INTRODUCERE ………………………………………………………………………………………………… Actualitatea… [622518]

1

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT URI
MONTANE

SPORT ȘI PERFORMANȚĂ MOTRICĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR Ș TIINȚIFIC :
Lect. dr. Mihaela CHICOMBAN
AUTOR : Mihai CUȚOIU

2019

2

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT URI
MONTANE
SPORT ȘI PERFORMANȚĂ MOTRICĂ

ROLUL PROGRAMULUI
TOTAL GYM ÎN DEZVOLTAREA
CALITĂȚII MOTRICE FORȚA

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC :
Lect. dr. Mihaela CHICOMBAN

AUTOR : Mihai CU ȚOIU

2019

3
CUPRINS

INTRODUCERE …………………………………………………………………………………………………
Actualitatea temei………………………………………………………………………………………….
Motivul alegerii temei…………………………………………………………………………………….
Scopul și s arcinile cercetării……………………………………………………………………………
Obiectivele cercetării……………………………………………………………………………………..
Ipoteza cerc etării……………………………………………………………………………………………

Capitolul I – Fundamente teoretice și metodice ale cercetării …………………
1.1. Particularitățile morfofuncționale, psihice și motrice ale v ârstei adulte tinere
1.2. Motricitatea în etapa vârstei adulte tinere
1.3. Calitățile motrice
1.4. Istoricul programului Total Gym
1.5. Programul Total Gym, metodă alternativă în dezvoltarea calităților motrice,
forța

Capitolul II – Organizarea și desfășurarea cercetării ………………………………
2.1. Data, locul și subiecții cercetării
2.2. Materialie utilizate în cercetare
2.3. Metode de cercetare utilizate
2.3.1 . Metoda bibliografică
2.3.2. Metoda experimentului pedagogic
2.3.3 Metoda statistico -matematică

Capitolul III – Prezentarea, prelucrarea și interpretarea statistică a
rezultatelor cercetării …………………………………………………………..
3.1. Prezentarea rezultatelor
3.2. Prelucrarea și interpretarea datelor

Concluzii și re comandări ……………………………………………………………………………….
Bibliografie ………………………………………………………………………………………………………
Anexe ……poze programe de
antrenament…………………………………………………………………………………………………… ……..

4
INTRODUCERE

În această lucrare am încercat să introducem o nouă orientare în procesul de
antrenament în ceea ce privește dezvoltarea calităților motrice, cu preponderență forța, prin
implementarea unui program din fitness -ul modern, respectiv din antrenamentul fu ncțional
TOTAL GYM.
Programul TOTAL GYM este rezultatul unei noi viziuni ce accentuează faptul că
dezvoltarea fizică este parte a stilului de viață al omului contemporan, care apreciază valoarea
activităților fizice și motrice indiferent de vârstă, condi ție materială sau socială.
Calitățile motrice pot fi incluse în conceptul TOTAL GYM, acest program aducând un
aport benefic a acestora, prin stabilirea diversității programelor de pregătire ce stabilesc o bază
solidă pentru sportul de performanță.
Actual itatea temei
Actualitatea temei reiese chiar din titlul lucrării și aduce în prim plan noutatea
domeniului fitness, anume programul TOTAL GYM, program ce contribuie cu succes la
dezvoltarea calităților motrice de bază. Calitatea forței sporește relativ r epede, dar lipsa de
preocupare pentru dezvoltarea și menținerea ei duce în scurt timp la scăderea parametrilor
obținuți în procesul de pregătire.
Total Gym reprezintă un concept al fitness -ului modern și include, prin programul său,
posibilitatea dezv oltării forței în raport direct cu scopul urmărit în procesul de formare și
perfecționare a deprinderilor motrice de bază sau a celor specifice diferitelor ramuri de sport.
Motivul alegerii temei
Am ales această temă deoarece vreau să aduc în vedere faptul că această calitate
motrică și anume forța, se dezvoltă mai bine prin intermediul programului TOTAL GYM, în
comparație cu alte mijloace clasice de dezvoltare a acesteia.
În această lucrare doresc să aduc la cunoștință numeroasele beneficii ale acestui
program, prin descrierea lui, cu avantajele și dezavantajele acestuia și se vrea, a fi un îndemn,
pentru cei care lucrează în domeniul fitness -ului ca, dezvoltarea calităților motrice, să se
realizeze în condiții optime, de perfecționare și de siguranță.

5
Scopul și sarcinile cercetării
Această lucrare dorește să aducă la cunoștință efectele pozitive și caracteristicile
importante ale programului Total Gym ș i încearcă să demonstreze că p rin îmbinarea
exercițiilor fizice cu executarea acestora pe ritm, se vor obține rezultate importante în
ceea ce privește dezvoltarea forței.
Scopul acestei lucrări implică atingerea anumitor sarcini care vor ilustra
principalele metode de lucru pe care se bazează cercetarea :
 Întocmirea unui plan de cercetare .
 Surse bibliografice de specialitate .
 Selecția subiecților cercetării .
 Fixarea obiecti velor și ipotezei lucrării .
 Cunoașterea eficienței programului Total Gym în vederea dezvoltării
forței .
 Stabilirea probelor și a normelor de control .
 Aplicarea probelor și evidențierea rezultatelor inițiale și finale .
Obiectivele cercetării
 Dezvoltarea mus culaturii organismului prin intermediul programului Total
Gym .
 Executarea corectă a exercițiilor impuse în program .
 Evidențierea avantajelor și dezavantajelor programului Total Gym .
 Utilizarea aspectelor teoretice specifice gimnasticii aerobice și aplicarea
acestora în dezvoltarea forței .
 Realizarea unei imagini ample asupra mijloacelor utilizate în programul
Total Gym .
Ipoteza cercetării
În urma temei selectate se va pleca de la premisa că prin aplicarea corectă a programul
Total Gym se vor obține rezultate mult mai eficiente în ceea ce privește dezvoltarea forței în
comparație cu celelalte programe de fitness.

6
CAPITOLUL I
FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A LUCRĂRII
I.1 Particularitățile morfofuncționale, psihice și motrice ale v ârstei
adulte tinere .
Această lucrare de cercetare are ca principal obiectiv studierea si aprecierea indivizilor cu
vârsta cuprinsă între 20 -22 ani și a nivelului de efort potrivit acestei perioade.
Perioada vârstei adulte tinere reprezintă cea mai importantă perioadă din viața oamenilor
întrucât este perioada în care se manifestă schimbări majore în ceea ce privește procesele de
creștere și dezvoltare a organismului atingând nivelul de maturitate som atică și funcțională. Este
perioada în care se disting idei noi, se configurează noi percepții asupra lumii și cel mai
important lucru, perioada în care se dezvoltă principalele procese ale metabolismului. În această
perioadă, personalitatea individului es te deja formată, viziunea asupra viitorului este deja
concepută iar nivelul de cunoștințe este la un nivel superior. Perfecționarea funcțională a
organelor se încheie întrucât a u atins nivelul maxim de dezvoltare fizică. La vârsta de 20 -22 ani,
indicii somatici precum înălțimea, greutatea, perimetrul membrelor su nt egale cu valorile
adulților.
SFERA SOMATICĂ
Conform articolului publicat de către conf. dct. Netolitzschi Mihaela (2009), în general
procesul de creștere la fete se oprește la vârsta de 17 -19 ani iar la băieți până la 21 -25 ani.
Pe baza observațiilor mai multor autori [ Robert Baden (Anglia), Liharsic (Austria),
Adolphe Quetelet (Belgia )] se poate contrazice acest proces de creștere întrucât aceștia dau
valori diferite de cele obișnuite.
Particularitățile principale ale organismului capătă noi forme : la vârsta de 18 -19 ani
sistemul osos se apropie de dimensiunile constante ale unui adult însă rezistența și duritatea au
încă valori minime. Greutatea corporală se aproprie la băieți de valor i ponderate iar la fete
continuă să prezinte un dezechilibru constant datorat stărilor de spirit neexplicabile, stresului etc.
În ceea ce privește partea cerebrală, se modelează perfecționările din etapa preadolescentă cu
referire la viteza de formare a l egăturilor nervoase și la organizarea acestora. Alimentația în

7
această perioadă are un important impact asupra stării de sănătate a individului, a nivelului de
excitabilitate din corp și a perfecționării capacităților funcționale ale organismului. Conform
specialiștilor în domeniu [dr. Marilena Constantin , 2015 ], alimentația este descrisă ca fiind
procesul prin care organismul se hrănește cu substanțe nutritive destinate maximizării
activităților fiziologice pentru o bună funcționare a acestuia. Alimentația corectă a tinerilor
contribuie la excluderea aparițiilor anumitor boli, îmbunătățește starea de bine a organismului și
menține nivelul de sănătate la capacități ce ating valoarea m aximă ( http://www.cdt –
babes.ro/articole/alimentatia -principii -alimentare.php, accesat la 24.02.2019 , ora 19:40 ).
În privința particularitățile morfofu ncționale se pot evidenția transformări semnificative
la nivelul organelor, transformări care ating gradul de maturitate si dezvoltare. Aparatul
respirator și cardio -vascular se adaptează cu promptitudine la efortul fizic, funcționează
sinergetic iar valorile se aproprie ușor ușor de cele normale perioadei adulte și astfel
metabolismul devine mai echilibrat. Capacitățile funcționale ale organismului ( respirația,
circulația și reglarea nervoasă a funcțiilor organismului) ajung la un nivel optim reușind să
asigure suportul biologic pentru menținerea eforturilor de viteză și îndemânare dar și pe cele de
rezistență și forță. ( http://www.conferinte -defs.ase.ro/2009/PDF/ed%20fizica/17.pdf , accesat la
04.02.2019, ora 18:27 ).
DEZVOLTAREA PSIHICĂ
Din punct de vedere al particularităților psihice, la nivelul perioadei adulte tinere se
conturează noi percepții, noi dorințe, noi manifestări care contribuie eficient la realizarea omului
modern. Principalele funcții psihice, memoria, gândirea, voința, î ncep să capete o altă viziune, să
se învârtă în jurul axului central sub o altă formă, formă care oferă individului o imagine mai
clară și mai amplă în ceea ce privește viața de zi cu zi.
În privința memoriei, aceasta prezintă un nivel de maturitate ridicat întrucât se bazează pe
trăiri și momente importante care au marcat într -un fel sau altul viața indivizilor. G ândirea se
manifestă prin spontaneitate și intuiție întrucât la nivelul vârstei adulte se exteriorizează mult mai
rapid și mai eficient în situații limită. Voința la nivelul acestei perioade este exploatată enorm de
mult întrucât fiecare individ își urmărește scopul și se vrea a deveni din ce în ce mai bun prin
intermediul competițiilor importante. Aceste funcții au un rol foarte important în domeniul
sportului întrucât realizează starea de spirit a sportivului înainte de o competiție, induce la

8
nivelul individului o motivație aparte, ajută la gestionarea corectă a anumitor sarcini într -un
interval scurt de timp și păstrează o stare de calm în interiorul acestuia în timpul anumitor
competiții sau anumitor antrenamente suprasolicitante. Comportamentul specific acestei perioade
este variat, trecând foarte ușor de la o stare la alta, de la normal la anormal. Pentru unii indivizi,
activitatea sport ivă este asemănată cu un barometru emoțional întrucât problemele din viața
personală își vor pune amprenta și în activitatea profesională.
PARTICULARITĂȚILE MOTRICE
Motricitatea în această perioadă este influențată de debutul individului în activitatea
profesională marcând în mod special bagajul de cunoștințe, abilități și capacități care realizează
un progres continuu, eficient și în experiența profesională.
Viteza – Filin citat de R. Manno (1996) și V. Tudor (1999) susține că viteza este calitatea
motr ică cu cel mai mare grad de determinare genetică, putând fi îmbunătățită doar cu cca. 20%
printr -un proces de antrenament specific.
Conform specialiștilor [ Balint L ., 2003 , p. 144 ], manifestarea formelor vitezei se exprimă
astfel :
 Viteza de reac ție menține valorile cele mai bune în jurul vârstei de 20 ani
 Viteza de repetiție atinge valorile maxime în perioada adolescenței, 16 -18 ani
 Viteza de deplasare, în lipsa unei instruiri specializate, prezintă valorile cele mai
bune la vârsta de 20 -22 ani

Îndemânarea – În comparație cu celelalte calități motrice, îndemânarea în această
perioadă nu atinge nivelul maxim de dexteritate însă se menține cu un grad mediu de elasticitate
și flexibilitate a l membrelor superioare și inferioare.
Rezistența – Capacita tea de rezistență se află într -o balanță întrucât această calitate nu
prezintă un interes aparte din partea indivizilor tineri cu excepția sportivilor de performanță.
Capacitatea anaerobă pune dificultăți la nivelul indivizilor întrucât la eforturile de lungă durată,
nivelul de acid lactic din muschi insuficient nu permite menținerea efortului la intensități mari.
Forța – Forța musculară este în pragul dezvoltării maxime atât la nivelul băieților cât și
al fetelor exprimându -se prin calitatea mușchilor și latura funcțională a acestora. În această
perioadă se sporește capacitatea de forță în regimul celorlalte calități motrice.

