Introducere î n mass -media [606770]

1

Capitolul I
Introducere î n mass -media

Omul este o ființă care dintotdeauna a căutat să își depășească condiția și să își
îmbunătățească abilitățile. Totodata , predomina î n noi o sete de cunoastere, o dorință de a
ști tot ce se î ntam plă în societatea î n care tră im și dorinț a de a ne spune parerea cu privire
la acțiunile care ne influențează î n mod direct.

1.1. Definiții
Mass -media este o expresie des folosită în societatea în care tră im.” Ca termen
generic, semnifică orice mijoace de comunicare în masă , care desemnează în acelaș i timp
un intermediar spre a tra nsmite mesajele catre o persoană , grupuri de persoane, o mulțime
în sensul de masa umană eterogenă, după o schema ulterior stabilită a comunicarii .”1
Totodată , se consideră că „sistemul mass -media asigură circulația informațiil or,
opiniilor, interpretarilor ș i abordaril or considerate a avea semnificație socială, reprezintă o
adevarată legătură informațională intre diverse parți ș i segmente sociale”2. Mass media
contribuie aș adar la cristalizare a și apoi la raspandirea opiniei publice.3
Paul Dobrescu ș i Alina Bârgăoanu consideră că impactul media asupra opiniei
publice este hotărâtor, însă ăn acelaș i timp , putem vorbi despre o influență minima ; dar
dincolo de diversele abordă ri, legatura dintre mass media și opinia publică apare fără
îndoială , iar acest fapt nu este contestat de nimeni.4
Nu e de mirare așadar că în prezent se consideră că dacă un fapt, o acțiune, o
opinie, o activitate nu are vizibilitate mediatică, adică nu este reflectată de ma ss-media,
nici nu există. În urma intervenției mass -media în realitate, existența devine o existență
publică , una careia i s -a asigurat vizibilitatea publică .

1 Lucian Chiș u, Introducere î n mass -media , Editura fundației României de mâine, București, 2006, p. 23.
2 Paul Dobrescu, Alina Bârgăoanu , Mass media ș i societatea , Editura SNSPA -Facultatea de Comunicare ș i
Relații publice, București, 2001, p. 13
3 Ibidem
4 Ibidem

2
Termenul „mass media” este considerat sinonim al comunicarii de masă ; referitor
la alcatuirea acestuia , este precizat faptul că „s-a format pe teren anglofon, prin com punere
dintre un cuvant englez, (mass ) care trimite la masă de consumatori ai acestor forme
culturale și un cuvâ nt latin, (media ), în forma sa de plural, care se referea la suportul pe
care sunt fixate mesajele respective. Dacă primul element al construcț iei este clar, ce de -al
doilea reprezintă o sursă de permanente ambiguități conceptuale și lingvist e.”5
Dicționarul de sociologie coordonat de C. Zamfir și L. Vlăsceanu definește
comunicarea de masă ca : „proces de emitere a unui mesaj și de transmitere a ace stuia într -o
manieră codificată ”6 în care același emițător dispune de posibilităție de transmitere a
mesajului la un număr foarte mare de receptori potențial i. Tot în acest dicționar mass –
media este definită ca fiind un „te rmen consacrat întai î n limba en gleză referit or la
mijloacele de comunicare în masă; seturi de tehnici ș i metode de transmitere, de către
furnizori centralizaț i, a unor mesaje un ei audiențe largi, eterogene și dispresate geografic.
Într-o perspectivă instituțională mass -media sunt considerate instituții sociale, atât culturale
cât și economice”7
Totuși mijloacele de comunicare de masă, prin informații le și comentarile oferite,
reprezintă una din sursele fundamentale de formare a opiniei publice, dar mai ales a
inițierii unei solide comunicări publice. Aceasta , deoarece ele p ot oferi simultan aceeași
masă de știri unui public larg, alcătuit din oameni foarte diferiți, dispersați, fără contacte
între ei (spre deosebire de influența interpersonală care se exercită asupra unui număr redus
de persoane în manieră directă ). De asemenea , pot oferi acestora un centru comun de
interes, subiecte de dezbatere similare la un moment dat și prin informațiile și comentariile
puse la dispoziție pot genera reacții identice ale unor oameni foarte diferiți din domenii de
activitate diferite .

5 Mihai Coman, Introducere in sistemul mass -media , Editura Polirom, Iași, 2016 , pp. 22 -23.
6 Catalin Zamfir, Laz ăr Vlăcescu, Dicționar de sociologie , Editura Babel , București, 1998, p. 123.
7 Ibidem , p. 338.

3
Omniprezenț a comunicarii în mass -media este evidentă deoarece î n linii mari
procesul de comunicare este asemănător î n comunicarea interpersonal ă, de grup sau de
masa8. Definită in cel mai s implu mod comunicarea reprezintă un proce s de transmitere a
informațiilor, ideilor ș i opiniilor de la un individ la altul, de la un grup social la altul. În
esență relațiile umane repre zintă interacț iuni comuni caționale9.
Pentru Ioan Dragan noțiunea de mass -media “se referă nu doar la suporturile ș i
mijloacele tehnice de transmitere a mesajelor (instrumentele comunicarii), ci mai ales la
caracterul masiv al mesajelor difuzate”10 pe când noț iunea de comunicare de masă “ se
refera la ansamblul procesului de comunicare care încorporează ceea ce este d e vehiculat,
pe cine vehiculează și p e cei care primesc mesajul”11
În aceaș i ordine de idei comunicarea de masă poate fi perceput ă ca fiind un proces
social specific î n car e mijloacele sunt folosite de către profesioniștii comunicării,
reprezentaț i de ju rnaliști și alț ii, acest proces în care intervine o practică comunicațională
particulară ș i care este adresată unei audiențe de masă .12 La acest proces participă m zilnic
datorită acțiunilor pe care le desfăș urăm.

1.2.Funcț iile so cio-culturale ale mass -media
Pentru gâ nditori, societatea în care tră im apare ca un ansamblu integrat de elemente
în care fiecare parte funcționează după un anume șablon și își duce la capăt cerinț ele pentru
menținerea în viață a î ntregului.13 “Aceste activități răspund unor nevoi individuale ș i
colective de continuitate, ordine, integrare, conducere, adaptare etc.”14
În această perspectivă funcționalistă , ca pa rte a ansamblului social, mass media
raspund e la randul ei anumitor necesități și îndeplinește anumite funcț ii bine determinate.15
Aceste funcții sunt determinate de faptul că relația dintre mass -media și societatea
în care tră im poat e fi definită ca una interactivă .

8 Ioan Dr ăgan, Comunicara.Paradigm e și teorii VOL. 1 , Editura RAO, Bucureș ti, 2007, p. 286.
9 Ibidem , p. 11.
10 Ibidem, p. 287.
11 Ibidem
12 Ibidem
13 Mihai Coman, op.cit , p. 107.
14 Ibidem
15 Ibidem

4

Mass -media dezvăluie î ntr-o oarecare măsură reacțiile sociale, trăirile dar cel mai
des î ntalnit rol al acesteia este acela de a pune î n lumina evenimentele care au cap tat
atenția generală a societăț ii.
Având în vedere că sistemul mass -media este într -o continuă modificare, acest
lucru fiind în strânsă legatură cu evoluția societății, funcț iile enumerate sunt considerate
“catego riale pentru mass -media, precizându -se iarăși că între teorie și practică exista o
diferență lesne vizibilă în sensul că teoria apelează la organizarea struc tural a discursului în
paradigme, în timp ce practica își schimbă mereu forma și conț inutul ca rezultat al unor
presiuni interactive desfășurate în spațiul relațiilor economice și sociale, dar mai ales
acumulat e în timp.”16
Nu trebuie omis faptul că funcția pe care mass -media o deține prin însăși raț iunea ei
de a fi este acea de “comunicare lingvistică, valență pe care o satisfice în cel mai î nalt, dar
și cel mai general grad.”17
În comparaț ie cu toate celelalte tipuri de comunicare, “cea lingvistică prezintă
avantajul de a fi operatorul sau mijlocitorul celorlaltor, aș adar un fenomen sau un factor
supraordonator”18
Multe alte ființe comunică î ntre ele , folosindu -se de semne, ritualuri, obiceiuri ș i
multe alte fo rme dar nu comunică aș a cum o facem noi oamenii folos indu-ne de un cod
lingvistic atât de complex ș i rafinat ca limba.19
Nu e convingător faptul că omul a simțit chiar de la î ncepu t nevoia de a transmite
informații, mai degrabă “în structura genetică a omenirii comunicarea este un dat pe care
ființele umane și l -au descoperit și apoi folosit pentru a -și transmit e unele altora gama larga
de trăiri (de la stări fizice ș i psihice, experienț e personale, viziuni ș.a.m.d și până la
împărtăș irea acestora altor semeni) ”20
Cu toate că interacționând împărtăș im informaț ii, nevoia de a comunica se
dovedeș te a fi mu lt mai importantă în comparaț ie cu cea de a afla noutăț i.

16 Lucian Chișu, op. cit ., p. 153.
17 Ibidem
18 Ibidem , p. 154.
19 Ibidem
20 Ibidem

5
1.2.1. Funcț ia de informare
Cea mai importantă funcție în ceea ce privește istoricul dar și evoluț ia sistemului
mass -media este informarea. Din totdeauna , oamenii au simțit nevoia de a controla mediul
în care trăiesc. Se spune că “oamenii evaluează , pe baza informaț iilor pe care le pr imesc
prin mass -media, importanța evenimentelor ce ar putea s ă-i afecteze în mod direct,
anticipează unele tendinț e ale vieț ii economice, sociale sau politice și iau în cunoștință de
cauză , anumite decizii”21 Trebuie menționat și faptul că oamenii sunt interesați și intr -o
oarecare măsură ghidați de tot ce înseamnă cultură dar ș i de evenimentele cu caracter
cultural pr ezente î n societate.
“Dimensiunea pragmatic ă a acestei funcții este subliniată, în terminologia
americană, prin utilizarea expresiei funcție de supravegher e ,ce accentuează statutul de
instrumente de control al realului pe care îl are presa. Din fluxul mesajelor ce pătrund
zilnic în casele noastre, doar o parte oferă informații de imediată utilizare ( starea vremii,
situația prețurilor , manifestări culturale, tra nsport în comun etc.) ”22
Oamenii simt nevoia de controla și supraveghea lumea în care trăiesc de aceea
unele informații nu trebuie să aibă o utilitate imediată. Totodată informaț iile importante ,
uneori stereotipe, din viața de zi cu zi trebuie astfel distri buite cât să ajungă la un număr câ t
mai mare de receptori.
De aceea mass -media pun accent pe generalitate ș i distribuie “acea informaț ie
nespectaculoasă de care oame nii au nevoie î n comunicarea lor cu instituțiile vitale din
societatea contemporană , fie ele politice, economice, juridice, culturale, administrative”23
Informațiile pe care le acumulăm din mass -media sunt stocate în memorie ș i pot fi
actualizate de fiecare dată când avem nevoie în ceea ce privește un eveniment. De exmplu
în cazul vieții politice la care mulț i oameni parti cipă împinși de spiritul civic , informațiile
pe care le receptă m din mass -media nu sunt pe termen scurt sau imediat ci ele ne pot
schimba părerea ș i chiar ne pot schimba deciziile atunci când ne dăm votul pentru o cauză ,
un an ume candidat sau chiar câ nd este vorba de un partid anume.24

