INTRODUCERE Criminalitatea organizată se află astăzi într-o continuă expansiune, manifestându-se [606686]

INTRODUCERE

Criminalitatea
organizată
se
află
astăzi
într-o
continuă
expansiune,
manifestându-se

ca
un
flagel
care
afectează
majoritatea
statelor
lumii,
preocupările
actuale
de
cercetare,

incriminare
ș
i
sanc
ț
ionare
a
acesteia
fiind
de
o
reală
actualitate
datorită
dezvoltării
ș
i

extinderii modalită
ț
ilor sale de manifestare la nivel na
ț
ional
ș
i interna
ț
ional.

Extinderea
formelor
organizate
ale
criminalită
ț
ii
ș
i
globalizarea
acesteia
impun,
din

partea
statelor
ș
i
a
organiza
ț
iilor
interguvernamentale,
adopt area
unor
instrumente
juridice

care
să
facă
posibilă
transferul
rapid
al
probelor
către
autorită
ț
ile
judiciare
care

instrumentează
cauzele
penale,
în
vederea
administrării
mijloacelor
de
probă
ș
i
tragerii
la

răspundere a făptuitorilor
.

1
​
Prin
lucrarea
de
fa
ț
ă
îmi
propun
să
fac
o
analiză
a
acestui
fenomen,
referindu-mă

cu
precădere
la
România,
dar
făcând
trimitere
ș
i
la
modalită
ț
ile
de
manifestare
din
sfera

criminalită
ț
ii
organiz ate
interna
ț
ionale.
Dacă
în
primul
capitol
vorbesc
despre
no
ț
iuni

generale
ș
i
infrac
ț
iunile
care
se
regăsesc
în
această
categori e,
în
cel
de
al
doilea,
analizez

din
perspectiva
doctrinei
ș
i
a
legisla
ț
iei
în
vigoare,
particularită
ț
ile
ș
i
normele
de

incriminare
a
infrac
ț
iunilor
din
sfera
criminalită
ț
ii
organiza te.
Al
treilea
capitol
cuprinde

două
sec
ț
iuni
care
ț
in
de
cadrul
legislativ
ș
i
de
jurispruden
ț
ă,
iar
în
capitolul
patru
se

regăsesc concluziile aferente.

​
Criminalitatea
organizată
reprezintă
cel
mai
periculos
segment
al
criminalită
ț
ii,

care
prin
structurile
ș
i
modul
de
manifestare
amenin
ț
ă
însu
ș
i
siguran
ț
a
ș
i
stabilitatea

statelor.
Analiza
caracteristicilor
criminalită
ț
ii
transfrontaliere
indică
faptul
că
România

tinde
să
devină
o
ț
ară
„
ț
intă”
pentru
migra
ț
ia
ilegală,
traficul
de
droguri,
traficul
de

autoturisme
furate,
traficul
ilegal
de
arme,
muni
ț
ii
materiale
explozive,
de
ș
euri
periculoase,

dar
ș
i
pentru
alte
forme
de
manifestare
a
infrac
ț
ionalită
ț
ii
interna
ț
ionale
organizate,
cum

sunt traficul de fiin
ț
e umane, proliferarea consumului
ș
i comercializării pe

1
I. Hurdubaie, Elemente de nouatate ale aquis-ului comunitar în vederea asigurării proba
ț
iunii, Ed.

Luceafărul, Bucure
ș
ti, 2005, p. 231.

1

pia
ț
a
internă
a
stupe fiantelor
sau
a
ac
ț
iunilor
teroriste.
Astfel,
devine
din
ce
în
ce
mai

evident
faptul
că
extinderea
acestor
fapte
ilicite
a
găsit
un
teren
favorabil
pentru
mediile

infrac
ț
ionale, ceea ce reprezintă o provocare pentru lini
ș
tea, ordinea
ș
i siguran
ț
a publică
.

2
​
Scopul
fundamental
al
structurilor
criminalită
ț
ii
organizate
îl
reprezintă
capitalizarea

continuă
ș
i
acumular ea
de
resurse
prin
mijloace
ilegale.
Pentru
atingerea
acestui
scop
sunt

vizate
atât
domeniile
tradi
ț
ionale
(trafic
de
droguri,
contrabandă,
evaziune
fiscală,
ș
antaj

etc.),
cât
ș
i
domeniil e
mai
nou
apărute
(privatizări,
societă
ț
i
cu
valori
mobiliare,
terorism

etc.).

Este
u
ș
or
de
observat
abilitatea
extraordinară
a
grupărilor
criminale
de
a
găsi
ș
i
de
a

exploata
domenii
dintre
cele
mai
noi
ș
i
mai
diverse
pentru
a
ob
ț
ine
profituri
uria
ș
e
(
trafic

de
arme,
trafic
de
persoane,
trafic
de
organe
umane,
exploatarea
frauduloasă
a
sistemelor

informatice etc.).

Pentru
a
se
putea
manifesta
ș
i
a
se
dezvolta
criminalitatea
organizată
are
nevoie
ș
i
de

un
climat
favorabil
în
acest
sens
care
cuprinde
vulnerabilitatea
economică,
politică
ș
i

institu
ț
ională.
Astfel,
acest
tip
de
criminalitate
va
prospera
în
perioade
de
criză
sau
stări
de

conflict armat
ș
i va d etermina cre
ș
terea gradului de instabilit ate a unei societă
ț
i
.

3

2
Codru
ț
Olaru, Particularită
ț
ile criminalită
ț
ii organizate în România, Ed. Hamangiu, Bucure
ș
ti, 2015, p. 60.

3
Idem, p. 233.

2

Capitolul I.

STRUCTURI
Ș
I MODALITĂ
Ț
I DE SĂVÂR
Ș
IRE A INFRAC
Ț
IUNILOR DIN

DOMENIUL CRIMINALITĂ
Ț
II ORGANIZATE

I.1. Criminalitatea organizată

I.1.1.
​
No
ț
iune
ș
i generalită
ț
i

Încă
din
deceniul
al
cincilea
al
acestui
secol,
sociologul
american
Edwin
H.

Shuterland,
în
lucrarea
sa,
„Criminalitatea
gulerelor
albe”,
a
caracterizat
crima
organizată

ca
fiind
atributul
sau
apanajul
unor
categorii
de
indivizi
privilegiați,
aflați
în
vârful

piramidei
sociale
și
politice,
care
utilizează
influența,
poziția,
bogăția
și
puterea
lor
politică

pentru a comite acte ilicite în urma cărora ob
ț
in profituri enorme.

Cea
de-a
V-a
Conferință
a
ONU
din
anul
1992,
privind
“Prevenirea
criminalității
și

tratamentul
infractorilor”,
a
evidențiat,
patru
criterii
definitorii
pentru
criminalitatea

organizată
:

4
1.
​
Scopul
​
: obținerea unor câștiguri substanțiale.

2.
​
Legături
​
: bine structurate și delimitate ierarhic în cadrul grupului.

3.
​
Specific :
​
folosirea atribuțiilor și relațiilor de serviciu ale participanților.

4.
​
Nivel
​
: ocuparea de către participanți a unor funcții superioare în economie și societate.

❖

​
Criminalitatea de tip mafiot

Lucrarea
sa
„Istoria
Mafiei
–
de
la
începuturi
până
în
zilele
noastre”
de
Lupo

Salvatore,
ne
spune
despre
​
mafie
​
că
​
reprezintă
o
organizație
secretă,
constituită
în
anul

1282,
în
timpul
unei
revolte,
cunoscută
sub
numele
„Viespiile
Siciliene”
îndreptată

împotriva
ocupanților
francezi.
Termenul
de
MAFIA
corespunde
prescurtării
„Morte
Alla

Francia
Italia
Anela”
(Moarte
Franței,
strigă
Italia).
Pentru
a
rezista
invadatorilor
și
pentru

a organiza lupta de rezistență, un grup de sicilieni a inițiat un nucleu care apăra

4
Emilian Stancu, „Criminalistică – metodologia criminalistică”, Ed. Universul Juridic , Bucure
ș
ti, 2018, p.

222.

3

comunitatea,
pedepsea
tâlharii,
ignorând
legea
străină.
De-a
lungul
timpului,
această

organizație secretă a evoluat negativ, degenerând în criminalitate și violență
.

5
Într-o
accepțiune
foarte
răspândită
în
prezent,
Mafia
corespunde
criminalității
regionale

siciliene,
Camorra,
corespunde
criminalității
regionale
Campania.
Formulările
obișnuite

alătură
delincvența
comună
cu
cea
organizată
și
cu
o
elită
criminală
din
Sicilia
occidentală

pe
care
ne-a
obișnuit
să
o
numim
cu
titulatura
Cosa
Nostra.
Putem
adăuga
și
alte
termene

prezente
în
lume:
mafia
americană,
considerată
ca
derivând
direct
din
cea
siciliană,
dar

care
în
realitate
nu
are
același
caracter
rigid,
rațional,
apoi
mafia
rusească,
columbiană,

asiatică, etc.

Mafia
este
apreciată
drept
cea
mai
puternică
organizație
criminală,
nu
numai

datorită
numărului
mare
de
membri
ci
și,
mai
ales,
ca
urmare
a
structurii
sale
și
a

capacității
ei
de
a
dezvolta
strategii
unitare,
în
ciuda
articulației
complexe
a
rețelei
sale

operaționale.
Prin
caracteristicile
sale
Mafia
este
singura
organizație
criminală
italiană
care

oferă un model criminal valabil la nivel internațional.

Potrivit autorilor Giuseppe Rizzoleto
ș
i Gaetano Mosca, în lucrarea

„
​
Mafio
ț
ii
din
Vicar ia
​
”,
defini
ț
ia
dată
mafiei
se
referă
la
faptul
că
„
​
Mafia
reprezintă
o

expresie
curentă,
folosită
pentru
a
desemna
un
grup
de
indivizi,
arogan
ț
i
ș
i
violen
ț
i,
uni
ț
i

între
ei
prin
raporturi
secrete
ș
i
de
temut,
afla
ț
i
la
originea
unor
ac
ț
iuni
criminale
​
”.
Acest

concept
a
rămas
neschimbat
până
s-a
ivit
necesitatea
delimitării
sferei
de
cuprindere
de
cea

a criminalită
ț
ii sau a crimei organizate.

6

​
Mafia
​
reprezintă
acel
segment
infrac
ț
ional
la
care
se
raportează
activită
ț
i
ilegale

deosebit
de
periculoase,
desfă
ș
urate
prin
metode
agresive
de
către
asocia
ț
ii
de
indivizi
cu
o

structură organizatorică ierarhizată
ș
i un lider autoritar, având la bază un cod de conduită

obligatorie,
ritualuri
de
admitere
a
membrilor
ș
i
o
lege
a
tăcerii,
în
scopul
instituirii

controlului
asupra
unor
sectoare
ale
economiei
sau
chiar
asupra
unor
niveluri
de
decizie
ale

societă
ț
ii
ș
i ob
ț
inerii de câ
ș
tiguri ilicite frauduloase.

7

5

​

6
T. Gherasim, Aspecte ale crimei organizate în România, în R.C.C.P., nr. 8/2000, pp. 39-44.

7
Gh, Nistoreanu, O. Păun, Criminologia, Ed. Europa Nova, Bucure
ș
ti, 1996, p. 237
ș
i urm.

4

​

​
Caracteristicile activită
ț
ilor de tip mafiot
​
:

●
prezinta
un
grad
de
periculozitate
deosebită
prin
faptul
că
urmăresc
preluarea

controlului
asupra
anumitor
sectoare
economice
ș
i
vizează
nivelurile
superioare
de

decizie;

●
se desfă
ș
oară prin metode predominant agresive;

●
se dezvoltă în concordan
ț
ă cu structurile statale, economice, sociale
ș
i politice;

●
scopul final al acestor activită
ț
i îl constituie ob
ț
inerea unor câ
ș
tiguri ilicite uria
ș
e.

​
Opera
ț
iunile o rganiza
ț
iilor criminale de tip mafiot se e xercită pe trei niveluri
:

8
●
Stabilirea
în
mediu
–
​
membrii
comit
diverse
infrac
ț
iuni
precum:
recuperări
de

datorii,
sechestrări
de
persoane,
ș
antaje,
amenin
ț
ări,
contrabandă,
tâlhării,
trafic
de

droguri etc, pentru a se impune într-un anumit mediu sau zonă.

●
Consolidarea
în
mediu
​
–
​
Asocia
ț
ia
continuă
să
desfă
ș
oare
activită
ț
ile
infrac
ț
ionale

men
ț
ionate
în
primul
nivel,
planificând
ș
i
ac
ț
iunile
de
viitor.
Aceste
ac
ț
iuni
sunt
de

o
mai
mare
avergură,
atingând
niveluri
social-economice
superioare:
trafic

semnificativ
cu
stupefiante
ș
i
arme,
asasinate
asupra
magistra
ț
ilor,
politicienilor,

poli
ț
i
ș
tilor, răfuieli cu alte bande criminale pentru sup rema
ț
ia teritorială.

●
Integrarea
în
societate
–
​
în
acest
nivel,
banii
proveni
ț
i
din
activită
ț
i
ilicite
sunt

recicla
ț
i
ș
i
investi
ț
i
în
afaceri
legale,
urmărindu-se
preluarea
controlului
asupra

unor sectoare economice, sociale
ș
i politice.

❖
Criminalitatea organizată

Criminalitatea
organizată
cuprinde
​
tipuri
certe
de
activită
ț
i
criminale
​
precum
sunt:

procurarea
de
bani,
bunuri
ș
i
servicii
ilegale,
fără
a
ț
ine
cont
de
tipul
organiza
ț
iei,
de
cei

implica
ț
i în aceste ac tivită
ț
i
ș
i fără a avea în vedere pozi
ț
ia lor socio-politică.

Criminalitatea
organizată
este
percepută
ca
o
realitate
socială
în
care
​
structurile

legale
ș
i criminale su nt păr
ț
i integrante ale aceluia
ș
i sistem corupt,
​
social, politic
ș
i

8
Emilian Stancu, Petru
ț
Ciobanu, Criminalistică – metodologia criminalistică, Ed. Universul Juridic,

Bucure
ș
ti, 2018, p. 224.

5

economic,
organiza
ț
ie
care
î
ș
i
dore
ș
te
să
domine
fiecare
ramură
a
societă
ț
ii
ș
i
în
care
se

regăsesc:

●
Făptuitorii –
​
care participă la săvâr
ș
irea faptelor specifice criminalită
ț
ii organizate.

●
Elementele grupurilor
​
– care pun în legătură ace
ș
ti indivizi.

●
Structurile de putere
​
– care se subordonează acestei entită
ț
i structurale.

●
Rela
ț
ia dintre aceste structuri ilegale
​

ș
i structurile legale ale societă
ț
ii.

​
Criminalitatea
organizată
​
,
poate
fi
definită
ca
fiind
​
acel
segment
infracțional
la

care
se
raportează
activitățile
ilegale,
de
natură
să
afecteze
grav
anumite
sectoare
ale

vieții
economice,
sociale
și
politice,
desfășurate
prin
diverse
metode
și
mijloace,
în
mod

constant,
planificat
și
conspirat,
de
către
asociații
de
indivizi
cu
ierarhie
internă
bine

determinată, cu structuri :

specializate
și
mecanisme
de
autoapărare,
în
scopul
obținerii
de
profituri
ilicite
la
cote

deosebit de ridicate
.

9

​
Din
definiție
rezultă
două
caracteristici
importante
ale
conceptului
de
crimă

organizată:

1.
​
Gradul
de
pericol
social
al
activităților
ilegale
​
desfășurate
de
acest
segment

infracțional poate afecta grav anumite sectoare ale vieții economice, sociale și politice.

2.
​
Desfășurarea
constantă,
organizată,
planificată
și
bine
conspirată
a
acestor
activități

infracționale.

În
concepția
specialiștilor
din
țările
unde
criminalitatea
organizată
are
rădăcini

adânci
și
se
manifestă
permanent
în
viața
cotidiană
a
societății,
aceasta
este
definită
prin

existența
unor
​
grupuri
de
infractori
structurate
în
idea
înfăptuirii
unor
activități
ilegale

conspirate,
având
drept
principal
scop
obținerea
de
profituri
ilicite
la
cote
deosebit
de

ridicate.
​
De
asemenea,
activitatea
infrac
ț
ională
este
desfă
ș
urată
de
către
două
sau
mai

multe
persoane,
în
vederea
ob
ț
inerii
de
profit,
prin
violen
ț
ă,
amenin
ț
ări,
ș
i/sau
coruperea

unor persoane publice
.

10

9
Emilian Stancu, „Criminalistică – metodologia criminalistică”, Ed. Universul Juridic , Bucure
ș
ti, 2018, p.

225.

10
M.J. Palmiotto, Criminal investigation, Nelson – Hall Publisher, Chicago, USA, 1994, p. 506-507.

6

În
România,
potrivit
art.
367
alin.
(6)
din
Codul
penal
se
preia
din
art.
2
al
​
Legii

nr.
39/2003
privind
prevenirea
ș
i
combaterea
crimei
organizate
defini
ț
ia
grupului

11
infrac
ț
ional organizat , modificând-o.

Astfel,
prin
​
grup
infrac
ț
ional
organizat
​
se
în
ț
elege:
„
​
grupul
structurat,
format
din

trei
sau
mai
multe
persoane,
constituit
pentru
o
anumită
perioadă
de
timp
ș
i
pentru
a

ac
ț
iona în mod coord onat în scopul comiterii uneia sau mai multor infrac
ț
iuni
​
”.

Scopul
grupului
nu
mai
este
circumstan
ț
iat
săvâr
ș
irii
de
infrac
ț
iuni
grave,
putând

viza
oricare
infrac
ț
iuni,
iar,
în
măsura
în
care
în
scopul
grupului
intră
infrac
ț
iuni
grave,
va

exista
forma
agravată,
prevăzută
de
art.
367
alin.
(2)
din
Codul
penal.
De
asemenea,
scopul

nu mai este circumscris nici ob
ț
inerii directe sau indirecte a unui beneficiu financiar sau

a
altui
beneficiu
material.
Prin
această
reconfigurare
a
scopului
se
realizează
extinderea

no
ț
iunii de grup infra c
ț
ional.

12

Organizațiile
criminale
compatibile
conceptului
de
crimă
organizată
se

caracterizează prin:

13
●
Stabilirea unității infracționale;

●
Existența liderului și a unei ierarhii interne bine determinate;

●
Specializarea membrilor organizației pe activități infracționale specific;

●
Utilizarea unor mecanisme specifice de neutralizare a controlului social.

Aceste
grupuri
de
infractori
recurg
la
folosirea
violenței,
a
șantajului,
la
escrocarea

forței
de
muncă,
trafic
de
droguri,
jocuri
de
noroc,
camătă,
răpire
de
persoane,
prostituție,

contrafacere
și
utilizarea
mijloacelor
de
plată
false,
contrabandă,
evaziune
fiscală,

coruperea
oficialităților
publice,
și
chiar
acțiuni
aparent
legale
dar
cu
urmări
delictuale,

toate
acestea
în
scopul
acumulării
unor
venituri
substanțiale
care
urmează
să
fie
investite
în

activită
ț
i
infrac
ț
ionale
de
aceea
ș
i
natură,
în
formă
agravantă,
pentru
a
ajunge
să
de
ț
ină

putere
ș
i să controlez e fiecare institu
ț
ie ce apar
ț
ine statului.

11
M. Of. nr. 50 din 29 ianuarie 2003.

12
B. Bodoroncea, V. Cioclei, I. Kuglay, L.V. Lefterache, T. Manea, I. Nedelcu, F.-M. Vasile, Codul penal.

Comentariu pe articole., Ed. Ch. Beck, Bucure
ș
ti 2014, p. 790.

13
Emilian Stancu, „Criminalistică – metodologia criminalistică”, Ed. Universul Juridic , Bucure
ș
ti, 2018, p.

226.

7

Crima
organizată
constituie
acțiunea
infracțională
desfășurată
de
către

organizațiile
criminale.
​
Legiuitorul
român,
prin
​
Legea
nr.
39/2003
definește
​
organizația

14
criminală,
adică
​
grupul
infracțional
organizat
ca
fiind
​
grupul
structurat,
format
din
trei

sau
mai
multe
persoane,
care
există
pentru
o
perioadă
și
acționează
în
mod
coordonat
în

scopul
comiterii
uneia
sau
mai
multor
infracțiuni
grave,
pentru
a
obține
direct
sau
indirect

un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

Organiza
ț
iile
teroriste
​
fac
ș
i
ele
parte
din
categoria
celor
compatibile
cu
criminalitatea

organizată.
Totu
ș
i,
este
necesară
men
ț
ionarea
diferen
ț
elor
întâlnite
între
organiza
ț
iile

teroriste
ș
i organiza
ț
iile compatibile cu crima organizată. Ast fel:

●
organiza
ț
iile
teroriste
​
recurg
la
metode
violente
de
ac
ț
iune
pentru
realizarea

scopurilor
urmărite,
pe
când
organiza
ț
iile
compatibile
cu
crima
organizată
apelează

la astfel de modalită
ț
i numai în anumite situa
ț
ii;

●
organiza
ț
iile
compatibile
cu
crima
organizată
urmăresc
ob
ț
inerea
unor
profituri

mari
pe
căi
ilicite
sau
licite,
în
timp
ce
organiza
ț
iile
teroriste
ac
ț
ionează
pe
fondul

unor interese de ordin politic, religios sau statal.

I.1.2.
​
Impactul criminalită
ț
ii organizate

Rapoartele
prezentate
în
cadrul
O.N.U
ș
i
ale
Uniunii
Europene
arată
că
eforturile

statelor
pentru
a
face
față
creșterii
criminalității
organizate
s-au
soldat
cu
rezultate
minime,

în
unele
țări
fiind
chiar
lipsite
de
succes.
Totodată,
tehnologiile
moderne
din
domeniul

bancar,
din
cel
al
comunicațiilor
și
electronicii,
au
creat
pentru
infractori,
posibilitatea
de
a

fura sume enorme de bani, care sunt spălate apoi în alte state sau chiar pe alte continente.

Referitor
la
transplantul
de
organe
umane,
în
acest
domeniu,
s-a
dezvoltat
o
piață

neagră
care
exploatează
sărăcia,
mai
ales
în
țările
subdezvoltate,
iar
progresele
înregistrate

în tehnicile de conservare a organelor prelevate sunt de natură a spori această activitate.

14
Legea nr. 39/2003 privind prevenirea
ș
i combaterea crimei organizate publicată în M. Of. nr. 50 din 29

ianuarie 2003,
​
Modificat de
​

​
Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătă
ț
ii
​
din 27 iunie 2006;

Ordonan
ț
a de urgen
ț
ă nr. 54/2010 din 23 iunie 2010 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii

fiscale
​
,
​
Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal
​
,
​
Legea nr.

255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală
ș
i pentru

modificarea
ș
i completarea unor acte normative care cuprind dispozi
ț
ii procesual penale
​
din 1 februarie 2014.

8

Precizăm
totodată
că,
sistemele
electronice
de
comunicație
nu
pot
fi
secretizate

perfect,
motiv
pentru
care
ele
devin
vulnerabile
în
fața
acțiunilor
criminale
comise
prin

intermediul
computerelor,
împrejurare
care
favorizează
producerea
unor
prejudicii
de

milioane
de
dolari
anual,
iar
părerea
unanimă
a
specialiștilor
în
domeniu
este
ca

majoritatea delictelor comise prin computere rămân necunoscute
.

15
În
privin
ț
a
altor
noi
domenii
de
manifestare
a
crimei
organizate
se
regăsesc

fraudele
în
materie
de
asigurări,
falsurile
de
monedă
și
bancrută
frauduloasă,
iar
​
corupția

este
citată
ca
fiind
cel
mai
distructiv
fenomen
ce
însoțește
comiterea
acestor
genuri
de

infracțiuni,
totodată
fiind
considerată
infracțiunea
cu
cea
mai
mare
întindere,
cu
cele
mai

mici
șanse
de
eradicare
și
cu
cel
mai
ridicat
nivel
al
pericolului
social
prin
implicațiile
pe

care le are.

Pe
plan
material,
efectele
corupției
constau
în
încetinirea
dezvoltării
economice,

inerția
și
ineficacitatea
aparatului
administrativ,
cât
și
instaurarea
unui
regim
fiscal
tot
mai

împovărător
pentru
populație.
Nu
trebuie
uitat
de
tendințele
societă
ț
ilor
aflate
sub
controlul

organizațiilor
criminale
de
a
înlătura
concurența,
ajungându-se
la
situații
de
quasimonopol,

care
forțează
societățile
mai
modeste
să
falimenteze.
S-a
ajuns
chiar
la
situația
în
care

sumele de bani puse în mișcare de către organizațiile criminale sunt deseori mai mari decât

bugetele
unor
țări
chiar
dezvoltate,
iar
inflația
și
fluctuația
valorii
monedelor
naționale

generate de aceste activități infracționale, pot târî instituțiile financiare către colaps
.

16
Pe
lângă
impactul
economic
criminalitatea
organizată
produce
și
un

puternic
impact
politic,
în
deosebi
prin
controlul
exercitat
de
numele
organizației
mafiote

asupra
unor
politicieni
,
dar
și
prin
amenințarea
sau
îngrădirea
libertății
de
expresie

obținută
de
aceste
organizații
prin
controlul
instituit
asupra
a
tot
mai
multe
mijloace
de

comunicare
în
masă
care
sunt
transformate
în
instrumente
deosebit
de
eficace
în
apărarea

intereselor de grup, în atacul asupra celor incomozi. Să amintim și de creșterea explozivă a

criminalității
organizată
în
materie
de
informatică,
situație
ce
a
impus
adoptarea
de
urgență

a unei legislații adecvate, precum și pregătirea de specialiști în domeniu
.

17

15
Damian Miclea, ”No
ț
iuni de criminologie
ș
i cunoa
ș
terea crimei organizate”, note de curs, p.18.

16
Ion Pitulescu, „ Al treilea război mondial – Crimă organizată”, Ed. Na
ț
ional, Bucure
ș
ti, 1996, p. 17.

17
Idem, p. 19.

9

Criminalitatea
organizată
are
o
forță
și
o
întindere
ce
amenință
grav
interesele

legitime
ale
unui
stat,
întrucât
declanșează
o
violență
fizică
ieșită
din
comun,
care

intimidează
populația,
iar
prin
dobândirea
ilicită
de
averi
uriașe,
reprezentate
de
bani,

proprietăți
și
importante
bunuri
de
valoare,
subminează
echilibrul
economic,
politic
și

social
și
starea
psihologică
a
națiunilor
și
statelor.
În
ultimele
stadii,
criminalitatea

organizată
atacă
sistemul
legislativ
și
puterea
legitimă,
creând
o
economie
paralelă,

subterană,
ce
are
drept
consecință
pierderea
încrederii
cetățenilor
în
capacitatea
Guvernului

.

18
În
ceea
ce
prive
ș
te
globalizarea,
definită
ca
fiind
o
„
expresie
a
concentrării
puterii

economice
ș
i
financ iare
,
precizăm
că
activită
ț
ile
industriale
ș
i
agricole,
transporturile,

19
schimburile
de
mărfuri
ș
i
servicii
sunt
preluate
ș
i
concentrate
în
mâini
tot
mai
pu
ț
ine,

func
ț
ionând sub cont rolul câtorva societă
ț
i transna
ț
ionale
.

20
Sondajele
de
opinie
din
ț
ările
dezvoltate
au
confirmat
că
cele
mai
influente

personalită
ț
i
ale
lumii
nu
sunt
personalită
ț
ile
din
sfera
politică,
ci
Bill
Gates
(de
ț
inătorul

concernului
Microsoft),
Rupert
Murdoch
(de
la
News
Corporation
Limited),
noii
stăpâni
ai

lumii
fiind
cele
circa
500
de
firme
multina
ț
ionale:
Coca-Cola,
Marlboro,
Nike,
Pepsi
ș
.a.

Deciziile
cele
mai
importante
sunt
luate
de
către
conducătorii
acestor
imperii

transna
ț
ionale,
ace
ș
tia
fiind
cei
care
impun
legea
pe
pia
ț
a
mondială
iar,
în
sarcina
celorlalte

state
na
ț
ionale,
rămâ ne
gestionarea
sărăciei,
a
ș
omajului,
migra
ț
iilor
ș
i
delincven
ț
ei,
dat

fiind
faptul
că
pentru
a
preveni
fenomenele
infrac
ț
ionale
este
necesară
eliminarea
cauzelor,

care de cele mai multe ori se dovedesc a fi de ordin economic.

Criminalitatea
organizată
nu
se
caracterizează
doar
prin
marele
poten
ț
ial
distructiv

pe
care
îl
con
ț
in
infra c
ț
iunile
în
sine,
ci
ș
i
prin
faptul
că
este
în
măsură
să
prejudicieze
grav

încrederea participan
ț
ilor în economia de pia
ț
ă
ș
i statul de drept, în

capacitatea
acestuia
de
a
asigura
ordinea
economică
ș
i
socială.
Globalizarea,
oferă

criminalită
ț
ii
organiz ate
facilită
ț
i
care
generează
​
„
​
o
veritab ilă
explozie
a
tuturor
tipurilor

de trafic, din ce în ce mai greu de depistat, de urmărit
ș
i de stopat
.

21

18
Jean Ziegler, „ Seniorii crimei. Organizații secrete contra democrației”, Bucure
ș
ti, 1998, p. 73-80.

19
T. Friedman, The Lexus and the Olive Tree, Random House, New York, 1999, p. 98.

20
Codru
ț
Olaru, Particularită
ț
ile criminalită
ț
ii organizate în România, Edi
ț
ia aII-a, Ed. Hamangiu, Bucure
ș
ti,

2015, p. 19.

21
M. C. Dupuis-Danon, Finance criminelle, P.U.F., Paris, 2004, p. 5.

10

I.1.3.
​
Tipuri
ș
i struc turi de organiza
ț
ii criminale

În
concepția
​
Interpol
​
,
organizațiile
criminale
ar
putea
fi
împărțite
în
patru

grupuri distincte:

22
1.
​
Familiile
mafiei
​
,
constituite
pe
structuri
ierarhice
stricte,
norme
interne
de
disciplină,
un

cod
de
conduită
și
o
mare
diversitate
de
activități
ilicite
(familiile
italiene,
americane,

cartelurile columbiene ale drogurilor, etc).

2.
​
Organizațiile
profesionale
ale
căror
membrii,
spre
deosebire
de
familiile
mafiei,
se

specializează
în
una
sau
două
tipuri
de
activități
criminale
(laboratoare
clandestine
pentru

fabricarea
drogurilor,
imprimerii
clandestine
pentru
contrafacerea
sau
falsificarea

monedelor, furtul și traficul cu mașini furate, răpiri de persoane pentru răscumpărare, etc).

3.
​
Organizații
criminale
constituite
pe
criterii
etnice,
care
sunt
,
de
regulă,
rezultatul
unor

împrejurări
specifice
precum
închiderea
granițelor
sau
circulația
dificilă
peste
frontiere,

severitatea
excesivă
a
procedurilor
de
imigrare,
expansiunea
geografică.
În
asemenea

situații
se
află
​
societățile
criminale
chineze
(triadele),
grupurile
criminale
japoneze,

grupurile jamaicane
​
și altele.