9
Suplețea – La nivelul acestei calități se efectuează exerciții de stretching cu o dificultate
mărită ținând cont de elasticitatea s i flexibilitatea mobilă a articulațiilor și ligamentelor
organismului.
Coordonarea – este o calitate motrică complexă ce vizează menținerea echilibrului,
coordonarea principalelor grupe musculare și orientarea corpului în spațiu. La nivelul perioadei
adulte tinere, coordonarea se menține în rândul calităților motrice și se manifestă la parametrii
normali prin coordonarea segmentelor corpului și vi teza și amplitudinea mișcărilor.

1.2. Motricitatea în etapa vârstei adulte tinere
Încă din antichitate, sportul a devenit un domeniu atât economic cât și social care a
generat un interes profund din partea oamenilor pasionați de obținerea performanțelor. În zilele
noastre, sportul a devenit o activitate prielnică pentru menținerea unei stări optime de sănătate.
Această activitate reflectă o acțiune bazată pe mișcare care contribuie la dezvoltarea aparatului
locomotor al omului și care menține o stare normală a aparatului cardiovascular. Acest concept
are la bază motricitatea generată de mecanismele de deplasare ale corpului sau a unora dintre
segmentele sale.
Din punct de vedere al Terminologiei educației fizice și sportului, motricitatea
“reprezintă totalitatea actelor motrice efecuate de un om pentru întreținerea relațiilor sale cu
mediul natural și social, inclusiv pentru efectuarea deprinderilor specifice ramurilor de sport’’
(T.E.F.S., 1974 , p. 12)
Motricitatea reprezint ă de fapt unul dintre cele mai importante modalități de recunoaștere
a propriului corp și a propriului potențial fi zic. Subliniind faptul că aparatul locomotor al omului
este dirijat de către si stemul nervos central periferic, putem afirma că motricitatea este principala
caracteristică a mișcării.
Pe perioada copilăriei, deprinderile și priceperile motrice sunt în perioada de consolidare
și se îmbină armonios pentru dezvoltarea acestora la un nivel mai complex. În ceea ce privește
adolescența și perioada vârstei tinere putem afima că nivelul dezvolt ării deprinderilor și
priceperilor a ajuns la gradul de maturitate îmbunătățindu -și capacitatea de a se combina între ele
cu ușurință.

10
Motricitatea in perioada tinereții
Așa cum susține autorul U. Șchiopu (1995, p. 91 ), etapa adolescenței se împarte în 3
subetape : preadolescența (14 -16 ani), adolescența propriu -zisă (16 -18 ani) și adolescența
prelungită (18 -25 ani). Etapa adolescenței prelungite este legată de obținerea statului de adult și
ieșirea treptată de sub tute la familiei și a școlii. Maturizarea biologică, intelectului și morală au
un traseu progresiv în conduita afișată, căutarea de sine fiind înlocuită prin afirmarea de sine.
(citat din U. Șchiopu, 1995 , p. 91 ). Pentru unii tineri, această etapă se evidențiaz ă prin debutul
acestora în activitatea profesională care fixează baza statului social al acestuia. În paralel cu
creșterea progresivă a experienței pe plan profesional se pot detecta o serie de aspecte motrice –
calități, abilități, aptitudini care conture ază și ele un progres vizibil. În funcție de gradul de
implicare și dăruire al tinerilor în activitățile motrice se pot identifica mai multe tipuri de
temperament și anume :
 Tipul tânărului sedentar, neinteresat de practicarea activităților motrice,
fără un grad minim de motricitate, concentrat pe alte activități științifice
 Tipul tânărului confuz în ceea ce privește mișcarea, tipul tânărului care
practică sport ocazional și indecis în a adopta un hobby sau o pasiune
pentru activitățile motrice
 Tipul tânăr ului activ, motric, care iubește mișcarea, tipul tânărului care are
o obișnuință în ceea ce privește practicarea sistematică a exercițiilor fizice
(http://www.conferinte -defs.ase.ro/2009/PDF/ed%20fizica/18.pdf, accesat
la 03.02.2019 , ora 19:22 ).
Continuarea învățării motrice la această etapă duce la următoarele avantaje :
 Procese senzoriale și perceptive superioare
 Bagaj motric bogat în deprinderi și priceperi motrice
 Capacitate de practicare individuală e exercițiilor fizice
 Funcția de socializare și integrare în colectiv superioară

11
Tipuri de învățare motrică
Învățarea motrică este prezentată ca o reacție motrică naturală înnăscută ce servește
individului încă din primii ani de viață, din stadiul inițial al dezvoltării sale. Făcând o comparație
între învațarea motrică și cea cognitivă se poate observa faptul că învățarea motrică necesită un
echilibru stabil al resurselor energetice ale organismului și utilizează preponderent analizatorii de
care depinde eficiența sa. [ Balint L., 2003, p. 176 ].
Gh., Cârstea (2000) consideră că învățarea motrică poate fi abordată din cel puțin două
puncte de vedere :
a) Ca proces – dirijat pedagogic sau independent
b) Ca finalitate – concretizează în deprinderi și priceperi motrice, competențe de
mișcare, atitudini corporale, cunoștințe teoretice de specialitate [Balint L., 2003,
p.177 ]
În literatura de specialitate se consideră că beneficiile învățării motrice sunt reduse iar
conținuturile asimilate nu sunt pe deplin fixate fără îndrumar ea unui cadru de specialitate. [ Balint
L., 2003, p. 178 ].
Dragnea A. (1968) citat de M. Epuran (1976 ) susține că în psihologia educației fizice și
sportului se consemnează trei tipuri de învățare propuse de Montpellier :
 Învățarea senzori -motrică (perceptiv -motrică) care constă în schimbări ale
comportamentului individului ca adaptate la condițiile perceptive noi sau la
creșterea preciziei și a coordonării .
 Învățarea motrică ce se caracterizează prin faptul că reacțiile de răspuns sunt
legate de componentele senzoriale.
 Învățarea inteligent -motrică ce are la bază formarea personalității individului
raportat la mediul social în care își desfășoară activitatea sportivă .

Deprinderile motrice
Gh., Cârstea (1993) definește deprinderile ca fiind „acele forme concrete de activitate
motrică care au la bază stereotipuri dinamice realizate prin legături tempora re în scoarța
cerebrală motrică „ [1993, p. 187 ].

12
Din punct de vedere al „Terminologiei educației fizice și sportului ” (1974), deprinderile
motrice sunt definite ca fiind “componente ale capacității motrice ce constau din acte sau acțiuni
motrice ajunse prin exersare la un înalt grad de stabilitate, precizie și eficiență„ [Balint L., 1993,
p. 46].
În literatura de specialitate circulă multe definiții ale deprinderilor motrice însă ce este de
știut este că sunt componente ale activității voluntare -conștiente ale omului care prin exersare
ajung să dobândească indici superiori. Formarea deprinderilor m otrice reprezintă un obiectiv
principal în educație fizică și în antrenament sportiv pentru dobândirea nivelului de efort propus
și a performanței sportive.
Clasficarea deprinderilor motrice după Balint L., (2003) :
1. Deprinderi motrice de baz ă (mers, alerg are, sărituri)
2. Deprinderi utilitar -aplicative (târâre, cățărare, escaladare)
3. Deprinderi motrice specifice diferitelor tipuri de activități motrice
La nivel ul tinerilor, deprinderile se află în strânsă corelație cu interesul și atenția pe care
aceștia o acordă mișcării întrucât astfel ce poate conștientiza nivelul de motricitate al fiecărui
individ.
Priceperile motrice
A., Demeter (1982) definește priceperil e motrice ca fiind „ capacitatea omului de a utiliza
raționa l posibilitățile sale motrice” [Balint L., 1993, p. 198 ].
Obiectivul principal al activităților fizice și în special al educației fizice și sportului școlar
este acela de a forma priceperi motrice și a de a aplica în diferite etape de vârstă deprinderile
motrice.
M., Epuran ( 1995 ) clasifică priceperile motrice astfel :
1. Priceperi motrice elementare – pe baza cunoștințelor se organizează un răspuns
motric în etapa de inițiere a învățării motrice
2. Priceperi motrice complexe – reprezintă capacitatea individului de a -si exploata
eficient bagajul de cunoștințe și deprinderi în vederea realizării unor sarcini
motrice inedite [Balint L., 1993, p. 198 -199].

13
Capacitatea de efort
Capacitatea de efort reprezint ă mecanismul organismului de a desfășura o activitate
motrică cu intensitati și durate diferite. Capacitatea maximă de efort reprezintă menținerea unui
activități motrice cât mai intense într -un timp cât mai lung. Calitățile motrice sunt responsab ile
pentru menținerea capacității de efort la un nivel maxim întrucât prin intermediul dezvoltării
acestora se acumulează acidul lactic la nivelul musculaturii care ajută la menținerea efortului la
capacități maximale. Aparatul respirator funcționează la v alori maxime iar nivelul de oxi gen din
plămini este determinat de dimensiunile si funționarea plăminilor, de cantitatea de hemoglobină,
de dimensiunilor vaselor de sânge și de capacitatea de utilizare a oxigenului la nivelul țesuturilor
(http://www.conferinte -defs.ase.ro/2009/PDF/ed%20fizica/18.pdf , accesat la 30.01.2019 , ora
17:41 ).
Evaluarea capacității de efort
Evaluarea capacității aerobe – conform surselor de specialitate, evaluarea se face prin
măsurarea consumului maxim de oxigen la mușchi în unitatea de timp și se realizează p rin
metode directe și indirecte (https://www.scribd.com/doc/34006079/Evaluarea -Capacitatilor -de-
Efort -La-Sportivi , accesat la 30.01.2019, ora 15:35 ).
În funcție de obiectivul urmărit se pot folosi doua categorii de teste :
 Teste de capacitate maximă pentru adaptarea diferitelor organe și sisteme la
eforturi maxime .
 Teste submaximale care sunt specifice competiției și urmăresc adaptarea
transportului de oxigen fără investigarea capacității maxime de efort .
Evaluarea capacității anaerobe – în cadrul acesteia se evaluează consumul de ATP și
glicogen din mușchi
(https ://www.scribd.com/document/23924098/Efortul -Fizic -Aerob -Si-Anaerob , accesat
la 30.01.2019 , ora 15:49 ).
1.3. Calitățile motrice
De-a lungul timpului, specialiștii în domeniu au cercetat cu lux de amănunt fenomenele
care se petrec la nivelul corpului având ca și caracteristică principală motricitatea și au descoperit
faptul că omul este înzestrat cu calități motrice care îl ajută sa realizeze actul motric și să
conștientizeze nivelul de pregătire al acestuia.

