INTRODUCERE … … … … … … pag. 3 [629812]

CUPRINS

INTRODUCERE ………… …….. ……………………………………… ………………….. ………… ……. pag. 3

CAPITOLUL I – SISTEMUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI ……… …………… pag. 4
1.1. Concepte fundamentale ale mana gementului riscului ………… …… …… pag.4
1.1.1. Domeniu de aplicare ………………………………………… …… pag.4
1.1.2. Principiile sistemului de m anagement al riscului ………… ….… pag. 5
1.2. Clasif icarea riscurilor ……………………… ……………… ……………. pag. 6
1.3. Procesul de managem ent al riscului ………………………… ………… .. pag. 8
1.3.1. Identificarea riscului ……… …………………………… ……… . pag. 8
1.3.2. Analiza riscului ……… ………………………… …………… ….. pag. 8
1.3.3. Estimarea riscului …………… ………………………… ……. … pag. 9
1.3.4. Tratarea riscului ………… ………………………… …….. …….. pag. 9
1.3.5. Monitorizarea și controlul riscului … ………… ………… …….. pag. 11

CAPITOLUL II – RISCURI SPECIFICE ÎN INDUSTRIA DE PETROL ȘI GAZE
…………………………………………………………………………………………………………….. ……… pag. 13
2.1. Riscuri investiționale în industria de petrol și gaze …. ………………………. pag. 13
2.2. Riscuri de mediu în industria de petrol și gaze …………………. ……………. pag. 16
2.2.1. Poluarea aerului ………………………………… …….………. pag. 16
2.2.2. Poluarea apei ………………………………… ……….. ……… pag. 16
2.2.3. Poluarea solului ……………………………………… …….. … pag. 17
2.2.4. Poluarea sonoră ……………………………… ……………… .. pag. 17
2.3. Riscuri tehnologice în industria de petrol și gaze …………………….. pag. 18
2.3.1. Acciden tele de foraj …………………………………… ……… pag. 19
2.4. Riscuri pe activități în industria de petrol și gaze …… …………….. … pag. 21
2.4.1. Foraj și extracție ……………………………………………… pag. 21
2.4.2. Prelucrar e – Rafinare ………………………………………… pag. 22
2.4.3. Transport ……………………………………………………… pag. 22
2.4.4. Distribuție…………………………… ……… ………………… pag. 22

CAPITOLUL III – STUDIU DE CAZ – IMPLEMENTAREA SISTEMULUI DE
MANAGEMENT AL RISCULUI ÎN CADRUL COMPANIEI S.C. OMV PETROM S.A.
………… …………………… …………………………………………………….. …. pag. 23
3.1. Prezentarea firmei ………… ……………………………… …………… pag. 23
3.2. Beneficiile implementării unui sistem de ma nagement al riscului la nivelul
companiei S.C. OMV Petrom S.A. ……… ………………………… …………. …… pag. 25
3.2.1. Gestionarea riscurilor în cadrul companiei OMV Petrom … …. pag. 26
3.2.2. Cont rolul intern …………………………………… .……. ….… pag. 28
3.3. Ris curi întâmpinate de compania S.C. OMV Petrom S.A. ………….… pag. 30

CONCLUZII ȘI PROPUNERI ………… …………… .……………… …………….. .. pag. 40

BIBLIOGRAFIE …….. …….………………… ….……… ……………… …………. pag. 42

3
INTRODUCERE

Lucrarea de fa ță își propune să prezinte principalele aspecte ale sistemului de
management al riscului în industria de petrol și gaze cu studiu de caz realizat la S.C. OMV
Petrom S.A.
Această temă se dovedește a avea o importanță semnificativă în ceea ce privește
succesul unei companii petroliere. Printre cele mai importante informații oferite în
conținutul lucrării amintim: clasificarea riscurilor, procesul de management al riscurilor,
precum și riscurile întâmpinate în industria de petrol și gaze.
Lucrarea este structurată pe trei capitole. În prima parte a lucrării sunt ilustrate
conceptele fundamentale ale managementului riscului ce cuprinde domeniul de aplicare,
principiile sistemului de management al riscului, clasificarea riscurilor, dar și pr ocesul de
management al acestora.
În capitolul al doilea sunt prezentate riscurile specifice în industria de petrol și gaze
și anume riscurile investiționale, riscurile de mediu unde se pune accent pe p oluarea
aerului, apei, solului și poluarea sonoră, riscurile tehnologice, dar și riscurile pe activități în
industria petrolieră și anume forajul și extracția, prelucrare -rafinare, transportul și
distribuția.
În finalul lucrării am prezentat studiul de caz privind implementarea sistemului de
management al riscului în cadrul companiei S.C. OMV Petrom S.A. începând cu
prezentarea firmei, beneficiile implementării unui sistem de management al riscului la
nivelul companiei, precum și ris curile cu care aceasta s e confruntă.
Eu am ales această temă, deoarece am considerat că trebuie evidențiat efortul
întreprinderii OMV Petrom, de a face față cu succes împotriva riscurilor întâmpinate pe
parcursul existenței sale. Identificarea, analiza, estimarea, tratarea, monit orizarea și
controlul riscurilor fac parte din procesul de management și sunt aplicate la nivelul
companiei pentru a preveni apariția riscurilor și pentru a ajuta la îmbunătățirea continuă a
acesteia, prin dezvoltarea ei pe toate segmentele sale de activit ate – Upstream, Downstream
Oil și Downstream Gas.

4
CAPITOLUL I – SISTEMUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI

1.1. CONCEPTE FUNDAMENTALE ALE MANAGEMENTULUI
RISCULUI
Pentru a studia un risc, acesta trebuie urmărit din două puncte de vedere. Primul se
axează pe evenimentele nedorite care pot aduce pierderi sau prejudicii, iar a doua
perspectivă a riscului face referire la obținerea informațiilor care sunt necesare în vederea
luării unei decizii corecte. Cele două puncte de vedere au în comun faptul că ambele se
concentrează pe o activitate care se desfășoară în viitor, o oportunitate însoțită un anumit
nivel de incertitudine.

1.1.1. Domeniu de aplicare a sistemului de management al riscului
În literatura de specialitate, riscul este adesea caracterizat prin referire la evenimente
potențiale și la consecințe potențiale, sau la o combinație a acestora.
Managementul riscului presupune activități coordonate pentru a direcționa și a
controla o întreprindere în ceea ce privește riscul. (SR ISO 31000:2010)
Managementul riscului reprezinta acele procese de punere în aplicare a politicilor și
practicilor de management, ale procedurilor de calitate și ale practicilor de management
pentru analiză, ale evaluării și ale controlului riscului. ( Web Cert Consult SRL – Certificare
ISO)
La ora actuală, principiile și liniile directoare generale în ceea ce privește
managementul riscului sunt oferite de standardul ISO 31000:2010 și poate fi utilizat de
orice întreprindere și aplicat oricărui tip de risc, indiferent de natura sa. Stand ardul nu este
specific unei industrii sau unui sector de activitate și poate fi aplicat pe parcursul întregii
existențe a unei întreprinderi și unei game largi de activități.
Crearea și implementarea planurilor managementului riscului trebuie să țină seama
de practicile specifice folosite, de nevoile unei anumite întreprinderi, de obiectivele sale
particulare, produsele și serviciile, stuctura, operațiunile, procesele, funcțiile, proiectele și
contextul acestora.
Principalul scop al standardului ISO 31000: 2010 este de a amortiza procesele de
management al riscului din standardele existente și viitoare. Acesta furnizează o abordare

5
comună ce susține standardele care tratează riscuri și/sau serctoare specifice, fără să le
înlocuiască.
Un aspect important al a cestui standard este faptul că nu este destinat pentru
certificare.

1.1.2. Principiile sistemului de management al riscului
Pentru a avea un management eficace al riscului, se recomandă ca o întreprindere să
țină cont de principiile următoare:
a. Managementul riscu lui creează și protejează valoarea – ajută la îndeplinirea
obiectivelor și imbunătățirea performanțelor;
b. Managementul riscului este parte în luarea deciziilor – sprijină factorii de decizie să
facă alegeri corecte și să stabilească prioritatea acțiunilor ;
c. Managementul riscului este parte integrată în toate procesele organizaționale – este
o activitate care se încadrează în responsabilitățile managementului și este parte
integrantă în toate procesele organizaționale;
d. Managementul riscului abordează în mod ex plicit incertitudinea – trebuie să ia în
considerare incertitudinea, natura incertitudinii și modul în care aceasta poate fi
tratată;
e. Managementul riscului se bazează pe cele mai bune informații disponibile –
elementele de intrare în procesul de management al riscului se bazează pe surse de
informații;
f. Managementul riscului este sistematic, structurat și oportun – contribuie la
realizarea unor rezultate coerente, comparabile și fiabile;
g. Managementul riscului este personalizat – contextul extern și intern al organizației
și profilul de risc este adaptat;
h. Managementul riscului ia în calcul factorii umani și culturali – identifică
aptitudinile și intențiile persoanelor din interior și exterior care pot susține sau
împiedica atingerea obiectivelor întreprinderii ;
i. Managementul riscului este dinamic, iterativ și răspunde la schimbare – percepe
schimbarea și răspunde continuu la aceasta, au loc procesele de monitorizare și
revizuire a riscurilor;

6
j. Managementul riscului este transparent și participativ – permite părț ilor interesate
să fie reprezentate corect și preuspune ca părerile lor să fie luate în considerare la
stabilirea criteriilor de risc;
k. Managementul riscului ajută la îmbunătățirea continuă a organizației – este indicat
ca întreprinderile să dezvolte și să implementeze strategii pentru a îmbunătăți
managementul riscului. (SR ISO 31000:2010)