În
legătură
cu
organiza
ț
iile
criminale
etnice,
în
prezent
ș
i
în
ț
ara
noastră
este
luată

în
considerare
mafia
ț
igănească,
autorii
de
specialitate,
ca
ș
i
practicienii,
fiind
de
acord
cu

realitatea acestui fenomen
.

23
4.
​
Organizații
teroriste
internaționale
​
,
categorie
practicată
în
asasinate,
deturnări
de

avioane,
răpiri
de
persoane,
etc.,
sub
diferite
motivații,
de
regulă
politice,
militare,

religioase și rasiale
.

24
Adăugăm
la
aceste
patru
grupe
și
organizațiile
specializate
în
​
spălarea
și
reciclarea

banilor
și
care
au
o
clientelă
din
ce
în
ce
mai
bogată
compusă
din
îmbogățiți
stânjeniți
de

milioanele
de
dolari
lichizi
obținuți
din
afaceri
ilicite,
oameni
de
afaceri
care
doresc
să
se

sustragă de la impozite și taxe, deținătorii de fonduri obscure destinate mituirii unor

22
Ion Pitulescu, „Al treilea război Mondial – Crima organizată”, Ed. Na
ț
ional, Bucure
ș
ti, 1996, p. 416.

23
D. Miclea, Hă
ț
i
ș
urile crimei organizate. Ed. Libra, Bucure
ș
ti, 2001, p. 28-29.

24
P. Albu, E. Corciu, Câteva considera
ț
ii asupra criminalită
ț
ii organizate – necesită
ț
i în procesul de pregătire

a speciali
ș
tilor abilita
ț
i în prevenirea
ș
i combaterea fenomenului, în R.C.C.P. nr. 7/2000, p. 14-36.

11

funcționari
publici
ori
chiar
persoane
obișnuite
care
încearcă
să-și
ascundă
capitalurile,
din

diferite motive personale.

25
În
general,
criminalitatea
organizată
trebuie
analizată
ca
o
apariție
neomogenă,
cu
o

structură
internă
diferențiată,
pornind
de
la
grupurile
organizate,
formate
din
infractori

profesioniști,
acționând
independent
unul
de
altul,
până
la
structurile
mafiote,
toate
însă

având un set de
​
particularități
​

​
minime obligatorii
:

26
●
stabilitate în cadrul asociației infracționale

●
o anumită structură internă și diviziune a rolurilor între membrii asociației

●
continuitatea și sistematizarea activității infracționale

●
scopul principal al asocierii infracționale să fie obținerea unor câștiguri importante

●
activitatea infracțională să fie profesionalizată.

​
În
concep
ț
ia
nord-americană
​
,
se
pot
distinge
următoarele
tipuri
de
organiza
ț
ii

criminale
:

27
●
Racketing
–
grupuri
cu
diverse
activită
ț
i
infrac
ț
ionale
pentru
profituri
combinate

(ac
ț
ionează
cu
precădere
împotriva
cona
ț
ionalilor
afla
ț
i
în
interes
de
afaceri
sau
ca

turi
ș
ti,
blocân du-le
mijloacele
de
călătorie;
prin
aceasta,
ei
îi
obligă
să
le
furnizeze

sume de bani, cu titlu de "taxă de protec
ț
ie");

●
Opera
ț
iuni
de
vicii
–
grupuri
de
indivizi
care
desfă
ș
oară
o
activitate
continuă
prin

furnizarea
de
bunuri
ș
i
servicii
ilegale
(droguri,
cămătărie,
prostitu
ț
ie,
jocuri
de

noroc, narcotice, grupurile criminale asiatice la fel ca Mafia sau Casa Nostra);

●
Furtul
–
grupuri
de
indivizi
care
se
angajează
într-un
tip
particular
de
furt,
bazat
pe

continuitate:
frauda,
escrocheria,
jaful,
furtul
de
ma
ș
ini,
achizi
ț
ionarea
de
bunuri
de

date pentru revânzare;

●
​
Bande
​
(bandele
de
de
ț
inu
ț
i
ș
i
bandele
de
motociclisti):
grupuri
de
indivizi
cu

interese
comune,
care
se
asociază
în
vederea
comiterii
unor
activită
ț
i
ilicite,
pentru

a se impune într-o comunitate;

25
Miclea Damian, „Combaterea crimei organizate”, Ed. Ministerului Administrației și Internelor , 2004, p.

25.

26
Damian Miclea, ”No
ț
iuni de criminologie
ș
i cunoa
ș
terea crimei organizate”, note de curs, p. 43

​

27
M.J. Palmiotto, Criminal investigation, Nelson – Hall Publisher, Chicago, USA, 1994, p. 507.

12

●
Terori
ș
ti
–
grupuri
de
indivizi
care
se
asociază
pentru
a
comite
acte
criminale

spectaculare
(asasinate
sau
răpiri
de
persoane
publice),
pentru
a
submina
încrederea

publică
în
stabilitatea
guvernamentală,
din
motive
politice
ori
pentru
satisfacerea

unor revendicări.

❖
Grupurile
de
racke
ț
i
​
,
​
componenta
criminalită
ț
ii
organizate
din
fostele
state

sovietice,
uzând
de
arme
de
foc,
ac
ț
ionează
cu
precădere
împotriva
unor
cona
ț
ionali

afla
ț
i
în
intere s
de
afaceri
sau
ca
turi
ș
ti
pe
teritoriul
României,
blocându-le
în
locuri

mai
izolate
autocarele
sau
autoturismele
cu
care
călătoresc.
Prin
exercitarea
de
acte

violente,
racke
ț
ii
îi
determină
pe
pasageri
să
le
predea
sume
de
bani
sau
alte
bunuri,

motivându-
ș
i ac
ț
iunile ca fiind „taxe de protec
ț
ie” împotriva răufăcătorilor.

❖
Bandele
de
motocicli
ș
ti
​
au
un
număr
foarte
mare
de
membri.
Dacă
organiza
ț
iile
de

crimă
organizată
au
un
număr
de
2
500
până
la
3000
de
membri,
bandele
de

motocicli
ș
ti
„
Big
Four”,
au
aproximativ
8
000
de
membri.
Ele
sunt
implicate
în

producerea
ș
i
distribuirea
de
droguri
sintetice,
prostitu
ț
ie,
furturi
de
ma
ș
ini,

contrabandă cu arme, jocuri ilegale de noroc, cămătărie.

❖
Bandele
de
de
ț
inu
ț
i
​
s-au
dezvoltat
în
sistemul
de
deten
ț
ie
începând
cu
anii
1960
ș
i

sunt
specializa
ț
i
pe
controlul
narcoticelor
în
majoritatea
închisorilor
ș
i,
chiar
au

influen
ț
ă în d istribuirea de droguri în stradă.

❖
Grupurile
criminale
asiatice
au,
la
fel
ca
Mafia
sau
Cosa
Nostra,
o
tradi
ț
ie

îndelungată.
Cele
mai
cunoscute
sunt:
Triada
Chineză
ș
i
„Yakuza”
de
origine

japoneză
care
desfă
ș
oară
activită
ț
i
ilegale
cum
sunt:
traficul
de
narcotice,
jocurile

ilegale
de
noroc
ș
i
prostitu
ț
ia.
Acestea
corup
persoan e
publice
influente
ș
i
folosesc

violen
ț
a
împotriva
poten
ț
ialilor
victime
ș
i
martori
pentru
săvâr
ș
irea
scopului

infrac
ț
ional.

Criminalitatea
organizată
s-a
răspândit
în
aproape
toate
țările
lumii
dezvoltate,

în
curs
de
dezvoltare
sau
nedezvoltate,
acest
fenomen
fiind
unul
de
talie
mondială.
Astăzi,

fenomenul
crimei
organizate
atrage
din
ce
în
ce
mai
mult
atenția
publicului,
guvernelor

naționale și organizațiilor internaționale.

13

I.2.
​
Infrac
ț
iunile din domeniul criminalită
ț
ii organizate

​
Traficul de droguri

Problema
traficului
de
droguri
cuprinde
astăzi
toate
statele
lumii.
Puterea

economică
și
influența
pe
toate
planurile
a
cartelurilor
drogurilor
sunt
în
continuă
creștere,

iar
odată
cu
globalizarea
consumului
de
droguri
se
realizează
și
o
cooperare
tot
mai
strînsă

și complexă între organizațiile criminale
.

28
Organizațiile
criminale
implicate
în
traficul
cu
droguri
depozitează
mari
cantități

în
țările
al
căror
sistem
legislativ
este
slab,
sau
pedepsele
prevăzute
sunt
mici,
iar
pentru

tranzit sau trafic folosesc cu predilecție teritoriul statelor care nu sunt semnatare ale

tratatelor
internaționale
privitoare
la
droguri,
ori
dacă
le-au
ratificat,
nu
au
luat
măsuri
de

aplicare
ale
acestora.
De
asemenea,
sunt
preferate
teritoriile
care
se
confruntă
cu
războaie

civile,
activități
teroriste,
instabilitatea
politică,
conflicte
etnice,
cele
care
nu
pot
asigura

controlul
guvernamental
asupra
unor
părți
din
teritoriul
național
ori
în
care
sistemele
de

control vamal, financiar și judiciar nu funcționează cu eficiență corespunzătoare.

În
toate
țările
se
remarcă
și
o
creștere
a
consumului
de
substanțe
stimulente,
în

Asia
de
Vest
fiind
capturate
importante
cantități
de
tablete
de
fenetylina,
în
Africa
crescând

permanent
consumul
de
amfetamine
și
pemolină.
Folosirea
și
abuzul
de
MDMA,
mai

cunoscut
sub
denumirea
de
“extasy”,
a
condus
la
înmulțirea
numărului
de
accidente
în

Europa,
America
de
Nord
și
Asia
de
Est
.
Se
înmulțesc
laboratoarele
de
producere
a

metamfetaminei.
Comunitatea
Statelor
Independente
ca,
de
altfel
și
America
de
Nord,
se

confruntă
cu
un
consum
crescut
de
efedrină,
iar
cantități
tot
mai
mari
de
Khat
(Chata

edulis)
sunt
exportate
de
către
țările
producătoare
în
Australia,
în
țări
din
America
de
Nord

și Europa
.

29
România
prezintă
interes
din
ce
în
ce
mai
mare
pentru
re
ț
elele
de
traficare
a

drogurilor,
în
special
a
ha
ș
i
ș
ului
provenit
din
Africa
ș
i
a
cocainei
traficată
din
America
de

Sud spre Europa Occidentală
.
Ț
ara noastră e inclusă în ”
​
Ruta balcanică
​
” de traficare a

30

28
Ion Pitulescu, „ Al treilea război mondial – Crimă organizată”, Ed. Na
ț
ional, Bucure
ș
ti, 1996, p. 23.

29
Ibidem.

30
P.Albu, E. Corciu, Aspecte relevante în procesul de combatere a crimei organizate în România, în perioada

de tranzi
ț
ie, în R.C.C.P. nr. 7/2000, p. 18
ș
i urm.

14

heroinei
dinspre
Turcia
spre
pie
ț
ele
occidentale,
prin
3
din
totalul
de
5
variante
ale
acestei

rute
:

31
1.
Turcia
(Istanbul)
-România
(Constan
ț
a,
pe
Marea
Neagră
–
Bucure
ș
ti
–
Arad)
–

Ungaria – Slovacia – Cehia – Germania- Olanda;

2.
Turcia
–
Bulgaria
–
România
(Vama
Ruse
–
Giurgiu
–
Bucure
ș
ti
–
Arad)
–
Ungaria
–

Austria – Germania – Olanda;

3.
Turcia – Bulgaria – România – Ucraina – Polonia – Germania.

În
ultimul
timp
au
pătruns
în
ț
ara
noastră
ș
i
droguri
sintetice,
sub
forma

comprimatelor de LSD, amfetamine, MDMA. Nu trebuie neglijat consumul

medicamentelor
psihotrope
sau
al
stupefiantelor
terapeutice,
precum
morfina,

benzodiazepina etc.

În
general,
organizatorii
re
ț
elelor
de
trafic
de
droguri
nu
au
fost
români,
excep
ț
ie

făcând
câteva
cazuri
în
care
astfel
de
cetă
ț
eni,
emigra
ț
i
înainte
de
anul
1989,
au
desfă
ș
urat

asemenea
activită
ț
i
pe
teritoriul
altor
state,
ulterior
întorcându-se
aici
pentru
a-
ș
i
organiza

propriile
afaceri
de
narcotice.
Astăzi,
în
conducerea
sau
organizarea
traficului
de
droguri

sunt implica
ț
i tot mai mul
ț
i români, întâlni
ț
i în filiere asiatice sau sud-americane
.

32
​
America
de
Sud
–
​
Constituie
continental
zona
cea
mai
atinsă
de
flagelul
mafiei

33
stupefiantelor.
Majoritatea
țărilor
sud-americane
cultivă
​
canabis
​
,
campioana
acestei
culture

fiind
​
Columbia,
​
unde
se
estimează
că
sunt
cultivate
peste
700
ha.
Tot
în
Columbia,

plantațiile de mac sunt întinse pe o suprafață de aproximativ 20.000 ha.

Columbia
constituie
cel
mai
mare
furnizori
de
​
hipoclorit
de
cocaină
​
,
ce
este

34
extras din pasta de coca și transportat pentru rafinare în Bolivia și Peru.

​
America
Centrală
și
Caraibe
–
​
Jamaica,
​
țara
în
care
​
canabisul
este
cultivat
de

peste 50 de ani, rămâne principalul furnizor din zonă, devenind peste zi ce trece și un

31
P. Albu, E. Corciu, în R.C.C.P. nr. 5/2000; Raportul European asupra criminalită
ț
ii organizatem în

R.C.C.P. nr. 7/2000, p. 7-13.

32
Emilian Stancu, Petru
ț
Ciobanu, Criminalistică, Ed. Universul Juridic, Bucure
ș
ti, 2018, p. 235.

33
Ion Pitulescu, „ Al treilea război mondial – Crimă organizată” , Ed. Na
ț
ional, Bucure
ș
ti, 1996, p. 26.

34
S. Turlea, „Bomba drogurilor”, Ed. Humanitas, Bucure
ș
ti , 1991, p. 118.

15

“
​
veritabil
​
”
consumator,
foarte
mulți
tineri
între
13-19
ani
utilizând
permanent
canabis,
iar

circa
2000
de
persoane
consumând
​
crack
​
,
drog
deosebit
de
periculos
care
sporește
numărul

cazurilor mortale, îndeosebi ca urmare a supradozelor
.

35
America
de
Nord
–
​
Toate
cele
trei
state
nord-americane,
respective
S.U.A.,
Mexic

36
și Canada se confruntă de mult timp cu traficul și consumul de droguri.
Canabisul

reprezintă
drogul
cel
mai
utilizat
în
aceste
țări,
constatându-se
și
o
extindere
a
plantațiilor

autohtone.

​
Heroina
este
produsă
illicit
în
Mexic,
de
unde
este
exportată
aproape
în
totalitate

în
S.U.A.,
reprezentând
circa
25%
din
existentul
de
pe
piață,
restul
fiind
livrată
din
zonele

din sud-estul Asiei și din Columbia.

Cocaina
​
și
mai
ales
​
crackul
​
reprezintă
o
mare
amenințare
pentru
societatea

americană,
în
toate
marile
orașe
fiind
disponibile
mari
cantități
aduse
de
cartelurile

columbiene.

​
Asia
de
Est
și
Sud
–
Est
–
​
Zona
de
Sud-est
a
Asiei
este
cel
mai
mare
producător

mondial
de
opium,
în
zonă
existând
foarte
mari
plantații
de
mac,
mai
ales
în
zonele
de

frontieră ale Birmaniei, în Laos, Thailanda și Vietnam.

​
Canabisul
este
cultivat
mai
ales
în
Sud-
Estul
Asiei,
mari
plantații
fiind
semnalate

în
Laos,
Thailanda
și
este
folosit
cel
mai
mult
în
Hong-Kong,
Indonezia,
Malaezia,

Filipine, Japonia și Coreea.

Aici
se
găsesc
cele
mai
multe
și
complexe
laboratoare
de
rafinărie
a
heroinei

numai
în
zona
de
frontieră
dintre
Myanmar
și
Thailanda
fiind
cunoscute
circa
25
de

laboratoare clandestine care produc și livrează anual circa 10 tone de heroină
.

37
​
Asia
de
sud
–
​
Canabisul
​
este
cultura
cea
mai
răspândită
pe
teritoriul
celor
șase

state
din
zonă.
Nepalul
este
cel
mai
mare
furnizor
către
Europa
de
rășină
și
ulei
de

cannabis.

În
India,
macul
pentru
opium
este
cultivat
fără
restricții
și
chiar
sub
controlul

guvernului. Tot aici au fost descoperite laboratoare clandestine de fabricare a heroinei și

anhidridei
acetice,
substanța
ce
a
fost
plasată
sub
regimul
de
control
al
drogurilor
și

substanțelor psihotrope din 1993.

35
I. Pitulescu, „ Al treilea război mondial – Crimă Organizată”, Ed. Na
ț
ional, Bucure
ș
ti, 1996, p. 28.

36
Ibidem.

37
Idem, p. 31.

16

Asia
de
Vest
–
​
Cultivarea
ilicită
a
​
canabisului
​
,
cât
și
producerea
și
traficul
​
de

rășină
de
canabis
​
constituie
caracteristica
principală
a
țărilor
din
această
regiune,
între
care

Afganistanul a rămas principalul furnizor pentru Europa
.

38
Africa
–
Canabisul
ocupă
locul
întâi
în
clasamentul
drogurilor
folosite
în
Africa,
în

39
majoritatea
țărilor
din
regiune,
piața
ilicită
fiind
aprovizionată
din
culturile
locale
și
din

traficul zonal, la nivelul ținuturilor.

Europa
–
​
Ca
și
în
celelalte
zone
​
,
canabisul
rămâne
cel
mai
utilizat
drog
în
Europa,

acesta
ca
și
​
rășina
de
​
canabis
​
,
fiind
adus
de
regulă
din
Africa
și
Asia
de
Vest.
Din

cercetările
făcute,
rezultă
că
Marocul
este
principalul
furnizor,
cu
tranzitarea
drogului
în

principal
prin
Spania
,
iar
din
regiunea
asiatică,
majoritatea
cantităților
sunt
expediate
din

Liban, Nepal, Pakistan și Turcia.

Locul
doi
după
canabis,
revine
​
heroinei
​
,
70-80
%
din
această
categorie
de
drog

provenind din Asia de Vest, principala poartă de intrare în Europa fiind Turcia.

Traficul
cu
droguri
a
fost
și
rămâne
activitatea
predominantă
a
organizațiilor

criminale
și
totodată
reprezintă
coloana
vertebrală
financiară
a
acestora.
Este
acea

infracțiune
de
referință,
deosebit
de
profitabilă,
care
de
cele
mai
multe
ori,
se
întrepătrunde

cu
actele
de
spălare
de
bani,
trafic
de
arme,
corupție
și
multe
alte
activități
infracționale.

Consumul
de
droguri
este
„tributul”
plătit
organizațiilor
criminale
pentru
ca
acestea
să-și

poată
finanța
activitațile
criminale
ce
le
facilitează
drumul
către
suprema
crimă:
corupția,

formându-se astfel, acel circuit neîntrerupt și care continuă să se întindă: crimă organizată.

Traficul de arme

Dezvoltarea
pieței
internaționale
a
drogurilor
s-a
făcut
în
paralel
cu
aceea
a

vânzărilor
ilegale
de
armament.
Fabricanții
din
ț
ările
dezvoltate
vând
aproape
toate
tipurile

de
arme
mișcărilor
de
rezistență
și
chiar
guvernelor
din
lumea
a
treia
prin
intermediul

marilor
traficanți,
a
comercianților,
a
oamenilor
de
afaceri
și
serviciilor
secrete,
care
obțin

profituri
considerabile
în
urma
acestor
activități,
profituri
comparabile
cu
cele
obținute
din

comerțul ilicit cu stupefiante.

38

​
Ion Pitulescu, „Al treilea război mondial –Crimă organizată” , Ed. Na
ț
ional, Bucure
ș
ti, 199, p. 32.

39
Idem, p. 33
​
.

17

Unul
din
factorii
cheie,
responsabil
pentru
creșterea
tranzacțiilor
de
armament
este

faptul
că
guvernanții
și
elitele
politice,
au
început
să-și
construiască
propria
mașinărie

militară,
caracterizată
prin
introducerea
tehnologiei
de
război
sofisticată
și
adaptarea
unui

sistem de securitate cât mai bine pus la punct.

Organiza
ț
iile
criminale
ruse,
au
inclus
în
sfera
lor
de
activitate
traficul
cu
materiale

strategice
ș
i
substan
ț
e
radioactive.
Aceste
organiza
ț
ii
au
atras
în
activitatea
lor
ș
i
cetă
ț
eni

români,
amatori
de
câ
ș
tiguri
rapide,
care
s-au
constituit
în
re
ț
ele
specializate
în

intermedierea unor astfel de afaceri
.

40
Un
real
pericol
social
îl
reprezintă
creșterea
exagerată
a
numărului
posesorilor
de

armament
și
mai
ales
proliferarea
fără
precedent
a
deținătorilor
ilegali
de
arme
de
foc,

pistoale
și
spray-uri
cu
gaze
lacrimogene.
Astfel,
ne
confruntăm
cu
acțiunile
unor
grupuri

de
infractori
bine
organizați,
care
folosesc
armele
de
foc,
săvâr
ș
ind
acte
de
mare
violență,

șantaj, comerț ilegal cu armament, muniție, substanțe radioactive
ș
i toxice.

De
regulă,
traficul
de
armament
și
muniție
se
face
în
scopul
aprovizionării
zonelor

în
care
se
desfășoară
conflicte
armate,
interne
ori
interstatale,
în
care
au
loc
răfuieli

permanente
sau
dese
între
bande
de
infractori,
cât
și
pentru
deținerea
în
scop
de
către
cei
ce

săvârșesc
infracțiuni
prin
violență
sau
pentru
autoapărarea
traficanților,
contrabandiștilor
și

mai ales a capilor diferitelor organizații sau grupuri criminale.

​

​
Traficul interna
ț
ional de autoturisme furate

Creșterea
traficului
cu
mașini
furate
în
ultimii
ani
a
devenit
dramatică,
în

majoritatea țărilor europene reprezentând un serios segment al crimei organizate.

Se
disting
două
tipuri
principale
de
bande
organizate,
în
primul
rând,
cele
care
se

ocupă
cu
furtul
autoturismelor
de
lux,
care
au
desfacerea
în
toate
țările
din
Europa
(cu

predilecție
în
țările
arabe)
și
în
al
doilea
rând,
cele
al
căror
obiect
infracțional
îl
constituie

autovehiculele
de
categorie
mijlocie
și
care
se
caută
în
unele
țări
din
Europa
Centrală
și

de
Est.
Aceste
bande
sunt
organizate,
la
rândul
lor,
în
grupuri
criminale
specializate
pe

diferite activități coresponden
ț
e fiecărei porțiuni din lanțul infracțional.

40
Emilian Stancu, Petru
ț
Ciobanu, Criminalistică, Ed. Universul Juridic, Bucure
ș
ti, 2018, p. 238.

18

Traficanții,
prin
legături
infracționale
cu
vameșii,
introduc
în
țară
autoturisme

furate
pentru
care
obțin
chitanțele
vamale
care
atestă
plata
taxelor
legale
pe
repere

mari,cum
ar
fi
caroseriile
și
motoarele.
De
asemenea,
aceștia
recurg
la
eludarea
taxelor

vamale
prin
folosirea
unor
certificate
de
repatriere
cumpărate
de
la
titulari
sau
contrafăcute.

La fel s-a procedat și de către așa-numitele fundații, majoritatea declarate de binefacere
.

41
Ca
urmare
a
cre
ș
terii
taxelor
de
import
la
autovehiculele
străine,
sunt
tot
mai
multe

persoane
care
dorind
să
evite
taxele,
comandă
ma
ș
ini
furate
înso
ț
ite
de
documente
false
sau

contrafăcute.

Traficul de persoane

Cele
mai
semnificative
forme
ale
acestui
tip
de
infracțiune
sunt:
migrația
ilegală,

prostituția
organizată,
proxenetismul
și
traficul
de
copii.
Un
fenomen
aparte
al
imigrației

ilegale
îl
constituie
imigrația
deghizată
​
reprezentată
de
prostituție,
proxenetism
și
trafic
cu

ființe umane.

Proxenetismul,
deși
nu
este
definit
expres
de
legislația
penală,
a
fost
interpretat
în

practica
judiciară,
drept
acțiune
de
racolare
a
femeii,
în
vederea
practicării
de
relații

sexuale,
de
regulă
prin
mijloace
de
constrângere
psihică,
dar
și
prin
forță
fizică,
pentru
a

trage anumite foloase de pe urma practicării lor a unei persoane.

Prostituția
este
practicată
în
general
de
prostituate
situate
la
vârsta
adolescenței
.

42
Persoanele care recurg la asemenea mijloc de existență sunt determinate de:

●
Nivelul scăzut de trai
​
– cele mai multe aparțin unor familii cu dificultăți materiale.

●
Șomajul
–
​
mai
ales
persoanele
cu
un
grad
scăzut
de
profesionalizare
ce
nu
își

găsesc
locuri
de
muncă.
Domeniile
de
activitate
în
care
se
pot
angaja
oferă
un
nivel

scăzut al salariilor, care nu acoperă minimul necesităților de trai.

●
Factori
educaționali
–
carențele
educaționale
sunt
de
fapt
cele
care
participă
cel

mai mult în procesul angajării în prostituție.

41
Emilian Stancu, Petru
ț
Ciobanu, Criminalistică, Ed. Universul Juridic, Bucure
ș
ti, 2018, p. 237.

42
T. Joi
ț
a, Ac
ț
iunile desfă
ș
urate de Ministerul Public privind combaterea criminalită
ț
ii transfrontaliere
ș
i

terorismului, în R.C.C.P. nr. 10/2001, p. 1-5.

19

●
Modelul
familial
–
​
familiile
dezorganizate,
în
care
predomină
alcoolismul,

conflictele,
antecedentele
penale
sunt
cele
căutate
de
traficanți
în
racolarea
de

victime.

●
Factorii
eterogeni
​
,
​
cum
ar
fi:
deficiențele
structurale
ale
personalității

prostituatelor,
consecințele
debutului
timpuriu
al
vieții
sexuale,
precum
și
ale

agresării sexuale anterioare, disponibilitatea de a exercita o asemenea profesie.

Traficanții, respectiv proxeneții, sunt de două categorii
:

43
1.
​
Combinatorii
​
,
care
intermediază,
în
mod
ocazional,
relația
prostituată-
client.
Aceștia

își
desfășoară
activitatea
mai
ales
pe
plan
intern
și
pentru
o
perioadă
destul
de
scurtă
de

timp.

2.
​
Profesioniștii
​
,
care
cunoscând
faptul
că
există
persoane
ce
doresc
să
se
prostituieze,
le

racolează
și
profită
de
pe
urma
acestora
câștigând
sume
mari
de
bani.
Între
aceștia
se

regăsesc multe foste prostituate care își folosesc experiența și relațiile.

Potrivit
autorilor
Dan
Banciu
ș
i
Sorin
Rădulescu,
în
lucrarea
„Sociologia
crimei

ș
i
criminalită
ț
ii”
se
subliniază
faptul
că
prostituția
de
masă
este
amplificată,
în
primul
rând

datorită
sărăciei
și
mizeriei
materiale
care
se
extind
asupra
unor
pături
tot
mai
mari
din

populație,
cu
precădere
în
țările
sărace,
explozia
producându-se
în
urma
transformărilor

socio-economice
din
țările
fost
comuniste.
Dorința
de
câștig
rapid
a
determinat
nu
numai

persoane
sărace
să
se
prostituieze,
ci
chiar
fete
din
familii
oneste,
echilibrate,
decente,
cu
o

pregătire
medie
sau
chiar
superioară,
ceea
ce
a
amplificat
fenomenul
în
mod
îngrijorător,

provocând
uneori
adevărate
drame
familiale
și
extinzându-se
rapid
pericolul
contaminării

cu boli venerice și chiar SIDA.

În
același
timp,
multe
prostituate
active,
dispunând
de
capital,
s-au
asociat
cu
vechi

proxeneți
devenind
întreprinzători
și
patroni
ai
unor
societăți
comerciale
de
diferite

profiluri,
însă,
în
paralel
și
deghizat,
se
ocupau
cu
plasarea
de
femei
tinere,
în
schimbul

unor profituri sigure
ș
i consistente.

Se
constată
o
preferință
pentru
traficul
internațional,
acesta
fiind
mai
bine
remarcat,

chiar
dacă
este
cel
mai
riscant.
Proxeneții
își
aleg
piața
în
funcție
de
nivelul
de
trai
al
țării,

ca și mentalitatea și legislația acesteia. Sub aparența legalității unor agenții de fotomodele,

43
Emilian Stancu, „Tratat de criminalistică”, Editura Universul Juridic, București, 2015, p. 740.

20

de
impresariat
artistic,
oficii
matrimoniale
sau
agenții
de
plasare
a
forței
de
muncă
în

străinătate, organizațiile criminale desfășoară activități de prostituție și proxenetism
.

44
Unele
agenții
promovează
un
segment
al
prostituției
„
de
lux”,
care
deservește
o

clientelă anumite poziții sociale, prostituatele din această categorie, fiind dispuse să ducă o

astfel
de
viață.
Alte
agenții
sunt
acelea
care
racolează
fete
pentru
prostituție
prin

promisiuni
false
de
locuri
de
muncă
în
străinătate,
acestea
fiind
traficate
împotriva
voinței

lor și obligate, prin mijloace violente, să se prostituieze.

Deși
în
1989,
ONU
a
adoptat
Convenția
Drepturilor
Copilului
din
care
rezultă
clar
că

minorii
trebuie
protejați
împotriva
exploatării
sexuale
și
a
abuzului
de
orice
fel,
în
fiecare

an,
mii
de
bărbați
europeni
și
americani
călătoresc
în
Thailanda,
Sri
Lanka
și
Filipine

pentru
a
întreține
relații
sexuale
cu
copii
(
se
pare
că
și
România
a
devenit
un
teren
propice

pentru
astfel
de
indivizi,
datorită
sărăciei,
a
lipsei
unei
legislații
clare,
a
dezinteresului

statului pentru miile de copii abandonați, care devin astfel, extrem de vulnerabili).

Prostituția
de
la
vârste
fragede
reprezintă
în
aceste
țări
o
tradiție
îndelungată,
iar

bărbații,
care
vin
să
aibă
relații
sexuale
cu
copii,
obișnuiesc
să
susțină
că
ajută
financiar

familiile
sărace
din
care
fac
parte
acești
copii.
Realitatea
este
că
acești
copii
sunt
forțați

prin
violență,
corupți
la
prostituție,
iar
profiturile
uriașe
sunt
însușite
de
organizațiile

criminale care susțin această „industrie a sexului”.

Traficul
de
copii
a
devenit
una
dintre
cele
mai
profitabile
afaceri.
Re
ț
elele
de
trafic,

cea mai uzitată formă de traficare fiind aceea a adop
ț
iilor ilegale.

De
curând,
în
această
formă
de
trafic,
se
înscrie
și
traficul
cu
persoane
handicapate,

obligate
să
cerșească
în
Vestul
Europei,
persoane
provenite
din
țările
sărace,
foste

comuniste, celebră prin această activitate, fiind România.

