INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………….. [630648]

1

CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 2
CAPITOLUL I – TURISMUL – DATE GENERALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 3
1.1 Poziție geografică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 3
1.2 Ca racteristici – patrimoniu, obiective antropice – sector 5 ………………………….. ………………………….. ………………. 6
CAPITOLUL II – TURISMUL – CADRU CONCEPTUAL ………………………….. ………………………….. …………………… 10
2.1 Conceptul de turism, turism cultural în literatura de specialitate ………………………….. ………………………….. …… 10
2.2 Clasificare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 14
2.3 Evoluția fenomenului turistic în general și a turismului cultural în București ………………………….. ……………… 17
2.4 Fluxurile turistice generate de turismul cultural ………………………….. ………………………….. ………………………….. 18
CAPITOLUL III – POTEN ȚIALUL TURISTIC CULTURAL DIN SECTORUL 5 ………………………….. ……………… 20
3.1 Obiective religioase ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 20
3.1.1 Biserici ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 20
3.1.2 Mănăstiri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 22
3.2 Obiective culturale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 22
3.2.1 Muzee ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 22
3.2.2 Monumente ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 23
3.2.3 Obiective arhitecturale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 24
3.3 Manifestări culturale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 25
CAPITOLUL IV – VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC CULTURAL ………………………….. ………….. 28
4.1 Structuri turistice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 28
4.1.1 Infrastructura de cazare – hoteluri, moteluri – clasificare ………………………….. ………………………….. …………….. 28
4.1.2 Infrastructura de alimentație publică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 30
4.1.3 Infrastructura de transport ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 30
4.1.4 Infrastructura de agrement ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 30
4.2 Circulația turistică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 31
4.2.1 Tipuri de turism ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 33
4.3 Utilizarea chestionarului ca metodă de cercetare ………………………….. ………………………….. ………………………… 34
CAPITOLUL V – DEZVOLTAREA TURISMULUI CULTURAL ÎN SECTORUL 5 AL MUNICIPIULUI
BUC URESTI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 35
5.1 Strategii de dezvoltare a turismului cultural în sectorul în urma aplicării chestionarului ………………………….. . 35
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 46
Lucrări de autor: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 46
Alte surse :………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 47
Site-uri web: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 47

2
INTRODUCERE

Pentru a scoate în evidență caracteristicile valorificării potenț ialului turistic din sectorul 5
au fost prelucrat e o serie de date statistice având ca sursa ISU al Municipiului Bucureș ti sau un ele
documente bibliografice menționate î n lucrare.
De asemenea în realizarea lucră rii au fost utilizate o serie de aspecte metodologice,
concepte, definiții ș i tematici din domeniul geografiei turismului în general ș i al turismului cultura l
în particular.
Lucrarea este structurată pe 5 capitole ca re au avut drept scop analiza cât mai complexă a
tabloului cultural din sector ul 5 precum și identificarea unor strategii de valorificare a potenț ialului
cultural pe care a cest sector al Municipiul ui Bucuresti îl deț ine.
Astfel î n capitolul I au fost prezentate câ teva date generale, în capitolul II au fost menț ionate
aspectele teoretice ale turismului cultural. Inventarierea , prezentarea și analiza au fost prezentate
în capitolul III, iar î n capit olul IV s -a facut o analiză a dotărilor turistice existente în sectorul 5
precum și aspecte legate de circulația turistică. Î n ultimul capitol sunt prezentate câteva propuneri
ce credem că ar putea să conducă la o creștere a activ ităților turistice din sectorul 5 al capitalei.
Lucrarea de față se încheie cu concluzii generale și bineînț eles cu re perele bibliografice ce
au stat la baza documentarii î n realizarea acestui studiu.
Nu în ultimul râ nd, lucrarea este întocmită pe ba za cunoștințelor acumulate în timpul celor
3 ani de studiu,în specializarea turism, motiv pentru care doresc să mulțumesc cadrelor didactice
ce și-au adus o contribuție valoroasă la experienț a mea.

3
CAPITOLUL I – TURISMUL – DATE GENERALE

1.1 Poziție geografică

În concepția autorului Cristian Tălângă, orașul apare datorită unor premise locale și unor
factori regionali, ca un loc de concentrare tot mai accelerată de ființe umane și de activități
economice care complică forma de organizare ini țială, aducând elemente noi, de natură materială,
socială, culturală, comportamentală. 1
Orașul București, având drept centru Curtea Domnească, a apărut și s -a dezvoltat în zona
cea m ai împădurită din Câmpia Română și de -a lungul veacurilor a crescut ca întindere. Așezare
în plină expansiune, s -a organizat inițial spontan, având ca nuclee de bază parohiile, numite în
secolul al XVI -lea enorii2, iar în a doua jumătate a secolului al XVII -lea s-a aflat sub influență
turcă.
Aproape la mi jlocul distanței dintre culmile Carpaților Meridionali și apele bătrânului
Danubius, în plină câmpie, încadrată de o salbă de lacuri, se află de peste 5 veacuri , vechea cetate
de scaun, București.
3
Figura 1. Hartă București

1 Cristian Tălângă , Curs – Geografie urbană , Universitatea d in București, disponibil online
http://www.unibuc.ro/prof/ene_m/docs/2015/oct/01_11_05_086_Geografie_urbana_an_III_Talanga.pdf , p.21

4

Din punct de vedere geografic, capitala României este așezată în sud -estul României,
avand coordonate le geografice între 26° 04' 50” longitudine esticăși 44° 24’ 30” latitudine nordică,
între orașul Ploiești la nord și orașul Giurgiu la sud. Orașul se află în Câmpia Vlăsiei, care face
parte din Câmpia Română. Suprafața municipiului București este de 1821 km², reprezentând
0,76% din suprafața totală a României, fiind regiunea cu cea mai mică întindere.4
Limitele sectorului 5 sunt următoarele: Limita de est a sectorului urmează tra seul: Calea
Victoriei până la Pia ța Națiunile Unite (ambele exclusiv), Str. Apolodor până la strada Sfinții Apostoli,
pe strada Sfinții Apostoli până la strada Antim, strada Antim (toate inclusiv) până la strada George
Georgescu (f ostă Calea Rahovei), strada George Georgescu (fostă Calea Rahovei), traversează
Bulevardul Libertății, Calea Rahovei până la intersecția cu strada Gazelei, pe strada G azelei, pe strada
Mitropolitul Filaret (toate exclusiv) până la strada Fabrica de Chibrituri, pe strada Fabrica de Chibrituri
(inclusiv), pe limita dintre fostele incinte ale I.T.A. București și I.T.A. Ilfov (lâng ă Autogara Filaret),
strada Sergent Major Ancuța Ilie, pe strada Cu țitul de Argint până la strada Mitropolitul Veniamin
Costache, pe strada Mitropolitul Ve niamin Costache până la strada Mitropolitul Iosif, pe strada
Mitropolitul Iosif, Calea Șerban Voda, Șoseaua Giurgiului (toate exclusiv), până la linia de cale ferată
București -Giurgiu.
Limita sud -estică este formată de o linie convențională spre vest de la intersecția căii ferate
București -Giurgiu cu Șoseaua Giurgiului până la strada Orșova, pe strada Orșova (inclusiv) până la
șoseaua București -Măgurele. Limita continuă cu o linie convențională de la intersecția șose lei București –
Măgurele cu strada Orșova, spre nord -vest până la drumul ce face legătura cu Gara Vîrteju; se continuă
pe acest drum cu direcția nord -est până la strada Botorca, pe strada Botorca (inclusiv) până la strada
Simfoniei; de la strada Simfoniei sp re sud -vest pe drumul ce face legătura cu strada Piatra Șoimului, pe
strada Drăganul (exclusiv) intersectând Șoseaua Alexandriei în dreptul kilometrului 8, apoi stația de
pompare a Întreprinderii Canal -Apă București, urmează strada Ghidiceni spre sud -vest, circa 800 m, de
unde continuă cu o linie convențională până la Ghencea la intersecția cu intrarea Floarea Galbenă,
cuprinzând și Stațiunea experimentală de plante medicinale București.
Spre nord limita sectorului urmează traseul: Ghencea de la intrarea Floarea Galbenă până

2 Enorie= Teritoriu în care își exercită atribuțiile un preot; parohie, disponibil online
https://dexonline.ro/definitie/enorie/paradigma , accesat la 15.02.2016
3 http://regiuni.famouswhy.ro/bucuresti/ , accesat la 12.02.2016
4 http://www.bucuresti.insse.ro/cmsbuc/rw/pages/geogrReg.ro.do , accesat la 15.02.2016

5
la Str. Brașov, pe Bd -ul. Ghencea până la intersecția cu Calea 13 Septembrie, de unde se înscrie pe
Drumul Sării, B -dul. Geniului, șoseaua Cotroceni până la râul Dâmbovița (toa te exclusiv), de
unde urmează firul râului Dâmbovița până la podul Elefterie, în continuare pe B -dul. Regina Elisabeta
(inclusiv) până la intersecția cu Calea Victoriei. 5

6
Figura 2. Hartă sector 5.

5 http://www4.pmb.ro/wwwt/wwwcs/sectoare/decret%20284.html , accesat la 12.02.2016
6 http://bucurestiul.info/harta -sector -5/, acces at la 12.02.2016

6
1.2 Caracteristici – patrimoniu, obiective antropice – sector 5

Istoria sectorului 5 al Municipiului București este legată de vatra străveche a Bucureștiului,
ale cărei vestigii arheologice atestă așezări omenești încă din perioada paleoliticului. Mărturii ale
unei civilizații preistorice descoperite în Dealul Mihai Vo dă sau urmele culturii geto -dacilor de pe
malurile Dâmboviței, bisericile și așezămintele domnești renăscute de atâtea ori din ruine,
drumurile comerciale și evoluția târgului medieval până a creare urbei moderne, toate acestea
vorbesc de identitatea secto rului 5, care alături de perimetrul sectoarelor 3 și 4, formează zona cea
mai veche a Bucureștiului. Această zonă este încărcată de istorie, supusă multor încercări și urgii
a fost marcată de pierderea sau dislocarea unor monumente de referință pentru memo ria orașului,
ceea ce ar trebui refăcute. 7
Construcțiile au un aspect standard, majoritatea clădirilor fiind identice, însă se observăși
subtile influențe modern iste occidentale tipice anilor ‘ 60. Clădirile sunt distanțate între ele (de la
47 până la 180 metri) permițând astfel existența unor generoase spații verzi. În plus, pentru prima
dată în sudul capitalei, construcțiile sunt dispuse în așa manieră încât să se reliefeze unele pe
celelalte, piesa centrală a ansamblului fiind o clădire de aparta mente, accent înalt, cu parter, 15
etaje ș i terasă, de 46 metri înălțime, de altfel cea de -a treia clădire rezidențială ca înălțime din
București timp de 12 ani de la construcție, după Blocul “Gioconda” și turnul din Piața Sala
Palatului. 8
De asemenea, se poate remarca o asemănare în ceea ce privește modul de construcție și de
dispunere a elementelor fațadelor între clădirile din zona Giurgiului și alte construcții din Drumul
Taberei (strada Sibiu, strada Pravăț, aleea Dumbravița), Calea Griviț ei, Bvd. Constantin
Brâncoveanu, Calea Giulești, Bd. Dimitrie Cantemir, Șoseaua Olteniței, Piața Gării de Nord, Bd.
Dinicu Golescu. 9
Arhitecții care au contribuit la realizarea ansamblului rezidențial Giurgiului sunt: Mircea
Bercovici, Constantin Gherghiceanu și Cleopatra Alifanti.
Din grupa obiectivelor turistice antropice fac parte: vestigiile istorice, edificiile religioase,
obiectivele culturale, monumentele, resursele atractive etnografice (arhitectura populară,
obiceiurile, tradițiile, ocupațiile, hramurile și pelerinajele religioase, folclorul, gastronomia).