21 Mihai Coman, op. cit ., p. 109.
22 Ibidem
23 Lucian Chi șu, op. cit ., p. 156
24 Mihai Coman, op. cit ., p. 109

6
Acest flux de informaț ii pe car e le distribuie mass -media riscă să transforme
oamenii în niște participanți pasivi, dispuși să preia î ntr-un mod necritic evenimente, fapte
și întâmplă ri ale căror semnificaț ii nu se mai obosesc să le interpreteze.25
În aceaș i ordine de idei, mass -media continuând să ne ofere acele informații
generale, poate să utilizeze funcția de informare î n mod distorsionat, deoarece are control
asupra unei cantități foarte mari de informaț ii pe care le distri buie î n mod selectiv.
Mass -media nu prezintă numa i ceea ce s -a petrecut deja ci și ceea ce s -ar putea
întampla. De asemenea având în vedere că “descri erea unui eveniment nu epuiz ează
implicațiile și consecințele sale, informaț iile furnizate de mass -media i nclud și o
dimensiune anticipativă ”.26
Există o serie destul de mare de informații pe care presa le difuzează bazându -se pe
funcț ia de prevenire; dintre toat e cele mai utile pentru publicul larg sunt datele referit oare
la prognoza meteo, informaț ii cu privire la prevenirea sau ameliorarea unor boli, informaț ii
cu caracter cultural, dat e economice -financiare, informaț ii de prevenire a unor incendii sau
accidente rutiere, dar și mesajele prin care oficialitățile anunță schimbări în funcț ionarea
sistemelor sociale, printre acestea se număra legi noi, noi reglementări sau proceduri legale
sau chiar noile adrese ale instituț iilor de interes public.27
Pe lângă aceste informații, mass -media distribuie frecvent unele vizând pregatirea
populaț iei pentru confruntarea cu o serie de evenimente nedor ite, cum ar fi: cutremure,
erupț ii vulcanice, furtuni puternice, explozii, deraieri de trenuri sau drame rutiere, forme de
poluare, greve, acte de terorism, amenință ri militare, scandaluri politice și remanieri sau
căderi de guverne.28
Indiferent de informaț iile de prevenire pe care mass -media le distribuie oamenii nu
adoptă î ntotdeauna un comport ament rațional. Acest lucru se întamplă deoarece datele
furnizate de presă nu sunt luate în serios de către populaț ie sau sunt ignorate în mod
voluntar. 29

25 Lucian Chisu, op. cit ., p. 156.
26 Mihai Coman, op. cit., p. 111.
27 Ibidem
28 Ibidem , pp. 111-112.
29 Ibidem , p. 112

7
În alte cazuri acele informații de prevenire sunt percepute într -un mod exagerat de
oameni ș i chiar amplificate. “Drept urmare, în loc să genereze st rategii și acțiuni raț ionale
de combatere a even imentului respectiv, ele declanșează o reacție (în lanț) de panică .”30
1.2.2. Funcț ia de interpretare
Se spune că știrile nu sunt un simplu conglomerat de informaț ii, ci o viziune
cultural determinată, asupra unor informații. ”Altfel spus, conținutul unei știri sintetizează
informaț iile respec tive ș i sem nificaț iile atribuite lor; texte le jurnalistice oferă atât datele
concrete, cât și înț elesul ce poate f i atribuit evenimentelor sau stărilor prezentate. Așadar,
odată cu faptele, ele oferă ș i o interpretare a acestora.”31
Printre cele mai î ntalni te forme de interpretare constă chiar în decizia de a face
publică sau de a ignora o anumită informaț ie. “ Simplul gest de a selecta, di n noianul de
date care asaltează zilnic o redacție, un numar limitat de știri și material implică atât o
judecată de val oare, cât și un proces, nu î ntotdeauna perfect c onștientiz at, de interpretare a
realului în funcț ie de un ansamblu de norme, reprezentă ri, simboluri, principii”32
O a doua etapă de interpretare est e aceea de stabilirea a priorităț ilor. Dupa ce ajung
în reda cție un numar foarte mare de informații din diferite domenii, ș i de interes public,
dintre toate acestea tre buie selectat un numar limitat. “Astfel, în fiecare zi, un grup restrâ ns
de oameni stabileș te o ierarhie a evenimentelor, plasându -le în partea super ioara a
paginilor de ziar sau în partea inițială a programelor de știri din radio ș i televiziune”33
Acest demers de selectare ș i ierarhizare a informa țiilor a devenit un simplu act d e
rutină dar care la rândul ei implică o profundă responsabilitate socială . “Dacă acceptăm
adevărul că tot mai multe colectivităț i depi nd, pentru cunoașterea lumii în care trăiesc, de
informațiile oferite de presă și dacă ș tim că ierarhiile pe care jurnaliștii le propun
influențează judecăț ile pu blicului, atunci este evident că alegerile și clasifică rile of erite de
mass -media configurează imaginea socială a evenimentelor zilei, cu vârfurile și
coborășurile ei, cu priorități ș i zone de dezint eres.”34

30 Ibidem
31 Ibidem , p. 113.
32 Ibidem , p. 114
33 Ibidem
34 Ibidem

8
Altfel spus toate ziarele sau programele de știri radio și televiziune apelează la
această selectare a eveniment elor, mai importante sau mai puț in importante deoarece au
anticipat interesul oamenilor asupra anumitor evenimente.
Totodată toate informaț iile pe car e le difuzeaza mass -media sunt în conformitate cu
cerinț ele sociale pe care le promovăm noi oamenii. Nu trebuie să ne mire faptul că acum î n
ziar pe primele pagini sunt prezentate accident e sau unele acț iuni negative la adresa unor
oamen i, cum ar fi violurile sau actele de violență , deoa rece noi ca indivizi am ajuns să fim
interes ați din ce în ce mai mult de aceste acț iuni negative. Am ajuns să căutăm informații
care să ne socheze și care să aiba un impact emoț ional ridicat.
Într-un fel mass -media oferă oamenilor ceea ce doresc să afle, ceea ce îi interesează
cel mai mult, fac ș i distribuie ceea ce se “cere”. Oamenii care lucrează î n mass -media fac
acest lucru deoa rece acum cele mai multe insituții sunt private iar deț inerea unei asemene a
instituții necesită costuri des tul de mari care se duc pe angaj ați, cladirea sau locul î n care se
lucrează, și tot aș a mai departe iar pentru a a coperi aceste costuri trebuie să ofere informații
pe care î n mod voit oamenii le cer, pe care oamenii ar ofer i bani pentru a le putea afla.
Din aces t motiv s -a ajuns la selectare și ierarhizarea informaț iilor pe care mass –
media trebuie să le distribu ie zilnic oamenilor, pe motiv că oamenii caută acest gen de
informații, în consecință trebuie “livrate” zilnic î n diferite moduri.
Cum relatează ș i Mihai Coman “ interpretarea nu este prezentă numai ca un adaos
în conținutul informațiilor -prin selecț ie, prin evaluarea eveni mentelor ori prin semnificarea
în actul scrierii și prin poziționare î n ansamblu produsul ui mediatic; ea se concretizează și
în forme de exprimare, î n genuri jurnalistice bine determinate”35
Editorialele au repre zentat mereu un centru de atracț ie pentru publicul larg. Acesta
“prezintă poziția ziarului într -o anumită problemă ” 36. “Marile publicaț ii sau posturi
consacră o pagină sau o emisiune aparte articolelor de opinie, pen tru a le separa î n mod
tranș ant de restul materialelor”37

35 Ibidem , p. 115
36 Ibidem , p. 116
37 Ibidem

9
Acestea dedică o pagină sau o emis iune acestor articole de opinie și le separă de
celelalte deoarece “ ele permit confruntarea unor puncte de vedere diverse și contribuie la
adâncirea dezbaterilor de interes public”.38
Prin intermediul editoria lelor “oamenii au acces la poziția, de obicei consecventă , a
unei grupări de presă, putâ nd astfel întelege mai bine fenomenele pe care le înfruntă sau
ideile ș i programele pentru care trebuie să opteze”39
“Comentariul reprezintă un punct de veder e personal, ce implică exclusiv opiniile și
raspunderea autorului să u.”40 Acest demers este cel m ai des atribuit unor personalităși din
diferite domenii a căror “opinie este credibilă și influentă datorită competenței ș i
prestigiului pe care l e au î n domeniul lor de activitate.”41
De cele m ai multe ori oamenii care apar î n ziar, radio sau televizor sunt per soane
cu un an umit prestigiu, fie au fost iniț iatorii unui act de eroism, fie pe parcursul vieții și -au
făcut atât de bine meseria î ntr-un anumit domeniu încât pot fi numiți specialiști sau
profesioniști, fie pur și simplu au o influență asupra anumitor c ategorii de oameni. Din
acest motiv discursurile sau pă rerile acestor oameni pot fi decisive în ceea ce privește
percepția asupra mediului înconjură tor a receptorilor sa u chiar a deciziilor luate de aceștia
într-un anumit moment.
Totodata fiecare dintre no i putem scrie comentarii, este ușor să ne exprimă m opinii
dar ceea ce este mai dificil este să -i convingem pe oameni să le citească . O regula esenț ială
în ceea ce privește exprimarea opiniilor este că, opiniile personale să nu intervină în
momentul transmiterii informaț iilor. 42
Comentariul în articolele de ș tiri este prezent sub trei forme:deschis, mascat ș i
accidental.43 “Comentariul deschis este uș or de recunoscut de către cititori, reporterul
exprimând judecăți de valoare și opinii într -un mod dire ct și deschis.”44

38 Ibidem
39 Ibidem
40 Ibidem
41 Ibidem
42 Richard Keeble (coord.) , Presa scrisă.O introducere critică (traducere de Oana Dan ), Editura Polirom,
Iași, 2009, p.195
43 David Randall, Jurnalistul universal.Ghid practic pentru presa scrisă , traducere de Alexandru Brăduț
Ulmanu și Miruna Andriescu, Editura Polirom, Iași, 2007, p.316
44 Ibidem

10
Introducerea de -a lungul ti mpului a comentariului deschis în articole de informare a
făcut ca esența informației să -și piardă din valoare, de aceea cititorii au observat cum stau
lucrurile și sunt capabili să sitească știrile plecând de la premisa că ceea ce primesc
reprezintă prezentarea faptelor. Este de înțeles prezența comentariului deschis însă regula
pe care trebuie sa o respecte este ca acesta sa f ie onest, identificat automat ș i nu trebuie
ascuns sau deghizat.45
În ceea ce privește comentariul mascat și accidental, înfățișarea lor negativă
provine din faptul că este clandestin. Comantariul mascat este folosit intenționat fiind
diferit fată de cel accidental, însă rezultatul este același. În ziare acestea apar datorită
modului de prez entare și prin selecț ia subiectelo r sau a limbajului titlurilor, î n timp ce
reporterii folosesc aceste tipuri de comentariu prin limbaj, prin intermediul materialului sau
a surselor.46
“Prin toate aceste forme, mass -media transmite un p unct de vedere asupra realului
și le ofera oamenilor ocazia să -și clarifice anumite problem e ( urmărind modul în care ele
sunt dezbătute) ș i să-și confrunte parerea personală cu alte opinii”47
Chiar dacă noi ca oameni i suntem receptorii tuturor demersurilor pe care le pre zintă
mass -media, totuși suntem înzestrați cu rațiune și liber arbitru. În acest mod putem și
singuri să decidem dacă suntem de acord sau nu cu subiectele pe care presa le livrează .

