Introducere …pag. [306166]

Cuprins

Capitolul I

Introducere ………………………………………………………………………..pag.

Capitolul II

Contextul ștințific ……………………………………………………………….pag.

Capitolul III

Metodologie ………………………………………………………………………..pag.

Capitolul IV

Rezultate …………………………………………………………………………….pag.

IV.1.Scurt istoric al stațiunii ………………………………………………….pag.

IV.2.Așezare geografică ………………………………………………………..pag.

IV.3.Accesibilitate ………………………………………………………………..pag.

IV.4.Factorii climatici ……………………………………………………………pag.

IV.5.Relief ……………………………………………………………………………pag.

IV.6.Fauna ……………………………………………………………………………pag.

IV.7.Vegetație ……………………………………………………………………….pag.

IV.8.Hidrografie……………………………………………………………………..pag.

IV.8.1. Ape minerale ………………………………………………………………pag.

CAPITOLUL V

V.1.[anonimizat] ……………………………………………………..pag.

V.2.Baza de cazare …………………………………………………………………pag.

V.3.Bazele de tratament ………………………………………………………….pag.

V.4.Indicațiile terapeutice privind tratamentu balnear ………………..pag..

V.5.Forme de turism practicabile in stațiune …………………………….pag.

CAPITOLUL VI

Evoluția economiei stațiunii in perioada 2000-2012 …………………..pag.

V.1.Evoluția firmelor în perioada 2000-2012 ……………………………pag.

V.2 Evoluția firmelor pe sectoare in perioada 2000-2012……………pag.

V.3.Ponderea firmelor pe sectoare …………………………………………..pag.

V.4.Evoluia cifrei de afaceri in perioada 2000-2012…………………..pag.

V.5.Evoluția cifrei de afaceri pe sectoare în perioada 2000-2012…pag.

V.6.Ponderea cifrei de afaceri pe sectoare ………………………………..pag.

V.7.Evolutia profitului in perioada 2000-2012…………………………..pag.

V.8. Evoluția profitului pe sectoare in perioada 2000-2012…………pag.

V.9. Ponderea profitului pe sectoare ………………………………………..pag.

V.10 Evolutia salariatiilor in perioada 2000-2012………………………pag.

V.11.Evolutia salariațiilor pe sectoare în perioada 2000-2012……..pag.

V.8.Ponderea salariatiilor pe sectoare ………………………………………pag.

CAPITOLUL VII

Analiza SWOT a stațiunii ………………………………………………………pag.

CAPITOLUL VIII

CONCLUZII

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

Introducere

Prezenta lucrare “ Capacitatea adaptativă a [anonimizat] , la crizele structurale. [anonimizat]” are că scop adaptarea stațiunii după crizele structurale. Ea se încadrează în domeniul geografiei economice și geografiei umane .

Lucrarea a fost realizată sub atentă coordonare și îndrumare a domnului lector univ.dr. [anonimizat], căruia doresc să-i adresez sincere mulțumiri .

De asemenea, pentru lucrarea mea au fost necesare cunoștințele acumulate în anii de studiu la Facultatea de Geografie, Universitatea din București, specializare Geografia Turismului.

Am ales această zona pentru lucrarea mea de licență deoarece Stațiunea Călimănești – Căciulata este singură stațiune balneo-climaterică de pe Valea Oltului , ea fiind deschisă pentru tratamente pe tot parcursul anului. Această stațiune pune la dispoziție diferite tratamente naturale, parentale, dar și auxiliare.

Când spun Călimănești-Căciulata mă gândesc la peisaje pitorești, la un drum ce se “ leagă “ de Valea Oltului, la izvoare minerale, la relaxare, efectiv locul unde am crescut eu. Pentru mine, Călimănești–Căciulata nu este o simplă stațiune. Faima acestor meleagurilor i-a determinat pe oameni să-și construiască aici vile, case de vacanță, pensiuni pentru turiști contribuind astfel la dezvoltarea stațiunii din punct de vedere turistic dar și economic .

Scopul lucrării, după cum reiese și din titlu acesteia , este acela de a vedea cum s-a adaptat stațiunea la crizele structurale, dar și ce ramuri economice au fost afectate .

Lucrarea de față este structurată în opt capitole .

Primul capitol cuprinde introducerea în tema aleasă , dar și motivarea alegerii temei .

În capitolul doi se află contextul stintific prin care se definesc termenii “ capacitate adaptativă “ , “ baza tehnico-materială “ , “ crize structurale “ , “ turism balnear “ și “ stațiune balneoclimaterică “.

Capitolul trei cuprinde partea de metodologie , aici am detaliat modul și etapele în care lucrarea de față a fost realizată.

Capitolul patru cuprinde partea de rezultate . Aici găsim informații despre aspectele fizico-geografice , un scurt istoric despre stațiune, dar și apele minerale.

În capitolul cinci găsim baza tehnico-materială, indicațiile terapeutice ale apelor minerale, forme de turism praticabile în stațiune, dar și traseele turistice ce pornesc din stațiune.

În capitolul șase, au fost analizate date în ceea ce privesc firmele, numărul de salariați, profitul, cifra de afaceri, turismul, ajungând la realizarea de analize detaliate pentru perioada 2000-2012 ce urmăresc evoluția și schimbările ce au avut loc în principalele sectoare de activitate economică.

Capitolul șapte cuprinde strategii de dezvoltare a stațiunii.

În urma acestor cercetări, am adăugat și capitolul opt al acestei lucrări intititulat Concluzii.

Contextul stintific

Pentru a înțelege mai bine titlul acestei teme , am încercat să explic fiecare termen în parte, citind diferite articole.

După cum știm , Călimănești-Căciulata este o stațiune . Stațiunea este o localitate care prin așezarea ei și amenajări prezintă un interes turistic. ( Erdeli, Gheorghilas, 2006)

La Călimănești-Căciulata se găsesc izvoare minerale .Stațiunea care dispune de factori naturali ce sunt folosiți în diferite tratamente atât pentru locuitori cât și pentru turiști este stațiune balneoclimaterică.(Erdeli, Gheorghilas, 2006) .

Conform articolului „ Sustaible tourism în România: tendencies, opportunities and threats” (Bedrule-Grigoruta & Corodeanu, 2007), turismul reprezintă unul din sectoarele cu cea mai mare dezvoltare din Europa . Diferite țări din Europa erau vizitate foarte puțin , însă ele devin atractive datorită economiei și accesului în zona.

Conform acestui articol , mai mult de jumătate din suprafață României dispune de un potențial turistic bogat, zonele cu resurse balneare intră aici.

Pentru noi e foarte important promovarea turismului , deoarece țară noastră dispune de un potențial turistic bogat .

În lucrarea „The Călimănești-Căciulata Spa, România „ ( M. Antics, M. Roșca ) apele din Stațiunea Călimănești Căciulata sunt menționate mai întâi în croniciile campaniilor române în secolul al XIX- lea. Aceste ape au fost îmbuteliate și vândute în Franța fiind similar cu apele unor francezi (Chapelle, Eaux Bonnes și Chatelguyon). Izvoarele din zona conțin sulfat, clor, sodiu, iod, brom, calciu etc., și sunt utilizate în tratamente interne.

Conform articolului “Effect of a 12-day balneotherapy programme on pain, mood, sleep and depression în health elderly people” (Pedro Ángel Lattorre-Román, Manuel Rentero-Blanco, Jose Alberto Laredo-Aguilera and Felipe García-Pinillos, Department of Corporal Expression, University of Jâén, and SPA Center of San Andrés, Jâén, Spain, 2014), balneoterapia completează procedurile de recuperare și folosește în alte combinații cu tipuri diferite de fizioterapie .