La
fel
ca
și
traficul
de
droguri,
de
arme,
etc.,
traficul
de
ființe
umane
prezintă
două

părți:
cerere,
dar
și
oferta.
Datorită
bunei
sale
organizări,
a
intereselor
ș
i
a
modalită
ț
ii
de

realizare
la
nivel
interna
ț
ional
e
foarte
greu
de
crezut
că
traficul
de
persoane
va
putea
fi

înlăturat vreodată în totalitate.

44
Emilian Stancu, Petru
ț
Ciobanu, Criminalistică, Ed. Universul Juridic, Bucure
ș
ti, 2018, p. 240.

21

Terorismul

FBI-ul
definește
​
terorismul
ca
„folosirea
în
afara
legii
a
forței
sau
violenței

pentru
intimidarea
ori
constrângerea
unui
guvern,
a
populației
civile,
sau
a
unui
segment

din acesta, în îndeplinirea unor obiective politice ori sociale”
.

45
​
Activitățile
infracționale
în
care
teroriștii
sunt
implicați,
includ:
​
bombardamente,

incendii,
asasinate,
răpiri,
luare
de
ostatici,
deturnare
de
avioane,
spargeri
de
bănci,

furturi din arsenalul militar sau polițienesc.

Cu
privire
la
cauzele
terorismului
se
poate
afirma
că
acestea
sunt
complexe,
de

natură
economică,
politică,
socială,
etnică,
religioasă,
ideologică
și
pot
fi
împărțite
în
patru

mari categorii:

46
1.
​
Factori
determinanți
ce
acționează
pe
termen
lung
​
,
așa
cum
sunt:
crizele
economice,

regimuri
totalitare
sau
neacceptate
de
anumite
laturi
ale
societății,
revolte
și
conflicte

armate
de
durată,
datorate
unor
guvernări
controversate,
discriminări
grave
religioase
sau

ideologice.

2.
​
Factori
care
acționează
pe
termen
scurt
​
,
cum
ar
fi
conflictele
temporare
de
natură

etnică,
conflicte
sociale
datorate
unor
măsuri
oprimatoare,
declararea
stării
de
necesitate
în

anumite teritorii;

3.
​
Factori
interni
​
,
care
reprezintă
motivațiile
economice,
sociale,
etnice,
religioase,

ideologice
existente
în
interiorul
țării
și
care
urmăresc
de
regulă
desfășurarea
de
acțiuni

teroriste
pe
teritoriul
statului
sau
în
exterior,
dar
numai
împotriva
reprezentanților
sau

cetățenilor statului în cauză;

4.
​
Factori externi
​
, în cazurile în care motivațiile nu izvorăsc din interiorul țării respective.

Adevăratele
obiective
urmărire
de
către
terori
ș
ti
sunt:
separarea
unor
regiuni
și
prin

aceasta
constituirea
de
noi
state,
modificarea
regimului
politic
din
unele
țări,
eliberarea
de

sub dominația străină, schimbarea guvernelor sau a unor președinți de state, recunoașterea

egalității
confesionale
sau
menționarea
acestor
inegalități,
lichiditatea
unor
personalități
ale

căror
activitate
incomodează
sau
împiedică
rezolvarea
unor
probleme,
eliberarea
unor

camarazi
reținuți
sau
arestați,
obținerea
de
răscumpărări
pentru
finanțarea
viitoarelor

obiective.

45
M.J. Palmiotto, Criminal Investigation, Ed. Nelson-Hall Publishers, SUA, 1976, p. 508.

46
I. Pitulescu, „Al treilea război mondial”, Ed. Na
ț
ional, Bucure
ș
ti, 1996, p. 57.

22

Din punct de vedere al tacticii folosite se remarcă două tipuri principale de acțiuni:

1)
cele
cu
care
teroriștii
își
iau
măsuri
pentru
a
scăpa
cu
viață
după
consumarea

atentatului
​
, de exemplu luarea de ostatici.

2)
​
misiunile
sinucigașe
sau
kamikadze
–
această
metodă
prezintă
două
mari
pericole:

apărarea
împotriva
acestor
acțiuni
este
extrem
de
dificilă,
iar
gravele
pierderi
umane
și

materiale, creează adevărate șocuri emoționale în rândul populației.

Cele
mai
multe
acțiuni
teroriste
săvârșite
în
lume,
sunt
îndreptate
împotriva
unor

personalități
marcante
cu
responsabilități
în
stat
sau
cu
atribuțiuni
decizionale,
fiind
vizați

cu
precădere,
șefi
de
stat
și
guverne,
miniștri,
conducători
de
partide
politice
și
ai

organismelor
internaționale,
etc.
Grupările
teroriste
manifestă
o
mare
preferință
pentru

această
formă
de
acțiune
teroristă,
din
cauza
ecourilor
deosebite
ce
se
nasc
în
mass-media

și
în
rândul
opiniei
publice,
mizând
pe
tema
și
groaza
răspândite
în
rândul
cetățenilor,
fapt

demonstrat fără tăgadă de cele peste 300 de atentate și tentative de atentat ce au avut loc în

ultimul
deceniu,
în
urma
căruia
și-au
pierdut
viața
patru
șefi
de
stat,
cinci
prim-miniștri,
24

de miniștri și alte asemenea personalități
.

47
Sutele
de
miliarde
de
dolari
obținute
de
grupurile
teroriste
și
de
organizațiile

criminale
de
afaceri
ilicite
sunt
spălate
și
reinvestite
apoi
în
economia
legală,
operațiuni
ce

nu
se
pot
realiza
decât
cu
complicitatea
totală
a
unor
instituții
bancare.
E
vorba
de
o

corupție al cărei scop evident este reciclarea masivă a banilor murdari.

Actul
terorist
din
11
septembrie
2001
asupra
World
Trade
Center
din
New
York,

act
urmat
cu
moartea
a
peste
300
de
oameni
și
rănirea
altor
câteva
sute.
Acest
act

reprezintă
punctul
culminant
al
terorismului,
deoarece
S.U.A.
și
cu
multe
alte
state
din

lume au pornit cea mai mare campanie împotriva terorismului.

Cu
cât
represiunile
vor
fi
mai
mari,
cu
atât
actele
teroriste
vor
fi
mult
mai
complexe

și
vor
fi
produse
cu
mai
multă
violență
decât
până
acum.
Cu
cât
societatea
se
dezvoltă,
cu

atât
terorismul
devine
mai
complex,
mai
elaborat,
mai
crud,
el
rămânând
parte
integrantă
a

crimei organizate din cele mai vechi timpuri și va dăinui și în viitor.

47
I. Pitulescu „Al treilea Război Mondial – Crima organizată”, Ed. Na
ț
ional, Bucure
ș
ti, 1996. p. 63.

23

Spălarea de bani

Începutul
secolului
al
XX-lea
îl
aduce
în
prim
plan
pe
Regele
Chicagoului,
celebrul

mafiot
Alphonse
Capone,
rămas
în
istorie
ca
fondatorul
unei
organizații
criminale
cu
profit

de
100
milioane
dolari.
Pentru
a
li
se
șterge
urma,
banii
murdari
obținuți
din
afaceri
ilegale

cu
alcool
erau
ascunși
în
spălătorii
chimice.
De
aici
s-a
născut
și
expresia
„spălare
de
bani”

folosită ulterior pentru a defini toate activitățile ilegale prin care se obțineau „bani negri”.

Cea
mai
cunoscută
sursă
de
bani
„murdari”
este
traficul
de
droguri,
datorită
faptului

că
prin
el
se
generează
la
nivel
planetar,
profituri
anuale
de
multe
miliarde
de
dolari,
iar

prin
operațiuni
comerciale
și
financiare
ilicite,
aceste
imense
sume
dispar
dintr-un
loc

pentru
a
apărea
multiplicate
în
alte
locuri,
căpătând
astfel
o
aparență
de
legitimitate.
Mari

profituri
se
obțin
însă
și
din
comerțul
ilegal
cu
arme,
muniții
și
explozivi,
traficul
cu
aur,

bijuterii
și
pietre
prețioase,
traficul
cu
ființe
umane,
dar
și
prin
marile
forme
ale

delincvenței,
cum
sunt
corupția
politică
pe
scară
mare,
evaziunea
fiscală,
contrabanda,

fraudele bancare, falsificarea mărcilor de fabricație, a biletelor bancare și multe altele.

În
​
directiva
Consiliului
Comunității
Europene
nr.
91/1991
,
​
„spălarea
banilor”

48
înseamnă următorul comportament când este comis cu intenție:

●
convertirea
sau
transferul
de
bunuri
despre
care
cel
care
le
efectuează
ș
tie

că
provin
dintr-o
activitate
cu
caracter
infrac
ț
ional
sau
dintr-o
participare
la
o

astfel
de
activitate,
în
scopul
de
a
disimula
sau
de
a
masca
originea
ilicită
a

numitelor
bunuri
sau
de
a
ajuta
orice
persoană
implicată
în
această
activitate

să scape de consecin
ț
ele juridice ale actelor sale;

●
disimularea
sau
mascarea
naturii
​
,
a
sursei,
a
amplasării,
a
dispozi
ț
iei,
a

mi
ș
cării
sau
a
proprietă
ț
ii
reale
a
bunurilor
sau
a
drepturilor
referitoare
la

acestea
despre
care
autorul
ș
tie
că
provin
dintr-o
activitate
infrac
ț
ională
sau

din participarea la o astfel de activitate;

48
Directiva Consiliului din 10 iunie 1991 privind prevenirea folosirii sistemului financiar în scopul spălării

banilor (91/308/CEE).

24

●
achizi
ț
ia,
de
ț
inerea
sau
folosirea
unor
bunuri
ș
tiind,
în
momentul
primirii

acestor
bunuri,
că
ele
provin
dintr-o
activitate
cu
caracter
criminal
sau
dintr-o

participare la o astfel de activitate;

●
participarea
la
unul
dintre
actele
vizate
la
cele
trei
puncte
precedente,

asocierea
pentru
a
comite
actul
respectiv,
încercarea
de
a-l
comite,
faptul
de
a

ajuta,
de
a
incita
sau
de
a
sfătui
pe
cineva
să
îl
comită
sau
faptul
de
a-i
facilita

executarea.

Indiferent
de
activitățile
criminale
din
care
provin
banii
murdari,
spălarea
lor
pe
plan

internațional presupune trei faze distincte, după cum urmează:

1.
​
scoaterea
banilor
murdari
proveniți
din
acțiunile
ilegale
în
afara
țării
și,
dacă
se

impune, depozitarea lor într-un cont dintr-o bancă din străinătate.

2.
​
legitimizarea
fondurilor
în
cauză
​
,
care
se
face
de
regulă
prin
înregistrarea
lor
în

conturile
unor
bănci
slabe
din
punct
de
vedere
al
supravegherii
generale,
a
activității,
cu

practici permisive în materia operațiunilor.

3.
​
repatrierea
fondurilor
​
,
care
se
face
prin
așa-numita
„reîmprumutare
a
banilor”
de
la

băncile
sau
firmele
străine,
care
intrând
în
conturi
bancare
devin
aproape
imposibil
de

controlat, datorită secretului operațiunilor bancare.

Banii
murdari
sunt
repatriați
de
regulă,
pentru
a
se
putea
realiza
reciclarea
lor,

respectiv investirea în alte activități criminale, de cele mai multe ori la niveluri superioare.

Pie
ț
ele
ilega le
sunt
cele
în
care
se
produc
ș
i
se
comercializează
bunuri
ilicite,
ale

căror
produc
ț
ie,
comercializare
ș
i
consum
sunt
interzise
(
droguri,
unele
categorii
de

medicamente, pornografia infantilă etc.), iar pie
ț
ele paralele sunt acelea în care tranzac
ț
iile

vizează
bunurile
licite,
dar
comercializate
ilegal,
respectiv
prin
contrabandă
(
ț
igări,
alcool,

cafea,
produse
electronice,
calculatoare
etc.)
ca
urmare
a
evitării
procedurilor
legale

privitoare la declararea oficială a produselor
ș
i plata taxelor aferente acestora
.

49
„
​
Economia
subterană
​
”
sau
„
​
clandestină
​
”,
include
acele
tranzacții
financiare
sau

comerciale
care
nu
lasă
urme
în
documentele
oficiale
contabile
sau
fiscale.
Deosebirea

esențială
dintre
sumele
de
bani
ce
formează
economia
subterană
de
cele
ce
reprezintă

„banii
murdari”
este
aceea
că
primele
provin
din
activități
ilegale
și
nu
din
acte
criminale,

49
Ph. Broyer, Criminalite financiere, Ed. d`Organisation, Paris, 2002, pp. 8-9.

25

însă
nu
sunt
introduse
în
circuitul
legal
pentru
a
putea
fi
sustrase
de
la
plata
impozitelor
și

taxelor legale, într-un cuvînt ele formează
​
evaziunea fiscală
​
.

​
Corup
ț
ia

Corup
ț
ia
​
reprezintă punctul de pornire al tuturor activită
ț
ilor infrac
ț
ionale

desfă
ș
urate de organi za
ț
iile criminale. Ea este un fenomen ex trem de nociv, necontrolată

având capacitatea de a distruge însă
ș
i fiin
ț
a statului
ș
i a institu
ț
iilor sale democratice
.

50
Cauzele comiterii actelor de corup
ț
ie
​
:

–
lipsa de autoritate a puterii politice;

–
incapacitatea partidelor de a se sus
ț
ine financiar;

–
descentralizarea politico-administrativă;

–
ineficien
ț
a sau insuficien
ț
a legilor;

–
perpetuarea vechii birocra
ț
ii, cu deprinderile cunoscute,
ș
i consolidarea ei;

–
promovarea în func
ț
ie de obedien
ț
a fa
ț
ă de superiori;

–
promovarea economiei de pia
ț
ă în condi
ț
iile unei penurii de capital;

–
accederea la demnită
ț
i politico-administrative prin sus
ț
inerea oamenilor de

afaceri
ș
i cu interferen
ț
e în criminalitatea orga nizată.

Agresiunile
masive
asupra
economiei,
nenumăratele
vandalisme
produse
în
toate

domeniile, sunt înso
ț
ite în marea lor majoritate de acte de corup
ț
ie.

În
domeniile
comer
ț
ului
ș
i
prestărilor
de
servicii,
în
sfera
institu
ț
iilor
publice,
ca
ș
i

în
administra
ț
ia
publică,
actele
de
dare
ș
i
luare
de
mită
au
devenit
o
practică.
Sume
uria
ș
e

de
bani
sunt
manipulate
pentru
vânzări
sau
închirieri
preferen
ț
iale
de
spa
ț
ii
comerciale,

condi
ț
ionarea
emiter ii
licen
ț
elor
de
import-export
transfer uri
ilegale
de
mijloace
fixe,

licita
ț
ii fictive, repart izarea ilegală de terenuri fertile, ocupări abuzive de terenuri.

Alte
exemple
de
acte
de
corup
ț
ie
sunt:
stabilirea
de
impozite
ș
i
taxe
convenabile,

acordarea
de
asisten
ț
ă
medicală,
eliberarea
unor
certificate
medicale
nereale,
repartizarea

de terenuri pentru construc
ț
ii, corup
ț
ia din domeniul vamal sa u bancar,
ș
.a.

50
I. Pitulescu, Corup
ț
ia
ș
i implica
ț
iile ei în societatea românească, în R.C.C.P., nr. 8/2000, p. 106 – 109.

26

Capitolul II.

NORME DE INCRIMINARE PE PLAN INTERN A INFRAC
Ț
IUNILOR DIN

SFERA CRIMINALITĂ
Ț
II ORGANIZATE

II.1.
​
Aspecte generale ale criminalită
ț
ii organizate din România

În
privin
ț
a
criminalită
ț
ii
organizate,
lucrurile
s-au
schimbat
radical
după
anul
1989,

aceasta
manifestându-se
cu
totul
altfel
într-o
societate
deschisă,
în
care
cetă
ț
enii
au

libertate
de
mi
ș
care,
iar
libera
ini
ț
iativă
nu
este
îngrădită.
Fenomenul
infracțional
cunoaște

o
creștere
fără
precedent,
constituind
o
amenințare
la
adresa
comunității
umane,
a
statelor

și instituțiilor democratice.

În
România
de
astăzi,
în
care
situația
economică
instabilă
și
inflația
determină
o

inegalitate
frapantă,
o
bună
parte
a
populației
trăind
în
sărăcie,
numeroși
oameni
fiind

stăpâniți
de
sentimente
de
nesiguranță
și
puternică
frustrare,
promovarea
liberei

concurențe,
a
spiritului
competitiv,
a
avut
desigur,
pe
lângă
efectele
pozitive,
și
un
revers

nedorit.
Pe
baza
acestui
sistem
social,
politic,
cultural,
propice,
s-au
putut
dezvolta

organizațiile de tip mafiot în România.

Deschiderea
grani
ț
elor
împreună
cu
slăbirea
controlului
la
frontieră
a
dus
la

amplificarea
criminalită
ț
ii,
iar
globalizarea
a
sporit
infrac
ț
iunile
din
domenii
precum:

traficului de droguri, traficului ilicit de arme, de materiale nucleare, terorismul, traficul de

persoane,
prostitu
ț
ie,
spălarea
banilor,
aducându-se
atingere
siguran
ț
ei
publice
ș
i
na
ț
ionale

ș
i tulburându-se buna desfă
ș
urare a activită
ț
ii organismelor economice, politice
ș
i sociale.

Formele
de
manifestare
a
criminalită
ț
ii
organizate
s-au
diversificat,
trecând
de
la

domenii
tradi
ț
ionale,
cum
sunt
jocurile
de
noroc,
cămătăria
ș
i
prostitu
ț
ia,
la
traficul
cu

opere
de
artă
ș
i
obiecte
arheologice
furate,
frauda
cu
căr
ț
i
de
credit,
comer
ț
ul
cu
metale

pre
ț
ioase,
ajungându -se
la
organizarea
activită
ț
ii
infrac
ț
ionale
după
modelul
companiilor

legale (sectoare de prelucrare, produc
ț
ie transport, valorificare, protec
ț
ie)
.

51
Prin
corup
ț
ie,
criminalitatea
organizată
urcă
spre
vârfurile
societă
ț
ii,
cuprinzând

institu
ț
ii vitale ale sta tului
ș
i punând în pericol siguran
ț
a na
ț
ională.

51
D. Miclea, Cunoa
ș
terea crimei organizate, Ed. Pygmalion, Ploie
ș
ti, 2001, p. 17.

27

În
perioada
de
tranzi
ț
ie
parcursă
de
România
după
Revolu
ț
ia
din
anul
1989,

criminalitatea
organizată
na
ț
ională
ș
i
interna
ț
ională
ș
i-a
făcut
apari
ț
ia
ș
i
s-a
dezvoltat,

grupurile
criminale
ac
ț
ionând
structurat,
cu
repercusiuni
în
diverse
domenii
ale
vie
ț
ii

sociale
ș
i economice.

S-a
ajuns
la
specializarea
grupărilor
criminale
în
domenii
cu
profit
maxim,
care

afectează
direct
sistemul
economic
ș
i
social,
criminalitatea
organizată
constituind
astfel
un

risc major la securitatea na
ț
ională a României.

MAFIA ȚIGĂNEASCĂ

O
amenințare
deosebită
pentru
ț
ara
noastră
o
reprezintă
implicarea
tot
mai
profundă

în
sfera
criminalității
a
țiganilor
care
de
ț
in
un
potențialul
criminogen
mult
mai
mare
decât

al
restului
populației
României,
situație
ce
are
tendințe
de
agravare.
Un
alt
element
de

gravitate
deosebită
în
reprezintă
participarea
infractorilor
țigani
la
săvârșirea
infracțiunilor

cu violență, respectiv omoruri (11,5 %), tentativa de omor (9,48 %), viol (19,25 %).

Între
​
factorii
criminogeni
​
,
care
determină
în
mare
măsură
comportamentul
deviat

al multor țigani, enumerăm următorii:

52
●
agresivitate înnăscută
​
(mulți purtând în permanență asupra lor arme albe);

●
labilitate afectivă care este în strânsă legătură cu agresivitatea

●
indiferența afectivă

●
devianța morală sau dubla moralitate

Această
etnie
are
propria
ei
legislație
țigănească,
care
este
mai
presus
de
legislația

țării și care este bazată pe obiceiuri și tradiții.

Primul
grup
constituit
pe
principii
mafiote
a
fost
cel
compus
din
familiile
Duduianu

Petrișor,
Nicolae,
Vasile,
Ion,
și
familia
Văduva
și
încă
peste
60
de
țigani
în
București,
în

județul
Ialomița
și
Ilfov.
Despre
acest
grup
se
știe
din
1991,
cunoscându-se
structura

riguroasă,
selecția
severă
a
membrilor.
Această
grupare
a
început
cu
comiterea
de

infracțiuni
clasice,
în
scurt
timp
urmând
să
treacă
la
șantaj,
spălare
de
bani,
prostituție,

evaziune fiscală, taxa de protecție.

52
I. Pitulescu „Al treilea Război Mondial – Crima organizată”, Ed. Na
ț
ional, Bucure
ș
ti, 1996. pp. 215-216.

28

Toate
aceste
activități
au
fost
posibile
datorită
coruperii
unor
funcționari
publici,

generali,
polițiști,
oameni
politici,
metodă
prin
care
obțineau
diferite
favoruri.
După

multiplele
eșecuri,
polițiștii
români
au
reușit
să
aresteze
53
de
țigani,
care
au
fost
acuzați

de
peste
200
de
infracțiuni
de
diferite
genuri.
Datorită
corupției,
întregul
grup
de
țigani
a

fost pus în libertate în scurt timp.

Unul
din
cei
mai
mari
mafioți
țigani
este
așa-numitul
​
Gigi
Ursaru
​
,
care
are
12

condamnări
pentru
fapte
grave;
un
cunoscut
contrabandist
de
țigări,
mai
ales,
patron
a

patru
firme
prin
care
a
spălat
imensele
sume
câștigate
din
contrabandă.
A
fost
implicat
ș
i
în

vânzările de copii, proxenetism, jafuri și tâlhării.

Interlopul
bucure
ș
tean
Gheorghe
Constantinescu
zis
​
Gigi
Boeru
​
este
considerat

53
unul
din
capii
lumii
interlope
din
România,
fiind
considerat
poate
cel
mai
bogat
indivizi

din
țară.
Deține
numeroase
imobile
de
mare
valoare
(vile,
apartamente,
terenuri),

restaurante,
hoteluri
sau
obiecte
de
artă.
Inteligența
nativă
și
prezentabilitatea,
pe
lângă

sumele
de
bani
imense
pe
care
le
posedă,
l-au
ajutat
să-și
asigure
„uși
deschise”
în
cele

mai înalte medii, fiind mereu înconjurat de personalități publice ale României.

În
luna
februarie
a
anului
2008,
Timișoara
a
fost
„zguduită“
de
un
scandal
de

amploare,
după
ce
omul
de
afaceri
sirian
Jabri
Tabrizi
descoperă
că
Ionelaș
Cârpaci,
lider

al
unui
clan
de
romi
din
Timișoara,
încearcă
să
îi
vândă
la
prețul
de
600.000
de
euro
un

teren
de
pe
strada
Romulus,
care
aparține,
de
fapt,
Primăriei
Timișoara.
Verificând
situația

juridică
a
terenului,
Jabri
Tabrizi
avea
să
constate
că
terenul
fusese
luat
cu
acte
false
de
la

Primărie.
Practic,
prin
interpuși,
Ionelaș
Cârpaci
a
intrat
în
posesia
terenului
falsificând

ștampile și documente ale Primăriei, inclusiv dispoziția de retrocedare.

Verificările
realizate
de
​
Primăria
Timișoara
și
Oficiul
de
Cadastru
aveau
să
scoată

la
iveală
că,
prin
aceeași
metodă,
Ionelaș
Cârpaci
a
pus
mâna
și
pe
alte
terenuri,
unul
dintre

ele pe strada Ștefan cel Mare. Iar dacă în cazul terenului de pe strada Romulus tranzacția a

ajuns
doar
în
faza
de
tentativă,
în
cazul
de
pe
Ștefan
cel
Mare
Ionelaș
Cârpaci
reușise
să
îi

vândă terenul companiei Italrom, prima firmă de construcții înființată la Timișoara după

Revoluție
și
deținută
de
Sorin
Neagoe,
unul
din
cei
mai
cunoscuți
ingineri
constructori
din

Banat
.

54
53
I. Pitulescu „Al treilea Război Mondial – Crima organizată”, Ed. Na
ț
ional, Bucure
ș
ti, 1996. pp. 234-251.

54

https://adevarul.ro/locale/timisoara/firma-romaneasca-omorata-mafia-tiganeasca-posesorul-vile-800000-euro-
patronul-ajuns-chirias-intr-un-apartament-doua-camere-1_56e94f455ab6550cb8e8513f/index.html

29

Astfel
de
lideri
ai
țiganilor
există
în
aproape
toate
orașele
României,
mafia

țigănească
cuprinzând
,
în
afară
de
București
și
Galați,
Brăila,
Constanța,
Buzău,
Suceava

și
multe
alte
orașe
și
regiuni,
cei
mai
bogați,
aflându-se
în
zona
Banatului.
Ei
domină
prin

teroare
localități,
piețe,
cartiere,
câștigate
prin
înțelegere
cu
alte
bande
sau
prin
forță,
prin

înlăturarea concurenței.

Mafia
țigănească
românească
​
este
mai
mult
decât
cunoscută
și
dincolo
de
granițele

țării
noastre,
în
Germania,
Austria,
Ungaria,
Italia
și
Spania,
provocând
o
adevărată
panică

atât
în
rândul
cetățenilor
cât
și
a
autorităților.
Ceea
ce
a
impresionat
cel
mai
mult,
a
fost

rapiditatea
cu
care
acționau
grupurile
criminale,
fapt
care
presupune
o
bună
organizare
și
o

reală
specializare.
Sunt
nenumărate
furturile,
spargerile,
tâlhăriile,
realizate
de
țigani
în

străinătate,
dar
rămase
nerezolvate
de
către
autorități.
Mafia
țigănească
s-a
specializat
în
tot

felul de infracțiuni, aplicând metode specifice
.

55

II.2. Infrac
ț
iuni din sfera criminalită
ț
ii organi zate în România

II.2.1.
​
Traficul interna
ț
ional de autoturisme furate

Traficul
internațional
de
autoturisme,
reprezintă
o
amplă
afacere
ilicită

internațională,
în
plină
dezvoltare
și
în
țara
noastră,
având
ca
obiect
furtul
unor
autoturisme

de
lux
din
Occident
și
valorificarea
lor
prin
diferite
filiere,
unele
dintre
acestea
incluzând
și

teritoriul țării noastre.

Traficul
ilegal
cu
autoturisme
de
lux
a
luat
o
mare
amploare
datorită
faptului
că
este

extrem
de
profitabil,
într-o
zi
putându-se
realiza
un
venit
de
zeci
și
sute
de
mii
de
dolari.

Datorită
creșterii
plafoanelor
la
taxele
de
import
autovehiculele
străine,
în
România,
foarte

multe
persoane
sunt
tentate
să
le
evite,
procurând
mașini
furate
ce
sunt
puse
în
circulație
cu

ajutorul unor documente falsificate sau înmatriculări false.

56

55

​

56
I. Pitulescu „Al treilea Război Mondial – Crima organizată”, Ed. Na
ț
ional, Bucure
ș
ti, 1996, p. 279.

30

În
afară
de
infracțiunea
de
furt,
membrii
grupurilor
săvârșesc
și
infracțiuni
de
fals,

uz
de
fals,
înșelăciune.
Ei
falsifică
contractul
de
vânzare
–
cumpărare,
certificatul
de

înmatriculare,
chitanța
de
vamă,
verificarea
tehnică,
fișa
autovehiculului.
Se
mai
falsifică,

yalele, bușonul de alimentare, seria șasiului, a cheilor autoturismelor.

57
Cele
mai
multe
autoturisme
traficate
din
străinătate
provin
din
frauda
la
asigurări.

Acest
mod
de
operare
este
simplu,
ingenios
ș
i
lipsit
de
prea
multe
riscuri.
Cu
acordul

proprietarilor,
ma
ș
inile
sunt
transportate
în
alte
ț
ări,
"spălate"
prin
vânzări
succesive
ș
i,

ulterior,
declarate
de
proprietari
ca
fiind
furate.
Ace
ș
tia
din
urmă
î
ș
i
recuperează

prejudiciul
de
la
firmele
de
asigurări.
Poli
ț
i
ș
tii
spun
că,
de
multe
ori,
trafican
ț
ii
înfiin
ț
ează

chiar
ei
firme,
pe
numele
cărora
achizi
ț
ionează
în
sistem
leasing
autoturisme
de
lux.

Ulterior, acestea sunt valorificate
ș
i declarate furate
.

58
Poli
ț
i
ș
tii
au
descoperit
una
dintre
noile
metode
de
furt
prin
care
se
ob
ț
ine
un

autoturism
"curat".
Astfel,
trafican
ț
ii
fură
o
limuzină
de
lux
ș
i,
concomitent,
închiriază
de

la
o
firmă
de
profil
un
autoturism
asemănător
(marcă,
model,
culoare
ș
i
motorizare).

Ulterior,
ma
ș
inii
furate
îi
sunt
gravate
seriile
de
identificare
apar
ț
inând
celei
închiriate.
De

asemenea,
se
modifică,
pe
calculator,
conforma
ț
ia
încuietorilor
ș
i
a
butucului
de
contact.

Apoi
limuzina
furată
este
predată
societă
ț
ii,
în
locul
autoturismului
închiriat,
ș
tiindu-se
că

ma
ș
inile nu sunt veri ficate cu aten
ț
ie atunci când clien
ț
ii le aduc înapoi.

Limuzina
deturnată
astfel
de
la
firmă,
având
seriile
"curate",
prime
ș
te
documente

false
de
provenien
ț
ă
ș
i
este
scoasă
din
ț
ară.
În
acest
timp,
poli
ț
ia
caută
zadarnic
ma
ș
ina

furată,
care
a
ajuns
în
garajele
societă
ț
ii
respective,
departe
de
orice
bănuieli.
Poli
ț
i
ș
tii
spun

că
autoturismele
traficate
prin
această
ingenioasă
metodă
sunt
detectate
foarte
greu,
pentru

că
nimeni
nu
le
declară
furate.
Trafican
ț
ii
italieni
sunt
cei
care
au
descoperit
ș
i
folosesc
cel

mai des acest mod inedit de operare.

În
anul
2018
s-a
stabilit
un
record
de
mașini
furate
descoperite
la
graniță.
Au
fost

înregistrate cu 70% mai multe ma
ș
ini decât în 2017. Polițiștii de frontieră au recuperat 239

de
autovehicule,
dintre
care
aproape
200
mașini
mici
–
în
general
bolizi
de
zeci
de
mii
de

euro , restul fiind microbuze, motociclete, automarfare și remorci.

57
Idem, pp. 282-288.

58

​

Trafic de auto fara frontiere

​
.