7 https://ro.wikipedia.org/wiki/Sectorul_5 , accesat la 15.02.2016
8 https://ro.wikipedia.org/wiki/Giurgiului , accesat la 15 .02.2016
9 Idem

7
Repere notabile la nivel de sector 5 întâlnim: Palatul Cotroceni, Grădina Botanică din
București, Universitatea de Medicină , Opera Națională București, Biserica Sfântul Elefterie Vechi,
Academia Română , Spitalul Municipal București, Parcul Romniceanu, Parcul Operei, Cinema
Cotroceni, Stadionul Cotroceni, Școala Gen erală 150 – „Sfântul Elefterie” , Școala Gimnazială „I.G
Duca” .

Figura 3. Statuia lui George Enescu – Opera Națională București

8

Figura 4. Opera Națională București – imagine de ansamblu

Muzeul Tehnic Prof. Ing. Dimitrie Leonida a fost înființat în 1909 de inginerul Dimitrie
Leonida care a întemeiat prima scoală de electricieni și mecanici din România. Printr e obiectele
expuse pot fi admirate cilindrul primei mașini cu abur, două dinamuri brush, dinamul Edison,
motorul de tramvai electric, automobilul cu formă aerodinamică Aurel Pleșu, automobilul trăsură
Olds Patent, motorul unui avion IAR – K 14, macheta avi onului Vuia și Pilele Karpen. 10
Gara Filaret este prima gară din București deschisă în 19/31 octombrie 1869 cu ocazia
inaugurării primei linii de cale ferată din România. Marginile clădirii se închideau spre șine pentru
a forma o hală unde intrau cele 3 linii de cale ferată. După ce a fost deschisă Gara de Nord, gara
Filaret și -a pierdut din importanță, astăzi adăpostind autogara Filaret.11

9
În casa în care a trăit Gheroghe Tătărescu, care împreună cu Theodor Aman au întemeiat
Școala de Arte Frumoase di n București, a fost transformat în muzeu memorial în 1951. Colecția
cuprinde un bogat patrimoniu de pictură, grafică (compoziții, portrete, desene), pictură murală în
stil neo -pompeian, mobilier de epocă, obiecte personale, precum și un bogat fond document ar.
Atelierul pictorului a fost reamenajat la etajul clădirii și au fost expuse marile pânze istorice cât și
galeria de portrete care l -au consacrat pe artist în conștiința contemporanilor săi. 12
Cele mai mari serbări din Capitală erau acelea ce se atinge au de sfânta noastră religie; astfel
era serbarea de la 21 mai, a sfinților Constantin și Elena, patronii Țării Românești, ale căror chipuri
erau cusute în aur chiar pe drapelele albe domnești, cum Și ale oștirilor. Vodă mergea cu mare alai
de asculta sluj ba bisericească la Sfânta Mitropolie a țării, dedicată sfinților Constantin și Elena, de
fericitul domn Constantin Brâncoveanu Basarab. Slujba divină se făcea de mitropolitul țării, cu
episcopii și ar hiereii aflați în oraș, cum și cu stareții monastirilor Căldărușani și Cernica. După ce
se termina sfânta slujbă, se întorcea domnul cu alai mare la Curte și dedea caftane (grade) și slujbe,
ierta condamnați și scădea osândirile cele mari.13
Petrecerile boierilor de frunte constau în călărie și preumblare cu tr ăsuri pe câmpiile
Herestrăului, unde era un vechi tu devenit în urmă moară de vânt, la Băneasa și la Colentina, iar
poporul, la Ceșmigiu, grădina Breslii, a Deșliului, grădina Scufa, Grădina cu Cai, Dealul Spirii, la
dulap, Cotrocenii, în câmp și la târgul Sfintei Marii, cum și la grădina Hagi Ilie. Se făceau tratări
cu dulcețuri, șerbeturi și cafele, între dorm mitropolit, episcopi și elita nobleții.14

10 http://www.agerpres.ro/cultura/2014/01/11/la -pas-prin-bucuresti -documentar -muzeul -national -tehnic -dimitrie –
leonida –11-02-09, accesat la 02.03.2016
11 http://www.radioromani acultural.ro/altadata_pe_1931_octombrie -38905 , accesat la 02.03.2016
12 https://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Gheorghe_Tattarescu , accesat la 02.03.2016
13 Dimitrie Papazoglu “Istoria fo ndărei orașului București” , Editura Curtea Veche, 2005, cap. XIV
14 Idem

10
CAPITOLUL II – TURISMUL – CADRU CONCEPTUAL

2.1 Conceptul de turism, turism cultural în literatura de specialitate

În evoluția economiei mondiale de la acest început de mileniu, turismul ocupă un loc
important, atât în comerțul internațional, cât si în economia natională a majorității statelor lumii.
Prin contribuția sa la realizarea produsului mondia l brut și la ocuparea forței de muncă, turismul se
situează printre cele mai de seamă componente ale economiei mondiale .
Voi începe prin a defini noțiunea de turism. Etimologic, cuvântul “turism” provine din
termenul englez “tour” (călătorie), sau “ to tour”, “to make a tour” (a călători, a face o călătorie),
termen creat în Anglia, în jurul anilor 1700, pentru a desemna acțiunea de voiaj în Europa – în
general și în Franța – în special. La rândul său, acest termen englez derivă din cuvântul francez
“tour” (călătorie, plimbare, mișcare), fiind preluat de majoritatea limbilor europene cu sensul de
călătorie sau agrement.15
Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române, turismul reprezintă „totalitatea
relațiilor și fenomenelor care rezultă din de plasarea și sejurul persoanelor în afara locului lor de
reședință; activitate prestatoare de servicii care se ocupă cu organizarea și desfășurarea unor
călătorii de agrement și de recreare sau în alte scopuri.”16
„Privit în ansamblu, turismul constitu ie un fenomen social -economic complex, specific
civilizației moderne, puternic ancorat în viața societății și, ca atare, influențat de evoluția ei. El
reprezintă o activitate esențială în viața națiunilor, iar dezvoltarea sa este legată de libertatea
călăt oriei-drept uman fundamental.”17
Astăzi se consideră că turismul reprezintă cea mai mare afacere din lume, el este principala
industrie în ceea ce privește contribuția la produsul mondial brut, numărul unu în lume în ceea ce
privește forța de muncă angajată și cel mai important investitor de capital.
Pe plan social, turismul asigură accesul oamenilor la tezaurul de civilizație și frumusețe al
„societății, facilitează schimbul de opinii, idei, gânduri, contribuind în mod direct la formarea
intelec tuală a indivizilor, la înțelegerea și colucrarea oamenilor. El are potențialul de a contribui la
promovarea dezvoltării societății prin efectele pe planul ocupării, redistribuirii veniturilor și

15 http://www.ipedia.ro/economia -turismului -670/, accesat la accesat la 10.02.2016
16 http://dexonline.ro/definitie/turism , accesat la accesat la 10.02.2016
17 Carta Drepturilor din Turism și Codul Turistului ,adoptată de Adunarea Generală a Organizației Mondiale a
Turismului ,Sofia(Bulgaria ), septembrie,1985.

11
atenuării sărăciei.
Pe plan economic, turismul se dovedește a fi un factor al progresului, cu largi și pozitive
implicații asupra dezvoltării întregii societăți. Astfel, prin faptul că acționează în direcția
introducerii în circuitul economic (intern și internațional), a resurselor naturale, a patrimoniu lui
cultural -istoric, de mare atracție, și a unora dintre realizările contemporane în domeniu
construcțiilor și artei, turismul se constituie într -un factor dinamizator al sistemului economic și
social, într -un mijloc de diversificare a structurilor eco nomice, într -un factor de optimizare a
structurii economiei locale”18
Din punct de vedere economic turismul se constituie și ca o sursă principală de redresare a
economiilor naționale a acelor țări care dispun de importante resurse turistice și le exploatează
corespunzător.19
Astfel sub aspect strict economic „turismul prezintă numeroase avantaje față de alte
domenii de activitate deoarece: valoarea adăugată în turism față de alte ramuri este superioară,
datorită faptului că importul de materii prime, pentru acest domeniu este nesemnificativ.” 20
Turismul nu este o ramură energointensivă. Utilizează în mare măsură, materii prime
autohtone, practic inepuizabile. Permite transferarea în valută a unor resuse materiale și umane
neexploatabile pe altă cale.21
Cursul de revenire în turism este avantajos, comparabil cu alte ramuri, deoarece, realizându –
se ca export invizibil (în interiorul țării) prețul produselor turistice nu mai este încărcat cu cheltuieli
de ambalare, transport, asigura re, taxe vamale.”22
Privit în corelație cu ansamblul economiei naționale, turismul acționează ca un element
dinamizator al sistemului global. Desfășurarea turismului presupune o cerere specifică de bunuri
și servicii, cerere care antrenează o creștere în sfera producției acestora. Cererea turistică determină
o adaptare a ofertei ce se materializează, între altele, în dezvoltarea bazei tehnico -materiale a
acestui sector, și indirect, în stimularea producției ramurilor participante la: construirea și ech iparea
spațiilor de cazare și alimentație, modernizarea rețelei de drumuri, realizarea de mijloace de