1.2.3. Funcția de legătură
Zilnic oamenii sunt expuși la informaț iile pe care le distribuie presa în diferite
moduri, ș i pe diferite canale, acest lucru ne face să fim angrenați într -o mică sau mai mare
masură în aceleaș i subiecte.
“Într-adevăr, consumâ nd produsele mass -media, milioanele de oameni se regăsesc
legați prin nenuma rate fire nevăzute: fiind expuși constant acelorași mesaje, ei ajung să
împărtășească aceleași valori și reprezentări culturale, să posede cunoștințe asemănătoare,
să gândască prin informații, idei, poveș ti și simboluri analoage.”48

45 Ibidem , p.117
46 Ibidem
47 Mihai Coman , op.cit ., pp. 116-117.
48 Ibidem , p. 117

11
Astfel, câ t de difer iți am fi putem constata că avem acel eași judecăți morale atunci
când discută m despre serialul “U mbre” sau despre filmul “Moromeț ii” sau chiar despre
evenimentele cu caracter cultural cum ar fi parada de 1 D ecembrie, piesa de teatru “Take,
Ianke și Cadâr” ș i nenumaratele concerte de la filarmonica.
Acest lucru se întamplă deoarece “oferind informații comune, idei comune ș i
implicit, subiecte co mune de dialog, mass -media leagă oameni depărtăți ș i diferiți î ntr-un
fel de co municare care nu mai este bazată pe proximitate spațială, națională, religioasă ori
culturală, ci pur și simplu pe aceea informațională ”49
Mass -media ajută î n acest mod la mobilizarea populației și la declanș area unui “ val
de sol idaritate ce depășește granițele naționale ș i deosebirile polit ice, religioase ori
culturale” 50
Exemplele mobiliză rii opiniei publice pentru ajutarea oamenilor cu problem e foarte
grave, bolnave de cancer, pentru sprijinirea refugiaților afectaț i de marile inundaț ii sau
cutremure, pentru pr omovarea drepturilor unor minorităț i, pentru eliberarea animalelor
captive î n gradinile zoologice sau chiar pentru salvarea câ inilor v agabonzi de pe strazile
din Româ nia dovedesc din plin “ capacitatea presei de a ajuta oam enii să stabilească noi
legături și noi țeluri de acțiune s ocială ”.51
Sunt un lucru îmbucură tor aceste demersuri realizate de mass -media deoarece
uneori oamenii nu -și activează spiritu l civic pentru simplu motiv că nu au auzit de un
anume subiect sau el nu a fost atâ t de tare mediatizat.
“Datorită presei, oamenii descoperă că împărtășesc aceleași valori, că se pot
mobiliza pentru aceleași scopuri, într -un cuvânt că fac sau pot face parte dintr -o comunitate
umană de dimensiuni infinit mai complexe decât acelea ale comunității în care se
desfășoară viața ș i activitat ea de zi cu zi”52
Grație acestor lucruri mass -media poate fi considerată un liant între oameni și ceea
ce ii înconjoară . Totodată rolul acesteia este d e a forma o comunitate imaginară de oameni,
în ciuda faptului că nu se cunosc sau nu împart aceleași preocupări dar totuși sunt legați
între ei.

49 Ibidem
50 Ibidem
51 Ibidem
52 Ibidem , p. 118

12
Presa nu este considerată doar u n factor de solidaritate socială și globală ci lucrează
în acest mod ș i la n ivelul micro -structurile societăț ii.53 “În numeroase situații, diferiți
oameni, care nu se cunosc și care se află, din întâmplare, împreună (î n mijloa cele de
transport în comun, î n săli de așteptare, pe stadioane sau î n parcuri) constată că pot iniț ia
un dialog , deoarece au un punct de referință comun: o emisiune sau un film TV, un
program radio, un articol s au o revistă .”54 Bineînțeles că acești oameni pot, și uneori sigur
vor avea pă reri diferite despre anumite lucru ri, dar au un punct de plecare ș i acela este
mass -media.
În acest mod mass -media r ăspunde unei dintre cele mai importante nevoi a tutu ror,
cea de comunicare. Totodată încurajează și stârnește oarecum spiritu l civic și solidar a
populației, chiar dacă uneori aceste lucuri sunt datorate unor evenimente negative, c um ar
fi cutremurile sau inundaț iile, accidentelor ru tiere, atacuri teroriste și aș a mai departe sau
uneori unor evenimente pozitive cum ar fi câș tigarea unui turneu de forbal, sau participarea
la un even iment cultural de mare anvergură sau chiar la un concert, ceea ce este important
este faptul că mass -media se dat orează a fi un liant î ntre noi oamenii indife rent de zona
geografica, cultură, ș i alte caracteristici de ordin diferenț iar. Încă un lucru i mportant le
permite oamenilor să -și afirme apartenența ș i participarea la un grup.

1.2.4. Funcț ia de culturalizare
Mediul social în care trăim ne influențează încă de mici ast fel dobândim și
asimilă m anumite no rme de comportament, ne delimităm interdicțiile și restricțiile,
dobândim valori și o gândire specifică activităț ilor noastre.
Până nu de mult procesul de educa re a fost controlat de f amilie, ori insituții
religioase, culturale și bineînțeles de cele ș colare.
“Odată cu apariția și creș terii ponderii mass -mediei, o mare parte a activităț ilor de
transmitere a valorilor ș i mode lelor culturale, de formare a gâ ndirii și a comportamentului
au fost preluate de mesajele presei”55

53 Ibidem
54 Ibidem
55 Ibidem , p. 119

13
Este vizibil faptul că oamenii, în special tinerii și copii, î n general petrec mai mult
timp la televizor sau pe telefon decât o făceau î nainte, acest lucru a fost sesizat ș i de mass –
media iar în acest mod se poate ajung e mult mai uș or la mintea acestora.
“Prin conț inuturile d istribuite de mass -media circulă și se fixează normele de
coomportament general acceptate, altfel spus, convențiile tacite, ale unei societăț i”56 În
acest mod presa ră spunde unei alte nevoie a oamenii lor, ș i anume aceea de a avea un
model.
Cum cea mai ușoară cale de a promova aceste “mo dele” este mass -media, este de
înțeles că aici vo r fi diferite tipuri de oameni și personalități. Trebuie să fim atenți la ceea
ce urmărim ș i pe cine luă m drept idol , deoarece este o mare discrepanță între ziarele ș i
revistele de tip “cancan ” (unde sunt promovate toate “acțiunile ” și vacanț ele exorbitante
avute de personaje de tip Bianca Drăgușanu sau Daniela Crudu ș i multe alte personaje
plasticate) și ziarele în care găsim detalii despre evenimente cu car acter cultural cum ar fi o
piesă de teatru sau un spectacol la filarmonică. Trebuie menționat aici ș i cumulul de
emisiuni TV de tipul , “Insula iubirii ” sau emisiuni conduse de D. Capatos car e nu fac
altceva decât să arate latura mondena ș i caracterul unor personaje plasticate în mod
chirurgical.
Este libertatea fiecăruia să urmarească ceea ce vrea și să ia drept “model” pe oricine
dar totodată trebuie să fim atenți ș i la modele cu adevă rat remarcabile, cum ar fi Nad ia
Comă neci sau Gheorghe Hagi care continuă să reprezinte numele unei națiuni încă și acum
după ani buni de la retragerea din activitate.
Trebuie sa f im atenț i deoarece cum spune Mihai Coman “mesajele presei au funcț ia
de a confirm a, de a întări normele unei societăți, chiar și atunci când reprezintă
comportamente deviante și acțiuni de încă lcare a normelor curente”57
Totodată petrecând tot mai mult timp în faț a televizoarelor comportamentul celor
pe care îi urmărim ne pot rămâne î n minte. “ Chiar dacă nu suntem perfect de a cord cu
comportamentul ce lor de pe micul ecran, cu spiritu l lor, cu modul lor de a fi sau de a gândi,
totuși acestea ni se transmite și, î n timp, ni se vor fixa prin vizionare repetată ”58

56 Ibidem
57 Ibidem
58 Virgiliu Gheorghe, Nicoleta Criveanu, Andrei Dr ăgunilescu, Efectele micului ecran asupra mintii
copilului , Editur a Prodromos, București, 2008, p. 34

14
Tot aici se menționează că “omul în faț a televizorului este precum copilul care
observă, fără să fie conștient, lumea care îl înconjoară pe care o interiorizează, ascunzând -o
în memorie, pentru ca mai târziu în mod automat să o adopte, prin imitare, un fel de a fi
asemenea cu cel pe care îl poa rtă deja înlăuntrul conțientului să u”59. Datorită acestui fapt
trebuie să ne alegem bi ne emisiunile pe care le vizionăm la televizor și în același timp să
conștientiză m importanț a informaț iilor obținute.
“Deoarece are puterea de a oferi numeroase modele de comportament, mass -media
se află într -o poziție ambivalentă; pe de o parte, este solicitată să exercite o acțiune
educativă neutră ( în sensul formă rii unor oameni informați, cultivați, constienți de poziția
și ră spunderile lor sociale), iar pe de altă pa rte , este “curtată ” de grupuri de interese
politice ori economice pentru resursele sale persuasi ve, pentru puterea de a influenț a
comportamentul indivizilor”60
Este interesant faptul că unele televiziuni sunt deț inute de oameni politici cum ar fi
cazul Antena Grup deținută de Dan Voiculescu, ace sta fiind infractor . Aceste posturi de
televiziune prin intermediu l oameniilor de care sunt conduș i pot influen ța oamenii în ceea
ce priveș te comportamentul electoral dar și atitudinea față de oam enii de la putere.
Mihai Coman menționează că mass -media prin transmiterea valorilor, co ntribuie la
realizarea stabilității sociale și la menț inerea structurilor culturale.61 În aceași ordine de
idei “promovâ nd diferite mod ele de comportament, presa oferă un set de roluri sociale ș i
un vocabular simbolic; co nfruntat cu aceste mesaje, ce ră spund astfel nevoilor sale de
modele și de termeni de referință, publicul are posibilitatea să aleagă sau să respingă, să
modifice sau să negocieze, să dezbată și să reaș eze rolurile ș i valorile comune.”62
De aceea noi ca oameni trebuie să avem personalitate și tăria de caracter să alegem
pe cine urmări și mai apoi pe cine urmăm, deoarce î n mass -media sunt prezente mai multe
tipuri de comportamen t și implicit sunt promovate d iferite valori. În momentul în care
suntem asaltați de diferitele informaț ii din orice domeniu, se vede doza de persona litate a
fiecă rui individ, asta î n ide ea în care fiecar e decide pentru propria persoană .

