asupra celorlalte societăți din grup.
Delimitarea ansam blului societăților prin determinarea perimetrului de consolidare asigură
o bună prezentare a situațiilor financiare consolidate.
Frontiera care stă la baza delimitării subansablurilor cu o strânsă legătură între ele este
reprezentată de perimetr ul de consol idare. Fără acesta, consolidarea situațiilor financiare nu ar
avea niciun sens. În principiu, perimetrul delimitează toate societățile asupra cărora societatea –
mamă exercită un control exlusiv (filiale), un control conjunctiv sau concomitent (societăți
comune de interes, numite și asocieri în participație) sau, în sfârșit o influență notabilă
(întreprinderi asociate).
Reglementările privind conturile consolidate precizează includerile și excluderile
obligatorii din perimetrul de cons olidare, precum și excluderile facultative sau recomandate.
În literatura con tabilă se întâlnește și noț iunea de ansamblu consolidat care desemnează
totalitatea întreprinderilor reț inute în entitatea supusă consolidării.
Astfel, putem a firma faptul că perimetrul de consolidare este compus din societatea –
mamă (liderul de grup) și societățile consolidate, asupra cărora aceasta exercită:
 un control exclusiv;
 un control comun (concomitent) ; sau
 o influență notabilă.

a) Controlul exclusiv
Putem afirma faptul că există un control exclusiv de drept dacă liderul de grup ( societatea –
mamă ) deține , direct sau indirect, mai mult de 50 % din drepturile de vot într -o altă societate , prin
intermediul filialelor sale .
Standardul In ternațional de Contabilitate IAS 27 intitulat „Situații financiare consolidate și
contabilitatea investițiilor în filiale” nu prevede în mod exclusiv noțiunea controlului de drept.
Raportat la prevederile cuprinse în acesta, perimetrul de consolidare trebu ie să includă toate
societățile al căror control izvorăște din circumstanțe de fapt .
Norma la care ne raportăm exemplifică patru situații în care acționează controlul de fapt:
 Liderul de grup ajunge să dețină mai mult de ju mătate (50 %) din dr epturile de
vot, ca urmare a unor acord uri cu alți investitori;

12  ea are puterea să exercite politici financiare și de exploatare (operaționale ) ale
întreprinderii printr -un contract (acord) sau prin lege;
 ea are autoritatea să înlocuia scă sau să numească majoritatea membrilor consiliului
de administrație sau ai unui alt organ de conducere echivalent; sau
 ea are puterea de a comunica majoritatea voturilor la adunările consiliului de
administrație sau la cele ale unui alt organ de conduc ere echivalent .
IAS 27 intitulat „Situații financiare consolidate și contabilitatea investițiilor în filiale”,
menționează două cazuri de excludere din perimetrul de consolidare .
În primul caz , se precizează faptul că o filială nu poate să facă parte din perimetrul de
consolidare dacă societatea -mamă o controlează numai temporar, caz in care aceasta a dobândit și
a păstrat participațiile (filiala) cu scop ul de a fi revândute, într -un viitor apropiat.
În cel de -al doilea caz , excluderea din perimetrul de consolidare vizează acele filiale care
își desfăsoară activitatea sub restricții severe pe o perioadă indelungată , restricții care reflectă în
mod semnificativ capac itatea filialelor de a distribui fonduri către liderul de gr up.

b) Controlul comun
Controlul comun constă în împărțirea puterii de decizie a controlului, asupra unei societăți
exploatate în comun, de către un număr limitat de acționari sau asociați, deciziile putând fi luate
numai în comun pe baza unui aco rd. În acest caz se regăsesc societățile multigrup, societățile de
interese comune, societățile în participație. Condițiile ce trebuie îndeplinite pentru a exista un
control concomitent sunt:
– exploatarea în comun, adică o activitate economică comună ce face obiectul unei
administrări colegiale;
– număr limitat de acționari între care să se împartă controlul și să poată exista un acord;
– deținerea directă sau indirectă a cel puțin 20% din drepturile de vot, nici un acți onar neavând
posibilitatea de a exercita un control preponderent.

c) Influența semnificativă
Putem afirma faptul că atunci când o societate deține un procentaj de 20 % – 50 % din
drepturile de vot ale acționarilor sau ale asociaților, aceasta exerc ită o influență semnificativă
asupra unei alte societăți.
În general, toate societățile aflate sub controlul exclusiv, concomitent sau influența notabilă
a societății dominante trebuie incluse în perimetrul de consolidare. Cu toate acestea există cazuri
în care este obligatorie, facultativă sau particulară excluderea din perimetrul de consolidare.
Noțiunile de control exclusiv, control concomitent și influență notabilă nu sunt utilizate
pentru stabilirea perimetrului de consolidare, ci și pentru determinarea metodei de consolidare.
Diversitatea noțiunii de grup ce răspunde esențial acestor noțiuni nesinonime de putere și
control, de economie și drept, presupune ea însăși diferite concepții ce pot fi luate în considerare
la definirea ansamblului de societăți.
Raportul dintre drepturile de vot existente într -o societate și totalitatea drepturilor de vot
ale acesteia stabilește procentul de control.
Atunci când o societate este deținută direct sau indirect de către societatea -mamă și de
alte societăți din cadrul grupului, procentul de control al societății -mamă în această societate se
reflectă prin însumarea procentelor de control aferent e fiecărui deținător de titluri ale acesteia.
Însumarea face referire doar la acele procent e de control relative care aparțin societăților
deținătoare, controlate în mod exclusiv de către societatea – mamă.
Dacă condițiile mai sus enumerate nu sunt îndeplinite, are loc o ruptură a lanțului de
control.

13 În funcție de influența exerci tată de către societatea consolidantă (societatea – mamă) sau
de natura controlului putem alege metoda de consolidare adecvată, așa cum este prezentată în
tabelul de mai jos:

Natura controlului sau influenței exercitate de către
societatea consolidantă Metoda de consolidare
aplicabilă

Control exclusiv
Control comun
Influență semnificativă
Integrarea globală
Integrarea proporțională
Punerea în echivalență

La baza deciziei de includere sau excludere a unei societăți din perimetrul de consolidare
stă definirea controlului și a gradului de influență pe care îl exercită societatea care va efectua
consolidarea (societate consolidantă, dominantă) asupra soci etăților care vor fi consolidate
(societăți consolidate, dominate).
În vederea determinării procentului de control trebuie să ne raportăm la tipurile de legături
existente între societatea consolidantă și celelalte societăți din cadrul grupului.
Practica perimetrului de consolidare definește patru tipuri de legături, respectiv:
o legături directe;
o legături indirecte;
o legături încrucișate (reciproce);
o legături circulare.
În vederea reflectării naturii controlului se impune calcula rea procentului de control deținut
de către societatea – mamă , având în vedere legătura de dependență dintre societatea dominantă și
celelalte societăți. Natura legăturilor de dependență, directă sau indirectă, corespunde înainte de
toate deținerii dreptur ilor de vot ce permit exercitarea controlului. În acest sens, este necesară
utilizarea unui instrument care să permită aprecierea puterii, respectiv procentului de control.
Această apreciere a puterii nu trebuie să fie confundată cu legătura de d ependență
financiară, ce izvorăște din deținerea unei părți din capitalul unei socie tăți, dependență ce este
măsurată cu ajutorul unui alt instrument denumit procent de interes.
Procentul de int eres reprezintă cota – parte deț inută, direct sau ind irect, de societat ea –
mamă, în capitalul societăților reț inute în perimetrul de consolidare. Acest procent de interes va
trebui calcul at ținând cont de tipurile de legături existente între societăți precum și de numărul de
acțiuni deținute .
În procesul de consolidare, procentul de interes va fi utilizat pentru a elimina titlur ile de
participare care sunt deținute în mod direct sau indirect de către societate a – mamă, în capitalurile
societăț ii consolidate.
Utilitatea procentului de inte res rezultă din faptul că permite calcularea drepturilor societății
dominante în fiecare societate ce aparține ansamblului de consolidat în vederea repartizării
capitalurilor proprii și a rezultatului între interesele grupului și interesele celor din afara grupului.
De asemenea, procentul de interes reprezintă instrumentul esențial pentru efectuarea
înregistrărilor contabile de consolidare, deoarece el permite punerea directă în evidență a
elementelor ce revin intereselor grupului și a celor ce revin s ocietăților din afara grupului.
Având în vedere cele expuse anterior, rezultă fără niciun dubiu faptul că mo dalitatea de
control se stabilește prin raportare la procentul de control .
Mai mult decât atât, putem afirma faptul că procentul de interes va fi reț inut atunci când
punem în aplicare metodele de consolidare.

14 1.4. METODELE DE CONSOLIDAR E REȚINUTE DE
LEGISLAȚIA INTERNAȚIONALĂ ȘI NAȚIONALĂ

Metodele de consolidare trebuie aplicate î n mod consecvent de la un exercitiu financia r la
altul.
În conform itate cu prevederile reglementă rilor contabile conforme cu Directiva a VII -a a
Comunităților Economice Europene, există trei metode de consolidare, ș i anume:
 metoda integrării globale;
 metoda integrării proporționale;
 metoda punerii în echivalență.
Alegerea uneia dintre cele trei metode de consoli dare nu se efectuează la întâmp lare, ci
depinde de tipul de control, respectiv procentul d e control exercitat de societatea – mamă asupra
participării respective.
Conform legislațiilor naț ionale, aceste metode pot fi sau nu aplicate. Astfel , în Franț a, sunt
aplicabile toate cele trei metode, iar în Marea Britanie este întâlnită doar metoda integrării
globa le. Metoda punerii în echivalenț ă est e recunoscută în Statele U nite ș i Marea Britanie, ca o
metodă de evaluare a titlurilor, utilizată în cont abilitatea financiară a societăț ilor individuale.
În funcție de legătura care există între societatea -mamă și societăț ile consolidate,
substituirea titlurilor de parti cipare ș i cumulul la nivelul contului d e rezultate sunt practicate după
trei metode:

A. Consolidarea prin metoda globală
Această metodă se utilizează la consolidarea filialelor.
Conform acestei metode , activele și datoriile e ntităț ilor incluse în consolidare se
încorporează în totalitate în bilanț ul consolidat, prin î nsumarea elementelor similare.
Stocurile pot fi p rezentate ca un singur element în situaț iile fin anciare anuale consolidate,
dacă există circumstanț e spe ciale care ar putea determina cheltuieli nejustificate.
Elementele specifice consolidării, metodele utilizate și orice modificări semnificative față
de exerciț iul financi ar precedent trebuie explicate î n notele explicative la situaț iile financiare
anuale consolidate.
Suma atribuibilă acțiunilor în filialele incluse în consolidare, deținute de alte persoane decât
entitățile incluse în consolidare, se prezintă separat în bilanț ul consolidat, la elementul "Interese
minoritare".
Intere sele minoritare trebuie prezentate în bilanțul consolidat î n capitalurile proprii, separat
de capitalurile proprii ale societății -mamă .
Veniturile ș i cheltuielile entităț ilor incluse în consolidare se încorporează în totali tate în
contul de profit și pierdere consolidat, prin î nsumarea elementelor similare.
Suma orică rui profit sau pierderi atribuibilă acțiunilor în filialele incluse în consolidare,
deținute de alte persoane decât entitățile incluse î n consolidare, se prezintă separat în cont ul de
profit ș i pierdere consolidat, la elementul "Interese minoritare".

B. Consolidarea prin metoda proporțională
Această metodă se utilizează la consolidarea societăților care sunt controlate î n comun.
Dacă o entita te inclusă în consolidare conduce o altă entitate împreună cu una sau mai
multe entități neincluse î n consolidare, entitatea respectivă trebuie inclusă în situaț iile financiare
anuale c onsolidate, consolidarea efectuându -se proporț ional cu drepturile în ca pitalul acesteia,
deținute de entitatea inclusă î n consolidare.

15 Aplicarea consolidării proporționale presupune urmă toarele:
 bilanț ul asociatului include partea lui din activele pe care le controlează în
comun ș i partea lui din datoriile pentru ca re răspunde solidar;
 contul de profit ș i pierdere al unui asociat inc lude partea lui din veniturile și
cheltuielile entității controlate î n comun;
 asociatul adună partea lui din fiecare dintre activele, datoriile, veniturile sau
cheltuielile entității cont rolate î n comun, cu elemente le similare din propriile
situații financiare anuale, rând cu râ nd.

C.Co nsolidarea prin metoda punerii în echivalență
Această metodă se utilizează la consolidarea î ntreprinderilor asociate.
Astfel, dacă o entitate inclusă în consolidare exercită o influență semnificativă asupra
politicii operaționale și financiare a unei entități neincluse în consolidare (întreprindere asociată),
în care deț ine un interes de participare, acel in teres de participare s e prezintă în bilanț ul
consolidat la elementul "Tit luri puse în echivalență ".
Se presupune că o entitate exercită o influență semnificativă asupra altei entități, dacă deț ine
20% sau mai mu lt din drepturile de vot ale acționarilor sau asociaților în acea entitate. Î n acest
caz, entitatea care exer cită influența semnificativă este numită investitor.
În vederea calculă rii dr epturilor care se cuvin societății -mamă/ asociatului/investitorului în
capitalul social și rezervele entității în care a investit sunt luate î n considerare toate componentele
capitalurilor proprii (ac tive nete) ale acesteia din urmă .
Putem afirma faptul că, spre deosebire de consolidarea prin integrare globală sau prin
integrare proporțională, elementele asocieri i în participație precum și elementele situațiilor
financiare ale întreprinderii asociate nu sunt cumulate cu cele ale societății care deține
participația. Astfel, se poate justifica faptul că punerea în ech ivalență este mai de grabă o metodă
de consolidar e ci nu una de evaluare. Acesta este și motivul pentru care metoda de consolidare
este utilizată sau poate să fie utilizată la întocmirea situațiilor financiare individuale.
Prin însuși definiția întreprinderii asociate se arată faptul că pentru a putea fi considerată o
astfel de întreprindere mai întâi trebuie să aducem un aport la capitalul acesteia prin intermediul
unei alte entități.
În comparație cu filiala, întreprinderile asociate sunt supuse stadardului IAS 36 –
Deprecierea acti velor. În conformitate cu acest standard, putem vorbi despre o depreciere a
activelor atunci când avem ca principal obiectiv reducerea valorii oricărui fond comercial
implicat de către întreprinderea asociată.
Când vorbim despre prezentarea in formațiilor referitoare la investițiile în întreprinderile
asociate și la asocierile în participație, se incumbă descrierea metodei de calcul a votului,
proporția voturilor deținute. Investițiile contabil izate prin metoda punerii în ech ivalență trebuie să
fie recunoscute ca fiind active pe termen lung, în cadrul bilanțului contabil consolidat, iar partea
de profit sau pierdere a investitorului, în cadrul acestui tip de investiții, trebuie indentificată ca
element distinct în contul de profit și pierdere con solidat.
În principiu, aceleași reguli de consolidare duc la constituirea aceluiaș rezultat ș i sunt
aplicabile indiferent de metoda aplicata: integragrea globală, integrarea proporț ional ă sau punerea
în echivalență . Totuși, sunt permise unele sim plifică ri sau derogari ca re se practică în cazul
utiliză rii punerii în echivalență, fie că societ atea mama nu dispune de informaț iile necesare
(faptul ca nu controlează societatea asociată), fie pentru faptul căci costul operațiunii ar fi
disproporț ionat raportat la corecț iile ce trebuie aduse conturilor care vor fi consolidate.
Ținand cont, pe o parte, d e caracterul global al consolidării, care încearcă să prezinte o
vede re de ansamblu a patrimoniului și a rezultatului societății de referință, ș i pe de altă parte, de

16 costul ridicat al operațiunii, corecț iile nu se efectueaz ă decât dacă cerințele informă rii dovedesc
acest lucru ca fiind necesar. Corecț iile nesemnificative la nivelul grupului pot fi neglijate .