18 Ilie, Niță, Constantin, Niță, “ Piața turistică a României -realitați,mecanise,tendințe”, Editura Economica, 2008,
p.13.
19 http://studiamsu.eu/wp -content/uploads/ 42.-p.200 -2031.pdf , accesat la accesat la 10.02.2016
20 http://www.uamsibiu.ro/publicatii/Conf –
UAMS/2012%20Co nf%20UAMS%20vol2%20web/2012%20Conf%20UAMS%20Vol2%2011%20Paper%20Anton
ovici.pdf , accesat la 10.02.2016
21 http://www.revistadeturism.ro/rdt/article/viewFile/220/129 , accesat la 10.02. 2016
22 Idem 6

12
transport, de instalații de agrement.
În ultimele decenii au devenit populare noi forme de turism, printre care turismul
genealogic, turismul pe c anapea și turismul virtual sau turismul de operă. În prezenta lucrare o să
îmi concentrez însă atenția asupra turismului cultural.
Turismul reprezintă pentru România sectorul economic care dispune de un valoros potențial
de dezvoltare, neexploatat înc a suficient și care poate deveni o sursă de atracție atât a investitorilor
cât si a turiștilor (români și străini).
Turismul cultural este o particularitate a turi smului urban, care abordează cultura unei
regiuni, în special valorile ei artistice, cuprinzând deopotrivă obiective istorice, culturale, orașe
mari, muzee, teatre, festivaluri, case memoriale, locuri de pelerinaj, diverse evenimente culturale,
locuri la care s -a facut referire în literatură.23
Turismul cultural apare ca un tip de t urism clar diferențiat de celelalte forme sau tipuri de
turism mai ales prin motivație. El poate fi definit ca o formă de mobilitate turistică al cărei scop
principal este lărgirea orizontului de cunoștințe prin descoperirea patrimoniului cultural -artistic sau
arhitectural și al teritoriilor în care acesta se înserează.
Conform Micului Dicționar Enciclopedic, cultura reprezintă expresia civilizației materiale
și spirituale generate a unui popor. În sens larg cuprinde atât cultura materială (toate bunur ile
materiale și tehnicile necesare producerii lor), cât și cultura spirituală (creațiile din domeniul
științei, literaturii, artelor). În acest context turismul cultural reprezintă o formă de valorificare a
resurselor antropice și tocmai de aceea în sfera sa de cuprindere se poate include și turismul citadin
și turismul rural -etnografic. Turismul cultural trimite obligatoriu la noțiunea de patrimoniu, care
reprezintă componentele materiale și imateriale ale identității oricărei societăți, elaborate, apoi
transmise și reactualizate în teritoriu. Patrimoniul material cuprinde muzeele, monumentele,
ansamblurile arhitectonice, orașele de artă, satele cu tradiții bine păstrate, siturile arheologice,
grădinile, edificiile de natură religioasă sau militară. Patrim oniul imaterial include sărbătorile și
manifestările culturale, tradițiile și aptitudinile creative acumulate în timp.24
Fluxurile turistice în cadrul turismului cultural se caracterizează prin alcătuirea dintr -o
clientelă proprie care poate fi fie specializată într -o anumită tematică (capabilă să parcurgă

23 https://www.scribd.com/doc/52261095/Turismul -cultural , accesat la 10.02.2016
24 Magda , Lupchian, Turismul cultural (curs ), p.6

13
distanțe impresionante pentru a surprinde încă o fațetă a pasiunii lo r), fie atrasă de tot ce este
cultural, fie ocazională, care este de obicei majoritară și se constituie din cei care, aflați în
concediu sau vacanță în scopul odihnei și recreerii, vizitează și obiectivele turistice antropice din
spațiul în care se află. O altă caracteristică a fluxurilor care participă la realizarea turismului
cultural o reprezintă apartenența participanților la categorii socio -profesionale superioare sau cu
un nivel de educate mediu și ridicat: elevi, studenți, intelectuali și de aceea ca racterul sau de masă
este incert. Preponderentă în alcătuirea fluxurilor turistice este populația urbană.
Practicile turistice culturale sunt și ele destul de diferite, variind de la vizitarea muzeelor și
monumentelor în scopul cunoașterii efective a patri moniului acestora, la simpla lor utilizare, ca
decor al unor practici ludice (frecventarea unei cafenele sau a unui bar situat în apropierea unui
obiectiv de patrimoniu, de exemplu). Există, se pare, și o diferențiere a practicilor culturale pe sexe:
femei le sunt mai atrase de artele plastice și de arhitectură, dominând net mișcările turistice
culturale; bărbații preferă siturile tehnico -științifice, tradițiile și artele populare. În general există o
preferință pentru siturile culturale în aer liber, ruinel e atrăgând mai mulți vizitatori decât multe
monumente păstrate intactate.
Practicile culturale se pot deosebi și în funcție de specificul mental și comportamental al
unor popoare. Astfel, anchetele efectuate în Franța, principala destinație a turismului cu ltural
mondial, demonstrează o anumită superficialitate a spaniolilor, o preferință a germanilor pentru
artă romană sau Evul Mediu, dorința nord -americanilor de a -și regăsi rădăcinile culturale, atracția
olandezilor pentru spațiile rurale, interesul britan icilor pentru descoperirea monumentelor și a
locurilor care evocă relațiile franco -engleze, în timp ce italienii preferă sanctuarele și locurile de
cult.
În ultimii ani formele de practicare a turismului cultural s -au diversificat foarte mult, luând
forma sejururilor lingvistice, a turismului gastronomic. Îmbogățirea ofertei turismului cultural se
realizează sub presiunea a doi factori: cererea publicului, tot mai curios și exigent și atitudinea
comunităților locale care doresc să obțină beneficii de pe urm a activităților culturale pe care le
finanțează.
Eficiența turismului cultural este cea mai redusă dintre toate tipurile de turism, dar
dezvoltarea sa prezintă și o serie de avantaje, ce se referă la faptul că cererea este stabilă, solidă și
nu ține cont d e modă, așa cum a fost cazul turismului balneo -climateric. Potențialul de extindere

14
este imens, mai ales în contextul mondializării, când situri exotice precum Insula Paștelui nu mai
sunt așa de îndepărtate.25

2.2 Clasificare

a) Turismul montan are condiții foarte bune de dezvoltare datorită potențialului oferit de
Carpații Orientali. Se pot practica drumețiile montane,sporturi de iarnă, dar și activități specific
turismului de aventură și sportive: alpinismul, escalada, mountain bike, zboruri cu pa rapanta. În
mod tradițional, cea mai importantă componentă a acestui tip de turism o reprezintă sporturile de
iarnă. În regiune, cea mai parte a domeniului schiabil amenajat se află concentrate într -un singur
areal, care aparține județului Suceava.
În pre zent stațiunile montane unde se pot practica aceste sporturi de iarnă sunt Vatra Dornei,
Durău, Cârlibaba: pârtia de schi Dealu Negru -Vatra Dornei,pârtia de schi Parc -Vatra Dornei.
Traseele montane în parcuri și rezervații naturale, conform informațiilor R omsilva, se
prezintă astfel: Călimani -25 trasee, Cheile Bicazului -Hășmaș -18 trasee, Ceahlău -7 trasee, Vână
tori Neamț -9 trasee. Traseele montane nu beneficiază de materiale promoționale, remarcându -se
necesitatea de a se realiza un marketing eficient al ac estei regiuni.

b) Turismul balnear este o formă specifică a turismului de odihnă care a luat amploare
mare, nu atât ca urmare a dorinței de a preveni anumite îmbolnăviri, cât, mai ales, creșterii
surmenajului și a bolilor profesionale și termale, pentru nămoluri și mofete.
Regiunea Nord -Est ofera posibilități largi pentru dezvoltarea turismului balnear, doar o
parte din potențialul curativ natural fiind valorificat prin cele 5 stațiuni de interes național: Vatra
Dornei, Câmplung Moldovenesc și Gura Humorului din județul Suceava și Slănic Moldova și Tg.
Ocna din județul Bacău. De asemenea există și două stațiuni de interes local, situate în județul
Neamț : Durău, Bălțătești.
Stațiunile balneare Vatra Dornei și Slănic Moldova se numară printre cele mai mari stațiuni
incluse în circuitul internațional.

25 Idem, pp.7 -8

15
c) Turismul cultural reprezintă o forma modernă de a petrece vacanța, o forma prin
expansiune. Astfel de vacanțe, cunoscute sub denumirea generic de “circuite, orașe și cultură”.
Prin natura sa, turism ul cultural interferează cu alte forme de turism, se intersectează cu cel
de agrement și afaceri.
Această forma de turism este susținută de numeroase monumente istorice, de arhitectură și
artă, edificii religioase, muzee și case memoriale, arhitectură și creație tehnică populară,
manifestări populare tradiționale, etnografie, importante instituții culturale și de știință, dar și de
evenimente culturale (festivaluri, vernisaje).
Astfel amintim principalele obiective culturale din această regiune: Muzeul de etnografie
și artă “Dimitrie Ghica -Comănești”, Ruinele curții domnești, Castelul familiei Stirbei (Bacău),
Casa Antipa, Cetațile dacice de la Stâncești (Botoșani), Palatul culturii, Teatrul Național, Palatul
domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoas a, Palatul Sturdza de la Miclăușeni (Iași),
Curtea și biserica domnească din Piatra Neamț, Cetatea Neamțului, Palatul Cnejilor (Neamt),
Cetatea de scaun a Sucevei, Curtea și hanul Domnesc (Suceava), Palatul Mavrocordat, Casa Ghica
și Curtea Domnească (Vasl ui).
Evenimentele culturale importante se desfășoară în localitățile natale ale marilor
compozitori, scriitori sau acre se leagă de cariera artistică a acestora. În acest context, poate fi
menționat: Festivalul și simpozionul internațional “George Enescu” , tabăra de creație “Ștefan
Luchian”, Festivalul internațional “Întâlniri bucovinene” (Câmpulung Moldovenesc), Festivalul
datinilor și obiceiurilor de iarnă.
d). O alta formă de turism ce merită a fi menționată este cea a turismului rural și
agroturismului , ce se practică în mediul rural, ca factor economic de dezvoltare locală, rezultând
din serviciile prestate clienților în vederea satisfacerii nevoilor acestora, fiind motivate de dorința
turistului de intoarcere la natură, la viața și obiceiurile tradiți onale și presupune șederea în
gospodăria țărănească (ferma, pensiune agroturistică).

e) Ecoturismul este considerat o nișă mică în cadrul industriei turistice, însă într -o creștere
susținută, reprezentând șansa de a învăța respectul pentru natură și p entru cultura locală26.

