Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. [630202]

1
Cuprins

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 2
Capitolul 1. Considera ții generale privind imobilizările corporale ………………………….. ………. 3
2.2 Definirea și structura imobilizărilor corporale ………………………….. ………………………….. . 3
2.3 Recunoașterea și evaluarea imobilizărilor corporale ………………………….. …………………… 5
2.4 Reevaluarea imobilizărilor corporale ………………………….. ………………………….. …………… 7
2.5 Noțiuni generale privind deprecierea imobilizărilor corporale ………………………….. …….. 8
2.5.1 Amortizarea imobilizărilor corporale. Regimuri de amortizare ………………………….. 9
2.5.2 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale ………………………….. ………….. 14
Capitolul 2. Prezentarea societății S.C. Gip Est S.R.L. Iași ………………………….. ………………. 16
2.1 Scurt istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 16
2.2 Structura organizatorică și funcțională ………………………….. ………………………….. ………….. 16
2.3 Organizarea compartimentului financiar – contabil ………………………….. ……………………… 17
2.4 Dinamica principl ilor indicatori economico –financiari ………………………….. ………………… 18
Capitolul 3. Contabilitatea imobilizărilor corporale ………………………….. ………………………… 20
3.1 Obiectivele și factorii organizării contabilității imobilizărilor corporale ……………………… 20
3.2 Organizarea documentației primare și a evidenței operative a imobilizărilor corporale … 21
3.3 Contabilitatea terenurilor și amenajărilor de teren ………………………….. ……………………….. 22
3.4 Contabilitatea construcțiilor ………………………….. ………………………….. …………………………. 24
3.5 Contabilitatea instalațiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor …. 26
3.6 Contabilitatea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecție a valorilor
umane și materiale și a altor active corporale ………………………….. ………………………….. ……….. 28
3.7 Contabilitatea imobilizărilor corporale în curs de aprovizionare ………………………….. ……. 29
3.8 Contabilitatea imobilizărilor corporale în curs de execuție ………………………….. …………… 30
3.9 Contabilitatea avansurilor acordate pentru imobilizările corporale în curs …………………. 31
3.10 Contabilitatea unor operațiuni speciale privind imobilizările corporale ……………………. 33
3.11 Contabilitatea deprecierilor suferite de imobilizările coporale ………………………….. …….. 33
Conclu zii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 36
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 38
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 41

2
„Contabilitatea este una din sublimele creații ale spiritului omenesc,
pe care fiecare bun gospodar ar trebui s -o folosească
în gospodărirea sa” – Heinrich Goethe
Introducere
Contabilitatea s -a născut odată cu apariția economiei de subzistență, când omenirea a simțit
nevoia de a -și gestiona cât mai bine re sursele din acele vremuri. Lucrurile au evoluat, de la
simple desene și socoteli din peșterile rupestre la un întreg sistem informațional care identifică ,
măsoară, gestionează și controlează totalitatea elementelor patrimoniale . În condițiile în care
mediu l economic este dinamic și agresiv , iar fenomenele economice iau amploare pe zi ce trece,
contabilitatea devine o știință fără hotare.
În țara noastră, reglementările și metodologiile contabile urmăresc organizarea unui sistem
bazat pe reguli, principii și politici contabile care să asigure reflectarea fidelă a realității
economice. Normele contabile se ghidează după planurile contabile vest -europene, în special cel
francez și se bazează pe folosirea unui sistem dualist, care presupune organizarea contabilității
financiare și de gestiune printr -o abordare dualistă a conturilor.
Privită ca o artă a stăpânirii afaceril or, contabilitatea este un instrument de gestiune a
patrimoniului și are ca scop sistematizarea, prelucrarea, prezentarea și furnizarea informațiilor
financiar -contabile diferiților utilizatori interni și externi. Obiectivul principal al contabilității
este de a reflecta și controla existența și mișcarea bunurilor economice, a cre anțelor și datoriilor
pe care le are o entitate economică. Astfel, contabilitatea asigură cunoașterea evenimentelor
trecute și prezente, însă se pot realiza și estimări ale evoluți ei viitoare a diferitelor fenomene
economice.
Contabilitatea trebuie astfel organizată încât să asigure înglobarea tuturor fenomenelor
economice într -o manieră care să se identifice și să corespundă cerințelor actuale: mediul
economic fluctuant, integrarea României la Uniunea Europeană, libera circulație a bunurilor și a
banilor, posibilitatea folosirii resurselor și a fondurilor comunitare etc.
Desfășurarea unei activități economice presupune existența un ei baze materiale bine pregătită
pentru a asigura ef iciența și viabilitatea entității. E ste vorba de bunurile tangibile sau imobilizări
corporale, cum sunt cunoscute în limbajul contabil , care asigură desfășurarea activității unei
unități patrimoniale, fără a se epuiza de la prima utilizare .
Prin urmare, p rezenta lucrare își propune să trateze tema “Contabilitatea imobilizărilor
corporale” pentru înțelegerea și aprofundarea tu turor problemelor legate de acest subiect. Se vor
urmări principalele aspecte printr -o abordare teoretică, dar și practică efectuată l a S.C. GIP EST
S.R.L . Iași.

3
Capitolul 1 . Considera ții generale privind imobilizările corporale
Pentru desfășurarea activității de exploatare, entităț ile investesc capitalul disponibil î n active
imobilizate . Acestea sunt bunuri și valori deț inute de o entitate pe o perioadă mai mare de un an
și se caracterizează prin faptul că participă la mai multe cicl uri de exploatare, nu se consumă de
la prima lor utilizare, își păstrează forma fizică inițială , nu sunt destinate vânzării și , în mod
treptat, îș i tran smit valoarea lor î n bunurile, l ucrările și serviciile la a că ror producere au
contribuit.1
Activele imobilizate se grupează în funcț ie de utiliza rea și forma lor concretă de prezentare î n:
imobiliză ri necorporale , imobiliză ri corporale și imobiliză ri financiare .
2.2 Definirea și structura imobilizărilor corporale
Potrivit pct. 92 din cadrul titlului 8.2.3 din Ordinului Minist erului Finanțelor Publice
3055/ 2009, actualizat în 2011 , pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene , imobilizările corporale , denumite și active corporale, pot fi definite ca
fiind acele active care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții2:
a) sunt deținute de o entit ate pentru a fi utiliz ate în producția de bunuri sau prestarea de
servicii, în scopuri administrative sau pentru a fi închiriate terților ;
b) sunt utilizate pe o perioadă mai mare de un an.
Conform legislației în vigoare, din definiția imobilizărilor corporale rezultă următoarele:
a) Imobilizările corporale trebuie să fie în primul rând active , acestea din urmă fiind
definite în Cadrul Ge neral și în IAS 1 „Prezentarea situațiilor financiare” ca „resurse controlate
de întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute și de pe urma cărora întreprinderea
estimează că va obț ine beneficii”. Pe lângă aceste considerații, imobilizările corporale sunt
bunuri fizice sau tangibile „deținute de o entitate”3.
b) Legislația românească prevede faptul că imobilizările corporale sunt utilizate de o
întreprindere pe o perioadă mai mare de un an , ce coincide cu durata unui exercițiu financiar –
contabil. Normele românești în vigoare, structurează i mobilizările corporale în: terenuri și
construcții; instalații tehnice și mașini; alte instalații, utilaje și mobilier; avansuri și imobilizări
corporale în curs de execuție4.