Tehnicile de cons olidare
Consolidarea se poate realiza cu ajutorul unor tehnici diferite, însă care ne conduc la
același rezultat. Această problemă de natură tehnică a consolidării apare datorită existenței mai
multor societăți în cadrul unui grup, fapt care nu ne permite aplicarea singulară a metodelor de
consolidare. Pentru a putea consolida un ansamblu complex de societăți, trebuie să facem apel la
o combinare a acestor metode și totodată trebuie să urmăm o cale bine delimitată pentru a nu
omite ceva. În practic ă există două tehnici de consolidare și anume:
 tehnica consolidării pe paliere:
 tehnica consolidării directe .

Consolidarea pe paliere constă în a consolida, succesiv, fieca re societate la societatea care
îi deține titlurile. Se stabilește astfel, u n anumit nuumăr de subgrupuri de consolidat autonoome,
acestea fiid, apoi, prin etape succesive, consolidate la societatea – mamă.
Consolidarea pe paliere se realizează ținând cont de subgrupuri le consolidate care, la
rândul lor, vor fi integrate în ansambluri mai mari, pe etape. Acest procedeu conduce la
efectuarea consolidării subgrupului, apoi la introducerea în consolidarea principală a conturilor
consolidate ale acestor subgrupuri, ale altor societăți, filiale a le societății consolidate.
Consolidarea pe paliere prezintă avantajul segmentării în interiorul grupului a informației
financiare pe subgrupuri, oferind posibilitatea pregătirii consolidării la nivel de subgrup prin
întocmirea conturilor consolidate ale subgrupului, iar ca dez avantaj al procedeului trebuie
menționate costul mai ridicat și volumul mai ridicat de muncă.

Consolidarea directă constă în consolidarea fiecărei societăți din cadrul grupului direct în
societatea – mamă. Acest procedeu se bazează pe utilizare a procentului de interes deținut de
societatea – mamă în celelalte societăți din grup care:
 pentru societățile integrate global, asigură determinarea cotei părți din capitalurile
proprii ce revin intereselor majoritare și celor minoritare;
 pentru societăți le integrate proporțional asigură cumularea conturilor proporțional cu
procentul de interes deținut direct sau indirect de către grup și constatarea părții
grupului în capitalurile proprii ale societății consolidate;
 pentru societățile puse în echivalență asigură substituirea valorii contabile a titlurilor
cu cota parte care le este echivalentă din situația netă a societății consolidate.
Etapele ce trebuie parcurse în procedeul consolidării directe sunt:
1. determinarea procentelor de interes al e grupului;
2. cumularea conturilor societăților consolidate;
3. repartizarea capitalurilor proprii și eliminarea titlurilor societății consolidate (în
afara societății consolidante);
4. transferarea rezervelor și a rezultatului societății – mamă în rezultatul și rezerv ele
grupului.
Acest procedeu constă în integrarea directă a fiecărei societăți din grup în bilanțul societății
mamă, ordinea în care se cuprind societățile nu are importanță.
Prin consolidarea directă se pot obține mai rapid și cu chelt uieli mai mici, comparativ cu
consolidarea pe paliere, informații financiare la nivel de grup. Dezavantajul metodei constă în
faptul că nu permite efectuarea unei analize în interiorul grupului, pe subgrupuri, segmente de
activitate sau zone geografice, in formații necesare gestiunii interne a grupului.

17 1.5. METODOLOGIA ÎNTOCMIRII SITUAȚIILOR
FINANCIARE CONSOLIDATE

1.5.1. DOCUMENTELE DE SINTEZĂ CONSOLIDATE

Documentele de sinteză consolidate vizează prezența situației financiare și a rezultatelor
unui ansam blu de societăți ca și cum aceasta nu ar forma decât o singură societate compusă și ea
la rândul său din diferite depart amente, diviziuni sau sucursale .
Documentele de sinteză consolidate trebuie să ofere o imagine fidelă a patrimoniului, a
situației finan ciare și a rezultatului unui ansamblu constituit din întreprinderile cuprinse în
consolidare.
Situațiile financ iare anuale consolidate cuprind:
– bilanțul consolidat ;
– contul de profit și pierdere consolidat;
– anexa consoli dată.
Aceste documente constituie un tot unitar (nu pot fi prezentate separat) și trebuie prezentate
sub formă comparativă.
Bilanțul consolidat și contul de profit și pierdere consolidat trebuie să cuprindă toate
informațiile reflectate de situațiile financiare anuale ale societăților incluse în procesul de
consolidare. Conturile consolidate trebuie elaborate la aceeași dată cu cea a conturilor anuale ale
societății -mamă.
Potrivit legii contabilității, situațiile financiare anuale consoli date trebuie însoțite de :
– raportul consolidat al administratorilor;
– raportul de audit;
– o declarație scrisă de asumare a răspunderii conducerii societății -mamă pentru întocmirea
situațiilor financiare anuale consolidate p otrivit Reglementărilor contabile conforme cu Directiva
a VII -a a Comunităților Economice Euro pene, aprobate prin OMFP nr.1802/2014 .
Prevederile privind "Formatul și conținutul situațiilor financiare anuale" din Reglementările
contabile conforme cu Directi va a IV -a a Comunităților Economice Europene – cu excepția
prevederilor referitoare la entitățile care întocmesc bilanț prescurtat – se aplică și în ceea ce
privește formatul situațiilor financiare anuale consolidate, cu respectarea prevederilor legale,
luând în considerare ajustările esențiale care rezultă din caracteristicile proprii situațiilor
financiare anuale consolidate, în raport cu situațiile financiare anuale.
În general, conținutul conturilor consolidate și formalizarea informațiilor sunt asemănă toare
cu cea a informațiilor de sinteză ale societăților individuale – conturile anuale individuale care
mai sunt numite și conturi sociale (bilanț, cont de rezultate și anexă). Diferențierile apar la
posturile din bilanț, caracteristice grupului și proces ului de consolidare, precum și la nivelul unor
informații specifice prezentate în anexa la bilanțul consolidat.
Legea contabilității stabilește că situațiile financiare anuale consolidate ale unei societăți –
mamă se întocmesc pentru același exercițiu financ iar aplicabil situațiilor financiare anuale ale
societății -mamă.
O societate -mamă trebuie să întocmească atât situații financiare anuale pentru propria
activitate, cât și situații financiare anuale consolidate.
Situaț iile financiare anua le consol idate constituie un tot unitar și se întocmesc în termen de
opt luni de la încheierea exercițiului financiar al societății – mamă, se precizează î n Legea nr.
82/1991.

18 1.5.2 . BILANȚUL CONSOLIDAT

Bilanțul contabil consolidat este documentul sintet ic elaborat de un grup de societăți
comerciale organizate în societăți tip holding, care reflectă situația de ansamblu a acestuia, prin
cumularea bilanțurilor societăților componente.
Bilanțul contabil consolidat anulează dublele înregistrări contabile, co mpensează creanțele
reciproce între societățile grupului, și elimină participările la capitalul societăților subsidiare.
Bilanțul contabil consolidat evidențiază sintetic activele și pasivele ansamblului societăților
comerciale integrate.
În toate țările c u reglementări în materie de consolidare se recomandă două modele posibile
de bilanț consolidat:
– un model sub formă de tablou;
– un model sub formă de listă.
Modelul de bilanț consolidat sub formă de tablou se prezintă astfel:

ACTIV
Exercițiul
PASIV
Exercițiul
N N-1 N N-1
I. ACTIVE IMOBILIZATE
 Imobilizări
necorporale
 Diferențe de achiziție
 Imobilizări corporale
 Imobilizări financiare
 Titluri puse în
echivalență
II. ACTIVE CIRCULANTE
 Stocuri și producție în
curs de execuție
 Creanțe
 Clienți și conturi
asimilate
 Alte creanțe
 Valori mobiliare de
plasament
 Disponibilități
III. CONTURI DE
REGULARIZARE ȘI
ASIMILARE
IV. PRIME PRIVIND
RAMBURSAREA
OBLIGAȚIUNILOR I. CAPITALURI PROPRII
 Capita l social
 Prime legate de capital
 Rezerve consolidate
 Diferențe de reevaluare
 Diferențe de conversie
 Rezultat reportat
 Rezultat consolidat
 Fonduri
 Subvenții pentru
investiții
II. INTERESE MINORITARI
III. PROVIZIOANE
IV. DATORII
 Împrumuturi și datorii
asimilate
 Furnizori și conturi
asimilate
 Alte datorii
V. CONTURI DE
REGULARIZARE ȘI
ASIMILARE

Total activ (I+II+III+IV) Total pasiv (I+II+III+IV+V)

19 Modelul de bilanț consolidat, sub formă de listă, se prezintă astfel:

Clasificarea activelor în cele două modele nu diferă, în schimb, datoriile în modelul listă nu
mai sunt prezentate după natură, ci după g radul de exigibilitate.
Obiectivul bilanțului consolidat, sub formă de listă, este acela de a face să apară activul net
al întreprinderii cu descompunerea sa în active circulante și imobilizate. STRUCTURI Exercițiul:
N N-1
I. ACTIVE IMOBILIZATE
 Imobilizări necorporale
 Diferențe de achiziție
 Imobilizări corporale
 Imobilizări financiare
 Titluri puse în echivalență
II. ACTIVE CIRCULANTE
 Stocuri și produc ție în curs de execuție
 Creanțe clienți și conturi asimilate
 Alte creanțe
 Valori mobiliare de plasament
 Disponibilități
III. CONTURI DE REGULARIZARE ȘI ASIMILATE
IV. PRIME PRIVIND RAMBURSAREA
OBLIGAȚIUNILOR
Total activ (I+II+III+IV)
V. DATORII PE TER MEN SCURT
 Împrumuturi și datorii financiare
 Furnizori și conturi asimilate
 Alte datorii
VI. CONTURI DE REGULARIZARE ȘI ASIMILATE
VII. ACTIVE CIRCULANTE – DATORII PE TERMEN
SCURT ± CONTURI DE REGULARIZARE (II -V+III –
IV)
VIII. DATORII PE TERMEN MEDIU ȘI LUNG
 Împrumuturi și datorii financiare
 Alte datorii
IX. PROVIZIOANE
X. ACTIV NET (I+VII -VIII -IX)
XI. CAPITALURI PROPRII
 Capital social
 Prime legate de capital
 Rezerve consolidate
 Diferențe de reevaluare
 Diferențe de conversie
 Rezultat reportat
 Rezultat consolid at
 Fonduri
 Subvenții pentru investiții
 Provizioane reglementate
XII. INTERESE MINORITARE
XIII. ACTIV NET(XI+XII)

20 1.5.3 . CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE CONSOLIDAT

Este al doile a document de sinteză, atât la nivelul marilor grupuri multinaționale, cât și la
cele naționale, și prezintă ca structură, cât și ca concepție a acestuia, unele deosebiri față de
bilanț, mult diferite de cele obișnuite de la societățile individuale. Mai mu lt, atunci când se
procedează la întocmirea de către societatea – mamă a situației privind aspectele patrimoniale,
financiare, sociale etc., se observă coexistența “Contului de profit și pierdere” anual al acestuia
întocmit după reglementările țării unde își are sediul și c ontul de profit și pierdere consolidat,
stabilit în baza altor reglementări.
Ceea ce se remarcă, este faptul că majoritatea marilor grupuri multinaționale din Eu ropa
preferă sa -și stabilească c ontul de profit și pierdere consolidat după r egulile americane, engleze
sau internaționale (normele I.A.S.C. ) pentru a fi prezentat partenerilor străini.
Coexistența practicilor nați onale și străine în stabilirea c ontului de profit și pierdere
consolidat a dus la apariția următoarelor trei diferenție ri :
a) privind clasificarea rubricilor de cheltuieli și venituri:
– o parte din societățile de grup au adoptat structura conform căreia cheltuielile și, respectiv,
veniturile sunt clasificate după destinație;
– o altă parte din grupurile de societăți au a doptat clasificarea obișnuită a cheltuielilor și
veniturilor, respectiv după natură.
b) privind forma c ontului de profit și pierdere consolidat, cele mai multe grupuri de
societăți au ales prezentarea sub forma de listă, restul – prezentarea sub forma de t ablou (sau
cont).
c) privind locul intereselor minoritare în rezultatul societăților integrate global, unele
societăți de grup tratează partea minoritarilor încadrul rezultatului ca post de cheltuială (sau de
venit), partea grupului fiind considerată ca re zultat consolidat; alte societăți de grup au adoptat o
prezentare diferită.
În fața acestor situații complexe impuse îndeosebi de procesul de internaționalizare a
grupurilor, organismele naționale de reglementare a modului de prezentare a conturilor
conso lidate nu au impus o standardizarea acestora și au preferat sa propună grupurilor să utilizeze
unul dintre celedouă tipuri de modele.
Cele două modele prezintă diferențe semnificative.
Posturile de venituri și cheltuieli din contul de profit și pierdere co nsolidat înglobează:
– veniturile și cheltuielile realizate de societatea – mamă, din operațiile cu terții;
– veniturile și cheltuielile realizate de societățile integrate, din operațiile cu terții;
– veniturile și cheltuielile realizate de societatea – mamă cu societățile puse în
echivalență.
Nu sunt preluate în contul de profit și pierdere consolidat veniturile și cheltuielile
societăților puse în echivalență; acestea sunt reflectate indirect într -un post distinct numit „Cota –
parte din rezultatul soc ietăților puse în echivalență”.
„În contul de profit și pierdere consolidat apar patru noi tipuri de rezultate:
 Rezultatul curent al societăților integrate;
 Rezultatul net al societăților integrate;
 Rezultatul net al ansamblului consolidat;
 Rezultatul care revine societății consolidate.” 5

5 Niculae Feleagă -coordonator – Contabilitate aprofundată , Ed. Economică, București, 1996

21 Modelul contului de profit și pierdere consolidat, întocmit prin clasificarea cheltuielilor și
veniturilor după natură :

Acest model se aseamă nă cu cel privind contul de profit și pierdere individual. În cadrul
lui, sunt puse în evidență șase solduri fundamentale:
– rezultatul exploatării;
– rezultatul financiar;
– rezultatul curent al întreprinderilor integrate;
– rezultatul net al întreprinder ilor integrate;
– rezultatul net al ansamblului consolidat;
– rezultatul care revine grupului.
Venitur ile și cheltuielile entităților incluse în consolidare se încorporează în totalitate în
contul de profit ș i pierdere consolidat, prin î nsumarea elementelor similare.
Suma orică rui profit sau pierderi atribuibilă acțiunilor în filialele incluse î n consolidare,
deținute de alte persoane decât entitățile incluse în consolidare, se prezintă separat î n contul de
profit ș i pierdere consolidat, la elementul ”Profitul sau pierderea exerciț iului financiar a ferent a
intereselor minoritare” .
Contrar aparențelor, putem spune că acest model este centrat pe producția globală.
Completarea contului de profit si pierdere cu gruparea che ltuielilor dupa destinatie este
utilizata in cazul companiilor mari ce doresc sa cunoasca valoarea costurilor aferente distributiei
de produse si servicii si valoarea costurilor aferente distributiei de produse si servicii si valoarea
costurilor aferente a chizitiilor administrative. Acest model al contului de profit si pierdere
prezinta avantajul includerii indicatorului marja bruta calculata prin diferenta → vanzari →
costul vanzarilor si specific acestui indicator in special pentru activitati de comercial izare a
bunurilor.