1.2. CLASIFICAREA RISCURILOR
Având în vedere că orice activitate este supusă riscului, se poate spune că existența
însăși este o continuă asumare a unor riscuri. Pentru a putea cunoaște aceste riscuri, o
clasificare a lor este foarte utilă în abordarea riscului. Una dintre cele mai utilizate
clasificări ale riscului este în funcție de natura sursei care îl generează și anume:
 Riscul pur – se referă la acele riscuri care cauzează prejudicii sau pierderi materiale
și se mai numesc riscuri asiguratorii;
 Riscul în afaceri – există întotdeauna riscul de a pierde, risc care este compensat de
oportunitatea de a câștiga. Această șansă de câștig, deși presupune asumarea unor
riscuri, împinge întreprinzătorul în acțiuni riscante ce pot aduce beneficii
semnificative;
 Riscul proiectelor – asociază riscul cu estimările, iar dacă estimări le nu sunt corecte
poate duce la probleme majore în derularea proiectului;
 Riscul operațional – pot fi incluse riscurile legate de funcționarea unei linii
tehnologice, de conducerea unei activități și apare atunci când un eveniment
afectează desfășurarea a ctivității sau operațiunii;
 Riscul tehnologic – atunci când se termină o activitate pentru prima dată, riscul ca
bugetul și termenele să fie depășite sau să nu fie atinse obiectivele propuse este
foarte mare. Acest lucru se întâmplă atunci când sunt utiliz ate tehnologii avansate;
 Riscul politic – face referire la situațiile în care un factor de decizie este constrâns
de factorii politici. În cadrul unei întreprinderi, riscul politic se referă la problemele
generate de politicile interne ale acesteia. (Manag ementul riscului, 2017)

7
Surse externe și surse interne de risc
Sursele riscului provin atât din interiorul, cât și din exteriorul unei organizații, astfel
putem distinge două categorii de surse și anume: surse externe și surse interne.
 Sursele externe – sunt rezultatul unor evenimente din afara organizației. Ele nu pot
fi controlate deoarece nu depind de activitatea internă a întreprinderii;
 Surse interne – sunt rezultatul unor evenimente din interiorul organizației care pot fi
controlate. Aceste riscuri se pot preveni prin simpla eliminare a surselor care le
produc datorită faptului că sunt generate de activitatea întreprinderii, deci provin din
interiorul acesteia. (Managementul riscului, 2017)

Riscul poate fi asociat cu diferite pericole, dacă se consideră că pericolul reprezintă
proprietatea intrinsecă a unei întreprinderi, indiferent de natura acesteia, care poate cauza
pagube omului, bunurilor și/ sau mediului.

Fig. 1.1. – Surse de risc
Sursa: http://silvic.usv.ro/cursuri/managementul_riscului.pdf

8
1.3. PROCESUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI
Procesul de management al riscului este un proces care presupune aplicarea
politicilor și practicilor de management la activitățile de co municare, de consultare, de
stabilire a contextului, precum și la identificarea, analiza, estimarea, tratarea și
monitorizarea și controlul riscului. (SR ISO 31000:2010)

1.3.1. Identificarea riscului
În această etapă, întreprinderea identifică sursele de risc, e venimentele precum și
cauzele riscurilor și posibilele consecințe ale acestora.
Scopul ei este de a crea o listă a riscurilor pe baza evenimentelor care poate
produce, intensifica, împiedica, degrada, accelera sau întârzia îndeplinirea obiectivelor.
Este de preferat ca identificarea să includă riscurile indiferent dacă sursa acestora
este sub controlul întreprinderii sau nu, chiar și atunci când este posibil ca sursa sau cauza
riscului să nu fie evidentă. Odată cu identificarea a ceea ce ar putea să s e întâmple, este
indicat să se ia în considerare cauzele posibile ce arată consecințele care se pot produce.
O întreprindere trebuie să utilizeze instrumente și tehnici de identificare a riscului
specifice obiectivelor și capacităților sale precum și riscu rilor cu care se confruntă.
Informațiile relevante și actualizate sunt importante în identificarea riscurilor. (SR ISO
31000:2010)

1.3.2. Analiza riscului
În această etapă, analiza riscului implică înțelegerea riscului. Analiza riscurilor
furnizează date de intr are pentru luarea deciziilor atunci când trebuie făcute alegeri, iar
opțiunile implică tipuri și grade diferite de risc.
Trebuie să se țină seamă de cauzele și sursele de risc, a consecințelor lor pozitive și
negative, precum și a credibilitatea că aceste consecințe se pot produce. Este recomandat să
se identifice factorii care afectează consecințele și credibilitatea acestora. Un eveniment
poate avea mai multe consecințe și poate afecta mai multe obiective.
Trebuie avut în vedere și gradul de încredere pe ntru stabilirea nivelului de risc și să
li se comunice factorilor de decizie și altor părți interesate.

9
Analiza riscului se poate face în funcție de risc, de scopul analizei, precum și în
funcție de informații, date și resurse puse la dispoziție. Aceasta poate fi calitativă,
semicantitativă, cantitativă sau o combinație a acestora, în funcție de circumstanțe.
Consecințele și credibilitatea se pot determina prin interpretarea rezultatelor unui
eveniment sau ansamblu de evenimente, ori prin extrapolarea din datele disponibile sau din
studii efectuate. Consecințele pot fi exprimate în impacturi tangibile și impacturi
intangibile. (SR ISO 31000:2010)

1.3.3. Estimarea riscului
Scopul estimării riscului este de a contribui, în urma rezultatelor analizei de risc, la
luarea deciziilor potrivite privind riscurile și urgentarea implementării tratării. Estimarea
riscului presupune compararea nivelului de risc determinat în urma procesului de analiză cu
criteriile de risc stabilite în momentul luării în considerare a context ului. Pe baza acestei
comparații se poate ține cont de nevoia de tratare a riscului și trebuie să includă aprecierea
toleranței la riscuri suportate de părți care beneficiază de pe urma riscului.
În unele situații, estimarea riscului poate duce la decizia de a efectua o analiză mai
în detaliu, dar și la decizia de a trata riscul doar prin menținerea mijloacelor de control
existente. Această decizie poate fi influențată de atitudinea organizației față de risc și de
criteriile de risc care au fost stabilite. (SR ISO 31000:2010)

1.3.4. Tratarea riscului
Tratarea riscului reprezintă alegerea uneia sau mai multor opțiuni pentru
modificarea riscurilor și implementarea respectivelor opțiuni. Odată implementate,
modurile de tratare furnizează sau modifică mijloacele de c ontrol.

10
Tratarea riscului presupune un proces ciclic, și anume:

Fig. 1.2. – Procesul ciclic de tratare a riscului

Opțiunile privind tratarea riscului nu se exclud neapărat reciproc sau nu se aplică în
toate cazurile. Opțiunile pot include următoarele:
 evitarea riscului prin luarea deciziei de a nu începe sau de a nu continua activitatea
care produce riscului;
 asumarea sau creșterea riscului pentru a valorifica o oportunitate;
 înlăturarea sursei de risc;
 modi ficarea credibilității;
 modificarea consecințelor;
 împărțirea riscului cu o altă parte sau cu alte părți;
 menținerea riscului prin decizie fundamentală.

Alegerea opțiunilor de tratare a riscului
Alegerea celei mai potrivite opțiuni de tratare a riscului implică echilibrarea
costurilor și eforturilor de implementare în raport cu beneficiile care se pot obține, cu
respectarea cerințelor legale, de reglementare, responsabilitatea socială și protecți a

11
mediului înconjurător. Se recomandă, de asemenea, ca deciziile să ia în considerare și
riscurile a căror tratare nu este justificată din punct de verede economic, de exemplu riscuri
grave (consecințe negative puternice), dar rare (credibilitate redusă).
Este important ca planul de tratare a riscului să identifice în mod clar ordinea de
prioritate în care fiecare mod de tratare a riscului ar trebui să fie implementat.
Tratarea riscului poate introduce riscuri. Un risc important poate fi nereușita sau
ineficiența măsurilor de tratare a acestora. Monitorizarea este parte integrată din planul de
tratare a riscului pentru a da siguranța că măsurile respective rămân eficace.
Tratarea riscului poate să introducă totodată riscuri secundare care necesită
evaluar ea, tratarea, monitorizarea și revizuirea. Aceste riscuri secundare trebuie să fie
încorporate în același plan de tratare a riscului ca și riscul original și să nu fie tratate ca un
nou risc. Legătura dintre cele două riscuri ar trebui să fie identificată și menținută. (SR ISO
31000:2010)

Elaborarea și implementarea planurilor de tratare a riscului
Scopul planurilor de tratare a riscului este documentarea modului în care vor fi
implementate aceste opțiuni.
Informațiile furnizate în planurile de tratare trebuie să includă:
 motivele alegerii opțiunilor de tratare, dar și beneficiile așteptate;
 persoanele care sunt responsabile pentru aprobarea planului și cele responsabile
pentru implementarea acestuia;
 acțiun ile propuse;
 cerințele privind resursele și situațiile neprevăzute;
 măsurile și constrângerile referitoare la performanță;
 cerințele referitoare la raportare și monitorizare;
 calendarul și graficul de timp. (SR ISO 31000:2010)

1.3.5. Monitorizarea și controlul riscului
Monitorizarea riscurilor constă în acceptarea riscului cu condiția menținerii sale sub
o permanenta supraveghere. Această strategie se aplică în cazul riscurilor cu impact
semnificativ, dar cu probabilitate mică de apariție.