1 Paraschivescu, M.D., Păvăloaia, W., Toma, C., Ț ugui, Al., Istrate, C., Contabilitate și analiză financiară , Editura
Neuron, Focș ani, 1994, p. 89
2 *** OMFP nr. 3055/29.10.2009 pentru aprobarea Reglementă rilor contabile conforme cu directivele europene ,
publicat în Monitorul Oficial al Româ niei, Partea I, Nr . 766 bis din 10 noiembrie 2009
3 Toma, M., Ghid pentru înțelegerea și aplicarea IAS 16 „Imobiliză ri corporale” , Editura CECCAR, București,
2003, p. 20
4 *** OMFP nr. 3055/29.10.2009 pentru aprobarea Reglementă rilor contabile conforme cu directivele europene ,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 766 bis din 10 noiembrie 2009, pct. 93, alin. 1

4
Această clasificare a Reglementă rilor contabile conforme cu directivele europene (aprobate
prin Ordinul Ministrului Finanț elor Publice nr. 3055/2009) nu con ține și denumirea de „ mijloc
fix” însă, tradiția contabilă românească include în această categorie construcțiile, instalațiile
tehnice și maș ini, alte instal ații tehnice, utilaje și mobilier.
Pentru a determina în orice moment starea și mișcarea mijloacelor fixe se ține evidența
corectă a acestora, realizând o clasificare după criterii economice și tehnologice care să
corespundă necesităților întreprinderii5.
a) După apartenența lor, mijloacele fixe se împart în:
 Mijloace fixe proprii – sunt înscrise în conturile din bilanț;
 Mijloace fixe aflate în folosință temporară – sunt primite prin concesiune, închiriere,
locație de gestiune și reflectate prin conturile din afara bilanțului.
b) În funcție de domeniul în care sunt utilizate :
 Mijloace fixe productive -sunt utilizate în activi tatea de exploatare sau de bază;
 Mijloace fixe folosite în alte activități -cum ar fi acțiuni sociale, culturale etc.
c) Din punct de vedere al naturii și particularităților tehnico -constructive :
 Construcțiile;
 Instalațiile tehnice, mijloacele de transport, animalele ș i plantațiile;
 Mobilierul, aparatura de birotică, echipamentele de protecție a valorilor umane și
materiale și ale active corporale.
Din categoria imobiliză rilor corporale , nu fac parte : aparatele, motoarele, instrumentele ș i
dispozitivele speciale care se folos esc la fabricarea unor produse î n ser ie sau a unor comenzi,
sculele , piesele și subansamblurile destinate înlocuirii celor uzate, construcțiile și instalaț iile
provizorii; echipamentele de protecție și de lucru ; animalele care nu au îndeplinit toate criteriile
pentru a fi trecute l a animale adulte, păsările și coloniile de albine , animalele puse la îngrășat,
pădurile, prototipurile, atâta timp câ t sun t folosite la fabricarea producț iei de serie, inclusiv seri a
zero.6
În cazul în care imobilizările co rporale sunt deținute în baza unui contract de leasing , acestea
se evidențiază în contabilitate în funcție de natura contractului de leasing, stabilită potrivit legii,
ținând seama de cerințele principiului prevalenței economicului asupa juridicului7.

5 Toma, C., Managementul contabilității financiare , Editura Tipo Moldova , Iași, 2012 , p. 3 00
6 Dumitrean, E., Contabilitate fina nciară, Editura Sedcom Libris, Iaș i, 2008, p . 133
7 Principiul prevalenței asupra juridicului precizează faptul că prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilanț
și din contul de profit și pierdere se face ținând seama de fondul economic al tranzacției sau al operațiunii raportate,
și nu numai de forma juridică a acestora.

5
2.3 Recu noașterea și evaluarea imobilizărilor corporale
Imobilizări le corporale sunt recunoscute ca activ atunci când întreprinderea poate obține
beneficii viitoar e în urma folosirii acelui activ iar costul acestuia poate fi evaluat în mod
credibil .8
Prin asocierea acestui principiu fundamental al recunoașterii cu definiția imobilizărilor
corporale reiese faptul că un bun poate fi recunoscut ca o imobilizare corporală dacă respectă
următoarele condiții:
 folosirea bunului de către întreprindere să genereze b eneficii viitoare;
 costul bunului să fie evaluat în mod credibil;
 posibilitatea bunului să fie utilizat p e parcursul mai multor perioade;
 bunul să fie utilizat de către întreprindere în producția de bunuri sau prestarea unor
servicii, pentru a fi închiriat terților sau pentru a fi fo losit în scopuri administrative.
Beneficiile economice viitoare reprezintă estimările entității cu privire la capacitatea
imobilizării corporale de a genera fluxuri de numerar sau echivalente de numerar către entitate.
Această capacitate a bunurilor corporale se regăsește, în general, în activitatea de exploatare a
entității.
Recunoșterea imobilizărilor corporale ridică câteva probleme în luarea deciziilor cu privire la
identificarea unei cheltuieli ca un activ sau ca o cheltuială, fapt ce poate influența rezultatele
reportate de întreprindere, având în vedere faptul că imobilizările corporale reprezintă o parte
semnificativă din activele întreprinderii.
Exprimarea în unități monetare a unor elemente patrimoniale recunosc ute în contabilitate este
denumită sub forma unei evaluări. Această acțiune de apreciere a valorii un ei structuri
patrimoniale se real izează în mod diferit, în funcț ie de elementul la care face referire și de
momentul în care se efectuează.
Directiva a IV -a europeană și Standardele Internaționale de Contabilitate și implicit legislația
contabilă românească prevede trei momente principale în care se realizează operațiuni de
evaluare: la intrarea în entitate ; la data inventarierii și în momentul încheierii exercițiului
finan ciar și în momentul ieșirii din întreprindere .
La data intrării în entitate, „bunurile se evaluează și se înregistrează în contabilitate la
valoarea de intrare9”, care poate îmbraca diverse forme:
a) Costul de achiziție , folosit la evaluarea imobilizărilor corporale procurate cu titlu oneros ,
cuprinde următoarele elemente: prețul de achiziție sau cum părare, c heltuieli le de transport , alte

8 Toma, M., Op. cit ., p. 31 .
9 *** OMFP nr. 3055/29.10.2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene ,
publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, Nr. 766 bis din 10 noiembrie 2009, pct. 50

