Introducere n LATEX [624947]

Introducere ^ n LATEX
TEXeste un program de redactare a textelor ¸ si a formulelor matematice. El
a fost creat de renumitul informatician ¸ si matematician american Donald Knuth
ˆ ın anul 1977.
LATEXeste un pachet de macrouri construit pentru T EXce aduce ˆ ımbun˘ at˘ at ¸iri
ˆ ın ce prive¸ se calitatea ¸ si u¸ surint ¸a de redactare. L ATEXa fost elaborat de Leslie
Lamport ˆ ın anul 1984, devenind ˆ ın timp principala metod˘ a pentru programarea
ˆ ın TEX. Datorit˘ a capacit˘ at ¸ilor de a programa ˆ ın am˘ anunt orice aspect care t ¸ine
de publicarea unui material (articol, carte, tratat, bro¸ sur˘ a), L ATEXeste folosit
ˆ ın general ˆ ın mediul academic de matematicieni, ingineri, etc. dar ¸ si ˆ ın mediul
comercial, datorit˘ a costurilor reduse de utilizare (L ATEX¸ si T EXfiind gratuite).
Cea mai des ˆ ıntˆ alnit˘ a ˆ ıntrebare este: De ce LaTex ¸ si nu Microsoft Office
Word? Cˆ ateva argumente ar fi:
ˆ ın LATEXscrierea formulelor matematice este mult mai u¸ soar˘ a;
se pot genera cu u¸ surint ¸˘ a structurile complexe (e.g., bibliografie, note de
subsol, liste cu tabele, notarea relat ¸iilor matematice);
se poate folosi ˆ ın orice sistem de operare ¸ si este gratis;
foarte multe reviste ¸ stiint ¸ifice primesc numai articole scrise ˆ ın L ATEX;
se poate folosi pentru present˘ ari cu beamer sau slide-uri, CV, pentru c˘ art ¸i,
note muzicale, etc.;
Dar ca fiecare program are ¸ si dezavantaje. Precum:
rezultatul final nu se poate vedea imediat, ci doar dup˘ a compilare;
ca s˘ a producem caracterele dorite trebuie ¸ stiute comenzile respective;
uneori este destul de dificil s˘ a obt ¸inem un anumit rezultat;
pentru a preˆ ıntˆ ampina adunarea mai multor gre¸ seli de redactare este in-
dicat s˘ a rul˘ am ¸ si s˘ a salv˘ am fi¸ sierul la intervale scurte de timp.
Spre deosebire de unele programe de redactare WYSIWYG1, LATEXpermite
autorului s˘ a urm˘ areasc˘ a doar cont ¸inutul textului, iar sistemul de tip˘ arire se
ocup˘ a de forma acestuia.
1WYSIWYG este un acronim pentru what you see is what you get.
1

Preambulul unui  sier LATEX
Acesta este format din:
1.ndocumentclass[opt ¸iuni] fstilg- specific˘ a tipul de document ce urmeaz˘ a s˘ a
fie scris.
Opt ¸iunile difer˘ a ˆ ın funct ¸ie de stiluri ¸ si este o parte opt ¸ional˘ a. Aici se pot
preciza anumite caracteristici (formatul paginii, m˘ arimea fontului, modul
de aranjare ˆ ın pagin˘ a a ecuat ¸iilor). Partea obligatorie este fstilg¸ si arat˘ a
tipul de document ce urmeaz˘ a s˘ a fie creat. Stilurile pot fi:
book – este caracteristic documentelor de tip carte; permite organi-
zarea pe capitole; capitolele ˆ ıncep doar pe pagin˘ a impar˘ a; antetul
paginilor este diferent ¸iat la pagin˘ a par˘ a;
report – este folosit la furnizarea de rapoarte; permite organizarea
pe capitole, iar ele pot ˆ ıncepe ¸ si pe pagin˘ a par˘ a, nu doar impar˘ a,
ca ˆ ın cazul stilului book; avem antet care nu este diferent ¸iat pentru
paginile pare, respectiv impare;
article – este caracteristic redact˘ arii textelor cu cont ¸inut ¸ stiint ¸ific; nu
permite organizarea pe capitole; antetele sunt goale, ceea ceˆ ınseamn˘ a
c˘ a utilizatorul le poate completa cu ce dore¸ ste; permite inserarea unor
p˘ art ¸i speciale (bibliografie, index,etc.);
letter – este specific scrisorilor oficiale care au format fix; permite
pozit ¸ionarea corect˘ a ˆ ın pagin˘ a a informat ¸iilor legate de expeditor,
destinatar, funct ¸ia lor, data emiterii, etc.