Explicație Exercițiul :
N N-1
Cifra de afaceri ………………………………………………………
Alte venituri din exploatare …………………………………….
Cumpărări consumate …………………………………………….
Cheltuieli cu p ersonalul ………………………………………….
Impozite, taxe și vărsăminte asimilate ……………………..
Alte cheltuieli de exploatare ……………………………………
Rezultatul exploatării ……………….. ………….. …………….
Venituri financiare …………………………………………………
Cheltuieli financiare ……………………………………………….
Diferențe de conversie ……………………………………………
Rezultat ul financiar ……………………………………………..
Rezultatul curent al societăților integrate ……………..
Cota -parte din rezultatul societăților puse în echivalență
………………………………………………………….. ………………..
Rezultatul net al ansamblului consolidat ……………….
Partea din rezultat care revine interesului minoritar…….
Rezultatul care revine grupului …………………………….

22 Modelul contului de profit și pierdere consolidat, întocmit prin descompunerea
cheltuielilor și veniturilor pe destinații .

”Acest tip de cont de profit și pierdere este de inspirație anglo – saxonă. El este, deja,
utilizatși în unele țări din Europa, printre care și Franța, sub diverse variante, de către marile
grupuri de societăți dornice să -și prezinte conturile lor consolidate după o versiune ce
corespunde uzanțelor marilor piețe financiare internaționale. „6
Acest model de cont de profit și pierdere este ce ntrat pe vânzări (cifra de afaceri) și nu pe
producție, criteriul de clasificare a veniturilor și cheltuielilor este destinația acestora (sau funcția).
Cele două modele ale contului de profit și pierdere consolidate se ”întâlnesc”, în principiu,
la nivelul rezultatului de exploatare. Astfel, modelul centrat pe producția gloabală poate fi
asimilat modelului centrat pe vânzări în care va reveni aceeași sumă în cheltuieli și, respectiv,
venituri: costul de producție al producției stocate – în cheltuieli și pro ducția stocată a exercițiului –
în venituri.
La nivelul exploatării, trei mari funcții pun în evidență trei categorii de cheltuieli:
Funcția de producție Costul vânzărilor
Funcția comercială Cheltuieli comerciale
Funcția administrativă Cheltuiel i administrative
Alte funcții Alte cheltuieli și venituri din exploata

6 Ovidia Doinea – Contabilitatea întreprinderilor de grup (conturi consolidate) -notițe de curs -, Ed. Ecko Print, 2008
Explicație Exercițiul :
N N-1
Cifra de a faceri ………………………………………………………
Costul vânzărilor …………….. …………………………………….
Marja provenită din cifra de afaceri .. ………………….. .
Cheltuieli c omerciale …. ……………. ……………………………
Cheltuieli administrative …………………. ……………………..
Alte cheltuieli și venituri din exploatare …. ………………..
Rezultatul din exploatare ……….. ……………………. ………
Venitur i financiare ………………………………………………….
Cheltuieli financiare ………………………………………………..
Diferențe de conversie …………………………………………….
Rezultatul financiar …….. ……………………………………….
Rezultatul curent al întreprinderilor integrate ………
Venituri și cheltuieli excepționale …………………………….
Impozitul pe profit ………………………………………………….
Rezultatul net al întreprinderilor integrate ……………
Cota -parte din rezultatul întreprinderilor puse în
echivalență …………………………………………………………….
Rezultatul net al ansamblului consolidat ……………….
Partea din rezultat care revine interesului minoritar……..
Rezultatul care revine întreprinderilor consolidate ..

23 1.5.4. ANEXA CONSOLIDATĂ

Conținutul general al Anexei conform Consiliului Național al Contabilității (C.N.C.) din
Franța, cuprinde:
a) Informații privind perimetrul de consolidar e;
b) Principii contabile, metode de evaluare și modalități de consolidare, comparabilitatea
conturilor;
c) Explicații asupra posturilor din bilanț și din contul de rezultate și a variațiilor
acestora;
d) Informații diverse.
Informații privind pe rimetrul de consolidare
Această prevedere se referă la:
– identificarea întreprinderilor consolidate, precum și fracțiunea de capital deținută
direct sau indirect de societatea – mamă și modul lor de consolidare;
– justificarea utilizării, pentru anumite ăntreprinderi consolidate, a metodei de punere
în echivalență, având în vedere structura conturilor lor anuale;
– justificarea integrării globale, atunci când fracțiunea drepturilor de vot deținută este
mai mică de 40%;
– justificarea excluderii integrării globale, atunci când fracțiunea drepturilor de vot este
mai mare de 40%;
– justificarea consolidării prin punere în echivalență, atunci când fracțiunea drepturilo r
de vot deținută este mai mică de 20%;
– indicarea motivelor care justifică neconsolidarea anumitor întreprinderi.
Prezentarea principiilor contabile, metodelor de evaluare și modalităților de
consolidare reținute, mijloacelor ce permit și asigură comparabilitatea conturilor
Principii și modalități de consolidare :
– metode utilizate (pentru metoda punerii în echivalență: consolidarea pe paliere
succesive sau consolidarea directă);
– datele de închidere a exercițiilor;
– tratarea diferențelor din prima consolidare;
– metoda de conversie utilizată pentru consolidarea filialelor din străinătate, etc.
Principii contabile și metode de evaluare :
– metode de evaluare reținute pentru evaluarea anumitor active și datorii, dacă există
posibilitatea utilizării mai multor metode;
– derogări și prescripții contabile, pentru obținerea imaginii fidele;
– modal itățile de amortizare a imobilizărilor, a diferențelor de achiziție activ și
modalitățile de reluare a diferențelor de achiziție pasiv, etc.
Comparabilitatea conturilor:
– modificarea metodelor de evaluare și incidența asupra rez ultatului consolidat și a
capitalurilor proprii;
– descrierea mijloacelor pentru a stabili comparații între bilanțuri și contul de rezultate
consolidat, în cazul variației perimetrului de consolidare.
Explicații asupra posturilor din bilanț și din contul de profit și pierdere și a variațiilor
acestora
În această parte a anexei sunt oferite informații suplimentare asupra unor posturi din bilanț
și contul de rezultate.
Imobilizări și amortismente:
– prezentarea imobilizărilor pe categorii;

24 – suma bunurilor înscrise în imobilizări care fac obiectul contractelor de leasing sau al
operațiilor similare, pe categorii de imobilizări;
– ventilarea cheltuielilor de cer cetare – dezvoltare după natura lor;
– ventilarea imobilizărilor, pe zone geografice sau pe sectoare de activitate.
Diferențe de achiziție:
– analiza variației;
– cazuri excepționale care justifică afectarea î n capitaluri proprii;
– incidența reevaluărilor.
Titluri puse în echivalență:
– analiza variației lor
– indicarea sumei privind întreprinderile controlate.
Titluri de paticipare neconsolidate:
Lista principalelor întreprinderi care compun acest post, fracțiunea de capital deținută direct
sau indirect, suma capitalurilor proprii, rezultatul ultimului exercițiu și valoarea contabilă netă a
titlurilor.
Titluri de plasament: Indicarea valorii bursiere pentru titlurile cotate.
Capi taluri proprii:
– analiza principalelor variații;
– analiza diferențelor de conversie și variația lor.
Interese minoritare: – analiza variațiilor.
Împrumuturi și datorii financiare:
– ventilarea după natură, indicarea sumel or corespunzătoare contractului de leasing;
– ventilarea pe principalele devize;
– ventilarea după termenul de scadențe ( sub 1 an, 1 an și mai mare de 5 ani).
Provizioane :
– ventilarea după natura provizioanelor;
– analiza provizioanelor pentru impozite amânate și variația lor.
Cifra de afaceri:
– ventilarea pe zone geografice;
– ventilarea pe sectoare de activitate.
Cheltuieli de personal:
– cheltuieli glabale;
– efectiv me diu de angajați pe întreprinderile consolidate, ventilarea lor pe categorii.
Cheltuieli cu amortizarea și provizioanele: – suma cheltuielilor cu amortizarea și a
provizioanelor pentru depreciere.
Cheltuieli și venituri financiare:
– indicarea diferențelor de conversie incluse eventual în aceste posturi;
– cheltuieli financiare incluse în producția imobilizată, vândută sau stocată;
– analiza diferențelor de conversie provenite din integrare a întreprinderilor străine.
Venituri și cheltuieli excepționale:
– principalele componente;
– indicarea părții de impozit pe profit corespunzătoare.
Informații diverse
Se referă la inform ații privind întreprinderile controlate, consolidate prin punerea în
echivalență: – structura conturilor anuale simplificate sau a elementelor semnificative din
conturile anuale.
Informații privind conducerea: – suma remunerațiilor acordate în c ursul exercițiului
membrilor organelor de administrație și de conducere ai întreprinderii consolidate.

25 1.6. AUDITAREA SITUAȚIILOR FINANCIARE
CONSOLIDATE

Etimologic, cuvantul ‘audit’ inseamna ‘a asculta si a transmite mai departe’ atunci cand este
tradus d in latinescul ‘audire’. Tradus din limba engleza el exprima notiuni ca : revizie contabila,
bilant, a revizui, a verifica, a revizui registrele contabile, a face o revizie contabila.
Auditul reprezinta examinarea profesionala a unei informatii in vederea e xprimarii unei
opinii responsabile si independente prin raportarea ei la un criteriu, standard, norma de calitate in
vederea satisfacerii nevoilor unor utilizatori de informatii.
Auditul financiar reprezinta verificarea si certificarea conturilor anuale, a situatiilor
financiare, de catre un profesionist competent si independent in vederea exprimarii opiniei
acestuia asupra datelor cuprinse in documentele anuale de sinteza.
Obiectivul unui audit al situatiilor financiare este acela de a da posibilitatea a uditorului de a
exprima o opinie privind intocmirea situatiilor financiare respective, sub toate aspectele
semnificative, in conformitate cu un cadru general de raportare financiara identificat.
Scopul principal al auditului este de a evalua neconformitățile în raport cu reglementările în
vigoare și de a concepe acțiuni corective necesare pentru eliminarea acestor neconformități.
Auditul consta in colectarea si evaluarea unor probe privind informa tiile, in scopul
determinarii si raportarii gradului de conformitate a informatiilor respective cu o serie de criterii
prestabilite. Auditul ar trebui efectuat de o persoana competenta si independenta.
Pentru a se efectua un audit, trebuie sa existe inform atii intr -o forma verificabila, precum si
o serie de norme si standarde in raport cu care auditorul sa poata evalua informatiile. De obicei,
auditorii auditeaza informatii cuantificabile, printre care putem mentiona situatiile financiare ale
persoanelor ju ridice si declaratiile fiscale privind impozitele pe venit intocmite de persoane
fizice. De asemenea, auditorii pot intreprinde si audite ale unor informatii mai subiective, cum ar
fi eficacitatea sistemelor informatice sau eficienta activitatii de product ie.
Probele reprezinta orice informatii utilizare de auditor pentru a determina daca informatiile
auditate sunt prezentate in conformitate cu criteriile prestabilite.
Auditorii care intocmesc rapoarte asupra situatiilor financiare ale companiilor sunt dese ori
numiti auditori independenti. In ciuda faptului ca persoana care face auditul situatiilor financiare
publicate este platita de catre compania care le -a intocmit, ea este, de regula, suficient de
independenta pentru a realiza audite in care utilizatorii sa poata avea incredere.
Situațiile financiare anuale consolidate ale entităților se auditează de către una sau mai
multe persoane fizice sau juridice autorizate în condițiile legii.
Persoana sau persoanele responsabile cu auditarea situațiilor financiare anuale consolidate
(denumite auditori statutari) își exprimă, de asemenea, un punct de vedere referitor la gradul de
conformitate a raportului consolidat al administratorilor cu situațiile financiare anuale consolidate
pentru același exercițiu financiar.
Pentru auditarea situtiilor financiare anuale consolidate auditorul trebuie sa aiba cunostinte
suficiente si aprofundate despre activitatea agentului economic auditat si sa obtina probe de audit
adecvate care sa -i permita sa identifice si sa inteleaga eve nimentele, tranzactiile si practicile care,
potrivit rationamentului auditorului, pot avea un efect esential asupra exprimarii opiniei de audit.
In efectuarea auditului se au in vedere politicile contabile, respectiv principiile, bazele,
conventiile, regulile si practicile specifice aplicate de o societate -mama la intocmirea si
prezentarea situatiilor financiare anuale consolidate.

26 Auditarea situatiilor financiare anuale consolidate reprezinta o obligatie legala a oricarei
societati -mama in cazul in care aceasta face parte dintr -un grup de societati si indeplineste una
din urmatoarele conditii:
 detine majoritatea drepturilor de vot ale actionarilor sau asociatilor intr -o alta societate
cu regim de filiala
 este actionar sau asociat al unei so cietati si majoritatea membrilor organelor de
administratie, conducere si de supraveghere ale societatii in cauza (filiala), care au
indeplinit aceste functii in cursul exercitiului financiar, in cursul exercitiului financiar
precedent si pana in momentul intocmirii situatiilor financiare anuale consolidate, au
fost numiti doar ca rezultat al exercitarii drepturilor lor de vot
 este actionar sau asociat al unei societati si detine singura controlul asupra majoritatii
drepturilor de vot ale actionarilor ori a sociatilor societatii, ca urmare a unui acord cu
alti actionari sau asociati
 este actionar sau asociat si are dreptul de a exercita o influenta dominanta asupra
filialei, in temeiul unui contract incheiat cu societatea comerciala in cauza ori al unei
clauz e din actul constitutiv sau statut, daca legislatia aplicabila filialei permite astfel
de contracte ori clauze
 societatea -mama detine puterea de a exercita sau exercita efectiv o influenta
dominanta ori control asupra unei filiale
 este actionar sau asociat si are dreptul de a numi ori de a revoca majoritatea
membrilor organelor de administratie, conducere sau de supraveghere ale filialei
 societatea -mama si filiala sunt conduse pe o baza unificata de catre societatea -mama

Raportul auditorilor statutari cupr inde:
 introducere care identifică cel puțin situațiile financiar e anuale consolidate care fac
obiectul auditului statutar, împr eună cu cadrul de raportare fin anciară care a fost aplicat la
întocmirea acestora;
 descriere a ariei auditului statutar, care i dentifică cel puți n standardele de audit
conform cărora a fost efectuat auditul statutar;
 opinie de audit care exprimă în mod clar opinia auditorilor statutari, potrivit căreia
situațiile financiare anuale consolidate oferă o imagine fidelă conf orm cadrului relevant de
raportare financiară și, după caz, dacă situațiile financiare anuale consolidate respectă
cerințele legale; opinia de audit este fără rezerve, cu rezerve, o opinie contrară sau, dacă
auditorii statutari nu au fost în măsură să expr ime o opinie de audit, imposibilitatea
exprimării unei opinii;
 referire la orice aspecte asupra cărora auditorii statutari atr ag atenția, printr -un
paragraf distinct, fără ca opinia de audit să fie cu rezerve;
 un punct de vedere privind gradul de conformit ate a raportului consolidat al
administratorilor cu situațiile financiare anuale consolidate pentru același exercițiu financiar.
Raportul se semnează de către auditori statutari, persoane fizice, în numele acestora sau al
auditorilor persoa ne juridice autorizate, după caz, și se datează.
În cazul în care situațiile financiare anuale ale societății -mamă se atașează la situațiile
financiare anuale consolidate, raportul auditorilor statutari cerut de prezentele reglementări poate
fi combinat cu raportul auditorilor statutari asupra situațiilor financiare anuale ale societății –
mamă, prevăzut de Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV -a a Comunităților
Economice Europene.