31

Cel
mai
des,
acestea
sunt
aduse
în
țară
prin
vest,
pe
la
punctele
de
trecere
din
Petea
și

Nădlac.
Cei
implicați
în
furtul
mașinilor
sunt
români,
dar
și
albanezi,
austrieci,
belgieni,

danezi,
francezi
sau
germani.
Scuza
șoferilor
în
fața
polițiștilor
de
frontieră
este
că
nu
știau

că
mașina
pe
care
o
conduceau
era
furată.
Unii
dintre
ei
au
recunoscut
că
au
primit
bani,

până
la
500
de
euro,
ca
să
aducă
mașina
în
țară.
Tuturor
celor
implicați
în
traficul
cu

autoturisme
li
s-a
făcut
dosar
penal,
iar
mașinile
s-au
dus
în
parcul
auto
al
Poliției
de

Frontieră până la luare unor decizii definitive de către instan
ț
ă
.

59

II.2.2.
​
Falsificarea de monedă

Un
pericol
permanent
pentru
economia
tuturor
statelor
îl
constituie
falsul
de
bani
și

alte titluri de valoare, precum și traficul cu astfel de mijloace de plată contrafăcute.

În
ț
ara
noast ră,
goana
după
valută
a
persoanelor,
cele
mai
multe
neavizate
asupra

elementelor
caracteristice
de
protec
ț
ie
a
respectivelor
bancnote,
a
creat
posibilitatea

grupărilor
criminale
din
exterior,
sprijinite
de
elemente
autohtone,
să
profite
de
pe
urma

lipsei
de
experien
ț
ă
a
acestor
persoane,
introducând
în
România
cantită
ț
i
însemnate
de

bancnote false, mai ales dolari SUA
ș
i euro.

Un
caz
celebru
este
cel
din
1995
în
care
s-a
încercat
punerea
în
circulație
a
50

milioane
de
lei
în
bancnote
false.
Ce
merită
remarcat,
este
faptul
că
tot
mai
mulți
minori
și

tineri,
prin
intermediul
calculatorului,
încearcă
sau
chiar
pun
în
circulație
bancnote
false.

Doar
atenția
mărită
a
cetățenilor
poate
rezolva
astfel
de
situații,
pentru
a
nu
se
trezi
că

posedă sume importante de bani care nu valorează nimic.

Stelea
Dura
(57
de
ani)
și
Lucian-Vasile
Dura
(25
de
ani)
sunt
protagoniștii
unui

dosar
penal
instrumentat
pentru
punerea
în
circulație
de
valori
falsificate.
Oamenii
legii
au

descoperit
că,
începând
cu
luna
mai
2016,
Stelea
Dura
și
Lucian-Vasile
Dura,
împreună
cu

o
altă
persoană,
Ilie
Cornel,
au
constituit
un
grup
infracțional
organizat
în
scopul
comiterii

de infracțiuni din sfera falsificării de monedă.

59

​
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/record-de-masini-furate-descoperite-la-granita-1057963
​
.

32

Au
fost
identificate
bancnote
contrafăcute
de
50
respectiv
100
de
lei.
Curtea
de

Apel
Galați
i-a
condamnat
definitiv
pe
Stelea
Dura
și
Lucian-Vasile
Dura
la
6
ani
și
8
luni,

respectiv
2
ani
și
6
luni
de
închisoare
pentru
constituire
a
unui
grup
infracțional
organizat,

punere în circulație de valori falsificate și înșelăciune
.

60
În
anul
2018,
din
cele
442
cauze
de
solu
ț
ionat
având
ca
obiect
infrac
ț
iuni
de
fals

de
monedă,
din
care
315
cauze
nou
înregistrate,
în
perioada
de
referin
ț
ă
a
fost
solu
ț
ionat
un

număr
de
55
cauze,
fa
ț
ă
de
60
cauze
în
2017,
ceea
ce
reprezintă
o
scădere
cu
8,33%,

potrivit raportului de activitate al D.I.I.C.O.T.

II.2.3.
​
Traficul de persoane

Un
alt
fenomen
îngrijorător
cu
evidente
tendințe
de
extindere,
îl
constituie

prostituția
și
proxenetismul,
dar
mai
ales
traficul
de
copii,
care
capătă
un
caracter
tot
mai

periculos și internaționalizat.

61
Proxenetismul
este
practicat
în
mod
organizat
și
acoperit
sub
masca
unor
activități

ilicite
la
prima
vedere.
Asemenea
rețele
acoperite
se
întâlnesc
în
domeniul
turismului,

cazinourilor,
barurilor
și
a
altor
localuri
publice,
prostituatele
acționând
la
vedere,
sub

masca unor dansatoare de cabaret, ospătărițe, animatoare, însoțitoare și ghizi, etc.

Mult
mai
comodă
și
mai
bănoasă,
prostitu
ț
ia
virtuală
are
un
mare
succes
la

studentele
românce.
Asta
și
pentru
că
există
avantajul
faptului
că
site-urile
pornografice

on-line
nu
pot
fi
accesate
de
clienții
din
România,
ci
numai
de
străinii
care
virează
sume
de

bani în conturile special destinate.

Cu
adevărat
îngrijorător,
este
fenomenul
de
atragere
și
exploatare
sexuală
a

minorilor
proveniți
din
familii
dezorganizate.
Cei
mai
expuși
sunt
copiii
străzii,
majoritatea

fiind
fugiți
de
acasă
sau
din
unități
de
ocrotire
și
provenind
din
familii
cu
mari
probleme
de

integrare socio-profesională.

Amintim
și
de
o
afacere
deosebit
de
profitabilă
pentru
organizațiile
criminale

formate din români și străini: traficul ilegal cu copii.

60

https://adevarul.ro/locale/galati/traficantul-droguri-pacalitcu-bani-falsi-falsificat-doi-interlopi-bancnote-100-l
ei-bautura-1_5a3ed906d7af743f8da7b141/index.html
​
.

61
I. Pitulescu „Al treilea Război Mondial – Crima organizată”, Ed. Na
ț
ional, Bucure
ș
ti, 1996. p. 289.

33

Vedem
zilnic
la
televizor
și
în
ziare
de
familii
care
își
vând
copiii
acelora
ce
vor

să
înfieze,
dar
mai
grav
a
acelora
ce
îi
cumpără
tocmai
cu
scopul
de
a-i
prostitua,
de
a-i

maltrata,
de
a
comercializa
casete
pronografice
cu
ei.
Prețurile
sunt
mai
mult
decât
minime,

ținând
cont
că
e
vorba
de
o
viață,
interesul
pentru
identitatea
cumpărătorului
este

inexistent,
iar
legislația
este
mai
mult
decât
îngăduitoare.
Inutil
au
fost
filmate
astfel
de

tranzacții
în
direct,
degeaba
presa
românească
și
străină
relatează
constant
astfel
de
cazuri.

Fenomenul nu numai că nu dispare, ci ia amploare zi de zi.

Cauzele
traficului
sunt
reprezentate
de:
sărăcie,
ș
omaj,
discriminarea
pe
pia
ț
a

muncii,
violen
ț
a
domestică
ș
i
abuzul
determină
pentru
femei
ș
i
tinere
na
ș
terea
unei
dorin
ț
e

de
evadare
către
o
lume
mai
bună,
astfel
încât
ofertele
în
ș
elătoare
ale
trafican
ț
ilor
sunt

acceptate cu u
ș
urin
ț
ă.

Prin
prisma
scopului
vizat,
traficul
presupune
profituri
scăzute
pentru
societate

ș
i
profituri
uria
ș
e
pentru
trafican
ț
i,
care
reinvestesc
veniturile
ob
ț
inute
în
derularea
în

continuare
a
activită
ț
ilor
ilicite.
Prostitu
ț
ia
constituie
principalul
scop
al
traficului
ș
i

modalitatea
de
ob
ț
inere
a
celor
mai
mari
câ
ș
tiguri,
de
asemenea
traficul
în
scop
de
muncă

for
ț
ată,
comiterea
de
infrac
ț
iuni
prin
constrângere
de
către
victimele
traficului
ș
i
prelevarea

de organe (victimele sunt bărba
ț
i, femei, copii)
.

62
Potrivit
​
Raportului
privind
traficul
de
persoane
​
pe
2018
al
Ambasadei
SUA
în

România,
România
este
țară
de
origine,
tranzit
și
destinație
pentru
bărbați,
femei
și
copii

traficați
în
scopul
exploatării
prin
muncă,
precum
și
pentru
femei
și
copii
traficați
în
scopul

exploatării
sexuale.
Un
număr
semnificativ
de
victime
ale
exploatării
sexuale
sau
prin

muncă
din
Europa
provin
din
România.
Bărbați,
femei
și
copii
români
sunt
traficați
în

scopul muncii forțate în agricultură, construcții, gospodării, hoteluri și industrie, precum și

pentru
cerșetorie
forțată
și
furt
în
România
și
alte
țări
europene.
Femei
și
copii
sunt
victime

ale traficului în scopuri de prostituție forțată în România și alte țări europene.

Copii
de
etnie
romă,
cu
vârste
de
doar
12
ani,
sunt
în
mod
special
vulnerabili
pentru

cerșetorie
forțată
sau
exploatare
sexuală.
S-au
semnalat
cazuri
de
copii
exploatați
în
timp

ce se aflau în instituții ale statului, în special în orășele.

62
Codru
ț
Olaru, Particularită
ț
ile criminalită
ț
ii organizate în România, Ed. Hamangiu, Bucure
ș
ti, 2015, p.

169.

34

România
este
țară
de
destinație
pentru
un
număr
redus
de
victime
ale
traficului
de

persoane,
inclusiv
pentru
victime
din
Pakistan
și
Filipine.
Românii
din
instituții
pentru

persoanele cu dizabilități mentale prezintă riscul de a fi exploatate prin muncă.

Numărul
victimelor
traficate
în
vederea
exploatării
în
2018
a
fost
de
312,
fa
ț
ă
de

609 în 2017 (scădere cu 48,77%), dintre care 139 minori, fa
ț
ă de anului 2017, când au fost

identificate
225
victime
minori
(scădere
cu
38,22%),
potrivit
Raportului
de
activitate
al

D.I.I.C.O.T.

​

​
Reglementări na
ț
ionale ale traficului de persoane
​
:

●
Codul
penal
al
României
–
reglementează
în
Capitolul
VII
Traficul
ș
i
exploatarea

persoanelor vulnerabile .

●
Legea
nr.
678/2001
cu
modificările
și
completările
ulterioare,
privind
prevenirea

63
și
combaterea
traficului
de
persoane
–
reglementează
„prevenirea
și
combaterea

traficului
de
persoane,
precum
și
protecția
și
asistența
acordată
victimelor
unui

astfel
de
trafic,
care
constituie
o
violare
a
drepturilor
persoanei
și
o
atingere
a

demnității și integrității acesteia”.

●
Legea
nr.
39/2003
privind
prevenirea
ș
i
combaterea
criminalită
ț
ii
organizate
–

define
ș
te
grupul
infrac
ț
ional
organizat
ș
i
încadrează,
prin
art.
2
lit.
b),
pct.
12,

traficul
de
persoane
ș
i
infrac
ț
iunile
în
legătură
cu
traficul
de
persoane
în
rândul

infrac
ț
iunilor grave.

63
Publicată
în
​
M.Of
I
nr.
783/2001
în
data
de
11
decembrie
2001,
modificat
de
​
Ordonan
ț
a
de
urgen
ț
ă
nr.

143/2002
pentru
modificarea
ș
i
completarea
unor
dispozi
ț
ii
din
Codul
penal
ș
i
unele
legi
speciale,
în
vederea

ocrotirii
minorilor
împotriva
abuzurilor
sexuale
​
,
​
Legea
nr.
39/2003
privind
prevenirea
ș
i
combaterea

criminalită
ț
ii
organizate
​
,
​
Ordonan
ț
a
de
urgen
ț
ă
nr.
79/2005
pentru
modificarea
ș
i
completarea
Legii
nr.

678/2001
privind
prevenirea
ș
i
combaterea
traficului
de
​
persoane
​
Ordonan
ț
a
de
urgen
ț
ă
nr.
79/2005
pentru

modificarea
ș
i completarea Legii nr. 678/2001 privind prevenirea
ș
i combaterea traficului de persoane
​
,

Ordonan
ț
a
de
urgen
ț
ă
nr.
117/2010
pentru
modificarea
ș
i
completarea
Legii
nr.
571/2003
privind
Codul
fiscal

ș
i
reglementarea
unor
măsuri
financiar-fiscale
​
,
​
Ordonan
ț
a
de
urgen
ț
ă
nr.
41/2011
pentru
modificarea
Legii
nr.

678/2001
privind
prevenirea
ș
i
combaterea
traficului
de
persoane
​
,
​
Legea
nr.
187/2012
pentru
punerea
în

aplicare
a
Legii
nr.
286/2009
privind
Codul
penal
​
,
​
Legea
nr.
255/2013
pentru
punerea
în
aplicare
a
Legii
nr.

135/2010
privind
Codul
de
procedură
penală
ș
i
pentru
modificarea
ș
i
completarea
unor
acte
normative
care

cuprind dispozi
ț
ii procesual penale
​
.

35

●
Hotărârea
Guvernului
nr.
49/2011
pentru
aprobarea
Metodologiei-cadru
privind

64
prevenirea
și
intervenția
în
echipă
multidisciplinară
și
în
rețea
în
situațiile
de

violență
asupra
copilului
și
de
violență
în
familie
și
a
Metodologiei
de
intervenție

multidisciplinară
și
interinstituțională
privind
copiii
exploatați
și
aflați
în
situații
de

risc
de
exploatare
prin
muncă,
copiii
victime
ale
traficului
de
persoane,
precum
și

copiii români migranți victime ale altor forme de violență pe teritoriul altor state.

●
Hotărârea
nr.
1142
din
27
noiembrie
2012
privind
aprobarea
Strategiei
naționale

65
împotriva
traficului
de
persoane
pentru
perioada
2012-2016
și
a
Planului
național

de
acțiune
2012-2014
pentru
implementarea
Strategiei
naționale
împotriva

traficului de persoane pentru perioada 2012-2016.

Infrac
ț
iuni privind traficul de persoane

Prin
incriminarea
traficului
de
persoane
se
urmăre
ș
te
protejarea
libertă
ț
ii
fizice
a

individului,
a
drepturilor,
demnită
ț
ii
ș
i
sănătă
ț
ii
acestuia.
Capitolul
VII,
din
Codul
penal,

intitulat
„
Traficul
ș
i
exploatarea
persoanelor
vulnerabile”,
reglementează
următoarele

infrac
ț
iuni privind tra ficul de persoane:

❏
sclavia (art. 209),

❏
traficul de persoane (art. 210),

❏
traficul de minori (art. 211),

❏
supunerea la muncă forțată sau obligatorie (art. 212),

❏
proxenetismul (art. 213),

❏
exploatarea cerșetoriei (art. 214),

❏
folosirea
unui
minor
în
scop
de
cerșetorie
(art.
215)
și
folosirea
serviciilor
unei

persoane exploatate (art. 216).

​
Măsuri de protec
ț
ie a victimelor traficului de persoane:

●
Hotărârea
de
Guvern
nr.
1216/2001
​
privind
aprobarea
Planului
național
de

66
acțiune pentru combaterea traficului de ființe umane;

64
Publicată în
​
M. Of I nr. 117/2011
​
în data de 16 februarie 2011.

65
Publicată în M. Of. nr. 820 din 6 decembrie 2012.

66

​
M. Of. nr. 806 din 17 decembrie 2001.

36

●
Legea nr. 678/2001

​
privind prevenirea și combaterea traficului de persoane;

67
●
Legea
nr.
682/2002
privind
protec
ț
ia
martorilor
–
are
ca
obiect
de
reglementare

68
asigurarea
protec
ț
iei
ș
i
asisten
ț
ei
martorilor
a
căror
via
ț
ă,
integritate
corporala
sau

libertate
este
amenin
ț
ată
ca
urmare
a
de
ț
inerii
de
către
ace
ș
tia
a
unor
informa
ț
ii
ori

date
cu
privire
la
săvâr
ș
irea
unor
infrac
ț
iuni
grave,
pe
care
le-au
furnizat
sau
au
fost

de
acord
să
le
furnizeze
organelor
judiciare
ș
i
care
au
un
rol
determinant
în

descoperirea infractorilor
ș
i în solu
ț
ionarea unor cauz e .

●
Legea
nr.
272/2004
pentru
promovarea
și
protecția
drepturilor
copilului,

69
reglementează
în
Sec
ț
iunea
5
–
Protec
ț
ia
copilului
împotriva
răpirii
sau
oricăror

forme
de
traficare,
stabilind
în
sarcina
autorită
ț
ilor
competente
ale
statului
obliga
ț
ia

de
a
efectua
demersurile
necesare
pentru
adoptarea
tuturor
masurilor
legislative,

administrative
ș
i
educative
destinate
asigurării
protec
ț
iei
efective
împotriva
oricăror

forme
de
trafic
intern
sau
interna
ț
ional
al
copiilor,
în
orice
scop
sau
sub
orice

forma, inclusiv de către propriii părin
ț
i.

67
M.
Of.
783/2001
din
11
decembrie
2001,
modificată
de
​
Ordonan
ț
a
de
urgen
ț
ă
nr.
143/2002
pentru

modificarea
ș
i
completarea
unor
dispozi
ț
ii
din
Codul
penal
ș
i
unele
legi
speciale,
în
vederea
ocrotirii

minorilor
împotriva
abuzurilor
sexuale
28/02/2003
​
,
​
Legea
nr.
39/2003
privind
prevenirea
ș
i
combaterea

criminalită
ț
ii
organizate
19/07/2005
​
,
​
Ordonan
ț
a
de
urgen
ț
ă
nr.
79/2005
pentru
modificarea
ș
i
completarea

Legii
nr.
678/2001
privind
prevenirea
ș
i
combaterea
traficului
de
persoane
16/10/2005
​
,
​
Ordonan
ț
a
de

urgen
ț
ă
nr.
79/2005
pentru
modificarea
ș
i
completarea
Legii
nr.
678/2001
privind
prevenirea
ș
i
combaterea

traficului
de
persoane
09/12/2010,
​
Legea
nr.
230/2010
pentru
modificarea
ș
i
completarea
Legii
nr.
678/2001

privind
prevenirea
ș
i
combaterea
traficului
de
persoane
30/12/2010,
Completată
de
​
Ordonan
ț
a
de
urgen
ț
ă
nr.

117/2010
pentru
modificarea
ș
i
completarea
Legii
nr.
571/2003
privind
Codul
fiscal
ș
i
reglementarea
unor

măsuri
financiar-fiscale
03/05/2011
​
,
​
modificată
de
​
Ordonan
ț
a
de
urgen
ț
ă
nr.
41/2011
pentru
modificarea

Legii
nr.
678/2001
privind
prevenirea
ș
i
combaterea
traficului
de
persoane
01/02/2014,
​
Legea
nr.
187/2012

pentru
punerea
în
aplicare
a
Legii
nr.
286/2009
privind
Codul
penal
​
,
​
Legea
nr.
255/2013
pentru
punerea
în

aplicare
a
Legii
nr.
135/2010
privind
Codul
de
procedură
penală
ș
i
pentru
modificarea
ș
i
completarea
unor

acte normative care cuprind dispozi
ț
ii procesual penale
​
.

68
​
M.
Of.
nr.
964
din
28
decembrie
2002;
​
republicată
în
temeiul
​
art.
107
alin.
(3)
din
Legea
nr.
255/2013

pentru
punerea
în
aplicare
a
​
Legii
nr.
135/2010
privind
Codul
de
procedură
penală
și
pentru
modificarea
și

completarea
unor
acte
normative
care
cuprind
dispoziții
procesual
penale,
publicată
în
Monitorul
Oficial
al

României,
Partea
I,
nr.
515
din
14
august
2013,
cu
modificările
ulterioare.
​
Legea
nr.
682/2002
a
fost

publicată
în
Monitorul
Oficial
al
României,
Partea
I,
nr.
964
din
28
decembrie
2002
și
a
mai
fost
modificată

prin:
​
Ordonanța
de
urgență
a
Guvernului
nr.
157/2005
pentru
modificarea
alin.
(3)
al
​
art.
3
din
Legea
nr.

682/2002
privind
protecția
martorilor,
publicată
în
Monitorul
Oficial
al
României,
Partea
I,
nr.
1.045
din
24

noiembrie
2005,
aprobată
prin
​
Legea
nr.
79/2006
​
,
publicată
în
Monitorul
Oficial
al
României,
Partea
I,
nr.

293
din
31
martie
2006;
​
Legea
nr.
187/2012
pentru
punerea
în
aplicare
a
​
Legii
nr.
286/2009
privind
Codul

penal,
publicată
în
Monitorul
Oficial
al
României,
Partea
I,
nr.
757
din
12
noiembrie
2012,
rectificată
în

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 1 martie 2013.

69
Republicată
în
​
M.
Of
nr.
159/2014
din
5
martie
2005,
Republicată
în
temeiul
​
art.
V
din
Legea
nr.

257/2013
pentru
modificarea
ș
i
completarea
​
Legii
nr.
272/2004
privind
protec
ț
ia
ș
i
promovarea
drepturilor

copilului,
publicată
în
Monitorul
Oficial
al
României,
Partea
I,
nr.
607
din
30
septembrie
2013,
modificat
de

Hotărârea nr. 1762/2005
​
.

37

În
acest
sens
autorită
ț
ile
competente
au
responsabilitatea
elaborării
unei
strategii
la

nivel
na
ț
ional
pentru
prevenirea
ș
i
combaterea
acestui
fenomen,
inclusiv
a
unui

mecanism intern de coordonare si monitorizare a activită
ț
ilor întreprinse.

●
Hotărârea
de
Guvern
nr.
1504/2004
privind
Planul
na
ț
ional
de
ac
ț
iune
pentru

70
prevenirea
ș
i
combaterea
abuzului
sexual
asupra
copilului
ș
i
a
exploatării
în
scopuri

comerciale;

​
Cadrul institu
ț
ional specializat în combaterea traficului de persoane

Articolul
4
din
Legea
678/2001
stabile
ș
te
ca
​
institu
ț
ii
competente
în
prevenirea
ș
i

combaterea
traficului
de
persoane
–
Ministerul
Afacerilor
Externe,
Ministerul
Muncii,

Familiei
și
Protecției
Sociale,
Ministerul
Administrației
și
Internelor,
Ministerul
Educației,

Cercetării,
Tineretului
și
Sportului,
Ministerul
Sănătății,
Ministerul
Justiției,
autoritățile

administrației
publice
locale,
precum
și
alte
organisme
guvernamentale
cu
atribuții
în

domeniul
traficului
de
persoane.
Aceste
institu
ț
ii
sunt
abilitate
să
adopte
măsurile
necesare

pentru
aplicarea,
în
domeniile
lor
de
activitate,
a
Strategiei
naționale
împotriva
traficului
de

persoane și a Planului național de acțiune pentru implementarea acesteia.

O
altă
institu
ț
ie
importantă
în
prevenirea
ș
i
combaterea
traficului
de
persoane
este

Agenția
Națională
de
Prevenire
a
Traficului
de
Persoane
și
Monitorizare
a
Asistenței

Acordate
Victimelor
Traficului
de
Persoane
​
,
care,
în
cooperare
cu
instituțiile
interesate,

precum
și
cu
organizații
neguvernamentale,
organizații
internaționale
și
reprezentanți
ai

societății
civile,
angajați
în
prevenirea
traficului
de
persoane,
în
protecția
și
asistarea

victimelor
acestuia,
organizează
campanii
de
informare
privind
fenomenul
traficului
de

persoane și riscurile la care sunt supuse victimele acestuia.

Complexitatea
infrac
ț
iunii
de
trafic
de
persoane
a
generat
necesitatea
înfiin
ț
ării
unui

sistem
na
ț
ional
centr alizat
de
eviden
ț
ă
a
datelor
privind
fenomenul
traficului
de
persoane

(SIMEV).
SIMEV
stochează
ș
i
prelucrează
datele
ob
ț
inute
prin
implementarea

Mecanismului na
ț
ional de identificare
ș
i referirea a victimelo r traficului de persoane.

70
M. Of.
​
nr. 878 din 27 septembrie 2004.

38

Un
rol
important
în
prevenirea
ș
i
combaterea
traficului
de
fiin
ț
e
umane
îl
au

ONG-urile,
având
posibilitatea
prevăzută
de
Legea
678/2001
de
a
desfă
ș
ura
individual
sau

în
colaborare,
activită
ț
i
pentru
prevenirea
traficului
ș
i
protejarea
a
victimelor
acestui

fenomen.

II.2.4.
​
Evaziunea fiscală

Pie
ț
ele
ilega le
sunt
cele
în
care
se
produc
ș
i
se
comercializează
bunuri
ilicite,
ale

căror
produc
ț
ie,
comercializare
ș
i
consum
sunt
interzise
(
droguri,
unele
categorii
de

medicamente,
pornografia
infantilă
etc.),
iar
pie
ț
ele
paralele
sunt
acelea
în
care
tranzac
ț
iile

vizează bunurile licite, dar comercializate ilegal, respectiv prin contrabandă (
ț
igări, alcool,

cafea,
produse
electronice,
calculatoare
etc.)
ca
urmare
a
evitării
procedurilor
legale

privitoare la declararea oficială a produselor
ș
i plata taxelor aferente acestora
.

71
Evaziunea
totalitatea
procedeelor
ilicite
ș
i
licite
cu
ajutorul
cărora
cei
interesa
ț
i

sustrag, total sau în parte, averea lor obliga
ț
iunilor stabilite prin legile fiscale
.

72
Principalele cauze ale amplificării fenomenului de evaziune fiscală ar fi următoarele:

●
excesivitatea sarcinilor fiscale;

●
insuficien
ț
a educa
ț
iei cetă
ț
ene
ș
ti
ș
i a educa
ț
iei fiscale a contribuabililor.

În
România
obiectul
infrac
ț
iunilor
îl
constituie
ț
igările,
alcoolul,
armele,
îmbrăcămintea,

electronicele,
bijuteriile
ș
i
stupefiantele
aduse
în
ț
ară
prin
modalită
ț
i
ilegale
ș
i
distribuite

ulterior
prin
re
ț
ele
specializate
ș
i
intermediari
care
întocmes c
facturi
false
în
numele
unor

societă
ț
i
ce
nu
sunt
reale.
Bijuteriile,
valuta
ș
i
ț
igările
se
află
în
topul
obiectelor
confiscate

de către vame
ș
i.

Regulamentul
vamal
permite
oricărui
cetățean
aducerea
de
bunuri
în
țară
fără
plata

taxelor vamale în valoare de 100 de euro.

Între modurile de operare, cele mai importante sunt:

73
71
Ph. Broyer, Criminalite financiere, Ed. d`Organisation, Paris, 2002, pp. 8-9.

72
D. D.
Ș
aguna, M. Tutungiu, Evaziunea fiscală, Ed. Oscar Print, Bucure
ș
ti, 1995, p. 58.

73
I. Pitulescu „Al treilea Război Mondial – Crima organizată”, Ed. Na
ț
ional, Bucure
ș
ti, 1996. pp. 327-328.

39

●
nedeclararea
întregii
cantități
​
,
plătindu-se
astfel,
sume
mult
mai
mici
datorate

statului;

●
declararea nereală a cantității bunurilor
​
prin prezentarea unor certificate false;

●
prezentarea,
la
organele
vamale,
a
unor
certificate
ce
conțin
date
nereale,

obținându-se astfel mari reduceri sau scutiri de taxe vamale,

●
introducerea
sau
scoaterea
din
țară
a
unor
mărfuri
pentru
care
se
percep
taxe

vamale foarte mari, dar ambalate în structuri care atestă alte mărfuri,

●
diminuarea artificială a cuantumului valoric
​
al mărfurilor exportate.

Mai
multe
persoane
au
fost
acuzate
că
au
prejudiciat
statul
român
cu
aproape
15

miliarde
de
lei,
prin
furtul
de
benzină
din
conductele
Oil
Terminal.
Gruparea
este
foarte

bine
organizată
:
”săpătorii”
care
se
ocupau
de
săpatul
rudimentar,
extragerea
și
filtrarea

combustibilului;
iar
vânzarea
era
facturată
de
societăți
înregistrate
în
Registrul
Comerțului

care manevrau documente false de proveniență a benzinei. Se pare că principala clientelă

era
reprezentată
de
spitale,
regii
autonome
și
chiar
penitenciare.
Sumele
probate
sunt
cu

mult
mai
mici
decât
cele
reale
.
În
anul
2003,
numeroși
polițiști
și
ofițeri
de
armată
au
fost

arestați
sub
acuzația
de
furt
de
combustibil
și
corup
ț
ie,
ei
fiind
suspectați
că
ar
face
parte

din vaste rețele de afaceri ilegale cu combustibil
.

74
Procurorii
D.I.I.C.O.T.
au
destructurat
în
anul
2012
un
grup
infrac
ț
ional
specializat

în
contrabanda
cu
produse
petroliere,
evaziune
fiscală
ș
i
spălare
de
bani.
Membrii
grupării

au
ob
ț
inut
beneficii
financiare
substan
ț
iale,
utilizând
32
de
societă
ț
i
comerciale
pentru

efectuarea
de
opera
ț
iuni
ilegale
cu
produse
petroliere.
La
importul
din
Bielorusia
au

declarat
la
vamă
motorina
ca
fiind
combustibil
pentru
încălzit
pentru
a
se
sustrage
de
la

plata taxelor vamale datorate statului.

S-a
lucrat
prin
ș
apte
firme
din
Bacău,
Ia
ș
i
ș
i
Bucure
ș
ti,
care
au
vândut
marfa
fără

acte,
înregistrând
achizi
ț
ii
ș
i
livrări
fictive
de
combustibil
lichid
u
ș
or
ș
i
motorină
de
la
ș
i

către
societă
ț
i
fanto mă.
"În
această
modalitate
a
fost
introdusă
în
ț
ară
cantitatea
de

aproximativ
3.500
tone
de
motorină,
prejudiciul
cauzat
ca
urmare
a
neplă
ț
ii
taxelor

aferente
fiind
estimat
la
1.500.000
de
euro",
potrivit
procurorilor
D.I.I.C.O.T.
Anchetatorii

au cooperat
ș
i cu S.R .I
.

75
74

​

​
.

75

​
http://www.ziare.com/ziare-iasi/politisti/afaceri-ilegale-de-1-5-milioane-de-euro-cu-motorina-3346403
​
.

40

Poli
ț
i
ș
tii
de
frontieră
români
au
confiscat,
în
2017,
aproape
cinci
milioane
de
ț
igări
cu

o
valoare
de
pia
ț
ă
de
47
de
milioane
de
lei
fiind
re
ț
inute
în
vederea
confiscării
4,9
milioane

pachete
ț
igări,
cu
o
valoare
aproximativă
de
47
de
milioane
lei,
peste
500
kilograme
de

tutun
ș
i
destructurate
38
grupuri
organizate
în
vederea
săvâr
ș
irii
infrac
ț
iunii
de
contrabandă

cu
ț
igări, în care au fo st implicate 163 persoane.

Totodată,
au
fost
depistate
bunuri
contrafăcute
purtând
mărci
interna
ț
ionale
protejate:

71.400
articole
de
îmbrăcăminte
ș
i
lenjerie;
18.360
produse
cosmetice
ș
i
de
parfumerie;

6.990
perechi
încăl
ț
ăminte
ș
i
1.224.070
alte
produse
(electronice,
electrice,
jucarii,

accesorii
telefoane
etc.).
Poli
ț
i
ș
tii
de
frontieră
au
mai
descop erit
151
autovehicule
suspecte

a
fi
furate,
99
de
arme,
majoritatea
neletale,
6.087
cartu
ș
e
(majoritatea
de
vânătoare)
ș
i

peste
684
kg
de
materiale
pirotehnice
si
210.000
petarde
(artificii,
petarde
etc),
dar
ș
i

droguri de diferite tipuri
.