59 Ibidem
60 Mihai Coman, op. cit ., p. 120
61 Mihai Coman, op. cit ., p. 120
62 Ibidem

15
1.2.5. Funcț ia de divertisment
O funcț ie la fel de importantă este funcț ia de divertisment. Aceasta “are tendinț a de
a ocupa prim -planul multura dintre ofertele mass -media”63
Această funcție își face simțită prezența din ce î n ce mai mult deoa rece produsele
mass -media afirmă Mihai Coman, “ră spund nevoii oamenilor de relaxare, de odihnă , de
evadare din grijile cotidiene” .64 În același timp în cadrul societății moderne “pe măsură ce
timpul alocat muncii a scăzut și timpul rămas la dispoziț ia individului p entru orice fel de
alte activităț i a cres cut, categori i tot mai largi ale populației au început să foloseasc ă mass –
media ca principal furniz or de bunuri destinate ocupă rii timpului liber.”65
Este de înțeles faptul că în societatea contemporană oamenii au ales ca în timp lor
liber să folosească mass-media deoar ece aici pot găsi cel mai ușor informații în ceea ce
priveș te dome niul lor de activitate, informaț ii cu privire la unele ev enimente la care pot
participa ș i mai ales se pot relaxa. De exemplu dacă după o zi de muncă vrei să evadezi din
rutină poți deschide televizorul și poți alege să vizionezi programe de comedie, seriale sau
chiar desene animate.
Totuși “ î n ansamblul sistemului mass -media, ponderea mesajel or de divertisment
este diferită de la un canal la altul, de la un tip de instituț ie la altul, de la un produs la
altul.”66 Acest lucru le oferă oportunitatea oamenilor de a alege și de a pune în balanță
calitatea informaț iilor obț inute.
“Astfel, televiz iunile comerciale specializate î n difuzarea de filme sau de desene
animate, posturile de radio axate pe programele muz icale ori publicații ce oferă subiecte de
legătură pentru timpul liber con stituie produse ale unei prese d estinate aproape integral
relaxării și amuzamentului; în publicaț iile cotidiene sau posturile consa crate distribuirii de
știri, divertis mentul ocupă o poziție marginală .”67 Este de ințeles acest lucru deoarece î n
socie tatea în care trăim, î n buletine le de știri sunt prezentate informați i legate de oamenii
politici aflaț i la putere, scandaluri dintre aceștia, catastrofe ș i dezastre natural e, altercații
între diferiți indivizi iar î n acest fel oamenii nu pot vorbi de relaxare.

63 Lucian Chi șu, op.cit ., p. 160
64 Mihai Coman, op.cit ., p. 121
65 Ibidem
66 Mihai Coman, op.cit ., p. 122
67 Ibidem

16
Pe lângă dorința de relaxare și refacere a oamenilor după o zi plină de activități,
consumul de divertisment răspunde ș i altor nevoi.68 Din altă perspec tivă “ el satisfice și
nevoia omului de a scă pa de sub pres iunea cotidianului, de a evada și de a găsi refugiu într –
o lume imaginară .”69
Tot Mihai Coman scrie că “ de îndată ce sunt cufundați în univers ul simbolic al
unui film sau al unui roman, al unui documentar de călă torie sau al unui show muz ical,
oamenii trăiesc experienț e vicariale, benefi ciind, la modul imaginar, de trăiri, evenimente
și situații pe care, în orizontul vieții reale, nu le -ar putea trăi niciodată ”70
Acest lucru este d e înțeles pentru că uneori stresați ș i sătui de problemele din viața
cotidiană “visăm cu ochii deschiși” în timp ce vizionăm acele materiale. Cu toții pățim
acest lucru în momentul în care ne decidem să evadăm într -un loc de care numai noi știm.
Un alt luc ru pe care î l facem majoritatea este s ă ne punem în pielea personajului și să trăim
pentru câteva momente în viața respectivilor. Pot spune că aceste lucruri sunt normale și
oarecum necesare în viața tuturor deoarece pentru câteva clipe trebuie să ne gândi m la cea
mai bună versiune a noastră , o versiune de care numai noi știm și de care suntem mândri că
o abordăm fie ea și pentru câ teva secunde.
“În ultimele decenii, resursel e remarcabile ale mass -mediei (î ndeosebi ale
televiziunii) de a oferi un raspuns adec vat nevoilor umane de relaxare ș i de evadare au
cond us la amplificarea acestei funcții î n detrimentu l celei de informare sau de transmitere a
valorilor culturale fundamentale.”71 În acest fel se constată că după raț iunile comerciale,
divertismentu l atrage publicul, ratingul creș te iar profi tul patronilor care deț in in stituții
mass -media creș te.72
În cadrul societăț ii moderne, din dorința de a obține cele mai mari audienț e s-a
dezvoltat un proces de spectacularizare. În ziua de azi “ î n televi ziune, talk -show -urile
ocupă o mare parte a timpului alocat pr ogramelor, iar o emisiune tipică pentru inf ormația
utilitară, precum buletinul meteo, începe să fie pusă în scena î n moduri teatrale, vremea de

68 Ibidem
69 Ibidem
70 Ibidem
71 Mihai Coman, op. cit ., p. 122
72 Ibidem

17
a doua zi devenind obiectul unor monologuri (vesele ori triste) ș i al unor grafice pe
calculator foarte apro piate de stilul desenelor animate.”73
Gradul de spectaculariza re a crescut deoarece “stimulată de marketing, televiziunea
ia în calcul așteptările telespectatorilor î n materie de spectacol”74 în acelaș i timp
“finalitatea de captare, miz ă a luptei comerciale dintre posturi, angajează hipertrofierea
principiului plăcerii, care guvernează logica seducției ”75
Totodată Mirela Laz ăr consideră că evenimentele percepute ca fiind un spectacol,
se ancorează în construcții simbolice ale scenariză rilor iar la această punere î n scena
contribuie procedeele naraț iunii, construirea discursului dar ș i alegerea imaginilor ș i a
fondului sonor.76
În ciuda faptului că “ acest proces de spectacula rizare, deș i seve r criticat de elita
intelectuală (pentru “distrugerea” culturii majore și impunerea unei culturi minore,
populare) sau de politologi (pent ru vulgarizarea temelor civice și transformarea
confruntărilor politice în spectacole ale puterii), r ăspunde unei nevoi sociale (de relaxare)
și are avantajul de a mări accesibilitatea mesajelor respective.”77
Mihai Coman este de părere că “ prin asemenea mesaje, care ambaleaza , în
limbajul ușor de înț eles al divertismentului, toate conținuturile, oamenii de condiț ii sociale
diverse, cu grade diferite de pregătire ș i de cultură, intră in contact cu ev enimente, opinii,
analize, operă de artă, realizari tehnico -științ ifice, teme literar e, momente ale istoriei ,
realităț i sociale, problem e politice dintre cele mai diverse.”78
Sunt de acord cu aceste lucruri deoarece divertis mentul trebuie să fie prezentat
pentru toț i, pe o limba comună. Toți trebuie să înțelegem informaț iile pe care televizorul ,
ziarul sau radiou l le prezintă indiferent de condiț iile social e sau de pregatirea intelectuală și
culturală .

73 Ibidem , p. 123
74 Mirela Laz ăr, Noua televiziune si jurnalismul de spectacol , Editura Polirom, Iași, 2008, p.125
75 Ibidem
76 Ibidem , pp. 126 -127
77 Mihai Coman, op. cit ., p. 122
78 Ibidem

18
1.3. Manipularea opiniei publice prin mass -media
În societatea în care trăim, fiind înconjurați de televizor, radio și , în general , de
presă, acest fenomen de manipulare a devenit unul obișnuit. Chiar dacă recu noaștem sau
nu, toți suntem expu și manipularii.
Conform Dicționarului de sociologie , “manipularea este o acțiune destinată
determină rii unui actor social ( o persoană , un grup, o colectivitate) să gândească și să
acționeze î ntr-un m od compatibil cu interesele iniț iatorului, iar nu cu int eresele sale, prin
utilizarea un or tehnici de persuasiune care distorsionează intenționat adevarul, lăsând însă
impresia libertâții de gandire ș i decizie.”79
Un alt termen impo rtant este opinia publică . Sonia Cristina Stan spune că “ opinia
publică reprezintă procesul interactiv de coagu lare a opiniilor, atitudinilor și credințelor
referitoare la o problemă social ă majoră care aparț in unui numar semn ificativ de persoane
dintr -o comunitate exprimate deschis într -o formă sau alta.80
“Așadar, opinia publică nu înseamnă opinia majorității și nu are nevoie să fie
unanimă ci doar coerenta și omogenă .”81
Încă de la începutul existenței presei, afirmă Sonia Cristina Stan , aceasta a fost
acuzată că induce î n eroare, deturnează adevă rul, exagerează sau încearcă să înș ele.82
Fenomenul de manipulare își face simțită prezența prin canalele media cele mai
întâlnite cum ar fi te leviziunea,rad ioul sau ziarul, în acest mod pă trunde în minț ile noastr e
indiferent că vrem sau nu vrem acest lucru. În aceaș i ordine de idei , Radu Herjeu afirmă că
“puțini se simt manipulați, crezând cu tărie î n superior itatea lor intelectuala datorată
simplului fapt că ști u că televiziunea manipulează ”.83 Totodată , acesta afir mă că un lucru
foarte greu admis de telespectator este să accepte că este manipu lat de ceea ce vede și aude
și că orgoliul oamenilor îi oprește să recunoască faptul că au preluat idei fondate ș i apoi le –
au aplicat sau chiar le -au dat mai departe.84

79 Catalin Zamfir, Lazăr Vlăcescu, op. cit ., p. 332
80 Sonia Cristina Stan, Manipulare prin presă , Editura Humanitas, Bucureș ti, 2004, p.18
81 Ibidem
82 Ibidem , p. 26
83 Radu Herjeu, Oglinda mișcă toare , Editura Fundației Româ niei de M âine, Bucureș ti, 2000, p. 170
84 Ibidem , pp. 170-171

19
Odată ce nu mai avem acces la canel ele media, noi , oamenii considerăm că
influența acestora încetează . Acest lucru combi nat cu o lipsă de cultură sau informație care
să permită identificarea trimiterilor , o lipsa de atenție la unele formulări ș i mai ales
lejeritatea cu care acționă m la receptarea mesajelor din mass -media fac din cei mai mulț i
dintre noi victim e sigure ale manipulă rii.85
Acest fenomen al manipulării folosit î n mass -media este ajutat oarecum ș i de
orgoliul nostru al omaneiilor care refuzăm să acceptă m la un moment dat că acțiunile
noastre sunt influenț ate de ceea ce vedem sau auz im prin intermediul mass -media.
Este cunoscut faptul că noi , românii suntem pricepuț i aproape la orice , că ne putem
da cu parerea sau chiar afirmând cu voce tare că avem ș i dreptate în domenii cum ar fi
politica, religia, sportul ș i multe altele , dar ceea ce nu acceptă m uneor i este faptul că ideile
pe care le expunem în viața de zi cu zi sunt întipă rite ș i prezent ate de catre mass -media.
Avându -le în mintea noastră , nu facem decât să le activăm la un moment dat , pretinzând că
aceste informaț ii sunt cele adevară te fără a cerceta sau analiza aceste idei.
Mass -media profită de faptul că oamenii vor să î nțeleagă cu usu rință mesajele și
informațiile. În acest sens , se poate observa că cei mai de success oamenii care apar la
televizor , cum ar fi moderatorii de programe, oameni de afaceri sau politicienii sunt acei
oameni care au capacitatea de a explica ori ce, folosind cuvinte simple și cât mai puț ine.86
Aceștia sunt apreciați pentru faptul că sunt pe înțelesul tuturor , iar acest lucru îi
face să iasă în evidență în societatea în care tră im, deoarece acest cumul de informaț ii pe
care îl asimilă m zi de zi ne poate face incapabili să gestionă m cuvintele grele .
În momentul în care se foloseș te un “limbaj popular ș i usor decodificabil , indife rent
de gradul de instrucț ie, îl fac pe cel de acasă să aibă senzația că înțelege î n profunzime
problema discutată și să ac ționeze în consecinț ă.”87
Radu Herjeu subliniază faptul că vorbitorii care au intenția de a munipula ș tiu
dinainte ce întrebări le -ar putea adresa telespectatorii sau ce întrebari își pun singuri