27 CAPITOLUL II
SITUAȚIILE FINANCIARE CONSOLIDATE SI
AUDITUL AC ESTORA PE EXEMPLUL UNUI GRUP DE
SOCIETĂȚI – CU SIMULĂRI DE DATE

2.1. PREZENTAREA FILIALEOR GRUPULUI COMPA

Societatea COMPA – firma mamă
COMPA este o societate pe acțiuni, cu sediul social în Sibiu, str.Henri Coandă nr.8, CP
550234 .
Domeniul de activitat e al companiei : proiectarea, producerea și comercializarea
componentelor pentru fabricația de autoturisme, autovehicule de transport, autobuze, remorci,
tractoare, vagoane, locomotive și diverse utilaje industriale, servicii și asistență tehnică.
Conform A ctului Constitutiv al societății, societatea COMPA produce și comercializează
componente și piese pentru industria constructoare de mașini (autoturisme, autovehicule de
transport, autobuze, remorci, tractoare, vagoane și diverse utilaje industriale), energ ie termică,
inclusiv servicii și asistență tehnică, efectuarea de operațiuni de comerț exterior, engineering,
colaborarea directă cu bănci de comerț exterior, efectuarea operațiunilor de fond valutar, putând
participa și conveni la operațiuni de credit; to todată desfășoară activități cu caracter social în
favoarea salariaților.
Obiectul principal de activitate, conform codului CAEN este 2932 “Fabricarea altor piese și
accesorii pentru autovehicule și pentru motoare de autovehicule”
Forma de proprietate a co mpaniei
Din anul 1999 Societatea COMPA S.A. este privatizată 100%. Structura acționariatului
fiind următoarea:

NR. AC ȚIUNI %
DIN TOTAL CAPITAL
Asociația Salariaților COMPA 119.474.505 54,60
Alți acționari (persoane fizice și juridice –
române și stră ine)
99.346.533
45,40
NUMĂR TOTAL DE ACȚIUNI 218.821.038 100,00

Societatea este listată, acțiunile se tranzacționează la Bursa de Valori București la categoria
Standard, simbol CMP.
Evoluția companiei
Prin hotărârea Guvernului nr.1296/13.12.1990 firma a devenit S.C.COMPA S.A.,
provenind din Intreprinderea de Piese Auto Sibiu (I.P.A.Sibiu). I.P.A. Sibiu a luat ființă în anul
1969 prin unificarea a două unități: Uzina Elastic și Uzina Automecanica Sibiu.
Din anul 1991, COMPA s -a organizat în fabrici / at eliere, constituite pe familii de produse
ca centre de cost, care în timp au devenit centre de profit, în scopul unei descentralizări și a
facilitării constituirii de joint -ventures.
Societatea COMPA a fost înregistrată la Camera de Comerț Industrie și Agr icultură –
Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Sibiu, sub nr. J 32/129/1991, Identificator
Unic la Nivel European (EUID) ROONRC.J32/129/1991 .

28 COMPA este societate pe acțiuni (S.A.), cu personalitate juridică română, este organizată și
funcționează în conformitate cu Actul Constitutiv al societății și cu legislația în vigoare.
Conducerea firmei a fost asigurată de un Consiliu de Administrație format din:
– Deac Ioan – președinte și director general,
– Miclea Ioan – membru CA si Director economic
– Maxim Mircea -Florin – membru CA
– Balteș Nicolae – membru CA
– Velțan Ilie -Marius – membru CA

Investițiile financiare COMPA S.A. în calitate de societate – mamă, reprezentând titluri de
participare deținute în acțiuni sau părți sociale la entitățile comerciale sunt prezentate în tabelul
de mai jos:

Societatea la care
se dețin titlurile Sediul social Valoarea
titlurilor
deținute de
COMPA (lei) % in
capitalul
social Obiectul principal de
activitate (conf.cod
CAEN)
COMPA I.T.
S.R.L. Str.Henri
Coandă nr.8,
Sibiu, jud.Sibiu
200.000
100,00 Activități de realizare
a softului la comandă
TRANS C.A.S.
S.R.L. Str.Henri
Coandă nr.12,
Sibiu, jud.Sibiu
1.498.450
99,00 Transporturi rutiere de
mărfuri
RECASERV
S.R.L. Str.Henri
Coandă nr.51,
Sibiu, jud.Sibiu
70.000
70,00 Alte activități de
alimentație n.c.a.
TOTAL 1.768.45 0

Entitățile afiliate COMPA S.A. Sibiu s -au constituit în timp, ca urmare a necesit ății
externalizării de la COMPA S.A. a unor acti vități specifice cum sunt: proiectare soft, transport
auto inter n și internațional, alimentație publică, etc., externalizări înfăptuite pentru eficientizarea
acestor activități prec um și pentru a se putea beneficia de unele facilități acordate de stat unor
activități (activitatea IT; licențe transport etc).
Majoritatea tranzacțiilor, a contractelor cu aceste entități afiliate repre zintă furnizarea de
către COMPA (deținătoarea instalațiilor speciale și specifice), de utilități precum: energie
elect rică, energie termică, apă potabilă, servicii telefonie, aer comprimat, de închiriere de spații și
echipamente necesare desfășurării activității, precum și contracte de furnizare de bunuri și
servicii. Pe de altă parte, aceste entități afiliate furnizează către COMPA bunuri și servicii ce
constituie obiectul lor de acti vitate și pentru care s -a impus externalizarea. Relațiile s -au
desfăsurat în termeni comerciali de piață liberă, prețul acesto ra fiind convenit prin negociere,
încadrat in nivelele practicate pe piață.
În luna august 2017, ca urmare a hotărârii AGEA din 24.04.2017, societatea Comp a
Expediții Internaționale SRL, la care Compa a deținut 98% din capitalul social, respectiv 980 de
lei, a fost li chidată prin dizolvare. Această societate n u a desfășurat activitate de la înființare și
până la data lichidării ei.

29 Filiale
Societatea COMPA I.T. S.R.L cu sediul social în Sibiu, str.Henri Coandă nr.8,jud.Sibiu.
Firma fost înființată în anul 2001, fiind înregistrată la Registrul Comerțului cu n r.J32/17/2001,
CUI 13656016.
Scopul înființării a fost acela de proiectare și implementare a unui Sistem informatic
integrat , pentru firma – mamă, la standardele internaționale existente și care să asigure cerințele
impuse de modul de organizare pe centre de profit ale firmei COMPA, precum și de asigurare a
unei rețele informatice de calculatoare extinse în întreaga firmă COMPA.
Obiectul de activitate, conform codului CAEN este 6201 – “Activități de realizare a softului
la comandă” .
Capitalu l social al firm ei la 31.12.2017 a fost de 200.000 RON, deținut în totalitate (100%)
de către Societatea COMPA S.A. Administratorul firmei este dl. Acu Florin -Ștefan.
Societatea TRANS C.A.S. S.R.L. cu sediul social în Sibiu, str.Henri Coandă nr.12,
jud.Sibiu. Firma a fost înființată în anul 2002, fiind înregistrată la Registrul Comerțului cu
nr.J32/633/2002, CUI 14836511. Motivul înființării firmei a fost acela de externalizare a
activității de transport auto, existent inițial în cadrul firmei COMPA, în scopul extinderii ș i
dezvoltării acestei activități diferită de profilul de activitate al firmei COMPA. TRANS C.A.S.
S.R.L. deține în prezent un număr de peste 60 autovehicule, dintre care o pondere importantă o
dețin Autotractoarele cu remorcă tip Mercedes, cu capacitate de peste 20 tone încărcătură utilă,
destinate transportului de materiale și produse finite atât pentru COMPA cât și pentru alți clienți.
Obiectul principal de activitate al firmei, conform codului CAEN este 4941 “Transporturi
rutiere de mărfuri” .
Capitalul s ocial este de 150. 000 părți sociale în valoare totală de 1.500.000 RON.
La 31.12.2017 structura acționariatului a fost:
– Societatea COMPA S.A. deține un număr de 149.845 părți sociale, în valoare de
1.498.450 RON.
– Maxim Mircea Florin și Mihăilă Daniela persoane fizice, dețin în total un număr de 155
părți sociale în valoare de 1,550 RON.
Conducerea firmei este asigurată de Maxim Mircea -Florin – administrator.
Societatea RECASERV S.R.L. cu sediul social în Sibiu, Str.Henri Coandă nr.51,
jud.Sibiu, înființ ată în anul 2004, fiind înregistrată la Registrul Comerțului cu nr.J32/704/2004,
CUI 164408228. Scopul înființării firmei a fost de externalizare din cadrul firmei – mamă
(COMPA S.A.) a unor activități diferite profilului său de activitate principal, activ ități cum sunt:
alimentație publică realizată prin cantina și microcantinele ce funcționează în incinta firmei
COMPA. Prin înființarea firmei RECASERV S.R.L. cu profil de alimentație publică s -au asigurat
condițiile dezvoltării acestei activități prin comp letarea cu servicii secundare (catering și servicii
de curățenie).
Obiectul principal de activitate, conform codului CAEN este 5629 “ Alte activități de
alimentație n.c.a.”, constând din servicii de catering pentru salariații din COMPA S.A.și alte
firme di n Sibiu, organizarea de evenimente cu profil de alimentație publică pentru firme și unități
de învățământ din municipiul Sibiu.
Capital ul social al firmei este de 100. 000 RON deținut de către:
– Societatea COMPA S.A.Sibiu ,în procent de 70%
– Boroș Daniela , persoană fizică, în procent de 30%
RECASERV S.R.L. Sibiu deține la COMPA S.A.Sibiu un număr de 649. 100 acțiuni în
valoare de 64,910 RON cumpărate prin tranzacționare la BVB care sunt înregistrate în Situațiile
financiare ale firmei la 31.12.2017 .
Adminis tratorul firmei este dna Boroș Daniela.

30 2.2. CADRUL LEGAL ȘI NECESITATEA ÎNTOCMIRII
SITUAȚIILOR FINANCIARE ANUALE CONSOLIDATE
ALE GRUPULUI

În baza Ordinului Ministerului Finanțelor Pubice nr.881/2012, societatea COMPA S.A.
Sibiu ale cărei valo ri mobiliare sunt admise la tranzacționare pe piața reglementată a Bursei de
Valori București, aplică Standardele Internaționale de Raportare Financiare (IFRS) începând cu
anul 2012.
În conformitate cu reglementările contabile conforme cu Directiva a VII -a a comunității
Economice Europene, COMPA S.A. Sibiu ( societate – mamă) îndeplinește condițiile conform
punctului 12. În baza punctului 3 al acestor reglementări s -au întocmit situațiile financiare anuale
consolidate.
Ansamblul de reguli de înregistrare co ntabilă a operațiunilor economico – financiare de
întocmire, aprobare și auditare statutară a situațiilor financiare anuale consolidate ale societăților
sunt prevăzute în “Reglementările contabile conforme cu IFRS” aprobate prin OMFP 2844/2017.
Toate acest e acte normative au constituit baza legală necesară elaborării situațiilor
financiare consolidate ale Grupului pentru anul încheiat la 31.12.2017.
Conform reglementărilor legale, întocmirea situațiilor financiare consolidate se realizează
de către entitate a denumită în continuare societate (firmă) – mamă, care deține titluri de
participare la o altă entitate, denumită filială sau firmă afiliată.
În acest context, societatea COMPA S.A. Sibiu în calitatea sa de firmă – mamă are
controlul, respectiv ponderea participațiilor sale în capitalul social al firmelor afiliate este mai
mare de 50% la următoarele entități afiliate:
COMPA I.T. S.R.L. 100.00
TRANS C.A.S. S.R.L. 99.00
RECASERV S.R.L. 70.00
Societatea COMPA S.A. Sibiu, firma – mamă, exercită o putere efectivă, având o influență
dominantă, respectiv deține controlul asupra firmelor Grupului. Avand în vedere reglementările
contabile precum și recomandările existente în acest domeniu, me toda de consolidare utilizată cu
aceste firme este “Metoda integrării globale”.
În cursul anului 2017 în activitatea economico -financiară a Grupului nu s -au întâmplat
evenimente deosebite demne de semnalat.
Apreciem totuși faptul că la nivelul Grupului anu l 2017 este al doilea an în care nu mai este
inclusă în aria de consolidare firma ThyssenKrupp Bilstein Compa S.A.Sibiu, datorită cesionării
prin vânzare a titlurilor de participare deținute de către COMPA S.A astfel încât diferența dintre
indicatorii la n ivelul Grupului și cei ai firmei COMPA sunt destul de mici, apreciind așadar că
ponderea firmei mamă în cadrul Grupului la aproape toți indicatorii este covârșitoare.
Prin urmare, influența creșterii cifrei de afaceri a firmei COMPA în totalul creșterii ac estui
indicator este de asemenea hotărâtoare, semnificativă, nivelul acestui indicator la nivelul
Grupului fiind în anul 2017 cu 10,2% mai mare decât cifra de afaceri realizată în anul 2016.
În mod similar și celelalte poziții din bilanț și contul de profi t și pierdere ale Grupului au o
evoluție foarte asemănătoare cu cea înregistrată la nivelul firmei mamă COMPA.
În urma acțiunii de consolidare, principalii indicatori rezultați ce caracterizează activitatea
globală a Grupului, sunt prevăzuți în tabelul urm ător:

31 INDICATORUL UM 2017 2016
Cifra de afaceri Lei 708.120.315 642.675.460
Profitul net Lei 38.553.268 52.698.9621
Total active Lei 601.827.973 570.055.005
Datorii totale Lei 193.105.597 200.138.469