6
cheltuieli ac cesorii directe pentru punerea î n stare de fu ncțiune a bunului respec tiv, t axele și
impozite le nedeductibile și reduceri le comerciale primi te, care se concretizează printr -o
diminuare a costului de achiziție .
b) Costul de producție al imobilizărilor corporale rezultate în urma procesului de fabricație
al unității, este format din cheltuieli cu materiile prime și materialele necesare producției, costuri
cu salariile personalului direct productiv, precum și alte contribuții aferente acestora, cheltuieli
cu livrarea, instalarea și montarea bunului corporal și cota -parte din cheltu ielile indirecte
ocazionate de procesul de producție.
c) Valoarea actuală este luată în considerare pentru imobilizările primite cu titlu gratuit și
se estimează în funcție de valoarea bunului pe piață, starea și utilitatea acestuia.
d) Valoarea de aport pentru bunurile ce reprezintă aport la capital social, stabilită în urma
evaluării efectuate potrivit legii, în funcție de prețul pieței, utilitatea, starea și amplasarea
acestora.
Cheltuieli le ulterioare sunt realizate de entitate o dată cu intrarea și utilizarea imobiliză rilor
corporale și trebuie recunoscute drept cheltuieli ale perioadei. În funcție de influenț a acestor
cheltuieli asupra potențialului inițial al imoblizărilor, identificăm urmă toarele categorii de
cheltuieli:
 cheltuieli efectuate pentru modernizarea imobiliză rilor corporale ;
 cheltuieli cu întreținerea și reparaț iile.
În conformitate cu IAS 16 „Imobiliză ri corporale”, cheltuielile efectua te pentru modernizarea
imobiliză rilor corporale sunt recunoscute ca o componentă a va lorii de intrare, dacă , după
efectuarea lor , a rezultat o creștere a performanței inițiale a activului respectiv. A cestea sunt
considerate cheltuieli ulterioare și au ca efect obț inerea unor beneficii economice viito are fie prin
creșterea veniturilor, fie prin reducerea cheltuielilor de întreținere și funcționare. Cheltuilile din a
doua categorie sunt efectuate pentru a menține sau a redobândi nivelul de performanță inițial.
Cheltuielile cu întreținerea ș i repara țiile sunt considerate ch eltuieli ale perioad ei curente ș i sunt
imputate rezultatului exerciț iului10.
Inventarierea este momentul în care activele unei întreprinderi sunt măsurate și exprimate atât
în unități monetare, cât și în unități de măsură fizice.
Imobilizările corporale se evaluează în momentul inventarierii la valoarea de inventar
stabilită în fu ncție de prețul pieței, starea ș i utilitatea bunului. Regularizarea valorii imobilizărilor
corporale și aducerea lor la nivelul valorii de inventar se realizează, în funcție d e tipul de
depreciere existentă , fie prin înregistrarea unei amortizări suplimentare , în cazul unei deprecieri

10 Toma, M., Op. cit., p. 45

7
ireversi bile, fie prin constituirea sau suplimentarea ajustărilor pentru depreciere , în cazul unei
deprecieri reversibile a acestora .
În cazul imobilizăril or corpor ale amortizabile , se calculează o valoarea contabilă , prin
deducerea din valoarea contabilă de intrare amortizarea calculată și înregistrat ă până în acel
moment. În momentul inventarierii, valoarea contabilă este pusă de acord cu rezultatele
inventarierii11.
Momentul închiderii exercițiului financiar , este, din punct de vedere contabil, momentul
întocmirii bilanțul ui contabil, ca document contabil de sinteză. Imobilizările corporale sunt
înscrise în bilanț la valoarea de intrare , fără a lua în considerare ajustările cumulate de valoare.
La data ieșirii din entitate, imobilizările corporale se evaluează și se scad din gestiune la
valoarea lor de intrare sau valoarea la care sunt înregistrate în contabilitate. În acest caz, există
două situații când imobilizarea a fost sau nu complet amortizată.
Atunci când un bun este complet amortizat și deci, valoarea unei imobilizări a fost c omplet
suportată de cheltuieli, valoarea contabilă a acti vului este egală cu amortizarea aferentă.
În ca zul în care imobiliz area este in complet amorti zată, se impune suportarea pe cheltuieli a
valorii rămase neamortizate. Astfel, amortizarea înregistr ată plus cheltuiala devine egală cu
valoarea netă contabilă, reprezentând valoarea de ieșire a respectivei imobilizări.
2.4 Reevaluarea imobilizărilor corporale
Legea Contabilității nr. 82/1991 , republicată , precizează că „reevaluarea im obiliză rilor
corporale se face la valoarea justă , în conformitate cu prevederile reglementă rilor contabile
aplicabile”12. Astfel spus, reevaluar ea reprezintă modalitatea prin care valoarea netă contabilă
este înlocuită cu valoare a justă, ținând seama d e inflație, starea bunului, utilitatea acestuia și de
prețul pieței. Reevaluarea imobilizărilor cor porale se efectuează la sfârșitul exercițiului fi nanciar
de către profesioniști cu cali ficare în domeniul evaluărilor, membri ai unui organism profesional
în domeniu. La întocmirea situațiilor financiare, reevaluarea imobilizărilor corporale trebuie
prezentată în notele explicative, precizând elementele supuse reevaluării, metoda folosită precum
și elementul din contul de profit și pierdere care a fost afectat. Aceste reevaluări trebuie realizate
în mod consecvent, astfel încât să nu existe diferențe semnificative între valoarea contabilă și
valoarea just ă la data bilanțului13.

11 *** OMFP nr. 3055/29.10.2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene ,
publicat în Monitorul Oficial al României , Partea I, Nr. 766 bis din 10 noiembrie 2009, pct. 69
12 *** Legea contabil itatii nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454/18.06.2008,
Capitolul I „Dispoziții generale”, art. 8, pct. (2)
13 *** OMFP nr. 3055/29.10.2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene ,
publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, Nr. 766 bis din 10 noiembrie 2009, part. 8 .2.5.1

8
Amortizarea aferentă imobilizărilor corporale reevaluate se înregistrează în contabilitate
începând cu anul următor celui pentru care s -a efectuat reevaluarea, existând astfel două
modalități de reevaluare a imobilizărilor corporale:
 metoda valorii brute care presupune reevaluarea imobilizărilor corporale la valoarea
brută cumulată cu amortizarea î nregistrată până în acel moment;
 metoda valorii nete ce exclude din valoarea contabilă brută amortizarea cumulată și
ajustările pentru depreciere.
Elementele care sunt cuprinse în aceeași grupă de imobilizări trebuie sa fie reevaluate
simultan pentru a se evita reevaluarea selectivă și raportarea în situațiile financiare anuale a unor
valori care sunt o combinație de costuri și valori cal culate în momente diferite.
Diferența din reevaluarea imobilizărilor corporale dintre valoarea activului rezultată în urma
reevaluării și costul istoric trebuie trecută în contul 105 „Rezerve din reevaluare”.
Plusul rezultat din compararea valorii juste c u valoarea contabilă netă este recunoscut ca o
majorare a rezervei din reevaluare. Surplusul din reevaluare este capitalizat prin transferul direct
la rezerve sau ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreșterea recunoscută anterior la
acea imobil izare corporală.
În cazul în care rezultatul reevaluării reprezintă o reducere a valorii contabile nete, aceasta se
se tratează ca o cheltuială cu toată valoarea deprecierii, în cazul în care rezerva din reevaluare nu
cuprinde sume referitoare la acea imob ilizare sau se consideră a fi o dimin uare a rezervei din
reevaluare cu minimul dintre valoarea rezervei și valoarea descreșterii, diferența rezultată fiind
înregistrată ca o cheltuială.
2.5 Noțiuni generale privind deprecierea imobilizărilor corporale
Imobilizările corporale , cu excepția terenurilor, sunt supuse unui proces de depreciere ce
poate avea drept consecință pierderea de valoare, în timp, treptat, a valorii economice și de
utilitate . Această pierdere de valoare reprezintă , în termeni contabili , ajustări de valoare a
imobilizărilor care au suferit anumite modificări determinat e de cauze precum :
 uzura naturală și/sau uzura anormală ce provine din diferite cauze ;
 ineficiența activității de reparații și întreținere ;
 cauze naturale (cutremure, inund ații etc.);
 cauze externe (incendii, explozii etc.);
 apariția unor imobilizări corporale mai performante din punct de vedere tehnic ,
tehnologic, al performanțelor etc.