26 P. Nistoreanu (coord.), “Ecoturism și turism rural” , Ed. ASE, București, 2003, p. 3.

16
Un alt aspect caracteristic ecoturismului este obținere beneficiilor pentru comunitatea
locală.Aceasta înseamnă angajarea personalului de pe plan local, aprovizionarea cu produse
locale, implicarea localnicilor în luarea deciziilor ș i organizarea activităților turistice.
Pentru dezvoltarea ecoturismului, comunitățile trebuie să aibe ca principal obiectiv
protejarea mediului, îmbunătățirea calității vieții, dezvoltarea și menținerea unei economii locale
viabile și eficie nte .Acestea trebuie să aprecieze și să promoveze ecosisteme sănătoase,să utilizeze
eficient resursele, să dezvolte și să asigure o economie locală viabilă. Comunitățile locale sunt
cele care dețin controlul asupra procesului de dezvoltare asigurând durabi litatea.
Astfel,ecoturismul înseamnă în același timp obținerea unui profit economic, conservarea
naturii și dezvoltarea comunităților locale.
Se practică ecoturismul mai ales în Bucovina datorită numeroaselor rezervații naturale și
monument e ale naturii, precum rezervația Tinovul Mare Poiana Stampei, Rezervația Condrul
Secular Giumalău, Slătioara, Rezervația Cheile Moara Dracului, etc.
În regiunea Nord -Est se remarcă și turismul uval. Această formă de turism este practicată
în această r egiune datorită existenței unei tradiții viticole recunoscute, centre de degustare,
vinoteci în renumite podgorii Cotnari, Bucium -Iași, Huși.

f) Turismul de afaceri și evenimente este un domeniu dinamic la nivelul întregii lumi, fiind
considerat prin cipala sursa de venituri pentru industria autohtonă.
Se remarcă faptul că turismul de afaceri rămâne cea mai solidă ramură a industriei
turismului, cei mai mulți străini nu vin doar atrași de frumusețile regiunii Nord -Est, ci și de
profiturile pe car e le-ar putea obține din afacerile derulate aici. Hotelurile, cursele aeriene,
agențiile de turism, toți pionii implicate în acest sector al economiei au simțit o creștere a acestui
sector în ultima perioadă.
Organizarea acestor evenimente produce ef ecte reale și beneficii atat pentru imaginea
publică cât și pentru agenții economici locali implicați în procesul de organizare a evenimentelor
(congrese, reuniuni). Rezultatele înseamnă venituri, profit, grad sporit de ocupare și utilizare a
infrastructur ii de reuniuni și cazare, taxe și impozite incasate la bugetul de stat, locuri de muncă,
dar și un excelent capital de imagine.
Turismul privit în corelație cu ansamblul economiei naționale acționează ca un element
dinamizator al sistemului economic g lobal deoarece antrenează o creștere în sfera producției
bunurilor și serviciilor, dezvoltarea bazei tehnico -materiale și stimularea ramurilor participante la

17
construirea și echiparea spațiilor de cazare și alimentație, modernizarea rețelei de drumuri,
realizarea de mijloace de transport, de instalații pentru agrement; este un mijloc de diversificare a
structurii economiei, prin crearea unor activități sau ramuri proprii acestuia sau dezvoltarea la noi
dimensiuni a unora dintre cele existente.

2.3 Evoluția fenomenului turistic în general și a turismului cultural în București

Turismul, în sens de vizitare a unor locuri, este întâlnit în primele sale manifestări la Marco
Polo în sec. al XIII -lea, apoi în călătoriile aristocrației britanice prin Europ a în secolul al XVIII, la
David Livingstone în celebrele sale călătorii prin Africa în secolul al XIX -lea. Pentru a -și desăvârsi
educația și a scăpa de perioada de vreme rea din insulele britanice, tinerii au început sa călătoreasca
în întreaga Europă, dar mai ales în locurile de interes cultural si estetice precum Roma, Toscana,
Muntii Alpi, dar și marile capitale europene. De asemenea, aristocratii britanici din secolul XVIII
au folosit „Marele tur” pentru a admira bogățiile artistice si arheologice în sp ecial din Italia, si
pentru a acumula comori din întreaga Europa. Ei au avut un rol major în nașterea arheologiei. Ei
au adus în insulele britanice opere de artă în cantități niciodată egalate în alte părți ale Europei,
ceea ce explică bogăția actuală a nu meroaselor colecții de artă britanice, publice și private. Secolul
XIX și revoluția industrială aduce câteva inovații esentiale: ghidul turistic, calea ferată, călătoriile
de grup și mai ales concediul plătit, introdus întâia oară în Germania, în 1873, pen tru funcționarii
publici. În 1948, dreptul la concediu platit apare în Carta Drepturilor Omului. Anii ’60 aduc
explozia turismului în masă, iar concediul devine un bun de consum. Ridicarea generală a nivelului
de viață a permis oamenilor să se ocupe mai mu lt de odihnă și agrement, în special prin turism, pe
fondul progreselor considerabile în domeniul transporturilor –maritime, feroviare, rutiere și, mai
ales, aeriene. Turismul a devenit o activitate de odihnă populară, la nivel global.Fondatorul
turismului organizat este considerat Thomas Cook care în 1841 asigura călătorii cu trenul între
Loughborough și Leicester.Transformarea turismului în activitate economico -socială a favorizat
apariția și dezvoltarea unui nou sector economic, cel al prestărilor de ser vicii cunoscută și sub
denumirea de sector terțiar, în cadrul căruia un aport important îl aduce industria turistică.
Desigur că industria turistică există și în București ceea ce a generat de -a lungul anilor ceea

18
ce numim astăzi turism cultural în care încadrăm structurile turistice cu infrastructura de primire
turistică aferentă.

2.4 Fluxurile turistice generate de turismul cultural

După estimările World Travel and Tourism Council, România ocupă locul 4 în topul țărilor
care cunosc o dezvoltare rapidă a turismului, cu o creștere anuală a potențialului turistic de 8% din
2007 până în 2016. Numărul turiștilor a crescut de la 4,8 milioan e în 2002, la 6,6 milioane în 2004.
Deasemenea, în 2005, turismul românesc a atras investiții de 400 milioane de euro.
Indicatorii turismului se prezintă într -o paletă foarte largă, ei pot fi direcți, rezultați nemijlocit din
sursele de înregistrare sau indirecți, prelucrați, simpli sau agregați, cantitativi sau valorici, globali
sau parțiali, principali sau derivați, ai volumului activității sau ai efectelor. Sistemul de indicatori
ai circulației turistice cuprinde: Indicatori ai cererii reale și pot ențiale: numărul de turiști, numărul
de zile -turist, durata medie a sejurului; Indicatori ai ofertei turistice: indicatorul structurii
capacității hoteliere pe clase calitative, număr de locuri de cazare; Indicatori ai relației cerere -ofertă
care se referă la gradul de ocupare; Indicatori ai rezultatelor economice și sociale directe și
indirecte.În anul 2010, litoralul românesc a atras aproximativ 1,8 milioane de turiști, cu 15% mai
puțini decât în 2009. Sunt numeroase agenții de turism din România și din a lte țări care aduc turiști
străini. Deasemenea turiști români și străini își pot face rezervări la hoteluri, moteluri, pensiuni și
alte spații de cazare din țarăși din alte țări direct pe siteurile specializate. În anul 2009, România a
avut 1,27 milioane turiști străini iar în 2010 – 1,34 milioane.
Conform INSSE, frecventarea structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare
turistică în anul 2015 arată că numărul de turiști reziden ți în Rom ânia este de 997. Numărul de
sosiri și înnoptări în anul 2015 este reliefat în cele ce urmează.

19
Nr.
rd. Țara de re ședință
(domiciliu)
a turi știlor COD Num ăr
sosiri Num ăr
înnopt ări Nr.
rd. Țara de
reședință
(domiciliu)
a turi știlor COD Num ăr
sosiri Num ăr
înnopt ări

0 A B 1 2 0 A B 1 2
1 Total turi ști
(rd.2+rd.3) 996 37 Slovenia 091
2 Turiști reziden ți în
Rom ânia 997 38 Spania 011
3 Turiști nereziden ți –
total,din care pe țări: 998 39 Suedia 030
4 Albania 070 40 Turcia 052
5 Austria 038 41 Ucraina 072
6 Belarus 073 42 Ungaria 064
7 Belgia 017 43 Alte țări din
Europa 991
8 Bosnia și
Herzegovina 093 44 Egipt 220
9 Bulgaria 068 45 Maroc 204
10 Cipru 600 46 Tunisia 212
11 Croația 092 47 Republica
Africa de Sud 388
12 Danemarca 008 48 Alte țări din
Africa 992
13 Elveția 039 49 Canada 404
14 Estonia 053 50 S.U.A. 400
15 Federația Rusă 075 51 Cuba 448
16 Finlanda 032 52 Mexic 412
17 Fosta Rep. Iugoslavă
Macedonia 096 53 Argentina 528
18 Franța 001 54 Brazilia 508
19 Germania 004 55 Alte țări din
America de Sud 993
20 Grecia 009 56 China 720
21 Irlanda 007 57 Coreea de Sud 728
22 Italia 005 58 Filipine 708
23 Letonia 054 59 India 664
24 Lituania 055 60 Iordania 628
25 Luxemburg 018 61 Iran 616
26 Malta 046 62 Israel 624
27 Muntenegru 047 63 Japonia 732
28 Norvegia 028 64 Liban 604
29 Olanda 003 65 Republica
Arabă Siriană 608
30 Polonia 060 66 Thailanda 680
31 Portugalia 010 67 Alte țări din
Asia 994
32 Regatul Unit 006 68 Australia 800
33 Republica Cehă 061 69 Noua Zeelandă 804
34 Republica Moldova 074 70 Alte teritorii din
Oceania 995
35 Serbia 076 71 Țări și teritorii
nespecificate 958
36 Slovacia 063
27

27 http://www.insse.ro/cms/ro/content/statistica -turismului , accesat la 15.02.2016

20

CAPITOLUL III – POTEN ȚIALUL TURISTIC CULTURAL DIN SECTORUL 5

Analizând spațiul geografic al sectorului 5 se poate constata că acesta păstrează un valoros
tezaur turistic istoric, dar și un impresionant patrimoniu etno -folcloric de o valoare inestimabilă
generat de interferența culturilor existente în acest spațiu al bucureștilor. Patrimoniul turistic de
proveniență antropică din spațiul geografic studiat se compune din următoarele grupe majore de
obiective: edificii istorice; edificii religioase; edificii culturale; edificii economice cu atribute
turistice;patrimoniul turistic etnografic; activități și manifestări umane cu funcții atractive.