Alt articol foarte important este“ The water – important natural factor în balneary tourism development from Arad and Timiș districts „( Angela Mărușcă , PRESENT ENVIRONMENT AND SUSTAINABLE DEVELOPMENT, NR. 2, 2008 ), unde apele minerale și cele termale sunt un factor principal în România . Ele au cea mai mare valoare în potențialul natural turistic.

Conform articolului „ Comparative analysis of Călimănești – Căciulata and techirghiol în terms of tourism development of medical rehabilitation „ ( Manuela Liliana Mureșan , Balneo Research Journal , Vol.6, No.2, Mai 2015 ), turismul balnear reprezintă o veche tradiție în țară noastră. Sectorul de turism balnear este foarte important pentru România, deoarece acesta implică mai mulți factori printre care colaborarea și dezvoltarea altor sectoare.Acest lucru duce la succesul teritoriului pe plan internațional .

Termenii „ Capacitatea adaptativă a bazei tehnico-materială” se referă la modul desfășurării, adaptării bazei tehnico-materiale ( structurilor de primire, tratament, agrement).

În tema aleasă, voi discuta despre Criză Economică din anul 2008 și care au fost sectoarele de activitate afectate.

Conform articolului „Effects of the economic crisis în România”, (Constantin Duguleanǎ SEER: Journal for Labour and Social Affairs în Eastern Europe Vol. 14, No. 1, The crisis from a microeconomic perspective (2011), pp. 17-25 , criza economică în România a început la sfârșitul anului 2008. Această a afectat foarte mult nivelul de trai al populației. Încă de la început, numărul salariatiilor s-a miscsorat, iar rata șomajului a început să crească. Rata veniturilor a înregistrat o scădere semnificativă.

Criza economică a afectat toate cele trei sectoare economice: sectorul primar, sectorul secundar, sectorul terțiar.

În același articol, în perioada 2000-2008 PIB-ul românesc a fost într-o continuă creștere. Rata medie de creștere a fost de 6,5%, asta datorită intrărilor masive de capital străin în această perioadă.

În ansamblu, criza economică a condus la schimbări negative în situația socio-economică.

Termenii „Capacitatea adaptativă a bazei tehnico-materială” se referă la modul desfășurării, adaptării bazei tehnico-materiale ( structurilor de primire, tratament, agrement).

În tema aleasă, voi discuta despre Criză Economică din anul 2008 și care au fost sectoarele de activitate afectate.

Metodologie

În metodologia realizării acestei lucrări am folosit mai multe metode de cercetare specifice geografiei. Cu ajutorul acestora am identificat și selecționat informațiile și datele necesare pe care le-am prelucrat și analizat pentru a finaliza scopul acestui studiu.

Metodele utilizate în realizarea lucrării se pot împărți în două grupe. În prima grupa se găsesc metodele utilizate pe teren, iar în cea de a două, cele de cabinet. Metodele utilizate pe teren sunt: observația directă, analiză cantitativă și calitativă, metodă fotografică dar și metodă comparativă.

Metodele efectuate în cabinet sunt: metodă cartografică prin care am realizat hărțile și metodă grafică prin care am analizat datele.

Trei etape au fost necesare pentru finalizarea lucrării de față. Prima etapă a fost cea de cabinet unde am strâns informații și date despre Stațiunea Călimănești-Căciulata. Etapă a două a fost cea de teren, unde am analizat și adunat date din infrastructură tuistica. Tot în acesta etapă am realizat și fotografiile pentru completarea lucrării.

În a treia etapă, etapă tot de cabinet, am analizat datele din cele două etape. În această etapă am realizat hărțile în softul QGis (versiunea 2.18.7) cu ajutorul hărților online Open Street Map (2017) pentru a delimita Stațiunea Călimănești-Căciulata și pentru a putea vectoriza zonele funcționale și obiectivele turitice.

Pentru zonele funcționale am folosit metodă arealelor (vectori de tip poligon), iar pentru obiective turistice am folosit metodă punctelor (vectori de tip punct).

Metodă cantitativă a fost realizată prin prelucrare de date statistice obținute accesând site-ul Institutului Național de Statistică al României, din proiectul UB/1365, Borg Design. Datele au fost analizate și centralizate în programul Microsoft Excel 2016, am efectuat grafice pe baza lor, pentru a crea o imagine de ansamblu a problemei studiate.

Rezultate

IV.1. Scurt istoric al stațiunii

Stațiunea Călimănești – Căciulata se află așezată pe malul drept al Oltului, ea fiind singură stațiune balneoclimaterică de pe Valea Oltului .Principali factori de care dispune stațiunea Călimănești- Căciulata este apă minerală. ( Ștefănescu & Gîrneață, 1968).

Stațiunea Căciulata a fost denumită după un pastor Căciulă care obijnuia să vină cu vitele în locul unde astăzi sunt vilele din Căciulata, acesta scaldandu-se în izvor a observant că durerile de spate pe care le-a avea au încetat să apară.

Apele minerale au fost studiate prima oară în 1855 de către doctorul Waillat , apoi în anul 1868 , de doctorul Carol Davila. Apele au devenit cunoscute imediat , însuși Napoleon al III-lea consumă apă de la izvoare , la recomandarea doctorului Carol Davila. Apele minerale erau transportate cu diligențele . Însă Napoleon al III -lea voia să vină în stațiune pentru a face o cură cu aceste ape minerale , dar războiul din anul 1870 nu i-a permis lucrul acesta . După trei ani , apele minerale din stațiune au fost prezentate la Expoziția internațională din Viena (Ștefănescu & Gîrneață, 1968).

Dovezile arheologice care atestă existența unei așezări pe aceste meleaguri , datează încă din perioada de trecere de la neolitic la epoca de bronz .

Prima atestare documentară se găsește în Condica Mănăstirii Cozia la 20 mai 1388.(Berbece, Botvinic, 1978).

Izvorul Căciulata cu o apă limpede, gustul plăcut, mirosul de hidrogen sulfurat care nu deloc puternic, provine din stanciile dealului Pisorea.

După anul 1854 , populația locală folosește această apă pentru băi , dar și pentru cură internă.

Apele din stațiunea Călimănești- Căciulata sunt foarte cunoscute pentru efectele pe care această le oferă în cazul afectiuniilor renale, acestea apă administrându-se că apă de băut. Pe lângă afectiuniile renale pe care această apă le tratează, această scade și acidul uric din sânge și spală căile urină.

În mijlocul orașului Călimănești se află Ostrovul, un loc unde cei ce vizitează acest loc este relaxant, în spatele acestei statiunni aflându-se un masiv muntos frumos împădurit făcând din stațiunea Călimănești o stațiune climaterică. (Zamfirache Dan, 2038)

IV.2. Așezare geografică

Stațiunea Călimănești Căciulata este o stațiune balneoclimaterică de interes național, situată în județul Vâlcea.Stațiunea este așezată pe malul drept al Oltului , la poalele Munților Căpățânii și Cozia din Carpații Meridionali la 45015’ latitudine nordică și 24015’ longitudine estică. Stațiunea se află la o altitudine de 280 m.

Stațiunea este localizată pe drumul european E81 ( DN 7 ) la 18 km de orașul Râmnicu Vâlcea și 80 de km față de orașul Sibiu. (Berbece, Botvinic, 1978).

IV.3 Accesibilitate :

Accesul în Stațiunea Călimănești-Căciulata se face pe două cai: pe cale rutieră și pe cale feroviară .

Calea rutieră este posibilă pe DN7, București – Pitești – Râmnicu Vâlcea, calea feroviară pe DN65 Craiova – Sibiu. Însă cei ce doresc transport aerian pot opta pentru aeroportul din Sibiu, situate la 80 km distanță de stațiune. ( Berbece,Botvinic, 1978)

IV.4 Factorii climatici

Clima orașului este temperat- continentală, neexistând schimbăriile bruște de temperatura și umiditate.