9
2.5.1 Amortizarea imobilizărilor corporale. Regimuri de amortizare
Amortizarea , conform IAS 16 „Imobiliză ri corporale” , reprezintă „alocarea sistematică a
valorii amortizabile a unui activ asupra duratei sale de viață utilă”14.
Din perspectiva contabil ă, amortizarea reprezintă diminuarea valorii de intrare a unui acti v
imobilizat, ca urmare a depr ecierii , determinată de diferite cauze cum ar fi: utiliz area bunului de
către î ntreprindere într-o anumită perioadă de timp, influenț a factorilor natur ali, progresul tehnic
etc.
Din punct de vedere financiar , amortizarea reprezintă o sursă de autofinanț are a capitalului
imobilizat, fiind componenta principală a capacității de autofinanț are15.
La determinarea amortiză rii, ca expresie a deprecierii r eversibile, entitatea trebuie să dețină
suficiente informaț ii cu privire la valoarea amortizabilă, durata de viață utilă ș i regimurile de
amortizare.
Valoarea amortizabilă este reprezentată de costul activului sau o valoare substituită costului
în situațiile financiare, din care s -a scăzut valoarea reziduală. Costul activului imobi lizat este
egal cu suma achitată în numerar sau echivalent e de numerar, sau valoarea justă a
contraprestaț iilor efecuate pentru intrarea la data achiziției sau a construcț iei acesteia.
Durata de utilizare economică reprezintă perioada pe parcursul căreia întreprinderea
preconizează că va utiliza activul respeciv și se stabilește prin documentația tehnică a bunului,
existând posibilitatea revizuirii perioadei de timp printr -o expertiză tehnică.
Conform pc t. 110 alin . (1) și (2) din Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 3055/2009
amortizarea se determină prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a
imobilizărilor corporale și se calculează începând cu luna următoare punerii în funcțiune și pân ă
la recuperarea integrală a valorii lor de intrare.
Cu alte cuvinte, la determinarea amortizării se iau în calcul două componente:
a) valoarea de intrare a mijlocului fix sau valoarea amortizabilă;
b) durata normală de funcționare se stabilește după prevederil e Catalogului privind
clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe și reprezintă, de fapt, durata de
utilizare a mijloacelor fixe prin care se recuperează pe calea amortizării valoarea de intrare a
acestora.16

14 Toma, M., Op. cit., p. 61
15 Dumitrean, E., Op. cit., p. 147
16 *** Hotărârea Guvernului nr. 2139/2004 – Catalogul privind clasificarea și duratele norm ale de funcționare a
mijloacelor fixe, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr.
46 din 13 ianuarie 2005, Anexa 1, Partea I „Dispoziții generale”

10
Conform Codului Fiscal al României, mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare
corporală care îndeplinește cumulativ următoarele condiții17:
a) este deținut de entitate pentru a fi utilizat în producția, livrarea de bunuri sau în
prestarea de servicii, pe ntru a fi închiriate terților sau în scop uri administrative;
b) la data intrării în entitate , are o valoarea fiscală mai mare decât limita stabilită prin
hotărâre a Guvernului18;
c) are o durată de utilizare mai mare de un an.
Din categoriile de imobilizări corporale, terenurile nu sunt supuse procesului amortizării
deoarece sunt un factor natural de producție, nu provin ca urmare a procesului de producție și nu
sunt supuse procesului de uzură.
Pentru imobilizările corporale con cesionate, închiriate sau în locație de gestiune se calculează
și se înregistrează amortizarea de către entitatea care le deține în proprietate.
Valoarea investițiilor efectuate pentru amenajarea lacurilor, bălților, iazurilor, terenurilor și
pentru alte l ucrări simil are se recuperează pe calea amortizării, prin includerea în cheltuielile de
exploatare într -o perioadă stabilită de consiliul de administrație sau responsabil de gestiunea
patrimoniului19.
La evaluarea deprecie rii ireversibile a unei imobliză ri corporale, pot fi alese mai multe
metode de amo rtizare, în funcție de politica financiară a fiecărei entități. Î n general, entitatea
este interesată de recuperarea valorii amorti zabile î ntr–o perioadă cât mai scurtă de timp
(amortizarea fiind sursa prin cipală a autofinanță rii), iar statul este interesat deoarece valoarea
amortizării influențează profitul impozabil. R egimul de amortizare trebuie aplicat, în mod
constant, de la un exerciț iu financiar la altul .
Norma contabilă românească precizează că enti tățile amortizeaz ă imobilizările corporale
utilizând unul din urmă toarele regimuri de amortizare: amortizarea liniară , amortizarea
degresivă, amortizarea accelerată, amortizarea calculată pe unitate de produs sau serviciu .
Amortizarea liniară este considerată drept cea mai simplă și mai des utilizată metodă de
amortizare. Se determină prin stabilirea unei sume fixe proporțional ă cu numărul de ani ai
duratei de utilizare economică a mijlocului fix și includerea constantă a ace steia în cheltuiel ile de
exploatare.

17 *** Legea nr. 571/22.12.2003 privind Codul Fiscal cu Normele metodologice de aplicare , cu modificările și
completările ulterioare , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 938, Titlul II „Impozitul pe
profit”, art. 24, pct (2)
18 Valoarea minimă de intrare a mijloacelor fixe stab ilită în conditiile art. 3 alin. 2 lit. a) din Legea nr. 15/1994
privind Amortizarea capitalului imobilizat în active corporale și necorporale , republicată, cu modificările și
completările ulterioare, este de 1.800 lei.
19 Ștefan, C. , Contabilitatea imobili zărilor corporale și necorporale la agenți economici și instituții publice , Editura
Tribuna Economică, București, 2006, p. 17.

11
Amortizarea liniară se determină prin parcurgerea urmă toarelor etap e20:
a) Determinarea cotei de amortizare liniare (Ca1) prin raportarea lui 100 la numărul de
ani de viață utilă normală a imobilizării (DNU), conform relaț iei:
Ca1 100
Durata normală de viață utilă
b) Calcularea amortiză rii anuale (Aa) prin aplicarea cotei de amortizare liniare la
valoarea de intrare ( VI) a imobiliză rilor, potrivit următoarelor relaț ii:
a) În cazul î n care mijlocul fix este folosi t pe toata perioada unui exercițiu financiar, se
folosește următoarea relaț ie:
Aa = VI * Ca
b) În cazul în care imobilizarea corporală nu este utilizată pe toată perioada unui exerciț iu
financiar, amortizarea se calculează în raport cu numărul lunilor întregi de funcționare (L), după
următoarea relaț ie:
Aa= Vi * Ca * L
12
c) Determinarea amortiză rii lunare (Al) prin raportarea la numărul lunilor de funcționare
în cursul exerciț iului financiar:
a) Dacă mijlocul fix este utilizat pe parcursul întregului exercițiu financiar se folosește
următoarea relaț ie de calcul:
Al = Aa
12
b) Dacă imobilizarea nu este utilizată pe tot parcursul unui exerciț iu financiar, anuitatea
se calculează în raport cu numărul lunilor întregi de funcționare (L), conform relaț iei:
Al AA
L
Deși este o metodă de amorti zare mai simplă de utilizat, amortizării liniare i se aduc și
numeroase critici. Pe durata de viață a unei imobilizări corporale, pierderea de valoare nu este
constantă și nu se ia în considerare diminuarea capacității de producție sau creșter ea cheltuieli lor
de întreținere și funcț ionare.
Amortizarea degresivă presupune multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu diferiți
coeficienți, prin care se accelerează procesul de recuperare a amortizării, în primii ani de la
punerea în funcțiune a mijlocului fix , iar pe măsura trecerii anilor aferenți duratei normale de
utilizare , aceasta se diminuează.
Conform legislației româ nesti, cota de amortizare d egresivă (Cad) se determină prin înmulțirea
cotelor de amortizare liniară (Ca) cu unul din coeficienții stabil iți de normele contabile:
Cad Ca* k