3.1 Obiective religioase

Din punct de vedere turistic edificiile religioase pot constituii importante surse atractive
prin valoarea lor simbolică, pur religioasă, dar și prin alte aspecte legate de stilul de construcție,
pictură sau frescă (unele în mozaic), sau prin legătura cu diferite personalități ale istoriei sau culturii
naționale care au trăit sau și -au găsit locul de veci în aceste lăcașe de cult.
În sectorul 5 există foarte multe edificii religioase construite în secolul al XVII -lea și al
XVIII -lea, dar și mai recent, cea mai mare parte dintre acestea fiind într -o stare bună de
conservare și aparțin cultului ortodox, catolic sau reformat. Dintre edificiile religioase, în
categoria resuselor atractive pentru turism se pot include bisericile, catedralele, mănăstirile și
schiturile.
Bisericile sunt edificii religioase care devin resurse atractive pentru turism prin stilul
arhitectonic al construcției, prin decorațiunile interioare și exterioare, prin pictura sau fresca care
redă diferite scene biblice sau prin vechimea și funcția îndeplinită. Toate aceste elemente,
adăugate la faptul că multe lăcașuri de cult au fost și importante fo care de cultură spirituală, fac din
biserici obiective turistice cu mare impact sentimental și phihologic.

3.1.1 Biserici

Cele mai cunoscute biserici întâlnite în arealul studiat care au elemente de atractivtate
turistică sunt: Biserica Adormirii Maicii Domnului, Biserica Bariera Rahovei, Biserica

21
Bumbăcari, Biserica Înălțarea Domnului, Biserica Ghencea, Biserica Sapienței, Biserica Schitu
Măgureanu și altele, cum sunt: Biserica Vovidenia.

Biserica Sfântul Ilie Gorgani cu hramul Sfântul Ilie Tesviteanul. Prima mențiune asupra
bisericii apare la 6 august, 1639, în hrisovul lui Matei Basarab. În anul 1694, biserica primește un
clopot în dar din partea lui Constantin Brâncoveanu. Conform pisaniei, biserica ar fi fost
construită de Ion Cargea Voievod, ajutat de paharnicul Mihalache Hrisoscoleo, de soția acestuia
Elena, de Clucerul Radu Voinescu, de paharnicul Stefan Voinescu și de epitropul Gheorghe
Artino, 1812 -1818 (strada Silfidelor, nr 3 -7).
Unul dintre edificiile prețioase ale sectorului 5 care a rezistat timp de secole seismelor,
focului și năvălirilor dușmane, fiind sacrificat in 1984, de ambiția nefasta a unui conducator
megaloman, a fost Biserica mănăstirii Cotroceni, ridicată între ani i 1679 – 1681 de domnitorul
Serban Cantacuzino. Biserica, purtând hramul Maicii Domnului. Biserica făcea parte din
complexul caselor domnești în care au locuit de -a lungul timpului ctitorul Șerban Cantacuzino,
Constantin Brâncoveanu, Alexandru Ioan Cuza . În anul 1893, casele domnești sunt
refăcute, alături fiind ridicat Palatul Regal Cotroceni.

28

28 http://www.crestinortodox.ro/biserici -manastiri/manastirea -cotroceni -121050.html , accesat la 20.04.2016

22
Figura 5 . Biserica mănăstirii Cotroceni

Valul distrugerilor comuniste din sectorul V s -a oprit înspre partea vestică, în dreptul
bisericii "Sfinții Apostoli", care, din fericire, nu a împărtășit soarta Bisericii "Sfântul Spiridon" –
Vechi (secolul XVII) din imediata vecinătate, demolată în 1985, într -o singură zi.
Atestată documentar din secolul XVI, Biserica Sfinții Apostoli a fos t restaurata de -a
lungul timpului de Grigore Ghica, Constantin Brâncoveanu, Ștefan Cantacuzino, iar în 1936 de
Comisia Monumentelor.
Exemplar deosebit de arhitectură medievală, biserica Sfinții Apostoli se distinge prin
frumusețea ancadramentelor ușii, a ferestrelor și a pisaniei din 1715, bogat sculptată în piatră, cu
stema Țării Românești și pajura bicefală a Cantacuzinilor, cu pietrele funerare din interiorul
bisericii, cu tâmpla frumos sculptată în lemn de tei.

3.1.2 Mănăstiri
La nivelul sectorului 5 al Bucureștiului întâlnim Mănăstirea Mihai Vodă. Înălțat
de boierul Mihai (pe atunci mare postelnic , după ce fusese deja ban de Mehedinți și mare stolnic ,
urcând scara demnităților până la rangul de mare ban al Craio vei și devenind apoi domn al țării),
așezământul a rămas încă din primii săi ani în conștiința oamenilor ca Mânăstirea Mihai -Vodă ,
adăugându -i-se așadar imediat recunoașterea populară de ctitorie domnească, pe lângă statutul
de stavropighie patriarhală dat de însuși patriarhul Constantinopolului, Ieremia II Tranos.29

3.2 Obiective culturale

3.2.1 Muzee

Muzeele prezintă vizitatorilor numeroase dovezi materiale ale existeței pe aceste meleaguri
a comunităților umane. Muze ele de istorie, unde obiectele descoperite în siturile arheologice, cele
din perioada perioade de glorie și decădere, cu etape diferite de evoluție a așezărilor rurale și urbane
multe orașe și -au pierdut importanța economicăși staregică de -a lungul timpului ). Muzeele etnografice
și de artă populară reprezintă instituții cu o mare atractivitate turistică, printre cele mai cautate de
turiștii din tarăși străinătate, datoriă multitudinii de aspecte redate prin expozițiile temporare sau

29 http://www.mi hai-voda.ro/ , accesat la 14.04.2016

23
permanente.
Dintre muzeele existente în sectorul 5, amintim Muzeul Național de Artă Contemporană
(cunoscut și sub acronimul MNAC), un muzeu de artă contemporană din București, România. Muzeul
se găsește în noua aripă de sticlă a Palatului Parlamentului, una dintre cele mai l argi clădiri
administrative din lume.30
Nu în ultimul rând, amintim Muzeul memorial Gheorghe Tattarescu (1820 -1894) care este
găzduit de casa în care a trăit și creat timp de patru decenii cel care a fost, alături de Theodor Aman,
întemeietorul Școlii de Ar te Frumoase din București. Construcția inițială este ridicată la începutul
secolului al XIX -lea de Dimitrie Popescu (din Mahalaua Gorganului) pe ulița Belvedere, astazi str.
Domnița Anastasia nr. 7.31

3.2.2 Monumente

În sectorul 5 regăsim Monumentul Eroilor Artileriști, Monumentul Eroilor Sanitari, dar
și faimoasa statuie a celebrului George Enescu.
Spre deosebire de alte tipuri de edificii, cele culturale și -au păstrat în general funcția
pentru care au fost create, cea culturală. Repreze ntative din acest punct de vedere sunt muzeele,
casele memoriale, bibliotecile, dar și teatrele, universitățile și alte monumente.

30 https://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Na%C8%9Bional_de_Art%C4%83_Contemporan%C4%83 , accesat la
20.04.2016
31 https://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Gheorghe_Tattarescu , accesat la 20.04.2016

24
Figura 6 . Monumentul Eroilor

3.2.3 Obiective arhitecturale

Situată în partea centrală a Bucurestiului (în sectorul 5), Casa Poporului (Palatul
Parlamentului) este pe locul care astăzi se cheamă Dealul Arsenalului, încadrat de strada Izvor la
vest si nord -vest, Bulevardul Natiunile Unite spre nord, Bulevardul Libertații la est și Calea 13
Septembrie la sud. Dealul pe care se află astăzi Palatul Parlamentului este în general o creație a naturii,
având o înaltime inițială de 18 m, dar partea dinspre Bulevardul Libertății este înălțată în mod artificial.
Construirea Palatului Parlamentului a început în anul 1983, ceremonia asezării pietrei fundamentale
având loc la 25 iunie 1984.

Figura 7 . Palatul Parlamentului

25

Clădirea are o suprafață desfășurată pe 330.000 m pătrați, înscriindu -se în “Cartea Recordurilor la
capitolul "Clă diri Administrative", pe locul 2 în lume dupa clădirea Pentagonului, iar din punct de
vedere al volumului, cu cei 2.550.000 m³ ai săi, pe loc ul 3 în lume, dupa clădirea de asamblare a
rachetelor spațiale de la Cape Canaveral din Florida si după piramida lui Quetzalcoatl din Mexic.
Cladirea posedă pe verticală trei registre, care corespund totodatăși unor zone funcționale distincte.
Cladirea are aproximativ 1000 încaperi, dintre care 440 birouri, peste 30 sali și saloane, restaurante,
restul fiind camere de deservire. Numele sălilor și saloanelor din Palatul Parlamentului au fost alese
dupa 1989, ele evocând evenimente importante din istoria poporului român sau personalități
cunoscute pe plan mondial. În sectorul 5 al Municipiului București alte obiective turistice antropice
sunt: Arhivele Statului.