85 Ibidem , p. 171
86 Ibidem , p. 172
87 Ibidem

20
aceștia, în aces mod aceș ti vorbitori răspund la întrebări înainte de a fi chiar
conștientizate.88
“Astfel, cel de acasă are senzația extrem de puternica, că cel ce vorbește spune
adevărul pentru că altfel ar fi incapabil să ră spundă la î ntrebarile pe care nu i le-a pus
nimeni încă ”.89
În acelaș i context , limbajul este un puternic mijloc de manipulare. În cartea sa
Manipulare prin presă , Sonia Cristina Stan spune că după modul î n care este redactat un
articol, poate ascunde aprecieri al e jurnalistului sau ale instituției media pentru care
lucrează , chiar dacă aceste informații sunt învelite î n obiectivitate.90
Print re tehnici le prin care jurnaliș tii pot face aceste lucruri se numără :
a) tonul; acesta îi poate face pe oameni să perceapă un eveniment ca fiind unul pozitiv sau
negativ. În cadrul aceste i tehnici intră și folosirea ghilimelelor fără scopul citării , care
duc cu gândul la ironiei ș i pun sub semnul î ndoielii un ev eniment sau o faptă ;
b) opiniile se pot impune ș i prin folosirea cuvintelor magice ,(acestea reprezintă termen i
pozitivi sau negativ i, care pri n repetarea lor pot duce la dobâ ndirea unei valori de sine
stătătoare, indiferent de context);
c) tehnica asocierii cuvintelor cu faptele este la fel de des întalnită în presă ; aceasta face
ca unele cuvinte să fie as ociate de la sine anumitor persoane sau grup uri.91 De exe mplu,
dacă în presa internatională , prin repetarea știrilor în mod excesiv, orice formă de
cerșetorie este asociată cu româ nii, se ajunge ca toți oamenii de origine română din
Occident să fie c aracterizați ca fiind cerșetori; bineînț eles că acest lucru este unul
greșit , pentru că cei mai mulți români din strainătate sunt cinstiți și muncesc respectând
legile ș i obligațiile țărilor în care merg, dar î n timp fiind as ociate aceste două cuvinte
cu un impact mare , se poate ajunge inevitabil la ras ism.
d) o altă tehnică este folosirea eufeismelor și tehnicismelor care au efectul de a banaliza și
de a reduce valoarea unui cuvâ nt sau expresii. De asemenea , pentru a nu î ntelege
cititorii adevaratul sens al unor ș tiri, cei care le scriu folosesc cuvinte specifi ce unui
anumit domeniu, cuvinte tehnice.

88 Ibidem , p. 173
89 Ibidem
90 Sonia Cristina Stan, op.cit ., p. 49
91 Ibidem , pp. 50-51

21
e) expresiile orientate sunt și ele folosite î n demersul manipularii și reprezintă acele
expresii care nu sunt aș a nevinovate cum par. Expresia precum “Forțele de ordine s -au
văzut obligate să împrăștie manifestanții” vor să inducă în mintea cititorilor ideea că
manifes tnații sunt cei care au început , iar acele violențe sunt rezultatul acțiunilor lor .92
În viata de zi cu zi suntem asaltați cu mult e informaț ii din mass -media, de aceea
uneori nu mai ș tim ce , și pe cine să credem, nu mai ș tim ce este adevarat sa u ce este fals.
Acest lucru se întamplă deoarece atât presa scrisă , cât și televiziunea sau radio ul, folosesc
o serie de tehnici prin care ne dictează adevarul.
Radioul a fost un ul din primele suporturi de masă pentru manipularea oamenilor,
cum spune și Henri -Pierre Cathala î n cartea sa , Epoca dezinformarii , acesta “a înregistrat o
creștere considerabilă în importanță o data cu apariț ia recept oarelor portative, performante
și usoare . În acest fel, publicul a putut fi influențat permanent, la orice oră și în orice loc”93
Acesta adaugă că radioul se folosea pentru propagandă ș i dez informare, iar acest
lucru se fă cea prin transmiterea ambianței sonore combinată cu tonul vocii folosite de că tre
moderator. În acest context , atrăgea foarte mult atenția publicului linearitatea t extului, care ,
fiind bine scris ș i, implicit , la fel de bine spus construia o aparentă obiectivitate.94
O altă modelitate de a manipula populaț ia este presa scrisă, care , dupa pă rerea lui
Henri -Pierre Cathala , avea princip alul atú diversitatea ilustrată . Subliniază acesta că într -un
ziar puteau fi întalnite mai multe modalităț i de prezentare, de la croni ci, editorial,
inform ații de actuali tate, articole de popularizare ș i de specialitate. Chiar dacă și radioul și
televizorul făceau același lucru, presa scrisă , spune el , îi dădea posibilitatea citioru lui de a
alege ce -l interesează și , mai presus de atâ t, mome ntul în care vrea să citească un anumit
articol îi oferea acest uia posibilitatea de a face pauz e pentru a reflecta la cele citite .95
Este un aspect foarte important și adevă rat că presa scrisă ne oferă posibilitatea de a
alege ceea ce citim și când să o facem, chiar da că în societatea în care trăim ziarul este
ușor, ușor mutat în formă electronică, acest avantaj rămâne în picioare.

92 Ibidem , pp. 51-52
93 Henri -Pierre Cathala, Epoca dezinformarii ( traducere de Nicolae Bărbulescu ), Editura Militară, București,
1991, p. 88
94 Ibidem , p. 89
95 Ibidem , p. 93

22
Suntem oameni diferiț i cu interese ș i placeri dif erite, iar acest lucru se observă și
atunci când vrem să aflăm informaț ii din jurul nostru; unii sunt pasionaț i de sport, alții de
aria economică, culturală sau cea politică, de aceea , când citim un articol apărut în presa
scrisă , suntem î n general selectivi. Poate nu vreau să citesc despre lucruri mondene ș i
despre “vedetele” din jurul meu , ci despre evenimente le cu caracter cultural desfășurate; în
acest mod presa scrisă î mi o feră posibilitatea de a alege când să î mi pot îmbogăț i bagajul
de informaț ii.
Robert L. Hillard spune în cartea Redactarea materialelor pentru televiziune, radio
și noile media , că “ Progresele din tehnol ogia mass -media par nelimitate . Ceea ce cons tituia
un standard acum cîțiva ani poate fi considerat astăzi depășit. Tehnologiile digitale,
tehnologiile folosind stocarea pe har d-drive, grafica pe computer și alte schimbări
constante au un impact asupra a ceea ce se produce, asupra medului de producție și de
livrare. Computerele au preluat într -o măsură tot mai mare sarcinile facilităților de
producție tradiționale și, din neferi cire, ale personalului. ”96
În societatea de astă zi, petrecem din ce în ce mai mult timp în fața televizorului, ne
hrănim cu informaț iile oferite de acesta și încet, încet televiziunea ne dictează acț iunile.
Televiziunea a ajuns să fie principala sursă de manipulare a oamenilor deoarece combină
imaginea cu sunetul. În acest fel, aceasta devine mai credibil ă. Este știut faptul că noi
credem ceea ce vedem, consideră m un lucru adevărat dacă l -am văzut cu ochii noș tri.
Ceea ce vedem la televizor este rezultatul mai multor tehnici precum: mișcă ri de
cameră , montaj, ajustarea sunetului, luminile, chiar si culorile. De aceea orice material
apărut la televizor poate manipula.97 În cartea Oglinda mișcă toare , Radu Herjeu explică
aceste tehnici folosite î n televizune , pentru a manipula oamenii.
Știm foa rte bine că în cadru l televiziunii imaginea contează cel mai mult , de aceea
imaginile sunt selectate și combinate î n difer ite moduri. Imaginea surprinsă de aparatul de
filmat nu este întotdeauna în miș care, acest fapt dă senzaț ia de monotoni e, de aceea se
poate obține senzația de mișcare și dinamism prin schimbarea încadraturilor și prin
mișcarea camerei; aceste te hnici de schimbare se folosesc și la știri , și la montarea unui
materia l, oferindu -le telespectatorilor senzațiile dorite. Mai mult , ne spune că, cu câ t un

96 Robert L. Hillard, Redactarea materialelor pentru televiziune, radio și noile media (traducere de Miruna
Andriescu), Editura Polirom, Ia și, 2012, p. 39
97 Radu Herjeu, op.cit ., p. 216

23
telespectator este mai neatent cu privire la modul de producere și montare a imaginilor cu
atât perceperea materialului se apropie de modul dorit de realizator. 98
Cum î n televiziune imaginea este cea mai importantă, cadrele sunt selectate și
montate într -un mod câ t mai atracti v pentru telespec tatori. Pentru a fi cât mai convingă tori,
cei din televiz iune folosesc mai multe planuri. Gros -planul es te unul dintre ele; acesta arată
subiectul de aproape pentru a ieși în evidență detaliile care , cu ochiul liber ar trece cu
vederea. Un lucru esențial î n folosirea acestui plan este evidențierea ochilor și a mâ inilor ,
care sunt destul de greu de controlat sub greutatea emoți ilor, acestea îi trădează pe oameni
și le pot da oportunitatea telespectat orilor să tragă concluzii asupra subiectului prezentat.99
Prezentarea î n gros -plan a unor ochi f rumoși și limpezi î i va da telespectatorului o
senzaț ie de sinceritate , credibilitatea fiind mai ridicată în acele clipe. Totodată , și mâinile
pot da siguranță și pot întări afirmaț iile. Mâinile asezate calm dau senzația de siguranță , pe
când cele care se freacă sau se strâng dau senzația de nesiguranță .100
Un plan foarte important în ceea ce privește manipularea este prim -planul. Acesta
este des folosit în televiziune și prezintă o persoană de la torace î n sus. Folosirea acestui
cadru are ca scop evidențierea importanței unei persoane sau a unei acțiuni în com paraț ie
cu restul elementelor dintr -o imagine.101
“Oamenii tind să asocieze chipul pe care îl văd cu informaț iile transmise. De aceea,
atunci câ nd vorbesc, politicienii intelige nți vor fo losi cadrele adecvate pentru a întări sau
diminua importanț a unei idei, pentru a crea o asociație între chipul său ș i o idee sau pentru
a se disocia subtil de cele spuse.”102
Montajul este un adevarat ajutor pent ru televizune, acesta reprezintă combinarea
cadrelor filmate. Noua aparatur ă folosită pentru montaj po ate da oportunitate a de a
manipula populaț ia. Prin i ntermediul montajului se pot stârni anumite stă ri ale
telespectatorilor. Tens ionarea acestora se poate activa prin succesiunea r apidă a unor cadre ,
în timp ce cadrele lungi pot p lictisi. Folosirea cadrelor c u încetinitorul stârnesc senzaț ia de