20 Toma, C., Op. Cit ., p. 314

12
În functie de duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, coeficienț ii au diferite valori,
astfel21:
a) k = 1,5, dacă durata normală de funcționare a mijlocului fix amortizabil este cuprinsă
între 2 și 5 ani;
b) k = 2,0, dacă durata normală de funcționare a mijlocului fix amortizabil este cuprinsă
între 5 și 10 ani;
c) k = 2,5, dacă durata normală de funcționare a mijlocului fix amortizabil este mai mare
de 10 ani.
Amortizarea degresivă presupune efectuarea unor calcule în urmă toarele etape:
1) În primul exerciț iu financiar cota de amortizare degresivă (Cad) se aplică asupra valorii
de intrare ( Vi) a imobilizării, conform următoarelor relații de calcul :
a) Dacă numărul lunilor de funcționare a mijlocului fix este egal cu 12:
Aa= VI * Cad
b) Dacă numărul lunilor de funcționare este mai mic decât 12, atunci:
Aa= VI * Cad * L
12
2) În anii urmă tori de utilizare a mijlocului fix cota de amortizare degresivă se aplică la
valoarea rămasă (Vr), respectiv difere nța dintre valoarea de intrare și amortizarea cumulată,
potrivit relaț iei:
Aa= Vr * Cad
Calculul amortizarii degresive continuă până în anul de utilizare în care amortizarea anuală
este mai mică sau egală c u amortizarea liniară, calculată pentru perioada de utilizare rămasă.
Din a cel moment și până la expirarea duratei normale de utilizare a mijlocului fix se aplică
metoda de amortizare liniară.
Amortizarea degres ivă determină anuități mai mari în primii ani ai duratei de viață utilă și mai
mici în ultimii ani, atunci când cheltuielile cu întreținerea mijl oacelor fixe sunt mai mari. Ace st
regim de amortizare se aprop ie într-o mare măsură de condițiile reale însă, presupune efectuarea
unor calcul e mai complexe.
Amortizarea accelerată presupune includerea în cheltuielile de exploatare, în primul an de
utilizare, a unei amortizări de până la 50 % din valoarea de intrare a mijlocului fix amortizabil.
După primul an de funcționare, valoarea rămasă de amortizat se calculează după metoda
amortizării liniare.

21 *** Legea nr. 571/22.12.2003 privind Codul Fiscal cu Normele metodologice de aplicare , cu modificările și
completările ulterioare , actualizată conform OUG nr. 125/2011, publicată în Monitorul Oficial nr. 938 din
30.12.2011, Titlul II „Impozitul pe profit”, art. 24, alin. (8)

13
Metoda de amortizare calculată pe unitate de produs sau serviciu se aplică atunci când
durata de viață utilă a mijlocului fix este exprimată prin nu mărul unităților produse sau a altor
unități asemănătoare ce se estimează că vor fi obținute prin folosirea imobiliză rii respective.22
Aceast regim de amortizare s e aplică, de obicei , pentru mijloacele de tra nsport auto, aeronave,
utilaje și instalații de l ucru a că ror durată normală de funcționare es te stabilită în volum de
prestații fizice, cum ar fi: numărul de km. parcurși, numărul orelor de zbor, numărul orelor de
funcț ionare etc.
Folosind această metodă , cota de amortizare ( Cal) se calculează prin rapo rtarea lui 100 la
volumul prestaț iilor normate ( Qn):
Cal 100Qn⁄
Amortizarea poate fi calculată cu ajutorul urmă toarei formule:
Aa = VI* Cal* Qe , unde:
– reprezintă volumul prestaț iilor fizice efective.
Codul fiscal al României precizează că regimul de amortizare pentru un mijloc fix este diferit
și se determină conform următoarelor reguli23:
a) în cazul construcțiilor, se aplică metoda de amortizare liniară;
b) în cazul e chipamentelor tehnologice, respectiv al mașinilor, uneltelor și instalațiilor,
precum și pentru computere și echipamente periferice ale acestora, entitatea poate folosi metoda
de amortizare liniară, degresivă sau accelerată;
c) în cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil, entitatea poate opta pent ru metoda de
amortizare liniară sau degresivă.
Pentru a contura noțiunea de amortizare voi prezenta în cele ce urmează o aplicație privind
deprecierea ireversibilă a mijloacelor fixe pe exemplul firmei S.C. GipEst S.R.L. Iași.
În luna mart ie 2012 societatea achiziționează un mijloc de transport la prețul de achiziție de
43.320 lei exclusiv T.V.A. pe care intenționează să îl amortizeze liniar, pe o perioadă de 10 ani,
începând cu luna următoare .
Pentru determinarea amortizării lunare se realizează următoarele calcule:
a) Calculul cotei de amortizare l iniare :
Ca1 100
10

22 Toma, C., Op. cit. , p. 317.
23 *** Legea nr. 571/22.12.2003 privind Codul Fiscal cu Normele metodologice de aplicare , cu modificările și
completările ulterioare , actualizată conform OUG nr. 125/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 938
din 30.12.2011, Titlul II „Impozitul pe profit”, art. 24, alin. (6)