Temperatura medie anuală este de +9,7°C – +10°C, vara temperatura atingând +20°C iar iarna temperatura ajunge la -2°C. Temperaturiile maxime și minime absolute ale orașului Călimănești au fost cuprinse între +38°C și -25°C. În medie de 700mm annual sunt precipitațiile atmosferice, cea mai mare cantitate căzând în luna mai și luna iunie.

Valorile curpinse între 56-84% reprezintă uminitatea relative în sezonul aprilie-octombrie.

Aerul este mereu proaspăt. Vânturile care suflă în stațiune, canalizate pe Valea Oltului, au direcția nord-sud. În timpul verii adie briza de munte.

Climă localității oferă condiții prielnice tratamentului balnear complex în tot timpul anului. (Berbece, Botvinic, 1978).

IV.5 Relief

Stațiunea Călimănești – Căciulata este mărginită de două forme de relief acestea fiind zona muntoasă și zona subcarpatică.

Zona muntoasă fiind așezată în nordul stațiunii , cuprinde mai multe sectoare, acestea fiind Munții Cozia-Narutu, care sunt alcătuiți din șisturi cristaline. Pe versantul sudic al Coziei și cel vestic al muntelui Narutu sunt foarte multe piscuri prăpăstioase. Munceii Lotrisorului fiind situați în sudul masivului Narutu până la Valea Oltului se ramnifică dealuri subcarpatice aceștia fiind Fruntea lui Dat, Priboieni etc. Munceii Lotrisorului ating o atitudine de 1 228 m în vârful Dosu Pământului, aceștia având un traseu destul de greu accesibil.

Cea de-a două zona, și anume zona subcarpatică se află la sud de zona muntoasă, aflându-se aici Depresiunea subcarpatică Jiblea-Berislavesti care este înconjurată cu dealuri situându-se la atitudini de 700-900m. (Berbece, Botvinic, 1978).

Solurile se află în strânsă corelație cu relieful, vegetația, condițiile bioclimatice și au determinat dezvoltarea agriculturii și dezvoltării comunității încă din antichitate . Solurile sunt specficice carpatiilor , cu fertilitate medie . În zonele înalte aciditatea crește și apă păduri de conifere , se remarcă tipurile cambisoluri , iar pe alocuri apar podzolurile și argiluvisolurile în zona de luncă.

Solurile susțin culturi agricole de pomi fructiferi (prun, măr) , pe alocuri culturi celeariere (porumb) leguminoase (cartofi, sfeclă)

Așa cum reiese în harta de mai sus, terenul este utilizat în mare parte de zone rezidențiale, urmat de pădure.

IV.6 Fauna

În păduri întâlnim unele specii de animale care sunt ocrotite prin lege dar și păsări cum sunt: râsul (Lynx lynx), capra neagră (Rupicapra rupicarpa), cerbul (Cervus elaphus), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), iepurele (Lepus europaeus), privighetoarea (Luscinia megarhynchos), mierla ( Turdus merula) ș.a.

Lângă lacul de acumulare a Hidrocentralei Dăești se află pescăruși, rațe sălbatice dar și pescăruși. (V. Berbece, V.Botvinic,1978)

IV.7 Hidrografia:

Râul Olt este principalul colector al apelor din Stațiunea Călimănești –Căciulata. Pe lângă apele dulci, izvoarele minerale dau faima în această stațiune. Aici apele sunt clorurate, slab iodurate, sulfuroase, cu o concentrație de săruri între 0.5 și 29 g /l.

Aceste izvoare provin din apele care se infiltrează în rocile conglomerate și grezoase, ele spălând sărurile din aceste roci.

Apele subterane se împart în pânze freatice care conține atât ape mineralizate cât și ape dulci, acestea aflându-se la adâncimi mici și infiltrate. La Călimănești – Căciulata se află peste 30 de izvoare reci, cunoscându-se doar două tipuri de ape minerale: unele fiind cloro-sodice, bromo-iodurate și sufuroase având o concentrație destul de redusă; și altele – clorosodice, sulfate calcice, magneziene fiind slab radioactive.

Pe lângă pânzele freatice, apele subterane se mai împart și în ape de adâncime, acestea fiind termale datorită prezenței apelor vadoase și de infiltrare. (Enciclopedia județului Vâlcea, 2010)

IV.7.1 Apele minerale

Apele minerale din Stațiunea Călimănești – Căciulata sunt sulfuroase, clorurate, bromurate, iodurate, calcice, sodice și sunt folosite în curele externe și interne.

După temperatura avem izvoare reci, mezotermale și termale.

Izvorul numărul 7, are o apă oligiminerala, cu o mineralizare de 517 mg/l. Este cea mai slab mineralizată apă din stațiune. Localnicii o folosesc drept apă potabilă. Acest izvor a fost captat în același loc cu izvorul numărul 14.

Izvorul numărul 14 are apă minerală, sulfuroasă, calcică, bicarbonată și o mineralizare de 558 mg/l. Acest izvor a fost captat în anul 1957. Apă se utilizează în tratarea ulcerului.

Temperatura apei este de 140 C.

Izvorul numărul 8 are apă minerală, sulfuroasă, clorurată, iodurata, sodică, calcică cu o mineralizare de 6905 mg/l. Apă acestui izvor se mai utilizează și sub formă de aerosoli, inhalatii, pulverizații sau iritații vaginale, fie prin comprese în locuri afectate de diverse eczeme.

Temperatura acestei ape este de 12,8 0 C. (Berbece, Botvinic, 1978).

Pentru cură externă (băi) se folosesc apele minerale ale izvoarelor 9, 10, 11, 12 și sondă 1005 din parcul Casei de cultură.

Izvorul numărul 2 are o apă minerală, sulfuroasă, clorurată, sodică și o mineralizare de 2123 mg/l.

Izvorul numărul 3, are o apă minerală, iodurata, sodică, sulfuroasă și o mineralizare de 5044 mg/l. Acest izvor are temperature de 230 C. Apă acestui izvor este utilizată în cură externă. Izvorul a fost sondat între anii 1971-1975. (Berbece, Botvinic, 1978).

Izvorul numărul 1 are o apă minerală sulfuroasă, clorurată, sodică, calcică, cu o mineralizare de 3335 mg/l. Acest izvor este primul folosit în ultilizarea apelor minerale din stațiune . Apă este limpede, plăcută la gust, ușor sărată, cu miros de hidrogen sulfurat. Ea este folosită și că apă de băut.

Izvorul numărul 4 are o apă minerală sulfuroasă, sodică, clorurată, hipotona cu o mineralizare de 5620 mg/l. Temperatura apei este de 260C. Tot pentru cură externă este folosit și acest izvor .

Izvorul numărul 6 Călimănești este cel mai concentrat izvor pentru cură internă, având o mineralizare de 17687 mg/l și o temperatura de 160 Celsius. (Berbece, Botvinic, 1978).

Compoziția chimică este dată de apă sulfuroasă, clorurată, sodică, calcică, magneziană, hipertona. Această apă este folosită pentru tratamentul blefaroconjuctivelor, rinite, faring-amigdalite. (Berbece, Botvinic, 1978).

CAPITOUL V

V.1 Baza tehnico-materială

Pentru a forma un produs turistic cât mai eficient unei competiții de pe piață, avem nevoie de infrastructură generală și turism adecvat.

România dispune de un potențial turistic bogat, ceea ce face că turiștii străini să o viziteze. Totuși, aceste resurse nu sunt îndeajuns pentru a satisfice nevoile clienților străini.