Situațiile financiare au fost întocmite în con formitate cu Standardele Internaționale de
Raportare Financiară adoptate de Uniunea Europeană (“UE”). Aceste situații financiare sunt
primele situații financiare întocmite în conformitate cu Standardele Internaționale de Raportare
Financiară. Grupul a adop tat raportarea conform IFRS începând cu situațiile financiare ale anului
2012.
Evidențele contabile ale Grupului sunt menținute în lei, în conformitate cu Reglementările
Contabile Românești. Conturile statutare au fost retratate pentru a reflecta diferențe le existente
între Reglementările Contabile Românești și IFRS. În mod corespunzător, conturile statutare au
fost ajustate, în cazul în care a fost necesar, pentru a armoniza aceste situații financiare, în toate
aspectele semnificative, cu IFRS.
Situațiile financiare individuale au fost pregătite pe baza costului istoric, cu excepția
anumitor imobilizări corporale care sunt evaluate la valoarea reevaluată sau valoarea justă așa
cum este explicat în politicile contabile. Costul istoric este în general bazat p e valoarea justă a
contraprestației efectuată în schimbul activelor.
Situațiile financiare sunt prezentate în lei românești (RON), rotunjite la cel mai apropiat leu,
aceasta fiind moneda funcțională a companiei.
Combinările de întreprinderi sunt contabiliz ate utilizând metodă de achiziție la data
achiziției. Data achiziției este dată la care controlul este transferat cumpărătorului. Controlul
reprezintă puterea de a stabili politicile financiare și operaționale ale entității pentru a obține
beneficii din ac tivitățile acesteia. La evaluarea controlului Grupul ia în considerare drepturile de
vot potențiale care sunt exercitabile în prezent.
Raționamentul profesional este aplicat pentru a determina data achiziției și dacă a avut loc
transferul controlului între părți.
Grupul evaluează fondul comercial la valoarea justă a contraprestației transferate inclusiv
valoarea recunoscută a intereselor fără control în entitatea achiziționată, minus valoarea netă
recunoscută (valoarea justă) a activelor identificabile dobâ ndite și datoriilor asumate, toate
evaluate la data achiziției.
Contraprestația transferată include valoarea justă a activelor transferate, a datoriilor asumate
de către Grup față de acționarii anteriori ai entității achiziționate și a instrumentelor de ca pitaluri
proprii emise de către Grup.
Contraprestația transferată include și valoarea justă a contraprestației contingente.
O datorie contingenta a entității achiziționate este asumată într -o combinare de întreprinderi
numai dacă o asemenea datorie reprezi ntă o obligație prezenta care rezultă dintr -un eveniment
anterior iar valoarea sa poate fi evaluată în mod credibil.
Grupul evaluează interesele fără control ca parte deținută de acționarii minoritari în activele
nete identificabile ale entității achizițio nate.
Costurile de tranzacționare ale Grupului aferente unei combinări de întreprinderi, precum
comisioane pentru intermedierea tranzacției, onorariile pentru serviciile de consultanță juridică,
onorariile pentru serviciile de due diligence și alte onorari i pentru servicii profesionale și de
consultanță sunt recunoscute în contul de profit sau pierdere atunci când sunt suportate.
Standardul revizuit specifică faptul că modificările participației societății -mamă într -o
filială care nu au ca rezultat pierdere a controlului trebuie înregistrate ca tranzacții de capitaluri

32 proprii. Conform standardului revizuit, achizițiile de interese fără control sunt contabilizate ca
tranzacții cu acționarii în calitatea lor de proprietari și, ca urmare a unor astfel de tranza cții nu se
recunoaște fond comercial. Rezultatul acestor tranzacții este recunoscut de Grup în „Alte
rezerve”.
Subsidiarele reprezinta toate entitatiile aspra careia Grupul detine controlul. Grupul
controleaza o entitate atunci cand detine in totalitate au toritatea asupra entitatii, este expus si are
dreptul la veniturile variabile in baza participatiei detinute si are capacitatea de a -si aduce
autoritatea asupra entitatii pentru a influenta valoarea acestor venituri. Subsidiarele sunt incluse
in consolidar e incepand cu data la care controlul este transferat grupului. Subsidiarele sunt
excluse de la consolidare incepand cu data la care controlul inceteaza.
Politicile contabile ale filialelor au fost modificate, acolo unde a fost necesar, pentru a fi
aliniate cu politicile adoptate de către Grup.
Entitățile asociate sunt acele entități asupra cărora Grupul exercita o influență semnificativă,
dar nu deține controlul asupra politicilor financiare și operaționale ale entităților. Influența
semnificativă se presup une că există atunci când Grupul deține între 20% și 50% din drepturile
de vot într -o altă entitate. Asocierile în participație sunt acele entități asupra căror activități
Grupul exercita control comun stabilit printr -o înțelegere contractuală și necesitân d acord unanim
pentru luarea deciziilor cu privire la strategiile financiare și operaționale.
Investițiile în entități asociate sunt contabilizate prin metoda punerii în echivalentă și sunt
recunoscute inițial la cost. Investiția Grupului include fondul co mercial identificat la achiziție, net
de orice pierderi din depreciere cumulate.
Situațiile financiare consolidate includ cota -parte aferenta Grupului din veniturile,
cheltuielile și modificările capitalurilor proprii ale investițiilor contabilizate prin m etoda punerii
în echivalentă, după ajustările de aliniere a politicilor contabile cu cele ale Grupului, de la data la
care începe până la data la care încetează influenta semnificativă sau controlul comun.
Atunci când cota -parte din pierderi aferenta Grupu lui depășește participația sa în investiția
contabilizată prin metoda punerii în echivalentă, valoarea contabilă a participației, inclusiv orice
investiție pe termen lung, este redusă la zero, iar recunoașterea pierderilor ulterioare este
întreruptă cu exc epția cazului în care Grupul are o obligație sau a realizat plăți în numele entității
în care a investit.
Entitatile afiliate ale societatii COMPA S.A. Sibiu s -au constituit in timp, ca urmare a
necesitatii externalizarii unor activitati specifice cum sunt : proiectare soft, transport auto intern si
international, alimentatie publica, etc., externalizari infaptuite pentru eficientizarea acestor
activitati precum si pentru a se putea beneficia de unele facilitati acordate de stat unor activitati
(activitatea IT; licente transport etc).
Majoritatea tranzactiilor, a contractelor cu aceste entitati afiliate reprezinta furnizarea de
catre COMPA (detinatoarea instalatiilor speciale si specifice), de utilitati precum: energie
electrica, energie termica, apa potabila servicii telefonie, aer comprimat, de inchiriere de spatii si
echipamente necesare desfasurarii activitatii, precum si contracte de furnizare de bunuri si
servicii.
Pe de alta parte, aceste entitati afiliate furnizeaza catre COMPA bunuri si servicii ce
constituie obiectul lor de activitate si pentru care s -a impus externalizarea .
Relatiile s -au desfasurat in termeni comerciali de piata libera, pretul acestora fiind convenit
prin negociere, incadrat in nivelele practicate pe piata.
In luna august 2017, ca u rmare a hotararii AGEA / 24.04.2017, societatea COMPA
EXPEDITII INTERNATIONALE SRL la care Compa a detinut 98% din capitalul social,
respectiv 980 de lei, a fost lichidata prin dizolvare.
Aceasta societate nu a desfasurat activitate de la infiintare si pan a la data lichidarii ei.

33 2.3. SITUAȚIA FINANCIAR – CONTABILĂ A
GRUPULUI COMPA

2.3.1. ELEMENTE ALE BILANȚULUI CONSOLIDAT AL GRUPULUI

Situația financiar – contabilă a Grupului este prezentată detaliat în Notele explicative
întocmite, care asigură înțeleg erea fenomenelor economice produse, metodele și tehnicile
utilizate, politicile contabile aplicate în conducerea evidențelor contabile ale Grupului.
Elementele de activ și pasiv din structura Bilanțului consolidat al Grupului, conform IFRS,
sunt prezentate în tabelul următor:

EXPLICAȚII 31.12.2017 31.12.2016
Active imobilizate:
Imobilizări corporale 316.829.136 319.906.050
Imobilizări necorporale 3.139.726 3.702.785
Investiții imobiliare 40.561.717 40.269.842
Alte creanțe imobilizate 116.684 107.354
Creanțe privind impozitul amânat 807.947 821.303
Active imibilizate – total 361.455.210 364.807.335

Active circulante:
Stocuri 104.492.381 91.830.538
Creanțe comerciale și alte creanțe 133.013.22 4 111.293.080
Alte creanțe
(Subvenții și decontări din operațiuni în participație) 0 22.638
Numerar și echivalențe de numerar 2.867.158 2.101.414
Active circulante – total 240.372.763 205.247.670

Total active 601.827.973 570.055.0 05

Capitaluri proprii:
Capital emis 21.882.104 21.882.104
Acțiuni proprii -64.910 -64.910
Pierderi legate de acțiunile proprii -45.961 -45.961
Rezerve 276.804.331 239.031.432
Ajustare rezerve 23.151.094 23.151 .094
Rezultatul reportat, din care: 86.848.492 85.837.861
Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru
prima dată a IAS 29 -677.389 -677.389
Interese minoritare 147.229 124.916
Capitaluri proprii – total 408.722.379 369.916.53 6

Datorii pe termen lung:
Datorii financiare 40.442.359 47.272.490
Venituri în avans (venituri în avans, subvenții) 26.886.009 30.689.125
Provizioane 135.645 135.645
Datorii pe termen lung – total 67.464.013 78.097.260

34 Datorii curente:
Datorii financiare 997.497 612.625
Datorii comerciale și similare 107.541.385 106.784.617
Alte datorii 10.481.560 9.733.262
Datorii privind impozitele curente 190.027 191.612
Venituri în avans (ven ituri în avans, subvenții) 3.690.462 3.733.493
Provizioane 2.740.650 985.600
Datorii curente – total 125.641.581 122.041.209
Datorii totale 193.105.594 200.138.469
Total capitaluri proprii și datorii 601.827.973 570.055.005

Imobilizările corp orale sunt evaluate la cost, scăzând amortizarea cumulată și pierderile
din depreciere cumulate, cu excepția terenurilor și clădirilor, care sunt evaluate la valoarea
reevaluată. Valoarea reevaluată reprezintă valoarea justă a imobilizării la data reevaluă rii minus
orice amortizare cumulată ulterior și orice pierderi cumulate din depreciere. Reevaluarea se
realizează pentru întreaga clasă de imobilizări ( terenuri, clădiri ).
Costul imobilizării include cheltuielile direct atribuibile achiziționării activul ui. Costul unui
activ construit în regie proprie includ costul materialelor și munca directă, alte costuri atribuibile
aducerii activelor la locul și în stare de funcționare și estimarea inițială a costurilor de
dezasamblare și înlăturare a activului și de restaurare a plasamentului și costurile îndatorării
atunci când există o obligație privind aceste cheltuieli.
Atunci când Grupul amortizează separat unele părți ale unui element de imobilizări
corporale, ea amortizează de asemenea separat ceea ce rămâne d in acel element. Ceea ce rămâne
consta în părțile elementului care nu sunt individual semnificative.
Grupul realizează reevaluările cu suficientă regularitate pentru a se asigura că valoarea
contabilă nu se deosebește semnificativ de ceea ce s -ar fi determ inat prin utilizarea valorii juste la
finalul perioadei de raportare.
Atunci când o imobilizare este reclasificata ca investiție imobiliară, proprietatea este
reevaluata la valoarea justă.
Câștigurile care rezultă în urma reevaluării sunt recunoscute în co ntul de profit și pierdere
doar în măsură existenței unei pierderi din depreciere specifice proprietății respectiv și orice alte
câștiguri rămase recunoscute ca alte elemente ale rezultatului global și prezentate în cadrul
rezervelor din reevaluare în capi tal. Orice pierdere este recunoscută imediat în contul de profit fi
pierdere.
Costurile ulterioare sunt capitalizate doar atunci când este probabil ca respectiva cheltuiala
să genereze beneficii economice viitoare Grupului. Lucrările de întreținere și repa rații sunt
cheltuieli ale perioadei.
Terenurile nu se depreciază. Deprecierea este recunoscută pentru a putea scădea din costuri
mai puțin valorile reziduale de -a lungul duratei lor de viață utilă, folosindu -se metoda liniara.
Duratele de viață utilă estim ate, valorile reziduale și metoda de depreciere sunt revizuite de
Conducerea Grupului la finalul fiecărei perioade de raportări, ținând cont de efectul tuturor
modificărilor estimărilor contabile.
Imobilizările care fac obiectul unui contract leasing finan ciar sunt depreciate de -a lungul
duratei lor de viață utilă pe aceeași bază ca și activele aflate în proprietate sau, acolo unde
perioadă este mai scurtă, de -a lungul perioadei relevante de leasing.
Duratele estimate de viață utilă pentru anul curent și an ii de comparație a grupelor
semnificative de imobilizări corporale sunt:

35 – Clădiri 12 -50 ani
– Instalații tehnice și mașini 3 -18 ani
– Alte instalații utilaje și mobilier 2 -18 ani
Dacă valoarea recuperabilă a unui activ (sau unități generatoare de numerar) este estimată a
fi mai mică decât valoarea sa contabilă, valoarea contabilă a activului (sau a unității generatoare
de numerar) este redusă la valoarea sa recuperabilă. Deprecierea este recunoscută imediat în
profit sau pierdere, dacă activul rel evant nu este contabilizat la o valoare reevaluată, caz în care
deprecierea este tratată ca reducere a reevaluării.
Imobilizările corporale sunt derecunoscute ca urmare a cedării sau atunci când nu se mai
așteaptă beneficii economice viitoare din folosirea în continuare a imobilizării. Orice câștig sau
pierdere rezultând din cedarea sau casarea unui element al imobilizării corporale este determinat
că diferența dintre încasările din vânzări și valoarea contabilă a activului și este recunoscut în
contul de p rofitul și pierdere în perioada în care are loc derecunoasterea.
Imobilizări necorporale
Recunoaștere și evaluare
Pentru recunoașterea unui element drept imobilizare necorporală Grupul trebuie să
demonstreze că elementul respectiv întrunește următoarele:
(a) definiția unei imobilizări necorporale
 este separabila, adică poate fi separată sau divizată de entitate și vândută, transferată,
autorizată, închiriată sau schimbată, fie individual, fie împreună cu un contract, un activ sau
o datorie corespon dența; sau
 decurge din drepturi contractuale sau de altă natură legală, indiferent dacă acele drepturi
sunt transferabile sau separabile de Societate sau de alte drepturi și obligații.
(b) criteriile de recunoaștere
 este probabil că beneficiile econ omice viitoare preconizate a fi atribuite imobilizării să
revină Grupului; și
 costul imobilizării poate fi evaluat fiabil.
O imobilizare necorporală este evaluată inițial la cost. Costul unei imobilizări necorporale
dobândite separat este alcătuit din:
a) prețul sau de cumpărare, inclusiv taxele vamale de import și taxele de cumpărare
nerambursabile, după scăderea reducerilor și rabaturilor comerciale; și
b) orice cost de atribuit direct pregătirii activului pentru utilizarea prevăzută.
În anumite cazu ri, o imobilizare necorporală poate fi dobândită gratuit, sau pentru o
contraprestație simbolică, prin intermediul unei subvenții guvernamentale. Grupul recunoaște
inițial atât imobilizarea necorporală, cât și subvenția la valoarea justă.
Costul unei imobi lizări necorporale generate intern este suma cheltuielilor suportate de la
data la care imobilizarea necorporală a îndeplinit prima oară criteriile de recunoaștere. Nu se pot
reîncorporarea cheltuieli recunoscute anterior drept cost. Costul unei imobilizăr i necorporale
generate intern este compus din toate costurile direct atribuibile necesare pentru crearea,
producerea și pregătirea activului pentru a fi capabil să funcționeze în maniera intenționată de
conducere. Exemple de costuri direct atribuibile sunt :
a. costurile materialelor și serviciilor utilizate sau consumate pentru generarea imobilizării
necorporale;
b. costurile beneficiilor angajaților provenite din generarea imobilizării necorporale;
c. taxele de înregistrare a unui drept legal; și
d. amor tizarea brevetelor și licențelor care sunt utilizate pentru a genera imobilizarea
necorporală.