14
b) Determinarea amortizării lunare:
Al 43.320 *0.1
12 = 361 lei/ lună
2.5.2 Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale
Expresia valori că a deprecierilor reversibile întâlnite î n cazul activelor corporale reprezintă
ajustă ri pentru deprecierea imobiliză rilor corporale . Acestea dau curs principiului prudenței și
independenței exerciț iului financiar.
O depreciere a imobiliză rilor corporale se produce atunci când valoarea contabilă este
super ioară valo rii actuale a activului, în reglementă rile contabi le din Româ nia, aceasta din urmă
având denumirea de valoare de inventar.
Conform IAS 36 „D eprecierea activelor”, imobiliză rile corporale trebuie prezentate în
situaț iile financi are anuale la o valoare mai mică decâ t val oarea recuperabilă a acestora.
Valoarea recuperabilă reprezintă valoarea cea mai mar e dintre valoarea de utilizare și prețul net
de vânzare. Valoarea de utilizare reprezintă valoarea actualizată a fluxurilor d e numerar estimate
de entitate î n urma folosirii activului respectiv.24
O pierdere din depreciere apare atunci când există o diferență dintre valoarea contabilă netă și
valoarea recuperabilă a unui acti v. În această situaț ie, valoarea activului în situaț iile financi are
este redusă la valoarea recuperabilă . Această diminuare este expresi a unei pierderi din
depreciere.
Pentru identificarea depreci erii sau a pierderii de valoare a activelor corporale se poate ape la
la o serie de surse externe ș i interne:
a) surse externe – se poate urmă ri evoluț ia valorii de piață a activelor respective,
schimbările survenite î n mediul economic, social și tehnologic ce pot influența activitatea
entităț ii, cu implicaț ii directe asupra valorii de utilizare.
b) surse interne –se identifică uzura morală sau gradul de depreciere fizică , diminuarea
potențialului imobiliză rii corporale, schimbă rile în ceea ce priveș te modul de utilizare a
active lor.
Așa cum s -a observat î n paragrafele precedente, o depreciere sau o pierd ere de valoare este
identificată atunci când valoarea contabilă a unui a ctiv corporal este mai mare decât valoarea
recuperabilă, adică maximul dintre preț ul net de vânzare ș i valoarea de utilizare.
Estimarea prețului net de vâ nzare se realizează pe baza informațiilor deț inute despre:
 prețul imobilizării corporale trecut într -un contract de vânzare, dacă aceasta con stituie
obiectului unei tranzacții încheiat e;

24 Ristea, M., Cont abilitate financiară , Editura Universitară, București, 2005, p. 141

15
 valoarea de piață a activului corporal;
 valoarea realizabilă pe care entitatea ar putea să o obțină din desfăș urarea unei tranzacț ii
viitoare ;
 valoarea de utilizare , în cazul în care entitatea nu deține suficiente informaț ii pentru a
estima una din valorile precedente.
Estimarea valorii de utilizare se realizează de către o î ntreprindere l a constatar ea deprecierii
unor active corporale, câ nd poate opta, după caz, la păstrarea sau cedarea acestuia. D e exemplu,
în situația scăderii potențialul ui activului, entitatea poate recurge la vânzarea bunului dacă
încasările nete rezultate din vâ nzare determină o rată a rentabili tății ma i mare decât utilizarea lui
în continuare, sau poate păstra și folosi bunul, chiar dacă potențialul acestuia este mai mic decâ t
estimă rile realizat e. În acest sens, entita tea ia decizii pe baza preconiză rilor realizate as upra
fluxurilor viitoare ne te de trezorerie generate de activul respectiv.
Recunoașterea ș i evaluarea unei pierderi din depreciere se realizeaz ă diferit în funcț ie de
tipul de evaluare ulterioară a activelor .
a) deprecierea unui activ î nregistrat la cost – ajustarea din depreciere este recunoscută ca o
cheltuială și trebuie trecută în Contul de profit ș i pierdere.
b) deprecierea unui activ î nregistrat la valoarea reevaluat ă – pierderea din depreciere este
considerată o diminuare a valorii reevaluat e în limita soldului c reditor al contului 10 5 „Rezerve
din reevaluare” ; dacă soldul contului este depă șit, diferența va fi trecută pe o cheltuială î n Con tul
de profit ș i pierdere25.
Constituirea sau majorarea ajustă rilor pentru depreciere se realizează prin creș terea
cheltuielil or, iar anularea sau diminuarea acestora se face pe baza veniturilor din ajustări. În
cazul î n care deprecie rile activ elor corporal e înregistrate ca ajustă ri sau pierderi de valoare se
reduc î n perioadele urmă toare, se face și o diminuare corespunzătoare (anularea parțială a
ajustărilor înregistrate anterior î n contabilitate).26
Cheltuielile privind ajustă rile pentru depreciere sunt nedeductibile din ca lculul rezultatului
impozabil, î n timp ce veniturile din ajus tări penru depreciere reprezintă deduceri fiscale, adică
sunt neimpozabile.

25 Ristea, M., Dima, M., Contabilitatea societăț ilor comerciale , Editura Universi tară București, Bucureș ti, 2002, p.
303
26 Pântea, I.P., Bodea, G., Contablitatea financiară românească , Editura Intelcredo, Deva, 2009, p. 354

16
Capit olul 2 . Prezentarea societății S.C. Gip Est S.R.L. Iași
GIP EST este o societate cu răspundere limitată, ce a fost înființată în anul 1996, având sediul
în Iași, pe strada Hotin numărul 8, fiind înregistrată la Re gistrul Comerțului cu numărul
J22/1384/1996.
Principalul domeniu de activitate al firmei, așa cum este specificat în Certificatul de
Înregistrare Fisca lă, este desfășurarea unor “Activități de investigație și protecție a bunurilor și
persoanelor” .
2.1 Scurt istoric
În anul 2000, societatea și -a obținut Certificatul de Atestare pentru “ Verificare, întreținere și
reparații la sistemele, instalațiile, aparatele și dispozitivele de semnalizare, alarmare și alertare
în caz de incendiu ”.
În anul 2002, S.C. GI P EST SRL Iași și-a lansat un show room pe B -dul Tudor Vladimirescu,
în care și -a expus echipamentele specifice domeniului de activitate al firmei.
În anul 2005, are loc o relicențiere a firmei, pentru servicii de pază și gardă de corp, precum și
pentru proiectarea, instalarea și întreținerea sistemelor de alarmare împotriva efracției.
În anul 2006, societatea își extinde obiectele de activitate în domeniul sistemelor de navigație
terestre și maritime prin GPS, echipamentelor și sistemelor multimedia auto, cât și a
echipamentelor și sistemelor de sonorizare.
În anul 2007, GIP EST obține Atestatul de tip B pentru proiectarea și executarea instalațiilor
electrice interioare pentru construcții civile și industriale, branșamentelor aeriene și subterane la
tensiu nea nominal de 0.4 kV.
2.2 Structura organizatorică și funcțională
S.C. GIP EST S .R.L. Iași este organizată pe următoarele compartimente, așa cum se poate
observa din anexa nr. 1: departament ul producție, marketing -vânzări, logistică, pază și
intervenție, resurse umane și economic.
Departamentul de producție este condus de un director care coordonează toată activitatea ce
ține de producerea sistemelor de securitate.
Departamentul de marketing -vânzări se ocupă de promovarea prin tehnici de marketing a
produselor de securitate și vânzarea acestora prin intermediul agenților de vânzări.
Departamentul de logistică este coordonat de către directorul de logistică ce are drept
principale atribuții supervizarea transportului și a depozitelor.
Departamentul de pază și intervenție asigură în mod eficient servicii de pază cu personal
uman și instruit să acționeze în cel mai scurt timp în cazul unor situații certe.