Activitățile de turism sunt în continuă creștere cantitativ și calitativ a turiștilor, alături de o diversificare a serviciilor turistice.

Astfel, baza tehnico – materială a turismului cuprinde toate mijloacele materiale folosite turismului, pentru realizarea funcțiilor sale economice. (Dina Foriana -–Economia turismului)

Analizând figura de mai sus , putem observa o dezvoltare a Stațiunii Călimănețti-Căciulata din punct de vedere turistic, ata datorită numeroaselor puncta de interes turistic .

Punctele de turistic sunt următoarele

– unități de cazare

– unități de informare

– biserici

– case

-unități de alimenatie

– atracții turistice

V.2 Baza de cazare

Structurile de primire turistică sunt acele clădiri sau construcții destinate serviciilor turistice și anume: cazare, restaurare, tratament, agrement. ( Floriana, 2015)

Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare reprezintă principala component a bazei tehnico-materială. Cazarea reprezintă principalul serviciu al turismului.

Baza de cazare se află într-o permanentă adaptare la evoluția cererii turistice prin ridicarea gradului de confort.

Gradul de confort evoluează de la an la an datorită investițiilor făcute în structurile de primire. Clasificarea structurilor de primire se face de la 1 la 5 stele, numărul 5 reprezintă maximul de confort în țară noastră. Există și pensiuni care sunt clasificate pe stele.

În Stațiunea Călimănești-Căciulata, în ultimii an a avut loc o scădere a structurilor de primire cu funcțiuni de cazare. Acest lucru se datorează Crizei Globale. Însă și pe timpul iernii o parte din structurile de cazare sunt închise, datorită numărului mic de turiști.

În stațiune dispunem de numeroase unități de cazare: hoteluri, pensiuni, vile, case de vacanță, apartamente și garsoniere.

Principalele hoteluri din stațiune sunt: Hotel Central, Hotel Traian și Hotel Perla Oltului și hotel Orizont.

Hotelurile din stațiune au în doatare parcare, restaurant, terasă, bar, sala de conferințe, seif, facilități pentru handicapați, piscină.

Dintre servicii: room service și spălătorie.

Hotel Central sau Pavilionul Central este situat în Călimănești pe DN7, în Parcul Central. Este construit în anii 1907-1911, dispune de 415 locuri în camere single sau duble. Are în dotare restaurant, bar de zi, piscină interioară cu apă termală.

Hotelul are și o baza de tratament cu un număr de 78 de locuri. Zilnic se fac aici aproximativ 1380 proceduri.

Fiind situat în Parcul Central, turiștii se pot deplasa pe jos până la izvoarele 4,5,6, 8, 7 și 14. Lângă hotel se află și Teatrul de vara, Casă de cultură Florin Zamfirescu, care este deschis pe timp de vara. Aici se fac diferite spectacole, teatre în lunile de vara.

Turiștii care se cazează la acest hotel, pot vizită și Schitul Ostrov, situat pe răul Olt.

Hotel Traian

Hotel Perla Oltului

Hotel Orizont

Vilele și Stațiunea Călimănești – Căciulata

Principalele vile din stațiune sunt:

Alina – 4 spații de cazare

Crinilor – 16 spații de cazare

Themis – 14 spații de cazare

Valentina – 7 spații de cazare

Florilor – 7 spatiii de cazare

Bogdan – 7 spații de cazare

Sebastian – 12 spații de cazare

Simona – 4 spații de cazare

Asio – 6 spații de cazare

Anghel – 5 spații de cazare

Fiecare vila este dotată cu camere spațioasă, baie proprie, WIFI, televizor și bucătărie.

Vila Themis

Vila Crinilor

Pensiunea Domniței și Hotelul Domniței

Pensiunea Ioana

Pensiunea Alfrid

V.3. Baza de tratament

Pe lângă baza de cazare, Stațiunea Călimănești-Căciulata dispune și de o baza de tratament.

În stațiune , bazele de tratament sunt dotate cu instalații ce permit tratamente pe tot parcursul anului. Hotelurile Central, Orizont și Traian dispun de baze de tratament, dotate cu aparatură la cele mai înalte standarde.

În stațiune întâlnim următoarele instalații de tratament:

bazine cu apă termală pentru kinetoterapie

ștrand termal cu apă sulfuroasă, deschisă în aer liber, special pentru afecțiuni reumatismale

instalații pentru electroterapie

instalații pentru hidroterapie

instalații pentru aerosoloterapie

O dată cu aceste instalații, în stațiune putem face următoarele proceduri:

împachetări cu parafină

băi galvanice

solux

masaj

duș subacval

ionizare

băi minerale

ultrasunet

unde scurte

aerosoli individuali

magnetoterapie

băi cu bule

V.4 Indicații terapeutice privind tratamentul balnear

După cercetările efectuate de către Institutul de medicină fizică , balneoclimatologie și recuperare medicală, s-a ajuns la concuzia că apele minerale din Stațiunea Călimănești-Căciulata sunt folosite pentru:

boli ale rinichiului și cailor urinare

boli ale tubului digestiv și ale glandelor anexe

boli de nutriție și metabolism. (Berbece, Botvinic, 1978)

În Stațiunea Călimănești-Căciulata se găsește și un centru de informare turistică, amplasat pe DN7 , puțin mai în sus de Parcul Central pe partea dreapta. Centru pune de dispoziție informații despre stațiune, dar și despre localitățile din împrejur.

Cei ce doresc o informație mai selectivă și mai detaliată despre oamenii importanți ai stațiunii, pot merge la biblioteca orășenească „ A. E. Baconsky Călimănești”.

V.5 Formele de turism practicabile în Stațiunea Călimănești- Căciulata

Fiind o stațiune cu un potențial turistic bogat, această dispune de numeroase forme de turism. Acestea sunt:

turismul montan. Din Stațiunea Călimănești Căciulata, turiștii se pot aventura pe trasee cum ar fi Căciulata – Stănișoară, Manastistirea Stănișoară, iar pentru cei mai avansați se poate urcă pe Muntele Cozia, în doar 5 ore de la mănăstire.

turismul pentru agrement nautic. Din Parcul Căciulata se pot închiria hidrobiciclete sau pentru turiștii care vor să se relaxeze, iar în același timp să facă o plimbare pe Răul Olt, pot face plimbări cu vaporașul.

turismul cultural – se află printer cele mai practicabile forme de turism din stațiune. Aici turiștii pot vizită Schitul Ostrov, fiind situate pe o insula sau pot face o mică plimbare până la Mănăstirea Cozia ctitorită de Mircea cel Bătrân.

turismul balnear – majoritatea turiștilor vin în stațiune pentru faimoasele ape minerale. Turiștii fac tratamente sau cure cu aceste ape minerale. Turismul balnear se dezvoltă de la an la an datorită importanței apelor minerale, fiind cunoscute pe plan național, dar și internațional.

turismul de recreere – este cea mai importantă formă de turism din stațiune și cea mai practicabilă. Anual mii de turiști vizitează stațiunea pentru relaxare și odihnă. Putem spune că ponderea vârstnicilor este mai mare față de cea a tinerilor, deoarece majoritatea oamenilor de vârstă a treia dispun de bilete pentru cure și tratamente la apele minerale.

În Stațiunea Călimănești-Căciulata se află două parcuri : Parcul Central și Parcul Căciulata. Aici turiștii se pot relaxa, citi cărți sau pot admira faimoasele peisaje pitorești.

În Parcul Central, pe lângă vestitele izvoare minerale, în față Paviionului Central se află bustul primului doctor al stațiunii, doctor C. Frumușianu (1866-1928).

Parcul Central din Călimănești

Din Parcul Central , turiștii se pot aventură până la „ Podul suspendat „ , apoi pot merge până în Căciulata pe acel drum .