98 Ibidem
99 Ibidem , p. 217
100 Ibidem , p.218
101 Ibidem , p.219
102 Ibidem

24
tragism , în timp ce senzația de dinamism și efectele comice sunt obț inute prin concentrarea
unei imagini î ntr-un timp mai scurt.103
În acelaș i timp , montajul poate fi folosit pentru a pune într -o lumină pozitivă o
persoană prin tăierea părtilor rele și evidențierea frazelor și acț iunilor demne de urmat , dar
poate fi folosit și î n scopuri negative. U neori , “montajul este realizat în scopul de a
deifăma și compromite, de a pune într -o lumină negativă o persoană sau o parte implicată
într-un eveniment. Se poate realiza p rin eliminarea elementelor esențiale dintr -un discurs și
lăsarea doar a ideilor neinteresante, prin păstrarea bâlbelor, prin tă ierea vo rbelor și lipirea
unor porțiuni dispersate, astfel încât mesajul mon tat să fie diferit de cel inițial, printr -un
mixaj defectuos sau prin alcătuirea unui mesaj în care sunetul ș i imaginea se contrazic.”104
Sunetul este și el folosit pentru a influența . Este important , deoare ce poate fi folosit
pentru a stârni senzaț iile tel espectatorilor. “O succesiune rapidă de sunete duce la
distragerea atenț iei de la imagine. Sau, dimpotrivă, absența sunetului provoacă o
concentrare a atenț iei la imagine . Sunetele extrem de puternic e au darul de a trezi o reactie
de respingere , de către telespectator a informației obț inute. Suprapunerea comentariului pe
sunetul original al materialului are darul de a creș te veridicitatea informaț iilor
prezentate.”105
Trebuie men ționat că “sunetul poate fi preînregistrat pentru televiziune sau, cum se
întîmplă adesea la producțiile cinematografice, poate fi adăugat după filmarea acțiunii. Atît
televiziunea , cît și radioul folosesc narațiunea, dar aceasta apare rareori în mediul vizual.
În televiziune, vocea postsincronizată (vocea din off, voice -over) poate fi cea a unui
narator, a unui crainic sau poate reprezenta gîndurile preînregistrate ale personajului. ”106
Muzica este prezent ă, iar “Televiziunea folosește muzica drept conținut al
programului, fundal și temă. Alte utilizări ale sunetului și al mu zicii în radio pot fi adaptate
la televiziune, dar nu uitați că, în televiziune, sunetul sau muzica nu înlocuiesc acțiunea
vizuală, ci mai degrabă o completează sau o scot în evidență. ”107

103 Ibidem , p.223
104 Corina Crișan, Lucian Danciu, Manipularea opiniei publice prin televiziune , Editura Dacia, Cluj -Napoca,
2000, p. 65
105 Radu Herjeu, op.cit ., p. 224
106 Robert L. Hillard, Redactarea materialelor pentru televiziune, radio și noile media (traducere de Miruna
Andriescu), Editura Polirom, Ia și, 2012, p. 50
107 Ibidem

25
Uneori , când ne uită m la televizor , avem senzația că ceea c e vedem este bine pus la
punct și gândit din înainte; este adevă rat că televiziunea folosește regia pentru a influența
oamenii. “Regia reprezintă amestecul elementelor component e astfel încât filmarea lor să
transmită telesp ecatorului o idee sau o senzație d orită de regizor sau realizator.”108 În
timpul filmă rilor, platoul este așezat astfel încât invitatul important să fie prezent î n dreapta
ecranului , iar cel mai puțin important invitat în partea stângă. Totodată folosirea unor
scaune de mă rimi difer ite duce cu ideea la o importanță diferită a invitaț ilor. Pen tru a
induce ideea de egalitate se folosesc mese rotunde . Un “ș iretlic” fol osit pentru a face un
invitat să stea tensionat și să se foiască este aș ezarea acestuia pe un sc aun incomod; în
acest fe l, vorbele sale au un impact diminuat. Pentru a sublinia importanț a unor persoane ,
acestea vor fi filmate f ie de la nivelul ochilor, fie ușor de jos în sus, în caz contrar ideile își
vor pierde din importanță dacă filmarea este realiz ată de sus î n jos.109
Pe lângă aceste tehnici, Corina Crișan ș i Lucian Danciu propun ș i altele , folosite î n
telev iziune pentru a manipula populaț ia.
Prima tehni că este manipularea prin paginaț ie. ”Acest tip de manipular e este
specific buletinelor de ș tiri, at unci când o știre deosebit de importantă și cu impact asupra
populației este prezentată în finalul jurnalului informativ ș i invers.”110
Una din cele mai eficiente și una dintre cele mai folosite forme de manipulare este
manipularea prin omisiune . Aceasta “ reprezintă procedeul pr in care un eveniment, o
persoană , un grup social sau un pa rtid politic nu este reflectat î n nici un program, pe
diverse considerente.”111
O altă formă de manipulare este manipularea prin procedeul “a ascunde arătând” .
În acest caz , jurnaliștii f ie prezintă altceva î n detrimentul unui lucru important, fie arată
ceea ce trebuie în așa fel încât acesta să fie considera t inutil , sau o alta metoda, aceștia
prezintă un lucru care nu se identifică cu realitatea.112
De aici nu lipseș te manipularea prin cenzură , prezentă inevitabil î n cadrul
televiziunilor. Corina Crișan și Lucian Danciu subliniază că televiziunea nu poate fi

108 Radu Herjeu, op.cit ., p. 224
109 Ibidem ,p.225
110 Corina Crișan, Lucian Danciu, op.cit ., p. 76
111 Ibidem , p. 77
112 Ibidem , p. 89

26
obiectivă , deoarece intervin anumiți factori de natură socio -economică, culturală sau chiar
polică .113
Unele canale de televiune sunt private, iar acest lucru poate fi o investiție
importantă din punct de vedere po litic. Patronii acestor canale își pot impune punctul de
vedere mai ușor dar în același timp pot susține anumiț i oameni sau chiar partide politice. În
Româ nia putem da ca exem plu “Antena Grup” deținut de Dan Voiculescu. Acest om fiind
din sfera politică po ate influența într -un mod mult mai ușor telespectatorii, sau promova
oamenii pe care îi susțin e, sau partidele politice din care fac e parte prin intermediul
jurnaliștilor angajați ; considerați în acest mod ca fiind niște instrumente.
Indiferent dacă recunoaș tem sau nu, având în vedere că interactionă m zi de zi cu
mass -media, can alele prin care aceasta lucrează încearcă sa ne i nfluențeze în ceea ce
priveș te deciziile politice, viziunile socio -culturale, comportamentul cultural. Chiar dac ă
acceptăm sau nu acest lucru, el se întamplă .
Cum spune Robert L. Hillard, “Spre deosebire de publicul unui spectacol de teatru
sau al unui film difuzat la cinematograf, care a plătit un bilet și nu va pleca probabil decît
dacă este foarte plictisit sau jignit, publicul unui post de televiziune, de radio sau al
Internetului poate apăsa pe un buton, poate schimba postul sau poate face click pe o
imagine pentru a trece al al tceva dacă nu îi place ceea ce vede sau aude ”.114 În acest mod
poate interacționa zilnic cu mai multe informații livrate de mass -media iar datoriă acestui
motiv să poată fi influențat.
Asta nu înseamnă că toate acțiunile pe care noi le întreprindem sunt dato rită
influenț ei venite din m ass-media; acest lucru depinde și de modul în care noi percepem
informațiile din presa scrisă, radio ș i televizi une. Depinde foarte mult modul în care
oamenii sunt educați ș i de mediul din care provin.

113 Ibidem ,p. 85
114 Robert L. Hillard, op.cit ., p.19

27
Capitolul II
Internetul; un trend pentru mass -media

Odată cu apariția sa, internetul a schimbat modul în care oamenii comunică,
lucrează, află informații, se distrează sau chiar își fac cumparăturile . Fiind extins pe toată
planeta internetul oferă oportunitatea oamenilor de a intra într -o rețea în care dispar
barierele religioase, etnice, rasiale și politice.
2.1. Scurtă istorie a internetului
Termenul Internet “ provine din împreunarea artificială și parțială a două cuvinte
englezești : interconnected = interconectat și network = rețea. ”115
Se spune că istoria internetul i-a naștere “odată cu dezvoltarea timpurie
calculatoarelor și a rețelelor de comunicații (1950 și 1960) și poate fi împarțită în mai
multe etape. Ideea unei rețele de calculatoare destinate să permită comunicarea generală
între utilizatorii aflați la diferite caculatoare a depins de evoluțiile tehnologice și de fuziune
a infrastructurii sistemelor și a rețelelor existente de telecomunicații.”116
Internetul în adevaratul sens al cuvântului apare la mijlocul anilor 60 în forma
ARPAnet (Advanced Research Project Agency Net) și era reprezentat de o rețea între mai
multe computere. În societatea de azi, datorita evoluției tehnologiei calculatoarele sun t din
ce mai puternice fiind ascunse în carcase din ce în ce mai mici, însă la apariția acestora
erau mari cât o cameră și lente, dar în ciuda acestor obstacole acestea au reprezentat un
mare pas în evoluția acestui fenomen.117
Un aspect impostant al interne tului este faptul că acesta nu este condus de cineva
anume, “ în schimb, există o colecție de mii de mii de rețele individuale și organizații,
fiecare dintre acestea având conducere și finanțare proprii. Fiecare rețea cooperează cu alte
rețele pentru traficul direct Internet, astfel că pot face schimb de informații. Împreună,
aceste rețele și organizații formează lumea interconectată a Internetului. ”118

115 Elena Constantinescu , Internetul de la apariție și până în prezent.(Monografie) , București, 2014, p.3
116 Ibidem
117 Ibidem , pp.8 -9
118 Preston Gralla, Cum fun cționează Internetul (traducere de Marius Murariu), Editura ALL, București,
2003, p.5

28
Odată cu anul 1969 atunci când au comunicat două calculatoare pentru prima dată,
pe parcursul anilor i nternetul s -a dezvoltat și cu ajutor altor descoperiri și anumite acțiuni.
Din 1970 până în 1973 ARPANET se extinde în Massachusets, Marea Britanie și
Norvegia, în anul 1972 este trimis primul e -mail folosindu -se pentru prima dată simbolul
“@” pentru a se face referiri la adrese și alte rețele. Anul 1974 aduce cu el și dezvoltarea
unei tehnici de comunicații denumită de către Vint Cerf și Bob Kahn “TCP”, acest lucu a
ajutat la crearea internetului cum îl știm și in zilele noastre. Între anii 1977 și 1984 s e
dezvoltă e -mail-ul și este propus sistemul de nume de domenii iar apoi sunt create sufixele
(.com, .gov și .edu). Anul 1990 aduce cu el un proiect esențial pentru extinderea
internetului, Tim Berners -Lee crează www -ul (World Wi de Web). Între anii 1991 și 1998
i-au naștere MP3 -ul, primul we bcam, primul browser web, se naș te Yaho o, Microsoft
lansează Windows 95 , se deschide Amazon.com și se înființează Google.119
Începutul secolului 21 aduce cu el apariția enciclopediei libere Wikipedia, lansarea
sistemului d e operare Windows XP, ca apoi între anii 2004 și 2012 să cunoască unele
dintre cele mai mar i descoperiri care ne sunt folosite până azi, este fondată rețeaua
Facebook, ia naștere YouTube, Apple lanseaz ă iPhone făcând uluitor popular internetul pe
telefon d ar și iPad -ul, gmail -ul devinde disponibil pentru publicul larg, Google lansează
sistemul de operare Android .120
Aceste descoperiri au ajutat la dezvoltarea internetului , dar și la dezvoltarea
noastră , a oamenilor. În societatea în care trăim , ne este mai ușor ca niciodată să
comunicăm între noi la mare distanță, atât în scris cât și video, să ascultăm muzică, să
facem cumpăraturile, să aflăm informații chiar să lucrăm de acasă.
Nu toți sunt de acord în ceea ce privește evoluția internetului as upra societății.
Marisan Dania Bogdan aduce în discuție că tehnologia informațională creează oameni
cărora le este greu s ă găsească informații și devin dependenți de “mașinile ” de cercetare . În
aceași ordine de idei , afirmă că tehnologia informațională schimbă modul în care gândim,
citim, iubim sau chiar trăim , iar uneori ne schimbă emoțiile și manierele .121
Totodată fiecare dintre noi percepem și ne ajutăm de internet după propria
conștiință, relația cu internetul depinde de personalitatea fiecăruia și de viziunea proprie.