17
În cadrul departamentului de resurse um ane se desfășoară activități de selecție, recrutare a
personalului, precum și alte activități ce țin de drepturile salariale ale angajaților.
Departamentul economic se ocupă cu activitățile financiar -contabile, cum ar fi: ținerea
evidențelor contabile, alocarea resurselor financiare și raportarea acestora către directorul
executiv, întocmirea situațiilor financiare anuale, planificarea bugetului etc.
2.3 Organizarea compartimentului financiar – contabil
Firma S.C. Gip Est S.R.L Iași organizează și conduce contabilitate proprie, respectiv
contabilitate financiară , în cadrul Departamentului Financiar Contabil, aflat în directa
subordonare a directorului economic. Acesta din urmă, organizează, îndrumă, conduce,
controlează și răspunde de desfășurarea în mod ef icient a act ivității financiar -contabile a firmei
în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare. În cadrul compartimentului financiar – contabil
își desfășoară activi tatea patru angajati, din care: 1 contabil – șef, 2 contabili și 1 casier .
Prin activitatea desfășurată, personalul din c adrul departamentului financiar –contabil asigură
cunoașterea, evaluarea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și a capitalurilor proprii,
precum și a rezultatelor obținute în cadrul unui exercițiu financiar. Totod ată, înregistrează
cronologic și sistematic, prelucrează, publică, p ăstrează și pune la dispoziția utilizatorilor
informații cu privire la poziția și performanța financiară.
Conform fișei de post al contabilului șef , acesta îndrumă, conduce, controlează și răspunde de
organizarea activității financiar contabile a firmei. În conformitate cu normele contabile și
prevederile legale român ești, contabilul –șef urmărește respectarea principiilor contabile, asigură
îndep linirea obligațiilor fiscale, respectă obligațiile entității față de bugetul statului și terți,
întocmește situațiile financiar – contabile și răspunde de corectitudinea lor, răspunde discip linar,
civil, material și penal pentru pagubele provocate unității prin executarea defectuoasă a
atribuțiilor sau prin neexecutarea acestora.
Cei doi contabili ai firmei Gip Est sunt sub îndrumarea și subordonarea contabilului –șef.
Aceștia sunt responsabili de asigurarea evidențelor contabile , întocmesc situaț iile și rapoartele
financiar -contabile și verifică corelarea acestora, respectă prevederile normative interne,
îndeplinesc sarcinile și procedurile de lucru impuse de contabilul –șef etc.
Casierul firmei este însărcinat să respecte întocmai prevederile regul amentului operațiunilor
de casă și are drept responsabilități următoarele: gestionează numeralul și actele de valoare din
contul firmei, răspunde de efectuarea plăților și încasarea numeralului, răspunde de plata
drepturilor salariale ale salariaților firme i, ține evidența debitorilor și creditorilor, verifică
legalitatea documentelor etc.

18
2.4 Dinamica pr inciplilor indicatori economico –financiar i
Analiza indicatorilor economico -financiari are un mare impact asupra procesului decizional și
asigură cunoașter ea și previziunea performanței ș i poziției financiare a unei entități prin
efectuarea unor comparații între perioade diferite27. Principalii indicatori economico -financiari la
firma S .C. Gip Est S.R.L Iași calculați pe baza situațiilor financiare din perioadele 2 009, 2010,
2011, sunt prezentați în tabelul nr. 2.1. Dinamica principalilor indicatori economo -financiari .28
Tabelul nr. 2.1. Dinamica principalilor indicatori economico -financiari
Nr.
crt. Denumire indicatori Exercițiu financiar Abateri
% Abateri
%
2009 2010 2011 2010 2011
1. Indicatori de lichiditate
a) Rata lichidității generale Rlg=Ac/Dc 1,29 1,6 1,47 24,03 – 8,13
b) Indicatorul lichidității reduse
Rlr=Ac -S/Dc 0,41 0,44 0,65 7,32 47,73
2. Indicatori de risc
a) Rata îndatorării la termen Rît=D >1an/CP 0,79 0,37 0,33 – 52,47 – 12,9
b) Indicatorul privind acoperirea dobânzilor
RAD=Rec/Chd 3,1 2,89 2,39 – 6,77 – 17,30
3. Indicatorii de activitate
a) Viteza de rotație a stocurilor
Vrs=CA/S (rotații) 2,71 2,99 3,45 10,08 14,99
b) Durata de rotație a stocurilor
Drs=(S/CA)*360 132,64 120,49 104,79 – 9,16 – 13,04
c) Termenul de recuperare a creanțelor clienți
Trc=(Cc/CA)*360 74,14 41,55 46,29 – 43,96 11,41
d) Termenul de plată a datori ilor furnizor
Tpf=(Dfz/Afz)*360 324,85 178,76 213,28 – 44,97 19,31
e) Viteza de rotație a activelor imobilizate
VrAi=CA/ Ai (rotații) 4,14 3,66 2,67 – 11,45 – 27,11
f) Viteza de rotație a activelor totale
VrAT CA/AT (rotații) 2,2 2,24 1,94 2,01 – 13,49
4. Indicatori de profitabilitate
a) Rata rentabilității capitalului angajat
Rcangj=Rec/Cangj 0,15 0,16 0,11 6,67 – 31,25
b) Marja brută din vânzări
RMb=Rb/CA 8,10 7,04 5,00 – 13,09 0,71
Interpretarea rezultatelor:
Rata lichidității generale analizează măsura în care datoriile pe termen scurt pot fi acoperite
din activele circulante. În situația analizată la S.C. Gip Est S.R.L Iași se poate observa că
indicatorul are valori mai mari decât unitatea, înregistrând în anul 2010 o creștere cu 24,03 %
față de perioada de bază. Aceasta este expresia unui fond de rul ment pozitiv ce reflectă echilibrul
financiar pe termen scurt al entității. În 2011 se constată o scădere față de anul precedent cu 8, 13
%, acest fapt datorându -se în principal creșterii datoriilor și a activelo r curente.

27 Mironiuc, M., Analiza economico -financiară, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2009, p. 19
28 ***OMFP nr. 3055/29.10.2009 pentru aprobarea Reglementă rilor contabile conforme cu directivele europene ,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 766 bis din 10 noiembrie 2009, Secțiunea 5 “Exemple de
prezentare a notelor explicative la situațiile financiare anuale”, Nota 9 “Exemplu de calcul și analiza principalilor
indicatori economico -financiari”