12
Avantajul acestei eta pe constă în utilizarea resurselor disponibile doar pentru
riscurile cu expunere mare. Dezavantajul etapei constă în faptul că întârzierea în tratarea
riscului poate reduce șansele de a avea în viitor un management eficace al riscurilor.
Riscurile devin ne controlabile dacă întreprinderea nu poate să acționeze în mod
direct pentru a atenua probabilitatea și/ sau impactul. Această situație este întâlnită cel mai
des în cazul riscurilor externe generate de mediul în care întreprinderea funcționează.
De cele ma i multe ori este abordată problema controlării/ necontrolării riscurilor în
funcție de toleranță, făcând referire la riscurile controlabile parțial sau de riscurile care nu
pot fi controlate până la un nivel satisfăcător al expunerii. (Metodologie de Imple mentare a
Standardului de Control Intern “Managementul Riscurilor”, 2007)

Fig. 1.3. – Ciclul procesului de management al riscului

Procesul de management al riscului mai poate fi descris ca un proces ciclic, care se
desfășoară pe toată perioada derulări i unui proiect sau a unei activități, și reprezintă
parcurgerea unor etape de lucru, și anume identificarea riscului, analiza riscului (cantitativă
și calitativă), estimarea, tratarea și monitorizarea și controlul riscului.
Identificarea
riscului
Analiza
riscului
Estimarea
risculuiTratarea
risculuiMonitorizarea
și controlul
riscului

13
CAPITOLUL II – RISCURI SPECIF ICE ÎN INDUSTRIA DE PETROL ȘI
GAZE
Riscul reprezintă o noțiune socială, economică, politică sau naturală a cărei origine
se află în posibilitatea ca o acțiune viitoare să genereze pierderi din cauza informațiilor
incomplete, în momentul luării deciziei sau inconștienței unor raționamente de tip logic. Se
poate considera echilibru economic și financiar acceptabil acela care compensează riscul
asumat.

2.1. RISCURI INVESTIȚIONALE ÎN INDUSTRIA DE PETROL ȘI
GAZE
Riscul se caracterizează prin posibilitatea descrierii unei legi de probabilitate pentru
rezultatele prevăzute, indicând posibilitatea cunoașterii acestei legi de către întreprinzător.
Riscul și incertitudinea se găsesc combinate în diferite proporții, în realitate,
incertitudinea nu poate fi eliminată. Incertitudinea devine o potențială sursă de risc atunci
când decurge dintr -o informare incompletă sau din apelarea la surse adesea incompatibile.
Riscurile care însoțesc afacerile și, în general, evoluți a întreprinderii se regăsesc și
în investiții.

Clasificarea riscurilor investiționale în industria de petrol și gaze
După factorii care îl generează, există:
 Riscul în afaceri – este generat de evoluția procesului tehnic în ritm rapid și
consecințele sale greu de stăpânit, incertitudinea pieței referitoare la evoluția cererii,
schimbarea gusturilor consumatorilor, modificarea prețurilor, a politicii vânzărilor
promovate la unele întreprinderi, instabilitatea economică și politică (situații de
criză economi că, de inflație, de șomal, greve);
 Riscul financiar – pentru o întreprindere decurge din proporția mare a
împrumuturilor sale luate de la bănci. Acest gen de risc constă în aceea că, în cazul
apariției unei conjuncturi nefavorabile, profiturile se volatize ază, cedând locul
pierderilor. Adică întreprinderea ajunge în situația ca din rezultatele sale financiare
să nu poată achita nici măcar dobânzile la împrumuturile contractate. (Popescu,
2016)

14
După dimensiunile pierderilor pe cate le presupune, riscul poate fi încadrat în
următoarele categorii:
 Riscul de nivel minim sau zero – la investițiile de plasament în obligațiuni, pentru
împrumuturi pe termen lung a căror rată de dobândă se menține;
 Riscul de grad redus – la investițiile de înlocuire la care modificările în procesul de
producție sunt relativ reduse;
 Riscul de grad mediu – la investițiile de productivitate, care presupun modernizarea
producției, raționalizarea locurilor de muncă;
 Riscul de grad ridicat – la investițiile de cercetare -dezvoltare, ale căror rezultate
sunt deosebit de incerte. (Popescu, 2016)

După gravitatea primejdiei și consecințele asupra situației întreprinderii, există:
 Risc de faliment – apare atunci când întreprinderea ajunge într -o situație deosebit de
grea, practic fiind c ondamnată la dispariție, urmând să dea faliment: salariații își
pierd posturile, creditorii își pierd creanțele, acționarii își pierd sumele de bani pe
care le -au investit. Acest tip de risc este cel mai periculos;
 Riscul de insolvabilitate – el se manifes tă atunci când întreprinderea nu mai poate
face față plăților. Incapacitatea de a -și achita angajamentele poate duce fie la
lichidare, când nu mai este nici o șansă de salvare, fie se soluționează printr -o
investiție, pe baza unui credit suplimentar de la bancă;
 Riscul pierderii autonimiei – se manifestă înainte de declanșarea crizei de
insolvabilitate, el apare atunci când întreprinderea observă că, prin mijloacele
proprii, nu mai are capacitatea de a -și conserva în viitor poziția sa în producție sau
sub a spect comercial. Altfel spus, resursele de autofinanțare se dovedesc
insuficiente în raport cu nevoia de dezvoltare;
 Riscul scăderii rentabilității – este un risc mai mult de natură financiară, care
exprimă faptul că, la o creștere de capital, beneficiul n et nu crește în aceeași
proporție, semnalându -se astfel fenomenul de diluare. Este riscul care planează
asupra noilor investiții. El trebuie să fie calculat de către conducerea întreprinderii,
atunci când elaborează strategia financiară. (Popescu, 2016)

15
Domeniul riscului investițional se rezumă la 3 elemente de bază, și anume:
 Analiză – identificarea riscurilor existente și evaluarea consecințelor posibile directe
și indirecte;
 Reducere – prevenirea pentru diminuarea sau eliminarea riscului;
 Finanțare – stăpânirea ansamblului costurilor și pierderilor potențiale acceptate.

Incertitudinea specifică investiției afectează toate elementele fluxului de trezorerie
generat de un proiect de investiții. Sunt influențate îndeosebi valorile așteptate a le
rezultatelor economice și financiare: profitul, cash -flow-ul, valoarea netă, care depind de
costuri, de prețul de vânzare, de volumul vânzărilor.
Unele dintre cele mai importante informații folosite în evaluarea proiectelor nu pot
fi previzionate în mo d riguros, și anume volumul producției și serviciilor, structura și
calitatea acestora, prețurile de vânzare, prețul și consumurile în cazul resurselor necesare
desfășurării activităților în perioada de exploatare.
Pe parcursul exploatării capacităților p roiectate pot apărea dificultăți în asigurarea
cu anumite resurse materiale și energetice, resurse valutare, se pot modifica rata dobânzii,
rata inflației, evaluările privind avantajele ecologice ale proiectelor de investiții.
Se impune ca deciziile de in vestiții să fie elaborate și adaptate în raport cu
incertitudinea asociată proiectelor, pe baza analizei diverselor situații posibile în viitor, cu
luarea în calcul a impactului acestora în planul eficienței economice și financiare.
După natura activități i și poziția sa în mediul economic, rezultatele firmei sunt mai
mult sau mai putin influențate de o serie de evenimente economico -sociale, creșterea
prețului energiei, creșterea salariilor, accentuarea concurenței, inovația tehnologică etc.
Riscul nu depi nde numai de factorii generali (preț de vânzare, cifră de afaceri, cost),
ci și de structura costurilor, respectiv de compartimentul lor față de volumul de activitate.
În acest context, analiza pragului de rentabilitate reprezintă una dintre modalitățile
de evaluare a riscului. (Popescu, 2016)

16
2.2. RISCURI DE MEDIU ÎN INDUSTRIA DE PETROL ȘI GAZE

2.2.1. Poluarea aerului
În această industrie, p rocesele care ar putea polua aerul în urma etapei de forare sunt
următoarele:
 amenajarea platformei tehnologice și funcționarea utilajelor de transport;
 procesul de decopertare și amenajare a platformei tehnologice;
 emisiile de gaze de ardere provenite de la motoarele instalației de foraj;
 manipularea materialelor sub formă de pulberi;
 scăpări de gaze în timpul foraju lui sau în timpul extracției;
 operațiunea de manipulare a unor soluții chimice, acidizare, fluide de stimulare,
fluide de foraj;
 funcționarea centralei termice.
În timpul exploatării stației de foraj, procesele implicate în poluarea aerului sunt
următoare le: funcținarea utilajelor de transport, emisii de gaze în cazul poluării accidentale
și funcționarea centralei termice.
Principalii poluanți emiși în atmosferă ca urmare a acestor procese sunt: plumbul,
amoniacul, particulele în suspensie, oxizii de sul f, oxizii de azot, monoxidul de carbon,
hidrocarburile, compușii organici volatili. (Albu, 2013)

2.2.2. Poluarea apei
Procesele care pot polua apa în urma etapei de forare sunt următoarele:
 contactul între fluidul de foraj și stratul acvifer în timpul fo rării primului interval cu
posibila poluare a acviferului zonei;
 scurgeri de fluide pe traseul de conducte sau în zona habelor cu infiltrare
accidentală în sol și în pânza freatică;
 infiltrarea apelor meteorice și de spălare scurse de pe platforma tehnologică;
 infiltrarea în sol și poluarea apelor de profunzime în cazul scurgerilor de la baraca
de chimicale;
 pierderea de fluid în stratele de adâncime și stratele acvifere.

17
Procesele implicate în poluarea solului și a apelor în timpul exploatării staț iei de
foraj sunt: scăpările accidentale de țiței, deversări accidentale de ape sărate.
Poluanții specifici: carboximetilceluloza de sodiu, clorura de sodiu, soda caustică.
(Albu, 2013)

2.2.3. Poluarea solului
Procesele responsabile de poluarea solului d atorate etapei de forare sunt
următoarele:
 procesul de decopertare și amenajare a platformei tehnologice;
 emisiile de gaze de ardere de la motoarele instalației de foraj, mijloacelor auto etc.;
 manipularea materialelor sub formă de pulberi;
 operațiunea de manipulare a unor soluții chimice, fluide de foraj, fluide de
stimulare, acidizare;
 colectarea și depozitarea deșeurilor menajere.
Procesele implicate în poluarea solului în timpul exploatării stației de foraj sunt:
scăpările accidentale de țiței și deve rsările accidentale de ape sărate.
Principalii poluanți rezultați în urma proceselor de amenajare și exploatare a
instalației de fotaj sunt cei descriși la poluarea aerului și apelor: plumbul, amoniacul,
particulele în suspensie, oxizii de sulf, oxizii de azot, monoxidul de carbon, hidrocarburile,
compușii organici volatili, carboximetilceluloza de sodiu, clorura de sodiu, soda caustică.
(Albu, 2013)

2.2.4. Poluarea sonoră
În cazul poluării sonore, principalele surse producătoare de zgomot și vibrații în
urma funcționării obiectivului sunt diferite în etapele de forare și de exploatare a sondelor:
 În etapa de forare și amenaj are a platformei sunt următoarele surse:
 funcționarea auto -utilajelor de transport și amenajare a platformei;
 funcționarea echipamentelor instalației de foraj;
 funcționarea generatoarelor electrice;
 exploatarea instalației de foraj.

18
 În etapa de exploatare se regăsesc:
 mijloacele auto de transport și aprovizionare;
 exploatarea instalației de foraj.
Nivelurile de zgomot cumulate rezultă din funcționarea tuturor utilajelor și
mijloacelor auto estimate pentru o putere/m² de 65dB(A), specifică industriei extractive și
de procesare. Valorile se stabilesc în funcție de distanța și suprafața incintei. (Albu, 2013,
p.35)

2.3. RISCURI TEHNOLOGICE ÎN INDUSTRIA DE PETROL ȘI GAZE
Această categorie inc lude o gamă largă de accidente, provocate de om, cu voia sau
fără voia sa, legate de activitățile industriale.
Riscurile tehnologice sunt evenimente cu efecte distructive provocate de eroarea
umană, reprezentând:
 Accidente, incidente, avarii, explozii, co liziuni;
 Poluarea apei marine din cauza deversărilor accidentale sau necontrolate, avarierea
conductelor de transport de hidrocarburi;
 Afectarea sănătății angajaților prin contactul cu substanțe și produse chimice
periculoase și inhalarea lor.

În industr ia de petrol și gaze, riscurile tehnologice și industriale pot fi clasificate
astfel:
 accidente chimice;
 incendii de mari proporții;
 eșuarea sau scufundarea unor nave petroliere;
 avarii la instalații petrochimice;
 accidente subacvatice;
 prăbușiri ale unor construcții, instalații sau amenajări. ( Tipuri de risc specifice la
nivelul localitatilor – IGSU )

19
2.3.1. Accidentele de foraj
 Prinderi în gaura de sondă
Garnitura de foraj, instrumentele specifice introduse cu cablu, coloana de burlane în
timpul tubării sunt prinse în sondă, iar extragerea lor nu mai este posibilă. (Avram, Aron,
Maloș, 2013)
Cauzele prinderilor sunt următoarele:
 surparea rocilor din pereții găurii de sondă;
 strângerea pereților găurii de sondă;
 manșonarea găurii de foraj s au a sapei;
 lipirea de pereți și adezivitatea turtei de colmatare;
 înțepenire: în gaura de sondă cu obiecte metalice sau cu fragmente de rocă desprinse
din pereți;
 întărirea prematură sau întârziată a cimentului. (Avram, Aron, Maloș, 2013)

 Avarii ale garniturii de foraj
Avarierea se poate produce în timpul introducerii sau extragerii garniturii sau în
urma altor operații executate în sondă, precum și în timpul rezolvării altor accidente.
Cauzele avariilor garniturii sunt următoarele:
 oboseala material ului;
 defectele de structură sau de fabricație;
 material de calitate inferioară;
 acționarea cu o forță prea mare asupra componentelor garniturii;
 scăderea rezistenței garniturii din cauza uzurii, coroziunii, eroziunii;
 exploatarea, întreținerea și transpor tul, necorespunzătoare;
 folosirea unor scule sau utilaje defecte sau inadecvate;
 neatenție, erori de manevrare sau exploatare. ( Avram, Aron, Maloș, 2013)

 Avarii ale coloanei de burlane
Avariile coloanelor presupune deteriorarea burlanelor prin deșurubări accidentale,
smulgeri din îmbinare, ruperi, turtiri, spargeri, scăparea coloanelor în sondă.

20
Avariile coloanelor au diverse cauze:
 defecte de material sau fabicație;
 rezistența redusă a oțelului;
 scăderea rezistenței datorate uzurii și eroziunii interioa re sau a coroziunii;
 apariția unor solicitări suplimentare periculoase, neprevăzute, la dimensionarea
coloanei;
 alte cauze: lovirea burlanelor sau a filetelor în timpul tansportului, înșurubarea
incorectă, neglijarea umplerii coloanei în timpul introduceri i, presiunea continuă din
perioadele tubării, circulației, cimentării sau probării. ( Avram, Aron, Maloș, 2013)

 Blocarea sondei cu obiecte metalice
În industria petrolieră, lucrările de foraj sunt întrerupte de diferite scule deteriorate
și rămase în sond ă, precum și de unele obiecte metalice căzute de la suprafață.
Avarierea sapei de foraj se presupune a fi cel mai frecvent accident de acest fel și
are loc atunci când pe talpă există obiecte metalice căzute de la suprafață, din pereții sondei
sau au răm as de la o sapă avariată. Se mai poate avaria și din cauza deșurubării accidentale
a sapei. ( Avram, Aron, Maloș, 2013)

 Instrumentați ile
Instrumentațiile sunt operații executate într -o sondă pentru înlăturarea unui
accident, în scopul continuării lucrului. Instrumentațiile pot avea loc în găuri tubate sau
libere. Se poate pune problema astfel: din punct de vedere tehnic, dacă timpul și mijloacele
materiale și financiare nu sunt limitate, orice accident se poate rezolva, dar din punct de
vedere economic, dac ă obiectivul geologic nu este atins sau nu există șanse să fie întâlnit,
atunci este de preferat, uneori, să se renunțe la porțiunea accidentată, sonda să fie resăpată
și deviată sau chiar abandonată. ( Avram, Aron, Maloș, 2013)

 Erupții libere
Erupțiile li bere reprezintă ieșirea necontrolată a fluidelor din stratele traversate și
sunt caracterizate ca fiind cele mai grave accidente care au loc în timpul forajului sau al
punerii în funcțiune a sondelor.

21
Cauzele erupțiilor libere sunt următoarele:
 montajul i ncomplet sau defectuos, întreținerea necorespunzătoare și rezistența
redusă a componentelor instalației de prevenire a erupțiilor;
 închiderea cu întârziere a prevenitoarelor;
 depășirea rezistenței coloanei pe care este montată instalația de prevenire a
erupțiilor: rezistența de spargere redusă, erodare;
 depășirea rezistenței de fisurare a coloanei pe care este montata instalația de
prevenire a erupțiilor, ceea ce permite accesul fluidelor prin spatele ei;
 cedarea furtunului de foraj sau a capului hidraulic;
 cedarea valvei de reținere a burlanelor dacă este menținută goală pe o adâncime
mare. ( Avram, Aron, Maloș, 2013; Niculae G. C., 2011 )

2.4. RISCURI PE ACTIVITĂȚI ÎN INDUSTRIA DE PETROL ȘI GAZE
Industria petrolieră se numără, atât în ramura ei extractivă, cât ș i în cea
prelucrătoare, printre industriile cu un grad ridicat în ceea ce privește poluarea, în special
cea a mediului. Această consecință negativă a unei activități economice indispensabile are
cauze asemănătoare în toate regiunile petroliere, iar dimensi unile ei diferă în funcție de
tehnologiile utilizate, dar și de respectarea reglementărilor de mediu în vigoare. Cauzele
poluării sunt diferite în diversele etape ale activității.

2.4.1. Foraj și extracție
În etapa de extracție a petrolului, cauzele poluării se referă, în primul rând, la uzura
fizică și morală a instalațiilor și echipamentelor utilizate, la calitatea inadecvată a
materialelor folosite pe tot parcursul proceselor tehnologice specifice, la practicarea
colectării și depozitării în sistem deschis, f ără recuperarea fazei gazoase, la utilizarea
necorespunzătoare a unor instalații, la insuficienta pregătire profesională a personalului
care lucrează în schela de extracție. (Ciulache, Ionac, 2002)

22
2.4.2. Prelucrare – Rafinare
În etapa rafinării petrolului, principalele cauze care determină poluarea mediului
sunt: procesarea țițeiului cu conținut mare de sulf și utilizarea combustibililor rezultați, care
au la rândul lor un procent ridicat de sulf, ceea ce conduce la eliminarea în atmosferă a unor
cantități mari de su lf și compuși ai acestuia (în pr incipal dioxid de sulf), arderea incompletă
a combustibililor în instalațiile învechite cu uzură fizică și morală înaintată, deteriorarea
prin coroziune a rezervelor de depozitare și a conductelor care transportă petrol și produse
petroliere, spargerile provocate conductelor de transport în scopul sustragerii produselor
petroliere. (Ciulache, Ionac, 2002)

2.4.3. Transport
În etapa transportării petrolului și produselor petroliere, cauzele pr incipale ale
poluării mediului sunt mai puțin numeroase. Spargerea conductelor în veredea sustragerii
benzinei, pe diferite tronsoane ale sistemului de conducte petroliere reprezintă una dintre
cele mai periculoase cauze. Alte cauze ale poluării în sector ul de transport sunt fisurile care
apar în urma coroziunii conductelor de transport cu timp îndelungat de utilizare,
neetanșeitățile vanelor de evacuare ale cisternelor de transport auto sau pe cale ferată.
(Ciulache, Ionac, 2002)

2.4.4. Distribuție
În etapa de distribuție caracterizată prin faptul că se realizează, cu precădere, în
apropierea și în interiorul regiunilor dens populate, cauzele poluării petroliere sunt: uzura
fizică și morală a rezervoarelor de produse petroliere și echipamentelor folosite în
manipularea acestora, spărturile și fisurile care apar la rezervoare, conducte, ca urmare a
coroziunii avansate, neetanșeitățile la îmbinările conductelor și furtunelor, la armături,
pompe, erorile și neglijența manifestate în operațiunile de încărcare -descăr care, transvazare,
livrare, accidentele tehnice, depozitarea inadecvată a deșeurilor, arderea incompletă a
combustibililor în centralele termice din interiorul orașelor sau aglomerărilor industriale.
(Ciulache, Ionac, 2002)

23
CAPITOLUL III – STUDIU DE CAZ – IMPLEMENTAREA SISTEMULUI
DE MANAGEMENT AL RISCULUI ÎN CADRUL COMPANIEI S.C. OMV
PETROM S.A.

3.1. PREZENTAREA FIRMEI
S.C. OMV Petrom S.A. (fosta SNP -Petrom) este cel mai mare grup petrolier
integrat din Europa de Sud -Est și cea mai mare companie industrială din România. OMV
Petrom este organizată în trei segmente de activitate integrate operațional – Upstream,
Downstream Oil și Downstream Gas.

Fig 3.1. – Segmente de activitate – Upstream, Downstream Oil și Downstream Gas
Sursa:
https://www.omvpetrom.com/portal/01/petromcom/petromcom/OMV_Petrom/Annual_Rep
ort

24
Activitățile segmentului Upstream constau în explorarea, dezvoltarea și prod ucția
de gaze naturale și țiței și sunt concentrate în România și Kazahstan. Produse le constau în
țiței și gaze naturale și sunt vândute în principal în cadrul Grupului OMV Petrom.
Downstream Oil produce și livrează benzină, motorină și alte p roduse petroliere .
Divizia de Rafnare, parte a segmentului Downstream Oil, operează o rafnărie în România,
și anume rafinăria Petrobrazi.
Divizia de Gaze, parte a segmentului Downstream Gas, are drept obiectiv principal
vânz area gazelor naturale și funcțion area în condiții normale a potențialului ce rezultă din
liberalizarea pieței. Divizia de Energie, parte a segmentului Downstream Gas, și-a extins
lanțul valoric al activității de gaze prin intermediul unei centrale electrice pe bază de gaze.
Divizia de Marketing, parte a segmentului Downstream Oil, livrea ză produse
clienților atât în si stem en -detail, cât și en -gros și desfășoară operațiuni în România,
Bulgaria, Serbia și Republica Moldova.

Fig. 3.2. – Evoluția companiei S.C . OMV Petrom S.A.
Sursa:
https://www.omvpetrom.com/portal/01/petromcom/petromcom/OMV_Petrom/Annual_Rep
ort

25
3.2. BENEFICIILE IMPLEMENTĂRII UNUI SISTEM DE
MANAGEMENT AL RISCULUI LA NIVELUL COMPANIEI S.C. OMV
PETROM S.A.
Managementul riscului oferă o abordare structurată și sistematică a procesului de
adoptare a deciziilor în domeniul de activitate al companiei OMV Petrom . Valoarea și
abordarea managerială a riscului reiese din faptul că ea combină diverse tehnici de evaluare
și de consultare, unindu -le într -un ansamblu care conferă o bază solidă de adoptare a
deciziilor. M anagementul riscurilor redă întreprinderii capacitatea de a -și înțelege mai bine
modul de desfășurare a ope rațiilor și abilitatea de a răspunde mai eficient la schimbările
apărute atât în mediul intern, cât și în cel extern .
Managementul riscului conduce la beneficii directe pentru OMV Petrom astfel :
 reduce cheltuielile și adăugă valoare;
 minimizează expunerea întreprinderii la riscuri;
 crește probabilitatea continuării în condiții normale a activității și obținerii de noi
avize și autorizații;
 demonstr ează mai ușor conformitatea cu legislația în vigoare;
 îmbunătățește imaginea și reputația întreprinderii .

OMV Petrom are un Departament de Management al Riscurilor ce realizează o
coordonare a procesului de management al riscurilor la nivelul organizației (EWRM –
„Enterprise Wide Risk Management”) unde se urmărește în mod constant identificarea,
analiza, evaluarea și gestionarea riscurilor semnificative cu scopul de a reduce impactul
acestora asupra fluxului de trezorerie până la un nivel acceptabil.
Departament ul de Management al Riscurilor monitorizează și gestionează toate
riscurile folosind un proces integrat î n conformitate cu standardul ISO 31000 . Acesta
constă în evaluări periodice și rapoarte interne de risc care analizează gradele de expunere
la riscuri semnificative, precum și influența acestora asupra fluxului de numerar în raport cu
gradul de risc .
În ceea ce privește riscurile cu care se confruntă Grupul OMV Petrom, categoria
riscul de piață și financiar reprezintă o amenințare semnificativă la nivelul întreprinderii.

26
Riscuri le care mai fac parte , printre altele, din categoria riscului de piață și financiar
sunt: riscul valutar, riscul de credit, riscul de rată a dobânzii, riscul de lichiditate și riscul de
preț al mărfurilor tranzacționabile .
OMV Petrom monitorizează și întreprinde acțiuni pentru orice risc care atinge un
nivel substanțial sau est e sensibil la apetitul pentru ri sc și care se dezvoltă în mod rapid,
fiind propuse acțiuni individuale și specifice, aprobate și implementate pentru a reduce
gradul de expunere la un nivel acceptabil sau eliminării acestuia .

3.2.1. Gestionarea riscurilor în cad rul companiei OMV Petrom
În urma analizei făcute, rolul Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom este de a
adopta reguli stricte și de a se asigura, prin intermediul Comitetului de Audit, că sistemul
de gestionare a riscului este eficient și implementat î n cadrul întreprinderii .
Rolul D irectoratul ui OMV Petrom este de a coordona și supraveghea continuu
sistemul de gestionare a riscului , prin implicare directă în procesul de management al
riscului și dezvoltarea sa.
Departament ul de Management al Riscurilor și Asigurărilor este dedicat pentru
evaluarea riscurilor , cu scopul de a coordona și conduce practica de gestionare a riscurilor
din cadrul OMV Petrom .
Grupul urmărește dacă lichiditatea pe termen mediu și sustenabilitatea pe termen
lung sunt menținute și dacă impactul estimat al riscurilor se încadrează în limite normale .
Pe termen mediu, obiectivul sistemului de gestionare a riscurilor este de a securiza
capacitatea sa , de a oferi valoare economică adăugată pozitivă prin gestionarea riscurilor la
care este expusă și posibilul impact al acestora asupra fluxului de numerar.
Riscurile strategice pe termen lung , precum și riscurile operaționale de tip
eveniment cu potenț ial ridicat sunt i dentificate, evaluate, analizate și gestionate.
Sistemul de gestionare a riscurilor implementat de OMV Petrom este parte
integrantă a procesului de luare a deciziilor. Se organizează ateliere pentru proiecte le,
strategii le sau direcții le noi de p iață, cu scopul evaluării riscurilor asociate cu beneficiile
respectivei oportunități.
Sistemul de gestionare a riscurilor la nivelul OMV Petrom (EWRM) este conform
cu standardul ISO 31000 și este format dintr -o organizație de management de risc dedicată,

27
ce operează în baza unui cadru intern de reglementare, cu o infrastructură IT ce oferă
posibilitatea cuantificării cantitative a riscurilor.
Mai mult decât atât , sistemul EWRM urmărește în mod constant identificarea,
analiza, evaluarea și gestionarea tuturor riscurilor pentru a reduce pe cât posibil efectele
acestora asupra fluxului de trezorerie al OMV Petrom.

În urma analizei efectuate, am dedus că OMV Petrom are patru niveluri de roluri
formate în cadrul sistemului de gestionare a riscurilor , de tip piramidă:
a. Nivelul I cuprinde proprietarii de risc. Ei sunt reprezentați în toate zonele de
activitate prin manageri din diferite sectoare de ac tivitate;
b. Nivelul al II -lea cuprinde unitățile de afaceri și co ordonatorii de risc divizionali.
Aceștia facilitează și coordonează procesul de management de risc din divizia lor;
c. Nivelul al III -lea – face parte mana gerul de risc reprezentat prin D epartame ntul de
Management al Riscurilor. El gestionează întreg procesul de management de risc ,
asistat de funcții corporatiste de specialitate (HSSE, Conformitate, Ju ridic,
Financiar, Controlling);
d. Nivelul al IV -lea este c el mai înalt nivel și este repreze ntat de Directoratul OMV
Petrom. Acesta coordonează și aprobă profilul de risc consolidat al OMV Petrom în
conformitate cu apetitul pentru risc și obiectivele întreprinderii . Sistemul de
gestionare a riscului și eficacitatea acestuia sunt monitorizate , prin rapoarte
periodice, de către Comitetul de Audit al Consiliului de Supraveghere. (informații
furnizate de firmă)

Sistemul EWRM din cadrul OMV Petrom este evaluat prin intermediul unui studiu
comparativ extern ca fiind în conformitate cu cele mai bune practici la nivel internațional.
Riscurile din cadrul sistemului EWRM al OMV Petrom sunt organizate în
următoarele categorii:
 riscuri de piață și financiare;
 riscuri oper aționale ;
 riscuri strategice.

28
Aceste categorii includ, printre altele:
o riscuri de proiect ;
o riscuri de proces;
o riscuri legate de sănăta te, siguranță și securitate;
o riscuri fiscale;
o riscuri de conformitate;
o riscuri de personal;
o riscuri legate de litigii;
o riscuri legate de reglementare;
o riscuri reputaționale.
Instrumentele și tehnicile utilizate de întreprindere constau în cele mai bune practici
internaționale în ceea ce privește gestionarea riscului , dar și în modele cantitative pentru
măsurarea eventualel or pierderi asociate categoriilor de riscuri al OMV Petrom.

3.2.2. Controlul intern
Grupul a re implementat un sistem de control intern, care include activități de
detectare sau de prevenire a evenimentelor și riscurilor , cum ar fi erori, fraudă, daune,
neconformitate, tranzacții neautorizate și denaturări în cadrul raportării financiare.
Sistemul de control intern al OMV Petrom vizează toate operațiunile la nivel de
întreprindere , având următoarele obiective:
 Credibilitatea raportării financiare (acurate țe, completitudine și prezentare corectă) ;
 Conformitatea cu legislația și reglementările interne ;
 Operațiuni de afaceri eficiente și efica ce;
 Prevenirea și detectarea fraudelor și erorilor . (informa ții furnizate de firmă)

29
Tabelul 3.1 . – Elementele c adrului sistemului de control intern al OMV Petrom

Element Descriere

Mediul de control intern Reprezintă fundamentul unui sistem de control intern eficace. Acesta
constă în definirea și alăturarea la valori și principii la nivel de
întreprindere (ex. et ica în afaceri), dar și măsuri organizaționale (ex.
angajament în domeniul competenței).

Evaluarea riscurilor de
proces și de conformitate De regulă, toate procesele de management, de afaceri și cele de
suport se află în aria de acoperire a sistemului de control intern.
Acestea sunt evaluate pentru a identifica activitățile riscante și
critice, dar și riscurile legate de procese și de conformitate.

Reducerea riscurilor prin
activități de control Activitățile și măsurile de control (cum ar fi separarea
responsabilităților, aprobări, verificări, drepturi de acces IT) sunt
definite, implementate și executate cu scopul de a reduce riscurile
semnificative de proces și conformitate.
Documentație și
informare Atribuțiile aferente includ documentarea principalelor procese și
proceduri cuprinzând o descriere a activităților -cheie de control
efectuate.
Monitorizare și audit Conducerea Societății și funcția de Audit Intern evaluează
implementarea eficientă a sistemului de control intern.
Sursa:
https://www.omvpetrom.com/portal/01/petromcom/petromcom/OMV_Petrom/Annual_Rep
ort

În cadrul companiei OMV Petrom, c a parte a unui audit care respect ă standardel e
ISA, este exercitat raționamentul profesional pe tot parcursul auditului. Prin urmare :
 Se identifică și se evaluează riscurile de schimbare semnificativă a sit uațiilor
financiare consolidate (din cauza erorilor sau fraudelor), după care se stabilesc și se
efectuează proceduri de audit care să răs pundă acestor riscuri, urmată de obținerea
de probe de audit suficiente și adecvate pentru a constitui o bază pentru opinia
propriei companii .

30
 Se înțelege controlul intern relevant pentru audit pentru a se putea stabili
procedurile de audit potrivite în situațiile date.
 Se evaluează gradul de adecvare a politicilor contabile folosite și dacă sunt
convenabile estimările contabile și a prezentărilor de informații realizate de către
conducere.
 Se ajunge la o concluzie asupra caracterului adecvat al utilizării de către conducere
a princip iului continuității activității și pe baza probelor de audit obținute, se
determină dacă există o incertitudine semnificativă în legătură cu evenimente sau
condiții care ar put ea produce nesiguran ță cu privire la capacitatea OMV Petrom de
a-și continua activitatea.
 Se evaluează prezentarea, structura și conținutul general al situațiilor financiare
consolidate, în special al prezentărilor de informații, și măsura în care situați ile
financiare consolidate reflectă tranzacțiile și evenimentele de bază într -o formă care
realizează prezentarea fidelă.
 Se obțin probe suficiente de audit în legătură cu informațiile financiare ale
entităților sau activităților din cadrul OMV Petrom pentru a exprima o opinie asupra
situațiilor financiare consolidate. (informații furnizate de firmă)

3.3. RISCURI ÎNTÂMPINATE DE COMPANIA S.C. OMV
PETROM S.A.
Activitatea Grupului OMV Petrom în industria de țiței și gaze implică, prin natura
sa, expunerea la o serie de riscuri precum stabilitatea politică, condițiile economice,
modificări ale legislației sau ale normelor fiscale, dar și alte riscuri operaționale specifice
industriei cum ar fi volatilitatea ridicată a prețului țițeiului și a dolarului american.
Riscurile identificate sunt analizate în funcție de natura lor, pe baza cauzelor,
consecințelor, volatilităților , tendințelor istorice și impactului posibil asupra fluxului de
numerar.
Cele mai semnificative expuneri ale OMV Petrom , financiare și nonfinan ciare, sunt:
 riscul de piață pentru mărfuri tranzacționabile;
 riscul de schimb valutar ;
 riscurile operaționale cu probabilitate scăzută și impact ridicat.

31
Alte riscuri care pot influența rezultatele OMV Petrom sunt riscul de lichiditate,
riscul de credit, riscul de rată a dobânzii și riscul politic și de reglementare .

 Riscul de piață
Întreprinderea este expus ă riscului de preț și volatilității fluxurilor de numerar, din
cauza activităților de producție, rafinare și marketing asociate ți țeiului, gazelor , produselor
petroliere și electricității. Riscul de preț al mărfurilor tranzacționabile ale Grupului este
analizat, cuantificat și evaluat. Instrumentele financiare derivate sunt folosite pentru
gestiona rea expunerii la riscurile aferente prețului mărfuri lor tranzacționabile și
tranzacțiilor în valută, ele fiind evaluate ținând seama de nevoile OMV Petrom și aprobate
de Directoratul OMV Petrom în raport cu nivelul de risc al Societății.

 Riscul de schimb valutar
Numerarul OMV Petrom este expus volatilității monedei naționale față de USD, dar
și față de EUR. Efectul riscului de schimb valutar asupra fluxur ilor de numerar este
permanent monitorizat .

 Riscul operațional
OMV Petrom este o companie integrată, cu numeroase active, majoritatea dintre
aceste a fiind instalații de producție și prelucrare hidrocarburi. O atenție deosebită pe care o
acordă compania este asupra riscurilor legate de siguranța proceselor . Riscurile cu
probabilitate scăzută și impact ridicat asociat e activității operaționale ( erupții, explozii,
cutremure etc.) sunt identificate sistematic și pentru fiecare din acestea se elaborează și
evaluează scenarii de incident. Acolo unde este nevoie , se efectuează planuri specifice de
gestionare a riscului pentru fiecare locație în parte. P e lângă planurile de reacție în caz de
dezastru, criză și urgențe, politica OMV Petrom cu privire la riscurile asigurabile este de a
le acoperi prin instrumente de asigurare. Aceste a sunt analizate, cuantificate, monitorizate
de organizația de risc și sunt gestionate prin proceduri interne amănunțite .

32
 Riscul de credit
Presupune riscul aferent neîndeplinirii de către o contraparte a obligațiilor
contractuale, cu pierderi financiare pentru OMV Petrom. Principalele riscuri de credit la
care este expus Grupul sunt evaluate, monitorizate și gestionate folosind limite de credit
predeterminate pentru fiecare dintre țări, bănci, parteneri de afaceri și furnizori. Pe baz a
solvabilității acestora și a informațiilor de rating disponibile, tuturor contrapărților li se
alocă un nivel maxim , de tip plafon, de expunere în ceea ce privește limita de credit (sume
și scadențe), iar evaluările de solvabilitate și limitele acordate sunt revizuite periodic .

 Riscul de lichiditate
Pe termen scurt, intrările și ieșirile de numerar financiare și operaționale bugetate la
nivelul OMV Petrom sunt monitorizate și analizate lunar pentru a stabili modificarea netă
așteptată a lichidității. Această analiză oferă baza pentru deciziile legate de finanțare și
nevoile de capital. Pentru riscurile pe termen mediu, pentru a garanta solvabilitatea
permanentă a OMV Petrom și păstrarea flexibilității financiare necesare, sunt menținute
rezerve de lichiditate sub formă de linii de credit angajate.

 Riscul de rată a dobânzii
Compania se confruntă în mod inevitabil riscului de rată a dobânzii prin natura
activităților sale de finanțare. Volatilitatea EURIBOR și LIBOR produce variații ale
resurselor d e flux de numerar necesare pentru a finanța plata dobânzilor asociate datoriei
OMV Petrom. Cu toate acestea, volatilitatea este scăzută, acest aspect fiind un lucru pozitiv
din perspectiva riscului potențial.

 Riscul politic și de reglementare
OMV Petrom colaborează cu autoritățile din România în ceea ce privește interesul
pentru industrie. Întreprinderea organizează periodic instruiri și campanii de conștientizare
pentru minimizarea riscurilor de conformitate .
În 2016, în martie și octombrie, Directoratul OMV Petrom a raportat și aprobat
profilul de risc consolidat în conformitate cu nivelul de risc al companiei, fiind prezentat
Comitetului de Audit.

33
În 2017, OMV Petrom a continuat reevaluarea riscuri lor strateg ice pe parcursul a
șase ședințe dedicate cu partic iparea membrilor Directoratului, principalul subiect dezbătut
fiind asupra acțiunilor de reducere a riscurilor și asupra evoluției riscurilor din perioada
anterioară . Mai mult decât atât , Grupul a reevaluat expunerile la risc pe termen mediu,
reziliența f inanciară și lista de acțiuni de diminuare a riscurilor.