119 Elena Constantinescu , op.cit ., pp.15 -20
120 Ibidem
121 Dania Bogdan Marisan, Internetul -punte de legătură între comunicare și informare , Editura Irco Script,
Drobeta -Turnu Severin, 2007, p.26

29
2.2. Principalele modificări ce au transformat mass -media odată cu apariția
internetului
Societatea în care trăim este într -o continuă dezvoltare , iar datorită nevoii
oameniilor de cunoaștere , necesitatea schimbului de informații dar și dorința acestora de a
informa la rândul lor au făcut ca mass -media să se dezvolte.
Dominique Wolton spune că “ televiziunea și în general radioul și presa țin, așa
cum am văzut, de o logică a ofertei, noile media de o logică a cererii. Aceste două logici
sunt de fapt complementare, lucru care se va vedea foarte clar când relația conflictuală
destul de ridicolă, între vechile și noile media, se va mai calma. ”122
Totodată , acesta consideră că între formele de comunicare noi și cele clasice nu se
poate vorbi de un progres, ambele fiind utile. În ceea ce privește alegerea uneia dintre cele
două forme , depinde de natura serviciilor și de preferințele oamenilor . A prefera să
folosești calculatorul în locul televizorului nu reprezintă o formă de inteligență sau o
deschidere a minții , cum și invers , dacă un om preferă să citească un ziar sau să se uite la
televizor nu înseamnă că respectivul om nu este adaptat la lumea în care tră iește sau este
mai puțin curios.123
Chiar dacă în ultimii ani tehnologia a evoluat foarte mult , este adevărat faptul că
fiecare alege pentru el, fiecare om își alege metoda prin care află informații și
interacționează cu cei din jur. Dacă p etreci multe ore î n fața calculatorului nu te face mai
special și mai informat față de cel care folosește ziarul clasi c sau televizor ul. Depinde
foarte mult de ceea ce căutăm și vrem să aflăm deoarece , dacă știm cu adevarat ceea ce
vrem , toate sursele ne pot ajuta.
Dominique Wolton spune că tinerilor le plac noile tehnologii de comunicare
deoarece subliniază importanța “ ideei de deschidere, dar de asemenea și refuzul
omniprezenței mass -mediei, dorința de a răspnde incontestabilei temeri antropologice,
atracția pentru modernitate, în fine, rea lizarea de noi solidarități cu ț ările mai sărace.
Varietatea acestor motivații ilustre ază, de altfel, faptul că aceste noi tehnologii sunt

122 Dominique Wolton, Internetul.O teorie critică a noilor media ( traducere de Sînziana Barangă), Editura
Comunicare.ro, București, 2012, p.87
123 Ibidem

30
investite cu totul alte calități decât o simplă misiune tehnică. Este vorba de a modifica
relațiile umane și sociale. ”124
Apariția internetului și apoi extinde rea acestuia au dus la modernizarea presei scrise
dar și audiovizual ă, acest proces a făcut posibilă trecerea de la tipărirea pe hârtie la
tipărirea electronică. Cele mai importante modific ări, odată cu apariția internetului le -a
cunoscut presa scrisă.
Nicolae Urs a sesizat că “ trecerea de la o societate industrială la una informațională
a modificat fundamental modul în care informația ajunge la oameni. Ziarul (cotidianul, mai
ales) era instrumentul potrivit pentru a livra informație către un număr foarte mare de
cititori într -un timp rezonabil. ” 125
Ziarul rămâne și în zilele noastre o sursă importantă de a afla informații, însă odată
cu apariția internetului acesta cunoaște mare succes în format digital. Presa în societatea
contemporană are o adevărată căutare în mediul online. Se întâmplă acest lucru deoarece
internetul oferă putere a oamenilor de a -și alege informațiile de care sunt interesați
Un efect negativ al stirilor online sesizat de Nicolae Urs este “ a șa-numitul
unbundling , disocierea subiectelor care apăreau împreună în ziar. Un ziar tipărit este un
întreg. Subiectele tratat e în paginile lui nu suscită toate același interes din partea cititorilor.
Știrile sportive, informații le despre vreme sau cele mondene sunt, de multe ori, mai
interesante pentru un număr mai mare de persoane decât știrile sociale sau investigațiile.
Dar, pentru că nu pot fi cumpărate doar paginile sportive dintr -un ziar, aceste articole cu un
număr mai mare de cititori subvențione ază în esență subiectele mai puț in populare, dar pe
care editorii ziarelor le găseau importante – anchete lungi și complicate, corespondențe din
străinătate, urmărirea răbdătoare și insistentă a acțiunilor administrației. În acest fel, ziarele
își împlineau și rolul social, recunoscut de altfel și de legislația tuturor statelor
democratice ”126
În ceea ce privește presa online, oamen ii își aleg singuri ce vor sa citească iar
demersul presei de a -i face pe oameni să afle și ceea ce ar trebui nu numai ce doresc să
afle, este pus în pericol. Acest lucru poate fi privit din două perspective, una este
evidențiată de libertatea oamenilor de a alege singuri ceea ce vor să facă și ceea ce vor să

124 Ibidem , p.89
125 Nicolae Urs, Internetul și schimbările în presa scrisă , Editura Accent, Cluj Napoca, 2013, p.91
126 Ibidem , p.100

31
afle, iar din alt punct de vedere , trăind într -o societate în continuă dezvoltare din punct de
vedere tehnologic, politic, economic și cultu ral, fapt pentru care trebuie să respectăm
anumite reguli și să ne comportăm după anumite norme pentru a fi acceptați , dar mai ale
respectați de cei din jur. Chiar dacă articolele bazate pe principiul dezvoltări i și facilitarea
armoniei dintre oameni erau lungi și plictisitoare , erau ben efice pentru toți.
O importantă modificare adusă de internet este că permite interacțiunea cu cititorii.
Ziarele online au adăugat secțiuni de comentarii prin care cititorii sa -și poată exprima
părerile cu privire la articolele citite. În acest fel , jurnaliștii pot modifica porțiuni din
articolele scrise în funcție de pă rerile cititorilor. Minodora Sălcudean afirmă însă că
posibilitatea actualizării permanente nu este doar un avantaj al new media , ci din punct de
vedere jurnalistic, poate constitui o provocare, o competiție și un risc permanent . Nu de
puține ori, graba de a aduce informații proaspete, mai ales în cazul unui eveniment de
interes major, generează superficialitate în ceea ce privește documentarea, coroborarea și
verificarea surselor.Pe d e altă parte, un site de presă neactualizat la timp pierde cititori. ”127
Un aspect negativ adus de internet este subliniat de faptul că fiind oarecum gratis și
la îndemana oricui , a determinat ca ziarele să scadă producția edițiilor tipărite și să se mute
în mediul online. Acest lucru este unul pozitiv , deoarece prin această acțiune audiența a
crescut, aspectul negativ este dat de scăderea numarului de jurnaliști. Nicolae Urs
evide nțiază că “ reporterii rămași trebuie să producă mai multe articole, fiecare dintre ei
este nevoit să acopere acum nu doar mai multe subiecte, ci și să le transpună în mai multe
forme, pentru edițiile digitale ale ziarului.”128
Trăim în era vitezei, acest lucru este transmis și în rândul jurnaliștilor. Am observat
că în mediul online ești apreciat în funcție de rapiditatea cu care livrezi unele informații. În
aceași ordine de idei , Nicolae U rs adaugă “ în cazul ediției online, de m ulte ori jurnaliștii
publică ei înșiși materialele, uneori însoțite și de imagini pe care tot ei le -au luat. Acest
lucru duce la creșterea v itezei cu care materialele apar, dar și la diminuarea calității
materialelor , a scriiturii, a creșterii numă rului de greșeli și, mai ales, a scăderii valorii și a
expresivității titlurilor – tocmai cea mai citită parte a articolelor, fie ele tipărite sau în
paginile web. ”129

127 Mino dora Sălculeanu, New media, social media și jurnalismul actual , Editura Tritonic, București, 2015,
p.28
128 Nicolae Urs , op.cit ., p.98
129 Ibidem , p.99

32
Este evident faptul că un articol fie el tipărit sau în format digital nu este citit dacă
nu este formulat bine titlul și nu aduce cu el niște imagini convigătoare, adevărate și cu un
impact asupra oamenilor.
De multe ori , am citit că articolele scrise sau audiovizuale sunt bazate pe vorbele și
părerile unor surse sau (un lucru des întalnit ) sunt „întemeiate ” în urma unor zvonuri.
Aceste aspecte scad încrederea cititorilor sau telespectatorilor în jurnaliști , dar și în
înstituția pe care o reprezintă. Se apelează la aceste lucru ri datorită alergăturii continu e
după venituri mari.