O dată ce au ajuns în Căciulata , turiștii se pot plimba și în Parcul Căciulata . Aici se găsesc izvoarele 2 și 3. Turiștii pot merge la terasele din parc, „ Carul cu bere” și „ Camelot”. Din acest parc, turiștii se pot plimba cu hidrobicicletele sau cu vaporașul.

În parcul căciulata s-a amenajat clădirea cu izvoarele 2 și 3. La parter se găsesc izvoarele, iar la primul etaj, turiștii își pot cumpără diferite suveniruri .

Din faleză parcului Căciulata se poate ajunge cu ușurință în Microstațiunea Cozia. Pe această faleză, în partea dreapta e află răul Olt.

CAPITOLUL VI

VI.1.Evoluția numărului de firme în perioada 2000-2012

Analizând graficul de mai sus , evoluția numărului de firme cunoaște două etape .

Prima se caracterizează printr-o creștere din anul 2000 până în anul 2008, iar cea dea două după anul 2008 când numărul firmelor începe să scadă ușor. Acest lucru dovedește capacitatea adaptativă a stațiunii la crizele structurale. Însă , după această criză economică , putem observă o mică creștere a numărului de firme .

În Stațiunea Călimănești – Căciulata predominant este sectorul terțiar , urmat de sectorul secundar și sectorul primar . Principalele activități economice ale stațiunii conform datelor CAEN corespund comerțului cu amănuntul , transporturi rutiere de mărfuri , urmat de baruri și alte activități de servire a băuturilor .

În figura numărul 2 , sectorul primar nu ocupă un rol important în sectoarele economice ale Stațiunii Călimănești – Căciulata . Putem observa o creștere ușoară din anul 2002 până în anul 2008 , unde sunt maximul de firme și anume 10 , iar apoi acestea scad ușor.

Analizând datele CAEN în sectorul primar , în Stațiunea Călimănești- Căciulata , cele mai multe firme se găsesc în domeniile cultivarea plantelor pentru fibre textile , activități auxiliare pentru producția vegetative , silvicultură și alte activități forestiere , exploatarea forestieră , dar și acvacultură în ape dulci .

Silvicultura și alte activități forestiere , dar și exploatarea forestieră se evidențiază în cadrul sectorului primar cu cele mai multe valori de firme .

Privind graficul de mai sus, anul 2008 reprezintă extremitatea numărului de firme în sectorul secundar. Numărul de firme crește rapid de la 20, din anul 2000 până în 2008, apoi acestea ajungând la 47, urmând un declin până în anul 2012, acestea ajungând la 41.

Fimele reprezentative acestui sector economic sunt în domeniul construcțiilor și anume lucrări de construcții ale clădirilor rezidențiale și nerezidentiale (cod CAEN 4120), acestea fiind într-o creștere din anul 2003 (4 firme) până în anul 2008.

În sectorul secundar se mai remarcă și o creștere a firmelor ce țin de instalații sanitare, de încălzire și aer condiționat (cod CAEN 4322) cu o oscilație foarte mică din anul 2000 până în 2012.

Nu în ultimul rând putem observă și firme ce țin de fabricarea hârtiei și cartonului ondulat și a ambalajelor din hârtie și carton cod CAEN 1721) și acestea menținându-se din anul 2000 până în 2012 cu mici fluctuații de creștere a firmelor.

Cel mai bine reprezentat sector economic în stațiune este sectorul terțiar. În anul 2000 avem un număr de 85 de firme ulterior acestea crescând până în anul 2008 (184 de firme), după care se înregistrează un ușor regres, numărul acestora ajungând la 175 în 2012.

Cele mai multe firme se găsesc în anul 2008 (184) acestea fiind în domeniul barurilor și alte activități de servire a băuturilor (17 firme), restaturante (14 firme) dar și alte servicii de cazare.

Stațiunea Călimănești – Căciulata se bazează mai mult pe turism, astfel sectorul terțiar ocupă un loc fruntaș în sectoarele economice.

Se poate observă cum stațiunea se dezvoltă de la an la an pe turism, mai mult decât pe alte firme.

VI.3.Ponderea turismului in sectoarele de activitate

Cu toate că Stațiunea Călimănești – Căciulata dispune de un potențial turistic bogat, ponderea activităților turistice din domeniul turismului este una redusă și se confruntă cu o ușoară scădere din 2000 până în 2012.

Cele mai multe firme în domeniul serviciilor turistice sunt magazinele nespecializate cu vânzare de alimentare, băuturi și tutun cu un număr de 24, 36 și 26 de firme în 2000 , 2008 și 2012 , urmate de baruri și alte servicii de servire a băuturilor cu un număr de 9 , 17 și 15 , pentru anii menționați anterior, restaurante cu un număr de 8, 14 si 14 firme , dar și hoteluri și alte facilități de cazare cu un număr de 4, 6 , 6 firme pentru anii 2000 , 2008 , 2012 .

În anul 2000 există o singură firma de consultanță pentru afaceri și management, ulterior stațiunea dezvoltându-se acestea au ajuns la un număr de 3 în 2012.

Se poate observă o scădere a numărului de firme între anii 2008 și 2012 în următoarele domenii: comerțul cu ridicată și amănuntul în magazine nespecializate, restaurant, baruri și alte activități de servire a băuturilor. Această scădere se datorează crizei globale din 2008, fiind resimțită și în Stațiunea Călimănești – Căciulata. În acest an, numărul firmelor a scăzut datorită diminuării numărului de turiști veniți în vacanță.

VI.4 Evoluția cifrei de afaceri in perioada 2000-2012

Conform “dicționarului juridic“ cifra de afaceri reprezintă un indicator care măsoară rezultatele la nivel macroeconomic reprezentând volumul încasărilor din activitatea proprie într-o perioada de timp , de obicei un an .

În limbajul financiar – contabil, cifra de afaceri mai este cunoscută și sub denumirea de “vânzări “sau “venituri brute “.

Cifra de afaceri în perioada 2000-2012 a avut o evoluție ascendentă. În anul 2000 cifra de afaceri se înregistra cu o valoare de 20000000 lei, urmând să crească până în anul 2008, cu valori peste 140000000 lei. În acest an se simt efectele crizei mondiale. Ușor, ușor cifra de afaceri scade, această ajungând la aproximativ 100000000 lei în 2012. Câteva variații a avut în anii 2010 și 2011 când s-a menținut la valoarea de 120000000 lei.

Cele mai afectate ramuri de criză economică au fost în domeniul comerțului cu amănuntul, telecomunicațiilor, agențiilor imobiliare, activitatiilor de contabilitate, având valoarea 0 din anul 2008.

VI.5. Evoluția cifrei de afaceri pe sectoare

Analizând graficul de mai sus, evoluția cifrei de afaceri se remarcă în două etape: una de creștere, altă de scădere.

În anul 2000 cifra de afaceri în Stațiunea Călimănești-Căciulata a fost de aproximativ 1000 lei. Ulterior, această a crescut până în anul 2004(1100000lei). La sfârșitul anului 2005 cifra de afaceri înregistrează o scădere, valoarea acesteia a scăzut sub 600000 lei.

Anul 2006 se pare că aduce un câștig stațiunii, cifra de afaceri începe să crească. Nici criză economică din anul 2008 nu afectează acest sector. Cifra de afaceri a crescut în continuare.

În anul 2012, cifra de afaceri înregistra o valoare de 2836997 lei.

Evoluția cifrei de afaceri în sectorul secundar cunoaște mai multe variații de creștere-descreștere în perioada 2000-2012.

În anul 2000 cifra de afaceri avea o valoare de 5000000 lei, această a crescut până în anul 2008.