slide sau beamer – pentru realizarea unor prezent˘ ari.
2.ntitlefTitlul g- se activeaz˘ a prin nmaketitle care apare imediat dup˘ a
nbeginfdocument g.
3.ndatefDatag- pune data curent˘ a, iar daca ˆ ıntre acolade nu se trece nimic
fi¸ sierul .dvi nu furnizeaz˘ a data.
4.nbeginfdocument g¸ sinendfdocument ganunt ¸˘ aˆ ınceputul ¸ si respectiv sfˆ ar¸ situl
textului documentului. Document este cadru obligatoriu pentru un fi¸ sier
TeX. ˆIn el sunt cuprinse liniile de comand˘ a ce conduc la realizarea fi¸ sierului
.dvi. Orice apare dup˘ a comanda nendfdocument gnu va fi luat ˆ ın consid-
erare de compilator.
TEXpermite utilizarea a dou˘ a moduri de scriere:
modul paragraf (implicit);
modul matematic.
Exist˘ a comenzi care sunt valabile doar ˆ ın unul dintre cele dou˘ a moduri ¸ si
exist˘ a comenzi ce specific˘ a trecerea de la un mod la cel˘ alalt. Intrarea ˆ ın modul
2

matematic se poate face ˆ ın mai multe variante. ˆIn cadrul modului paragraf,
formulele se delimiteaz˘ a prin inserarea a dou˘ a caractere $.
Modul paragraf
Modul paragraf este modul implicit de scriere al programului T EX¸ si cuprinde
mai multe caracteristici.
Tipul fontului:
nrm – roman (este implicit);
nbf – bold;
nit – italic ;
nsl – ˆ ınclinat;
nsf – sans serif;
ntt – type writer;
nmathcal – caligrafic.
Modul de trecere de la un font la cel˘ alalt se poate face astfel:
!fnfont nou text g
!comanda font nou
text
nrm pentru a reveni.
M˘ arimea fontului:
5pt – ntiny;
7pt – nscriptsize;
8pt – nfootnotesize;
10pt – nnormalsize (implicit);
12pt – nlarge;
14pt – nLarge;
20pt – nhuge;
25pt – nHuge.
M˘ arimea fontului se poate modifica ˆ ın dou˘ a moduri:
!fnnoua dimensiune text g
!comanda dimensiune nou˘ a
text
nnormalsize pentru a reveni.
3

Spat ¸ierea pe orizontal˘ a:
n, – impune un spat ¸iu liber;
- fort ¸eaza˘ a un spat ¸iu liber mai mic decat n,;
nquad – fort ¸eaz˘ a un spat ¸iu liber de 6 ori mai mare decˆ at n,;
nqquad – fort ¸eaz˘ a un spat ¸iu liber de 10 ori mai mare decˆ at n,;
Pentru apropriere avem:
$n!$ ;
nhspace fxcmg- care impune o distant ¸˘ a egal˘ a cu cea indicat˘ a ˆ ıntre acolade
pˆ an˘ a la cuvˆ antul imediat urm˘ ator. Dac˘ a x este negativ efectul este de
apropiere a cuvˆ antului urmator de cuvˆ antul care percede linia de comand˘ a.
