Introducere n LATEX [624944]

Introducere ^ n LATEX
TEXeste un program de redactare a textelor ¸ si a formulelor matematice. El
a fost creat de renumitul informatician ¸ si matematician american Donald Knuth
ˆ ın anul 1977.
LATEXeste un pachet de macrouri construit pentru T EXce aduce ˆ ımbun˘ at˘ at ¸iri
ˆ ın ce prive¸ se calitatea ¸ si u¸ surint ¸a de redactare. L ATEXa fost elaborat de Leslie
Lamport ˆ ın anul 1984, devenind ˆ ın timp principala metod˘ a pentru programarea
ˆ ın TEX. Datorit˘ a capacit˘ at ¸ilor de a programa ˆ ın am˘ anunt orice aspect care t ¸ine
de publicarea unui material (articol, carte, tratat, bro¸ sur˘ a), L ATEXeste folosit
ˆ ın general ˆ ın mediul academic de matematicieni, ingineri, etc. dar ¸ si ˆ ın mediul
comercial, datorit˘ a costurilor reduse de utilizare (L ATEX¸ si T EXfiind gratuite).
Cea mai des ˆ ıntˆ alnit˘ a ˆ ıntrebare este: De ce LaTex ¸ si nu Microsoft Office
Word? Cˆ ateva argumente ar fi:
•ˆ ın L ATEXscrierea formulelor matematice este mult mai u¸ soar˘ a;
•se pot genera cu u¸ surint ¸˘ a structurile complexe (e.g., bibliografie, note de
subsol, liste cu tabele, notarea relat ¸iilor matematice);
•se poate folosi ˆ ın orice sistem de operare ¸ si este gratis;
•foarte multe reviste ¸ stiint ¸ifice primesc numai articole scrise ˆ ın L ATEX;
•se poate folosi pentru present˘ ari cu beamer sau slide-uri, CV, pentru c˘ art ¸i,
note muzicale, etc.;
Dar ca fiecare program are ¸ si dezavantaje. Precum:
•rezultatul final nu se poate vedea imediat, ci doar dup˘ a compilare;
•ca s˘ a producem caracterele dorite trebuie ¸ stiute comenzile respective;
•uneori este destul de dificil s˘ a obt ¸inem un anumit rezultat;
•pentru a preˆ ıntˆ ampina adunarea mai multor gre¸ seli de redactare este in-
dicat s˘ a rul˘ am ¸ si s˘ a salv˘ am fi¸ sierul la intervale scurte de timp.
Spre deosebire de unele programe de redactare WYSIWYG1, LATEXpermite
autorului s˘ a urm˘ areasc˘ a doar cont ¸inutul textului, iar sistemul de tip˘ arire se
ocup˘ a de forma acestuia.
1WYSIWYG este un acronim pentru what you see is what you get.
1

Preambulul unui  sier LATEX
Acesta este format din:
1.\documentclass[opt ¸iuni] {stil}
Opt ¸iunile difer˘ a ˆ ın funct ¸ie de stiluri ¸ si reprezint˘ a o parte opt ¸ional˘ a. Aici
se pot preciza anumite caracteristici (formatul paginii, m˘ arimea fontului,
modul de aranjare ˆ ın pagin˘ a a ecuat ¸iilor). Partea obligatorie este {stil}¸ si
arat˘ a tipul de document ce urmeaz˘ a s˘ a fie creat. Stilurile pot fi:
•book – este caracteristic documentelor de tip carte; permite organi-
zarea pe capitole; capitolele ˆ ıncep doar pe pagin˘ a impar˘ a; antetul
paginilor este diferent ¸iat la pagin˘ a par˘ a;
•report – este folosit la furnizarea de rapoarte; permite organizarea
pe capitole, iar ele pot ˆ ıncepe ¸ si pe pagin˘ a par˘ a, nu doar impar˘ a,
ca ˆ ın cazul stilului book; avem antet care nu este diferent ¸iat pentru
paginile pare, respectiv impare;
•article – este caracteristic redact˘ arii textelor cu cont ¸inut ¸ stiint ¸ific; nu
permite organizarea pe capitole; antetele sunt goale, ceea ceˆ ınseamn˘ a
c˘ a utilizatorul le poate completa cu ce dore¸ ste; permite inserarea unor
p˘ art ¸i speciale (bibliografie, index,etc.);
•letter – este specific scrisorilor oficiale care au format fix; permite
pozit ¸ionarea corect˘ a ˆ ın pagin˘ a a informat ¸iilor legate de expeditor,
destinatar, funct ¸ia lor, data emiterii, etc.
•slide sau beamer – pentru realizarea unor prezent˘ ari.
2.\title{Titlul }- se activeaz˘ a prin \maketitle care apare imediat dup˘ a
\begin{document }.
3.\date{Data}- pune data curent˘ a, iar dac˘ aˆ ıntre acolade nu se trece nimic
fi¸ sierul .dvi nu furnizeaz˘ a data.
4.\begin{document }¸ si\end{document }anunt ¸˘ aˆ ınceputul ¸ si respectiv sfˆ ar¸ si-
tul textului documentului. Document este cadru obligatoriu pentru un
fi¸ sier TeX. ˆIn el sunt cuprinse liniile de comand˘ a ce conduc la realizarea
fi¸ sierului .dvi. Orice apare dup˘ a comanda \end{document }nu va fi luat
ˆ ın considerare de compilator.
TEXpermite utilizarea a dou˘ a moduri de scriere:
•modul paragraf (implicit);
•modul matematic.
Exist˘ a comenzi care sunt valabile doar ˆ ın unul dintre cele dou˘ a moduri ¸ si
exist˘ a comenzi ce specific˘ a trecerea de la un mod la cel˘ alalt. Intrarea ˆ ın modul
matematic se poate face ˆ ın mai multe variante. ˆIn cadrul modului paragraf,
formulele se delimiteaz˘ a prin inserarea a dou˘ a caractere $.
2