14
În opinia profesorului Cioara Mariana (2016), cal itățile motrice reprezintă capacitățile
organismului uman de a efectua acte sau acțiuni motrice cu indici corespunzători cu rapiditate
(viteza), de coordonare (îndemânare), asupra unei rezistențe (forța), ca și de a presta efort pe o
durată cât mai lungă ( rezistența ) https://www.timtim –
timy.ro/sites/all/themes/timtimtimy/pdf/Simpozion_2016 -2017/metodica/12.pdf (accesat la
30.01.2019, ora 16:28).
Conform surselor de specialitate, calitatea motrică este aptitudinea individului de a
executa mișcări exprimate în indici de forță, rez istență, îndemânare, mobilitate (Terminologia
educației fizice și sportului, 1974) .
I., Șiclovan (1979) definește calităț ile motrice ca fiind „însușiri ale organismului
concretizate în capacitatea de efectuare a acțiunilor de mișcare cu anumiți indici de forță,
îndemânare, rezistență ” [I., Șiclovan, Teoria Educației Fizice și Sportului , 1979 ]. Dezvoltarea lor
ulterioară ca dealtfel și formarea deprinderilor motrice, se realizează o dată cu evoluția
procesului de creștere și dezvoltare, influențate fiind de specificul activităților desfășurate,
condițiile de viață, mediul geografic și climateric [Eugeniu S., Mihai B.S., Educație fizică și
sport, 2002 , p. 393].
I., Șiclovan (1979) și Gh., Cârstea ( 1993;1999;2000 ) consideră ca litățile motrice de două
feluri :
a) De bază : viteza, îndemânarea, rezistența, forța și mobilitatea
b) Specifice – care sunt impli cate în practicarea unor ramuri și probe sportive, dar și
în alte activități motrice solicitante în anumite situații de viață [Teoria Educației
Fizice și Sportului, 2003, p. 45 ].
Așa cum susține autorul Balint L. „pentru fiecare calitate motrică de bază există câte un
element caracteristic ”:
 Pentru viteză – repeziciune
 Pentru îndemânare – gradul de complexitate
 Pentru rezistență – durata
 Pentru forța – încărcătură
 Pentru suplețe – amplitudine [Teoria Educației Fizice și Sportului, 2003, p. 135].

15
Special istul în domeniu [Ciprian Diaconu, anul], vorbește în lucrarea sa despre rolul și
importanța calităților motrice și scoate în evidență câteva puncte esențiale :
 Influențează favorabil indicii marilor f uncțiuni, motricitatea general și calitățile
volitive.
 Au un rol important în procesul dezvoltării fizice corecte și armonioase,
contribuie la întărirea sănătății.
 Are efecte plastice deosebite (tonicitate – troficitate).
 Se poate acționa segmentar, pentru dezvoltarea calităților motrice deficitare
(corectarea deficiențelor fizice) pentru dezvoltarea la un nivel superior (util în
sport).
 Se perfecționează prin exersare cu efort specific.
 Sistemele de acționare specifice sunt utilizate ca mijloace pentru
refacerea capacitățiimotrice (recuperare) sau combaterea un or maladii (obezitate
etc.). (https://www.scribd.com/doc/99239919/Calitatile -Motrice -Si-Metodica –
Dez-Lor, accesat la 02.03.2019, ora 20:32).
Viteza
În literatura de specialitate, viteza a căpătat numeroase definiții precum :
În opinia autorului V.M., Zațiorski (1967) viteza este ”capacitatea omului de a efectua
acțiuni motrice într -un timp min im pentru condițiile respective ” [V.M., Zațiorski, Teoria
Educației Fizice și Sportului, 2003, p. 135].
Gh., Cârstea (1993,2000) afirmă că viteza este ”capacitatea organismului uman de a
executa acte sau acțiuni motrice, cu întregul corp sau numai cu anumite segmente (părți) ale
acestuia, într -un timp cît mai scur t, cu rapiditate (repeziciune, iuțeală) maximă, în funcție de
condițiile existente ” [Gh., Cârstea, Teoria Educației Fizice și Sportului, 2003, p. 136].
Varietatea de acte și acțiuni motrice permite ca viteza să se manifeste sub diferite forme
iar în momentul în care se raportează una la cealaltă se produce o pondere mai mare în realizarea
conținutului motric.
 Viteza de reacție – Balint L., (2003) o definește ca fiind „capacitatea individului
de a răspunde la un anumit stimul printr -un act sau acțiune motrică în timpul cel
mai scurt ” [Balint L., Teoria Educației Fizice și Sportului, 2003, p. 136-137].

16
 Viteza de execuție – Autorul I osif Ș andor o definește ca fiind “timpul consumat
de la începerea efectuării unui act sau a unei acțiuni motrice până la terminarea
acestora ” [Iosif Șandor, Bazele generale ale teoriei educației fizice și sportului,
2008 , p. 70 -71].
 Viteza de repetiție – A., Demeter (1981) susține că “se exprimă prin numărul
maxim de mișcări simple efectuate prin numărul maxim de mișcări simpl e
efectuate în unitatea de timp” [A., Demeter., Teoria Educației Fizice și Sportului,
2003, p. 138].
 Viteza de deplasare – A., Demet er (1981) menționează ca această formă
reprezintă „o formă complexă de manifestare a vitezei” [A., Demeter., Teoria
Educației Fizice și Sportului, 2003, p. 139].
Așa cum aduce în evidență Balint L ., în lucrarea sa “Teoria educației fizice și sportului”
manifestarea vitezei în regimul celorlalte calități motrice se poate face după o eșalon are a
acestora bine precizată [ Balint L., Teoria educației fizice și sportului, 2003 , p. 140].
 Viteză – Rezistență – se definește ca fiind capacitatea individului de a realiza acțiuni
motrice cu indici sporiți de viteză, un timp mai îndelungat .
 Viteză – Îndemânarea – reprezintă capacitatea de a executa acțiuni motrice complexe care
solicită capacitățile coordinative ale otganismului cu indici de viteză adecvați (optimi) .
 Viteză – Forță – se mai numește și „forță explozivă”, „forță rapidă” sau forță manifestată
în regim de viteză; unii autori o consideră similară cu „detentă” [Balint L., Teoria
Educației Fizice și Sportului, 2003, p. 140-141].

Îndemânarea
Specialistul în literatură Șiclovan I., (1979) definește îndemânarea ca fiind „capacitatea de a
coordona fie mișcările unor segmente ale corpului, fie acțiuni de mișcări la care part icipă întregul
sistem locomotor ” [Șiclovan I., Teoria Educației Fizice și Sportului, 2003, p. 145].
În opinia autorilor P., Dragomir și A. Barta (1998) îndemânarea reprezintă “capacitatea
omului de a efectua acte și acțiuni motrice cu grad superior de coordonare, în condiții de
eficiență și cu un minim de consum energetic și nervos ” (P., Dragomir, A. Barta, Teoria
Educației Fizice și Sportului, 2003, p. 146).

17
Balint L., menționează principalele componente ale îndemânării în lucrarea sa “Teoria
educației fizice și sportului” astfel : capacitatea de coordonare, de diferențiere c hinestezică,
precizia, orientarea spațio -temporală, amplitudinea, simțul ritmului, ambilateralitatea etc. [ Teoria
educației fizice și sportului, 2003, p. 146 ].
Principalele forme de manifestare ale îndemânării sunt prevăzute de același autor, Balint L.,
(2003) și anume :
 Îndemânarea generală – reprezintă capacitatea globală a individului de a -și adecva
în mod eficient comportamentul motric la diferite solicitări cotidiene
 Îndemânarea specifică (specială) – reprezintă capacitatea specializată a
individulu i de a efectua acte și acțiuni motrice de o anumită categorie, cu indici
sporiți de eficiență [ Teoria Educației Fizice și Sportului, 2003, p. 149].
Rezistența
Alergarea reprezintă principala caracteristică ce stă la baza rezistenței având ca scop
creșterea capacității de efort fizic .
De-a lungul timpului, conform specialistului în domeniu Gh., Cârstea, rezistenț a a căpătat
numeroase definiții, ea fiind „capacitatea organismului de a depune eforturi de o durată relativ
lungă și o intensitate realtiv mare, m enținând indic i constanți de eficiență optimă ” [Teoria
Educației Fizice și Sportului, 2003, p. 15].
Autorul Demeter A., (1981), susține că rezistența este “ menținerea capacității de lucru în
timpul unor eforturi de lungă durată, prin învingerea fenomenului de oboseală și printr -un tempo
ridicat al restabilirii organismului după o activitate obositoare [Demeter A ., Teoria Educației
Fizice și Sportului, 2003, p. 153].
Rezistența se află în strânsă legătură cu oboseala din timpul efortului întrucât această
oboseală apare în timpul activității fie mai devreme fie mai târziu în funcție de calitatea
aparatului respirator și posibilitățile biologice ale fiecărui individ. Așadar putem afirma că
rezistența și oboseala sunt două fenomene total opuse întrucâ t rezistența ajută la menținerea
capacității de efort iar oboseala duce la reducerea acesteia.
Principalele forme de manifestare ale rezistenței prevăzute de autorul Balint L., (2003) în
lucrarea sa „Teoria educației fizice și sportului” sunt :
– După ponderea participării musculaturii corpului :

18
 Rezistenț ă generală
 Rezistență regională
 Rezistență locală
– După caracteristicile activităților care solicită depunerea eforturilor fizice îndelungate :
 Rezistență generală
 Rezistență specifică
– După m odul în care este satisfăcută cerința energetică a organismului în timpul
efortului:
 Rezistență aerobă
 Rezistență anaerobă
 Rezistență mixtă
– După durata efortului :
 Rezis tență de durată lungă unde efortul depășește 8 -10 min
 Rezistență de durată medie unde efortul este cuprins între 2 -8 min
 Rezistență de scurtă durată unde efortul se încadrează în intervalul de timp 45 sec –
2 min [Teoria Educației Fizice și Sportului, 2003, p. 154-157].
Forța
Șiclovan I. , (1979) susține că forța este “capacitatea organismului de a învinge pe
parcursul mișcării o rezistență pe baza contracției musculare.” [Șiclovan I., Teoria Educației
Fizice și Sportului, 2003, p. 161)
Gh., C ârstea (1993) afirmă că forța este „capacitate a organismului de a învinge o
rezistență internă sau externă prin in termediul contracției musculare ” [Gh., C ârstea, Teoria
Educației Fizice și Sportului, 2003, p. 162].
A., Dragnea (1996) definește forța ca fiind “capacitatea de a realiza efortul de învingere,
menținere sau cedare în raport cu o rezistență externă sau internă, prin contracția uneia sau a mai
multor grupe musculare.”
Principalele forme de manifestare ale forței prevăzute de autorul Balint L., (2003) în
lucrarea sa „Teoria educației fiz ice și sportului” sunt :
– În funcție de participarea grupelor musculare :
 Forță generală

19
 Forță specială
– În funcție de caracterul contracției musculare :
 Forță statică
 Forță dinamică
 Forță mixtă
– După capacitatea de efort dezvoltată :
 Forță absolută (m aximală)
 Forță relativă [Balint., L, Teoria Educației Fizice și Sportului, 2003, p. 163-164].
Suplețea (Mobilitatea)
Conform specialiștilor Gh., Mitra și Al., Mogoș (1980), suplețea reprezintă “capacitatea
organismului de a efectua cu amplitudine mare, acțiuni motrice” [Teoria Educației Fizice și
Sportului, 2003, p. 168].
A., Dragnea (1996), afirmă că mobilitatea este “ capacitatea omului de a efectua cu
segmentele corpului, mișcări cu amplitudini diferite ” [Teoria Educației Fizice și Sportului, 2003,
p. 169] .
Autorul Balint L., (2003) susține faptul că “în funcție de numărul de articulații care
participă la realizarea mi șcării se disting formele de manifestare ale supleței” și anume :
– În funcție de numărul de articulații care participă la realizarea mișcării :
 Suplețea generală
 Suplețea specifică
– În funcție de factorii care determină natura acțiunilor musculare implic ate în obținerea
unei amplitudini semnificative a mișcării :
 Suplețe pasivă
 Suplețe activă
 Suplețe mixtă [Teoria Educației Fizice și Sportului, 2003, p. 1 71-173].

1.4. Istoricul programului Total Gym
"Total Gym" este un brand și reprezintă o gamă largă de mașini de exerciții
folosite pentru antrenamentul de forță, stretching și pilates conceput de EFI Sports
Medicine Incorporated din San Diego, California. Diferitele modele sunt fabricate pentru
3 tipuri diferite de clienți: clienți ce au n evoie de facilități medicale, clienți care își doresc

20
facilități de fitness și acei clienți care fac sport de plăcere . Acest produs este cunoscut ca
un dispozitiv "înclinat la nivelul corpului" (https ://en.wikipedia.org/wiki/Total_Gym , accesat
la 09.02.2019 ora 18:20 ) ce are numeroase beneficii în menținerea stării optime de
sănătate și conturarea unui corp bine lucrat.
În 1974, primul Total Gym a fost conceput de Tom Campanaro și partenerii săi, Dale
McMurray și Larry Westfall din San Diego, California , aceștia deschizându -și și o
companie cu numele "Total Gym Incorporated". Dispozitivul a încurajat "exercițiul
funcțional", acesta fiind o modalitate de duplicare a mișcărilor pe care corpul le execută
în viața de zi cu zi, cu și împotriva gravitației. Cu timpul, dispozitivul a stârnit interesul
specialiștilor în domeniu dar și al altor profesioniști din domeniul medical.
Programul Total Gym a fost conceput pentru a dezvolta toate grupele musculare,
permițând peste 100 de exerciții funcționale pe diferite nivele de rezistență înclinată.
Clienții au început să folosească acest aparat pentru antrenarea trenul superior și inferior
al corpului prin exerciții de stretching , de întărire a musculaturii și m ișcări complexe
similare fenomenului de aerobic. Acest aparat a fost conceput pentru a facilita
componentele cheie ale exercițiului fizic: rezistența cardiovasculară (aerobic), rezistența
musculară, forța musculară, flexibilitatea și compoziția corporală.
De la mijlocul anilor 1980, Total Gym a proiectat și a dezvoltat produse funcționale
care completează și îmbunătățesc pregătirea corporală pentru fiecare individ .
În anul 1994, programul Total Gym a încercat să introducă în activitatea vastă a
fitness -ului cea mai bună experiență de lucru fizic și de atunci a redefinit modul în care
oamenii din întreaga lume se mențin în formă și își păstrează în condiții favorabile
sănătatea.
În aprilie 2003, EFI Sports Medicine a apelat la industria cluburilor de sănătate prin
lansarea sistemului GRAVITY. Cele patru discipline de programare ale sistemului
GRAVITY (GRAVITY Group Training, GRAVITY Pilates, GRAVITY Personal
Training și GRAVITY Post -Rehab) fac parte din programarea GRAVITY 4 și fiecare se
desfășoară pe mașina GTS.
Grupul Gravity System reprezintă o clasă mixtă (8 -10 persoane) unde se lucrează cu
o eficiență ridicată timp de 30 de minute în care se exercită întregul corp iar rezultatele
sunt vizibile după doar câteva lecții.

21
Sistemul Gravity Personal reprezintă un sistem conceput pentru o singură persoană
sau cel mult 4 în care se vor obține rezultate mai rapide din pricina unei precizii mai bune
a antrenamentului. Acest sistem este folosit în specia l de către persoanele care doresc să
ajungă la anumite rezultate specifice, cum ar fi sportivii de performanță.
Sistemul Gravity Pilates reprezintă evoluția naturală a metodei Joseph Pilates care se
bazează mult pe control, coordonare, alungire axială și muncă în centura abdominală,
aceastea fiind îmbunătățite prin gravitație.
Gravity Sistemul de post -Rehab reprezintă o nouă frontieră pentru fitness îmbinând
armonios metodele de reabilitare fiziologice și exerciții pentru bun astarea generală a
organismului
(http://www.benessere.com/fitness_e_sport/arg00/gravity_training_system.htm , accesat
la 28.02.2019, ora 23:02).

1.5. Programul Tota l Gym, metodă alternativă în dezvolt area calităților
motrice, forța

La fel ca și Total Gym, GTS este un dispozitiv de antrenament gravitațional care
încurajează antrenamentul de rezistență funcțională prin utilizarea greutății proprii ca rezistență,
folosind un cablu dinamic, un sistem de cabluri cu scripeți și o placă glisantă cu mișcare liberă.
Capabil să se adapteze la nouă niveluri diferite de rezistență, aparatul angajează toate grupele
majore de mușchi și facilitează executarea a mai mult de 250 de exerciții pentru dezvoltarea
forței, exerciții de stretching și Pilates.

22

Figura 1. Mașina GTS
Orele de antrenament pot fi individuale sau de grup iar pentru obținerea rezultatelor
maxime intensitatea este cuprinsă între 30 -45 minute. Programul Total Gym poate fi folosit
pentru o varietate de activități precum antrenamentul personal, recuperarea fizică,
antrenamentul pentru sporturi specif ice, fitness și Gravity Pilates ( http://weplay.ro/gravity /,
accesat la 21.02.2019, ora 14:03 ).
Beneficiile antrenamentului Gravity :
 Sculptarea corpului – Lucrează in special zona media nă : mușchi abdominali, mușchi
lombari
 Fără riscuri – Se lucrează în condiții de siguranță deplină, chiar și pentru persoanele care
fac recuperare medicală prin exerciții de tip Pilates
 Lucrează mai multe grupe de mușchi – În cadrul acestei mașini se realizează mișcări care
utilizează concomitent mai multe grupe musculare stimulând astfel mușchii stabilizatori
ai corpului.
 Fără limită de vârstă – Acest aparat este recomandat tuturor persoanelor indiferent de
vârsta pe care o au, nivelul de fitness sau performanțele pe care doresc să le obțină.
Concretizând cele afirmate mai sus, orice individ care dorește să își lucreze mu sculatu ra
corpului sau doar să -și mențină starea de sănătate , acest aparat este un instrument extrem
de util.

23
Făcând o comparație între beneficiile aparatului Gravity și modul de lucru al celorlalte
programe tradiționale de fitness vom observa faptul că în ceea c e privește dezvoltarea forței,
aparatul Gravity contribuie mult mai eficient față de celelalte programe întrucât se lucrează
cu propria greutate a corpului. Programele tradiționale de fitness precum Spinning, Step and
Tone, Fitball, TRX etc lucrează muscul atura corpului uman cu ajutorul unor obiecte
specifice care reușesc să aducă potențialul de efort la nivelul dorit și astfel au ca rezultat
dezvoltarea calităților motrice de bază separat . Pe de altă parte, programul Total Gym
reușeste să acopere toate aceste obiecte specifice celorlalte programe de fitness într-un
singur aparat care ajută la dezvoltarea tuturor calităților motrice de bază simultan.
Față de programele clasice, Total Gym e ste un program ce aduce în prim plan o clasă în
care se lucrează cu instructor, într -o manieră de antrenament organizat, în grup și
coordonată de instructor. Orele de Total Gym se desfășoară prin intermediul muzicii,
aceasta contribuind eficient la menține rea ritmului și tempoului pe care instructorul dorește
să-l imple menteze la nivelul cursanților. Mai mult decât atât, aparatul Gravity corectează
postura greșită a corpului și ajută la remedierea acesteia în timpul efectuării exercițiilor.
Făcând o compara ție între programul Total Gym și celelalte programe de fitness putem
afirma faptul că acest program nu este unul izolat , ci este unul în care se pot combina mai
multe clase precum Circuit, HIT Gravity, Pilates , astfel putem remarca avantajul acestui
progra m convingător în dezvoltarea calităților motrice.
Ținând cont că aparatul Gravity ajută la dezvoltarea tuturor calităților motrice, forța este
principala calitate motrică care lucrează la intensități maxime. În timpul antrenamentului,
metabolismul are nevoie de resurse energetice pentru a menține efortul și astfel musculatura
corpului este solicitată intens. Lucrând cu greutatea propriului corp, forța crește progresiv
într-un timp mult mai scurt decât prin intermediul anumitor obiecte specifice. Executarea
corectă a exercițiilor prin intermediul aparatului Gravity duce la creșterea substanțială a
masei musculare dar și la definirea acesteia.
Principalele caracteristici ale mașinăriei GTS :
 Se realizează într -o manieră ușoară și distractivă .
 Este potrivită pentru toate persoanele fizice și de toate vârstele.
 Este ușor de adaptat la cerințele indivizilor.

24
 În cadrul acestui aparat nu se folosesc greutăți întrucât se lucrează numai cu
forța proprie a fiecărui individ.
 Se lucrează atât individual cât și în colectiv.
 Ajută la creșterea puterii, flexibilității, mobilității articulațiilor cât și a
echilibrului și a coordonării
(http://www.benessere.com/fitness_e_sport/arg00/gravity _training_system.ht
m, accesat la 28.02.2019, ora 21:45).

Capitolul II
Organiz area și desfășurarea cercetării
2.1 Data, locul și subiecții cercetării
Cercetare a s-a realizat în intervalul a 6 luni ( 12 decembrie 2018 – 12 mai 2019),
evoluția subiecților fiind evidențiată în cadrul instituției „We Play” Brașov. Experimentul a
constat în evaluarea a 9 subiecți ai Universității Trasilvania, Brașov, în vederea obținerii unui
progres în dezv oltarea forței.
2.2 Materiale utilizate în cercetare
Exercițiile utilizate în cadrul programului Total Gym au fost adaptate în funcție de
nivelul de pregătire al subiecților.
2.3. Metode de cercetare utilizate
Conform autorului Epuran M. (2005), cercetarea stiințifică reprezintă “un ansamblu de
activități și rezultatul acestora, desfășurate cu intenție, deliberat, î n mod sistematic ș i ordonat
pentru acumularea s i prelucrarea de date – informații – într-un anumit domeniu al realităț ii și
pentru utilizarea concluziilor în vederea realizării unui progres în cunoașterea ș i practica acestui
domeniu” (https://www.scribd.com/doc/1 03676185/Metode -de-Cercetare -Stiintifica , accesat la
04.03.2019, ora 09:26).

25
Din punctul de vedere al specialistului în domeniu M. Niculescu (2002) cercetarea
științifică reprezintă “forma superioară a activității de investigație desfășurată sistematic și
organizată științific, în scopul captării de noi informații, a prelucrării și verificării lor, și a
formulării de noi cunoștințe, sau a stabilirii unui nou adevăr”
(https: //www.scribd.com/doc/103676185/Metode -de-Cercetare -Stiintifica , accesat la 04.03.2019,
ora 09:45).
2.3.1. Metoda bibliografică
În cadrul acestei metode d e cercetare, se presupune un studiu profund și substanțial
asupra lucrului științific al domeniului în care urmează să se realizeze cercetarea presupunând o
critică adusă literaturii științifice și exprimarea ideilor esențiale și a surselor de proveniență.
Specialistul în domeniu Ioan T., (2007) susține faptul că metoda bibliografică “pres upune o
informare temeinică și permanentă asupra “producției” științifice a domeniului care urmează să
fie cercetat, din care poate să reiasă și tendința evoluției ulterioare a cercetării. ” [Ioan T.,
Metodologia cercetării în educație fizică și sport, 2007].
Ca și în celelalte domenii de activitate și în domeniul sportului de performanță se necesită
ca cercetarea științifică să contribuie la îmbunătățirea performanțelor ajutând la descoperirea
unor noi metode și mijloace de lucru, mijloace ce le vor ave a la bază pe cele clasice, fără a le
exclude din pricina faptului că cele noi și moderne se sprijină pe cele clasice (vechi ).
Documentarea am realizat -o pe baza literaturii de specialitate fiind însoțit ă permanent de
activitatea de cercetare, atât în etap a pregătitoare ca suport pentru demararea cercetării în condiții
bune cât și pentru investigarea materialului adunat, formularea unor ipoteze și concluzi i dar și
crearea unor propuneri. În cadrul acestei documentări s -a urmărit identificarea informațiilor
necesare pentru cunoașterea domeniului cercetat, particularitățile tinerilor, descoperirea
noutăților aflate în trend cu referire la materialul cercetat cât și dinamica efectuată în cadrul
acestuia.
Am acordat o atenție deosebită materialelor de specialitate referitoare la metodologia de
acționare în vederea capacității funcționale ș i motrice al tinerilor aflați la vârsta adultă tânără prin
inducerea programului Total Gym la nivelul organismului în vederea dezvoltării calității motrice,
forța.
2.3.2 Metoda experimentului pedagogic
Pentru elaborarea acestei lucrări metoda de bază folosită a fost experimetrul pedagogic .

26
Ideea de la care am pornit cercetarea, a fost aceea că prin inducerea programului Total
Gym și efectuarea corectă a exercițiilor sp ecifice acestui program se va aduce un raport mult mai
eficient în ceea ce privește dezvoltarea forței în comparație cu celelalte programe de antrenament
fitness. Pe baza acestei grupe experimentale de subiecți, a fost aplicată variabila independentă
constituită dintr -o serie de mijloace de acționare specific programului Total Gym, atent selectate
și adaptate în vederea dezvoltării forței și îmbunătățirii capacității funcționale specifice nivelului
de vârstă. (…)
2.3.3 Metoda statistico -matematică
Această metodă permite interpretarea corectă și obiectivă a rezultatelor obținute de către
subiecții supuși mai multor teste, probe de control, în vederea aprecierii corecte a progresului
realizat pe perioada experimentului. Această metodă dă posibi litatea formării unei imagini precise
a fenomenelor studiate, precum și a formulării unor concluzii generale în funcție de unele reguli
bine conturate și ilustrează rezultatele cercetării.
Din multitudinea indicatorilor statistici, am ales o succe siune pentru evidențierea rezultatelor
testărilor și anume :
– media aritmetică;
– abaterea standard;
– coeficientul de variabilitate;
– indicele Ruffier;
– indicele de masă activă și țesut muscular;
– indicele de masă corporală (IMC)
Media aritmetică
Media aritmetică (X) este indicatorul statistic cel mai des utilizat în interpretarea datelor
recoltate și care se ia în toate calculele ulterioare, oferă cea mai exactă măsură a tendinței centrale.
Ea reprezintă valoarea de referință în orice situați e în care se analizează un grup de rezultate.
Media aritmetică (X) rezultă din adunarea fiecărei valori a variabilelor x, raportate la n –
reprezentând numărul total al cazurilor.
Formula de calcul

27
Unde: x = media aritmetică ; xi = suma valorilor individuale; n = numărul de cazuri

Abaterea standard sau abaterea tip .
Abaterea standard (S) are întodeauna înainte semnul „+” și reprezintă standardul cu care se
poate abate de la media aritmetică fiecare din valorile individuale. Abaterea standard (S) este
indicatorul dispersiei care se folosește cel mai des în pract icarea cercetării științifice. Se calculează
după formula:

Coeficientul de variabilitate (CV)
Acest indicator oferă o măsură a gradului de omogenitate a unuia sau mai multor colective.
Valoarea acestuia este invers proporțională cu omogenit atea. Principala calitate a coeficientului de
variabilitate constă în faptul că face posibilă compararea colectivelor măsurate cu unități de
măsură, diferențe prin exprimarea valorilor în procente.
Formula de calcul este:
CV
100
Statistica recomandă pentru interpretarea următoarelor trepte de apreciere:
0% -10% – omogenitate mare;
10% – 20% – omogenitate medie;
Peste 20% – omogenitate slabă.
2.3.4 Metoda măsurătorilor și a testelor
Măsurarea reprezintă „ totalitatea acți unilor ce vizează o corespondență între subiectul sau
fenomenul măsurat (deprinderi, priceperi motrice, dezvoltare fizică, etc.) și unitatea de măsură,
prin aplicarea unor probe de control sau tehnici, cu scopul de a recolta date, în vederea cunoașterii
cât mai precise a efectelor practicării exercițiilor fezice în general a comportamentului subiecților
în activitatea de educație fizică și sport” (A. Dragnea, 2002).

28
Această metodă mi -a permis verificarea parametrilor somatici (înalțime, greutate și compoziția
corporală), funcționali (capacitate a de efort – testul R uffier și a capacității vitale ) și a indicilor
motrici , permițându -ne efectuarea c alculelor statistico -matematice.
Pe perioada experimentului am efectuat dou ă testări: una inițială la începutului lunii noiembrie
și una finală spre sfârșitul lunii mai.
2.3.5 Metoda reprezentării grafice
Vizualizarea datelor prin folosirea metodei grafice permite o înțelegere mai ușoară a
dinamicii fenomenelor urmărite, precum și a raporturilor dintre ele.
În cadrul acestei cercetări am folosit tipul de reprezentare grafică sub forma de histrograme,
ceea ce mi -a permis aprecieri atât longitudinale, cât și de la o mărime la alta.

2.4 Mijloace de acționare specifice programului Total Gym
 Exerciții pentru dezvoltarea musculaturii bicepsului brahial
Poziție inițială – șezut pe banca glisantă cu brațele întinse și prinse de mânerele cu
scripeți în supinație
Scop – dezvoltarea forței musculare a bicepsului brahial
Ajustare – efectuarea acestui exercițiu se va face cu banca înclinată la 8
Descriere – flexia antebratului pe braț prin tragerea mânerelor simultan

Fig.2 Fig.3

Poziție inițială – șezut pe banca glisantă cu brațele întinse și prinse de mânerele cu
scripeți

29
Scop – dezvoltarea forței musculare a bicepsului brahial
Ajustare – efectuarea acestui exercițiu se va face cu banca înclinată la 8
Descriere – flexia antebrațului pe braț prin tragerea mânerelor alternativ cu menținerea
unui braț și al celuilalt în izometrie

Fig.4 Fig.5 Fig.6

Poziție inițială – șezut pe banca glisantă cu spatele la turn, cu brațele îndoite la nivelul
coatelor spre înapoi și prinse de mânerele cu scripeți
Scop – dezvoltarea forței musculare a bicepsului brahial
Ajustare – efectuarea acestui exercițiu se va face cu banca înclinată la 8
Descriere – flexia antebrațului pe braț prin tragerea mânerelor simultan

Fig.7 Fig.8

 Exerciții pentru dezvoltarea musculaturii tricepsului brahial

30
Poziție inițială – șezut pe banca glisantă cu brațele întinse și prinse de mânerele cu
scripeți în pronație
Scop – dezvoltarea forței musculare a tricepsului brahial
Ajustare – efectuarea acestui exercițiu se va face cu banca înclinată la 8
Descriere – tragerea mânerelor pe lângă corp simultan

Fig.9 Fig.10

Poziție inițială – șezut pe banca glisantă cu brațele întinse și prinse de mânerele cu
scripeți în pronație
Scop – dezvoltarea forței musculare a tricepsului brahial
Ajustare – efectuarea acestui exercițiu se va face cu banca înclinată la 8
Descriere – tragerea mânerelor pe lângă corp alternativ

Fig.11 Fig.12

Poziție inițială – culcat facial pe banca glisantă cu brațele întinse deasupra capului și
prinse de mânerele cu scripeți în pronație

31
Scop – dezvoltarea forței musculare a tricepsului brahial
Ajustare – efectua rea acestui exercițiu se va face cu banca înclinată la 8
Descriere – tragerea mânerelor pe lângă corp simultan

Fig.13 Fig.14

 Exerciții pentru dezvoltarea musculaturii pieptului

Poziție inițială – șezut pe banca glisantă cu spatele la turn, cu brațele ridicate și îndoite la
nivelul umerilor și prinse de mânerele cu scripeți
Scop – dezvoltarea forței musculare a pieptului
Ajustare – efectuarea acestui exercițiu se va face cu banca înclinată la 8
Descriere – flexia și extensia brațelor depărtate la nivelul umerilor prin împingerea
simultană a mânerelor spre înainte

Fig.15 Fig.16

32
Poziție inițială – șezut pe banca gl isantă cu spatele la turn, cu brațele ridicate și
îndoite la nivelul umerilor și prinse de mânerele cu scripeți
Scop – dezvoltarea forței musculare a pieptului
Ajustare – efectuarea acestui exercițiu se va face cu banca înclinată la 8
Descriere – flexia și extensia brațelor depărtate la nivelul umerilor prin împingerea
alternativă a mânerelor spre înainte

Fig.17 Fig.18 Fig.19

Poziția inițială – șezut pe banca glisantă cu spatele la turn, cu brațele întinse pe lângă
corp și prinse de mânerele cu scripeți
Scop – dezvoltarea forței musculare a pieptului
Ajustare – efectuarea acestui exercițiu se va face cu banca înclinată la 8
Descriere – tragerea simultană a brațelor, spre înainte

Fig.20 Fig.21

33

 Exerciții pentru dezvoltarea musculaturii spatelui

Poziție inițială – șezut pe banca glisantă cu brațele întinse înainte și prinse de mânerele cu
scripeți
Scop – dezvoltarea forței musculare a spatelui
Ajustare – efectuarea acestui exercițiu se va face cu banca înclinată la 8
Descriere – flexia și extensia brațelor pe lângă corp simultan

Fig.22 Fig.23

Poziție inițială – șezut pe banca glisantă cu fața către turn și brațele întinse cu prindere
neutră a mânerelor cu scripeți
Scop – dezvoltarea forței musculaturii spatelui
Ajustare – efectuarea acestui exercițiu se va face cu banca înclinată la 8
Descriere – flexia și extensia brațelor pe lângă corp alternativ

34

Fig.24 Fig.25 Fig.26

Poziție inițială – culcat facial pe banca glisantă cu fața către turn și brațele întinse cu
prindere în pronație de mânerele fi xe
Scopul – dezvoltarea forței musculare a spatelui
Ajustare – efectuarea acestui exercițiu se va face cu banca înclinată la 8
Descriere – flexia și extensia brațelor în lateral simultan

Fig.27 Fig.28

 Exerciții pentru dezvoltarea musculaturii umerilor
Poziție inițială – șezut pe banca glisantă cu spatele la turn și brațele îndoite la nivelul
umerilor cu priză în pronație de mânerele cu scipeți
Scopul – dezvoltarea forței musculare a umerilor
Ajustare – efectuarea acestui exercițiu se va face cu banca înclinată la 8
Descriere – flexia și extensia brațelor spre înainte sus simultan

35

Fig.29 Fig.30

Poziție inițială – șezut pe banca glisantă cu brațele orientate înainte și priză de mânerele
cu scripeți
Scop – dezvoltarea forței musculaturii umerilor
Ajustare – efectuarea acestui exercițiu se va face cu banca înclinată la 8
Descriere – tragerea brațelor deasupra capului și revenire în poziția inițială

Fig.31 Fig.32
Poziția inițială – șezut pe banca glisantă cu brațele întinse spre înainte și prinse de
mânerele cu scripeți
Scop – dezvoltarea forței musculaturii spatelui și a umerilor
Ajustare – efectuarea acestui exercițiu se va face cu banca înclinată la 8
Descriere – tragerea mânerelor cu îndoirea coatelor la nivelul umerilor

36

Fig.33 Fig.34

 Exerciții pentru dezvoltarea musculaturii abdominale
Poziția inițială – poziția călărit pe banca glisantă cu brațele flexate și sprijinite pe scrunch
și genunchii îndoiți
Scop – dezvoltarea forței musculaturii abdominale
Ajustare – efectuarea acestui exercițiu se va face cu banca înclinată la 8
Descriere – flexia și extensia coapselor pe gambe cu menținerea poziției brațelor în
sprijin

Fig.35 Fig.36

 Poziția inițială – poziția călărit pe banca glisantă cu brațele flexate și sprijinite pe scrunch
iar picioarele sunt întinse în planșă

37
Scop – dezvoltarea forței musculaturii abdominale
Ajustare – efectuarea acestui exercițiu se va face cu banca înclinată la 8
Descriere – flexia și extensia bazinului cu menținerea poziției brațelor în sprijin

Fig.37 Fig.38

Poziția inițială – poziția călărit pe banca glisantă cu brațele flexate și sprijinite pe scrunch
iar picioarele sunt ușor flexate și poziționate spre exterior
Scop – dezvoltarea forței musulaturii abdominale
Ajustare – efectuarea acestui exercițiu se va face cu banca înclinată la 8
Descriere – flexia și extensia coapselor pe gambe în exterior cu men ținerea poziției
brațelor în sprijin

Fig.39 Fig.40

 Exerciții pentru dezvoltarea musculaturii trenului inferior

38
Poziția inițială – culcat dorsal pe banca glisantă cu capul spre turn și picioarele depărtate
ușor și întinse pe board
Scop – dezvoltarea forței musculaturii trenului inferior
Ajustare – efectuarea acestui exercițiu se va face cu banca înclinată la 8
Descriere – flexia și extensia picioarelor simultan ajungând în poziția de genuflexiune cu
revenire

Fig.41 Fig.4 2

Poziția inițială – culcat dorsal pe banca glisantă cu capul spre turn, cu sprijin pe un picior
iar celălalt se află în extensie deasupra board -ului
Scop – dezvolatarea forței musculaturii trenului inferior
Ajustare – efectuarea acestui exercițiu se va face cu banca înclinată la 8
Descriere – flexia și extensia coapselor pe gambe aflate în sprijin ajungând în poziție de
genuflexiune cu revenire

Fig.43 Fig.44
Poziție inițială – culcat dorsal pe banca glisantă cu capul la board, cu brațele pe lângă
corp iar priza picioarelor se face la n ivelul suportului de picioare
Scop – dezvoltarea forței musculaturii trenului inferior
Ajustare – efectuarea acestui exercițiu se va face cu banca înclinată la 8
Descriere – flexia și extensia coapselor pe gambă

39

Fig.45 Fig.46

Capitolul III
Prezentarea, prelucrarea și interpretarea statistică a
rezultatelor cercetării

3.1. Prezentarea rezultatelor
3.1.1. Rezultatele la măsurătorile antropometrice și a indicelui de
masă corporală (imc)
Tabel nr.1
Nr. Inițialele Testarea inițială Testarea finală
Vârsta
(ani ) Înălțime
(cm ) Greutate
(kg) Indice
masă
corporală Vârsta
(ani) Înălțime
(cm) Greutate
(kg) Indice
masă
corporală
1 B.V 20 173 65 21,7 21 173 66,3 22,2
2 G.A 21 186 68 19,7 21 186 69,2 20

40
3 P.Ș 20 171 80 27,4 20 171 79 27
4 A.R 21 169 60 21 22 169 62 21,7
5 B.C 21 177 66 21,1 21 177 66 21,1
6 D.D 20 182 81,5 24,6 20 182 79,4 24
7 S.R 22 169 76 26,6 22 169 74,5 26,1
8 O.N 22 175 82 26,8 22 175 80,3 26,2
9 A.H 23 184 83 24,5 23 184 81 23,9
Media aritmetică 73,5 23,71 Media aritmetică 73 23,57
Abaterea sta ndart 8,774 2,898 Abaterea standart 7,295 2,489
Coeficient de variabilitate 77 8,4 Coeficient de
variabilitate 53,22 6,1

Fig.47 – Graficul eșalonării greutății .
Ti = testarea inițială .
Tf = testare finală .

Interpretarea datelor : în urma reprezentării graficului de mai sus sunt reprezentate
diferențele de greutate pe care subiecții le -au obținut pe parcursul a 4 luni de cercetare . Așa cum
se prezintă fig.47, putem observa diferențele de valori medii suferite în timpul examinării și
0102030405060708090
B.V G.A P.Ș A.R B.C D.D S.R O.N A.H
Ti 65 68 80 60 66 81,5 76 82 83
Tf 66,3 69,2 79 62 66 79,4 74,5 80,3 81
Greutate (kg)

41
anume 73,5 kg la testarea inițială și 73 kg la cea finală , ceea ce reprezintă o scădere în greutate
cu 0,5 kg în med ie. O scădere semnificativă se poate observa și la abaterea standart unde la
testarea inițială s -a înregistrat valoarea de 8,774 iar la cea finală de 7,295 ceea ce indică o
diferență de 1,47. În ceea ce privește coeficientul de variabilitate se pot observa diferențe majore
între testarea inițială și cea finală și anume 77 % și 53,22 %.

Fig.48 – Graficul eșalonării indicelui de masă musculară (imc) .
Ti = testare inițială .
Tf = testare finală .

Interpretarea datelor : Valoare a medie a indicelui de masă corporală la testarea inițială a
fost de 23,71 , iar la cea finală de 23,57, reușind să -și îmbunătăț ească valoarea mediei aritmetice
dintre cele două testări cu o diferență de 0,14, ceea ce ne arată că ele se află la o greutate normală .
Abaterea standard a subiecților experiment ului a fost de 2,898 la testarea inițială și de 2,489
la cea finală, valorile abaterii standard ne -a permis calcularea coeficientului de variabilitate și
identificarea gradului de omogenitate din ca drul grupei experimentale .
Coeficientul de variabilitate al grupei experiment a fost de 8,4 % la testarea inițială și de
6,1 % la cea finală, valori ca re indică o omogenitate foarte bună .
Valorile IMC = 18,5 → mică (subponderală)
= 18,5 – 24,99 → normală (normoponderală)
= 25 29,99 → exces de greutate (supraponderală)
= peste 30 → obezitate
Ti0102030
B.V G.A P.Ș A.R B.C D.D S.R O.N A.H
Ti 21,7 19,7 27,4 21 21,1 24,6 26,6 26,8 24,5
Tf 22,2 20 27 21,7 21,1 24 26,1 26,2 23,9
Indicele de masă corporală (imc)

42

3.1.2 Rezultatele măsurătorilor antropometrice
Tabel nr.2
Nr. Inițiale Testarea inițială 12.12.2018 Testarea finală 12.05 .2019
P.B
(cm) P.P
(cm) P.A
(cm) P.C
(cm) P.B
(cm) P.P
(cm) P.A
(cm) P.C
(cm)
1 B.V 32 94 78 54 34 95,2 77,2 55,2
2 G.A 33 95 77 54 34,2 96,1 76,1 54,3
3 P.Ș 37 105 80 58 38,4 106 78,7 59,1
4 A.R 33,5 91 74 54,3 34 92,3 75 55
5 P.Ș 31,5 97 81 49 32,3 98,2 80,3 50,4
6 S.R 35 107,5 82 62 36,2 108 81,2 63,3
7 O.N 32 95,5 87 57,5 33,6 96,1 87,7 58,4
8 D.D 39 106,5 91 57,6 40 107,5 90,1 58,2
9 A.H 33 108 86 58 34,8 108,5 87,2 59
Media aritmetică
34 99,9 81,7 56 35,2 100 81,5 56,9
Abaterea standard
2,537 6,696 5,380 3,685 2,480 6,495 5,524 3,701
Coeficientul de variabilitate
6,43 44,8 28,9 13,5 6,15 42,1 30,5 13,6
P.B = perimetrul brațului .
P.P = perimetrul pieptului .
P.A = perimetrul abdominal .
P.C = perimetrul coapsei .

43

Fig.49 – Reprezentarea grafică a perimetrului brațului .
Ti = testare inițială .
Tf = testare finală .

Interpretarea rezultatelor : în urma reprezent ării graficului se poate observa o creștere
evidentă a musculaturii brațului a tuturor subiecților în ceea ce privește executarea corectă a
exercițiilor propuse cercetării. Media aritmetică a subiecților la testarea inițială a fost de 34 iar la
cea finală a fost de 35,2 , ceea ce reprezintă o diferență de 1,2 , adică un progres accentuat. În ceea
ce privește abaterea standart, între cele două testări s -a constatat o diferență de 0,057 întrucât
subiecții s -au prezentat în condiții de omogenitate. Coeficientul de variabilitate a prezentat la
testarea inițială o valoare de 6,43 % i ar la cea finală o valoare de 6,15 %, di ferenț a dintre ele
fiind de 0,28 %, putând fi catalogată ca fiind o o mogenitate mare.

0510152025303540
B.V G.A P.Ș A.R P.Ș S.R O.N D.D A.H
Ti 32 33 37 33,5 31,5 35 32 39 33
Tf 34 34,2 38,4 34 32,3 36,2 33,6 40 34,8Perimetrul brațului

44

Fig.50 – Reprezentarea grafică a perimetrului pieptului .
Ti = testare inițială .
Tf = testare finală.

Interpretarea datelor : Subiecții au înregistrat o valoare medie a perimetrului toracic de
99,9 cm la testarea inițială, iar la cea finală de 100 cm, diferența dintre cele două testări fiind de
0,1 cm.
Abaterea standard a subiecților a fost de 6,696 la testarea inițială și de 6,495 la cea finală,
valorile abaterii standard mi -a permis să calculez coeficientul de variabilitate și identificarea
gradului de omogenitate din cadrul grupei de subiecți .
Coeficientul de variabilitate al grupei experiment a fost de 44,8 % la testarea inițială și de 42,1 %
la cea finală, valori care indică o omogenitate foarte mică .
Rezultatele l a măsurarea perimetrului pieptului se încadrează în limitele normale de
dezvoltare fizică, cu o creștere a perimetrului de 0,1 cm, ceea ce arată o creștere nesemnificativă
în rândul subiecților.

80859095100105110
B.V G.A P.Ș A.R P.Ș S.R O.N D.D A.H
Ti 94 95 105 91 97 107,5 95,5 106,5 108
Tf 95,2 96,1 106 92,3 98,2 108 96,1 107,5 108,5PERIMETRUL PIEPTULUI

45

Fig.51 – Reprezentarea grafică a pe rimetrului abdominal .
Ti = testare inițială .
Tf = testare finală .

Interpretarea datelor : se poate observa o scădere a perimetrului abdominal datorat
faptului că exercițiile din programul implementat în această cercetare , specifice acestei zone a
corpului au avut eficiență întrucât stratul de țesut adipos s-a subțiat , diferența dintre valoarea
medie obținu tă la testarea inițială de 81,7 cm și testarea finală de 81,5 cm fiind de 0,2 cm .
Abaterea standard de la testerea inițială a fost de 5,380 i ar la testarea finală de 5,524 .
Coeficientul de variabilitate a fost de 28,9 % la testarea inițială și de 30,5 % la testarea finală, ceea
ce repr ezintă o omogenitate foarte mică a grupei de subiecți.

B.V G.A P.Ș A.R P.Ș S.R O.N D.D A.H
Ti 78 77 80 74 81 82 87 91 86
Tf 77,2 76,1 78,7 75 80,3 81,2 87,7 90,1 87,20102030405060708090100
Perimetrul abdominal

46

Fig.52 – Reprezentarea grafică a perimetrul coapsei .
Ti = testare ințială .
Tf = testare finală .

Interpretarea datelor : în cadrul acestui grafic se poate observa o creștere semnificativă
a perimetrului coapsei întrucât toți subiecții cercetării au acumulat masă musculară în urma
efectuării exercițiilor propuse. Media aritmetică la testarea inițială a fost de 56 iar la cea finală de
56,9, diferența dintre ele fiind de 0,9 cm. În ceea ce privește abaterea standart, la testarea inițială
s-a înregistrat valoarea de 3,685 iar la cea finală de 3,701, diferența dintre ele fiind de 0,016.
Coeficientul de variabilitate la testarea inițială a avut valoarea de 13,5% iar la cea finală de
13,6%, diferența dintre ele fiind dată de valoarea de 0,1% ce ea ce reprezintă o grupă cu
omogenitate medie .

3.1.3 Prezentarea rezu ltatelor obținute la testele nespecifice
1. Testul Ruffier

Conform autorului Elena M., (2012), testul Ruffier “ne oferă informații asupra adaptării
aparatului circulator la efort. El se bazează pe valoarea frecvenței cardiace luată în repaus, după
5-6 minute de odihnă sau dimineața după trezire, în poziția culcat sau șezând (T1), după un efort
standard de 30 de genuflexiuni executate în 30 de sec. Se înregistrează frecvența cardiacă
imediat după efort (T2) și după un minut de repaus (T3). Se măsoară de regu lă pe 15 sec. în
poziția șezând .” [Elena M., Evaluare motrică și somato -funcțională, 2012, p.67].
Formula de calcul este :
0 10 20 30 40 50 60 70B.VG.AP.ȘA.RP.ȘS.RO.ND.DA.H
B.V G.A P.Ș A.R P.Ș S.R O.N D.D A.H
Ti 54 54 58 54,3 49 62 57,5 57,6 58
Tf 55,2 54,3 59,1 55 50,4 63,3 58,4 58,2 59
Perimetrul coapsei

47
TR=(𝑇1+𝑇2+𝑇3)−200
10
Interpretarea indicelui Ruffi er se face după următorul tabel :

Tabel nr. 3

Calificativ Foarte bine Bine Mediu Satisfăcător Nesatisfăcător
Valoare < 0 0 – 5 5 – 10 10 – 15 > 15

Tabel nr. 3

Nr. Inițiale Testarea inițială 12.02.2019 Testarea finală 12.05.2019
P1 P2 P3 P.F. P1 P2 P3 P.F.
1 B.V 60 112 64 3,6 60 112 60 3,2
2 G.A 60 120 60 4 60 124 60 4,4
3 P.Ș 64 116 68 4,8 64 120 64 4,8
4 A.R 68 132 68 6,8 68 128 68 6,4
5 P.Ș 64 120 60 4,4 64 124 60 4,8
6 S.R 72 136 68 7,6 68 132 68 6,8
7 O.N 68 124 72 6,4 64 124 68 5,6
8 D.D 64 140 68 7,2 64 136 64 6,4
9 A.H 64 132 64 6 68 132 68 6,8
Media aritmetică
5,64 5,46
Abaterea standart
1,475 1,249
Coeficient de variabilitate
2,17 1,56
P1 = puls de repaus .
P2 = puls de efort .
P3 = puls de revenire .
P.F. = puls final .

48

Fig.53 – Reprezentarea grafică a rezultatelor obținute în urma testului Ruffier .
Ti = testare inițială .
Tf = testare finală .

Interpretarea datelor : În urma verificării subiecților la testarea Ruffier, s -a constatat
faptul că un singur subiect din cei 9 examinați nu și -a îmbunătățit capacitatea de efort întrucât la
testarea i nițială a obținut valoarea 6 iar la cea finală 6, 8 ceea ce reprezintă faptul că subiectul
prezintă o creștere a capacității de efort mai îngreuiată. Media aritmetică la testarea inițială a fost
de 5,64 iar la cea finală de 5,46, acest lucru reprezentând o îmbunătățire vizibilă a capacității de
efort, d iferența dintre ele fiind de 0,18. Atât la testarea inițială cât și la cea finală, 4 subiecți s -au
încadrat la calificativul ”bine„ și 5 la calificativul ”mediu„ în ceea ce privește creșterea
capacității de efort . Abaterea standart la testarea inițială a fost de 1,475 iar la cea finală de 1,249
ceea ce mi -a permis în urma diferenței dintre cele două și anume 0,226, să calculez coeficientul
de variabilitate pentru a detecta valoarea omogenității subiecților te stați. Coeficientul de
variabil itate indică o omogenitate mare la nivelul grupei de subiecți întrucât la testarea inițială s –
a obținut valoarea de 2,17 % iar la cea finală de 1,56 %, diferența dintre ele fiind de 0,61 %.

2. Push -ups test
Este un test ce verific ă rezistența musculară a trenului inferior având ca obiectiv
realizarea cât mai multo r flotări corecte în 40 secunde. Mecanismul de executare al acestui test
este: subiectul se așează în poziție de planșă cu brațele departate la nivelul umerilor și picioarele
012345678
B.V G.A P.Ș A.R P.Ș S.R O.N D.D A.H
Ti 3,6 4 4,8 6,8 4,4 7,6 6,4 7,2 6
Tf 3,2 4,4 4,8 6,4 4,8 6,8 5,6 6,4 6,8
Rezultate testul Ruffier

49
apropiate. Un partener va pune pumnul jos pe podea la nivelul sternului subiectului și va măsura
flotarea corectă atunci când acesta atinge cu pieptul pumnul pa rtenerului.
Tabel nr.4
Evaluare Repetări
Excelent >47
Bun 39-47
Peste medie 30-39
În medie 17-29
Sub medie 10-16
Slab 4-9
Foarte slab <4

Tabel nr.5
Nr. Inițiale Testare inițială Testare finală
Push -ups (repetări) Push -ups (repetări)
1 B.V 28 29
2 G.A 32 34
3 P.Ș 21 24
4 A.R 40 43
5 B.C 26 29
6 S.R 29 31
7 O.N 25 28
8 D.D 30 31
9 A.H 27 30
Media aritmetică 28,6 31
Abaterea standart 5,291 5,244
Coeficient de variabilitate 28 27,5

50

Fig.54 – Reprezentarea grafică a rezultatelor obținute la testarea push -ups.
Ti = testare inițială .
Tf = testare finală .

Interpretarea datelor : La testarea rezistenței musculare a trenului inferior toți subiecții
au apreciat calitatea probei întrucât s -a bazat pe eficiență, corectit udine și competiție. La testarea
inițială, 6 subiecți s -au clasificat la califica tivul ”în medie„ ; 2 la calificativul ”peste medie„ iar
unu singur la calificativul ”bun„ în timp ce la cea finală 4 subiecți au avut calificativul ”în
medie„; 4 au avut calificativul ”peste medie„ și unu singur calificativul ”bun„ cee ace înseamnă
un progres evident în ceea ce reprezintă executarea corectă a flotărilor. Din punct de vedere al
mediei aritmetice, între cele două testări s -a constatat o diferență d e 2,4 ceea ce aduce un aport
important in dezvoltarea forței trenului superior. Abaterea standart la această probă m -a ajutat să
ilustrez nivelul de omogenitate al subiecților întrucât la testarea inițială s -a obținut valoarea de
5,291 iar la cea finală de 5,244, diferența dintre ele (0,047) evidențiind faptul că testarea inițială
a avut parte de o omogenitate a subiecților mai mare decât în cea finală. Coeficientul de
variabilitate la această probă in dică o omogenitate slabă întrucât între cele două testăr i s-a
evidențiat o diferență de 0,5%.

3. Crunch Test
În cadrul acestui test se va urmări rezistența abdominală a individului care va
executa în 30 de secunde numărul maxim de repetări corecte din poziția de culcat
01020304050
B.V G.A P.Ș A.R B.C S.R O.N D.D A.H
Ti 28 32 21 40 26 29 25 30 27
Tf 29 34 24 43 29 31 28 31 30Rezultate Push -ups Test

51
dorsal cu genunchii îndoiți pe sol. Se va ex ecuta mișcarea doar din omo plați, cu
brațele la ceafă iar ridicarea se va face până la un unghi de 45°.
Tabel nr.6
Evaluare Repetări
Excelent >44
Bine 39-43
Peste medie 35-38
În medie 31-34
Sub medie 25-30
Slab 20-25
Foarte slab <20

Tabel nr.7
Nr Inițiale Testare inițială Testare finală
Crunch Test (repetări) Crunch Test (repetări)
1 B.V 36 38
2 G.A 35 36
3 P.Ș 40 42
4 A.R 34 37
5 B.C 28 31
6 S.R 34 38
7 O.N 30 33
8 D.D 41 42
9 A.H 29 32
Media aritmetică 34,11 36,55
Abatere standart 4,567 4,003
Coeficient de variabilitate 20,86 16,02

52

Fig.55 – Reprezentarea grafică a rezultatelor obținute la testul crunch .
Ti = testare inițială .
Tf = testare finală .
Interpretarea datelor : În urma efectuării testului Crunch, subiecții și -au testat
capacitatea musculară abdominală pe 30 de secunde, testare ce s -a dat în condiții competitive, de
corectitudine și eficiență. După efectuarea testării inițiale s -a constatat că 2 subiecț i au obținu t
calificativul sub medie, 3 au obținut calificativul în medie, 2 calificativul peste medie și 2 bine
ceea ce reprezintă diferite valori ale subiecților care în urma testării finale au reușit toți să treacă
pragul de sub medie și au obținut un progres în c eea ce privește mecanismul de execuție al
abdomenelor. Media aritmetică la testarea inițială a fost de 34,11 iar la cea finală a fost de 36,55
ceea ce sugerează o creștere semnificativă a numărului de repetări în concordanță cu subțierea
țesutului adipos r eprezentată de diferența de 2,44 între testări. În ceea ce privește abaterea
standart la acest test se poate observa faptul că la testarea inițială s -a obținut valoarea de 4,567
iar la cea finală 4,003 având o diferență de 0,564 care mi -a permis să calcule z nivelul de
omogenitate. Coeficientul de variabilitate în urma efectuării testului Crunch mi-a permis să
cataloghez grupul de subiecți ca fiind un grup neomogen la această probă întrucât la testarea
inițială s -a obținut valoarea de 20,86% iar la cea final ă de 16,02%, ajungând astfel la o
omogenitate medie, diferența reprezentând valoarea de 4,84%.

01020304050
B.V G.A P.Ș A.R B.C S.R O.N D.D A.H
B.V G.A P.Ș A.R B.C S.R O.N D.D A.H
Ti 36 35 40 34 28 34 30 41 29
Tf 38 36 42 37 31 38 33 42 32Rezultate Crunch Test

53
4. Triceps la banca de gimnastică
Este un test ce urmărește dezvoltarea musculaturii tricepsului brahial implicând
forță la nivelul membrelor superioare și accentuând menținerea poziției timp de 30 de
secunde. Subiectul va efectua numărul maxim de flexii și extensii ale brațelor fiind în
spijin pe banca d e gimnastică cu brațele orientate spre înainte.
Tabel nr. 8
Nr. Inițiale Testare inițială Testare finală
Triceps la bancă
(repetări) Triceps la bancă
(repetări)
1 B.V 30 32
2 G.A 29 30
3 P.Ș 29 29
4 A.R 31 33
5 B.C 28 30
6 S.R 27 28
7 O.N 27 29
8 D.D 32 34
9 A.H 26 28
Media aritmetică 28,7 30,3
Abaterea standart 1,986 2,179
Coeficientul de
variabilitate 3,94 4,75

54

Fig.56 – Reprezentarea grafică a rezultatelor obținute la testul triceps la banca de
gimnastică .
Ti = testare inițială .
Tf = testare finală .

Interpretarea datelor: Obiectivul acestui test a fost acela de a evalua forța în regim de
rezistență a tricepsului brahial în condiții contra cronometru. La această probă, toți subiecții au
obținut rezultate bune întrucât s -a desfășurat în condiții competitive implicând și o bună
funcționare a aparatului cardio -vascular. Media aritmetică la prima testare a fost de 28,7 iar la
cea finală de 30,3 iar diferenț a dintre ele fiind de 1,6, observând astfel un progres evident al
repetărilor. Din punct de vedere al abaterii standart, la testarea inițială s -a obținut valoarea de
1,986 iar la cea finală de 2,179, ceea ce m -a îndemnat să calculez gradul de omogenitate a l
grupului experimental. Coeficientul de variabilitate la testarea inițială a prezentat valoarea de
3,94% iar la cea finală de 4,75%, indicând o creștere în omogenitate a subiecților.

3.1.4 Prezentarea rezultatelor obținute la testele specifice

1. Împins la piept din șezut

În cadrul antrenamentelor de Gravity există numeroase exerciții ce se pot executa
regulat pentru dezvoltarea tuturor calităților motrice și pentru menținerea unui corp
B.V G.A P.Ș A.R B.C S.R O.N D.D A.H
Ti 30 29 29 31 28 27 27 32 26
Tf 32 30 29 33 30 28 29 34 280510152025303540Rezultate Triceps la banca de gimnastică

55
sănătos și bine lucrat. Am ales acest test pentru exemplificarea antrenamentelor de
piept și pentru a ilustra eficacitatea acestui exercițiu în comparație cu celelalte
programe clasice de antrenament. Mecanismul de funcționare al acestui test este : din
poziția șezut pe banca gli santă cu spatele la turn, cu brațele ridicate și îndoite la
nivelul umerilor și prinse de mânerele cu scripeți , se va efectua împingerea simultană
a brațelor spre înainte cu revenire. Subiectul va executa numărul maxim de repetări în
30 de secunde având ba nca înclinată la 9.

Tabel nr.9
Nr. Inițiale Testare inițială Testare finală
Împins la piept (repetări) Împins la piept (repetări)
1 B.V 21 23
2 G.A 19 22
3 P.Ș 23 24
4 A.R 24 24
5 B.C 20 22
6 S.R 18 20
7 O.N 18 19
8 D.D 23 25
9 A.H 21 23
Media aritmetică 20,7 22,4
Abaterea standart 2,223 1,943
Coeficientul de variabilitate 4,94 3,77

56

Fig.57 – Reprezentarea grafică a testului de împins la piept.
Ti = testare inițială.
Tf = testare finală.

Interpretarea datelor : Antrenamentele pentru dezvoltarea musculaturii pieptului impun o
serie de exerciții și repetări ce implică forța la nivelul membrelor superioare și o rezistență
cardio -vasculară bine antrenată. La acest test, subiecții s -au prezentat în condiții optime, re ușind
numărul maxim de repetări privind particularitățile fiecăruia și au părut surprinși plăcut de
eficacitatea acestui test. La testarea ințială, subiecții cercetării au obținut media aritmetică 20,7
iar la cea finală 22,4 ceea ce reprezintă faptul că ac est exercițiu a adus un aport important în
creșterea și dezvoltarea musculaturii pieptului. În ceea ce privește abaterea standart la cele două
testări s -a remarcat faptul că între cele două există o diferență de 1,7 ceea ce mi -a permis să
cataloghe z grupul de subiecți ca fiind omogen sau neomogen. Coeficientul de variabilitate la
testarea inițială a obținut valoarea de 4,94 % iar la cea finală de 3,77 %, diferența dintre ele
permițându -mi să cataloghez grupul de subiecți ca fiind unul omogen.

0510152025
B.V G.A P.Ș A.R B.C S.R O.N D.D A.H
Ti 21 19 23 24 20 18 18 23 21
Tf 23 22 24 24 22 20 19 25 23REZULTATE ÎMPINS LA PIEPT

57
2. Genuflexiuni din culcat pe spate
Antrenarea trenului inferior în cadrul programul Total Gym implică o serie de
exerciții multiple bazate pe forță, echilibru și coordonare și care solicită foarte mult
aparatul cardio -vascular și locomotor. Proba implică o m ișcare simplă de flexie și
extensie a coapsei pe gambă pe care subiectul culcat in poziție de culcat pe spate
trebuie să o execute numărul maxim de repetări în 30 de secunde având aparatul
înclinat la 9.
Tabel nr.10
Nr. Inițiale Testare inițială Testare finală
Genuflexiuni (repetări) Genuflexiuni (repetări)
1 B.V 30 31
2 G.A 28 28
3 P.Ș 27 28
4 A.R 30 32
5 B.C 29 30
6 S.R 28 30
7 O.N 27 28
8 D.D 31 32
9 A.H 25 27
Media aritmetică 28,33 29,55
Abaterea standart 1,870 1,978
Coeficient de variabilitate 3,5 3,52

58

Fig.58 – Reprezentarea grafică a rezultatelor testului de genuflexiuni.
Ti = testare inițială.
Tf = testare finală.

Interpretarea datelor: În urma efectuării testului de ge nuflexiuni, subiecții nu au
întâmpinat dificultăți în ceea ce privește abordarea acestei probe întrucât au obținut rezultate
bune privind particularitățile fiecărui individ. La testarea inițială, subiecții au obținut valoarea de
28,33 iar la cea finală de 29,55 ceea ce înseamnă o creșter e evidentă a masei musculare a coapsei
cu o valoare de 1,22. Din punct de vedere al abaterii standart, evoluția grupului experimental la
testarea inițială a prezentat valoarea de 1,870 iar la cea finală de 1,978, astfel mi -a fost permis să
cataloghez gradu l de omogenitate al subiecților la acest test. Coeficientul de variabilitate la
testarea inițială a prezentat valoarea de 3,5% iar la cea finală de 3,52%, ceea ce ilustrează
omogenitatea grupului de subiecți care sunt apropiați ca și valori.

3. Echere
Antre namentele Gravity pentru dezvoltarea musculaturii abdominale implică o serie de
exerciții dure ce angrenează capacitatea de efort aerob și anaerob și care ajută la subțierea
țesutului adipos până la formarea unui abdomen plat și tonifiat. Exercițiile pentr u abdomen
implică o coordonare implicită, un echilibru atât static cât și dinamic dar și o rezistență antrenată
a aparatului cardio -vascular.
05101520253035
B.V G.A P.Ș A.R B.C S.R O.N D.D A.H
Ti 30 28 27 30 29 28 27 31 25
Tf 31 28 28 32 30 30 28 32 27Rezultate Test Genuflexiuni

59
Am ales acest test pentru a evidenția faptul că echerele sunt un procedeu util în
dezvoltarea abdominală și care prin antrenament regulat se pot ilustra progrese evidente. Proba
implică flexia și extensia bazinului cu menținerea poziției brațelor în sprijin timp de 30 de
secunde în care subiectul se va afla în poziția de călărit pe banca glisantă înclinată la 9.
Tabel nr.11
Nr. Inițiale Testare finală Testare inițială
Echere (repetări) Echere (repetări)
1 B.V 17 19
2 G.A 16 17
3 P.Ș 17 17
4 A.R 16 18
5 B.C 14 16
6 S.R 15 16
7 O.N 14 16
8 D.D 18 20
9 A.H 15 17
Media aritmetică 15,7 17,3
Abaterea standart 1,394 1,414
Coeficientul de variabilitate 1,94 2

60

Fig.59 – Reprezentarea grafică a rezultatelor obținute la testul de echere .
Ti = testare inițială .
Tf = testare finală .

Interpretarea datelor: În ceea ce privește antrenarea musculaturii abdominale, testul a
fost un prilej bun pentru a îmbunătăți calitatea execuției în sine și dezvoltarea forței în regim de
rezistență. Subiecții au abordat acest test cu entuziasm și au obținut rezultate impresionante,
întrucât la testarea inițială aceștia au obținut valoarea de 15,7 iar la cea finală de 17,3 , diferența
dintre ele indicând creșterea numărului de repetări. Abaterea standart la testarea inițială a prezentat
valoarea de 1,394 iar la cea final ă de 1,414, fapt ce mi -a permis să calculez gradul de omogenitate
al subiecților la această probă. Coeficientul de variabilitate la testarea inițială a ilustrat valoarea de
1,94% iar la testarea finală 2%, ceea ce reprezintă un grup omogen cu valori aproxi mativ apropiate
la această probă.

4. Triceps din șezut
Multitudinea de exerciții Gravity exercită la nivelul individului numeroase beneficii în
ceea ce privește starea de bine dar și menținerea unui corp sănătos și bine tonifiat. Exercițiile
pentru dezvolta rea trenului inferior implică o gamă largă de mușchi implicați în procesul de
creștere în masă ce se asociază în preponderență cu un echilibru b un și o coordonare eficace.
05101520
B.V G.A P.Ș A.R B.C S.R O.N D.D A.H
B.V G.A P.Ș A.R B.C S.R O.N D.D A.H
Ti 17 16 17 16 14 15 14 18 15
Tf 19 17 17 18 16 16 16 20 17REZULTATE TEST ECHERE

61
Prin testul descris, am încercat să ilustrez faptul că dezvoltarea musculaturii tri cepsului
brahial prin intermediul programului Total Gym este mult mai eficientă în comparație cu
celelalte programe clasice de fitness. Proba implică tragerea mânerelor pe lângă corp simultan
având banca înclinată la 9. Subiectul va efectua numărul maxim d e repetări în 30 de secunde și
se va aprecia corectitudinea executării.
Tabel nr. 12
Nr. Inițiale Testare inițială Testare finală
Triceps din șezut (repetări) Triceps din șezut (repetări)
1 B.V 21 22
2 G.A 20 22
3 P.Ș 21 21
4 A.R 22 23
5 B.C 19 21
6 S.R 20 20
7 O.N 20 21
8 D.D 23 24
9 A.H 19 21
Media aritmetică 20,5 21,6
Abaterea standart 1,333 1,224
Coeficient de variabilitate 1,77 1,5

62

Fig.60 – Reprezentarea grafică a rezultatelor obținute la testul triceps din șezut
Ti = testare inițială
Tf = testare finală

Interpretarea datelor : Ca și mijloc de dezvoltare a musculaturii membrelor superioare
acest test s -a dovedit a fi prielnic pentru dezvoltarea musculaturii tricepsului brahial întrucât la
testarea inițială, subiecții au obținut valoarea de 20,5 iar la cea finală de 21,6 ceea ce surprinde o
creștere vizibilă la nivelul tricepsului, având o diferență de 1,1. Abaterea standart a suferit și ea
schimbări majore întrucât între cele două testări s -a obținut valoarea de 0,109, t estarea finală
fiind sub nivelul celei inițiale. Omogenitatea grupului de subiecți am putut să o evidențiez prin
coeficientul de variabilitate implementat care la testarea inițială a afișat valoarea de 1,77 % iar la
cea finală 1,5 %, evidențiind omogenitatea grupului.

Concluzii și recomandări
Recomandări
 Recomand introducerea mijloacelor de acționare specifice metodelor moderne, printre care
și cele folosite în acest experiment și anume programul Total Gym, prin inducerea la
nivelul oamenilor doritori de pr acticare a acestuia, a complexității de exerciții și a
beneficiilor acestui program modern de fitness.
0510152025
B.V G.A P.Ș A.R B.C S.R O.N D.D A.H
Ti 21 20 21 22 19 20 20 23 19
Tf 22 22 21 23 21 20 21 24 21REZULTATE TRICEPS DIN ȘEZUT

63
 Recomand ca persoanele calificate și atestate de instituțiile de profil să propună planuri
de antrenament corecte și benefice clasei de subiecți, ținând cont de particularitățile
fiecăruia.
 Recomand ca la nivelul programului Total Gym, aportul de forță să se realizeze în primul
rând de particularitățile fiecărui subiect și în al doilea rând de durata antrenamentelor
întrucât creșterea progresivă a acesteia să se realizeze dupa principiile metodice clasice și
anume de la ușor la greu, de la simplu la comple x și de la cunoscut la necunoscut.
 Recomand trezirea interesului pentru persoanele care doresc să -și aloce timp pentru
practicarea acestui program îmbinând armonios utilul cu plăcutul, solicitarea di n timpul
efortului cu refacerea sau timpul ocupat cu cel liber.
 Recomand abordarea programului Total Gym ca un mod de distracție, de reducere a
rutinei și de menținere a formei fizice sportive întrucât la nivelul clasei de subiecți,
muzica menține ritmul mișcărilor iar competiția angrenează posibilitățile maxime ale
acestora.

Concluzii
 În urma practicării programului Total Gym s -au observat creșteri progresive în
ceea ce privește forța la nivelul grupei de subiecți.
 Cu cât am adus înclinația aparatului la un nivel mai ridicat cu atât randamentul
acestuia a fost mai mare în dezvoltarea forței în regim de rezistență.
 Datorită efectelor pozitive ale programului modern Total Gym, subiecții au
constatat îmbunătățiri vizibile în ceea ce privește creșterea progresivă a forței
musculare.
 Pe parcursul experimentului am p utut observa mijloacele specifice acestui
program care s -au constatat a fi benefice subiecților în menținerea formei sportive
și în îmbunătățirea acesteia.