76

​
Reglementări legale:

●
Codul
fiscal
​
constituie
reglementarea
de
bază
în
materia
fiscalită
ț
ii
na
ț
ionale,

dispozi
ț
iile
sale
fiind
completate
de
către
​
Codul
de
procedură
fiscală
care
prezintă

drepturile
ș
i
obliga
ț
iile
păr
ț
ilor
rezultate
din
raporturile
juridice
fiscale
privind

administrarea impozitelor
ș
i taxelor datorate bugetului de stat
ș
i bugetelor locale.

●
Codul
vamal
​
completează
cele
două
acte
normative
raportându-se
la
opera
ț
iunile

de
import-export
mărfuri.
Activitatea
autorită
ț
ii
vamale
se
exercită
prin
Agen
ț
ia

Na
ț
ională
de
Administrare
fiscală
ș
i
structurile
sale
subordonate
ș
i
este
reprezentată

de
acele
acte
efectuate
pentru
a
asigura
aplicarea
corectă
a
reglementărilor
vamale

ș
i
a
altor
dispozi
ț
ii
legale
privind
intrarea,
ie
ș
irea
tranzitul,
transferul
ș
i
destina
ț
ia

finală ale mărfurilor care circulă între teritoriul vamal al României
ș
i alte
ț
ări.

76

https://www.profit.ro/stiri/vamesii-au-confiscat-aproape-5-milioane-de-tigari-in-2017-si-constatat-peste-16-0
00-de-fapte-ilegale-17899066
​
.

41

●
Legea
nr.
241/2005
instituie
măsuri
de
prevenire
ș
i
combatere
a
evaziunii
fiscale

77
ș
i a unor infra c
ț
iuni aflate în legătură cu acestea.

II.2.5.
​
Spălarea banilor prin opera
ț
iuni financiar-bancare

Modalită
ț
ile
concrete
de
spălare
a
banilor
ș
i
de
denaturare
a
circuitelor
economice

sunt
variate
ș
i
aproap e
imposibil
de
inventariat.
Aceste
opera
ț
iuni
sunt
desfă
ș
urate
nu
doar

de
autorii
infrac
ț
iunilor
principale,
ci
ș
i
de
anumite
organiz a
ț
ii
specializate
în
activită
ț
i
de

reciclare, care folosesc mijloace din ce în ce mai subtile pentru satisfacerea clientilor
.

78
În
ceea
ce
prive
ș
te
spălarea
banilor
prin
opera
ț
iuni
financiar-bancare,
​
cazuistica

actuală
a
înregistrat
cazuri
în
care
introducerea
banilor
în
circuitul
civil
se
face
prin

intermediul investi
ț
iilor în sectorul imobiliar prin:

●
achizi
ț
ionarea
unor
terenuri
sau
clădiri
la
pre
ț
uri
mici,
urmată
de
vânzarea
lor

imediată,
dar
la
pre
ț
uri
cu
mult
mai
mari,
diferen
ț
a
fiind
utilizată
pentru
spălarea

unor bani murdari.

●
achizi
ț
ionarea
unor
imobile
la
pre
ț
ul
pie
ț
ei,
cu
declararea
par
ț
ială
a
pre
ț
ului
real
în

contractul de vânzare-cumpărare, diferen
ț
a reprezentând-o bani spăla
ț
i.

Infrac
ț
iunile
de
spălare
a
banilor
prin
intermediul
altor
firme
se
poate
face
prin

următoarele modalită
ț
i:

●
clientul
introduce
fonduri
printr-o
agen
ț
ie
străină,
situată
în
ț
ările
unde
produc
ț
ia

ș
i/sau traficul de droguri pot fi practicate;

77
M.
Of.
​
nr
​
.
672/2005
din
26
august
2005,
modificată
de
​
Legea
nr.
161/2003
privind
unele
măsuri
pentru

asigurarea
transparen
ț
ei
în
exercitarea
demnită
ț
ilor
publice,
a
func
ț
iilor
publice
ș
i
în
mediul
de
afaceri,

prevenirea
ș
i
sanc
ț
ionarea
corup
ț
iei
​
,
republicată
în
​
Mof
I
nr.
545/2003
ș
i
modificată
prin
​
Codul
de
Procedură

Fiscală
din
2003
​
,
publicată
în
​
Mof
I
nr.
672/2005
ș
i
modificată
prin
​
Ordonan
ț
a
de
urgen
ț
ă
nr.
54/2010
privind

unele
măsuri
pentru
combaterea
evaziunii
fiscale
​
,
​
Legea
nr.
50/2013
privind
modificarea
Legii
nr.
241/2005

pentru
prevenirea
ș
i
combaterea
evaziunii
fiscale
​
,
​
Legea
nr.
187/2012
pentru
punerea
în
aplicare
a
Legii
nr.

286/2009
privind
Codul
penal
​
,
​
Legea
nr.
255/2013
pentru
punerea
în
aplicare
a
Legii
nr.
135/2010
privind

Codul
de
procedură
penală
ș
i
pentru
modificarea
ș
i
completarea
unor
acte
normative
care
cuprind
dispozi
ț
ii

procesual
penale
​
,
​
Decizia
nr.
363/2015
referitoare
la
admiterea
excep
ț
iei
de
neconstitu
ț
ionalitate
a

dispozi
ț
iilor
art.
6
din
Legea
nr.
241/2005
pentru
prevenirea
ș
i
combaterea
evaziunii
fiscale
​
,
​
Decizia
nr.

363/2015
referitoare
la
admiterea
excep
ț
iei
de
neconstitu
ț
ionalitate
a
dispozi
ț
iilor
art.
6
din
Legea
nr.

241/2005 pentru prevenirea
ș
i combaterea evaziunii fiscale
​
.

78
I. Melinescu, I. Talianu, Investiga
ț
iile financiare în domeniul spălării banilor, Ed. Imprimeria Na
ț
ională,

Bucure
ș
ti, 2004, p. 10.

42

●
utilizarea
unor
metode
de
finan
ț
are
pentru
a
face
să
circule
banii
între
diferite
ț
ări

unde clientul nu î
ș
i are activită
ț
ile curente;

●
plă
ț
i regulate
ș
i importante
​
, care nu pot fi identificate clar cu tranzac
ț
ii reale;

●
constituirea
de
solduri
creditoare
importante
​
,
incompatibile
cu
cifra
de
afaceri

cunoscută clientului,
ș
i transferul ulterior în străinătate.

Una
din
primele
bănci
care
a
avut
implicații
într-o
adevărată
rețea
de
crimă

organizată,
a
fost
Credit
Bank,
al
cărei
președinte,
în
1995,
a
fost
acuzat
de
falsificarea

bilanțului
contabil
prin
majorarea
fictivă
a
capitalului
vărsat,
acte
de
corupție
legate
de

acordarea
unor
credite
preferențiale
care
nu
îndeplineau
condițiile
legii.
După
arestarea

conducerii
băncii,
la
cârma
ei
a
venit
un
grup
de
notorietate,
între
care
cunoscutul
mafiot

din
lumea
interlopă,
Gigi
Kent.
Reținem
aici,
„minunea”
prin
care
noua
conducere
a
Credit

Bank
a
cumpărat
hotelul
Turist
din
Galați
cu
suma
de
9,7
miliarde
lei,
deși
în
realitate,

Kent
cumpărase
imobilul
cu
doar
240
milioane
lei.
Astfel,
marile
datorii
pe
care
le
avea

Kent
la
Credit
Bank
au
putut
fi
stinse.
Conducerea
băncii
a
prejudiciat
banca
cu
zeci
de

miliarde lei
.

79
Societatea
bancară
Bancorex
a
implicat
cei
mai
mulți
oameni
politici
în
afaceri

ilegale
desfășurate
prin
intermediul
acesteia.
Banca
Dacia
Felix
este
un
alt
exemplu.
A

investit sume considerabile în afaceri personale, a acordat credite ilegale în schimbul unei

cote
părți
din
acestea
și
a
scos
peste
graniță
însemnate
sume
în
valută
ce
se
afla
în
conturi

personale
.

80

​
Reglementarea na
ț
ională a spălării banilor

●
Legea
nr.
656/2002
,
republicată
în
2012,
pentru
prevenirea
ș
i
sanc
ț
ionarea

81
spălării
banilor,
precum
ș
i
pentru
instituirea
unor
măsuri
de
prevenire
ș
i
combatere

79

​

80
Ibidem.

81
Republicată
în
M.
Of.
nr.
702/2012
din
12
octombrie
2012,
modificată
prin
​
Legea
nr.
187/2012
pentru

punerea
în
aplicare
a
Legii
nr.
286/2009
privind
Codul
penal
​
,
​
Legea
nr.
255/2013
pentru
punerea
în
aplicare
a

Legii
nr.
135/2010
privind
Codul
de
procedură
penală
ș
i
pentru
modificarea
ș
i
completarea
unor
acte

normative
care
cuprind
dispozi
ț
ii
procesual
penale
​
,
​
Ordonan
ț
a
de
urgen
ț
ă
nr.
40/2016
privind
stabilirea
unor

măsuri
la
nivelul
administra
ț
iei
publice
centrale
ș
i
pentru
modificarea
ș
i
completarea
unor
acte
normative
​
,

Legea
nr.
125/2017
privind
modificarea
ș
i
completarea
Legii
nr.
656/2002
pentru
prevenirea
ș
i
sanc
ț
ionarea

spălării
banilor,
precum
ș
i
pentru
instituirea
unor
măsuri
de
prevenire
ș
i
combatere
a
finan
ț
ării
terorismului
​
,

Legea
nr.
125/2017
privind
modificarea
ș
i
completarea
Legii
nr.
656/2002
pentru
prevenirea
ș
i
sanc
ț
ionarea

spălării banilor, precum
ș
i pentru instituirea unor măsuri de prevenire
ș
i combatere a finan
ț
ării terorismului
​
;

43

a
finan
ț
ării
actelor
de
terorism
–
reprezintă
principalul
instrument
legislativ
în

materie.

●
Legea nr. 21/1999

​
pentru prevenirea
ș
i sanc
ț
ionarea spălării de bani;

82
●
Legea
318/2015
pentru
înfiin
ț
area,
organizarea
ș
i
func
ț
ionarea
Agen
ț
iei
Na
ț
ionale

83
de
Administrare
a
Bunurilor
Indisponibilizate
ș
i
pentru
modificarea
ș
i
completarea

unor acte normative .

Spălarea
banilor
este
incriminată
în
legisla
ț
ia
noastră
internă
de
art.
29
din
Legea
nr.

656/2002
ș
i constă în :

a)
schimbarea
sau
transferul
de
bunuri
​
,
cunoscând
că
provin
din
săvârșirea
de

infracțiuni,
în
scopul
ascunderii
sau
al
disimulării
originii
ilicite
a
acestor
bunuri
ori
în

scopul
de
a
ajuta
persoana
care
a
săvârșit
infracțiunea
din
care
provin
bunurile
să
se

sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei;

b)
​
ascunderea
ori
disimularea
adevăratei
naturi
a
provenienței
​
,
a
situării,
a
dispoziției,
a

circulației
sau
a
proprietății
bunurilor
ori
a
drepturilor
asupra
acestora,
cunoscând
că

bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni;

c)
​
dobândirea,
deținerea
sau
folosirea
de
bunuri,
cunoscând
că
acestea
provin
din

săvârșirea de infracțiuni;

d)
participarea
la
una
dintre
infracțiunile
stabilite
​
conform
prezentului
articol
sau
la
orice

formă de asociere, înțelegere, orice tentativă ori complicitate prin oferirea unei

asistențe,
unui
ajutor
sau
sfaturi
în
vederea
comiterii
sale”.
Sanc
ț
iunea
prevăzută
este

închisoarea de la 3 la 10 ani.

Au obliga
ț
ia de a aplica măsuri standard de cunoa
ș
tere a clientelei:

a) instituțiile de credit și sucursalele din România ale instituțiilor de credit străine;

b)
instituțiile
financiare,
precum
și
sucursalele
din
România
ale
instituțiilor
financiare

străine;

82
​
M.
Of.
nr.
18/1999
din
21
aprilie
1999,
modificată
de
​
Ordonan
ț
a
de
urgen
ț
ă
nr.
237/2000
pentru

modificarea Legii nr. 21/1999 pentru prevenirea
ș
i sanc
ț
ionarea spălării banilor
​
.

83
M.
Of.
nr.
961/2015
din
27
decembrie
2015,
modificată
de
Hotărârea
nr.
732/2017
pentru
completarea
art.

3
din
Hotărârea
Guvernului
nr.
358/2016
privind
aprobarea
Regulamentului
de
organizare
ș
i
func
ț
ionare
a

Agen
ț
iei
Na
ț
ionale
de
Administrare
a
Bunurilor
Indisponibilizate,
a
organigramei,
a
parcului
auto
ș
i
a

modului
de
utilizare
a
acestuia,
precum
ș
i
pentru
completarea
Hotărârii
Guvernului
nr.
652/2009
privind

organizarea
ș
i
func
ț
ionarea
Ministerului
Justi
ț
iei,
precum
ș
i
pentru
schimbarea
sediului
Agen
ț
iei
Na
ț
ionale
de

Administrare
a
Bunurilor
Indisponibilizate,
​
Ordonan
ț
a
de
urgen
ț
ă
nr.
114/2018
privind
instituirea
unor

măsuri
în
domeniul
investi
ț
iilor
publice
ș
i
a
unor
măsuri
fiscal-bugetare,
modificarea
ș
i
completarea
unor
acte

normative
ș
i prorogarea unor termene
​
.

.

44

c)
administratorii
de
fonduri
de
pensii
private,
în
nume
propriu
și
pentru
fondurile
de
pensii

private
pe
care
le
administrează,
agenții
de
marketing
autorizați/avizați
în
sistemul

pensiilor private;

d) cazinourile;

e) auditorii, persoanele fizice și juridice care acordă consultanță fiscală sau contabilă;

f)
notarii
publici,
avocații
și
alte
persoane
care
exercită
profesii
juridice
liberale,
în
cazul
în

care acordă asistență în întocmirea sau perfectarea de operațiuni pentru clienții lor privind

cumpărarea
ori
vânzarea
de
bunuri
imobile,
acțiuni
sau
părți
sociale
ori
elemente
ale

fondului de comerț;

g) furnizorii de servicii pentru societățile comerciale și alte entități sau construcții juridice;

h) persoanele cu atribuții în procesul de privatizare;

i) agenții imobiliari;

j) asociațiile și fundațiile;

k)
alte
persoane
fizice
sau
juridice
care
comercializează
bunuri
și/sau
servicii,
numai
în

măsura
în
care
acestea
au
la
bază
operațiuni
cu
sume
în
numerar,
în
lei
sau
în
valută,
a

căror
limită
minimă
reprezintă
echivalentul
în
lei
a
15.000
euro,
indiferent
dacă
tranzacția

se
execută
printr-o
singură
operațiune
sau
prin
mai
multe
operațiuni
ce
par
a
avea
o

legătură între ele.

​
Agen
ț
ia Na
ț
ională de Administrare a Bunurilor In disponibilizate

●
institu
ț
ie
publică
de
interes
na
ț
ional
cu
personal itate
juridică,
în
subordinea

Ministerului Justi
ț
iei.

●
este
desemnată
drept
oficiu
na
ț
ional
pentru
recuperarea
crean
ț
elor,
în
sensul

Deciziei
2007/845/JAI
a
Consiliului
din
6
decembrie
2007
privind
cooperarea

84
dintre oficiile de recuperare a crean
ț
elor din statele membre în domeniul urmăririi

●
ș
i
identificări i
produselor
provenite
din
săvâr
ș
irea
de
infrac
ț
iuni
sau
a
altor
bunuri

având legătură cu infrac
ț
iunile.

Atribu
ț
ii:

a) facilitare a urmăririi
ș
i a identificării bunurilor provenite din săvâr
ș
irea de infrac
ț
iuni;

84
Publicată în JOCE ( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene) nr. 332/2007 din 18 decembrie 2007.

45

b)
de
administrare
simplă,
în
cazurile
prevăzute
de
prezenta
lege,
a
bunurilor
mobile

indisponibilizate în cadrul procesului penal;

c)
de
valorificare,
în
cazurile
prevăzute
de
lege,
a
bunurilor
mobile
sechestrate
în
cadrul

procesului penal;

d)
de
gestionare
a
sistemului
informatic
na
ț
ional
integrat
de
eviden
ț
ă
a
crean
ț
elor
provenite

din infrac
ț
iuni;

e)
de
sprijinire,
în
condi
ț
iile
legii,
a
organelor
judiciare
pentru
utilizarea
celor
mai
bune

practici
în
materia
identificării
ș
i
administrării
bunurilor
care
pot
face
obiectul
măsurilor
de

indisponibilizare
ș
i confiscare în cadrul procesului penal;

f)
de
coordonare,
evaluare
ș
i
monitorizare
la
nivel
na
ț
ional
a
aplicării
ș
i
respectării

procedurilor legale în domeniul recuperării crean
ț
elor provenite din infrac
ț
iuni.

II.2.6.
​
Traficul de droguri

Dacă
în
primii
ani
de
după
revoluție,
România
era
o
țară
eminamente
de
tranzit
a

drogurilor,
în
prezent,
țara
noastră
a
devenit
un
teritoriu
propice
pentru
depozitare
și
piața

de
desfacere.
România
este
inclusă
în
așa-numita
„Rută
Balcanică”
existând
trei
variante

ale acestei rute
:

85
●
Turcia
–
România
(Constanța
–
București
–
Arad)
–
Ungaria
–
Slovacia
–
Cehia
–

Germania – Olanda;

●
Turcia
–
Bulgaria
–
România
(Vama
Ruse
–
Giurgiu
–
București
–
Arad)
–
Ungaria

– Austria – Germania – Olanda;

●
Turcia – Bulgaria – România – Ucraina – Polonia – Germania.

În
2001,
într-o
zonă
din
vecinătatea
orașului
Hațeg,
era
cultivată
o
zonă
de
1000
m.p.

cu
o
cultură
de
canabis
disimulată
printre
arbuști.
Filiera
era
compusă
din
patru
bărbați,

dintre care doi erau elevi.

În
anul
2003,
poliția
turcă
a
capturat
141
kg
heroină
ascunse
într-un
autocar

românesc
în
sistemul
de
aer
condiționat
al
mașinii
și
în
rezervorul
de
combustibil.
Șoferul

român al autocarului a fost arestat.

85
E. Stancu, „Tratat de criminalistică”, Editura Universul Juridic, București, 2015, p. 688.

46

Tot
în
acela
ș
i
an,
în
urma
unui
flagrant,
polițiștii
au
surprins
doi
cetățeni
sârbi,
care

locuiau
în
București,
în
timp
ce
încercau
să
vândă
120
litri
de
anhidridă
acetică,
precursor

al heroinei.

O
amplă
rețea
de
traficanți
și
distribuitori
de
droguri
coordonată
de
un
român
și
de

un
iranian,
care
aproviziona
cu
heroină
consumatorii
Bucureștiului,
a
fost
anihilată
la

începutul
anului
2003.
Majoritatea
membrilor
rețelei
erau
din
familia
românului
N.
Sticlan

și inițial acționau în cartierul Ferentari.

●
Canabisul
continuă
să
fie
cel
mai
consumat
drog
în
România,
atât
în
popula
ț
ia

generală,
cât
ș
i
în
cea
ș
colară.
De
asemenea,
canabisul
rămâ ne
ș
i
cel
mai
capturat
drog
la

nivel
național,
înregistrând
în
anul
2017
cel
mai
mare
număr
de
capturi
realizate
până
în

prezent.

●
Cea
mai
mică
vârstă
de
debut
declarată
a
fost
14
ani,
iar
media
vârstei
de
debut,

21,3
ani.
Peste
o
treime
dintre
respondenți
(35%)
au
început
acest
tip
de
consum
la
vârsta

adolescen
ț
ei (sub 19 ani), în timp ce, 43% dintre cei chestionați au declarat debut în

consumul
de
canabis
la
vârste
tinere,
20-24
ani.
Cea
mai
mică
vârstă
de
debut,
declarată
de

cei
care
au
afirmat
consum
de
ecstasy
pe
parcursul
vieții,
a
fost
15
ani,
iar
cea
mai
mare,
29

ani.

●
Deși
nu
se
înregistrează
debut
precoce
(înainte
de
14
ani)
în
consumul
de
ecstasy,

proporția
celor
care
au
început
acest
tip
de
consum
la
vârste
cuprinse
între
15
și
19
ani
este

de 34,6%.

●
Cea
mai
mică
vârstă
de
debut,
declarată
de
către
cei
care
au
experimentat
consumul

de
cocaină/
crack,
a
fost
18
ani,
iar
cea
mai
mare,
34
ani.
42,3%
dintre
respondenți
au

debutat
în
consumul
de
cocaină/
crack
la
vârste
cuprinse
între
20
și
24
ani,
32,2%
au

început
acest
tip
de
consum
între
25
și
29
ani.
După
o
perioadă
de
cre
ș
tere
începută
în
anul

2010,
în
2016
se
remarcă
o
stabilizare
a
prevalen
ț
elor
consumului
de
cocaină/
crack
de-a

lungul
vie
ț
ii
ș
i
în
ultimul
an
la
nivelul
celor
identificate
în
studiul
anterior
(2013),
dar
se

înregistrează o revenire a consumului actual al acestor substan
ț
e stimulante.

●
Pentru
heroină,
cea
mai
mică
vârstă
de
debut
declarată
a
fost
16
ani,
iar
media

vârstei
de
debut
este
de
22,3
ani.
O
treime
dintre
respondenți
(33%)
a
început
acest
tip
de

consum
la
vârste
foarte
fragede
(sub
19
ani),
în
timp
ce,
46,1%
dintre
cei
chestionați
au

declarat debut în consumul de heroină la vârste cuprinse între 20-24 ani.

47

●
Consumul
oricărui
drog
ilicit
prezintă
prevalen
ț
e
de
două
ori
mai
mari
în
rândul

adul
ț
ilor
tineri
(grup a
de
vârstă
15-34
ani),
fa
ț
ă
de
cele
înregistrate
în
popula
ț
ia
generală

(15-64 ani), dar ratele sunt similare celor identificate în popula
ț
ia
ș
colară (16 ani).

•
​
Dintre
toate
drogurile
ilicite,
canabisul
continuă
să
fie
cel
pentru
care
to
ț
i
indicatorii
de

monitorizare
prezintă
cele
mai
mari
valori,
de
la
prevalen
ț
a
consumului,
la
capturile

realizate.

•
​
Principalele
droguri
stimulante
ilicite
disponibile
în
România
sunt
ecstasy,
cocaina,
ș
i

amfetaminele.
Pentru
drogurile
stimulante,
valorile
înregistrate
de
indicatorii
de

monitorizare
sunt
mici,
tendin
ț
ele
în
consum
fiind
diferite
în
func
ț
ie
de
tipul
drogului
ș
i

popula
ț
ia studiată, da r se constată cre
ș
terea solicitărilor pentr u serviciile de tratament.

•
​
Numărul
estimat
de
consumatori
problematici
de
opioide
​
,
la
nivel
na
ț
ional,
este
20288.

Heroina
rămâne
cel
mai
consumat
drog
din
această
clasă,
administrarea
sa
pe
cale

injectabilă
continuând
să
reprezinte
o
problemă
de
sănătate
publică.
Analiza
cazurilor
noi

admise la tratament pentru consum de opioide din numărul total de cazuri noi admise la

tratament
în
anul
2017,
indică
men
ț
inerea
acestora
la
cea
mai
mică
pondere
înregistrată
în

întreaga perioadă de monitorizare (2003-2017)
.

86
Potrivit
D.I.I.C.O.T.,
cantitatea
totală
de
droguri
indisponibilizată
în
vederea
confiscării

în
cursul
anului
2018
a
fost
de
318,76
KG,
din
care
44,01
KG
droguri
de
mare
risc
(la
care

se
adaugă
74.013
comprimate
ș
i
211,87
ML
con
ț
inând
droguri
de
acela
ș
i
gen)
ș
i
274,76

KG
droguri
de
risc
(la
care
se
adaugă
221.443
comprimate
ș
i
343,2
ML
con
ț
inând
droguri

de
acela
ș
i
gen),
fa
ț
ă
de
anul
2017,
când
a
fost
capturată
cantitatea
totală
de
2.033,77
KG,

din
care
15,34
KG
droguri
de
mare
risc
(la
care
se
adaugă
28.758
comprimate
ș
i
1,1
L

con
ț
inând
droguri
de
acela
ș
i
gen)
ș
i
2.018,43
KG
droguri
de
risc
(la
care
se
adaugă
15.782

comprimate
ș
i 1,5 litr i con
ț
inând droguri de acela
ș
i gen).

Cu
privire
la
Canabis
(culturi/plante),
în
cursul
anului
2018
au
fost
indisponibilizate

în
vederea
confiscării
un
număr
de
5.785
plante,
un
total
final
de
377,74
KG
(incluzând
ș
i

fragmente
vegetale
cu
THC).
De
asemenea,
în
cursul
anului
2018
a
fost
identificată
ș
i

indisponibilizată
cantitatea
de
5.000
litri
de
anhidridă
acetică,
precursor
utilizat
pentru

fabricarea de heroină
.

87
86
Raport na
ț
ional privind situa
ț
ia drogurilor 2018:

​
http://www.ana.gov.ro/rapoarte%20nationale/RN_2018.pdf

87
Raport de activitate D.I.I.C.O.T.

​
https://www.diicot.ro/images/documents/rapoarte_activitate/raport2018.pdf

48

După
cum
vedem,
statisticile
nu
arată
îmbucurător.
Consumul
de
droguri
și
implicit

traficul
de
stupefiante,
crește
de
la
an
la
an.
Tot
mai
mulți
tineri
își
îngroapă
viața
în

dependență
de
droguri.
Din
nefericire,
pentru
ei
nu
se
poate
face
prea
mult.
Acest
flagel
îl

putem
ține
la
distanță
doar
prevenind,
căci
odată
atins,
calea
de
întoarcere
este
foarte
grea

și cu puține șanse de reușită.

Reglementarea na
ț
ională a traficului de droguri

●
Legea nr. 143/2000
privind prevenirea
ș
i combaterea traficului ilicit de droguri.

88
●
Hotărârea
Guvernului
nr.
860/2005
privind
aprobarea
Regulamentului
de

89
aplicare
a
dispozi
ț
iilor
Legii
nr.
143/2000
privind
prevenirea
ș
i
combaterea

traficului ilicit de droguri, cu modificările
ș
i completările ulterioare.

●
Legea
nr.
339
din
29
noiembrie
2005
​
privind
regimul
juridic
al
plantelor,

90
substan
ț
elor
ș
i preparatelor stupefiante
ș
i psihotrope.

Infrac
ț
iunile p revăzute de
​
Legea nr. 143/2000
​
privind prevenirea
ș
i combaterea

traficului ilicit de droguri

Legiuitorul
a
avut
în
vedere
în
principal
la
momentul
elaborării
normei
Conven
ț
ia

unică
a
ONU
asupra
stupefiantelor
de
la
New
York
din
1961,
Conven
ț
ia
interna
ț
ională

asupra
substan
ț
elor
psihotrope
de
la
Viena
din
anul
1971
ș
i
Conven
ț
ia
Na
ț
iunilor
Unite
din

88
Republicată
în
M.
Of.
nr.
163/2014
din
6
martie
2014,
modificată
de
​
Legea
nr.
51/2014
pentru
modificarea

ș
i
completarea
Legii
nr.
143/2000
privind
prevenirea
ș
i
combaterea
traficului
ș
i
consumului
ilicit
de
droguri,

precum
ș
i
pentru
completarea
anexei
la
Legea
nr.
339/2005
privind
regimul
juridic
al
plantelor,
substan
ț
elor

ș
i
preparatelor
stupefiante
ș
i
psihotrope
​
,
​
Legea
nr.
322/2015
pentru
modificarea
art.
23
din
Legea
nr.

143/2000
privind
prevenirea
ș
i
combaterea
traficului
ș
i
consumului
ilicit
de
droguri
​
,
​
Legea
nr.
42/2018

pentru
completarea
Legii
nr.
143/2000
privind
prevenirea
ș
i
combaterea
traficului
ș
i
consumului
ilicit
de

droguri
​
,
​
Legea
nr.
248/2018
pentru
completarea
Legii
nr.
143/2000
privind
prevenirea
ș
i
combaterea

traficului
ș
i consumului ilicit de droguri
​
.

89
M. Of. nr. 749/2005 din 16 septembrie 2015.

90
M.
Of.
nr.
1095/2005
din
5
iulie
2005,
modificată
de
​
Ordonan
ț
a
de
urgen
ț
ă
nr.
105/2011
pentru

modificarea
art.
1
din
Legea
nr.
143/2000
privind
prevenirea
ș
i
combaterea
traficului
ș
i
consumului
ilicit
de

droguri,
precum
ș
i
a
art.
8
din
Legea
nr.
339/2005
privind
regimul
juridic
al
plantelor,
substan
ț
elor
ș
i

preparatelor
stupefiante
ș
i
psihotrope
​
,
​
Legea
nr.
179/2012
pentru
modificarea
ș
i
completarea
Legii
nr.

339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substan
ț
elor
ș
i preparatelor stupefiante
ș
i psihotrope
​
;

49

1988
împotriva
traficului
ilicit
de
stupefiante
ș
i
substan
ț
e
psihotrope,
conven
ț
ii
la
care
ș
i

România este parte.

Odată
cu
intrarea
în
vigoare
a
​
Deciziei-cadru
nr.
2004/757/JAI
,
norma
na
ț
ională
a

91
suportat
o
serie
de
modificări
în
scopul
armonizării
legisla
ț
iei
interne
cu
cea
a
Uniunii

Europene. Legea reglementează nouă infrac
ț
iuni de trafic de droguri :

1)
Traficul de droguri de risc
ș
i mare risc – art. 2

2)
Traficul interna
ț
ional de droguri – art. 3

3)
De
ț
inerea de droguri pentru consum propriu – art.4

4)
Punerea la dispozi
ț
ie a unui spa
ț
iu pentru consumu l de droguri – art. 5

5)
Prescrierea de droguri de mare risc
ș
i eliberarea sau ob
ț
inerea de droguri de mare

risc în mod ilicit – art.6

6)
Administrarea ilicită de droguri de mare risc – art. 7

7)
Furnizarea de inhalan
ț
i chimici toxici unui minor – art.8

8)
Finan
ț
area opera
ț
iunilor privind drogurile – art.10

9)
Îndemnul la consum ilicit de droguri – art. 11

●
Traficul de droguri de risc
ș
i mare risc

Art.
2
din
Legea
nr.
143/2000
incriminează
cultivarea,
producerea,
fabricarea,

experimentarea,
extragerea,
prepararea,
transformarea,
oferirea,
punerea
în
vânzare,

vânzarea,
distribuirea,
livrarea
cu
orice
titlu,
trimiterea,
transportul,
procurarea,

cumpărarea, de
ț
inere a ori alte opera
ț
iuni privind circula
ț
ia drogurilor de risc, fără drept.