Modul paragraf
Modul paragraf este modul implicit de scriere al programului T EX¸ si cuprinde
mai multe caracteristici.
Tipul fontului:
•\rm – roman (este implicit);
•\bf -bold ;
•\it -italic ;
•\sl -^ nclinat ;
•\sf – sans serif ;
•\tt -type writer ;
•\mathcal – Caligrafic .
Modul de trecere de la un font la cel˘ alalt se poate face astfel:
→{\font nou text }
→comanda font nou
text
\rm pentru a reveni.
M˘ arimea fontului:
•5pt – ntiny;
•7pt -nscriptsize;
•8pt – nfootnotesize;
•10pt – \normalsize (implicit);
•12pt – \large;
•14pt -\Large;
•20pt -\huge;
•25pt -\Huge.
M˘ arimea fontului se poate modifica ˆ ın dou˘ a moduri:
→{\noua dimensiune text }
→comanda dimensiune nou˘ a
text
\normalsize pentru a reveni.
3

Spat ¸ierea pe orizontal˘ a:
•\, – impune un spat ¸iu liber;
•∼- fort ¸eaza˘ a un spat ¸iu liber mai mic decat \,;
•\quad – fort ¸eaz˘ a un spat ¸iu liber de 6 ori mai mare decˆ at \,;
•\qquad – fort ¸eaz˘ a un spat ¸iu liber de 10 ori mai mare decˆ at \,;
Pentru apropriere avem:
•$\!$ ;
•\hspace {xcm}- care impune o distant ¸˘ a egal˘ a cu cea indicat˘ a ˆ ıntre acolade
pˆ an˘ a la cuvˆ antul imediat urm˘ ator. Dac˘ a xeste negativ efectul este de
apropiere a cuvˆ antului urmator de cuvˆ antul care percede linia de comand˘ a.
Unitatea de m˘ asur˘ a trebuie neap˘ arat precizat˘ a.
Spat ¸ierea pe vertical˘ a:
•distant ¸area rˆ andurilorˆ ıntre ele folosind : \smallskip, \medskip sau \bigskip;
•\vspace {xcm}- impune scrierea rˆ andului care urmeaz˘ a la distant ¸a x. Uni-
tatea de m˘ asur˘ a trebuie neap˘ arat precizat˘ a.
Gestionarea rˆ andurilor ¸ si paginilor: trecerea de pe un rˆ and pe cel˘ alalt la un
moment dorit de utilizator se poate realiza cu una din urm˘ atoarele comenzi:
\linebreak sau \newline. Efectul contrar se realizeaz˘ a cu linia de comand˘ a
\nolinebreak.
De exemplu: trecerea pe un rˆ and nou cˆ and dore¸ ste utilizatorul folosind co-
manda \linebreak sau \newline: L ATEX este un limbaj de
tehnoredactare, de fapt un compilator.
Pentru scrierea pe o pagina nou˘ a se utilizeaz˘ a una din comenzile urma-
toare: \newpage sau \pagebreak, iar efectul contrar se obt ¸ine folosind comanda
\nopagebreak.
Simboluri rezervate ˆ ın modul paragraf – se refer˘ a la anumite caractere care
act ¸ioneaz˘ a ˆ ın sine ca linii de comand˘ a, de aceea simpla lor tastare nu are ca
efect tip˘ arirea cacacterului respectiv:
1.$ – el marcheaz˘ a trecerea de la modul paragraf la cel matematic. Se
neutralizeaz˘ a efectul cu \$ ;
2.\- pentru a ne afi¸ sa semnul \folosim comanda $ \backslash$ ;
3.{¸ si}- perechea de acolade delimiteaz˘ a un anumit mod de editare de restul
textului ¸ si apare doar ca pereche. Se neutralizeaz˘ a efectul cu \{¸ si\};
4.% – are ca efect anularea tuturor intruct ¸iunilor ce urmeaz˘ a de pe acela¸ si
rˆ and cu ea (se comenteaz˘ a), iar efectul se neutralizeaz˘ a folosind
comanda \%;
4