19
Indicatorul lichidității reduse exprimă capacitatea întreprinderii de a plăti datoriile curente din
disponibilitățile bănești. În exercițiile financiare analizate se obse rvă o creștere a indicatorului,
cu 7,32 în primul an și 47, 73 % în cel de -al doilea , fapt ce indică o situație finaciară pozitivă,
concretizată prin creșterea lichidității imediate a întreprinderii și posibilitatea finanțării activității
curente din creanțe și active de trezorerie.
Rata îndatorării la termen este descrescătoare și înregistrează în ultimii doi ani valori
inferioare limitei de 0, 5. Această evoluție este dată de scăderea datoriilor pe termen lung într -o
măsură mai mare decât scăderii capitalurilor permanente. Indicatorul relevă faptul că autonomia
financiară a întrepr inderii nu este afectată, iar riscul de insolvabilitate este absent.
Evoluția indicatorului privind acoperirea dobânzilor a înregistrat o scădere cu 6,77 în anul
2010 și cu 17, 30 % în anul 2011. Acest lucru se datorează în principal scăderii profitului din
exploatare dar și a cheltuielilor cu dobânda. Situația rămâne totuși favorabilă deoarece valorile
indicatorilor sunt ridicate, iar firma își poate achita cu ușurință dobânzile la creditele contractate.
Viteza de rotație a stocurilor a crescu t în perioa dele analizate cu 10, 08 în primul an și
14,99 % în anul 2011 datorită existenței unor stocuri mai ușor vandabile și aprovizionarea cu o
cantitate necesară de elemente care să asigure activitatea de explotare a întreprinderii. Cauza
creșterii este dată de faptul că stocurile au scăzut într -o proporție mai mare decât Cifra de afaceri.
Valorile duratei de rotație a stocurilor sunt medii (133, 121, respectiv 105 zile), ceea ce
înseamnă că lichiditatea firmei este satisfăcătoare, iar întreprinderea transformă într -un termen
relativ scurt stocurile în lichidități. Îndicatorul are o evoluție descrescătoare, fapt ce corespunde
unei situații pozitive, firma reușind să -și valorifice în mod eficient stocurile.
Termenul de recuperare a creanțelor clienți este redus și înregistrează în anul 2010 o scădere
considerabilă față de primul an ( 43,96 %) iar în 2011 constatăm o ușoară creștere ( 11,41 %).
Acestă evoluție este dată de fluctuațiile creanț elor comerciale și a cifrei de afaceri. Valorile
indicatorului sunt inferioare termenului de plată a datoriilor ceea ce corespunde unei situații
favorabile pentru întreprindere care își recup erează într -un timp mai scurt creanțele.
Termenul de plată a datoriilor furnizor este destul de mare , însă este în descreștere în primul
an, fapt datorat scăderii datoriilor comerciale într -o măsură mai mare decât diminuarea
achizițiilor de la furnizor. În anul următo r întreprinderea dispune de o perioadă mai mare de plată
a datoriilor către furnizor în urma creșterii atât a achizițiilor, cât și a datoriilor comerciale.
Viteza de rotație a activelor imobilizate indică numărul de rotații înregistrate de imobilizări
pentru realizarea cifrei de afaceri. În perioadele de referință, valoarea acestui indicator a scăzut în
primul an cu 11, 45 și cu 27, 11 % în cel următor . Această situație este posibilă datorită scăderii
pe parcursul a celor 3 ani a activelor imobilizate și fluctuațiilor cifrei de afaceri , care a scăzut în
primul an și a crescut în anul următor.

20
Viteza de rotație a activelor totale a înregistrat în primii d oi ani analizați o creștere de 2, 01 %,
acest lucru datorându -se sporirii cifrei de afaceri într -un ritm mai lent decât scăderii activului
total. În anul următor activele totale au cres cut față de anul 2010, determinând astfel o scădere
ușoară a indicatorul ui cu 13,49 %.
Rentabilitatea capitalului angajat exprimă profitul pe care firma îl obține din capitalul
investit. Astfel, se observă o ușoară creștere a indicatorului în primii doi ani. Situația se modifică
în anul 2011 prin scăderea rentabilității indic atorului privind capitalul angajat cu 31,25 % față de
anul precedent. Această dinamică se explică pe de o parte, prin scăderea profitului în anul 2011,
iar pe cealaltă parte, creșterea valorii capitalului angajat față de anul 2010.
Marja brută din vânzări exprimă raportul dintre profitul brut și cifra de afaceri. Evoluția
acestui indicator a înregistrat un trend descendent, determinând o situație nefavorabilă explicată
prin scăderea bruscă a profitului din vânzări și oscilarea cifrei de afaceri .
Capitolul 3. Contabilitatea imobilizărilor corporale
Prin natura ei, c ontabilitate a imobiliză rilor corporale se ocupă cu măsurarea, evaluarea,
cunoașterea ș i gestiunea bunurilor tangib ile din patrimoniul unei entităț i, asigurând, î n orice
moment, înregistrarea cronologică și sistematică , prelucrar ea, publicar ea și pă strarea
informaț iilor cu privire la mișcă rile de active imobilizate .
3.1 Obiectivele ș i factorii organizării contabilității imobiliză rilor corporale
Imobiliză rile corporale, ca parte componentă a activului patrimoni al, contribuie la
modernizarea și funcționarea activităț ii de exploatare a unei entități. D e aceea, contabilitatea
imobilizărilor corporale trebuie să fie astfel structurată încât să reflecte informaț ii complete ș i
actualizate cu privire la structura imobilizărilor, starea tehnică și gradul de uzură al acestora.
În principiu, contabilitatea imobilizărilor corporale are în vedere urmă toarele obiective :
 păstrarea unei evidenț e pe categorii de imobilizări corporale cu informaț ii actualizate
despre valoarea de intrare, starea și deprecierile acestora;
 întocmirea document elor primare pe baza înregistră rilor contabile pentru a oferi în orice
moment informațiile necesare utilizatorilor;
 efectuarea co ntrolului gestionar al imobiliză rilor pen tru a asigura reflectarea exactă,
actualizată a existenței și mișcării acestora;
 asigurarea informaț iilor cu privire la gradul de depreciere a imobilizărilor corporale;
 prezentarea aspectel or legate de recuperarea î n timp a valorii prin amortizare și ajustări
pentru depreciere.

21
Ținând cont de aceste obiective, imobiliză rile corporale exerci tă o influență semnificativă
asupra î ntregii activităț i de exploatare . Printre factorii organizării contabilităț ii activelor
corporale amintim:
 particularităț ile imobilizăril or corporale, ce influențează î n principal tipul de documente
primare prin care s e înregistrează operaț iunile economice privind existența și mișcările
imobiliză rilor corporale ;
 natura uzurii imobiliză rii corporale cu implicaț ii asupra regimul ui de amortizare sau
ajustă rii pentru depreciere;
 modul în care imobilizările corporale ajută la desfășurarea activităț ii de exploatare și
influențează rezultatele financiare obț inute de o entitate.
3.2 Organizarea documentației primare și a evidenț ei operative a
imobiliză rilor corporale
Evidența operativă și contabilitatea analitică a imobiliz ărilor asigură consemnarea
operațiunilor economico -financiare contabile, în momentul efectuării lor, în documente
justificative, pe baza cărora se fac înregistrăr i cu privire la mișcarea activelor : intrări, deprecieri,
ieșiri, închirieri.29
În funcție de categoria de imobilizări și de natura tranzacțiilor economice sunt utilizate
următoarele documente justificative:30
1. Documente privind intrarea î n gestiune a imobilizărilor corporale
 prin achiziție : factură, contract de vânzare -cumpărare, proces verbal de recepți e;
 din producț ie proprie : proces verbal de rec epție, deviz pentru lucră ri executate;
 prin aport ul social al a cționarilor în natură: act constitutiv, declaraț ie de sub scriere,
expertiza tehnică, proves verbal de recepț ie;
 prin donaț ie: proces verbal de predare -primire ;
 rezultate plusuri la inventariere: proces verbal de inventariere ;
 concesionare, locație de gestiune, î nchiriere : caiet de sarcini al concesiunii; contract de
concensiune, locaț ie de gestiune, închiriere ; proces verbal de recepție .
2. Documente privind intrarea în gestiune a imobi lizări corporale în curs de execuț ie
 din producție proprie : bon de consum, fișa limită de consum, deviz de lucrări, proces
verbal privind producția neterminată, stat de salarii, factură;

29 *** OMFP nr. 3512/27.11.2008 privind Normele metodologice de întocmire și utilizare a documentelor financiar –
contabile ,publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 870 din 23.12.2008, Anexa 1, Partea A Norme
generale
30 Pântea, I.P, