Introducere n LaTeX [624948]

Introducere ^ n LaTeX
TeX este un program de redactare a textelor  si a formulelor matematice. El
a fost creat de renumitul informatician  si matematician american Donald Knuth
^ n anul 1977.
LaTeX este un pachet de macros construit pentru TeX ce aduce ^ mbun at at iri
^ n ce prive se calitatea  si u surint a de redactare. LaTeX a fost elaborat de Leslie
Lamport ^ n anul 1984, devenind ^ n timp principala metod a pentru programarea
^ n TeX. Datorit a capacit at ilor de a programa ^ n am anunt orice aspect care t ine
de publicarea unui material(articol, carte, tratat, bro sur a), LaTeX este folosit
^ n general ^ n mediul academic de matematicieni, ingineri, etc, dar  si ^ n mediul
comercial, datorit a costurilor reduse de utilizare(LaTeX  si TeX ind gratuite).
Cea mai des ^ nt^ alnit a ^ ntrebare este: De ce LaTex  si nu Word? C^ ateva
argumente ar :
^ n LaTeX scrierea formulelor matematice este mult mai u soar a;
se pot genera cu u surint  a structurile complexe (e.g., bibliograe, note de
subsol, liste cu tabele, notarea relat iilor matematice);
se poate folosi ^ n orice sistem de operare  si este gratis;
foarte multe reviste  stiint ice primesc numai articole scrise ^ n LaTeX;
se poate folosi pentru present ari cu beamer sau slide-uri, CV, pentru c art i,
note muzicale, etc.;
creaz a  siere de tip: *.pdf, *.dvi, *.ps, *.html, etc.
Dar ca ecare program are  si dezavantaje. Precum:
rezultatul nal nu se poate vedea imediat, ci doar dup a compilare;
ca s a producem caracterele dorite trebuie  stiute comenzile respective;
uneori este destul de dicil s a obt inem un anumit rezultat;
pentru a pre^ nt^ ampina adunarea mai multor gre seli de redactare este in-
dicat s a rul am  si s a salv am  sierul la intervale scurte de timp.
LaTeX, spre deosebire de unele programe de redactare WYSIWYG1, permite
autorului s a urmareasc a doar cont inutul textului, iar sistemul de tip arire se
ocup a de forma acestuia.
1WYSIWYG este un acronim pentru what you see is what you get.
1

Preambulul unui  sier LaTeX
Acesta este format din:
1.ndocumentclass[opt iuni] fstilg- specic a tipul de document ce urmeaz a s a
e scris.
Opt iunile difer a ^ n funct ie de stiluri  si este o parte opt ional a. Aici se pot
preciza anumite caracteristici (formatul paginii, m arimea fontului, modul
de aranjare ^ n pagin a a ecuat iilor). Partea obligatorie este fstilg si arat a
tipul de document ce urmeaz a s a e creat. Stilurile pot :
book – este caracteristic documentelor de tip carte; permite organi-
zarea pe capitole; capitolele ^ ncep doar pe pagin a impar a; antetul
paginilor este diferent iat la pagin a par a;
report – este folosit la furnizarea de rapoarte; permite organizarea
pe capitole, iar ele pot ^ ncepe  si pe pagin a par a, nu doar impar a,
ca ^ n cazul stilului book; avem antet care nu este diferent iat pentru
paginile pare, respectiv impare;
article – este caracteristic redact arii textelor cu cont inut  stiint ic; nu
permite organizarea pe capitole; antetele sunt goale, ceea ce^ nseamn a
c a utilizatorul le poate completa cu ce dore ste; permite inserarea unor
p art i speciale (bibliograe, index,etc.);
letter – este specic scrisorilor ociale care au format x; permite
pozit ionarea corect a ^ n pagin a a informat iilor legate de expeditor,
destinatar, funct ia lor, data emiterii, etc.
slide sau beamer – pentru realizarea unor prezent ari.
2.ntitlefTitlul g- se activeaz a prin nmaketitle care apare imediat dup a nbeginfdocument g.
3.ndatefDatag- pune data curent a, iar daca ^ ntre acolade nu se trece nimic
 sierul .dvi nu furnizeaz a data.
4.nbeginfdocument g sinendfdocument ganunt  a^ nceputul  si respectiv sf^ ar situl
textului documentului. Document este cadru obligatoriu pentru un  sier
TeX. ^In el sunt cuprinse liniile de comand a ce conduc la realizarea  sierului
.dvi. Orice apare dup a comanda nendfdocument gnu va  luat ^ n consid-
erare de compilator.
TeX permite utilizarea a dou a moduri de scriere:
modul paragraf (implicit);
modul matematic.
Exist a comenzi care sunt valabile doar ^ n unul dintre cele dou a moduri  si
exist a comenzi ce specic a trecerea de la un mod la cel alalt. Intrarea ^ n modul
matematic se poate face ^ n mai multe variante. ^In cadrul modului paragraf,
formulele se delimiteaz a prin inserarea a dou a caractere $.
2