Al
doilea
alineat
prevede
o
formă
agravantă
ș
i
anume
când
faptele
prevăzute
la
alin.
1

au
ca
obiect
droguri
de
mare
risc.
Prevederea
acestei
agravante
transpune
în
dreptul
intern

dispozi
ț
iile
art.
4
alin.
(2)
lit.
(b)
din
Decizia-cadru
2004/757/JAI
când
infrac
ț
iunea
implică

drogurile cele mai dăunătoare pentru sănătate.

●

​
Traficul interna
ț
ional de droguri

Art.
3
din
Legea
nr.
143/2000
reglementează
în
primul
alineat
forma
de
bază
a

infrac
ț
iunii
de
trafic
interna
ț
ional
de
droguri
constând
în
introducerea
sau
scoaterea
din

ț
ară,
precum
ș
i
importul
ori
exportul
de
droguri
de
risc,
fără
drept,
iar
al
doilea
alineat

91
JOCE nr. 335/2004 din 11 noiembrie 2004.

50

reglementează
forma
agravantă
a
infrac
ț
iunii
în
condi
ț
iile
în
care
aceasta
are
ca
obiect

droguri de mare risc.

Această
reglementare
este
una
absolut
necesară,
având
în
vedere
caracterul

esen
ț
ialmente transna
ț
ional al acestei infrac
ț
iuni.

●

​
De
ț
inerea de droguri pentru consum propriu

În
preambulul
Deciziei-cadru
este
prevăzut
faptul
că
„excluderea
anumitor
tipuri
de

comportament privind consumul personal din domeniul de aplicare a Deciziei-cadru

2004/757/JAI
nu
reprezintă
o
orientare
a
Consiliului
cu
privire
la
modul
în
care
statele

membre trebuie să trateze aceste situa
ț
ii în legisla
ț
ia internă”.

Art.
4
alin.1
din
Legea
nr.
143/2000
incriminează
cultivarea,
producerea,
fabricarea,

experimentarea,
extragerea,
prepararea,
transformarea,
cumpărarea
sau
de
ț
inerea
de

droguri
de
risc
pentru
consum
propriu,
fără
drept.
Infrac
ț
iunea
este
mai
gravă
în
condi
ț
iile

în care aceste fapte privesc droguri de mare risc.

●

​
Punerea la dispozi
ț
ie a unui spa
ț
iu pentru consu mul de droguri

Prin
incriminarea
în
art.
5
a
„punerii
la
dispozi
ț
ie,
cu
ș
tiin
ț
ă,
cu
orice
titlu,
a
unui

local,
a
unei
locuin
ț
e
sau
a
oricărui
alt
loc
amenajat,
în
care
are
acces
publicul,
pentru

consumul
ilicit
de
droguri
ori
tolerarea
consumului
ilicit
în
asemenea
locuri”
se
respectă

orientarea
legislativă
la
nivel
european
ș
i
interna
ț
ional
în
combaterea
consumului
de

droguri.

●
Prescrierea
de
droguri
de
mare
risc
ș
i
eliberarea
sau
ob
ț
inerea
de
droguri
de

mare risc în mod ilicit

Constituie
infrac
ț
iune,
conform
art.
6
alin
1
din
Legea
nr.
143/2000,
fapta
medicului

care
prescrie
droguri
de
mare
risc,
cu
inten
ț
ie,
fără
ca
aceasta
să
fie
necesară
din
punct
de

vedere medical, iar conform alin. 2, constituie infrac
ț
iune fapta de a elibera sau ob
ț
ine, cu

inten
ț
ie,
de
droguri
de
mare
risc,
pe
baza
unei
re
ț
ete
medicale
prescrise
de
un
medic,
în

condi
ț
iile alin. 1, sau a unei re
ț
ete medicale falsificate.

Această
incriminare
are
rolul
de
a
proteja
rela
ț
iile
sociale
referitoare
la
sănătatea

publică
ce
sunt
grav
afectate
prin
nerespectarea
normelor
juridice
care
reglementează

prescrierea de către medic a drogurilor de mare risc, precum
ș
i eliberarea de astfel de

droguri
de
către
farmaci
ș
ti
în
baza
unor
re
ț
ete
falsificate
în
afara
situa
ț
iilor
strict

determinate de
ș
tiin
ț
a
ș
i practica medicală .

51

●
Administrarea ilicită de droguri de mare risc

Art.
7
Legea
nr.
143/2000
incriminează
administrarea
de
droguri
de
mare
risc
unei

persoane,
în
afara
condi
ț
iilor
legale.
În
contextul
în
care
o
asemenea
faptă
se
poate
comite

în
realitate
ș
i
există
o
jurispruden
ț
ă
semnificativă
în
acest
sens,
este
binevenită
ac
ț
iunea

legiuitorului
de
a
incrimina
fapta
celui
care
administrează
droguri
unei
alte
persoane,
fără

indica
ț
ie medicală .

●

​
Furnizarea de inhalan
ț
i chimici toxici unui minor

Furnizarea,
în
vederea
consumului,
de
inhalan
ț
i
chimici
toxici
unui
minor
constituie

infrac
ț
iune
ș
i
este
reglementată
de
art.
8
Legea
nr.
143/2000 .
Această
prevedere
se
înscrie

în
politica
generală
adoptată
la
nivel
european
cu
privire
la
necesitatea
protejării
tinerilor

de pericolul consumului de droguri.

●

​
Finan
ț
area opera
ț
iunilor privind drogurile

În
concordan
ț
ă
cu
art.
10,
finan
ț
area
săvârșirii
faptelor
prevăzute
la
art.
2-5
din
Legea

nr.
143/2000
se
sancționează
cu
pedepsele
prevăzute
de
lege
pentru
aceste
fapte,
limitele

speciale
ale
acestora
majorându-se
cu
o
treime.
Totu
ș
i
din
interpretarea
textului
de
lege
nu

este
foarte
clar
dacă
este
vorba
despre
o
incriminare
distinctă
sau
reprezintă
o
variantă

agravantă
a
infrac
ț
iunii
în
legătură
cu
care
a
fost
săvâr
ș
ită.
În
condi
ț
iile
în
care
practica

instan
ț
elor nu este un itară se impune de lege ferenda clarificarea textului de lege.

●

​
Îndemnul la consum ilicit de droguri

Îndemnul
la
consumul
ilicit
de
droguri
constituie
infrac
ț
iune,
conform
art.
11
din

Legea
nr.
143/2000,
ș
i
transpune
în
dreptul
nostru
intern
dispozi
ț
iile
art.
3
din

Decizia-cadru.
În
considerarea
pericolului
reprezentat
de
consumul
de
droguri
pentru

sănătatea
psihică
ș
i
fizică
a
persoanelor
care
ar
putea
deveni
consumatori
de
droguri,
o

asemenea
incriminare
asigură
îndeplinirea
exigen
ț
elor
impuse
de
Strategia
Uniunii

Europene în materie de droguri 2013-2020.

​
Organisme naționale competente în prevenirea și combaterea traficului de droguri :

●
Agen
ț
ia
Na
ț
ională
Antidrog,
A.N.A
​
.,
a
fost
înfiin
ț
ată
în
anul
2003
fiind

succesoarea
Comisiei
interministeriale
pentru
prevenirea
consumului
ilicit
de

droguri
ș
i func
ț
ionează în cadrul Ministerului Admini stra
ț
iei
ș
i Internelor. A.N.A.

52

●
Observatorul
Român
de
Droguri
și
Toxicomanie
din
cadrul
Agenției
Naționale

Antidrog,
o
structură
tehnică
de
legătură
a
României
cu
Centrul
European
de

Monitorizare a Drogurilor și Dependenței de Droguri.

​
Obiectivul
Observatorului
Român
de
Droguri
și
Toxicomanie
este
colectarea
și

procesarea,
în
sistemul
standardizat
european,
a
datelor
referitoare
la
consumul
de
droguri

din
România,
activitatea
sa
fiind
fundamentată
în
Strategia
Națională
Antidrog
și
Planul
de

Acțiune al structurii centrale europene.

●
Serviciul
de
prevenire
ș
i
combatere
a
traficului
ilicit
de
droguri
​
din
cadrul

Direc
ț
iei de In vestigare a Infrac
ț
iunilor de Criminalita te Organizată
ș
i Terorism –

Parchetul
de
pe
lângă
Înalta
Curte
de
Casa
ț
ie
ș
i
Justi
ț
ie
constituie
de
asemenea
un

organism cu rol în combaterea
ș
i prevenirea acestui fenomen infrac
ț
ional

II.2.7
​
Corup
ț
ia

România
a
ajuns
treptat,
una
dintre
cele
mai
corupte
țări,
acest
flagel

„îmbolnăvind” toate structurile sociale, economice și politice.

Corupția
reprezintă
abuzul
de
putere
în
urma
căruia
se
înregistrează
beneficii
sau

avantaje
personale.
În
afară
de
bani,
beneficiile
pot
lua
forma
protecției,
a
tratamentului

preferențial, al promovării, etc.

Potrivit
autorilor
Dan
Banciu
ș
i
Sorin
Rădulescu,
în
lucrarea
„Sociologia
crimei
ș
i

criminalită
ț
ii”
identif icarea
diferitelor
tipuri
de
corup
ț
ie
este
în
strănsă
legătură
cu
rela
ț
iile

create. Astfel există două tipuri de re
ț
ele specializate în acest sens:

●
rețeaua
care
corupe
constituită
din
indivizi,
grupuri
sau
organizații
ce
utilizează

mijloace
imorale,
ilicite
și
imorale
pentru
a
influența,
mitui
sau
cumpăra
al
ț
i

indivizi,
grupuri
sau
organizații,
care
le
facilitează
realizarea
rapidă
și
profitabilă
a

scopurilor și intereselor urmărite;

●
rețeaua
care
se
lasă
coruptă
​
,
reprezentată
de
indivizii,
grupurile
sau
organizațiile

care
acceptă
sau
se
lasă
influiențate
(mituite,
cumpărate,
șantajate)
în
scopul

obținerii
unor
avantaje
materiale
și
morale
sau
a
unor
poziții
sociale
și
politice

superioare.

53

Formele corup
ț
iei:

❖
Corupția
profesională
–
în
cazul
acestor
delicte,
persoanele
care
îndeplinesc

funcții
publice
pretind
sau
primesc
diferite
avantaje
materiale,
ori
acceptă
tacit
sau

expres,
direct
sau
indirect,
promisiunea
unor
avantaje
materiale
sau
morale
prin

neîndeplinirea
sau
îndeplinirea
condiționată
a
obligațiilor
legale
sau
ca
urmare
a

exercității unor influențe;

❖
Corupția
economică
–
include
frauda
bancară,
escrocheria,
falsificarea
cifrei
de

afaceri,
evaziunea
fiscală,
obținerea
ilegală
de
subvenții,
bancruta
frauduloasă,

polițe de asigurare nerambursabile, concurența neloială).

❖
Corupția
politică
–
​
în
cadrul
corupției
politice
se
includ
​
activitățile
de
​
finanțare
și

subvenționare
ilegală
a
campaniilor
electorale,
cumpărarea
voturilor
cu
ocazia

alegerilor,
promovarea
preferențială
în
funcții
guvernamentale
pe
criterii
politice,

acțiunile
ilicite
de
înființare
a
unor
partide
clientelare
sau
de
alegeri
și
realizare
a

unor candidați.

Corupția încorporează patru caracteristici majore:

92
●
abuzul de putere

●
avantajele rezultate atât pentru participanții activi cât și pentru cei pasivi

●
efectele indezirabile asupra terților

●
secretul tranzacției

Corupția
este
cea
care
determină
toate
celelalte
activită
ț
i
ale
orgniza
ț
iilor
criminale.

Dacă
nu
este
controlată,
determină
neîncrederea
în
puterea
statului
ș
i
a
intitu
ț
iilor
sale

democratice.

​
Cauze
favorizante
​
ale
comiterii
actelor
de
corupție
într-o
adaptare
la
criminalitatea

organizată sunt
:

93
●
Lipsa de autoritate a puterii politice

●
Incapacitatea partidelor de a se susține financiar

●
Descentralizarea politico-administrativă

●
Ineficiența sau insuficiența legilor

●
Perpetuarea vechii birocrații

92
E. Stancu, „Tratat de criminalistică”. Ed. Universul Juridic, Bucure
ș
ti, 2015, pp. 749- 750.

93
Emilian Stancu, Petru
ț
Olaru, Criminalistică, Ed. Universul Juridic, Bucure
ș
ti, 2018, p. 241.

54

●
Promovarea în funcție de obediența față de superiori

●
Promovarea economiei de piață în condițiile unei penurii de capital

●
Accederea
la
demnități
politico-administrative
prin
„susținerea”
de
către
structuri

influente și cu interferențe în criminalitatea organizată.

Acestea
fiind
spuse,
cei
mai
dezavantaja
ț
i
sunt
cei
care
sunt
cinsti
ț
i
ș
i
care
nu
î
ș
i

permit
să
influen
ț
eze
o
decizie
în
favoarea
lor
prin
mită
sau
o
altă
modalitate
ilegală.

Astfel,
dispare
orice
sentiment
de
dreptate
în
luarea
unei
decizii,
rela
ț
iile
dintre
oameni

ajungând să fie determinate de capacitatea de a corupe sau de a fi corupt.

Potrivit
​
Raportului
de
activitate
al
D.I.I.C.O.T.
​
,
în
luna
noiembrie
2018
a
fost

finalizată procedura de semnare a contractului de finan
ț
are 1/96049/27.11.2018 –

Mecanismul
Financiar
Norvegian
2014-2021
–
Combaterea
criminalită
ț
ii
ș
i
a
corup
ț
iei,
în

baza
căruia
D.I.I.C.O.T.
va
beneficia,
pe
parcursul
a
36
de
luni,
de
finan
ț
are
pentru

derularea
unor
achizi
ț
ii,
precum
ș
i
pentru
organizarea
unor
sesiuni
de
pregătire

profesională
destinate
atât
procurorilor,
cât
ș
i
speciali
ș
tilor,
ofi
ț
erilor
ș
i
agen
ț
ilor
de
poli
ț
e

judiciară deta
ș
a
ț
i în cadrul D.I.I.C.O.T.

Demnitarul
Mircea
Muntean,
primar
al
municipiului
Deva
în
perioada
1996-2012
a

fost
acuzat
de
abuz
în
serviciu,
într-un
dosar
din
2004,
pentru
că
a
încheiat
tranzacții

ilegale
de
terenuri
cu
un
traficant
de
mașini
de
lux.
Dosarul
a
fost
trimis
la
Judecătoria

Sectorului
3
în
anul
2004,
unde
a
stat
nouă
ani,
până
în
februarie
2013,
când
a
fost
mutat
la

Înalta
Curte
de
Casație
și
Justiție,
după
ce
Mircia
Muntean
a
fost
ales
deputat
PDL
în

circumscripția
electorală
nr.
22
Hunedoara.
În
ianuarie
2004,
primarul
de
atunci
al

municipiului
Deva,
Mircia
Muntean,
a
fost
trimis
în
judecată
sub
acuzația
de
abuz
în

serviciu
în
dauna
intereselor
publice.
El
a
efectuat
o
tranzacție
ilicită
cu
un
teren
aflat
la

marginea
municipiului
Deva,
despre
care
procurorii
susțineau
că
se
afla
în
proprietatea

publică a statului și nu putea face obiectul unei dispoziții a primarului

II.2.8
​
Criminalitatea informatică

Rețelele
de
comunicații
electronice
și
sistemele
informatice
au
devenit
o
parte

esențiala
din
viața
de
zi
cu
zi
a
oamenilor,
ocupând
un
rol
tot
mai
important
și
în
viața

economică a unei societăți.

55

Pe
lângă
numeroasele
beneficii
aduse,
continua
dezvoltare
a
rețelelor
informatice
a

condus
și
la
apariția
unor
noi
amenințări
,
prin
atacurile
îndreptate
împotriva
sistemelor

informatice interconectate.

Dezvoltarea
și
specializarea
activităților
criminale,
conturează
patru
tipuri
de

amenințări. Astfel:

●
computerul
este
ținta
infractorilor
care
doar
accesează
sau
își
însușesc

ilegal
informațiile
–
fișiere-clienți,
planuri
de
marketing,
etc.
–
tot
ce

prezintă valoare comercială și este stocat în memorie;

●
computerul
este
instrumentul
infractorilor
care
sunt
interesați
de
procesul
​
–

nu
de
informațiile
stocate
în
memorie
–
prin
care
pot
comite
o
fraudă.

(exemplificativ:
folosirea
unei
parole
pentru
accesarea
unui
cont
și

transferarea respectivelor fonduri);

●
computerul
facilitează
comiterea
discretă
a
acelor
infracțiuni
​
care
ar
putea

fi
comise
și
fără
ajutorul
computerului
(exemplificativ:
spălarea
banilor,

pedofilia, etc.);

●
computerul
favorizează
în
mod
direct
comiterea
infracțiunilor

(exemplificativ:
piratarea
programelor,
contrafacerea
componentelor,
furtul

materialelor, etc.).

Din
multitudinea
de
acte
normative
care
reglementează
activitatea
de
combatere
a

criminalită
ț
ii informa tice în România amintim:

➢
Legea nr. 8/1996
privind drepturile de autor și drepturile conexe;

94

94
Republicată
în
M.
Of.
nr.
489/2018
din
14
iunie
2018,
modificată
de
​
Legea
nr.
203/2018
privind
măsuri
de

eficientizare
a
achitării
amenzilor
contraven
ț
ionale
​
,
​
Legea
nr.
15/2019
pentru
modificarea
ș
i
completarea

Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor
ș
i drepturile conexe
​
.

56

➢
Ordonanța
Guvernului
nr.
124/2000
pentru
completarea
cadrului
juridic

95
privind
dreptul
de
autor
și
drepturile
conexe,
prin
adoptarea
de
măsuri

pentru
combaterea
pirateriei
în
domeniile
audio
și
video,
precum
și
a

programelor pentru calculator ;

➢
Legea nr. 365/2002
privind comerțul electronic;

96
➢
Ordonanța
Guvernului
nr.
69/2002
privind
regimul
juridic
al
cărții

97
electronice de identitate;

95
M.
Of.
nr.
427/2000
din
2
octombrie
2000,
modificată
de
​
Ordonan
ț
a
de
urgen
ț
ă
nr.
9/2001
privind
unele

măsuri
în
domeniile
culturii
ș
i
artei,
cultelor,
cinematografiei,
dreptului
de
autor
ș
i
audiovizualului
​
,
​
Legea
nr.

213/2002
privind
aprobarea
Ordonan
ț
ei
Guvernului
nr.
124/2000
pentru
completarea
cadrului
juridic
privind

dreptul
de
autor
ș
i
drepturile
conexe,
prin
adoptarea
de
măsuri
pentru
combaterea
pirateriei
în
domeniile

audio
ș
i
video,
precum
ș
i
a
programelor
pentru
calculator
​
,
​
Legea
nr.
213/2002
privind
aprobarea
Ordonan
ț
ei

Guvernului
nr.
124/2000
pentru
completarea
cadrului
juridic
privind
dreptul
de
autor
ș
i
drepturile
conexe,

prin
adoptarea
de
măsuri
pentru
combaterea
pirateriei
în
domeniile
audio
ș
i
video,
precum
ș
i
a
programelor

pentru
calculator
​
,
​
Ordonan
ț
a
de
urgen
ț
ă
nr.
123/2005
pentru
modificarea
ș
i
completarea
Legii
nr.
8/1996

privind dreptul de autor
ș
i drepturile conexe
​
..

96
Republicată
în
M.
Of.
nr.
959/2006
din
29
noiembrie
2006,
modificată
de
​
Legea
nr.
187/2012
pentru

punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal
​
.

97
Republicată
în
M.
Of.
nr.
844/2004
din
15
septembrie
2004,
modificată
de
​
Ordonan
ț
a
de
urgen
ț
ă
nr.

188/2005
pentru
modificarea
ș
i
completarea
Ordonan
ț
ei
Guvernului
nr.
69/2002
privind
regimul
juridic
al

căr
ț
ii
electronice
de
identitate
​
,
​
Ordonan
ț
a
de
urgen
ț
ă
nr.
184/2008
pentru
modificarea
Ordonan
ț
ei
Guvernului

nr.
69/2002
privind
regimul
juridic
al
căr
ț
ii
electronice
de
identitate
​
,
​
Ordonan
ț
a
de
urgen
ț
ă
nr.
124/2010

pentru
modificarea
Ordonan
ț
ei
Guvernului
nr.
69/2002
privind
regimul
juridic
al
căr
ț
ii
electronice
de

identitate
​
,
​
Ordonan
ț
a
de
urgen
ț
ă
nr.
82/2012
pentru
modificarea
ș
i
completarea
unor
acte
normative
privind

eviden
ț
a
persoanelor,
actele
de
identitate
ale
cetă
ț
enilor
români,
precum
ș
i
actele
de
reziden
ț
ă
ale
cetă
ț
enilor

statelor
membre
ale
Uniunii
Europene
ș
i
Spa
ț
iului
Economic
European
reziden
ț
i
în
România
​
,
​
Ordonan
ț
a
de

urgen
ț
ă
nr.
82/2012
pentru
modificarea
ș
i
completarea
unor
acte
normative
privind
eviden
ț
a
persoanelor,

actele
de
identitate
ale
cetă
ț
enilor
români,
precum
ș
i
actele
de
reziden
ț
ă
ale
cetă
ț
enilor
statelor
membre
ale

Uniunii Europene
ș
i Spa
ț
iului Economic European reziden
ț
i în România
​
.

57

➢
Legea
nr.
161/2003
privind
unele
măsuri
pentru
asigurarea
transparenței

98
în
exercitarea
demnităților
publice,
a
funcțiilor
publice
și
în
mediul
de

afaceri, prevenirea și sancționarea corup
ț
iei.

La
data
de
4
iulie
2013,
Parlamentul
European
a
adoptat
noua
legislație
a
Uniunii

Europene
cu
privire
la
criminalitatea
informatică.
Cu
această
ocazie,
a
fost
înființat
și

Centrul
European
de
combatere
a
criminalită
ț
ii
informatice
​
(European
Cybercrime

Center – engl.), în cadrul Europol.

​
Europol
este
o
organizație
de
combatere
a
criminalității
la
nivel
european,
având

sediul
la
Haga
(Olanda).
Această
organizație
preia
sarcinile
poliției
naționale
din
fiecare

stat al Europei, în caz că activitatea criminală, depășește limita granițelor naționale.

Autorul infracțiunilor de natură informatică

În
lumea
reală
există
persoane
care
pătrund
în
case
și
pot
fura
tot
ce
găsesc

valoros.
În
lumea
virtuală
există
indivizi
care
pătrund
în
sistemele
informatice
și
„fură
”

toate datele valoroase.

Sistemele
de
calcul
sunt
în
general
protejate
la
accesul
persoanelor
neautorizate,

cel mai răspândit fiind cel bazat pe nume de utilizator și parolă (username și password).

98
M.
Of.
nr.
279/2003
din
21
martie
2003,
modificată
de
​
Ordonan
ț
a
de
urgen
ț
ă
nr.
40/2003
pentru

modificarea
ș
i
completarea
Legii
nr.
161/2003
privind
unele
măsuri
pentru
asigurarea
transparen
ț
ei
în

exercitarea
demnită
ț
ilor
publice,
a
func
ț
iilor
publice
ș
i
în
mediul
de
afaceri,
prevenirea
ș
i
sanc
ț
ionarea

corup
ț
iei
​
,
​
Legea
nr.
359/2004
privind
simplificarea
formalită
ț
ilor
la
înregistrarea
în
registrul
comer
ț
ului
a

persoanelor
fizice,
asocia
ț
iilor
familiale
ș
i
persoanelor
juridice,
înregistrarea
fiscală
a
acestora,
precum
ș
i
la

autorizarea
func
ț
ionării
persoanelor
juridice
​
,
​
Ordonan
ț
a
de
urgen
ț
ă
nr.
92/2004
privind
reglementarea

drepturilor
salariale
ș
i
a
altor
drepturi
ale
func
ț
ionarilor
publici
pentru
anul
2005
​
,
​
Ordonan
ț
a
de
urgen
ț
ă
nr.

14/2005
privind
modificarea
formularelor
pentru
declara
ț
ia
de
avere
ș
i
pentru
declara
ț
ia
de
interese
​
,
​
Legea

nr.
348/2004
privind
denominarea
monedei
na
ț
ionale
​
,
​
Ordonan
ț
a
nr.
2/2006
privind
reglementarea
drepturilor

salariale
ș
i
a
altor
drepturi
ale
func
ț
ionarilor
publici
pentru
anul
2006
​
,
​
Ordonan
ț
a
de
urgen
ț
ă
nr.
31/2006

pentru
modificarea
art.
XVII
alin.
(3)
din
Legea
nr.
161/2003
privind
unele
măsuri
pentru
asigurarea

transparen
ț
ei
în
exercitarea
demnită
ț
ilor
publice,
a
func
ț
iilor
publice
ș
i
în
mediul
de
afaceri,
prevenirea
ș
i

sanc
ț
ionarea
corup
ț
iei
​
,
​
Legea
nr.
96/2006
privind
Statutul
deputa
ț
ilor
ș
i
al
senatorilor
​
,
​
Legea
cadru
nr.

284/2010
privind
salarizarea
unitară
a
personalului
plătit
din
fonduri
publice
​
,
​
Legea
nr.
187/2012
pentru

punerea
în
aplicare
a
Legii
nr.
286/2009
privind
Codul
penal
​
,
​
Codul
de
procedură
fiscală
din
2015
​
,
​
Legea
nr.

87/2017
pentru
modificarea
Legii
nr.
161/2003
privind
unele
măsuri
pentru
asigurarea
transparen
ț
ei
în

exercitarea
demnită
ț
ilor
publice,
a
func
ț
iilor
publice
ș
i
în
mediul
de
afaceri,
prevenirea
ș
i
sanc
ț
ionarea

corup
ț
iei
​
,
​
Legea
nr.
128/2017
pentru
modificarea
ș
i
completarea
Legii
nr.
161/2003
privind
unele
măsuri

pentru
asigurarea
transparen
ț
ei
în
exercitarea
demnită
ț
ilor
publice,
a
func
ț
iilor
publice
ș
i
în
mediul
de
afaceri,

prevenirea
ș
i
sanc
ț
ionarea
corup
ț
iei
​
,
​
Legea
nr.
59/2019
pentru
modificarea
ș
i
completarea
Legii
nr.
161/2003

privind
unele
măsuri
pentru
asigurarea
transparen
ț
ei
în
exercitarea
demnită
ț
ilor
publice,
a
func
ț
iilor
publice
ș
i

în mediul de afaceri, prevenirea
ș
i sanc
ț
ionarea corup
ț
iei
​
.
​

​
.

58

Un
utilizator
primește
un
nume
și
o
parolă
pe
care
le
folosește
atunci
când
vrea
să

acceseze un serviciu sau un calculator.

John D. Howard propune următoarele șase categorii de autori:

•
​
hackeri
–
persoane,
mai
ales
tineri,
care
pătrund
în
sistemele
informatice
din

motivații
legate
mai
ales
de
provocare
intelectuală
,
sau
de
obținerea
și
menținerea
unui

anumit statut în comunitatea prietenilor;

•
​
spioni
–
persoane
ce
pătrund
în
sistemele
informatice
pentru
a
obține
informații

care să le permită câștiguri de natură politică ;

•
​
teroriști
–
persoane
ce
pătrund
în
sistemele
informatice
cu
scopul
de
a
produce

teamă , în scopuri politice;

•
​
atacatori
cu
scop
economic
–
pătrund
în
sistemele
informatice
ale
concurenței,

cu scopul obținerii de câștiguri financiare;

•
​
criminali
de
profesie
–
pătrund
în
sistemele
informatice
ale
întreprinderilor

pentru a obține câștig financiar, în interes personal;

•
​
vandali
–
persoane
ce
pătrund
în
sistemele
informatice
cu
scopul
de
a
produce

pagube.

Există
5
categorii
de
intruși,
fiecare
cu
diferite
aptitudini,
niveluri
de
cunoștințe

99
ș
i
cu
obiective
difer ite.
Toate
aceste
categorii
pot
proveni
atât
din
exteriorul
cât
și
din

interiorul companiei.

•
​
Novicele
–
nu
are
experiență
în
calculatoare
și
nici
cum
să
pătrundă
în
sisteme

din
afară
.
Novicele
lucrează
singur
și
nu
are
ajutor
din
afară
,
fiind
de
cele
mai
multe
ori

un experimentator care nu comite ilegalități.

Cea
mai
bună
metodă
de
a
combate
novicii
este
educarea
utilizatorilor,
deoarece

novicii
profită
de
lipsurile
în
administrarea
parolelor.
Aproape
80%
din
totalul
intrărilor

neautorizate pe sisteme se întâmplă în acest fel.

•
​
Ucenicul
–
este
acel
novice
care
progresează
dincolo
de
fazele
inițiale,

schimbând mesaje cu cei care i se aseamănă .

99
Ghid Introductiv pentru aplicarea dispozițiilor legale referitoare la Criminalitatea Informatică, Cap V,

Reglementarea Criminalității Informatice, București, mai 2004

http://andrei.clubcisco.ro/cursuri/f/f-sym/5master/aac-msi/Ghid%20cybercrime%20-%20vers%20finala.pdf
​
.

59

Deși
nu
cunosc
încă
modalitățile
de
funcționare
ale
sistemelor
de
securitate,
au

învățat
cum
să
procedeze
astfel
încât
să
nu
lase
urme.
„Ucenicii”
de
cele
mai
multe
ori

reușesc
să
treacă
de
protecția
prin
parolă
a
sistemelor
și
știu
câte
ceva
și
despre
alte
sisteme

de securitate, ceea ce îi face ceva mai greu de prins.

•
​
Vizitatorul
–
dacă
un
vizitator
va
găsi
un
obstacol,
de
cele
mai
multe
ori
se
va

retrage,
căutând
alt
sistem
unde
accesul
este
mai
ușor.
O
excepție
la
această
regulă
,
foarte

rară
,
este
situația
în
care
vizitatorul
observă
un
lucru
interesant
și
este
dispus
să
își
mai

petreacă ceva timp pentru a îl putea studia.

•
​
Amatorul
–
este
greu
de
detectat
și
de
cele
mai
multe
ori
cu
o
dorință
specială
de

a
face
rău.
În
general
ei
folosesc
greșeli
de
programare
a
sistemului
de
operare
pentru
a

ocoli mecanismele de autentificare și a primi acces neautorizat la sistem.

•
​
Profesionistul
–
aceste
persoane
se
pricep
foarte
bine
să
intre
într-un
sistem
de

calcul
(server,
PC,
router,
etc.)
și
să
îl
părăsească
fără
să
fie
observați
în
vreun
fel.
Ei

alterează
sau
ocolesc
aplicațiile
de
jurnalizare
a
activităților
la
fel
de
ușor
cum
pot

compromite orice parte a sistemului.

Cea
mai
bună
apărare
față
de
acești
atacatori
este
evitarea
legării
în
rețea
a

sistemelor
care
conțin
informații
importante
și
controlul
strict
al
accesului
fizic
la
acestea.

Din
unele
statistici
oficiale
se
apreciază
că
existã
cel
puțin
un
hacker
pentru
fiecare
sută
de

utilizatori. Din fericire, doar câțiva dintre aceștia urmăresc un scop precis.

Toate
serviciile
oferite
de
Internet
s-au
bucurat
și
se
bucură
de
o
atenție
din
ce
în

ce
mai
mare
din
partea
criminalilor.
World
Wide
Web-ul
este
preferat
pentru
escrocheriile

prin
site-uri
de
Web.
Infractorii
înființează
un
site,
adună
bani
sau
informații
de

identificare,
după
care
“șterg”
site-ul.
Un
escroc
înființează
un
site
pentru
a
vinde
produse

la
prețuri
foarte
mici,
cumpărătorul
plătește,
de
obicei
o
sumă
mult
mai
mică
pentru
un

obiect
care
de
fapt
costă
mult
mai
mult.
Dar,
în
realitate,
acesta
primește
un
obiect
care

costă de câteva ori mai puțin decât a plătit el.

Electronic
mail-ul
este
utilizat
de
infractori
pentru
a-și
promova
activitatea
prin

trimiterea
de
mesaje
către
mii
de
adresanți
care
nu
le-au
cerut.
Practica
de
a
trimite
astfel

de mesaje se nume
ș
te
​
Spamming.

La
rândul
lor,
​
Usenet
Newsgroups-urile
sunt
utilizate
pentru
a
distribui
pornografie

cu copii sau pentru a pune copii la dispoziția amatorilor de relații sexuale cu aceștia.

60

Pedofilii
folosesc
chat-room-urile
pentru
a-și
povesti
aventurile
sexuale,
pentru
a

căuta
noi
victime
în
rândul
copiilor
și
al
adolescenților,
pe
care,
prin
discuții
îndelungate,

caută să-i ademenească la o întâlnire în lumea reală spre a avea relații sexuale cu ei.

Escrocii,
la
rândul
lor,
caută
în
chat-room-uri
persoane
tentate
de
schemele
lor
de

îmbogățire
rapidă
sau
de
“oportunitățile”
de
afaceri
pe
care
le
oferă
,
iar
toate
categoriile
de

infractori
interesați
pot
ține
“ședințe”
cu
complicii
lor
pe
canalele
IRC,
unde
pot
comunica,

individual sau în grup, fără ca cineva să “vadă ” ceea ce își transmit.

În
​
Computers
Crisis
(Computere
în
criză
),
un
raport
al
Consiliului
Național
de

Cercetare,
se
afirmă
răspicat
că
„Teroristul
zilei
de
mâine
ar
putea
fi
capabil
să
provoace

daune mai mari cu un keyboard decât cu o bombă ”

100
​
Este
din
ce
în
ce
mai
evident
că,
în
zilele
noastre,
grupările
teroriste
utilizează
tot

mai mult internetul pentru a-și atinge scopurile.

Surprinzător
este
faptul
că,
în
ceea
ce
privește
pregătirea
și
desfășurarea
acțiunilor

teroriste
clasice
există
unele
site-uri,
ușor
identificabile
în
această
rețea,
care
furnizează

informații
cu
privire
la
confecționarea
bombelor,
instrucțiuni
privind
manipularea

substanțelor
explozive
și
rețetele
necesare.
Pe
aceste
site-uri
pot
fi
găsite
Manualul

teroristului
și
Cartea
de
bucate
a
anarhistului,
în
care
este
descris
cu
lux
de
amănunte

modul de construire a mai multor tipuri de bombe
.

101
De
asemenea,
sunt
pagini
Web
care
prezintă
ultimele
tipuri
de
arme,
informații

paramilitare,
tehnici
de
corupere
sau
ucidere
a
viitoarelor
victime
etc.
Tot
ceea
ce
este

prezentat
în
astfel
de
site-uri
beneficiază
de
imagini,
scheme
și
explicații
amănunțite.
De

asemenea
se
găsesc
modalită
ț
i
de
producere
a
armelor
nucleare
care
stau
la
dispozi
ț
ia

tuturor celor care doresc sa înve
ț
e acest lucru
.

102
Există
temerea
îndreptățită
că,
depășind
astfel
de
manifestări
ludice,
hackerii
vor

merge
mult
mai
departe
și
vor
modifica
listele
de
prețuri,
textele
juridice
sau
chiar

rezultatele cercetărilor științifice, ceea ce ar avea consecințe grave
​
.

103
Cel
mai
mare
pericol
îl
reprezintă
faptul
că
teroriștii
individuali
sau
grupările

teroriste ar putea ataca și penetra rețele de calculatoare importante ale statului.

100
Alvin și Heidi Toffler, Război și antirăzboi, Ed Antet, Bucure
ș
ti, 1995, p.179.

101
Emilian Stancu, Terorism și Internet, în “Pentru Patrie”, nr. 12/2006, p. 26.

102
Alvin și Heidi Toffler, Război și antirăzboi, Ed Antet, Bucure
ș
ti , 1995, p. 179.

103
Serge Le Doran, Philippe Rose, Cyber-Mafia, Editura Antet, București, 2007, p. 207.

61

Bande
teroriste,
seniori
ai
narcoticelor
sau
unele
state
dedate
la
acte
teroriste
pot

intra
în
rețeaua
Internet
și
sabota
nodurile
critice
din
foarte
vulnerabilul
sistem
de

comunicații
și
legături
prin
satelit
al
unei
țări
.
Ei
pot
lansa
atacuri
masive
cu
viruși

104
informatici
asupra
rețelelor
de
telecomunicații,
de
apărare,
de
alimentare
cu
energie

electrică
,
gaze
și
apă
sau
asupra
sistemelor
de
dirijare
a
transporturilor
aeriene,
navale
și

terestre, asupra sistemelor informatice din bănci, burse, societăți de asigurări etc.

Sistemele
militare
americane,
care
se
presupune
că
sunt
printre
cele
mai
sigure

din lume, prezintă de multe ori semne de slăbiciune în fața atacurilor informatice, adesea

întreprinse
de
amatori
cu
motivații
ludice,
care
aproape
întotdeauna
rămân
surprinși
de

amploarea și consecințele faptelor lor.

De
exemplu,
în
1997,
trei
adolescenți
din
portul
Zadar
din
Croația,
după
ce
au

spart
codurile
de
protecție,
au
intrat
în
computerul
Pentagonului
și
au
copiat
fișiere

confidențiale
privind
bazele
militare
.
Ei
au
fost
repede
prinși
grație
urmelor
lăsate
pe

105
Internet,
dar
fapta
lor
dovedește
încă
o
dată
vulnerabilitatea
sistemelor
informatice
vitale

ale unui stat de talia S.U.A.

Concluzii

Un
sistem
informatic
este
absolut
necesar
pentru
gestionarea
informațiilor,
a

resurselor
financiare
în
condițiile
gradului
de
dezvoltare
a
societății
contemporane,
o

necesitate
care
este
din
plin
exploatată
atât
de
persoanele
care
folosesc
acest
sistem

informatic
pentru
activitate
lor
curentă,
cât
și
de
persoanele
care
profitând
de
slăbiciunile

acestui sistem săvârșesc infracțiuni informatice.

Pentru
a
combate
acest
fenomen
în
continuă
expansiune,
organele
de
poliție
care

investighează
acest
tip
de
criminalitate,
trebuie
sa
se
afle
intr-o
continuă
perfecționare,

pregătire
și
instruire
în
acest
domeniu,
să
cunoască
mijloacele
și
metodele
prin
care
se

săvârșesc
aceste
infracțiuni,
pentru
că
de
cele
mai
multe
ori,
hackerul
este
mult
mai
bine

pregătit
în
acest
domeniu
decât
investigatorul,
de
aceea
o
soluție
pentru
a
face
eficientă

lupta
împotriva
criminalității
informatice,
o
reprezintă
chiar
​
recrutarea
în
rândul

investigatorilor a acestor hackeri.

104
Alvin și Heidi Toffler, op. cit., p. 128.

105
Serge Le Doran, Philippe Rose, Cyber-Mafia, Editura Antet, București, 1998, pp.222-223

62

Criminalii
individuali,
cât
și
cei
care
s-au
constituit
în
bande
organizate,
nu
pot
fi

lăsați
să
folosească
internetul
pentru
a-și
realiza
scopurile
infracționale.
De
aceea,
în

condițiile
unei
dezvoltări
spectaculoase
a
Internet-ului
și
ale
proliferării
criminalității
în

această
rețea,
se
impun
ca
necesare
și
oportune
unele
măsuri
de
prevenire
și
combatere
a

acestui
fenomen
atât
de
nociv
și
periculos,
între
care,
printre
cele
mai
semnificative
și

eficiente, ar putea fi cele de natură juridică, în speță crearea unui drept al internetului.

Pe
lângă
unele
forme
mai
vechi
ale
criminalității
legate
de
Internet,
și-au
făcut

apariția
și
altele
mai
noi
ca:
„ofertele
pentru
adopție”
care
ascund
vânzări
mascate
de
copii

,
furtul
de
identitate,
violarea
zonei
informațiilor
private
a
utilizatorilor
Internetului;

vânzarea
la
licitație
a
unor
obiecte
naziste.
Aceste
activități
sunt
legale
dacă
organele
în

abilitate
nu
se
sesizează
și
nu
iau
măsuri
pentru
încadrarea
lor
legală,
astfel
încât
să
se

poată lua măsuri de represiune împotriva acestora.

Creatorii
de
viruși
reprezintă
un
pericol
imens
în
cadrul
acestui
fenomen
al

criminalității.
Mulți
dintre
ace
ș
tia
nu-și
dau
seama
de
pagubele
pe
care
le
produc

oamenilor
reali
cu
creațiile
lor.
Distrugerea
tuturor
informațiilor
de
pe
discul
unei
persoane

este
o
pagubă
serioasă
pentru
că
e
necesar
să
obligi
toți
oamenii
din
interiorul
unei
firme
să

piardă
mii
de
ore
de
munca
doar
ca
să
curețe
după
un
virus.
Din
acest
motiv
legile
trebuie

sa devină mult mai aspre cu privire la pedepsirea creatorilor de viruși.

Nu
de
puține
ori,
infractori
ce
au
suferit
condamnări
își
reiau
activitatea

infracțională
de
această
dată
mult
mai
bine
organizată
și
conspirată.
De
asemenea,
o
parte

dintre
inculpații
cercetați
în
stare
de
libertate
părăsesc
România
și
își
continuă
activitatea

criminală
din
țări
precum
Italia,
Spania,
și
Anglia,
fiind
cunoscut
faptul
că
aici
operează

grupuri criminale foarte active, constituite din cetățeni români.

Derularea
lentă
a
proceselor
penale,
judecarea
în
stare
de
libertate
și
lipsa
de

exigență
manifestată
uneori
de
către
instanțele
de
judecată
la
acordarea
sentințelor

reprezintă
factori
care
încurajează
comiterea
acestui
gen
de
fapte
criminale,
reducând

considerabil rolul preventiv exercitat de către poliție.

63

Capitolul III.

CADRUL LEGISLATIV AL CRIMINALITĂȚII ORGANIZATE

III.1.
​
Reglementarea criminalită
ț
ii organizate

Este
din
ce
în
ce
mai
evident
că
eforturile
naționale
și
internaționale
de
contracarare

a
crimei
organizate
nu
pot
să
țină
pasul
cu
organizațiile
criminale
tot
mai
inventive
și

periculoase.
Totuși,
atunci
când
guvernele
și-au
fixat
clar
scopurile,
printr-o
cooperare

multilaterală între agenții, au fost înregistrate unele succese.

Conferința
ministerială
de
la
Neapole
din
1994
asupra
crimei
organizate

transnaționale
a
avut
ca
rezultat
“
​
Declarația
politică
și
planul
internațional
de
acțiune

împotriva
crimei
organizate
​
”.
Cu
cei
176
de
membrii,
Organizația
Internațională
a
Poliției

Criminale
(Interpol)
a
devenit
instrumentul
cheie
în
lupta
împotriva
crimei
organizate

internaționale.

La
rândul
său,
Consiliul
Europei
a
adoptat
“
​
Convenția
asupra
spălării,
cercetării,

descoperirii
și
confiscării
veniturilor
provenite
din
acțiuni
criminale
​
”
în
1990,
iar
uniunea

Europeană
a
adoptat
“Convenția
referitoare
la
protecția
intereselor
financiare
ale

Comunității Europene”.

În
1996
Consiliul
Europei
a
proiectat
“Planul
de
acțiune
pentru
combaterea
crimei

organizate”.
Programul
PHARE
a
lansat
un
proiect
comun
“Lupta
împotriva
crimei

organizate
în
statele
în
tranziție”
iar
“Acordul
Shengen”
a
stabilit
cadrul
de
acțiune
pentru

controlul frontierelor.

Prin
crearea
“Europol”
reprezentanții
autorității
polițienești
ale
tuturor
țărilor

membre își pot coordona investigațiile și acțiunile naționale.

La
nivel
național,
din
anul
2003
a
fost
adoptată
Legea
nr.
39
privind
prevenirea

și
combaterea
criminalității
organizate.
Această
lege
definește
infracțiunile
din
domeniul

crimei
organizate
și
infracțiunile
cu
caracter
transnațional,
denumește
autoritățile
și

instituțiile
publice
ce
desfășoară
activitatea
de
prevenire
a
criminalității
organizate,

cuprinde dispoziții procedurale.

64

Codul
penal
sanc
ț
ionează
în
prezent
activită
ț
ile
specifice
criminalită
ț
ii
organizate

prin
art.
367
alin.
(1):
ini
ț
ierea
sau
constituirea
unui
grup
infrac
ț
ional
organizat,
aderarea

sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup.

În
alin.
(2)
este
prevăzută
varianta
agravată,
existentă
atunci
când
în
scopul
grupului

intră
infrac
ț
iuni
grave
(sanc
ț
ionate
de
lege
cu
pedeapsa
deten
ț
iunii
pe
via
ț
ă
sau
cu

închisoarea mai mare de 10 ani).

Art.
367
alin.
(3)
reglementează
împrejurarea
săvâr
ș
irii
uneia
dintre
infrac
ț
iunile
care

intră
în
scopu
grupului
infrac
ț
ional
organizat
(în
oricare
dintre
variante,
simplă
ori
agravată

ș
i infrac
ț
iunea care s-a săvâr
ș
it.

Activită
ț
ile
infrac
ț
ionale
comise
de
grupuri
organiz ate,
urmărite
ș
i
sanc
ț
ionate
de

legea
penală,
astfel
după
cum
reiese
ș
i
din
competen
ț
ele
de
cercetare
ale
Direc
ț
iei
de

Combatere
a
Crimei
Organizate
ș
i
Antidrog,
din
cadrul
Inspectoratului
General
al
Poli
ț
iei

sunt următoarele:

●
omorurile
comise
la
comandă
sau
pentru
reglarea
de
conturi
între
organiza
ț
iile

criminale.

●
actele
de
ș
antaj
comise
de
grupuri
organizate
de
infractori
asupra
unor
persoane
din

sfera puterii, administra
ț
iei de stat
ș
i a justi
ț
iei.

●
jafurile,
răpirea
ș
i
sechestrarea
de
persoane,
​
comise
de
grupuri
organizate
de

infractori în scopul ob
ț
inerii de foloase materiale sau de altă natură.

●
traficul de fiin
ț
e umane
ș
i organe,
​
desfă
ș
urat în mod organizat.

●
filierele de migra
ț
ie
​
clandestină.

●
traficul
de
stupefiante,
​
substan
ț
e
psihotrope,
substan
ț
e
chimice
esen
ț
iale
ș
i

precursori, precum
ș
i consumul ilicit de droguri.

●
contrafacerea,
falsificarea
ș
i
punerea
în
circula
ț
ie
de
monedă
​
na
ț
ională,
străină,

căr
ț
i de credit
ș
i cecuri de călătorie.

●
traficul de autovehicule furate,
​
desfă
ș
urat în mod organizat.

●
actele de corup
ț
ie
​
din sfera crimei organizate.

●
activită
ț
i de s pălare a banilor
​
din sfera crimei organizate.

În
vederea
combaterii
diferitelor
forme
de
infracționalitate
organizată
statul
român

a adoptat următoarele acte normative:

În
decembrie
2000,
România
a
semnat
​
Convenția
ONU
de
la
Palermo
împotriva

criminalității organizate transnaționale, precum și două protocoale:

65

●
Protocolul
de
prevenire,
suprimare
și
pedepseire
a
traficului
de
persoane,
în
special

de femei
ș
i copii.

●
Protocolul privind traficul de imigranți pe cale terestră, maritimă și aeriană.

În
2001
s-a
adoptat
Legea
nr.
678
privind
prevenirea
și
combaterea
traficului
de

persoane
.

106
În
același
an
s-a
​
adoptat
Ordonanța
de
Urgență
a
Guvernului
României
nr.

112/2001
​
prin
care
sunt
sancționate
faptele
săvârșite
de
cetățenii
români
sau
persoane

107
fără
cetățenie,
domiciliate
în
România,
de
a
intra
sau
ieși
dintr-un
stat
străin
prin
trecerea

ilegală a frontierei acestuia, racolarea, îndrumarea
ș
i călăuzirea persoanelor în

scopul
trecerii
frauduloase
a
frontierei,
precum
ș
i
ini
ț
ierea
sau
constiuirea
unei
asocieri
în

acest scop, în prezent
​
abrogată.

Legea
nr.
678/2001
răspunde
cerin
ț
ei
privind
armonizarea
legisla
ț
iei
na
ț
ionale
cu

prevederile
cuprinse
în
aquis-ul
UE
ș
i
ț
in
cont
de
consluziile
Cosniliului
European
de
la

Tampere
(1999),
care
a
apreciat
că
realizarea
armonizării
între
legisla
ț
iile
penale
na
ț
ionale

în
ceea
ce
prive
ș
te
incriminarea
ș
i
sanc
ț
ionarea
faptelor
privind
traficul
de
persoane,
e

absolut
necesară
pentru
consolidarea
Uniunii
Europene,
a
spa
ț
iului
de
securitate
libertate,

justi
ț
ie.

S-au mai elaborat de asemenea:

●
Strategia
Na
ț
ională
Anticorup
ț
ie
2012-2015
ș
i
Planul
de
ac
ț
iune
pentru

implementarea Strategiei Na
ț
ionale Anticorup
ț
ie 2012 – 2015
.

108
●
Strategia de reformă a sistemului judiciar
​
2015 – 2020
.

109
●
Strategia
Na
ț
ională
Antidrog
2013-2020
ș
i
Planul
de
ac
ț
iune
în
perioada
2013

-2016 pentru implementarea Strategiei na
ț
ionale antidrog 2013-2020
.

110
●
Strategia
na
ț
ională
împotriva
traficului
de
persoane
pentru
perioada
2012
–
2016

ș
i
Planul
na
ț
ional
de
ac
ț
iune
2012
–
2014
pentru
implementarea
Strategiei
na
ț
ionale

împotriva traficului de persoane pentru perioada 2012 – 2016
.

111
106
M.Of. nr. 783 din 11 decembrie 2001.

107
M. Of. nr. 549/2001 din 3 septembrie 2001.

108
H.G. nr. 215/2012, M. Of. nr. 202 din 27 martie 2012.

109
M. Of. nr.19/2015 din 12 ianuarie 2015.

110
H. G. nr. 784/2013, M. Of. nr 702 din 15 noiembrie 2013.

111
H.G. nr. 1142/2012, M. Of. nr. 820 din 6 decembrie 2012.

66

●
Strategia
Na
ț
ională
privind
Imigra
ț
ia,
Minuta
Dialogului
Politic
cu
România,

Strategia de securitate cibernetică a României
.

112
●
Legea
nr.
78/2000
​
privind
prevenirea,
descoperirea
ș
i
sanc
ț
ionarea
faptelor
de

corup
ț
ie, cu m odificările ulterioare
.

113
●
Legea
nr.
143/2000
​
privind
combaterea
traficului
ș
i
consumului
ilicit
de
droguri
cu

modificările
ș
i completările ulterioare
.

114
●
Legea
nr.
656/2002
privind
prevenirea
ș
i
sanc
ț
ionarea
spălării
banilor
cu

modificările
ș
i completările ulterioare
.

115
●
Legea
nr.
508/2004
privind
înfiin
ț
area,
organizarea
ș
i
func
ț
ionarea
în
cadrul

Ministerului
Public
a
Direc
ț
iei
de
Investigare
a
Infrac
ț
iunilor
de
Criminalitate

Organizată
ș
i Terorism, cu modificările
ș
i completările ulterioare
.

116
●
Legea nr. 535/2004
​
privind prevenirea
ș
i combaterea terorismului
.

117
112
H.G. nr. 271/2013, M. Of. nr. 296 din 23 mai 2013.

113
M.
Of.
nr.
219
din
18
mai
2000,
modificată
de
​
Ordonan
ț
a
nr.
83/2000
pentru
modificarea
ș
i
completarea

Legii
nr.
50/1996
privind
salarizarea
ș
i
alte
drepturi
ale
personalului
din
organele
autorită
ț
ii
judecătore
ș
ti
​
,

Ordonan
ț
a
de
urgen
ț
ă
nr.
43/2002
privind
Parchetul
Na
ț
ional
Anticorup
ț
ie
​
,
​
Legea
nr.
161/2003
privind
unele

măsuri
pentru
asigurarea
transparen
ț
ei
în
exercitarea
demnită
ț
ilor
publice,
a
func
ț
iilor
publice
ș
i
în
mediul
de

afaceri,
prevenirea
ș
i
sanc
ț
ionarea
corup
ț
iei
​
,
​
Legea
nr.
521/2004
privind
modificarea
ș
i
completarea
Legii
nr.

78/2000
pentru
prevenirea,
descoperirea
ș
i
sanc
ț
ionarea
faptelor
de
corup
ț
ie
​
,
​
Ordonan
ț
a
de
urgen
ț
ă
nr.

124/2005
privind
modificarea
ș
i
completarea
Legii
nr.
78/2000
pentru
prevenirea,
descoperirea
ș
i

sanc
ț
ionarea
faptelor
de
corup
ț
ie
​
,
​
Ordonan
ț
a
de
urgen
ț
ă
nr.
50/2006
privind
unele
măsuri
pentru
asigurarea

bunei
func
ț
ionări
a
instan
ț
elor
judecătore
ș
ti
ș
i
parchetelor
ș
i
pentru
prorogarea
unor
termene
​
,
​
Legea
nr.

69/2007
privind
modificarea
lit.
b)
ș
i
c)
ale
art.
10
din
Legea
nr.
78/2000
pentru
prevenirea,
descoperirea
ș
i

sanc
ț
ionarea
faptelor
de
corup
ț
ie
​
,
​
Legea
nr.
161/2003
privind
unele
măsuri
pentru
asigurarea
transparen
ț
ei
în

exercitarea
demnită
ț
ilor
publice,
a
func
ț
iilor
publice
ș
i
în
mediul
de
afaceri,
prevenirea
ș
i
sanc
ț
ionarea

corup
ț
iei
​
,
​
Legea
nr.
187/2012
pentru
punerea
în
aplicare
a
Legii
nr.
286/2009
privind
Codul
penal
​
,
​
Legea
nr.

255/2013
pentru
punerea
în
aplicare
a
Legii
nr.
135/2010
privind
Codul
de
procedură
penală
ș
i
pentru

modificarea
ș
i completarea unor acte normative care cuprind dispozi
ț
ii procesual penale
​
.

114
Republicată în M. Of. nr. 163/2014 din 6 martie 2014.

115
M. Of. nr. 702 din 12 octombrie 2012.

116
M.
Of.
nr.
1089
din
23
noiembrie
2004,
modificată
prin
​
Ordonan
ț
a
de
urgen
ț
ă
nr.
78/2016
pentru

organizarea
ș
i
func
ț
ionarea
Direc
ț
iei
de
Investigare
a
Infrac
ț
iunilor
de
Criminalitate
Organizată
ș
i
Terorism,

precum
ș
i
pentru
modificarea
ș
i
completarea
unor
acte
normative
publicată
în
M.
Of.
nr.
938/2016
din
22

noiembrie
2016,
modificată
de
L
​
egea
nr.
49/2018
privind
precursorii
de
explozivi,
precum
ș
i
pentru

modificarea
ș
i
completarea
unor
acte
normative
​
,
​
Legea
nr.
120/2018
privind
aprobarea
Ordonan
ț
ei
de
urgen
ț
ă

a
Guvernului
nr.
78/2016
pentru
organizarea
ș
i
func
ț
ionarea
Direc
ț
iei
de
Investigare
a
Infrac
ț
iunilor
de

Criminalitate Organizată
ș
i Terorism, precum
ș
i pentru modificarea
ș
i completarea unor acte normative
​
.

117
M.
Of.
nr.
1161
din
11
decembrie
2004,
modificată
de
​
Legea
nr.
348/2004
privind
denominarea
monedei

na
ț
ionale
​
,
​
Legea
nr.
187/2012
pentru
punerea
în
aplicare
a
Legii
nr.
286/2009
privind
Codul
penal
​
,
​
Legea
nr.

255/2013
pentru
punerea
în
aplicare
a
Legii
nr.
135/2010
privind
Codul
de
procedură
penală
ș
i
pentru

modificarea
ș
i
completarea
unor
acte
normative
care
cuprind
dispozi
ț
ii
procesual
penale
​
,
​
Ordonan
ț
a
de

urgen
ț
ă
nr.
78/2016
pentru
organizarea
ș
i
func
ț
ionarea
Direc
ț
iei
de
Investigare
a
Infrac
ț
iunilor
de

Criminalitate
Organizată
ș
i
Terorism,
precum
ș
i
pentru
modificarea
ș
i
completarea
unor
acte
normative
​
,

Legea
nr.
49/2018
privind
precursorii
de
explozivi,
precum
ș
i
pentru
modificarea
ș
i
completarea
unor
acte

normative
​
,
​
Legea
nr.
58/2019
pentru
modificarea
ș
i
completarea
Legii
nr.
535/2004
privind
prevenirea
ș
i

combaterea terorismului
​
.

67

Dezvoltarea
permanentă
a
crimei
oganizate
a
determinat
conducerea
a
numeroase

state
să
lanseze
apeluri
pentru
încheierea
convențiilor
multilaterale,
prin
care
să
se
acorde

puteri
mai
mari
și
noi
sarcini
autorităților
naționale
cu
competențe
în
combaterea

criminalității
organizate.
România
este
membră
activă
a
acestor
convenții,
actualizându-se

legislația
internă
privitoare
la
criminalitatea
organizată
la
cerințele
internaționale
și
la

“standardul perfecționist” pe care îl susțin organizațiile criminale.

III.2. Jurispruden
ț
ă

❖
Grup infrac
ț
ional organizat cu scopul săvâr
ș
irii infrac
ț
iunii de trafic de minori

118
Instan
ț
a
de
judecată
investită
legal
a
re
ț
inut
că,
în
perioada
septembrie
2011
–
6

119
mai
2012,
partea
vătămată
minoră
F.A.G.,
după
ce
a
fost
racolată
de
inculpa
ț
ii
I.M.
ș
i

I.MI.,
a
fost
constrânsă
să
între
ț
ină
raporturi
sexuale
contra
cost
cu
diferi
ț
i
clien
ț
i,
atât
în

apartamentul
situat
în
Bra
ș
ov,
unde
victima
a
fost
găzduită
cu
partea
vătămată
minora

K.N.,
cât
ș
i
pe
teritoriul
Italiei,
la
Perugia,
într-un
imobil
ce
apar
ț
ine
unor
rude
ale

inculpatei
I.M.I.,
unde
victima
a
fost
obligată
să
se
prostitueze,
fiind
agresată
fizic
în

fiecare zi de către inculpatul I.M.

Constrângerea
realizată
de
inculpa
ț
i
a
constat
în
faptul
că
ace
ș
tia
au
profitat
de

vulnerabilitatea
victimei,
de
situa
ț
ia
socială
ș
i
materială
precară
care
p
împiedica
să
î
ș
i

câ
ș
tige
existen
ț
a
prin
mijloace
licite,
precum
ș
i
de
frica
pe
care
partea
vătămată
o
avea
cu

privire
la
persoana
celor
doi
inculpa
ț
i,
dat
fiind
faptul
că
prima
racolare
–
la
începutul

anului
2011
–
s-a
realizat,
potrivit
declara
ț
iilor
aceteia,
cu
for
ț
a,
în
timp
ce
victima
se
afla

acasă
la
ea,
iar
inculpatul
a
obligat-o
să
se
ducă
cu
el,
partea
vătămată
fiind
îmbrăcată
în

pijama,
ceea
ce
denotă
că
un
refuz
din
partea
victimei
ar
fi
fost
de
neconceput
pentru

inculpat.
Totodată,
instan
ț
a
a
re
ț
inut
că
ș
i
pe
perioada
găzduirii
păr
ț
ii
vătămate
în
loca
ț
iile

mai sus amintitite au fost exercitate acte de constrângere din partea celor doi inculpa
ț
i.

118
Codru
ț
Olaru, Particularită
ț
ile criminalită
ț
ii organizate în România, Ed. Hamangiu, Bucure
ș
ti, 2015, pp.

81-90.

119
I.C.C.J., s. pen., dec. nr. 210/2014, www.scj.ro.

68

❖
Grup
infrac
ț
ional
organizat
în
vederea
săvâr
ș
irii
de
opera
ț
iuni
frauduloase
cu

carduri bancare

Prin
rechizitoriul
nr.
111D/P/2011
al
Parchetului
de
pe
lângă
Înalta
Curte
de
Casa
ț
ie

ș
i
Justi
ț
ie,
D.I.I.C.O.T.,
Serviciul
Teritorial
Bacău,
s-a
dispus
trimiterea
în
judecată
a
5

inculpa
ț
i
pentru
săvâr
ș
irea
infrac
ț
iunilor
prevăzute
ș
i
pedepsite
de
art.
27
alin.(1)
ș
i
(3)
din

Legea
nr.
365/2002
privind
comer
ț
ul
electronic,
art.
8
din
Legea
nr.
39/2003
cu
referire
la

art.
323
alin.(2)
C.
penal
1969
ș
i
art.
25
C.
pen.
1969
raportat
la
art.
25
din
Legea
nr.

365/2002,
cu
aplicarea
art.
33
lit.
a)
C.
pen.
1969,
constând
în
aceea
că,
în
perioada

mai-iunie
2012,
au
efectuat
opera
ț
iuni
prevăzute
de
art.
1
pct.
11
din
lege
(transferuri
de

fonduri,
retrageri
de
numerar,
încărcare/descărcare
a
unui
instrument
de
monedă

electronică)
prin
utilizarea
cardului
emis
de
SC
R.B.
SA,
apar
ț
inând
numitului
G.F.C.,

inclusiv
a
datelor
de
identificare
care
permit
utilizarea
acestuia,
fără
consim
ț
ământul

titularului
instrumentului
de
plată
electronică,
ș
i
au
transmis
neautorizat
către
alte
persoane

aceste date de identificare.

Specificul
de
fraudare
a
cardurilor
bancare
s-a
realizat
în
cadrul
unei
grupări

infrac
ț
ionale
prin
procurarea
de
echipamente
destinate
capturii
datelor
confiden
ț
iale
ale

cardurilor,
copierea
datelor
de
pe
carduri,
falsificarea
cardurilor
prin
rescrierea
cardurilor

valide
pe
alte
suporturi
prin
clonare
ș
i
efectuarea
opera
ț
iunilor
frauduloase
de
extragere
de

numerar din conturile titularilor legali de carduri.

Activită
ț
ile
infrac
ț
ionale
erau
finalizate
de
cele
mai
multe
ori
în
afara
României,

învinui
ț
ii
migrând
în
spa
ț
ii
externe
–
ț
ări
puternic
dezvoltate
–
,
pt
culegerea
datelor
de

identificare
a
cardurilor
ș
i
pentru
a-
ș
i
asigura
profitul
ilicit
prin
fraudarea
conturilor

bancare apar
ț
inând ti tularilor legali – cetă
ț
eni străini.