5.<- simpla tastare ne va afi¸ sa semnul ¡, iar ca s˘ a neutraliz˘ am efectul
folosim $ <$ ;
6.>- simpla tastare ne va afi¸ sa semnul ¿, iar ca s˘ a neutraliz˘ am efectul
folosim $ >$ ;
7.& – este un separator utilizatˆ ın cadrul tabular, iar pentru afi¸ sarea semnului
ˆ ın sine folosim \& ;
Utilizarea cadrelor ^ n LATEX
Prin cadru se int ¸elege o unitate ˆ ın interiorul c˘ ariua se pot scrie comenzi
specifice ei, avˆ and un rezultat predefinit.
LATEXpune la dispozit ¸ia utilizatorului mai multe tipuri de cadre, acestea
avˆ and ca scop delimitarea unor entit˘ at ¸i, precum ecuat ¸ii, tabele, versuri, fig-
uri,etc.
Toate cadrele ˆ ıncep ¸ si se termin˘ a ˆ ın acela¸ si mod:
\begin{nume cadru }
text
\end{nume cadru }
ˆIn continuare sunt prezentate unele din cadrele puse la dispozit ¸ie de L ATEX,
punˆ and accent pe acele facilit˘ at ¸i ce permit crearea ˆ ın L ATEXa textelor ¸ stiint ¸ifice.
1.Cadrul itemize
\begin{itemize }
\item[etichet˘ a]text1
\end{itemize }
Este un cadru specific enumer˘ arilor, fiecare enitate enumerat˘ a este mar-
cat˘ a prin linia de comand˘ a \item urmat˘ a opt ¸ional de o etichet˘ a. Textul
entit˘ at ¸ii respective apare scris ˆ ın continuare la \item[etichet˘ a], sfˆ ar¸ situl
entit˘ at ¸ii fiind marcat prin o nou˘ a comand˘ a \item sau prin \end{itemize }.
Fiecare item apare aliniat ˆ ın fi¸ sierul .dvi. Dac˘ a este specificat˘ a o etichet˘ a
aceasta apare la ˆ ınceputul itemului corespunz˘ ator . ˆIn general etichetele
sunt obiecte matematice, deci se trec ˆ ıntre \$. Dac˘ a nu specific˘ am nicio
etichet˘ a itemizarea se face cu bullet. Un dezavantaj al acestui cadru este
c˘ a nu permite utilizarea altei itemiz˘ ari ˆ ın interiorul s˘ au.
Exemplu:
♢x:=a+b;
•x:= 0.
2.Cadrul enumerate
\begin{enumerate }
\item text1
\item text2
\end{enumerate }
5