Modul paragraf
Modul paragraf este modul implicit de scriere al programului TeX  si cuprinde
mai multe caracteristici.
Tipul fontului:
nrm – roman (este implicit);
nbf – bold;
nit – italic ;
nsl – ^ nclinat;
nsf – sans serif;
ntt – type writer;
nmathcal – caligrac.
Modul de trecere de la un font la cel alalt se poate face astfel:
!fnfont nou text g
!comanda font nou
text
nrm pentru a reveni.
M arimea fontului:
5pt – ntiny;
7pt – nscriptsize;
8pt – nfootnotesize;
10pt – nnormalsize (implicit);
12pt – nlarge;
14pt – nLarge;
20pt – nhuge;
25pt – nHuge.
M arimea fontului se poate modica ^ n dou a moduri:
!fnnoua dimensiune text g
!comanda dimensiune nou a
text
nnormalsize pentru a reveni.
3

Spat ierea pe orizontal a:
n, – impune un spat iu liber;
- fort eaza a un spat iu liber mai mic decat n,;
nquad – fort eaz a un spat iu liber de 6 ori mai mare dec^ at n,;
nqquad – fort eaz a un spat iu liber de 10 ori mai mare dec^ at n,;
Pentru apropriere avem:
$n!$ ;
nhspace fxcmg- care impune o distant  a egal a cu cea indicat a ^ ntre acolade
p^ an a la cuv^ antul imediat urm ator. Dac a x este negativ efectul este de
apropiere a cuv^ antului urmator de cuv^ antul care percede linia de comand a.
Unitatea de m asur a trebuie neap arat precizat a.
Spat ierea pe vertical a:
distant area r^ andurilor^ ntre ele folosind : nsmallskip, nmedskip sau nbigskip;
nvspace fxcmg- impune scrierea r^ andului care urmeaz a la distant a x. Uni-
tatea de m asur a trebuie neap arat precizat a.
Gestionarea r^ andurilor  si paginilor: trecerea de pe un r^ and pe cel alalt la un
moment dorit de utilizator se poate realiza cu una din urm atoarele comenzi:
nlinebreak sau nnewline. Efectul contrar se realizeaz a cu linia de comand a
nnolinebreak. Pentru scrierea pe o pagina nou a se utilizeaz a una din comenzile
urmatoare: nnewpage sau npagebreak, iar efectul contrar se obt ine folosind
comanda nnopagebreak.
Simboluri rezervate ^ n modul paragraf – se refer a la anumite caractere care
act ioneaz a ^ n sine ca linii de comand a, de aceea simpla lor tastare nu are ca
efect tip arirea cacacterului respectiv:
1.$ – el marcheaz a trecerea de la modul paragraf la cel matematic. Se
neutralizeaz a efectul cu n$ ;
2.n- pentru a ne a sa semnul nfolosim comanda $ nbackslash$ ;
3.f sig- perechea de acolade delimiteaz a un anumit mod de editare de restul
textului  si apare doar ca pereche. Se neutralizeaz a efectul cu nf sing;
4.% – are ca efect anularea tuturor intruct iunilor ce urmeaz a de pe acela si
r^ and cu ea (se comenteaz a), iar efectul se neutralizeaz a folosind comanda n%;
5.<- simpla tastare ne va a sa semnul <, iar ca s a neutraliz am efectul
folosim $ <$ ;
6.>- simpla tastare ne va a sa semnul >, iar ca s a neutraliz am efectul
folosim $ >$ ;
7.& – este un separator utilizat^ n cadrul tabular, iar pentru a sarea semnului
^ n sine folosim n& ;
4