În acest sector, criză economică afectează foarte puțin cifra de afaceri.

Cifra de afaceri crește în continuare cu câteva procente. Însă creșterea se oprește în anul 2009, de aici cifra de afaceri începe să scadă până în anul 2012 la o valoare de aproximativ 20000000 lei.

După criză economică, sectorul secundar nu s-a mai dezvoltat.

Sectorul terțiar este cel mai bine reprezentat sector din sectoarele economice.

Evoluția cifrei de afaceri cunoaște și aici tot două etape: creștere și descreștere.

În anul 2000 , cifra sectorului secundar a fost de aproximativ 20000000 și a crescut până în anul 2008, peste 100000000 lei. Criză economică a lovit acest sector. Ulterior, cifra de afaceri a scăzut ajungând la 80000000 lei în 2010. Stațiunea a început să se dezvolte , dar a urmat o creștere- descreștere a cifrei de afaceri și a ajuns tot la 80000000 lei în 2012.

VI.7 Ponderea cifrei de afaceri pe sectoare

În anul 2000 cea mai mare valoare a cifrei de afaceri se înregistrează în sectorul terțiar (79%), urmând sectorul secundar (20%), iar pe ultimul loc se află sectorul primar (1%). (Proiect UB/1365; Borg).

Observând că ponderea cea mai mare se estimează în sectorul terțiar, conform datelor CAEN (5510), cifra de afaceri cea mai mare se datorează hotelurilor și altor unități de cazare (peste 14 milioane de lei). (Proiect UB/1365; Borg)

Pe locul doi se află comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare și tutun , aproximativ 1197191 lei , iar pe locul trei se află comerțul cu ridicată nespecializat de produse alimentare , băuturi și tutun cu o cifra de afaceri peste un million de lei . (Proiect UB/1365; Borg)

În anul 2000, în sectorul secundar , firmele a căror cifra de afaceri depășesc 1 milion de lei sunt : fabricarea hârtiei și a cartonului ondulat , peste 3 milioane de lei , lucrări de construcții, aproximativ 4 milioane de lei și fabricarea construcțiilor metalice peste 5 milioane de lei .

Ponderea cifrei de afaceri pe sectoare in anul 2008

Criza Economică Globală din 2008 își pune amprenta și în Stațiunea Călimănești–Căciulata. Această a redus activitatea unor firme, a scăzut numărul salariatiilor și numărul contractelor. Toate acestea ducând la micșorarea cifrei de afaceri.

Analizând figura de mai sus , putem observă scăderea sectorului terțiar cu 9 procente și creștera sectorului secundar tot cu 9 procente, comparativ cu anul 2000.

Prin urmare, doar sectorul terțiar a fost afectat de criză globală, iar salariații din diferite firme s-au orientat către alte domenii de activitate din sectorul secundar .

Urmărind evoluția cifrei de afaceri din anul 2012, observăm creșterea sectorului terțiar cu 8 procente, scăderea sectorului secundar cu 10 procente, dar și creșterea sectorului primar cu 2 procente.

Sectorul secundar înregistrează o cifra de afaceri în valoare de 19475994 lei, reprezentând 19% din sectoarele economice. Un procent destul de mic după criză economică. În anul 2008, procentul a fost de 29% , iar în 2010 a crescut cu 4 procente .

Conform Datelor CAEN o scădere a cifrei de afaceri se datorează și firmelor ce se ocupă cu tăierea și rindeluirea lemnului, acestea având valoarea 0, ultima cifra de afaceri înregistrându-se în anul 2010 cu valoarea de 31712 lei, dar și a altor firme cum ar fi fabricarea altor articole din hârtie și carton, fabricarea de mobile pentru birouri și magazine, lucrări de construcții a proiectelor utilitare pentru fluide, lucrări de instalații electrice, dar și lucrări de tâmplărie și dulgherie.

Cifra de afaceri în sectorul terțiar se află în creștere cu un procent de 8%, față de anul 2008. Însă în 2010 a avut o mică scădere cu cinci procente.

Cea mai mare cifra de afaceri în sectorul terțiar este dată de hoteluri și alte facilitate de cazare, conform datelor CAEN, cu o valoare de aproximativ 42716120.

Printre alte exemple de firme cu cifra de afaceri ridicată se numără transportul rutier de mărfuri (653495 lei ) , restaurante ( 4088845 lei ), comerț cu amănuntul în magazine nespecializate , cu vânzare predominantă de produse nealimentare (4851433 lei) , dar și comerțul cu amănuntul la articolele de fierărie, al articolelor din sticlă și a celor pentru vopsit, în magazine nespecializate (295419 lei ).

VI.8.Ponderea cifrei de afaceri din turism in totalul activităților economice

După cum putem observă în graficul de mai sus, ponderea cifrei de afaceri din turism în totalul activităților economice, în anul 2000, această era de 41 %.

Din anul 2008, se simt Crizele Economice Globale, care au afectat sectorul turistic, aflându-se într-o scădere de 4 procente (37 %) față de anul 2000.

După criză, cifra de afaceri scade din nou, această ajungând la 36 % în anul 2012.

Deci, putem spune că cifra de afaceri obținută din activitățile turistice pentru Stațiunea Călimănești- Căciulata pe ansamblu analizate la nivel de coduri CAEN, această are o valoare descendența în cei trei ani menționați anterior.

VI.9.Evoluția profitului in sectoarele economice

Profitul reprezintă câștigul de cei ce inițiază și organizează o activitate economică. Pe scurt, profitul reprezintă venitul obținut în totalitatea să, că rezultat al întregii activități și al tuturor factorilor de producție. Dina Floriana – Economia turismului , 2015 ).

Pentru că o firma să aibă succes pe piață, ea trebuie să dispună de un profit mare, nu o cifra de afaceri.

În ceea ce privește profitul, se remarcă o creștere din anul 2000 până în 2007. Cea mai mare valoare se înregistrează în anul 2007, urmând o scădere a profitului în anul 2008, apoi o creștere la același nivel cu anul 2007. Principala cauza este criză economică. Efectele acesteia se simt deoarece profitul scade în anul 2008, ajungând la 791490 lei.

Însă, după acest an, urmează o creștere – descreștere a profitului, ulterior rămânând la aproximativ același nivel, cu mici procente în plus.

Pentru a se dezvoltă stațiunea cât mai mult, profitul trebuie să fie mare. Multe unități de cazare s-au dezvoltat cererii clientele datorită profitului obținut în primii ani.

Dacă în anul 2007, firmele au avut un profit mare este posibil să nu le fi afectat foarte mult Criză Globală din anul 2008. Însă nu toate sectoarele au avut același noroc.

VI.10.Evolutia profitului in sectoarele economice

Evoluția profitului în sectorul primar în anii 2000-2012 a cunoscut o serie de creșteri-descreșteri în această perioada.

În anul 2000, valoarea profitului era de 11325,8 lei.

Cea mai mică valoare a profitului a fost în anul 2005, 7827 lei.

Se poate observa cum criza a afectat ușor profitul , însă la sfârșitul anului 2009, acesta înregistra o creștere până în anul 2010 (105000 lei). În anul 2011, valoarea profitului a fost de aproximativ 55000 lei. În schimb cea mai mare valoare a profitului se înregistra în anul 2012 peste 255000 lei.

Profitul în sectorul secundar în anii 2000-2012 are o evoluție ascendentă. Cea mai mică valoare se înregistrează în anul 2000, sub 100000 lei. Din acest an, începe să crească până în anul 2007.

La sfârșitul anului 2008 se remarcă o scădere a profitului. Asta se datorează crizei economice din acest an. În anii următori , profitul turismului începe să scadă până în 2010, la aproximativ 300000 lei. După acest an, profitul crește și ajunge în anul 2012 la aproximativ 700000 lei.