Este un cadru specifc enumer˘ arilor, fiecare entitate apare dup˘ a linia de co-
mand˘ a \item. Nu are comand˘ a opt ¸ional˘ a pentru etichete. Spre deosebire
de cadrul itemize, acest cadru permite utilizarea altei enumer˘ ari ˆ ın interi-
orul s˘ au pˆ an˘ a la nivelul patru de adˆ ancime. Fiecare item este evident ¸iat
ˆ ın mod predefinit ˆ ın funct ¸ie de nivelul de adˆ ancime astfel: primul nivel
cu cifre arabe, al doilea nivel cu litere mici ale alfabetului latin, al treilea
nivel ¸ si respectiv al patrulea cu cifre romane mari, respectiv mici. Ca ¸ si
dezavantaj al acestui cadru avem faptul c˘ a ˆ ınceputul fiec˘ arui item (nu-
merotarea acestuia) este predefinit˘ a ¸ si nu poate s˘ a fie impus˘ a de utilizator
prin folosirea etichetei.
Exemplu:
1.for a from 1 to n do
2.a:=a+1
(a)b:=a
(b)c:=a+1
3.end.
3.Cadrul description
\begin{description }
\item[etichet˘ a] text1
\item[etichet˘ a] text2
\end{description }
Acest cadru este utilizat pentru crearea listelor etichetate. Eticheta este un
¸ sir de caractere ¸ si apare aliniat˘ a la dreapta ¸ si tip˘ arit˘ a cu caractere bold.
ˆIn descrierea de mai sus, comenzile \item definesc lista, iar argumentul
define¸ ste eticheta.
Exemplu:
Ilista 1
IIlista 2
4.Cadrul tabular
\begin{tabular }{format }
text
\end{tabular }
Cadrul tabular este utilizat pentru scrierea tabelelor ¸ si este caracteristic
modului paragraf. Coamnda {format }se refer˘ a la informat ¸iile care pre-
cizeaz˘ a num˘ arul de coloane ce alc˘ atuiesc tabelul, alinierea textului (stˆ anga,
dreapta sau centrat) pentru fiecare coloan˘ a, precum ¸ si informat ¸ii legate de
existent ¸a liniilor verticale care separ˘ a sau nu coloanele. Comenzi specifice:
•\hline – are ca efect trasarea unei linii orizontale pe toat˘ a suprafat ¸a
ˆ ıntregului tabel;
6

•\cline{i-j}- treaseaz˘ a o linie orizontal˘ a de la coloana i la coloana j;
•& – separ˘ a elementele a dou˘ a coloane diferite;
•\multicolumn {num˘ ar }{format }{text}- formeaz˘ a o cutie orizontal˘ a
ˆ ın care verticalele nu apar. Num˘ ar simbolizeaz˘ a num˘ arul de coloane
peste care se ˆ ıntinde cutia orizontal˘ a, format precizeaz˘ a modul de
aliniere a textului ˆ ın cutia orizontal˘ a ¸ si eventualele linii verticale care
pot ap˘ area ˆ ın p˘ art ¸ile din stˆ anga ¸ si din dreapta ale cutiei, iar text se
refer˘ a la partea care se scrie efectiv ˆ ın cutia orizontal˘ a.
Exemplu:
x −∞1
24
3∞
−3x+ 4 + + + + 0 − −
2x−1 − − 0 + + + +
−3x+ 4
2x−1− − | + 0 − −
5.Cadrul array
$\begin{array}{format }
formul˘ a
\end{array}$
Acest cadru se poate utiliza doar ˆ ın modul matematic, iar ˆ ın general el
este deschis ¸ si ˆ ınchis ˆ ın interiorul unui cadru equation sau apare ˆ ıntre dou˘ a
simboluri \$.
Exemplu:
Ξ− → Υ
ϖyy
Θ− → Σ
6.Cadrul equation
\begin{equation }
formul˘ a matematic˘ a
\end{equation }
Partea din interiorul cadrului equation apare scrisa centralˆ ın modul matem-
atic ¸ si relat ¸ia respectiv˘ a este numerotat˘ a automat, num˘ arul ecuat ¸iei fiind
plasat ˆ ın marginea din dreapta. ˆIn situat ¸ia ˆ ın care nu se dore¸ ste nu-
merotarea relat ¸iei se folose¸ ste cadrul equation*. Un dezavantaj al acestui
cadru ar fi faptul c˘ a relat ¸iile matematice se scriu pe un singur rˆ and, nu
se las˘ a rˆ and liber, dar avem ¸ si avantaje precum: numerotarea relat ¸iilor ¸ si
etichetarea acestora.
Exemplu:
lim
n!1(
1 +1
n)n
=e (1)
7