 Riscul de capital
Structura capitalului în cadrul companiei este formată din datorii (care includ
împrumuturile pe termen scurt și lung) și din capitaluri proprii atribuite acționarilor
societății -mamă (incluzând capital socia l, rezerve și rezultat reportat) .

 Managementul riscului de mediu
La nivelul Grupului funcționează un sistem de raportare a riscurilor de mediu,
conceput să identifce obligațiile curente și potențiale și să faciliteze luarea de măsuri în
timp util.
OMV Petrom gestionează impactul asupra mediului cu scopul de a utiliza în mod
eficient resursele naturale și de a minimiza deșeurile și emisiile în aer, apă și sol, prin
prevenirea și reducerea deversărilor și scurgerilor de țiței.
Un prim exemplu în ceea ce privește protejarea mediului înconjurător este acțiunea
întreprinsă în 2016, în care software -ul pentru i ntegritatea conductelor a fost optimizat, iar
2.613 km de conducte cu volum ridicat/consecințe semnificative în caz de defectare au
beneficiat de date cu un grad de precizie ridicată în Sistemul de Informare Geografică (GIS)
și PODS (Standardul de Date Des chise despre Conducte). În urma implementării
programului de reparații pentru conducte s -a înregistrat o scădere semnificativă a numărului
de scurgeri în a doua jumătate a anului 2016 .
Programul Siguranța, Riscurile și Operabilitatea Proceselor (HAZOP – Process
Safety Hazard and Operability) a finalizat reparațiile pentru 123 de unități cu risc ridicat la
sfârșitul anului 2016, iar alte 80 de unități urmează să se finalizeze în perioada 2017 -2018.
S-au simulat exerciții de răspuns în situații de urgență în toate unitățile
organizatorice din Upstream România cu scopul de a îmbunătăți capacitatea de răspuns în
caz de incidente.

34
Tot în 2016 s -a organizat o campanie de conștientizare pe teme de mediu numi tă
„Modelarea valorilor de mediu prin performanță”, în care au fost incluși în grupul -țintă
aproximativ 200 de angajați din sediul central al OMV Petrom, pentru a promova
performanța de mediu și bunele practici în domeniu. Eforturile de a proteja resursele de apă
au generat o reducere totală a volumului de apă dulce extrasă în 2016, comparativ cu 2015,
de 6,2% .
În Upstream, OMV Petrom a luat măsuri în ceea ce privește mentenanța preventivă
și reparații pentru reducerea pierderilor de apă, dar și de optimizare a sistemelor de
alimentare cu apă dulce și de moder nizare sau reducere a parcurilor. Stația de tratare a apei
uzate (Suplacu de Barcău) a fost finalizată la începutul anului 2017, aceasta înlocuind -o pe
cea existentă și utiliz ând cea mai nouă tehnologie disponibilă. Este echipată cu unități de
tratare fizică, chimică și biologică, dar și cu sisteme de filtrare cu carbon activat pentru
tratarea apei înainte de deversarea în râul Barcău.
În Downstream, rafinăria Petrobrazi a menținut cea mai mică intensitate a apei
extrase din ultimii ani ca urmare a proiecte lor implementate anterior (de ex., recuperarea
condensatului, modernizarea bateriilor de trasori cu aburi, reducerea purjărilor și
optimizarea rețelei de apă potabilă).

Gestionarea riscului de capital
Grupul gestionează în mod continuu capitalul astfel încât să se asigure că entitățile
care fac parte din companie vor fi structurate în mod optim, potrivit expunerii lor la risc,
pentru maximizarea câștigului acționarilor.
Gestionarea riscului de capital este parte integrantă din administra rea valorii în
cadrul OMV Petrom și se bazează pe revizuirea continuă a gradului de îndatorare a
Grupului.
Datoria netă a întreprinderii este calculată ca împrumuturi purtătoare de dobândă,
incluzând datoria privind leasingul fnanciar, minus numerar și ech ivalente de numerar.
Datorită soldului semnifcativ de numerar la 31 decembrie 2017, Grupul OMV Petrom
prezintă o poziție de numerar netă în valoare de 2.897,15 milioane RON comparativ cu
236,59 milioane RON la 31 decembrie 2016 . (date furnizate de firmă)

35
Grad de îndatorare = 𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑒 𝑛𝑒𝑡ă
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙𝑢𝑟𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑖 * 100

Managementul OMV Petrom revizuiește constant structura capitalului și rapoartele
legate de riscurile aferente Grupului. Revizuirea acoperă inclusiv costul capitalului și
riscurile asociate cu fiecare categorie de capital.

Gestionarea riscului de preț al mărfurilor tranzacționabile
Activitățile companiei sunt expuse în mod normal riscurilor de piață d in cauza
volatilității prețului care se regăsește în fluxul de numerar generat din activitățile de
marketing , producție și rafinare , dar și din activitățile din domeniul țițeiului, produselor
petroliere, gazelor și electricității. Riscul de piață are o importanță strategică în cadrul
OMV Petrom și în cadrul lichidității pe t ermen mediu a acestuia.
Riscurile asociate prețului de pe piața bunurilor aparținând întreprinderii sunt
analizate în detaliu, cuantificate, evaluate ș i diminuate atunci când este posibil pentru
obținerea impactelor previzionate conform obiectivelor pe te rmen mediu ale Grupului
OMV Petrom.
Instrumentele financiare sunt folosite pentru acoperirea împotriva principalelor
riscuri specifice industriei petroliere , asociate cu volatilitatea prețului, de exemplu impactul
negativ al scăderii prețului țițeiului asupra fluxurilor de trezorerie.

Gestionarea riscului de monedă străină
Deoarece Grupul OMV Petrom operează în mai multe țări și în diferite valute, sunt
analizate activitățile corespunzătoare industriei și riscurile valutare specifice acesteia.
Întreprinderea este expus ă la modificarea cursului de schimb al dolarului american
(USD) și al e uro față de leul românesc (RON).
Alte valute au doar un efect limitat asupra profitului în ainte de dobânzi și
impozitare, dar și asupra fluxului de numerar .

36
Analiza de senzitivitate a valutei
Valorile contabile la data de raportare ale activelor și datoriilor monetare în valută
ale entităților din OMV Petrom, care induc senzitivitate la ratele de schimb EUR/USD în
situațiile financiare consolidate sunt:

Tabe lul 3.2 . – Analiza de senzitivitate a valutei

Sursa:
https://www.omvpetrom.com/portal/01/petromcom/petromcom/OMV_Petrom/Annual_Rep
ort

Riscul de conversie apare atunci când consolidarea filialelor ale căror situaț ii
financiare sunt realizate în alte monede decât leul românesc, dar și din consolidarea
activelor și datoriilor denominate în valută. Activele și datoriile în valută sunt cele care
reies din tranzacții denominate în alte valute decât monedele f uncționale ale companiilor
din OMV Petrom. Cea mai importantă expunere rezultă din modificările cursului de schi mb
al euro și al dolarului american față de leul românesc.

Următorul tabel detaliază senzitivitatea Gru pului OMV Petrom la o creștere și
scădere cu 10% a cursului de schimb al EUR și USD față de monedele relevante. Analiza
de senzitivitate cuprinde doar elementele monetare denominate în valută, în sold la data
raportării, și ajustează evaluarea lor la sfârșitul perioadei pentru o modificare cu 10% a
cursuri lor de schimb valutar.
O sumă pozitivă arată o creștere în rezultatul global total produsă de o variație în
cursul de schimb de 10% și o sumă negativă indică o scădere în rezultatul global total cu
aceeași valoare.
Active Datorii
An 31 decembrie 2017 31 decembrie 2016 31 decembrie 2017 31 decembrie 2016
Mii USD 443.922 468.286 26.411 15.753
Mii EUR 93.620 46.095 296.489 336.243

37
Tabelul 3.3. – Senzitivitatea OMV Petrom la o creștere cu 10% a cursului de schimb

+10% creștere în cursul de schimb al monedelor străine
Impact mii USD Impact mii EUR
An 2017 2016 2017 2016
Profit/ (pierdere) 9.051 2.113 (20.287 ) (29.015)
Rezultatul global 32.700 43.140 – –
Sursa:
https://www.omvpetrom.com/portal/01/petromcom/petromcom/OMV_Petrom/Annual_Rep
ort

Tabelul 3.4. – Senzitivitatea OMV Petrom la o scădere cu 10% a cursului de sc himb

-10% scădere în cursul de schimb al monedelor străine
Impact mii USD Impact mii EUR
An 2017 2016 2017 2016
Profit/ (pierdere) (9.051) (2.113 ) 20.287 29.015
Rezultatul global (32.700) (43.140 ) – –
Sursa:
https://www.omvpetrom.com/portal/01/petromcom/petromcom/OMV_Petrom/Annual_Rep
ort

Analiza de s enzitivitate a riscului valutar , prezentată mai sus, arată expuner ea la
riscul de conversie de la sfârșitul anului. C u toate acestea, Grupul OMV Petrom
gestionează și monitorizează în permanență expunerea din cursul anului .

Obiectivul și politicile riscului operațional
Obiectivul departamentului de Management al Riscului din cadrul companiei OMV
Petrom este de a asigura valoare economică adăugată pozitivă pe un orizont de timp mediu
cu ajutorul gestionării expunerii asociate cu fluxurile de numerar consolidate ale Grupului,
în limitele normale pentru risc .

38
Riscuri le operaționale cu probabilitate scăzută și impact ridicat sunt monitorizate
individual. Departamentul de Management al Riscurilor este cel care raportează de două ori
pe an către Directoratul OMV Petrom și către Comitetul de Audit al Consiliului de
Suprav eghere situația generală a riscurilor companiei pe un orizont de timp mediu, dar și
activitățile și inițiativele de management al riscurilor desfășurate în vederea reducerii
expunerii Grupului la acestea .