Profitul în sectorul terțiar are o valoare tot ascendentă. În anul 2000, acesta avea o valoare de aproximativ 300000 lei. După acest an a început să crescă valoarea profitului, până în anul 2008 când a început criză economică.

După această criză, Stațiunea Călimănești-Căciulata a început să se dezvolte astfel valoarea profitului din sectorul terțiar a început să crească. Sectorul terțiar, după criză, a avut valoarea cea mai mare aproximativ 3800000 lei.

Conform datelor CAEN, hotelurile și alte activități de cazare au avut valoarea profitului cea mai mare în anii 2000-2012. Rezultând astfel că Stațiunea Călimănești-Căciulata se bazează pe turism din anul 2000 până în prezent.

De la an la an, profitul în sectorul terțiar a crescut, asta datorită hotelurilor , baturilor și altor activității de servire a băuturilor .

Ponderea profitului pe sectoarele economice

Cea mai mare pondere a profitului în sectoarele economice o are sectorul terțiar. Acesta are valoarea cea mai mare în cei trei ani menționați mai sus.

În anul 2000, sectorul terțiar are un proit de 2 %, iar sector secundar 13 %. După criză globală, sectorul primar ajunge a valoarea 0, iar cel secundar crește cu 9 procecente. Însă și sectorul terțiar este afecat de această criză, el scăzând cu 7 procente.

În anul 2012 situația se schimbă iarăși, de dată asta crește sectorul primar cu 7 procente, și scad sectoarele secundar și cel terțiar.

Conform datelor CAEN, cel mai mare profit se înregistrează în anul 2009, în sectorul terțiar, acesta fiind de 3991235 lei, iar că și total profit tot în același an, cu valoarea de 4875917 lei.

Ponderea profitului rezultat din sectoarele turistice este în scădere. Dacă în anul 2000, turismul din sectorul terțiar a reprezentat 43 %, acesta a scăzut până în anul 2012, ajungând la 9 %.

Cu toate că firmele în domeniul turismului au crescut, s-a dezvoltat și sectorul terțiar de la an la an, 57 % în anul 2000, 75 % în anul 2008 și 91 % în anul 2012.

Evoluția salariatiilor în anii 2000 – 2012

Evoluția salariatilor în perioada 2000-2012 a cunoscut un ușor dezechilibru valoric. Dacă în anul 2000, numărul de salariați era de aproximativ 1000, în anul 2002 acesta a scăzut la 900. Însă, cu trecerea anilor Stațiunea Călimănești- Căciulata se dezvoltă, apar noi locuri de muncă, scade rată șomajului, iar numărul de salariați crește. Acesta ajungând în anul 2007 la 1600 de salariați. Această este valoarea maximă a salariatiilor în perioada 2000-2012.

În anul 2008 se face simțită Criză Globală și în stațiune. Se închid firme, iar salariații intră în șomaj. Din anul 2009 încep să se stabilizeze, astfel că numărul salariatiilor începe să crească. Nu pentru mult timp însă, în anul 2012, numărul de salariați era de 1300, ulterior scăzând din anul 2012 la 1400.

Evoluția salariaților în sectorul primar în anii 2000-2012 este una sinuoasă. Se remarcă diferite serii de creșteri și descreșteri în această perioada.

Valoriile minime se înregistrează în anii 2002, 2005, 2010.

În anu 2008 numărul salariaților a fost 23, fiind cea mai mare valoare.

O dată cu criză economică au scăzut și numărul salariatiilor, ajungând la 14 în 2010. În anul 2012 salariații în acest sector au fost în număr de 19.

În graficul de mai sus, numărul maxim de salariați s-a înregistrat în anul 2007.

Cea mai mică valoare a numărului de salariați a fost în anul 2002. Din anul 2002 până în 2007 a fost într-o continuă creștere. După criză din anul 2008 și numărul salariatiilor a scăzut până în anul 2010. Ulterior a cunoscut o creștere-descreștere a numărului de salariați.

Salariații din sectorul terțiar au fost într-o evoluție ascendentă în perioada 2000-2012. Din anul 2000 (750) până în anul 2007 (455), numărul salariatiilor a fost într-o continuă creștere. Din anul 2008 își face simțită prezența criză globală. Numărul salariatiilor scade până la aproximativ 950.

După această perioada negativă, stațiunea începe să se dezvolte, iar numărul salariaților crește până la 1024 în anul 2012.

Ponderea salariaților pe sectoarele economice

Nici ponderea salariatiilor pe sectoarele economice nu este una destul de bună. Dacă în anul 2000, salariații în sectorul terțiar erau în procent de 76% și 22 % sectorul secundar, în anul 2008, datorită crizei, numărul lor scade. Procentajul în sectorul terțiar scade, salariații se deplasează în alt domeniu de activitate, iar numărul procentajului din sectorul secundar crește cu 8 procente.

După această criză, stațiunea începe să se dezvolte pe turism, se deschid noi unități de cazare, restaurante, iar procentajul sectorului terțiar începe să crească (77%) iar cel secundar să scadă (22%) față de anul 2008 .

Ponderea turismului în sectorul terțiar

În anul 200, ponderea turismului a fost de 35% din sectorul terțiar. Turismul a avut un numărul de 402, iar sectorul terțiar de 742.

În anul 2008, o dată cu Criză Globală, situația se schimbă. Procentajul turismului scade cu 11 procente. Însă în următorii ani lucrurile se schimbă, procentajul turismului crește până la 35% cum a fost în anul 2000. Această criză a afectat foarte mult stațiunea, deoarece se bazează mai mult pe turism, iar procentajul sectorului terțiar a fost mai mare față de celelalte sectoare economic.

CAPITOLUL VII

Analiza SWOT a Stațiunii Călimănești-Căciulata

Puncte tari

cunoașterea pe plan internațional a stațiunii

potențial natural diversificat

posibilitatea efectuării mai multor forme de turism în stațiune

aplasare pe drum național

existența izvoarelor minerale în stațiune

baza tehnico-materială modernă

baza de tratament cu diferite modalități de tratament

diversitate largă a obiectivelor de patrimoniu turistic

existența a două parcuri: Parcul Central și Parcul Căciulata

existența Liceului Tehnologic de Turism care ajută la pregătirea elevilor pentru ocuparea locurilor de muncă sezoniere

Puncte slabe

populație îmbătrânita

migrația tinerilor în alte orașe ale țării pentru studii, locuri de muncă

lipsa unui aeroport în stațiune

salarii mici

pregătirea slab profesională a studenților

Oportunități

creșterea populației

autostrada care va lega orașul Sibiu de Pitești

dezvoltarea altor tipuri de turism , turismul de afaceri de exemplu

sprinjin financiar de la Uniunea Europeană

Amenințări

dezvoltarea turismului în alte stațiuni din apropiere

lipsa de personal în unitățile de cazare

construirea unei autostrăzi , aici va duce la ocolirea stațiunii de către turiști

lipsa fondurilor UE pentru alte proiecte de dezvoltare

migrația tinerilor

creșterea mortalității

distrugerea peisajelor

închiderea bazelor de cazare din stațiune pe termenl lung datorită lipsei turiștilor

-lipsa personalului în baza de tratament

personal slab pregătit pentru bazele de tratament

Concluzii

Citind mai multe articole pentru finalizarea acestei lucrări, o prima concluzie ar fi despre turismul balnear. Apele minerale au un rol important în turism atât pe teritoriul României cât și în alte țări.

Apele minerale din țară noastră sunt cunoscute pe plan național cât și internațional. Mii de turisti vin aici anual pentru a se trata de diferite boli.