F(s) =∫1
0f(t)estdt (2)
7.Cadrul eqnarray
\begin{eqnarray }
formul˘ a matematic˘ a
\end{eqnarray }
Acest cadru permite scrierea mai multor linii care pot fi aliniate ˆ ın funct ¸ie
de indicatorul & ¸ si pot fi numerotate. Etichetele se insereaz˘ a pe fiecare
linie numerotat˘ a. Dac˘ a una dintre linii nu se dore¸ ste a fi numerotat˘ a ˆ ın
interiorul acesteia se insereaz˘ a comanda \nonumber. Liniile se separ˘ a prin
\\¸ si nu se poate l˘ asa rˆ and liber.
Exemplu:
η= 1 −|Q2|
Q2= 1−νR
γ−1(T2−T1) +νRT 1lnV3
V1
νγR
γ−1(T2−T1)
=γ−1(T2
T1−1−lnε)
γ(T2
T1−1) . (3)
8.Cadrul quotation
\begin{quotation }
text
\end{quotation }
Acest cadru este utilizat pentru evident ¸ierea unui citat mai mare care
este compus din mai multe paragrafe. Marginile cadrului sunt indentate
la stˆ anga ¸ si la dreapta. Textul este aliniat (justified) la aceste margini
¸ si paragrafele sunt indentate. O linie goal˘ a ˆ ın text genereaz˘ a un nou
paragraf.
Exemplu:
”Cˆ and, dup˘ a r˘ azboi, Moromete deveni proprietar, el tr˘ aia
atˆ at de deplin bucuria de a fi sc˘ apat de mo¸ sier, ˆ ıncˆ at nu bag˘ a
de seam˘ a c˘ a unii nu se mai gˆ andeau de mult la asta, ci la cu totul
altceva: La ce anume? S˘ a fac˘ a comert ¸! A¸ sadar, cu cereale ¸ si s˘ a
cˆ a¸ stige bani! S ¸i cu banii ce s˘ a fac˘ a? S˘ a pl˘ ateasc˘ a impozitele!
Asta era ceva de rˆ as, cum de nu vedeau? Ce ciudat, unde
ajunseser˘ a! ˆ ın sfˆ ar¸ sit, fie ¸ si comert ¸, dar s˘ a fim ˆ ınt ¸ele¸ si c˘ a nu ˘ asta
e scopul…”2
2Moromet ii, Vol.I, Marin Preda
8

9.Cadrul quote
\begin{quote}
text
\end{quote}
Cadrul quote este asem˘ an˘ ator cadrului quotation, dar este folosit pentru
evident ¸ierea unor citate mai scurte, care cuprind doar un singur paragraf
sau unor secvent ¸e de citate scurte, fiind separate prin linii goale. Marginile
din stˆ anga ¸ si din dreapta sunt indentate, iar textul este aliniat la ambele
margini.
Exemplu:
”Daca vrei sa faci din aceasta lume un loc mai bun, trebuie sa
te uiti in primul rand la tine insuti si sa te schimbi. Incepe cu
persoana care se reflecta la tine in oglinda – cu tine insuti!”3
10.Cadrul verse
\begin{verse}
text
\end{verse}
Este un cadru specific poeziilor deoarece permite uniformizarea modului
ˆ ın care apar distant ¸ate versurile fat ¸˘ a de marginile paginii, spat ¸ierea dintre
dou˘ a strofe. Versurile se despart prin \\cu except ¸ia ultimului vers din
strof˘ a care se marcheaz˘ a printr-un rˆ and liber.
Exemplu:
C˘ a n-am s˘ a pot purta ˆ ın larg de t ¸ar˘ a
Icoanele ce azi le am ˆ ın gˆ and;
Cˆ and sub un deal opait ¸ tremurˆ and…
Tu,satule,r˘ amˆ ai o ulcioar˘ a
ˆIn care-am ˆ ıngropat pe ve¸ snicie
Atˆ ata clocot din copil˘ arie…
C^ antec de departe , Gh. N. Jacot˘ a
Glasul nostru , Anul I, nr. 6-7, Ianuarie 1931
11.Cadrul flushright
\begin{flushright }
text
\end{flushright }
Acest cadru pozit ¸ioneaz˘ a textul din interior ˆ ın partea din dreapta. Tre-
cerea la rˆ and nou se face prin \\.
3Democlit
9

Exemplu:
LATEX
12.Cadrul center
\begin{center }
text
\end{center }
Acest cadru pozit ¸ioneaz˘ a textul din interior ˆ ın partea din centru. Trecerea
la rˆ and nou se face prin \\.
Exemplu:
LATEX
13.Cadrul flushleft
\begin{flushleft }
text
\end{flushleft }
Acest cadru pozit ¸ioneaz˘ a textul din interior ˆ ın partea din stˆ anga. Trecerea
la rˆ and nou se face prin \\.
Exemplu:
LATEX
10