36 Pentru a stabili dacă o imobilizare necorporală generată intern respecta criteriile de
recunoaștere, o entitate împarte procesul de generare a activului în:
(a) o fază de cercetare;
(b) o fază de dezvoltare.
Dacă Grupul nu poate face distincția între faza de cercetare și cea de dezvoltare ale unui
proiect intern de creare a unei imobilizări necorporale, Grupul tratează cheltuielile aferente
proiectului drept chel tuieli suportate exclusiv în faza de cercetare.
Nicio imobilizare necorporală provenită din cercetare (sau din faza de cercetare a unui
proiect intern) nu trebuie recunoscută. Cheltuielile cu cercetarea (sau cele din faza de cercetare a
unui proiect intern ) trebuie recunoscute drept cost atunci când sunt suportate.
O imobilizare necorporală provenită din dezvoltare este recunoscută dacă și numai dacă se
pot evalua fiabil cheltuielile atribuibile imobilizării necorporale în cursul dezvoltării sale,
fezabilit atea tehnică necesară finalizării imobilizării necorporale astfel încât aceasta să fie
disponibilă pentru utilizare sau vânzare, conducerea are intenția și capacitatea de a finaliza
imobilizarea necorporală și de a o utiliza sau vinde.
Imobilizările necorp orale și corporale sunt analizate pentru a identifica dacă prezintă indicii
de depreciere la data situațiilor financiare.
Dacă valoarea contabilă netă a unui activ este mai mare decât valoarea lui recuperabilă, o
pierdere din depreciere este recunoscută pe ntru a reduce valoarea netă contabilă a activului
respectiv la nivelul valorii recuperabile. Dacă motivele recunoașterii pierderii din depreciere
dispar în perioadele următoare, valoarea contabilă netă a activului este majorată până la nivelul
valorii cont abile nete, care ar fi fost determinată dacă nici o pierdere din depreciere nu ar fi fost
recunoscută.
Dovezile care pot determina o depreciere includ o scădere a utilității pentru societate, uzura
fizică excesivă, apariția unor noi tehnologii de producție .
Grupul contabilizează imobilizările necorporale prin modelul bazat pe cost.
După recunoașterea inițială, o imobilizare necorporală trebuie contabilizata la costul sau
minus orice amortizare cumulată și orice pierderi din depreciere cumulate.
Amortizare
Valoarea amortizabilă a unei imobilizări necorporale cu o durată de viață utilă determinată
este alocată pe o bază sistematică de -a lungul duratei sale de viață utilă. Amortizarea începe când
activul este disponibil pentru a fi utilizat, adică atunci când s e afla în locul și în starea necesare
pentru a putea funcționa în maniera intenționată de conducere. Amortizarea încetează la data cea
mai timpurie dintre dată la care activul este clasificat drept deținut în vederea vânzării și dată la
care activul este d erecunoscut.
Imobilizările necorporale sunt amortizate folosind metoda liniara pe o perioadă de 1 -5 ani
sau pe perioada de valabilitate a drepturilor contractuale sau legale atunci când aceasta este mică
decât durata de viață utilă estimată. O imobilizare necorporală cu durata de viață utilă
nedeterminată nu se amortizează.
Depreciere
La finalul fiecărei perioade de raportare Grupul revizuiește valorile contabile ale
imobilizărilor corporale și necorporale ale sale pentru a stabili dacă există vreun indiciu că acele
active s -au depreciat. Dacă există un astfel de indiciu, se estimează valoarea recuperabilă a
activului pentru a stabili mărimea deprecierii (dacă există).
Imobilizările necorporale cu durate de viață utilă nedefinite și imobilizările necorporale care
nu sunt încă disponibile pentru utilizare sunt testate cel puțin anual pentru depreciere și ori de
câte ori există un indiciu că activul ar putea fi depreciat.

37 Stocuri
Stocurile sunt evaluate la cea mai mică valoare dintre cost și valoarea realizab ilă netă.
Costurile stocurilor sunt stabilite pe principiul primul intrat, primul ieșit și include
cheltuielile generate de achiziția stocurilor, producție și alte costuri cu aducerea stocurilor în
formă și locația existenta. În cazul produselor finite și producția în curs, costurile includ și o cotă
din cheltuielile generale bazate pe capacitatea normală de producție.
Valoarea realizabilă netă reprezintă prețul de vânzare estimat în cursul normal al activității
pentru stocuri minus costurile estimate ale f inalizării și costurile necesare efectuării vânzării.
Impozite amânate
Creanțele privind impozitul amânat sunt recunoscute drept active, în măsura în care e
probabil că va exista un profit impozabil din care să poată fi acoperite pierderile. Conducerea
Grupului folosește raționamentului profesional în determinarea valorii creanțelor privind
impozitul amânat care pot fi recunoscute ca active.
Deciziile conducerii au la bază informații din contractele comerciale pe care Grupul le are
încheiate cu clienții, previziunile legate de piață auto și a componentelor auto.
Provizioane
Provizioanele sunt recunoscute atunci când Grupul are o obligație actuală legală sau
implicită generată de un eveniment trecut, este probabil că pentru decontarea obligației să fie
necesa ră o ieșire de resurse încorporând beneficii economice și poate fi realizabilă o estimare
fiabilă a valorii obligației. Valoarea recunoscută ca provizion constituie cea mai bună estimare a
cheltuielii necesară pentru decontarea obligației actuale la finalu l perioadei de raportare.
Valoarea recuperabilă a activelor
Evaluarea pentru deprecierea creanțelor este efectuată individual și se bazează pe cea mai
bună estimare a conducerii privind valoarea prezentă a fluxurilor de numerar care se așteaptă a fi
primit e. Grupul își revizuiește creanțele comerciale și de altă natură la fiecare dată a poziției
financiare, pentru a evalua dacă trebuie să înregistreze în contul de profit și pierdere o depreciere
de valoare. În special raționamentul profesional al conducerii este necesar pentru estimarea
valorii și pentru coordonarea fluxurilor de trezorerie viitoare atunci când se determină pierderea
din depreciere . O pierdere din depreciere este recunoscută dacă valoarea contabilă a unui activ
sau a unei unități generatoar e de numerar depășește valoarea recuperabilă estimată.
Aceste estimări se bazează pe ipoteze privind mai mulți factori, iar rezultatele reale pot fi
diferite, ducând la modificări viitoare ale ajustărilor.
Obiectivele Grupului legate de administrarea capit alului se referă la menținerea capacității
Grupului de a -și continua activitatea cu scopul de a furniza compensații acționarilor și beneficii
celorlalte părți interesate, și de a menține o structură optimă a capitalului astfel încât să reducă
costurile de capital și să susțină dezvoltarea ulterioară a Grupului. Nu exista cerinte de capital
impuse din exterior. Grupul monitorizează capitalul pe baza gradului de îndatorare. Acest
coeficient este calculat că datorie netă împărțită la capitalul total .
Datoria n etă este calculată ca împrumuturile totale (inclusiv împrumuturile curente și pe
termen lung, după cum se arată în bilanțul contabil), mai puțin numerarul și echivalentul de
numerar. Capitalul total administrat este calculat că și „capitaluri proprii”, dup ă cum se arată în
situația poziției financiare.
Grupul a repartizat la surse proprii de dezvoltare profitul net al anului 2017, ca urmare a
utilizării facilității de scutire la plată a impozitului pe profitul reinvestit, în conformitate cu
prevederile OUG 19/2014 .
În anul 2017 Grupul a utilizat în continuare facilitatea menționată și, conform
reglementărilor legale, a repartizat la surse proprii de dezvoltare profitul pentru care s -a aplicat
facilitatea, în valoare de 17.487.822 lei .

38 2.3.2 . PREZENTAREA CONT ULUI DE PROFIT ȘI PIERDERE
AL GRUPULUI

Veniturile si cheltuielile entitatilor incluse in consolidare se incorporeaza in totalitate in
contul de profit si pierdere consolidat, prin insumarea elementelor similare.
Suma oricarui profit sau pierderi atribuib ila actiunilor in filialele incluse in consolidare,
detinute de alte persoane decat entitatile incluse in consolidare, se prezinta separat in contul de
profit si pierdere consolidat, la elementul 'Profitul sau pierderea exercitiului financiar aferent a
intereselor minoritare'.
Structura veniturilor și a cheltuielilor, precum și a rezultatelor Grupului, est e prezentată în
tabelul următor :

EXPLICAȚII 31.12.2017 31.12.2016
Cifra de afaceri 708.120.315 642.675.460
Alte venituri 10.062.563 16.073.307
Total v enituri 718.182.878 658.748.767
Variația stocurilor de produse finite și producția în curs de
execuție -1.562.926 7.916.806
Materii prime și consumabile utilizate -458.699.219 -427.663.850
Cheltuieli cu beneficiile angajaților -134.671.315 -120.391.887
Cheltuieli cu amortizarea și deprecierea -44.154.969 -38.685.643
Servicii prestate de terți -29.232.770 -28.229.270
Alte cheltuieli -6.012.779 -7.524.853
Total cheltuieli -674.333.978 -614.578.697
Rezultatul din exploatare 43.848.900 44.170.070
Venituri financiare 413 40.013
Cheltuieli financiare -596.369 -759.643
Alte câștiguri / pierderi financiare -38.317 11.110.307
Costuri nete cu finanțarea -634.273 10.390.677
Venituri din acțiuni deținute la entități asociate –
Profit înainte de impozita re 43.214.627 54.560.747
(Cheltuieli) / Venituri cu impozitul pe profit amânat -265.947 200.783
Cheltuiala cu impozitul pe profit curent -4.395.412 -2.062.568
Profitul net al perioadei, din care: 38.553.268 52.698.962
Atribuibil intereselor care nu con trolează 22.402 34.362
Atribuibil societății mamă 38.530.866 52.664.600
Alte elemente ale rezultatului global:
Impozit pe profit aferent altor elemente ale rezultatului
global 252.591 -2.112.142
Alte venituri ale rezultatului global, nete de impozit 252.591 -2.112.142
Total rezultat global al anului, din care: 38.805.859 50.586.820
Atribuibil intereselor care nu controlează 22.332 34.049
Atribuibil societății mamă 38.783.527 50.552.771
Rezultat consolidat pe acțiune de bază / diluat 0,18 0,24

39 În structura contului de profit și pierdere la nivelul Grupului, în anul 2017 și -au pus foarte
pregnant amprenta rezultatele obținute la nivelul firmei mamă COMPA., cu mențiunea că la
firmele TRANSCAS SRL și Compa IT SRL nivelul cifrei de afaceri din anul 2 017 au fost sub
nivelul înregistrat în anul 2016.
În mod similar și profitul net pe anul 2017 la TRANSCAS SRL și Compa IT SRL este sub
nivelul celui realizat în anul precedent 2016, dar impactul acestor scăderi este nesemnificativ la
nivelul Grupului.
În cursul anului 2017 în activitatea economico -financiară a Grupului nu s -au întâmplat
evenimente deosebite demne de semnalat.
Apreciem totuși faptul că la nivelul Grupului anul 2017 este al doilea an în care nu mai este
inclusă în aria de consolidare firma Th yssenKrupp Bilstein Compa S.A.Sibiu, datorită cesionării
prin vânzare a titlurilor de participare deținute de către COMPA S.A astfel încât diferența dintre
indicatorii la nivelul Grupului și cei ai firmei COMPA sunt destul de mici, apreciind așadar că
pond erea firmei mamă în cadrul Grupului la aproape toți indicatorii este covârșitoare.
Prin urmare, influența creșterii cifrei de afaceri a firmei COMPA în totalul creșterii acestui
indicator este de asemenea hotărâtoare, semnificativă, nivelul acestui indicat or la nivelul
Grupului fiind în anul 2017 cu 10,2% mai mare decât cifra de afaceri realizată în anul 2016.
În mod similar și celelalte poziții din bilanț și contul de profit și pierdere ale Grupului au o
evoluție foarte asemănătoare cu cea înregistrată la nivelul firmei mamă COMPA.
În anul 2017, comparativ cu anul precedent 2016 nici în activitatea Grupului nu s -au
manifestat fenomene sau factori majori de incertitudine care să impacteze lichiditatea Grupului.
Nu s -au înregistrat cheltuieli mari de investiț ii ca în anii anteriori care să pună presiune
asupra fluxurilor financiare la nivelul Grupului și implicit asupra lichidității la nivelul Grupului.
În cadrul Grupului, la nivelul fiecărei firme se urmăresc distinct creanțele scadente de la
client acționând u-se prompt la parteneri atunci când se constată anumite disfuncțiuni în procesele
de plată a facturilor scadente către COMPA.
Prin urmare și la nivelul Grupului au fost diminuate sau chiar anulate riscurile cu impact
asupra lichidității Grupului pe tot pa rcursul anului 2017
Toate firmele din cadrul Grupului au fost profitabile, prin urmare fiecare dintre acestea și -a
adus un oarecare aport în rezultatele obținute la nivelul Grupului
Evoluțiile au fost, desigur, diferite. Nu toate firmele din cadrul Grupulu i incluse în aria de
consolidare au avut o creștere a cifrei de afaceri și a profitului net în anul 2017 față de 2016.
Cifra de afaceri și profitul net realizat în anul 2017 de către TRANSCAS SRL și Compa IT
SRL au fost mai mici în anul 2017 față de anul p recedent 2016.
La intocmirea bilanlului consolidat, a contului de profit si pierdere consolidat au fost
respectate regulile aprobate prin normele legale, iar datele au fost preluate din balantele de
verificare sintetice individuale ț inute la zi și in confo rmitate cu Legea contabilității Nr. 82 / l99l,
republicată , și cu Ordinul Ministrului Finantelor Publice al Rom âniei Nr. 1802 / 2014 pentru
aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu Directivele Europene, cu modificarile si
completarile ulterioare. De asemenea, au fost respectate principiile contabilitalii, regulile și
metodele contabile prevă zute in reglementarile in vigoare.
Pentru informaț ii suplimentare, acționarilor interesaț i le stau la dispoziț ie NOTELE
EXPLICATIVE LA SITUAȚ IILE FINANCIARE ANUAL E CONSOLIDATE, care fac part e
integrantă din situaț iile financiare anuale consolidate ale anului 2017 .