3.3 Manifestări culturale

Biserica Lira din sectorul 5 oferă participanților posibilitatea de a urmări Slujba de Înviere a
Domnulu i într -un mod unic în București, fiind luminată cu lumini arhitecturale . Circulația pe
Strada Sebastian este oprită, pentru a putea fi amplasate scaunele pentru cei care asistă la oficierea
slujbei, care poate fi urmărită pe ecranele amplasate lângă lăcașul de cult . 32
Un eveniment special, desfășurat pe esplanada din fața clădirii Operei Naționale
București și care a reunit un număr de peste 5.000 de spectatori, încă de la prima sa ediție, l -a
constituit concertul extraordinar „Promenada Operei” , prin care Primăria Sectorului 5 a fost
onorată să își ofere con Primăria Sectorului 5 a urmărit sensibilizarea locuitorilor Sectorului 5 cu
privire la mesajul transmis prin intermediul bijuteriilor muzicale, aparținând lui Bellini, Verdi,
Bizet, Puccini, Mozart sau Gounod. Se poate decanta astfel o similitudine a valo rilor promovate
în egală măsură de Primăria Sectorului 5 și de Opera Națională Română: stabilitate, calitate,
încredere. 33
Primăria Sectorului 5 a mediat, în anul 2008, întâlnirea locuitorilor săi cu mari actori ai
dramaturgiei naționale, într -un mediu cultural de referință, oferit de Teatrul Național „I.L.
Caragiale" București. Aici s -a realizat familiarizarea publicului reprezentat de pensionari sau

32 http://sector5.ro/node/314 , accesat la 25.04.2016
33 Idem

26
persoane cu venituri modeste cu interesante scrieri dramatice. Obiectivul principal al proiectul ui
inițiat de Primăria Sectorului 5 l -a constituit promovarea valorilor cultural -artistice, autohtone și
universale, prin intermediul piesei de teatru. Repertoriul propus de stagiunea teatrală a acelui
moment a inclus drama „Eduard al III -lea", în regia lu i Alexandru Tocilescu, care a abordat
clasicele teme shakespeariene: onoarea, simțul datoriei, iubirea pătimașă, dar și comedia
„Sânziana și Pepelea", după Vasile Alec sandri, în regia lui Dan Tudor.34
Proiectul inițiat de Teatrul Masca și -a propus promovar ea valorilor artei, prin
intermediul piesei de teatru. Autoritatea locală este interesată ca locuitorii Sectorului 5 să
conștientizeze faptul că dimensiunea culturală poate avea o importanță deosebităși să
dobândească o atitudine de toleranțăși de acceptar e față de desfășurarea spectacolelor în spațiile
neconvenționale, oferite de locații deschise, precum Parcul Sebastian. În acest context, în
perioada 2008 -2011, au fost susținute numeroase spectacole de teatru, dintre care amintim:
„Actorii", „Prostia omen ească", „"Gardienii se întorc", "Cocktail", „Statuile și recital Benedict
Popescu la ferăstrău", „Clovnii", „Ex libris", „Muzeul viu și fuga de Bach în cartier". 35
Primăria Sectorului 5 a fost alături de această prestigioasă instituție națională începând cu
anul 2008, o dată cu aniversarea împlinirii a 80 de ani de la prima emisiune radiofonică, în semn
de recunoaștere a importanței rolului jucat de Societatea Român ă de Radiodifuziune în viața
publicului larg, prin intermediul cuvântului rostit la microfon. Evenimentul a fost marcat printr -o
serie de spectacole de muzică românească.
Tradiția a fost continuată, astfel că, în anul 2010, Primăria Sectorului 5 a oferit unor
categorii vulnerabile de cetățeni (pensionari, asistați social) posibilitatea de a participa, în preajma
Crăciunului, la concertul tradițional „Colinde Colinde” , susținut de Orchestra de Muzică Populară, în
Studioul „Mihail Jora".
La 1 iuli e 2009, S.C. Studioul Cinematografic Animafilm S.A. a împlinit 45 de ani de
activitate și participare la viața culturalăși socială românească, prin producțiile sale artistice,
încununate de succes la festivaluri interne sau internaționale. În același an s e comemorau 20 de
ani de la trecerea în eternitate a celui ce a fost Ion Popescu Gopo, „părintele animației românești".
În contextul acestor două momente deosebite, Primăria Sectorului 5 și -a propus săsprijine inițiativa
de realizare a unui film omagial de dicat cineastului Ion Popescu Gopo, primul român câștigător al

34 Idem
35 http://www.sector5.ro/node/589 , accesat la 25.04.2016

27
Pame d'Or. 36
În calitate de partener al Consiliului General al Municipiului București, Primăria
Sectorului 5 s -a implicat, în anul 2009, în organizarea proiectului „ București, cartier de vară ".
Săptămânal, în zilele de week -end, pe parcursul anotimpului estival, în Parcul Sebastian s -au
desfășurat spectacole de teatru, dans, magie, concerte și manifestări de cultură urbană. 37
Începând cu anul 2009, Primăria Sectorului 5 a sprijinit organizarea unui eveniment
devenit un punct de referință în promovarea show -ului de bună calitate în rândul copiilor și
adolescenților: Festivalul „Contrapunct – Talent Fest", inițiat de Asociația „Copii pentru Copii".
Prezența unui juriu de prestigiu (Horia Mocules cu, Titus Andrei, Virgil Popescu, Adriana
Codreanu, Costin Diaconescu, Bogdan Dragomir, Andrei Tudor, Catrinel
Dumitrescu), reprezenta garanția unui eveniment de clasă, iar ecourile favorabile din media au
confirmat expectanțele .

36 Idem
37 Idem

28
CAPITOLUL IV – VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC CULTURAL

4.1 Structuri turistice

Structurile de primire turistice cu funcțiuni de cazare includ “orice construcție sau
amnajare care poate asigura găzduirea și înnoptarea turiștilor, pe o perioadă determinată de timp, în
schimbul unui tarif de cazare, precum și prestarea de alte servicii asociate acestora, care să asigure
satisfacerea nevoilor turiștilor pe durata șederii lor în unitate. ”38

4.1.1 Infrastructura de cazare – hoteluri, moteluri – clasificare

Infrastructura de cazare este o componentă esențială a amenajării turistice a spațiului
geografic. Constituie factorul decisiv în atragerea fluxurilor turistice, în menținerea acestora la
destinație pe o perioadă determinată și în consumul produsului turistic (constând din atractivități
turistice, amenajări și servicii turistice) la destinație.
În România pot funcționa următoarele tipuri de structuri de primire turistice cu funcțiuni
de cazare clasificate astfel:
 hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
 hoteluri -apartament de 5, 4, 3, 2 stele;
 moteluri de 3, 2, 1 stele;
 hoteluri pentru tineret de 3, 2, 1 stele;
 hoteluri de 3, 2, 1 stele;
 vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
 bungalouri de 3, 2, 1 stele;
 cabane turistice, cabane de vânătoare, cabane de pescuit de 3, 2, 1 stele;
 sate de vacanță de 3, 2 stele;
 campinguri de 4, 3, 2, 1 stele;
 spații de campare organizate în gospodăriile populației de 3, 2, 1 stele;
 popasuri turistice de 2, 1 stele;

38 Șuta, O., V., Goga, A., Economia turismului , Editura George Barițiu, Cluj – Napoca, 2002.

29
 pensiuni turistice urbane de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
 pensiuni turistice rurale de 5, 4, 3, 2, 1 flori (margarete);
 apartamente sau camere de închiriat în locuințe familiale ori în clădiri cu altă
destinație de 3, 2, 1 stele;structuri de primire cu funcțiuni de cazare pe nave fluviale și maritime de 5,
4, 3, 2, 1 stele.39

40

Printr -o simplă căutare pe google aflăm că sectorul 5 dispune de 53 de hoteluri, pornind de la o stea și
ajungând până la 5.

39 O.M.T, nr. 510 din 28 iunie 2002
40 http://ro.hotelscombined.com/Place/Sector_5_Bucharest.htm , accesat la 15.05.2016

30
4.1.2 Infrastructura de alimentație publică

Infrastructura agroturistică a unei regiuni se dezvoltă concomitent cu evoluția mișcării turistice din
cadrul ei, având drept su port principal de legătură infrastructura tehnică generală, care o poate
influența pozitiv sau din contră poate să -i creeze dezavantaje majore. Baza de cazare și alimentație
publică, alături de principalele resurse de atractivitate și infrastructura de acc es, reprezintă
componentele fundamentale de funcționare a oricărui sistem agroturistic.41
Restaurante: Casa Gorjana cu specific gorjenesc, situat in inima Capitalei, va asteapta sa petreceti
clipe de neuitat in compania celor dragi; Restaurant Casa Bia; Restaurantul ” La Protap
“;Restaurant Crama Templierilor este locul ideal pentru organizarea de nunti, botezuri, petreceri
private si aniversari, avand o capacitate de 120 de persoane; Hanul Voievozilor.42

4.1.3 Infrastructura de transport

Infrastructura de transport în sectorul 5 este alcătuită din străzi, dispozitive de semnalizare rutieră,
amenajări rutiere (sensuri giratorii, parcări, etc.).43

4.1.4 Infrastructura de agrement

Cuprind e terenuri și s ăli de sport, stadioane, hipodromuri, pisc ine în aer liber sau acoperite
încălzite, patinoare, săli de jocuri mecanice, popicarii, terenuri de tenis, parcuri de distracție,
terenuri de joacă pentru copii, cluburi, discoteci, care asigura turiștilor dar și locatarilor variate
posibilități de desti ndere, pentru petrecerea agreabilă a timpului liber, atât în calitatea de spectatori
cât și în calitate de participanți active la diferite acțiuni.

41http://galsudvestsatumare.ro/sis/default/files/attachments/infrastructura_agrotursitica_de_cazare_si_alimentaie_pu
blica.pdf , accesat la 15.05.2016
42http://www.restaurante -bucuresti.com/Restaurante/Sector -5/ ,accesat la 15.05.2016
43 https://despretot.info/infrastructura -dex-definitie/ , accesat la 15.05.2016

31
4.2 Circulaț ia turistic ă

Printre indicatorii cei mai reprezentativi pentru caracterizarea circulației turistice se
folosesc: numărul turiștilor, numărul mediu de turiști, numărul zile -turist; durata medie a
sejurului, încasările din turism, densitatea circulației turistice, prefer ința relativă a turiștilor etc.
O parte din acești indicatori (numărul turiști, număr zile -turist, încasările din turism) se obțin
direct din informațiile furnizate de sursele amintite. Indicatorul număr de turiști se obține din
cumularea informațiilor cup rinse în diferite documente statistice, calculându -se efectiv la
sfârșitul anului calendaristic, dar și pe perioade mai mici, în funcție de nevoile utilizatorului.
Acest indicator se poate determina pe total circulație turistică sau pe tipuri de acțiuni, z one
turistice etc. Indicatorul număr mediu de turiști se obține prin punerea în relație a numărului de
turiști cu un aspect economic, putem obține astfel: număr mediu de turiști pe zi, lună sau pe
litoral, la munte etc.44 Conform unor statistici Eurostat, intensitatea turistică în anul 2014
(nopți petrecute de rezidenți și de nerezidenți în structuri de cazare turistică, pe cap de locuitor)
nu plasează țara noastră pe un loc fruntaș, ceea ce denotă că circulația turistic ă la nivelul țării
este scăzută.