2.3. O nouă cale de interacțiune; Rețelele de socializare
Dintotdeauna , comunicarea dintre oameni a ajutat la dezvoltarea societății , dar și a
inițierii și păstrării unei legături strânse între aceștia. Odată cu dezvoltarea tehnologiei și
apariția rețelelor de socializare , interacțiunea dintre oameni a devenit mult mai accesibilă și
mai rapidă.
Rețelele de socializare sunt reprezentate de “ totalitatea instrumentelor de
comunicare on -line al c ăror scop este facilitarea dialogului între utilizatori, Social Media
integrează tehnologie, interacțiune socială și creație prin cuvinte, fotografie, video și audio.
Aceast a este o globalizare virtuală care unește domenii și oameni cu naționalități, tradiții și
viziuni diferite, ceea ce contează fiind ceea ce te definește în interacț iunea cu ceilalți. ”130
În zilele noastre oricât , de departe ar fi unii de alții , oamenii pot vorbi între ei, își
pot trimite mesaje, documente, poze, videoclipuri, pot afla informații legate de unele
evenimente, pot citi știrile, iar aceste acțiuni au devenit tot mai dese în cadrul rutinei
zilnice , deoarece pentru a le face este nevoie doar de o conexiune la internet.
Rețelele de socializare permit “ stabilirea de contacte cu oameni pe care nu -i
cunoști personal, dar pe care îi știi din auzite (președinți de companie, oameni de
marketing etc.) sau cu persoane căror a nu le cunoști potențialul, dar care , la un moment
dat, îți pot fi de folos ”131

130 Cristian Ciupercă (coord.), Site-urile de socializare , Editura Academiei Naționale de Informații “Mihai
Viteazul”, Bu curești, 2012, p.20
131 Ibidem , p.22

33
Totodată “ profilul pe care ți -l creezi pe site și informațiile pe care le publici depind
foarte mult de tipul de activitate pe care vrei s -o desfășori pe respectivul site : dacă interesul
este dezvoltarea cercului de cunoștințe și a potențialelor legături cu mediul de afaceri,
atunci profilul poate lua aspectul unui CV neconvențional ; dacă deții o afacere sau dezvolți
un proiect/companie, site -urile de socializare permit să -ți popularizezi ideea și s -o faci
cunoscută în rândul target -ului pe care -l vizezi ; dacă aleg i să te prezinți celorlalți într -o
manieră mai profesională, e foarte probabil să fii remarcat de către o persoană sau
firmă. ”132
Este un lucru îmbucurător faptul că prin intermediul rețelelor de socializare se pot
evidenția și ieși la lumină afaceri mai mici sau oameni cu un potențial ridicat într -un
anumit domeniu deoarece unii oameni nu -și permit să se promoveze la radio, în presa
scrisă sau chiar televizor, iar rețelele de socializare fiind gratis și ușor de folosit , le pot
deschide calea către succes. Bineînțeles că sunt și branduri mari care folosesc rețelele de
socializare precum “Coca -Cola ”, ”Zara” etc. și nu că nu își permit să se promoveze în alt
mod, ci dețin pagini pe rețelele de socializare pentru a fi cât mai aproape de consumatori și
a interacționa în permanență cu aceștia.
Tinerii sunt cei care petrec o mare parte din timpul lor în mediul online, iar în acest
fel sunt predispuși ca acțiunile lor să fie influențate chiar și de rețelele de socializare pe
care le utilizează oricând și oriunde.
Trebuie să avem grijă, mai ales noi tinerii la început de drum pe plan profesional ,
de ceea ce conține propria pagină pe rețelele de socializare. Să fim precau ți deoarece “
recrutarea prin re țelele de socializare este de abia la început, dar prezintă un mare potențial
de dezvoltare, mai ales pentru piața din România. Specialiștii îi sfătuiesc pe toți cei care
intră în categoria candidat să fie atenți la ce fel de informații postează pe profilele lor de
Facebook/Twitter, asta pentru că s -ar putea să influențeze foarte mult părerea unui
angajator, în sens negativ, și să rateze ocazii reale de angajare, chiar dacă îndeplinesc
cerințele nece sare.”133
Un lucru des întâlnit în zilele noastre este efectuarea interviurilor de angajare prin
intermediul apelurilor video și vocale, fără ca potențialii candidați pe un anumit post să se
deplaseze.

132 Ibidem , pp.22 -23
133 Ibidem , p.23

34
2.3.1. Principalele rețele de socializare
La nivel mondial , conform site -ului statista.com, actualizat în octombrie 2018,
Facebook est e lider în ceea ce privește numă rul de utilizatori activi , înregistrând 2.23
miliarde, urmat de Youtube cu 1.9 mili arde, Whatsapp cu 1.5 miliarde, Facebook
messenger cu 1.3 miliarde și Instagram cu 1 miliard.134

Fig.1135 Utilizatori i activi al rețele lor de socializare în lume exprimat în milioane.

134 https://www.statista.com/statistics/272014/global -social -networks -ranked -by-number -of-users/ , accesat la
data de 14.01.2019
135 Ibidem

35
Având în vedere ca eu și mulți alți tineri folosesc zilnic rețelele de socializare, din
punctul meu de vedere , cele mai importante sunt Facebook și Instagram.
“Instagram este una dintre cele mai mari rețele de socializare din lume, aceasta
punând la dispoziție utilizatorilor serviciile de încărcare a pozelor și video -urilor, de
filtrare a imaginilor și de distribuire a acestora pe celelalte rețele sociale. Platforma online
a fost lansată în 2010, creatorii săi fiind Mike Krieger și Kevin Systrom, care ocupă în
prezent funcția de CEO al Instagram. Facebook a cumpărat Instagram în anul 2012 pentru
aproape un milliard de dolari .”136
Pe aceast ă rețea de socializare utilizatorii comunică înt re ei prin intermediul
imagin ilor și video -urilor. Pe lângă oamenii obișnuiți care dețin conturi pe această
platformă, se regăsesc și vedete care țin legătura în permanență cu fanii lor , dar ș i branduri
care își măresc numă rul de clienți.
Despre liderul incontestabil se spune că “Oficial, Facebook există din 4 februarie
2004, fiind în principal creația lui Mark Zuckerberg ajutat de câțiva prieten i și chiar de
frații Winklevoss. Totuși, înainte de Facebook , a fost Facemash , în octombrie 2003. Acolo,
Zuckerberg a combinat pozele studentelor cu un sistem de calificative. Era un site conceput
pe ideea hot or not . La început, Facebook a fost disponibilă doar studenților, pornind de la
Harvard către celelalte mari universități. În octombrie 2013, Zuckerberg a spus că
Facebook a avut succes, deoarece a fost ceva mai mult decât un motor de indexare
informații. El a afirmat că rețeaua sa socială a creat un cadru în care oamenii să se sim tă
confortabil să împărtășească informații despre ei, pe când produsele concurente pur și
simplu au omis partea umană din site .”137
După părerea mea , Facebook a devenit așa repede popular deoarece a fost prima
rețea de acest gen de până atunci. E normal că o amenii au considerat că această rețea este
benefică în relația cu cei din jur prin faptul că facilitează comunicare a, transferul de
imagini, informații, video -uri dar și împărtășirea opiniilor asupra unui anumit subiect.
Dorința oamenilor de evoluție s -a văzut și în cazul acestor rețele de socializare.

136 https://www.wall -street.ro/tag/instagram.html , accesat la data de 14.01.2019
137 Răzvan Băltărețu – https://adevarul.ro/tech/retele -sociale/facebook -facebook -10-ani-mark -zuckerberg –
1_52ecc5bec7b855ff56fb6851/index.html , accesat la data de 14.01.2019

36
2.3.2. Situația utilizatorilor în România
În România , conform site -ului facebrands.ro actualizat pe data de 10 ianuarie 2017 ,
Facebook înregistra un numar impresionant de 9.6 milioane de utilizatori.138 Este un numă r
foarte mare pentru țara noastră , ceea ce dovedește că după atâția ani rețeaua înființată de
Mark Zuckerberg rezistă, fiind lider absolut.
Discutând de vârstele utilizatorilor cel mai mare procent este reprezentat de
categoria 25 -34 de ani cu 26.83 % , urmat de categoria 18 -24 de ani cu 21.47 % , pe locul
trei se găsesc cei cu varstele 35 -44 cu 21.15 % iar lucurile rămase sunt ocupate de 45 -54
de ani cu 12.63 %, 13 -17 ani cu 9.24 %, 55 -64 de ani cu 6.16 % iar pe ultimul loc cei cu
varstele 65 + cu un procent de 2.53 %.139

Fig.2140 Categoriile de vârstă a utilizatorilor de Facebook în România

Nu e de mirare ca cele mai multe persoane care utilizează Facebook sunt tinerii,
deoarece aceștia sunt surprinși destul de des în fața unui laptop sau telefon folosind această
rețea de socializare în diferite scopuri .

138 http:// www.facebrands.ro/demografice.html , accesat la data de 14.01.2019
139 Ibidem
140 Ibidem

37
În ceea ce privește Instagram, în martie 2018, în România se inregistrau un num ăr
de 1,043,850 utilizatori, dintre care 522,390 activi.141 Având în vedere câ este o rețea mai
nouă față de Facebook , este normal ca utilizatorii să fie mai puțini, dar se observă o
activitate intensă.

Fig.3142 Statistici utilizatori Instagram România

Se poate observa că în ciuda numarului mai mic de utilizatori, acțiunile desfășurate
de aceștia sunt într -un număr impresionant , de aceea consider că Instagram este printre cele
mai importante rețele de socializare.

141 Robert Katai – https://instagramology.ro/statistici -instagram -romania -martie -2018/ accesat la data de
14.01.2019
142 Ibidem

38
2.4. Promovarea evenimentelor cu caracter cultural prin intermediul rețelelor
de socializare
În societatea contemporană , rețelele de socializare fac parte din viața noastră. Ele
ne ajută să comunicăm între noi, să cunoaștem persoane noi, să aflăm și să oferim
informații, dar un lucru întâlnit din ce în ce mai des este promovarea unor even imente prin
intermediul rețelelor .
Acum , mai toate instituțiile importante dețin conturi pe rețelele de socializare.
Instituții precum Poliția, Jandarmeria, Parlamentul European, Direcția Naț ională de
Administrare Fiscală etc., iar acest lucru se întâmplă datorită evoluției tehnologiei.
Instituțiile cu caracter cultural s -au adaptat și ele la noua societate și vedem cum
Filarmonica, Teatrul, Ateneul , bibliotecile sunt prezente și active pe rețelele de socializare.
Datorită faptulu i că tră im într -o lume pusă pe f ugă, în care timpul este unul dintre
cele mai prețioase lucruri, pentru a fi vizibile și pentru a -și face cunoscute evenimentele
desfășurate , instituțiile cu caracter cultural postează și anunță oamenii prin intermediul
rețelelor d e socializare.
Din moment ce Facebook este de departe liderul rețelelor de socializare , aici se
întâmplă cele mai multe lucruri. Faptul că în România un procent foarte mare din t otalul
utilizatorilor acestei rețele este reprezent de tineri , mă duce cu gân dul că pentru a
interacționa cu aceștia și pentru a -i ține la curent cu toate evenimentele cu caracter cultural ,
aceste instituții se adaptează la aceste cerințe.
Mai mult de atât , odată ce afli de un eveniment desfășurat de o intituție cu caracter
cultural, mai departe poți sa distribui acel eveniment pentru a fi vizibil pentru cât mai mulți
oameni . De asemenea , datorită faptului că instituțiile importante dețin și un site web , poți
chiar și achiziționa bilete tot online.
Un lucru care trebuie evidențiat este că datorită popularității rețelelor de socializare ,
poți să te adresezi unui segment foarte mare din populație într -un timp foarte scurt.
Totodată , folosirea acestei metode de promovare este mai ușoară , rapidă și gratuită, ceea
ce e foarte important.

39
Spun aceste lucruri deoarece folosesc și eu la rândul meu rețelele de socializare , iar
dacă vreau să aflu de spre un eveniment , intru pe pagina unei instituții și aflu de acolo
detal ii cronologice , detalii legate de organizare , dar și legate de prețuri.
Este un lucru îmbucurător că oamenii pot fi ținuți la curent despre toate
evenimentele desfășurate prin intermediul rețelelor de socializare pentru că astăzi
majoritatea lucrurilor se fac online, iar dacă instituțiile cu caracter cultural nu țin pasul ,
riscă să -și piardă din notorietate , dar și din simpatizanții tineri.