40 2.3.3 . NOTELE EXPLICATIVE LA SITUAȚIILE FINANCIARE
ANUALE ALE GRUPULUI COMPA

Notele explicative la situatiile financiare anuale consolida te prezintă natura și scopul
comercial ale oricăror angajamente care nu sunt incluse în bilantul consolidat, precum și impactul
financiar al acelor angajamente, atunci când riscurile sau beneficiile provenind din asemenea
angajamente sunt semnificative și în măsura în care prezentarea unor asemenea riscuri sau
beneficii este necesară pentru evaluarea pozitiei financiare a entitătilor incluse în consolidare,
luate ca un tot.
Notele explicative trebuie să cuprindă informații privind metodele de eva luare aplicate
diferitelor elemente din situațiile financiare anuale consolidate, precum și metodele utilizate
pentru calcularea ajustărilor de valoare.
Conform OMFP 3055 din 2009, completat cu OMFP 1802 din 2014 , notele explicative
prezentate în continuare constituie doar exemple de prezentare, entitățile care intocmesc situatii
financiare anuale trebuind să întocmească note explicative care să acopere toate informațiile
necesar a fi prezentate potrivit reglementării mentionate la inceputul fra zei:
1) Active imobilizate;
2) Provizioane;
3) Repartizarea profitului;
4) Analiza rezultatului din exploatare;
5) Situația creanțelor și datoriilor;
6) Principii, politici și me tode contabile;
7) Participații și surse de finanțare;
8) Informații privind salariații și memb rii organelor de administrație, conducere și de
supraveghere;
9) Exemple de calcul și analiză a principalilor indicatori economico -financiari;
10) Alte informații.
În cadrul grupului Compa sunt întocmite următoarele note explicative:
1) Informații despre grup ;
2) Principii, politici și metode contabile;
Politicile co ntabile aplicabile la societatea COMPA S.A. au fost structurate in urmatoarele
categorii generale de abordare:
– Politici contabile generale: referitoare la probleme de fond ale organizarii raportarii
financiare, respectiv recunoastere, clasificar e, evaluare, prag de semnificatie etc.;
– Politici contabile specifrce, aferente raportarii financiare: referitoare la parlicularitatile
aferente categoriilor specifice de active, datorii, capitaluri proprii, venituri, cheltuieli si rezultate.
De asemenea, suut prezentate politicile de raportare consolidata pe care societatea COMPA
S.A. le aplica.
Elementele prezentate in situatiile financiare consolidate se evaluaza in conformitate cu
urmatoarele principii contabi le:
– Principiul continuitatii activitatii
– Principiulpermanenteimetodelor
– Principiul prudentei
– Principiul independenteiexercitiului
– Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de datorii
– Principiulintangibilitatii
– Principiulnecompensarii
– Principiul prevalentei economicului asupra juridicului

41 – Principiul pragului de semnificatie
3) Imobilizări corporale ;
Activele corporale rep rezentand "Imobilizari corporale in curs" sunt evaluate la cost istoric.
Grupul a ales pentru evaluarea imobilizarilor corporale de natura terenurilor si constructiilor
modelul reevaluarii la valoare justa.
In ierahrhia valorii juste, reevalua rea cladirilor si terenurilor grupului la valoare justa este
clasificata ca si date de nivel 2.
Tehnicile de evaluare utilizate in evaluarea la valoare justa de nivel 2 este metoda
compararii preturilor. Preturile comparabile cladirilor si constr uctiilor din apropiere sunt ajustate
in functie de caracteristici specifice, cum ar fi marimea proprietatii, etc. Cele mai importante date
de intrare pentru acesasta metoda de evaluare este pretul pe metru patrat Nu au existat transferuri
intre nivelul la care sunt clasificate evaluarile la valoare justa in cursul anului 2017.
Amortizarea tuturor imobilizarilor corporale se determina prin metoda liniara.
Activele imobilizate s -au redus in anul 2017 prin casare, vanzare si amortizare.
Castigul realizat din vanzarea imobilizarilor in anul 2017 a fost de 72.384 lei.
Valoarea de inventar a mijloacelor fixe casate in 2017 a fost de 4.019.300 lei, iar valoarea
neamortizata a miijloacele fixe casate a fost de 21.477 lei.
La 31.12.2017 imobilizarile corporale ipotecate pentru imprumuturile contractate sunt in
valoare contabila neta
de 40.258.529 lei si garantiile constand in echipamente tehnologice sunt in valoare contabila neta
de 15.631.436 lei.
4) Inves tiții imobiliare ;
Investitiile imobiliare sunt evaluate la valoare justa. Un castig sau o pierdere generata de o
modificare a valorii juste a investitiei imobiliare se recunoaste in profitul sau in pierderea
perioadei in care apare.
Activele imobilizate "Investitii imobiliare in curs" sunt evaluate la cost istoric.
5) Imobilizări necorporale și fond comercial ;
Imobilizarile necorporale detinute de Grup reprezinta programe informatice licente soft si
imobilizari ne corporale in curs.
6) Creanțe comerciale și alte creanțe ;
Politica comerciala a Grupului impune inregistrarea de ajustari pentru depreciere pentru
creantele ce depasesc 360 zile, cu exceptia acelor creante inregistrate la parteneri f ata de care
Grupul este debitor la randul sau, datoriile inregistrand aproximativ aceeasi vechime ca si
creantele neincasate.
7) Alte creanțe imobilizate ;
8) Stocuri ;
Ajustarile pentru depreciere s -au inregistrat pentru stocurile fara miscare si cu miscare
lenta, despre care Grupul detine indicii ca probabil nu vor mai genera beneficii economice
viitoare .
9) Numerar și echivalente în numerar ;
Grupul detine conturi in lei si valuta la urmatoarele ins titutii bancare: BRD Group Societe
Generale, BCR, RBS Bank, ING Bank, Trezorerie.
10) Impozit pe profit;
Impozitul pe profit curent al Grupului se determina pe baza profitului statutar, ajustat cu
cheltuielile nedeductibile si cu venit urile neimpozabile, la o cota de 16%.
In anul 2017 Grupul a calculat , pe langa impozit pe profit, si impozit specific pentru
acticitate de catering pentru perioada 01.01.2017 -31.07.2017 si impozit pe venitul
microintreprinderilor pentru perioada 01.08.2017 – 31.12.2017.
11) Capitaluri proprii;

42 Obiectivele Grupului legate de administrarea capitalului se referă la menținerea capacității
Grupului de a -și continua activitatea cu scopul de a furniza compensații acționarilor și bene ficii
celorlalte părți interesate, și de a menține o structură optimă a capitalului astfel încât să reducă
costurile de capital și să susțină dezvoltarea ulterioară a Grupului. Nu exista cerinte de capital
impuse din exterior.
Grupul a repartizat la surse proprii de dezvoltare profitul net al anului 2017, ca urmare a
utilizării facilității de scutire la plată a impozitului pe profitul reinvestit, în conformitate cu
prevederile OUG 19/2014
În anul 2017 Grupul a utilizat în continuare faci litatea menționată și, conform
reglementărilor legale, a repartizat la surse proprii de dezvoltare profitul pentru care s -a aplicat
facilitatea, în valoare de 17.487.822 lei.
Având în vedere oportunitățile de dezvoltare a Grupului în perioada urm ătoare și
necesitatea realizării de noi obiective de investiții, profitul net rămas va fi, de asemenea,
repartizat la surse proprii de dezvoltare.
12) Datorii financiare;
Pentru contractarea imprumuturilor Grupul a depus garantii.
Imobilizările corporale ipotecate în favoarea instituțiilor de credit la data 31.12.2017 sunt
în valoare contabilă de 40.258.529 lei și garanțiile constând în echipamente tehnologice sunt în
valoare contabilă netă de 15.631.436 lei.
Deaseme nea, pentru garantarea creditelor angajate s -au constituit și “garanții mobiliare
asupra creanțelor”, proporțional cu valoarea expunerii față de băncile finanțatoare.
Marja de dobândă a creditelor angajate la instituțiile bancare variază între:
– Euribor la 1 lună + 1 % pe an
– Euribor la 1 lună + 1,55 % pe an.
– Robor la 3 luni + 1 % pe an
Datoriile în valută sunt evaluate în lei la cursul de schimb oficial al BNR din data de
31.12.2017.
Dobanda aferenta contractelor de leasing financiar se situeaza intre Euribor la 3 luni + 4,67
% pe an si Euribor la 3 luni + 4.76 % pe an pentru contractele incheiate inainte de anul 2017 si
dobanda fixa de 3,15 % pe an pentru contractele incheiate in cursul anului 2017.
Efectul variațiilor cursurilor de schimb valutar care decurg din activitatea de finanțare a
fost în valoare de 1,325,163 lei, cu impact negativ asupra contului de profit și pierdere.
13) Datorii comerciale și alte datorii;
Datoriile in valuta sunt evaluate in lei la cursul de schimb oficial al BNR din data de
31.12.2017.
14) Provizioane;
In anul 2017 Grupul nu a constituit provizione suplimentare pentru garantii acordate
clientilor si pentru beneficiile angajatilor, considerand ca nu au intervenit modificari fata de
situatia existent la 31.12.2016.
In cursul anului 2017 au fost constituite alte provizioane in valoare totala de 5.909.518 lei
in relatia comerciala dintre Compa si urmato rii parteneri externi: Delphi si Robert Bosch -Belgia.
Până la sfârșitul anului 2017 au fost reversate provizioane în valoare de 4.154.468 lei.
Soldul altor provizioane la 31.12.2017 în valoare de 2.740.650 lei reprezintă obligații față de
partenerul Delphi .
Provizioanele constituite reprezinta obligatii ale firmei Compa catre partenerii mentionati
mai sus, ca urmare a unor diferente de pret aferente produselor livrate in cursul anului 2016 si
2017.

43 Provizioanele s -au determinat prin esti mare la data recunoașterii de către Compa a unor
obligații certe, dar procesul de analiză și validare de către ambii parteneri a obligațiilor
suplimentare nu a fost încă finalizat .
15) Venituri și segmente de activitate;
Conducerea Gr upului evalueaza in mod regulat activitatea acestuia in vederea identificarii
segmentelor de activitate pentru care trebuie raportate separat informatii.
Grupul isi desfasoara activitatea in Romania. Veniturile grupului prezentate mai sus, sunt
in intregime atribuite tarii de domiciliu.
Activele imobilizate, altele decat instrumentele financiare, creantele privind impozitul
amanat, creantele privind benficiile post angajare si drepturile care rezulta din contracte de
asigurare, sunt loca lizate in Romania in totalitate.Grupul nu are astfel de active imobilizate
localizate in alte tari.
Valoarea exportului realizat în 2017 a fost de 554,36 mil. lei, având o pondere de 78,29 %
din cifra de afaceri.
Veniturile de circa 403 mil. lei provin de la primii 3 clienți externi. Aceștia dețin o pondere
de aproximativ 57 % din cifra de afaceri realizată.
Societatea își desfășoară activitatea în România. Veniturile sunt atribuibile activitatii din
Romania.
16) Che ltuieli după natură;
17) Analiza rezultatului din exploatare;
18) Cheltuieli cu beneficiile angajaților;
Cheltuielile cu beneficiile angajatilor includ salarii, indemnizatii si contributii la asigurarile
sociale.
Beneficiile pe termen scurt sunt recunoscute drept cheltuieli pe masura ce serviciile sunt
prestate.
19) Pierderi (câștiguri) financiare. Pierderi (câștiguri) din acțiuni deținute la entitățile
afiliate;
20) Câștig pe acțiune;
21) Părți afiliate;
Entitatile afiliate ale societatii COMPA S.A. Sibiu s -au constituit in timp, ca urmare a
necesitatii externalizarii unor activitati specifice cum sunt: proiectare soft, transport auto intern si
international, alimentatie pub lica, etc., externalizari infaptuite pentru eficientizarea acestor
activitati precum si pentru a se putea beneficia de unele facilitati acordate de stat unor activitati
(activitatea IT; licente transport etc).
22) Beneficii angajați;
Grupul efectuează plăți în numele angajaților proprii către sistemul de pensii al statului
român, asigurările de sănătate și fondul de șomaj, în decursul derulării activității normale. Toți
angajații Grupului sunt membri și de asemenea au obligația legală d e a contribui (prin
intermediul contribuțiilor sociale) la sistemul de pensii al statului român (un plan de contribuții
determinate al Statului). Toate contribuțiile aferente sunt recunoscute în rezultatul perioadei în
care sunt efectuate.
Grupul se obligă prin contractul colectiv de muncă să ofere beneficii la rezilierea
contractului de muncă atunci când contractul de muncă încetează din motive neimputabile
angajaților. Beneficiile sunt în valoare de 0,5 – 5 salarii de încadrare, în funcție de ve chimea în
angajaților în Grup.
23) Instrumente financiare și managementul riscului;
Managementul riscului este o activitate care trebuie efectuată de fiecare agent economic,
permanent pentru se lua decizii imediate, moment în care treb uie analizate potențialele riscuri
precum și măsurile gândite pentru atenuarea efectelor acestora.

44 Riscuri legate de activitatea de vânzări
Riscul de credit
Riscul de insolvabilitate
Riscul valutar
Riscu l de investiții fără acoperire
Riscul de predictibilitate în legislația fiscală
Riscul de furt
24) Datorii contingente și angajamente;
Grupul este obiectul unui numar de actiuni in instanta rezultate in cursul normal al
desfasurarii activitatii.
Conducerea Grupului considera, ca in afara sumelor deja descrise in aceste situatii
financiare ca provizioane sau ajustari pentru deprecierea activelor si descrise in notele la aceste
situatii financiare, alte actiun i in instanta nu vor avea efecte negative semnificative asupra
rezultatelor economice si asupra pozitiei financiare ale Grupului
In România, există un număr de agenții autorizate să efectueze controale (audituri). Aceste
controale sunt similare î n natură auditurilor fiscale efectuate de autoritățile fiscale din multe țări,
dar se pot extinde nu numai asupra aspectelor fiscale ci li asupra altor aspecte juridice și de
reglementare în care agenția respectivă poate fi interesată. Este probabil că Gru pul să continue să
fie supusă periodic unor astfel de controale pentru încălcări sau presupuse încălcări ale legilor și
regulamentelor noi și a celor existente.
Desi Grupul poate contesta presupusele încălcări și penalitățile aferente atunci când
conducerea este de părere că este îndreptățită să acționeze în acest mod, adoptarea sau
implementarea de legi și regulamente în România ar putea avea un efect semnificativ asupra
Grupului. Sistemul fiscal din România este în continuă dezvoltare, fiind sup us multor interpretări
și modificări constante, uneori cu caracter retroactiv. Termenul de prescriere al controalelor
fiscale este de 5 ani.
Legislația fiscală din România conține reguli privind prețurile de transfer între persoane
afiliate încă din anul 2000. Cadrul legislativ curent definește principiul „valorii de piață” pentru
tranzacțiile între persoane afiliate, precum și metodele de stabilire a prețurilor de transfer. Ca
urmare, este de așteptat ca autoritățile fiscale să inițieze verificăr i amănunțite ale prețurilor de
transfer, pentru a se asigura că rezultatul fiscal și/sau valoarea în vamă a bunurilor importate nu
sunt distorsionate de efectul prețurilor practicate în relațiile cu persoane afiliate. Societatea nu
poate cuantifica rezulta tul unei astfel de verificări
25) Evenimente ulterioare datei bilanțului.
Conducerea nu a identificat evenimente ulterioare datei bilantului cu impact semnificativ
asupra pozitiei financiare si situatiei rezultatului global ale Grupulu i.