Utilizarea cadrelor ^ n LaTeX
Prin cadru se int elege o unitate ^ n interiorul c ariua se pot scrie comenzi
specice ei, av^ and un rezultat predenit.
LaTeX pune la dispozit ia utilizatorului mai multe tipuri de cadre, acestea
av^ and ca scop delimitarea unor entit at i, precum ecuat ii, tabele, versuri, g-
uri,etc.
Toate cadrele ^ ncep  si se termin a ^ n acela si mod:
nbeginfnume cadru g
text
nendfnume cadru g
Numele cadrului poate  unul din cele care urmeaz a:
document – este singurul cadru obligatoriu;
verse – este un cadru specic poeziilor;

ushright – pozit ioneaz a textul din interior ^ n dreapta paginii;

ushleft – pozit ioneaz a textul din interior ^ n st^ anga paginii;
center – textul apare centrat;
gure – folosit pentru guri;
itemize – este un cadru specic enumer arilor;
enumerate – pentru liste numerotate;
tabular – crearea de tabele;
quote – ind specic citatelor care sunt redate ^ ntr-un paragraf. Nu sunt
folosite aliniate, ^ ns a marginile sunt indentate difrit fat  a de textul obi snuit;
quotation – caracterizeaz a citatele pe mai multe paragrafe. Acestea apar
cu aliniat;
description – permite utilizarea listelor etichetate;
array – este specic  sirurilor  si tabelelor cu simboluri matematice;
eqnarray – secvent e de ecuat ii aliniate;
equation – pentru scrierea ecuat iilor;
titlepage – pagin a special a de titlu, f ar a numerotare.
^In continuare sunt prezentate concis unele din cadrele listate mai sus, pun^ and
accent pe acele facilit at i ce permit crearea ^ n LaTeX a textelor  stiint ice.
5

1.Cadrul itemize
nbegin fitemize g
nitem[etichet a]text1
nendfitemize g
Este un cadru specic enumer arilor, ecare enitate enumerat a este mar-
cat a prin linia de comand a nitem urmat a opt ional de o etichet a. Textul
entit at ii respective apare scris ^ n continuare la nitem[etichet a], sf^ ar situl
entit at ii ind marcat prin o nou a comand a nitem sau prin nendfitemize g.
Fiecare item apare aliniat ^ n  sierul .dvi. Dac a este specicat a o etichet a
aceasta apare la ^ nceputul itemului corespunz ator . ^In general etichetele
sunt obiecte matematice, deci se trec ^ ntre n$. Dac a nu specic am nicio
etichet a itemizarea se face cu bullet. Un dezavantaj al acestui cadru este
c a nu permite utilizarea altei itemiz ari ^ n interiorul s au.
2.Cadrul enumerate
nbegin fenumerate g
nitem text1
nitem text2
nendfenumerate g
Este un cadru specifc enumer arilor, ecare entitate apare dup a linia de co-
mand a nitem. Nu are comand a opt ional a pentru etichete. Spre deosebire
de cadrul itemize, acest cadru permite utilizarea altei enumer ari ^ n interi-
orul s au p^ an a la nivelul patru de ad^ ancime. Fiecare item este evident iat
^ n mod predenit ^ n funct ie de nivelul de ad^ ancime astfel: primul nivel
cu cifre arabe, al doilea nivel cu litere mici ale alfabetului latin, al treilea
nivel  si respectiv al patrulea cu cifre romane mari, respectiv mici. Ca  si
dezavantaj al acestui cadru avem faptul c a ^ nceputul ec arui item (nu-
merotarea acestuia) este predenit a  si nu poate s a e impus a de utilizator
prin folosirea etichetei.
3.Cadrul description
nbeginfdescription g
nitem[etichet a] text1
nitem[etichet a] text2
nendfdescription g
Acest cadru este utilizat pentru crearea listelor etichetate. Eticheta este un
 sir de caractere  si apare aliniat a la dreapta  si tip arit a cu caractere bold.
^In descrierea de mai sus, comenzile nitem denesc lista, iar argumentul
dene ste eticheta.
4.Cadrul tabular
nbegin ftabular gfformat g
text
nendftabular g
6

Cadrul tabular este utilizat pentru scrierea tabelelor  si este caracteristic
modului paragraf. Coamnda fformat gse refer a la informat iile care pre-
cizeaz a num arul de coloane ce alc atuiesc tabelul, alinierea textului (st^ anga,
dreapta sau centrat) pentru ecare coloan a, precum  si informat ii legate de
existent a liniilor verticale care separ a sau nu coloanele. Comenzi specice:
nhline – are ca efect trasarea unei linii orizontale pe toat a suprafat a
^ ntregului tabel;
nclinefi-jg- treaseaz a o linie orizontal a de la coloana i la coloana j;
& – separ a elementele a dou a coloane diferite;
nmulticolumn fnum ar gfformat gftextg- formeaz a o cutie orizontal a
^ n care verticalele nu apar. Num ar simbolizeaz a num arul de coloane
peste care se ^ ntinde cutia orizontal a, format precizeaz a modul de
aliniere a textului ^ n cutia orizontal a  si eventualele linii verticale care
pot ap area ^ n p art ile din st^ anga  si din dreapta ale cutiei, iar text se
refer a la partea care se scrie efectiv ^ n cutia orizontal a.
5.Cadrul array
$nbeginfarraygfformat g
formul a
nendfarrayg$
Acest cadru se poate utiliza doar ^ n modul matematic, iar ^ n general el
este deschis  si ^ nchis ^ n interiorul unui cadru equation sau apare ^ ntre dou a
simboluri n$.
6.Cadrul equation
nbegin fequation g
formul a matematic a
nendfequation g
Partea din interiorul cadrului equation apare scrisa central^ n modul matem-
atic  si relat ia respectiv a este numerotat a automat, num arul ecuat iei ind
plasat ^ n marginea din dreapta. ^In situat ia ^ n care nu se dore ste nu-
merotarea relat iei se folose ste cadrul equation*. Un dezavantaj al acestui
cadru ar  faptul c a relat iile matematice se scriu pe un singur r^ and, nu
se las a r^ and liber, dar avem  si avantaje precum: numerotarea relat iilor  si
etichetarea acestora.
7.Cadrul eqnarray
nbegin feqnarray g
formul a matematic a
nendfeqnarray g
Acest cadru permite scrierea mai multor linii care pot  aliniate ^ n funct ie
de indicatorul &  si pot  numerotate. Etichetele se insereaz a pe ecare
linie numerotat a. Dac a una dintre linii nu se dore ste a  numerotat a ^ n
7

interiorul acesteia se insereaz a comanda nnonumber. Liniile se separ a prin
nn si nu se poate l asa r^ and liber.
8.Cadrul quotation
nbegin fquotation g
text
nendfquotation g
Acest cadru este utilizat pentru evident ierea unui citat mai mare care
este compus din mai multe paragrafe. Marginile cadrului sunt indentate
la st^ anga  si la dreapta. Textul este aliniat (justied) la aceste margini  si
paragrafele sunt indentate.
8