44 http://file.ucdc.ro/cursuri/T_2_n21_Economia_turismului.pdf.pdf , accesat la 15.05.2016

32
45

45 http://ec.europa.eu/eurostat/statistics –
explained/index.php/Tourism_statistics/ro#Turismul_.E2.80.94_cererea_.C8.99i_oferta , accesat la 15.05.2016

33
4.2.1 Tipuri de turism

Bucureștiul reprezintă unul dintre principalele centre turistice ale României. Capitala dispune de
o apreciabilă baza materială, în continuă extindere, ce cuprinde aproximativ 100 de hoteluri, cât eva
hosteluri și apartamente în regim hotelier, nenumărate locuri de divertisment și de practicare a
sporturilor, restaurante, cazinouri, discoteci, baruri de zi și de noapte etc.
Activitatea turistică din București și din întreaga țară este coordonata de către Ministerul
Turismului și susținută de mai multe societăți de turism.
Printre principalele forme de turism practicate se distinge turismul cultural – istoric , mai ales
datorită valorii istorice și arhitecturale ale Bucureștiului. Acest Municipiu repr ezintă o oază de
monumente culturale printre care muzee, monumente istorice, arhitecturale, instituții de
învățământ. În București își au sediul Parlamentul (Palatul Parlamentului sau Casa Poporului),
Guvernul și Președinția României, precum și numeroase instituții de cultură: Academia Română
(fondată în 1866), peste 60 de institute de cercetare, Universitatea, Institutul Politehnic, Institutul
de Medicină, alte numeroase institute de învățământ superior, mari biblioteci (Biblioteca
Academiei, fondată în 1 867, circa 8 milioane volume; Biblioteca Națională, fondată în 1955, 7
milioane volume; Biblioteca Centrală Universitară, fondată în 1896, 2 milioane volume, incendiată
în timpul Revoluției din 1989), ș.a.m.d.
O altă formă de turism practicata este cea de agreement și relaxare . În București se afla
numeroase locuri de agreement cum ar fi parcurile, grădinile, teatrele, cinematografe, și echipele
sportive.
Parcurile mai importante din oraș sunt: Parcul Herăstrău (187 ha), Parcul Cișmigiu (13 ha),
inaugurat în anul 1860, Parcul Tineretului (200 ha) și Parcul Carol (36 ha), inugurat în 1906.
Grădini precum Gradina Zologica și Grădina Botanică(18 ha)
Echipe sportive:
 Fotbal : FC Steaua, FC Dinamo, FC Rapid, Progresul București, Juventus Bucur ești, Sportul
Studențesc
 Rugby: RC Steaua, RC Dinamo, RC Aurel Vlaicu, RC Olimpia
 Baschet: Asociația Baschet Club Steaua, C.S. Rapid București, C.S. Dinamo București,
 Handbal: Steaua HC , Dinamo Baumit
 Arte marțiale: Steaua Wu -Shu, C.S. Italo, C.S. Dinamo București, C.S. Bushido Taekwondo

34
Bucureștiul adăpostește numeroare biserici și câteva manăstiri cea ce face posibilă existența
turismului religios . De asemenea, fiind capitala României, Bucureștiul este și un centru economic
foarte dezvoltat în cadrul ț ării în care turismul de afaceri nu poate lipsi .

4.3 Utilizarea chestionarului ca metodă de cercetare

Am ales această metodă de cercetare întrucat este usor cuantificabilă și utilizată în sondarea
opiniei publice cu privire la diferite subiecte.
Septimiu Chelcea defineste chestionarul ca fiind “o tehnică și, corespunză tor, un
instrument de investigare constând dintr -un ansamblu de întrebari scrise ș i, eventual, imagini
grafice, ordonate logic și psihologic, care, pri n administrarea de că tre operat orii de ancheta sau
prin autoadministrare, determină din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi
înregistrate în scris.” 46 Prin această definiție Chelcea relevă faptul ca itemii din intrument sunt
reprezentați atât de o succesiune de între bări sau imagini (desene, fotografii) fixate în scris, grafic,
dar și de imagini, fotografii sau desene. Chelcea susține ca într -un chestionar “combinarea și
succesiunea stimulilor trebuie să fie logica, dar și psihologică”.

46 Septimiu Chelcea, Tehnici de cercetare sociologica, Bucuresti, 2001, p.73

35

CAPITOLUL V – DEZVOLTAREA TURISMULUI CULTURAL ÎN SECTORUL 5 AL
MUNICIPIULUI BUCURESTI

5.1 Strategii de dezvoltare a turismului cultural în sectorul în urma aplicării chestionarului

Chestionarul a fost aplicat pe un eșantion de 100 de subiecți iar în urma evaluării
răspunsurilor am constatat următoarele:
Dintre cei 100 respondenți , 30 au vârste cuprinse între 18 și 25 de ani, 45 au vârste cuprinse
între 25 și 40 de ani și 25 au peste 40 de ani.

30%
45%
25%
18-25 ani
25-40 ani
peste 40 ani

36

Dintre cei 100 responde nți, 67 au fost femei și doar 33 bărbați.

Dintre cei 100 responde nți, 70 au studii superioare, 20 studii medii și 10 studii postuniversitare.

67%
33%
femei
barbati
70%
20%
10%
studii superioare
studii medii
studii postuniversitare

37

Venitul lunar preponderent se încadrează la peste 2000 ron.
Mediul de proveniență al tuturor respondenților este urban, iar țara de proveniență este România.

65%
14%
17%
0%
4%În general, oamenii consideră turismul o formă
de recreere. Sunteți de acord cu această
afirmație?
Acord total
Acord parțial
Nici acord, nici dezacord
Dezacord total
Dezacord parțial

38

55%
26%
10%
0%
9%Sunte ți de părere că istoria unei țări oferă
importanță turistică?
Acord total
Acord parțial
Nici acord, nici dezacordr
Dezacord total
Dezacord parțial
46%
28%
9%
15%
2%Ați vizitat capitala României? Dacă da, va rog
să îmi spuneți ce obiective turistice v -au atras
atenția.
Palatul Parlamentului
Palatul Cotroceni
Opera Națională
Monumentul Eroilor Patriei
Altele

39

96%
4%În sectorul 5 al capitalei, se află monumente
precum Palatul Parlamentului, Opera
Națională București dar și altele. Ați vizitat
această zonă?
da nu
44%
37%
10%
9%Dacă da, vă rog să îmi spuneți care a fost
destinația turistică care v -a impresionat cel
mai mult unde v -ați întoarce oricând?
Palatul Parlamentului
Muzeul Cotroceni
Parcul Cismigiu
Muzeul Național de Artă
Contemporană

40

La întrebarea, Ce păreți aveți despre arhitectura acestor monumente?, majoritatea respondenților
au răspuns că arhiectura este unică dar din păcate statul român nu investește în întreținerea și
conservarea acestor monumente.

36%
32%
23%
9%Ce parcuri din sectorul 5 ați vizitat?
Parcul Cișmigiu
Parcul Izvor
Parcul Sebastian
Parcul Humulești
26%
27%
17%
23%
7%Ce monumente ați vizitat în sectorul 5?
Monumentul Eroilor Sanitari
Monumentul Eroilor Patriei
Statuia lui George Enescu din
București
Statuia lui Mihail Kogălniceanu din
București
Monumentul Domniței Bălașa

41

Strategiile de dezvoltare propuse în urma aplicării chestionarului care a relevat lipsa investiției în
infrastructură și lipsa de preocupare pentru promovarea turismului, accentuat inexistența unui
personal specializat sunt următoarele:

0%
4%
25%
11%
60%Cum caracteriza ți infrastructura sectorului 5?
excelenta
foarte buna
buna
satisfacatoare
slaba
27%
28%
19%
24%
2%Ce considerați că lipsește turismului
românesc?
infractructura
capitalul
personalul specializat
interesul pentru promovarea
turismului
altele

42
– Strategiile de dezvoltare
– Strategiile orientate spre client
– Strategiile orientate spre public
– Strategiile orientate spre concurență
– Strategiile orientate spre intermediari

Analiza SW OT sectorul 5, concluzionată în urma chestionarului și a observației făcute pe
teren.
Puncte forte: Existența numeroaselor obiective turistice, de genul construcțiilor Palatului
Parlamentului, unul din cele mai consecrate clădiri ale Bucureștiului ; Existența metroului ;
Evenimente de genul celui de la Romexpo. Dezvoltarea turismului de evenimente; Organizarea unor
festivaluri muzicale, folclorice, sportive, târguri și e xpoziții, conferințe, simpozioane, seminarii etc.,
care să atragă vizitatori autohtoni și străini și care constituie prilejuri de promovare și dinamizare a
turismului local; Numeroase obiective turistice de factură religioasă (biserici și mănăstiri, cele m ai
vechi datând din secolul XIV); Numeroase obiective turistice de factură etno -folclorică, cuprinzând
case tradiționale, situri etnografice, ateliere tradiționale, sărbători, tradiții și obiceiuri; Obiective
turistice cu caracter economic.

Puncte slabe : Lipsa unor semne de direcționare în cel puțin o limbă de circulație internațională ;
Restaurantele doar un meniu în limba română ;Numărul mic de hoteluri raportat la n umărul de
locuitori ai orașului; Investiții mici realizate în turism ;Lipsa de încredere a populației din mediul
rural al județului în valorificarea potențialului turistic ;Lipsa de informare a populației cu privire
la creditele pentru investiții în turism de care ar putea beneficia ; Lipsa unei autostrăzi reduce mult
numărul de turiști străi ni ;traficul din oraș, care nu beneficiază de un management bun ;Traficul
în oraș este lent, expus la apariția blocajelor. Cauzele acestei stări de fapt sunt: faptul că liniile de
transport urban în comun s -au proiectat în urmă cu cel puțin 20 de ani pent ru a răspunde
necesităților orașului în momentul respectiv, lățimea insuficientă a benzilor de circulație, existența
intersecțiilor neamenajate corespunzător unde capacitatea de circulație este depășităși inexistența unui
sistem de monitorizare a traficulu i. Transportul în comun se realizează parțial cu autobuze cu o
vechime mai mare decât limita admisă conform legii și care nu dispun de condiții de confort la
standarde europene; lipsa hărților la metrou, în gări, aeroporturi. Aici chiar dacă se mai găsesc, sunt puține

43
la număr și nu sunt foarte detaliate în ceea ce privesc punctele de atracție turistică ; existența deșeurilor,
numărul mic de coșuri de gunoi. Acolo unde există sunt multe cazuri în care sunt într -o continua
degradare.