În țară noastră există 33 de stațiuni balneare care dispun de numeroase posibilități de cazare, centre medicale, baze de agrement, dotate cu aparatură de ultima generație ridicată la cele mai înalte standarde, cu băi termale interioare sau bazine exterioare.

Stațiunea Călimănești-Căciulata reprezintă perla stațiunilor de pe Valea Oltului. Ea dispune de cele mai faimoase peisaje pitorești.

Stațiunea dispune de o mare varietate de unități de cazare, de la camping până la hotel. Baza de tratament se află la un nivel superior față de alte stațiuni din țară noastră .

Un minus al acestei stațiuni este procentul foarte mic în cazul turismului pentru afaceri sau baza de tratament pentru sportivi.

În schimb, Stațiunea Călimănești-Căciulata este o stațiune dedicată mai mult persoanelor de vârsta a treia.

Statiunea Calimanesti-Caciulata s-a dezvoltat mai mult in sectorul tertiar fata de celelalte doua sectoare dupa criza economica din anul 2008.

O prima modalitate de dezvoltare a turismului este dezvoltarea și inoirea permanentă a bazei de agrement specific formei de turism balnear .

Pentru baza tehnico-materială am putea finaliza acțiunile de clasificare, toate unitățile de cazare să se ridice la ce mai înalt nivel al gradului de confort.

Menținerea profilului tradițional al stațiunii, tradițiile și obiceiurile să se respecte și să nu se uite niciodată.

Păstrarea izvoarelor în condiții bune, în alte localități oamenii plătesc pentru a consumă apă de la izvoare.

Îmbunătățirea serviciilor turistice pe tot parcursul anului, mai multe oferte pentru turiști pe toată perioada anului.

Diversificarea produselor turistice pentru turiști , reprezintă un motiv de dezvoltare .

ANEXE

Lista figurilor

Fig.1 Harta de localizare a Statiunii Calimanesti-Caciulata

Fig.2 Centrul orașului Călimănești

Fig.3 Harta cu utilizarea terenului

Fig.4 Izvoarele minerale 7 si 14

Fig.5 Izvorul 8 din Călimănești

Fig.6 Izvorul mineral 2 Căciulata

Fig.7 Izvorul mineral 3 Căciulata

Fig.8 Izvoarele 4, 5, 6 din Călimănești

Fig.9 Harta cu punctele de interes turistic

Fig.10 Pavilionul Central din Călimănești

Fig.11 Teatrul de vară din Parcul Central

Fig.12 Hotel Traian

Fig.13 Hotel Perla Oltului

Fig.14 Hotel Orizont

Fig.15 Vila Themis

Fig.16 Vila Crinilor

Fig.17 Pensiunea Domnitei

Fig.18 Pensiunea Ioana

Fig.19 Pensiunea Alfrid

Fig.20 Sectia exterioară de recuperare, Medicină Fizică și Balneologie Călimănești

Fig.21 Centru de informare turistică

Fig.22 Bibioteca Orășenească “A. E. Baconsky Călimănești ”

Fig.23 Râul Olt văzut din Parcul Căciulata

Fig.24 Râul Olt văzut din Parcul Căciulata

Fig.25 Fântâna arteziană

Fig.26 Statuie Dr. Frumușanu

Fig.27 Podul suspendat

Fig.28 Drumul muncitorului

Fig.29 Parcul Căciulata

Fig.30 Parcul Căciulata

Fig.31 Parcul Căciulata

Fig.32 Parcul Căciulata

Fig.33 Evoluția firmelor în perioada 2000-2012

Fig.34 Evoluția firmelor în sectorul primar in perioada 2000-2012

Fig.35 Evoluția firmelor in sectorul secundar în perioada 2000-2012

Fig.36 Evoluția firmelor in sectorul terțiar în perioada 2000-2012

Fig.37 Ponderea turismului in sectoarele de activitate

Fig.38 Evoluția cifrei de afaceri în perioada 2000-2012

Fig.39 Evoluția cifrei de afaceri în perioada 2000-2012

Fig.40 Evoluția cifrei de afaceri în sectorul secundar

Fig.41 Evoluția cifrei de afaceri în sectorul terțiar

Fig.42 Ponderea cifrei de afaceri pe sectoare in anul 2000

Fig.43 Ponderea cifrei de afaceri pe sectoare in anul 2008

Fig.44 Ponderea cifrei de afaceri pe sectoare in anul 2012

Fig.45 Ponderea cifrei de afaceri din turism in totalul activităților economice

Fig.46 Evoluția profitului în perioada 2000-2012

Fig.47 Evoluția profitului în sectorul primar în perioada 2000-2012

Fig.48 Evoluția profitului în sectorul secundar în perioada 2000-2012

Fig.49 Evoluția profitului în sectorul terțiar în perioada 2000-2012

Fig.50 Ponderea profitului pe sectoarele economice

Bibliografie

Alexandru Gîrneață, Orașe și priveliști, 1963, Editura Meridiane

Cocean P., Vlăsceanu Gh., Negoescu B., 2002, „Geografia generală a turismului”, Editura Meteor Press, București

Corneliu Tamaș, Gheorghe Tudor, Vâlcea turistică, Editura Conphys, 1999

Costin Ștefănescu & Alexandru Gîrneață , 1968, Călimănești, Căciulata, Băile Olănești, Băile Govora, Editura Meridiane

Dina Floriana , 2015, Economia turismului

Driva Fenia, Călimănești-Căciulata-Cozia, un altfel de ghid, Editura Conphys

Dumitru Dumitrescu, 2005, Resursele turistice ale județului Vâlcea, Editura Conphys,

George Erdeli , Aurel Gheorghilas , Amenajări turistice , 2006

Petre Petria, Itinerar spiritual vâlcean, 2005, “Pas cu pas prin locuri memorabile vâlcene”, Editura Conphys,

Puiu Nistoreanu, V. Dinu și Alex Nedelea, 2004, Producția și comercializarea serviciilor turistice, Ed. Didactică și Pedagogică, București,

Prof.univ.dr. Nicolae Neacșu , Lect.univ.dr. Andreea Băltarețu, 2005, Economia turismului “ Lucrări practice. Statistici. Reglementări” Editura Uranus,

V.Berbece , V. Botvinic, 1978 – Mic îndreptar turistic – Călimănești – Căciulata,

Enciclopedia județului Vâlcea, Editura Fortuna, 2010

V. Berbece, V. Botvinic, Editura Sport Turism, București 1978

State I., Nicolae Neacșu, 2002, Turismul balnear, Universitatea Dimitrie Cantemir, cursuri uz intern,

Zamfirache Dan, Editura Conphys, 2015 -Călimănești 2038

Cosmescu Ioan,1998 – Economia turismului, serviciile turistice, Editura Universității “Lucian Blaga”,

Lista firmelor din România, http://www.listafirme.ro/comet-com-srl-5519034/, accesat la data de 05.03.2017

Proiect UB/1365; Borg Design

Lista spatiilor de cazare din Călimănești-Căciulata http://www.turistinfo.ro/calimanesti/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-calimanesti.html?radius_locs=43%2C292&radius=5 accesat la data de 07.04.2017

http://www.ann.ugal.ro/eco/Doc2009_2/Dediu.pdf

https://www.jstor.org/stable/43293397?seq=1#page_scan_tab_contents

http://www.scientificeducation.org/image/data/pdf/post/journal/volume-2/issues-2/SE_JBEIT_14014_DUMBRAVA_GOLEA_INNOVATION_AND_ENTREPRENEURIAL_STRATEGIES_IN_BALNEARY_TOURISM.pdf

http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2212567115015075

http://www.ann.ugal.ro/eco/Doc2009_2/Dediu.pdf