Persoanele
cercetate
materializau
în
modalitate
organizată
acte
de
procurare,

confec
ț
ionare
echipa mente
de
skimming
ș
i
de
transmitere
de
date
de
carduri
fraudate
în

vederea
clonării
unor
instrumente
de
plată
electronică,
cu
scopul
fraudării
conturilor

bancare ata
ș
ate cardu rilor.

În
mod
concret,
a
fost
identificat
inculpatul
M.D.M.
(alias
K.A.)
ca
fiind
liderul

grupului
infrac
ț
ional.
Acesta,
având
cuno
ș
tin
ț
e
perform ante
privind
realizarea
ș
i

exploatarea
de
dispozitive
de
skimming,
a
pus
bazele
unei
grupări
infrac
ț
ionale
prin

acapararea continuă a unor complici specializa
ț
i.

69

Ace
ș
tia
au
devenit
membrii
executan
ț
i
în
acest
grup,
în
principal
făcându-se

trimitere
la
cazul
inculpa
ț
ilor
I.D.N.,
D.M.I.,
învinui
ț
ilor
N.N.R.,
D.C.
ș
i
a
făptuitorului

A.M.
Sub
coordonarea
aceluia
ș
i
ini
ț
iator
al
grupării.
al
ț
i
executan
ț
i
afla
ț
i
în
străinătate

(Columbia,
Venezuela),
primind
datele
de
carduri
fraudate,
clonau
instrumente
de
plată

electronică
cu
care
efectuau
în
mod
fraudulos
retrageri
de
numerar.
D.C.
era
angajat
în

procurarea
de
componente
pentru
ansamblarea
de
dispozitive
de
skimming
la
dispozi
ț
ia

coordonatorului
ș
i
în
extinderea
conexiunilor
de
facilitare
a
traseului
infrac
ț
ional.

Inculpatul
D.M.I.
a
realizat
în
cadrul
grupării
activită
ț
i
de
procurare
de
dispozitive
de

fraudare
a
bancomatelor,
de
adapatare
a
acestora
ș
i
de
identificare
a
altor
persoane
cu

preocupări
ilicite
similare
pentru
a
le
coopta
în
grupul
infrac
ț
ional,
prin
aceste
activită
ț
i

fiind un membru executant din cadrul grupării.

Inculpatul
I.D.N.
l-a
sprijinit
pe
inculpatul
M.D.M.
în
realizarea
planului

infrac
ț
ional,
implicân du-se
în
activită
ț
i
concrete
de
ob
ț
inere
de
echipamente
de
fraudare
a

mijloacelor de plată electronică.

Inculpa
ț
ii
M.D.M.
ș
i
N.N.R
au
fost
aresta
ț
i
la
data
de
6
septembrie
2011
de
către

autorită
ț
ile
judiciare
cehe,
împreună
cu
numitul
G.E.D.,
pentru
săvâr
ș
irea
infrac
ț
iunii
de

tentativa
de
instalare
de
aparatură
de
skimming
pe
un
aparat
ATM
din
localitatea
Karlovy

Vary,
Cehia.
În
autoturismul
lor
au
fost
identificate
echipamente
destinate
falsificării

instrumentelor
de
plată
electronica,
iar
din
camera
de
hotel
în
care
s-au
cazat
au
fost

ridicate sisteme informatice.

Întrucât
inculpa
ț
ii
I.D.N.,
D.I.M.
ș
i
învinuitul
D.C.
î
ș
i
pregătesc
plecarea
în

străinătate
pentru
efectuarea
de
opera
ț
iuni
de
skimming
în
interesul
ilicit
al
întregului
grup

infrac
ț
ional,
la
data
de
27
septembrie
2011
a
fost
necesară
stoparea
activită
ț
ilor

infrac
ț
ionale
desfă
ș
urate
de
membrii
grupului,
existând
indicii
că
se
urmărea
transferarea

în
străinătate
a
unor
echipamente
destinate
fraudării
bancomatelor.
Cu
ocazia
perchezi
ț
iilor

domiciliare
au
fost
ridicate
echipamente
destinate
fraudării
mijloacelor
de
plată
electronică

de
la
inculpa
ț
ii
I.D.N .
ș
i
D.M.I.
În
locuin
ț
a
învinuitului
D.C.
nu
au
fost
identificate
astfel

de
dispozitive,
de
ș
i
din
monitorizări
rezulta
că
acestea
le
avea
în
posesie
în
perioada
de

referin
ț
ă.

70

Prin
adresa
2011
-185,
Parchetul
Regional
Plzen
din
Republica
Cehă
a
comunicat

că
îi
cercetează
pe
N.N.R.,
M.D.M.
ș
i
E.D.G.
pentru
săvâr
ș
irea
pe
teritoriul
Cehiei
a

infrac
ț
iunilor
de
instrumente
destinate
falsificării
mijloacelor
de
plată
electronică,

infrac
ț
iuni
comise
în
grup
infrac
ț
ional
organizat.
Întruc ât
ac
ț
iunile
acuza
ț
iilor
sunt

anchetate
ca
o
activitate
comisă
în
grup,
anchetarea
separată
a
unora
dintre
acuza
ț
i
(M.D.M

ș
i N.N.R.) ar perturba continuitatea anchetei desfă
ș
urate în Republica Cehă.

Având
în
vedere
răspunsul
autorită
ț
ilor
cehe
,
conform
căruia
M.D.M.
ș
i
N.N.R.

urmează să fie judeca
ț
i de autorită
ț
ile din Cehia pentru infrac
ț
iunile săvâr
ș
ite pe teritoriul

acestei
ț
ări,
organele
de
urmărire
penală
din
România
au
re
ț
inut,
în
ceea
ce-l
prive
ș
te
pe

M.D.M.,
doar
activită
ț
ile
acestuia
de
organizare
în
cursul
verii
anului
2011
a
unei
grupări

infrac
ț
ionale ce urma să desfă
ș
oare infrac
ț
iuni de skimming în Ucraina, activitate în care

nu
a
rezultat
implicarea
infrac
ț
ională
a
lui
N.N.R.,
acesta
din
urmă
desfă
ș
urând
activită
ț
i

infrac
ț
ionale într-o al tă celulă coordonată de acela
ș
i lider.

S-a
dovedit
proba
ț
ional
că
inculpatul
M.D.M.
s-a
aflat
într-o
permanentă
legătură

infrac
ț
ională
cu
inculpatul
N.N.R.,
preocupările
lor
ilicite
de
falsificare
de
carduri

rezultând
din
convorbirile
telefonice
purtate
de
ace
ș
tia
în
perioada
mai-iunie
2011.
În
data

de
6
septembrie
2011,
cei
doi
împreună
cu
G.E.D.
au
fost
aresta
ț
i
de
autorită
ț
ile
judiciare

cehe
pentru
comiterea
de
infrac
ț
iuni
de
skimming,
aspect
care
dovede
ș
te
că
bazele
grupării

au
fost
puse
în
România,
însă
făptuitorii
procedau
la
culegerea
datelor
de
identificare
a

cardurilor
ș
i
fraudare a
conturilor
bancare
apar
ț
inând
titularilor
legali
–
cetă
ț
eni
străini
-în

spa
ț
ii
externe.
ț
ări
puternic
dezvoltate,
demonstrând
caracteru l
transfrontalier
pentru
modul

de săvâr
ș
ire a infrac
ț
iunilor.

În
data
de
27
septembrie
2011
au
fost
efectuate,
în
baza
autoriza
ț
iilor
emise
de

Tribunalul
Bacău,
perchezi
ț
ii
la
locuin
ț
ele
în
care
stăteau
înainte
de
arestarea
în
Cehia

învinuitul
N.N.R.
ș
i
inculpatul
M.D.M.,
la
locuin
ț
a
inculpatului
I.D.N.,
a
inculpa
ț
ilor

D.M.I.
ș
i
D.C.
La
inculpatul
I.D.N.,
cu
ocazia
perchezi
ț
iei,
a
fost
identificat
ș
i
ridicat
un

dispozitiv
tip
„baghetă”
destinat
realizării
activită
ț
ilor
ilegale
de
fraudare
a
instrumentelor

de
plată
electronică.
De
la
inculpatul
D.M.I.
a
fost
ridicat
un
dispozitiv
tip
cameră
video

miniaturale, care avea aceea
ș
i destina
ț
ie
.

120

120
I.C.C.J., s. pen., dec. nr. 177/2014, www.scj.ro.

71

Pentru
faptele
re
ț
inute
în
sarcina
lor,
inculpa
ț
ii
au
fost
condamna
ț
i
definitiv
la

pedepse privative de libertate.

Capitolul IV.

Concluzii

Din
analiza
întocmită
putem
observa
că,
infrac
ț
iunile
care
ț
in
de
criminalitatea

organizată,
au
luat
cu
asalt
ț
ara
noastră
prin
toate
modalită
ț
ile
ei
de
manifestare.
Afacerile

nefavorabile
făcute
de
către
conducerile
unor
societăți
bancare
ș
i
urmărirea
intereselor

personale
au
dus
la
pierderea
credibilității
în
fața
cetățenilor,
care
sunt
nevoiți
să
țină
banii

„la ciorap”, pierzând astfel și statul și cetățeanul.

Categoriile
de
infracțiuni
care
ț
in
de
criminalitatea
afacerilor
sau
de
cea
a
spalării

banilor,
are
consecințe
vizibile
mai
întârziate,
nu
se
fac
multe
publica
ț
ii
în
acest
sens
ș
i
nu

sunt
aduse
prea
des
în
media,
iar
până
iese
la
iveală
consecința
unei
astfel
de
infracțiuni,

subiecții sunt deja „acoperiți” și în siguranță, feriți de orice bănuială.

Deschiderea
granițelor
României
a
condus
la
o
creștere
masivă
a
numărului

mijloacelor
de
transport
și
mărfuri
care
intră
și
ies
din
țară,
conferind
organizațiilor

criminale,
posibilități
largi
de
camuflare
a
drogurilor
și
de
tranzitare
a
teritoriului
țării.

Pentru
efectuarea
transportului,
traficanții
apelează
la
firme
turistice
sau
cărăuși
care,
de

cele
mai
multe
ori
nu
cunosc
ce
transportă
iar
alteori
atrag
persoane
cu
situație
materială

precară, dispuse să-și asume riscurile unei asemenea activități contra unei sume de bani.

De
obicei,
organizatorii
rețelelor
de
trafic,
nu
erau
români,
dar,
astăzi,
în
conducerea

acestor
organizații
sunt
implicați
tot
mai
mulți
români
întâlniți
în
filiere
asiatice
sau
sud

americane.
De
multe
ori
această
infracțiune
atât
de
profitabilă
a
crimei
organizate
se

întrepătrunde
cu
spălarea
de
bani,
traficul
de
arme,
prostituția
și
chiar
alte
activități

infracționale.

La
fel
ca
și
traficul
de
droguri,
de
arme,
etc.,
traficul
de
ființe
umane
prezintă
două

părți:
cerere,
dar
și
oferta.
Datorită
bunei
sale
organizări,
a
intereselor
ș
i
a
modalită
ț
ii
de

realizare
la
nivel
interna
ț
ional
este
foarte
greu
de
crezut
că
traficul
de
persoane
va
putea
fi

înlăturat vreodată în totalitate.

72

În
România
corupția
se
dezvoltă
zilnic.
Persoanele
ce
sunt
chemate
să
înfăptuiască

justiția
au
devenit
și
ele
corupte,
în
schimbul
unor
atenții,
aceștia
pronunțând
hotărâri

favorabile și chiar exoneratoare de răspundere penală, civilă și administrativă. Traficul de

influență
e
la
el
acasă
în
instituția
dreptății.
Cea
mai
periculoasă
corupție
este
cea

constituită de actele și faptele ascunse, comise din umbră, care în cele mai multe cazuri, nu

ies
la
suprafață,
nu
sunt
cunoscute
de
opinia
publică.
Corupția
este
infracțiunea
de
bază,

acea caracatiță ale cărei tentacule ajung în toate mediile și în toate domeniile.

Fără
nicio
rezervă,
putem
afirma
că
internetul
a
adus
și
aduce
multiple
avantaje

cercetării
științifice,
învățământului,
administrației,
afacerilor,
comunicării
interumane
etc.

Totodată,
el
a
fost
și
este
pândit
de
mari
pericole
care-și
află
sorgintea
în
faptul
că
această

rețea,
miraculoasă
prin
beneficiile
care
le
aduce
omului,
reprezintă
în
același
timp
un

mediu
extrem
de
favorabil
pentru
cei
care
se
dedau
la
comiterea
unor
fapte
indezirabile

social,
fapte
care
se
pot
întinde
de
la
acte
teroriste
până
la
hărțuirea
sexuală
sau

diseminarea imaginilor pornografice.

Criminalitatea
informatică
reprezintă
următoarea
treaptă
în
evoluția
și
dezvoltarea

infracționalității,
un
fenomen
care
se
răspândește
și
se
propagă
în
aproape
toate
domeniile

de activitate în care este implementat un sistem informatic.

Potrivit
New
York
Times,
un
caz
notoriu
în
acest
sens
este
cel
al
hackerilor
români

care
au
atacat
portalul
e-Bay,
sustrăgând
date
din
conturi
ș
i
efectuând
licita
ț
ii
fictive.

Pagubele au fost de milioane de dolari.

Consecin
ț
ele
sunt
grave
atunci
când
firmelor
ce
apar
ț
in
unor
structuri
de
crimă

organizată
li
se
încredin
ț
ează
executarea
unor
lucrări
precum
diguri,
ș
osele
sau
poduri,
care

se dovedesc în final de proastă calitate, punând în pericol via
ț
a multor persoane.

Cre
ș
terea
acestui
fenomen
în
România
după
anul
1989
este
consecin
ț
a
atât
a

impactului
problemelor
economico-sociale
grave,
cât
ș
i
a
interpretării
gre
ș
ite
a
libertă
ț
ilor

democratice
de
către
unele
persoane
la
care
se
adaugă
accentuarea
activită
ț
ii
infrac
ț
ionale

prin crearea de legături între state.

În
majoritatea
statelor,
institu
ț
iile
financiar-bancare.
de
asigurări,
firmele
de

avocatură,
notariatele
precum
ș
i
multe
alte
societă
ț
i
private,
au
obliga
ț
ia
de
a
verifica

opera
ț
iunile suspecte de spălare a banilor
ș
i de a le raporta autorită
ț
ilor competente.

73

Criminalitatea
informatică
va
putea
fi
contracarată
prin
implicarea
directă
a

producătorilor
ș
i
utilizatorilor
sistemelor
informatice
pentru
protec
ț
ia
acestora
ș
i
pentru

identificarea atacurilor ilegale.

Lupta
împotriva
terorismului
poate
fi
întemeiată
pe
un
parteneriat
care
să

reunească autorită
ț
ile publice, institu
ț
iile academice
ș
i întreprinderele private în scopul de

a
găsi
solu
ț
ii
pentru
protejarea
infrastructurii
vitale
reprezentată
de
centralele
nucleare,

re
ț
elele electrice, cele de transport, de alimentare cu apă, re
ț
elele de calculatoare etc
.

121
Contrafacerile
de
produse
reprezintă
un
alt
domeniu
unde
este
necesară

implicarea sectorului privat pentru a limita fenomenul.

De
asemenea,
este
nevoie
de
măsuri
de
maximă
siguran
ț
ă
care
trebuiesc
luate
de

către
producători
pentru
prevenirea
falsificării
documentelor:
al
pa
ș
apoartelor,
căr
ț
ilor
de

credit, căr
ț
ii de identi tate, etc.

În
contextul
globalizării
care
generează
noi
forme
de
criminalitate,
agen
ț
ii

economici
se
pot
proteja
dacă
dispun
de
un
personal
cu
o
bună
pregătire
juridică
ș
i
de

specialitate,
care
să
ac
ț
ioneze
în
vederea
protec
ț
iei
obiectivului
urmărit,
ori
de
câte
ori
apar

conflicte în acest sens.

121
C. Voicu, Repere ale parteneriatului public-privat în prevenirea
ș
i combaterea criminalită
ț
ii în

Criminologie, Criminalistică, Penologie -coordonatori: R.M. Stănoiu, E. Stăni
ș
or, V. Teodorescu, Ed.

Universul Juridic, Bucure
ș
ti, 2015, p.195.

74

BIBLIOGRAFIE

●
Alvin și Heidi Toffler,
​
Război și antirăzboi
​
, Ed. Antet, Bucure
ș
ti, 1995.

●
Banciu
Dan,
M.
S.
Rădulescu,
​
Corupția
și
Crima
Organizată
în
România
​
,

Editura Continent XXI, București, 1994.

●
Bercheșan
V.,
Pletea
Constantin,
​
Drogurile
și
traficanții
de
droguri
​
,
Editura

Paralela 45, București, 1997.

●
B.
Bodoroncea,
V.
Cioclei,
I.
Kuglay,
L.V.
Lefterache,
T.
Manea,
I.
Nedelcu,

F.-M.
Vasile,
​
Codul
penal.
Comentariu
pe
articole.
​
,
Ed.
Ch.
Beck,
Bucure
ș
ti

2014.

●
Codru
ț
Olaru,
​
Particularită
ț
ile
criminalită
ț
ii
organizate
în
România,
Edi
ț
ia

aII-a, Ed. Hamangiu, Bucure
ș
ti, 2015.

●
Drăgan
J.,
​
Drogurile
în
viața
românilor
​
,
Editura
Magic
Design,
București,

1995.

●
D.
D.
Ș
aguna,
M.
Tutungiu,
​
Evaziunea
fiscală
​
,
Ed.
Oscar
Print,
Bucure
ș
ti,

1995.

●
D. Miclea,
​
Cunoa
ș
terea crimei organizate
​
, Ed. Pygmalion, Ploie
ș
ti, 2001.

●
Emilian
Stancu,
Petru
ț
Ciobanu,
​
Criminalistică.
Metodologia
criminalistică
​
,

Ed. Universul Juridic, Bucure
ș
ti, 2018.

●
Emilian
Stancu,
​
Tratat
de
criminalistică
​
,
Editura
Universul
Juridic,
București,

2002.

●
Gheorghe
Mocuța
–
​
Metodologia
investigării
infracțiunii
de
spălare
a
banilor
​
,

Ed. Noul Orfeu, București, 2004.

●
Ghid
Introductiv
pentru
aplicarea
dispozițiilor
legale
referitoare
la

Criminalitatea
Informatică,
Cap
V,
​
R
​
eglementarea
Criminalității
Informatice
​
,

București, mai 2004.

●
I.
Hurdubaie,
​
Elemente
de
nouatate
ale
aquis-ului
comunitar
în
vederea

asigurării proba
ț
iunii
​
, Ed. Luceafărul, Bucure
ș
ti, 2005.

75

●
I. Mircea,
​
Criminalistică
​
, Ed. Lumina Lex, București, 1998.

●
I.
Pitulescu,
​
Al
treilea
război
mondial
–
crima
organizată
​
,
Ed.
Național,

București, 1997.

●
Lupo
Salvatore,
​
Istoria
mafiei
de
la
începuturi
pînă
în
zilele
noastre
​
,
Editura

Polirom, Iași, 1999.

●
Melinescu,
I.
Talianu,
Investiga
ț
iile
financiare
în
domeniul
spălării
banilor,
Ed.

Imprimeria Na
ț
ională, Bucure
ș
ti, 2004.

●
Miclea Damian,
​
Hățișurile crimei organizate
​
, Editura Libra, București, 2001.

●
Mircea
Damian,
​
Cunoașterea
crimei
organizate
​
,
Editura
Pygmalion,
Ploiești,

2001.

●
M.J.
Palmiotto,
​
Criminal
investigation
​
,
Nelson
–
Hall
Publisher,
Chicago,
USA,

1994.

●
Mrejeru
Teodor,
Safta
D,
Safta
M.,
Florescu
I,
​
Infracțiunile
de
corupție
–

aspecte teoretice și practice
​
,
​
Ed. ALL Beck, București, 2000.

●
Petac
Eugen,
Petac
Dorina,
​
Principii
și
tehnici
de
protecție
a
informației
în

rețele de calculatoare
​
, Matrix Rom, București,1998.

●
Ph. Broyer, Criminalite financiere, Ed. d`Organisation, Paris, 2002.

●
R.M.
Stănoiu,
E.
Stăni
ș
or,
V.
Teodorescu,
​
Criminologie,
Criminalistică,

Penologie
​
, Ed. Universul Juridic, Bucure
ș
ti, 2015.

●
Rochlin
Gene
I,
​
Calculatorul:
binefacere
sau
blestem?
Consecințele

neanticipate ale computerizării
​
, (trad.) Curtea Veche, București, 2002.

●
Serge Le Doran, Philippe Rose,
​
Cyber-Mafia
​
, Editura Antet, București, 2007.

●
Silj Alessandro,
​
Imperiul Mafiei
​
,
​
Editura Nemira, București, 1998.

●
Sorin
Rădulescu,
Dan
Banciu
–
​
Sociologia
crimei
ș
i
criminalită
ț
ii,
​
C
​
asa
de

editura
ș
i presa ,,Sansa''- S.R.L , Bucure
ș
ti- 1996.

●
T. Friedman,
​
The Lexus and the Olive Tree
​
, Random House, New York, 1999.

●
Turlea S.,
​
Bomba drogurilor
​
, Editura Humanitas, București, 1991.

●
Vergulini Giorgio,
​
Istoria mafiei
​
, Editura Enmar, București, 1998.

●
Ziegler
Jean,
​
Seniorii
crimei.
Organizații
secrete
contra
democației
​
,
Editura

Antet, București, 1998.

76

​

​
Reviste
ș
i publica
ț
ii
​
:

●
Emilian Stancu,
​
Terorism și Internet
​
, în “Pentru Patrie”, nr. 12/2006.

●
Gh, Nistoreanu, O. Păun,
​
Criminologia
​
, Ed. Europa Nova, Bucure
ș
ti, 1996.

●
I.
Pitulescu,
Corup
ț
ia
ș
i
implica
ț
iile
ei
în
societatea
românească,
în
R.C.C.P.,
nr.

8/2000.

●
M. C. Dupuis-Danon, Finance criminelle, P.U.F., Paris, 2004.

●
P.
Albu,
E.
Corciu,
Aspecte
relevante
în
procesul
de
combatere
a
crimei

organizate în România, în perioada de tranzi
ț
ie, în R.C.C.P. nr. 7/2000.

●
P.
Albu,
E.
Corciu,
Câteva
considera
ț
ii
asupra
criminalită
ț
ii
organizate
–

necesită
ț
i
în
procesul
de
pregătire
a
speciali
ș
tilor
abilita
ț
i
în
prevenirea
ș
i

combaterea fenomenului, în R.C.C.P. nr. 7/2000.

●
Revista
de
Criminologie,
Criminalistică
și
Penologie
a
Ministerului
de
Justiție

și Ministerului Public, nr. 5,7,8/2000, nr. 1, 10/2001.

●
T.
Gherasim,
​
Aspecte
ale
crimei
organizate
în
România
​
,
în
R.C.C.P.,
nr.

8/2000.

●
T.
Joi
ț
a,
Ac
ț
iunile
desfă
ș
urate
de
Ministerul
Public
privind
combaterea

criminalită
ț
ii transfrontaliere
ș
i terorismului, în R. C.C.P. nr. 10/2001.

Adrese de internet
​
:

●
Agen
ț
ia
Na
ț
ională
Antidrog
(2013).
Studiul
naționa l
în
populația
ș
colară
privind

consumul de tutun, alcool și droguri ESPAD – 2011.

http://www.ana.gov.ro/studii/ESPAD_2013.pdf

●
Agen
ț
ia
Na
ț
ională
Antidrog
(2015).
Studiul
național
în
populația
generală
privind

consumul
de
tutun,
alcool
și
droguri
GPS
–
2013.
Studii
în
domeniul
drogurilor,
2,

(1).

http://www.ana.gov.ro/studii/Raport%20GPS%202013%20site.pdf

●
Agen
ț
ia
Na
ț
ională
Antidrog
(2016).
Studiul
naționa l
în
populația
ș
colară
privind

consumul
de
tutun,
alcool
și
droguri
ESPAD
–
2015.
Drug
studies,
1,
(2).

http://www.ana.gov.ro/studii/ESPAD%202015.pdf

77

●
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/record-de-masini-furate-descoperite-la
-granita-1057963
​
.

●

​
https://evz.ro/deputat-condamnat-definitiv-pentru-coruptie-1058769.html

●
Raport de activitate D.I.I.C.O.T. (2018):

​
https://www.diicot.ro/images/documents/rapoarte_activitate/raport2018.pdf

●
United
State
Secret
Service,
International
Associasion
of
Chiefs
of
Police,
Best

Practices for Seizing Electronic Evidence:

http://www.secretservice.gov/electronic evidence.shtml

●
https://adevarul.ro/locale/timisoara/firma-romaneasca-omorata-mafia-tiganeasca-po
sesorul-vile-800000-euro-patronul-ajuns-chirias-intr-un-apartament-doua-camere-1
_56e94f455ab6550cb8e8513f/index.html

●

●

Trafic de auto fara frontiere

●
https://adevarul.ro/locale/galati/traficantul-droguri-pacalitcu-bani-falsi-falsificat-do
i-interlopi-bancnote-100-lei-bautura-1_5a3ed906d7af743f8da7b141/index.html

●
https://ro.usembassy.gov/ro/traficul-de-persoane-2018/

●
http://andrei.clubcisco.ro/cursuri/f/f-sym/5master/aac-msi/Ghid%20cybercrime%20
-%20vers%20finala.pdf

●
Raport na
ț
ional privind situa
ț
ia drogurilor – 2018

http://www.ana.gov.ro/rapoarte%20nationale/RN_2018.pdf

Legisla
ț
ie:

●
Codul penal (Legea nr. 286/2009).

●
Directiva
91/308/
CEE
a
Consiliului,
din
10
iunie
1991,
​
privind
prevenirea

folosirii sistemului financiar în scopul spălării banilor (91/308/CEE).

●
Legea nr. 39/2003
​
privind prevenirea
ș
i combaterea crimei organizate;

●
Legea nr. 678/2001,
​
privind prevenirea
ș
i combaterea traficului de persoane;

●
Hotărârea Guvernului nr. 49/2011
​
;

●
Legea nr. 678/200
​
privind prevenirea și combaterea traficului de persoane;

78

●
Hotărârea
Guvernului
​
nr.
1.142
din
27
noiembrie
2012
privind
aprobarea

Strategiei
naționale
împotriva
traficului
de
persoane
pentru
perioada
2012-2016
și
a

Planului
național
de
acțiune
2012-2014
pentru
implementarea
Strategiei
naționale

împotriva
traficului
de
persoane
pentru
perioada
2012-2016,
​
publicată
în
M.
Of.
nr.

820 din 6 decembrie 2012.

●
Hotărârea
Guvernului
nr.
1.216
​
din
27
noiembrie
2001,
privind
aprobarea

Planului național de acțiune pentru combaterea traficului de ființe umane;

●
Legea nr. 682/2002
​
,
​
privind protec
ț
ia martorilor;

●
Legea nr. 272/2004
​
privind protec
ț
ia
ș
i promovarea d repturilor copilului
​
;

●
Hotărârea
de
Guvern
nr.
1504/2004
​
privind
Planul
na
ț
ional
de
ac
ț
iune
pentru

prevenirea
ș
i
combaterea
abuzului
sexual
asupra
copilului
ș
i
a
exploatării
în
scopuri

comerciale (2004 – 2007);

●
Legea nr. 241/2005
​
pentru prevenirea
ș
i combaterea evaziunii fiscale;

●
Legea nr. 21/1999
​
pentru prevenirea
ș
i sanc
ț
ionarea s pălării de bani;

●
Legea
nr.
656/2002
​
,
pentru
prevenirea
ș
i
sanc
ț
ionarea
spălării
banilor,
precum
ș
i

pentru
instituirea
unor
măsuri
de
prevenire
ș
i
combatere
a
finan
ț
ării
actelor
de

terorism

●
Legea
318/2015
pentru
înfiin
ț
area,
organizarea
ș
i
func
ț
ionarea
Agen
ț
iei
Na
ț
ionale

de
Administrare
a
Bunurilor
Indisponibilizate
ș
i
pentru
modificarea
ș
i
completarea

unor acte normative;

●
Decizia
nr.
845/2007
privind
cooperarea
dintre
oficiile
de
recuperare
a
crean
ț
elor

din
statele
membre
în
domeniul
urmăririi
ș
i
identificării
produselor
provenite
din

săvâr
ș
irea de infrac
ț
iuni sau a altor bunuri având legă tură cu infrac
ț
iunile
​
;

●
Legea
nr.
143/2000
privind
combaterea
traficului
ș
i
consumului
ilicit
de
droguri;

Hotărârea
Guvernului
nr.
860/2005
privind
aprobarea
Regulamentului
de
aplicare

a
dispozi
ț
iilor
Legii
nr.
143/2000
privind
prevenirea
ș
i
combaterea
traficului
ilicit

de droguri;

●
Legea
nr.
339
din
29
noiembrie
2005
​
privind
regimul
juridic
al
plantelor,

substan
ț
elor
ș
i preparatelor stupefiante
ș
i psihotrope;

●
Decizia-cadru
nr.
757/2004
de
stabilire
a
dispozi
ț
iilor
minime
privind
elementele

constitutive
ale
infrac
ț
iunilor
ș
i
sanc
ț
iunile
aplicabile
în
domeniul
traficului
ilicit
de

droguri
​
;

79

●
Legea nr. 8/1996
​
privind drepturile de autor și drepturile conexe;

●
Ordonanța
Guvernului
nr.
124/2000
pentru
completarea
cadrului
juridic
privind

dreptul
de
autor
și
drepturile
conexe,
prin
adoptarea
de
măsuri
pentru
combaterea

pirateriei în domeniile audio și video, precum și a programelor pentru calculator;

●
Legea nr. 365/2002
​
privind comerțul electronic;

●
Ordonanța
Guvernului
nr.
69/2002
privind
regimul
juridic
al
cărții
electronice
de

identitate;

●
Legea
nr.
161/2003
​
privind
unele
măsuri
pentru
asigurarea
transparenței
în

exercitarea
demnităților
publice,
a
funcțiilor
publice
și
în
mediul
de
afaceri,

prevenirea și sancționarea corup
ț
iei;

●
Ordonan
ț
a
de
urgen
ț
ă
nr.
112/2001
privind
sanc
ț
ionarea
unor
fapte
săvâr
ș
ite
în

afara
teritoriului
ț
ării
de
cetă
ț
eni
români
sau
de
perso ane
fără
cetă
ț
enie
domiciliate

în România
​
;

●
Legea
nr.
78/2000
​
privind
prevenirea,
descoperirea
ș
i
sanc
ț
ionarea
faptelor
de

corup
ț
ie;

●
Legea
nr.
508/2004
privind
înfiin
ț
area,
organizarea
ș
i
func
ț
ionarea
în
cadrul

Ministerului
Public
a
Direc
ț
iei
de
Investigare
a
Infrac
ț
iunilor
de
Criminalitate

Organizată
ș
i Terorism;

●
Legea nr. 535/2004
​
privind prevenirea
ș
i combaterea terorismului.

80