Riscuri (amenințări) : Starea precară a unor drumuri; Folosirea ineficientă a unor fonduri destinate
dezvoltării turismului în municipiu și în sector ;Folosirea în prea mică măsură a potențialului tur istic ;
Implicarea în prea mică măsură a agențiilor de turism în promovarea potențialului turistic ;Poluarea și
aglomerația urbană.

Oportunități : Posibilitatea accesării de fonduri comunitare structurale pentru reconversie și dezvoltare
profesională.; Ex istența unui mediu de afaceri prosper care poate crea posibilitatea atragerii de noi
investitori strategici în principalele ramuri ale economiei ; Modernizarea
mijloacelor de transport în comun prin implementarea sistemelor moderne de încălzire, aer condiționat
și camere video de supraveghere; Posibilitatea fluidizării traficului prin realizarea unor sensuri giratorii
în zonele aglomerate, de sensuri unice, prin construirea de parcări subterane și supraterane și de pasaje
pietonale.

Printre strategiile de dezvoltare a turismului și a produselor turistice subliniez utilizarea internetului
ca sursă de promovare. O serie de site -uri, implementate fie de agenții de turism, fie de companii
specializate în dezvoltarea aplicațiilor informati ce de realitate virtuală, oferă noi modalități de
interactiune cu informația procesată de calculator.
O altă metodă este cea a clipurilor publicitare de la tv, radio și altele. După cum știm, campaniile de
promovare și cele publicitare sunt o alegere foar te costisitoare. Publicitatea tradițională, așa cum o
cunoaștem și în care am investit până de curând, necesită fonduri inepuizabile și nu este niciodată sigur
că mesajul a „atins" toți destinatarii cu aceeași intensitate.
De asemenea o campanie concepută pentru a promova o destinație turistică pentru un an întreg poate
ieși cu ușurință în afara evenimentelor actuale și este aproape sigur că, dacă a fost centralizată, o
umbrella campaign nu este obligatoriu să fie admisă de toate categoriile din publicul ț intă. Această
politică începe să dea roade, chiar și într -o situație economică dificilă.
Autoritățile locale și regionale, care doresc să atragă fonduri pentru dezvoltarea zonei sectorului 5 al
Municipiului București, atât din punct de vedere economic prin crearea unor locuri de muncă în turism,

44
cât și din punct de vedere al refacerii infrastructurii de comunicație existente deoarece aceasta este
deficitară, iar accesul spre unele obiective turistice este greoi, al promovării valorilor turistice și al
creării unui cadru favorabil realizării unor investiții;
De altfel și instituțiile guvernamentale sprijină o dezvoltare durabilă din punct de vedere turistic
(Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, Ministerul Culturii și Cultelor, Ministerul Mediului și
al Pădurilor, precum și agențiile teritoriale de mediu).
Un alt factor important este sprijinirea dezvoltării rețelelor de internet. Implicarea administrației locale
în dezvoltarea infrastructurii IT va stimula utilizarea metodelor e -business, care pe rmit agenților
economici și a agenților de turism să își conecteze procesele interne și externe mult mai eficient și
flexibil, să lucreze mai ușor cu furnizori, parteneri și administrația publică și să satisfacă mai ușor
nevoile și așteptările clienților.

45
CONCLUZII

Turismul reprezintă o ramură importantă a economiei românești și nu numai, însă fară să ținem
cont de anumite reguli în practicarea acestuia, nu vom putea să ne mândrim cu acest lucru. Evoluția
actuală a turismului este caracterizată de profunda înnoire a ofertei turistice mondiale în special prin
dezvoltarea unei game de produse turistice noi, superioare atât din punct de vedere calitativ, cât și
cantitativ.
În ceea ce privește sectorul 5 al capitolei, după cum au relevat și opțiunile repondenților,
investițiile în infrastructă sunt imperios necesare iar atenția îndreptată către promovarea turismului
cultural dar și a turismului în general vor deschide noi căi de dezvoltare.
S-a dorit o elaborare de strategii care să conducă la promovarea acestor obie ctive turistice
antropice și deasemea niște concluzii pertinente despre multitudinea și diversitatea acestora, cât și
despre gradul scăzut de valorificare al unora dintre acestea.
Prin această lucr are mi -am propus să prezint și să analizez potențial ul cultural al sectorului
5 al municipiului București și de asemenea să aduc o propunere în vederea îmbunătățirii situației
actuale.

46

BIBLIOGRAFIE

Lucrări de autor:

1. Borza, Mioara, Marketing turistic sustenabil , Editura Tehnopress , București, 2014
2. Brătucu, G., Dima, D(coord.) – Marketing în turism , Editura Psihomedia, Sibiu, 2002
3. Butnaru, Gina, Managementul activităților de turism , Editura Tehnopress , București, 2012
4. Cosmescu, I, Turismul -fenomen complex contemporan, Ed.Economică, București, 1998.
5. Crisrureanu, C, Economia și politica turismului internațional , Ed.Abeona, București, 1992
6. Cristian Tălângă , Curs – Geografie urbană , Universitatea din București.
7. Daniela Turcu, Janeta Weisz, Economia Turismului , Editura Eurostampa Timișoara 2008
8. Dimitrie Papazoglu “Istoria fondărei orașului București” , Editura Curtea Veche, 2005
9. Emilian Dobrescu, Cartea crizelor. O privire optimistă , Editura Wolters Kluwer, Mai
2010.
10. Erdeli, G., Istrate, L., Potențialul turistic al României, Editura Universității din
București,1996
11. Gabor, Manuela, Rozalia, Oltean, Flavia, Produse inovative în turismul național si
internațional , Editura CH Beck , București, 2015
12. Goga, A, Economia turismului , Ed. George Barițiu, Cluj -Napoca, 2001.
13. Holhoș Ioan, Munteanu Ioan, Nistor Nicolae &all, Monografie Sibiu , Ed.Sport -Turism,
București, 1981
14. Ilie, Niță, Constantin, Niță, “ Piața turistică a României -realitați,mecanise,tendințe”,
Editura Economica, 2008
15. Irina – Virginia Drăgulănescu, Resurse și destinații turistice, Editura Pro Universitaria,
2012.
16. Lupu, Nicolae, Hotelul. Economie și management. Ediția a VI -a, Editura: CH Beck ,
București, 2010
17. Marian -Florin Busuioc, Strategii de dezvoltare și promovare a turismului cultural în
România , Editura Universitară, 2009
18. Micu, Cristina, Stănciulescu, Gabriela, Economie si gestiune in turism. Probleme, proiecte
si studii de caz , Editura: CH Beck , București, 2009.

47
19. Nistoreanu, Puiu, Marinela, Ghereș, Turism rural. Tratat , Editura CH Beck, București,
2010
20. Niță, Ilie, Niță, Constantin, Piața turistică a României -realitați,mecanise,tendințe, Editura
Economica, 2008.
21. P. Nistoreanu (coord.), “Ecoturism și turism rural” , Ed. ASE, București, 2003
22. Postelnicu, G, Introducere în teoria și practica turismului , Ed.Dacia, Cluj -Napoca, 1997
23. Septimiu Chelcea, Tehnici de cercetare sociologica ,(curs), Scoala Națională de Studii
Politice și Administrative, Bucuresti, 2001
24. Șuta, O., V., Goga, A., Economia turismului , Editura George Barițiu, Cluj – Napoca, 2002.

Alte surse :

1. Carta Drepturilor din Turism și Codul Turistului ,adoptată de Adunarea Generală a
Organizației Mondiale a Turismului ,Sofia(Bulgaria), septembrie,1985.

Site-uri web:

 http://bucurestiul.info/harta -sector -5/
 http://dexonline.ro/definitie/turism
 http://file.ucdc.ro/cursuri/T_2_n21_Economia_turismului.pdf.pdf
 http://galsudvestsatumare.ro/sis/default/files/attachments/infrastructura_agrotursitica_de_
cazare_si_alimentaie_publica.pdf
 http://regiuni.famouswhy.ro/bucuresti/
 http://ro.hotelscombined.com/Place/Sector_5_Bucharest.htm ,
 http://sector5.ro/node/314
 http://studiamsu.eu/wp -content/uploads/42. -p.200 -2031.pdf
 http://www.agerpres.ro/cultura/2014/01/11/la -pas-prin-bucuresti -documentar -muzeul –
national -tehnic -dimitrie -leonida –11-02-09
 http://www.bucuresti.insse.ro/cmsbuc/rw/pages/geogrReg.ro.do
 http://www.crestinortodox.ro/biserici -manastiri/manastirea -cotroceni -121050.html ,
http://www.mihai -voda.ro/

48
 http://www.insse.ro/cms/ro/content/statistica -turismului
 http://www.i pedia.ro/economia -turismului -670/
 http://www.radioromaniacultural.ro/altadata_pe_1931_octombrie -38905
 http://www.restaurante -bucuresti.com/Restaurante/Sector -5/
 http://www.revistadeturism.ro/rdt/article/viewFile/220/129
 http://www.uamsibiu.ro/publicatii/Conf –
UAMS/2012%20Conf%20UAMS%20vol2%20web/2012%20Conf%20UAMS%20Vol2
%2011%20Paper%20Antonovici.pdf
 http://www4.pmb.ro/wwwt/wwwcs/sectoare/decret%20284.html ,
 https://despretot.info/infrastructura -dex-definitie/
 https://dexonline.ro/definitie/enorie/paradigma
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Giurgiului
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Gheorghe_Tattarescu
 https://ro.wikipedia.org/wiki/ Muzeul_Na%C8%9Bional_de_Art%C4%83_Contemporan
%C4%83 , https://ro.wikipedia.org/wiki/Muzeul_Gheorghe_Tattarescu
 https://ro.wikip edia.org/wiki/Sectorul_5
 https://www.scribd.com/doc/52261095/Turismul -cultural