Gestionarea riscului de credit
Riscul de credit se referă la riscul ca un partener de afaceri nu va reuși să își
îndeplinească obligațiile menționate în contract și care produce o pierdere financiară
companiei . Riscul de credit a sociat celor mai importanți parteneri este evaluat, monitorizat
și gestiona t la nivelul OMV Petrom folosind limite predefinite pentru anumite bănci, țări și
parteneri de afaceri. Pe baza solvabilității , clienților le sunt alocate expunerile maxime
permise din punctul de vedere al limitelor de credit (sume și scadențe), iar analiz a de
solvabilitate , dar și limitele admise sunt revizuite periodic. O parte a limitelor de credit este
asigurată pentru toți partenerii de afaceri, în funcție de categoria de lichiditate, cu ajutorul
titlurilor de lichiditate contractuale, cum ar fi scriso ri de garanție bancară, asigurare a
creditului și alte instrumente asemănătoare.
Grupul OMV Petrom nu are nicio expunere semnificativă în ceea ce privește
concentrarea riscului de credit față de un singur partener sau grup de parteneri având
caracteristici asemănătoare .

Gestionarea riscului de lichiditate
În scopul evaluării riscului de lichiditate, fluxurile de numerar operaționale și
financiare bugetate în cadrul OMV Petrom sunt monitorizate și analizate în fiecare lună în
vederea stabilirii nivelului așteptat al modificărilor nete în lichiditate.
Analiza transmite instrucțiuni pentru deciziile de finanțare și angajamentele de
investiții. Rezerve de lichiditate sub forma liniilor de credit angajate sunt constituite pentru
a asigura în orice moment solvabilitatea și flexibilitatea financiară necesare întreprinderii .
În anul 2016, f ilialele OMV Petrom Ukraine E&P GmbH și OMV Petrom Ukraine
Finance Services GmbH au fost lichidate, fără efe ct asupra fluxurilor de numerar.

39
Gesti onarea riscului de rată a dobânzii
Pentru a ușura gestionarea riscului de rată a dobânzii, datoriile OMV Petrom sunt
analizate prin intermediul ratelor fixe și variabile de îndatorare, a scadențelor și a valutelor .
Analiza de senzitivitate a fost determina tă în urma expunerii împrumuturilor la
ratele de dobândă la data raportării. Pentru datoriile care prezintă rate variabile, analiza este
efectuată presupunând că suma în sold la data raportării a fost în sold pe parcursul
întregului an. O creștere sau o sc ădere de 1% reprezintă estimarea managementului asociate
unei modificări posibile a ratelor dobânzii (celelalte variabile rămânând constante).
Se poate observa din tabelul de mai jos că în 2017 nu a existat necesitatea acoperirii
riscului privind rata dob ânzii, prin urmare, nu au fost folosite instrumente financiare în
acest scop.

Tabelul 3.5 . – Analiza aferentă riscului de modificare a ratei dobânzii

Împrumuturi cu rată variabilă:
Sold la Efectul modificării de 1% în rata
dobânzii , înainte de impozitare
An 31 decembrie
2017 31 decembrie
2016 31 decembrie
2017 31 decembrie
2016
Împrumuturi pe
termen scurt 325,25 405,29 3,25 4,05
Împrumuturi pe
termen lung 561,61 1.150,19 5,62 11,50
Sursa:
https://www.omvpetrom.com/portal/01/petromcom/petromcom/OMV_Petrom/Annual_Rep
ort

40
CONCLUZII ȘI PROPUNERI

În urma lucr ării realizate privind implementarea sistemului de management al
riscului în industria de petrol și gaze, cu studiul de caz realizat la S.C. OMV Petrom S.A.
eu am ajuns la următoarele afirmații:
 Riscul este adesea caracterizat prin referire la evenimente potențiale și l a consecințe
potențiale, sau la o combinație a acestora;
 Un aspect important al standardului ISO 31000:2010 este faptul că nu este destinat
pentru certificare;
 Procesul de management al riscului presupune aplicarea sistematică a politicilor și
practicilor de management la activitățile de comunicare, de consultare, de stabilire a
contextului, precum și la identificarea, analiza, estimarea, tratarea și monitorizarea
și controlul riscului;
 Principalele riscuri întâmpinate în industria de petrol și gaze sunt: r iscurile
investiționale, riscurile de mediu și riscurile tehnologice;
 Domeniul riscurilor investiționale în industria de petrol și gaze se rezumă la 3
elemente de bază ș i anume analiză, reducere și finanțare;
 Riscurile de mediu întâlnite în industria petro lieră au ca urmări poluarea aerului,
poluarea apei, a solului și poluarea sonoră;
 Riscurile tehnologice pot fi caracterizate ca fiind evenimente cu efecte distructive
provocate de eroarea umană, dar și exploziile, poluarea accidentală, scurgerile de
substanțe toxice. Cele mai frecvente sunt accidentele de foraj;
 Riscurile pe activități în industria petrolieră sunt legate de poluarea mediului
înconjurător în urma etapelor de foraj și extracție, prelucrare -rafinare, transport și
distribuție;
 S.C. OMV Pe trom S.A. este cel mai mare grup petrolier integrat din Europa de Sud –
Est și cea mai mare companie industrială din România, fiind organizată în trei
segmente de activitate integrate operațional – Upstream, Downstream Oil și
Downstream Gas;

41
 Sistemul de gest ionare a riscurilor la nivelul întreprinderii (EWRM) al OMV
Petrom respectă standardul ISO 31000 și este format dintr -o organizație de
management de risc dedicată;
 Sistemul de gestionare a riscurilor implementat de OMV Petrom este parte
integrantă a procesului de luare a deciziilor;
 OMV Petrom are patru niveluri de roluri formate în cadrul sistemului de gestionare
a riscurilor organizate, de tip piramidă;
 Cele mai semnificative expuneri, financiare și nonfinanciare, ale OMV Petrom sunt
riscul de piață pentru mărfuri tranzacționabile, riscul de schimb valutar și riscurile
operaționale cu probabilitate scăzută și impact ridicat;
 Grupul are implementat un sistem de control intern, care include activități de
prevenire sau detectare a evenimentelor și riscu rilor nedorite, precum fraudă, erori,
daune, neconformitate, tranzacții neautorizate și denaturări în cadrul raportării
financiare;
 OMV Petrom gestionează impactul asupra mediului de -a lungul întregului lanț
valoric, cu scopul de a utiliza în mod eficient resursele naturale și de a minimiza
deșeurile și emisiile în aer, apă și sol, adică are în vedere prevenirea și reducerea
deversărilor și a scurgerilor de țiței.

Astfel, sper că prin această lucrare am reușit să demonstrez cât este de importantă
implement area sistemului de management al riscului într -o întreprindere petrolieră, astfel
încât să se anticipeze și să se elimine riscurile ce pot apărea în urma activităților
desfășurate, protejând totodată mediul înconjurător și sănătatea angajaților, cât și bun a
funcționare a companiilor în domeniul lor de activitate .

42
BIBLIOGRAFIE

1. Avram L., Aron V., Maloș M., (2013), Combaterea dificultăților și accidentelor
tehnice de foraj , Editura Universității Petrol -Gaze din Ploiești;
2. Băbuț G., Moraru R., (2006 ), Cadrul general al managementului riscului de mediu,
disponibil online la http://www.agir.ro/buletine/214.pdf , [accesat: 17.12.2017];
3. Cristescu M., (1993), Tehnologia extracției petrolului , Editura Universității Petrol –
Gaze din Ploiești;
4. Mădălina Albu, (2013 ), Integrarea componentei de mediu în strategia companiilor
petroliere, Editura Universității Petrol -Gaze din Ploiești;
5. Niculae G. C., (2011), Utilaj Foraj -Extracție, Editura Universității Petrol -Gaze din
Ploiești;
6. Popescu C., (2016), Note de curs Finanțarea proiectelor de investiții în industria de
petrol și gaze ;
7. Managementul riscului (2017), disponibil online la
http://silvic .usv.ro/cursuri/managementul_riscului.pdf , [accesat: 1.11.2017];
8. Ministerul Finanțelor Publice, Unitatea Centrală de Armonizare a Sistemelor de
Management Financiar și Control, (2007), Metodologie de Implementare a
Standardului de Control Intern “Managementul Riscurilor” , disponibil online la
http://cis01.central.ucv.ro/manag_ac_ad/2011/files/metodologie_risc.pdf , [accesat:
18.04.2018];
9. SR EN 31010:2010, Manage mentul riscului. Tehnici de evaluare a riscurilor
(versiunea română) , 2011, disponibil la
https://standa rdizare.wordpress.com/2011/05/02/sr -en-310102010 -managementul –
riscului -tehnici -de-evaluare -a-riscurilor -versiunea -romana/ , [accesat: 23.11.2017];
10. SR ISO 31000:2010;
11. Sterie Ciulache, Nicoleta Ionac, 2002, Probleme ale poluării și protecției mediului
în regi unile cu industrie petrolieră , disponibil online la
http://www.seminarcantemir.uaic.ro/index.php/cantemir/article/viewFile/601/583 ,
[accesat: 7.12.2017];

43
12. Tipuri de risc specifice la nivelul localitatilor – IGSU , disponibil online la
https://www.igsu.ro/documente/SVPSU/tipuri_de_risc_specifice_la_nivelul_localit
atilor.pdf , [accesat: 7.12.2017];
13. Web Cert Consult SRL – Certificare ISO , disponibil online la
http://www.consultanta -certificare.ro/iso/managementul -riscului -valorii.html ,
[accesat: 23.11.2017];
14. https://www.omvpetrom.com/portal/01/petromcom/p etromcom/OMV_Petrom/Ann
ual_Report .