45 2.4. AUDITUL SITUAȚIILOR FINANCIAR E
CONSOLIDATE ALE GRUPULUI COMPA

Controlul / auditul intern al societatii in anul 2017
În cursul anului 2017 a fost efectuat controlul / auditul intern al combinarii de intreprinderi
de catr e persoane fizice specializate, angajate cu carte de munca pe perioada nedeterminata, in
baza planului de audit si evaluarea riscurilor pe anul 2017 aprobate de Consiliul de Administratie
al societatii.
Prin controalele efectuate s -au urmarit urm atoarele:
 Auditul de conformitate: modul de aplicare al procedurilor operationale, politicilor
contabile ale societatii, regulilor, fiselor de post, circuite informationale etc.
 Auditul de eficacitate (de performanta) – opinii nu numai cu privire la buna aplicare a
regulilor, ci si cu privire la calitatea lor.
 Auditul de management – politica si strategia diferitelor compartimente in corelatie cu
strategia de ansamblu a societatii.
 Respectarea reglementarilor contabile si fiscale in vigoare in b aza actelor legislative
prezente in anul 2017.
Auditul intern al combinarii de intreprinderi s -a concretizat prin rapoarte periodice in
cursul anului 2017, prin care s -au urmarit urmatoarele:
– aprecierea exactitatii si a corectitudinii informatiilor, in special a celor contabile
– asigurarea securitatii fizice si contabile a operatiunilor
– garantareaintegritatiipatrimoniului
– eficacitatea sistemelor de informare
– respectarea procedurilor operat ionale existente la nivelul societatii.
– respectarea politicilor contabile ale societatilor si revizuirea permanenta a acestora ;
– respectarea pr evederilor fiscale si contabile.
Astfel, a fost efectuat auditul situațiilor fi nanciare consolidate ale societății COMPA S.A.
și ale filialelor sale (“Grupul”), care cuprind e situația consolidată a poziției financiare la 31
decembrie 2017, precum și situația consolidată a profitului sau pierderii și alte elemente ale
rezultatului glo bal, situația consolidată a modificarilor capitalurilor proprii și situația consolidată
a fluxurilor de trezorerie pentru anul incheiat la aceasta dată, impreună cu un sumar al politicilor
contabile semnificative și alte note explicative. Situațiile financ iare menționate mai sus se referă
la:
– Capitaluri proprii total: 369.917 mii lei
– Active totale: 570.055 mii lei
– Cifra de afaceri: 642.675 mii lei
– Rezultatul net al exercițiului financiar: 52.699 mii lei, profit
Prin intermediul situațiilor financiare consolidate este redată într -un mod fidel și sub toate
aspectele semnificative poziția financiară a grupului la data de 31 Decembrie 2017 , precum și
performanța sa financiară, fluxurile de trezorerie, pentru anul încheiat la această dată, în
conformitate cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară adoptate de către Uniunea
Europeană și aprobate prin O.M.F.P nr. 2844/2016 pentru aprobarea Reglementărilor contabile
conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, aplicabil e societăților
comerciale ale căror valori mobiliare sunt tranzacționate pe o piață reglementată.
Auditul a fost efectuat în conformitate cu Stan dardele Internaționale de Audit adoptate de
către Camera Auditorilor Financiari din România (“ISA”).

46 Aspecte cheie de audit
Aspectele cheie de audit sunt acele aspecte care, în baza raționamentului profesional, au
avut cea mai mare importanță pentru auditul situațiilor financiare din perioada curentă. Ace ste
aspecte au fost abordate î n contextul auditului situațiilor financiare în ansamblu și în formarea
opiniei auditorilor asupra acestora .
Recunoașterea creanțelor privind impozitul amânat
Grupul a recun oscut creanțe privind impozitul amânat pentru di ferențele tempo rare
deductibile considerate rec uperabile. Recuperarea crea nțelor privind impozitul amânat depinde de
capacitatea Grupului de a genera în viitor suficient p rofit impozabil față de care să poată fi
utilizată d iferența temporară deductibilă. Având în vedere gradul de incertitudine creat de
estimarea sumei și perioada apariției profiturilor impozabile viitoare faț ă de care să poată fi
utilizate diferențele tempo rare deductibile, putem considera că, evaluarea creanț elor privind
impozitul amânat a fost semnifica tivă pentru efectuarea auditul ui.
Aplicarea facilității fiscale privind scutirea impozitului pe profitul reinvestit în
echipamente tehnologice
Conducerea Grupul ui preconizează că va păstra în patrimoniu pentr u o perioada de cel
puțin 5 ani echipament ele în baza carora s -a calculat facilitatea și că rezerva constituită ca urmare
a aplicării facilității nu va fi utilizată timp de cel puțin 5 ani. Deducerea su plimentară generată de
profitul reinvestit depin de de păstrarea în patrimoniu a echipamentelor. Eva luarea datoriilor și
creanțelor privind impozit ul amânat reflectă consecințele fiscale care decurg din modul în care
Grupul preco nizează că va recupera valoarea echipamentelor. Având în vedere g radul de
incertitudine creat d e estimarea păs trării echipamentelor pe o perioadă de minim 5 ani, putem
afirma că aplicarea facilităților fisc ale a fost semnificativă pentru realizarea auditului .
Responsabilitățile conducerii și ale persoanelor responsabile cu guvernanța pentru
situațiile fi nanciare
Conducerea este responsabilă de întocmirea și prezentarea fidelă a situaț iilor financiare
consolidate în conformitate cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară adoptate de
către Uniunea Europeană și aprobate prin O.M.F.P nr. 2844/2016 pentru aprobarea
Reglementărilor co ntabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară și
pentru acel control intern pe care conducerea îl consideră necesar pentru a permite întocmirea de
situații financiare care sunt lipsite d e denaturăr i semnificative, cauzate fie de fraudă, fie de eroare.
În întocmirea situațiilor financiare consolidate, conducerea este responsabi lă pentru
evaluarea capacității Grupului de a continua activitatea în baza principiului continuității
activității , prezentând, după caz, aspect e legate de continuitatea activității și adecvarea utilizării
principiului contabil al con tinuității activității.
Persoan ele însărcinate cu guvernanța își asumă responsabilitatea pentru suprav egherea
procesu lui de raportare financiară a g rupului.
Serviciile de auditare a situatiilor financiare anuale consolidate nu urmaresc insa
numai indeplinirea unei obligatii legale, conform celor descrise mai sus, ci in primul rand
exprimarea unei opinii cu priv ire la masura in care situatiile financiare consolidate sunt intocmite
sub toate aspectele semnificative cât și în conformitate cu cadrul de raportare financiara. In acest
scop, pe baza riscurilor de audit identificate, auditorul planifica s i efectueaza p roceduri de audit
ce duc la identificarea denaturarilor situatiilor financiare, cauzate de frauda sau eroare.
Grupul de societati are astfel posibilitatea de imbunatatire, atat a sistemului de control
intern, cat si a procesului de raportare, fo losind rapoartele si observatiile efectuate de catre
auditor.
Responsabilitățile Auditorului într -un audit al situațiilor financiare
Obiectivele auditorilor constau în obținerea unei asigurări rezonabile privind măsura în
care situațiil e financiare consolidate, în ansamblu, sunt lipsite de denaturări semnificative,

47 cauzate fie d e fraudă, fie de eroare, precum și în emiterea unui raport al a uditorului care include
opinia acestuia . Asigurarea rezonabilă reprezintă un nivel ridicat de asigu rare, dar nu este o
garanție a faptului că un audit desfășurat în conformitate cu ISA -urile va detecta întotdeauna o
denaturare semnificativă, dacă aceasta există. Denaturăril e pot fi cauzate fie de fraudă, fie de
eroare și sunt considerate semnificative d acă se poate preconiza , în mod rezonabil, că acestea,
individual sau cumulat vor influența decizii le economice ale utilizatorilor, decizii care au fost
luate în baza acestor situații financiare.
Ca parte a unui audit , în conformitate cu ISA -urile, trebuie exercitat rațion amentul
profesional și menținut scepticismul profesional pe parcursul auditului.
De asemenea:
• Au fost i dentifi cate și evaluate riscurile de denaturare semnificativă a situați ilor financiare,
cauzată fie de fraudă, fie de eroare, au fost proiectate și executate proceduri lor de audit ca un
răspuns la respectivele riscuri și de asemenea, au fost obținute probe de audit suficiente și
adecvate pentru furniza rea unei baze pentru opinia auditorilor . Astfel, r iscul de nedetectare a unei
denaturări semnificative cauzată de fraud ă este mai ridicat decât cel de nedetectare a unei
denaturări semnificative cauzată de eroare, deoarece frauda poate presupune înțelegeri secrete,
fals, omisiuni intenționate, declarații false și evitarea controlului intern ;
• Înțelegerea controlul ui intern este relevant ă pentru audit în vederea pr oiectării de
proceduri de audit adecvate circumstanțelor, dar fără a avea ca scop exprima rea unei opinii
asupra eficacit ății controlului intern al Grupului;
• Se impune e valuarea adecvată a politicilor contabile utilizate precum și evaluarea
obiectivă a estimărilor contabile și a prezentărilor aferente realizate de către conducere;
• Se formulează o concluzie cu privire la gra dul de adecvare utilizat de către conducere a
contabilității pe baza continu ității activității și se determină , pe baza probelor d e audit obținute,
dacă există o incertitudine semnificativă cu privire la evenimente sau condiții care ar putea
genera îndoieli semnificative privind capacitatea Grupului de a -și continu a activitatea. În cazul în
care se concluzionează că există o incertitudine semnificativă, trebuie atrasă atenția în raportul
auditorului asupra prezentărilor aferente din situațiile financia re sau , în cazul în care aceste
prezentări sunt neadecvate, trebuie modificată opinia. Concluziile auditorilor se bazează pe
probele de audit obținute până la data raportului auditorului. Cu toate acestea, e venimente sau
condiții viitoare pot determina Grupul să nu își mai desfășoare activitatea în baza principiului
continuității activității.
• Au fost transmise către persoanele responsabile cu guvernanța, printre al te aspecte: aria
planificată și programarea în timp a auditului, precum și principalele c onstatăr i ale auditului,
inclusiv orice defic iențe ale controlului intern care au fost identificate pe parcursul auditului.
Raport asupra conformității raportului administratorilor cu situațiile financiare
Administratorii sunt responsab ili pentru întocmirea și prezentarea Raportului Consolidat al
Administratorilor în conformitate cu cerințele O.M.F.P nr. 2844/2016 pentru aprobarea
Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Interna ționale de Raportare Financiară
aplicabile societăț ilor comerciale ale căror valori mobiliare sunt tranzacț ionate pe o piață
reglementată. Raportul Consolidat al Administratorilor nu trebuie să conțină denaturări
semnificative cauzate de fraudă sau eroare, acesta este prezentat separat și nu face parte din
situațiile financiare.
Având în vedere toate considerentele mai sus expuse, putem afirma faptul că opinia
auditorilor asupra situațiilor financiare nu acoperă raportul consolidat al administratorilor.

48 CONCLUZII

Ca afacere pur indu strială la început, societatea de mari proporții ajunge să se transforme în
mod progresiv într -un centru de conducere financiară pe baza creării unui grup.
Doar simpla publicare a bilanțurilor și conturilor de rezultate ale societăților care fac parte
dintr -un grup ar fi insuficientă pentru informarea terților și mai ales a acționarilor unui grup de
societăți, aceștia neputând avea informații semnificative la nivel de ansamblu.
Această necesitate s -a făcut simțită la începutul secolulu i XX în Statele Unite ale Americii
unde s -a născut și dezvoltat fenomenul de concentrare industrială.
Necesitatea situațiilor financiare consolidate este evidentă, ele dau o imagine mai
cuprinzătoare a situației reale a unui grup, imagine pe care nu o poa te da ansamblul bilanțurilor
societăților componente, ele permit exprimarea într -o manieră globală a situației financiare și a
rezultatului grupului.
Situațiile financiare anuale consolidate trebuie să fie întocmite folosind politici contabile
uniforme pen tru tranzacții asemănătoare și alte evenimente în circumstanțe similare.
Obiectivul consolidării situațiilor financiare este acela de a prezenta patrimoniul, situația
financiară și rezultatul întreprinderilor cuprinse în perimetrul de consolidare, ca și cu m ar fi vorba
despr e o singură întreprindere.
În zilele noastre grupul de societăți reprezintă o realitate la fel de importantă ca și
întreprinderea. Formate în jurul unei societăți care le asigură conducerea, grupurile reunesc
întreprinderi indep endente din punct de vedere juridic, dar legate strâns între ele prin participații
și relații contractuale. Fenomenele de constituire de grupuri au luat, în ultimii ani o amploare
mare și au cuprins o gamă largă de sectoare de activitate. Deși în cazurile cele mai întalnite
grupurile cuprind întreprinderi mari, structura de grup este adoptată, tot mai frecvent, și de
întreprinderile mici și mijlocii.
Societățile din cadrul grupului, având personalitate juridică elaborează fiecare situații
financiare consoli date potrivit reglementărilor specifice stabilite de către fiecare țară. Informațiile
oferite de situațiile financiare anuale individuale ale societăților componente ale grupului sunt
insuficiente și irelevante, deoarece nu permit o apreciere corectă a sit uației economico –
financiare a ansamblului. Situațiile financiare individuale nu reflectă activitatea comună a
diferitelor societăți din grup.
Situațiile financiare consolidate ale grupului nu sunt egale cu suma situațiilor financiare
anuale ale societăți lor din grup, deoarece între societățile grupului pot exista tranzacții interne.
Aceste operații majorează artificial valorile conturilor individuale. Eliminarea acestor operații nu
se reduce la simpla adunare a conturilor individuale.
Prin urmare, situaț iile financiare consolidate trebuie să furnizeze o imagine fidelă și corectă
a activelor, datoriilor, poziției financiare, profitului sau pierderii aferente societăților incluse în
consolidare, luate ca un tot unitar.
Strategia formării grupurilor de socie tăți are ca scop dezvolt area întreprinderilor adesea
având interese comune și un centru de comandă.
Existența unei puteri de decizie constituie, deopotrivă, o sursă de conflicte sau tensiuni
între societatea care exercită putere a și cele subordonate. Astfe l că, existența unei unități centrale,
trebuie organizată sub două aspecte: definirea domeniului de competență între societatea – mamă
și alte societați și organizarea unui control de către societatea – mamă asupra altor societăți.
Grupurile de s ocietăți au o foarte mare importanță economică, iar existența acestora a atras
modificări și consecințe în plan economic, juridic, fiscal, social, și, nu în ultimul rând, contabil.

49 BIBLIOGRAFIE

Doinea O. – Contabilitatea întreprinderil or de grup (conturi consolidate)
-notițe de curs -, Ed. Ecko Print, 2008

Francis Lefebvre – Memento Pratique Comptable

Liliana Malciu – Contabilitate aprofundată,
Editura Economică, București, 2000

Niculae Feleagă – Contabilitate aprofundată ,
-coordonator – Editura Economică, București, 1996

Niculae Feleagă , – Tratat de contabilit ate financiară, vol.II ,
Ion Ionașcu Ed. Economică, București, 1998

*** – Legea contabilității nr. 82/1991, modificată și republicată în
Monitorul Oficial

*** – OMFP Nr. 1802/2014 – Noile reglementări contabile
Editura Best Publishing România, 2015

*** – Ordinul ministrului finanțelor nr.772/02.06.2000 de aprobare a
Normelor privind consolidarea conturilor publicat în
Monitorul Oficial al României, partea I, Nr.374/2000