Unitatea de m˘ asur˘ a trebuie neap˘ arat precizat˘ a.
Spat ¸ierea pe vertical˘ a:
distant ¸area rˆ andurilorˆ ıntre ele folosind : nsmallskip, nmedskip sau nbigskip;
nvspace fxcmg- impune scrierea rˆ andului care urmeaz˘ a la distant ¸a x. Uni-
tatea de m˘ asur˘ a trebuie neap˘ arat precizat˘ a.
Gestionarea rˆ andurilor ¸ si paginilor: trecerea de pe un rˆ and pe cel˘ alalt la un
moment dorit de utilizator se poate realiza cu una din urm˘ atoarele comenzi:
nlinebreak sau nnewline. Efectul contrar se realizeaz˘ a cu linia de comand˘ a
nnolinebreak. Pentru scrierea pe o pagina nou˘ a se utilizeaz˘ a una din comenzile
urmatoare: nnewpage sau npagebreak, iar efectul contrar se obt ¸ine folosind
comanda nnopagebreak.
Simboluri rezervate ˆ ın modul paragraf – se refer˘ a la anumite caractere care
act ¸ioneaz˘ a ˆ ın sine ca linii de comand˘ a, de aceea simpla lor tastare nu are ca
efect tip˘ arirea cacacterului respectiv:
1.$ – el marcheaz˘ a trecerea de la modul paragraf la cel matematic. Se
neutralizeaz˘ a efectul cu n$ ;
2.n- pentru a ne afi¸ sa semnul nfolosim comanda $ nbackslash$ ;
3.f¸ sig- perechea de acolade delimiteaz˘ a un anumit mod de editare de restul
textului ¸ si apare doar ca pereche. Se neutralizeaz˘ a efectul cu nf¸ sing;
4.% – are ca efect anularea tuturor intruct ¸iunilor ce urmeaz˘ a de pe acela¸ si
rˆ and cu ea (se comenteaz˘ a), iar efectul se neutralizeaz˘ a folosind comanda n%;
5.<- simpla tastare ne va afi¸ sa semnul ¡, iar ca s˘ a neutraliz˘ am efectul
folosim $ <$ ;
6.>- simpla tastare ne va afi¸ sa semnul ¿, iar ca s˘ a neutraliz˘ am efectul
folosim $ >$ ;
7.& – este un separator utilizatˆ ın cadrul tabular, iar pentru afi¸ sarea semnului
ˆ ın sine folosim n& ;
4

Utilizarea cadrelor ^ n LATEX
Prin cadru se int ¸elege o unitate ˆ ın interiorul c˘ ariua se pot scrie comenzi
specifice ei, avˆ and un rezultat predefinit.
LATEXpune la dispozit ¸ia utilizatorului mai multe tipuri de cadre, acestea
avˆ and ca scop delimitarea unor entit˘ at ¸i, precum ecuat ¸ii, tabele, versuri, fig-
uri,etc.
Toate cadrele ˆ ıncep ¸ si se termin˘ a ˆ ın acela¸ si mod:
nbeginfnume cadru g
text
nendfnume cadru g
Numele cadrului poate fi unul din cele care urmeaz˘ a:
document – este singurul cadru obligatoriu;
verse – este un cadru specific poeziilor;
flushright – pozit ¸ioneaz˘ a textul din interior ˆ ın dreapta paginii;
flushleft – pozit ¸ioneaz˘ a textul din interior ˆ ın stˆ anga paginii;
center – textul apare centrat;
figure – folosit pentru figuri;
itemize – este un cadru specific enumer˘ arilor;
enumerate – pentru liste numerotate;
tabular – crearea de tabele;
quote – fiind specific citatelor care sunt redate ˆ ıntr-un paragraf. Nu sunt
folosite aliniate, ˆ ıns˘ a marginile sunt indentate difrit fat ¸˘ a de textul obi¸ snuit;
quotation – caracterizeaz˘ a citatele pe mai multe paragrafe. Acestea apar
cu aliniat;
description – permite utilizarea listelor etichetate;
array – este specific ¸ sirurilor ¸ si tabelelor cu simboluri matematice;
eqnarray – secvent ¸e de ecuat ¸ii aliniate;
equation – pentru scrierea ecuat ¸iilor;
titlepage – pagin˘ a special˘ a de titlu, f˘ ar˘ a numerotare.
ˆIn continuare sunt prezentate concis unele din cadrele listate mai sus, punˆ and
accent pe acele facilit˘ at ¸i ce permit crearea ˆ ın L ATEXa textelor ¸ stiint ¸ifice.
5

1.Cadrul itemize
nbegin fitemize g
nitem[etichet˘ a]text1
nendfitemize g
Este un cadru specific enumer˘ arilor, fiecare enitate enumerat˘ a este mar-
cat˘ a prin linia de comand˘ a nitem urmat˘ a opt ¸ional de o etichet˘ a. Textul
entit˘ at ¸ii respective apare scris ˆ ın continuare la nitem[etichet˘ a], sfˆ ar¸ situl
entit˘ at ¸ii fiind marcat prin o nou˘ a comand˘ a nitem sau prin nendfitemize g.
Fiecare item apare aliniat ˆ ın fi¸ sierul .dvi. Dac˘ a este specificat˘ a o etichet˘ a
aceasta apare la ˆ ınceputul itemului corespunz˘ ator . ˆIn general etichetele
sunt obiecte matematice, deci se trec ˆ ıntre n$. Dac˘ a nu specific˘ am nicio
etichet˘ a itemizarea se face cu bullet. Un dezavantaj al acestui cadru este
c˘ a nu permite utilizarea altei itemiz˘ ari ˆ ın interiorul s˘ au.
2.Cadrul enumerate
nbegin fenumerate g
nitem text1
nitem text2
nendfenumerate g
Este un cadru specifc enumer˘ arilor, fiecare entitate apare dup˘ a linia de co-
mand˘ a nitem. Nu are comand˘ a opt ¸ional˘ a pentru etichete. Spre deosebire
de cadrul itemize, acest cadru permite utilizarea altei enumer˘ ari ˆ ın interi-
orul s˘ au pˆ an˘ a la nivelul patru de adˆ ancime. Fiecare item este evident ¸iat
ˆ ın mod predefinit ˆ ın funct ¸ie de nivelul de adˆ ancime astfel: primul nivel
cu cifre arabe, al doilea nivel cu litere mici ale alfabetului latin, al treilea
nivel ¸ si respectiv al patrulea cu cifre romane mari, respectiv mici. Ca ¸ si
dezavantaj al acestui cadru avem faptul c˘ a ˆ ınceputul fiec˘ arui item (nu-
merotarea acestuia) este predefinit˘ a ¸ si nu poate s˘ a fie impus˘ a de utilizator
prin folosirea etichetei.
3.Cadrul description
nbeginfdescription g
nitem[etichet˘ a] text1
nitem[etichet˘ a] text2
nendfdescription g
Acest cadru este utilizat pentru crearea listelor etichetate. Eticheta este un
¸ sir de caractere ¸ si apare aliniat˘ a la dreapta ¸ si tip˘ arit˘ a cu caractere bold.
ˆIn descrierea de mai sus, comenzile nitem definesc lista, iar argumentul
define¸ ste eticheta.
4.Cadrul tabular
nbegin ftabular gfformat g
text
nendftabular g
6

Cadrul tabular este utilizat pentru scrierea tabelelor ¸ si este caracteristic
modului paragraf. Coamnda fformat gse refer˘ a la informat ¸iile care pre-
cizeaz˘ a num˘ arul de coloane ce alc˘ atuiesc tabelul, alinierea textului (stˆ anga,
dreapta sau centrat) pentru fiecare coloan˘ a, precum ¸ si informat ¸ii legate de
existent ¸a liniilor verticale care separ˘ a sau nu coloanele. Comenzi specifice:
nhline – are ca efect trasarea unei linii orizontale pe toat˘ a suprafat ¸a
ˆ ıntregului tabel;
nclinefi-jg- treaseaz˘ a o linie orizontal˘ a de la coloana i la coloana j;
& – separ˘ a elementele a dou˘ a coloane diferite;
nmulticolumn fnum˘ ar gfformat gftextg- formeaz˘ a o cutie orizontal˘ a
ˆ ın care verticalele nu apar. Num˘ ar simbolizeaz˘ a num˘ arul de coloane
peste care se ˆ ıntinde cutia orizontal˘ a, format precizeaz˘ a modul de
aliniere a textului ˆ ın cutia orizontal˘ a ¸ si eventualele linii verticale care
pot ap˘ area ˆ ın p˘ art ¸ile din stˆ anga ¸ si din dreapta ale cutiei, iar text se
refer˘ a la partea care se scrie efectiv ˆ ın cutia orizontal˘ a.
5.Cadrul array
$nbeginfarraygfformat g
formul˘ a
nendfarrayg$
Acest cadru se poate utiliza doar ˆ ın modul matematic, iar ˆ ın general el
este deschis ¸ si ˆ ınchis ˆ ın interiorul unui cadru equation sau apare ˆ ıntre dou˘ a
simboluri n$.
6.Cadrul equation
nbegin fequation g
formul˘ a matematic˘ a
nendfequation g
Partea din interiorul cadrului equation apare scrisa centralˆ ın modul matem-
atic ¸ si relat ¸ia respectiv˘ a este numerotat˘ a automat, num˘ arul ecuat ¸iei fiind
plasat ˆ ın marginea din dreapta. ˆIn situat ¸ia ˆ ın care nu se dore¸ ste nu-
merotarea relat ¸iei se folose¸ ste cadrul equation*. Un dezavantaj al acestui
cadru ar fi faptul c˘ a relat ¸iile matematice se scriu pe un singur rˆ and, nu
se las˘ a rˆ and liber, dar avem ¸ si avantaje precum: numerotarea relat ¸iilor ¸ si
etichetarea acestora.
7.Cadrul eqnarray
nbegin feqnarray g
formul˘ a matematic˘ a
nendfeqnarray g
Acest cadru permite scrierea mai multor linii care pot fi aliniate ˆ ın funct ¸ie
de indicatorul & ¸ si pot fi numerotate. Etichetele se insereaz˘ a pe fiecare
linie numerotat˘ a. Dac˘ a una dintre linii nu se dore¸ ste a fi numerotat˘ a ˆ ın
7

interiorul acesteia se insereaz˘ a comanda nnonumber. Liniile se separ˘ a prin
nn¸ si nu se poate l˘ asa rˆ and liber.
8.Cadrul quotation
nbegin fquotation g
text
nendfquotation g
Acest cadru este utilizat pentru evident ¸ierea unui citat mai mare care
este compus din mai multe paragrafe. Marginile cadrului sunt indentate
la stˆ anga ¸ si la dreapta. Textul este aliniat (justified) la aceste margini
¸ si paragrafele sunt indentate. O linie goal˘ a ˆ ın text genereaz˘ a un nou
paragraf.
9.Cadrul quote
nbegin fquote g
text
nendfquote g
Cadrul quote este asem˘ an˘ ator cadrului quotation, dar este folosit pentru
evident ¸ierea unor citate mai scurte, care cuprind doar un singur paragraf
sau unor secvent ¸e de citate scurte, fiind separate prin linii goale. Marginile
din stˆ anga ¸ si din dreapta sunt indentate, iar textul este aliniat la ambele
margini.
8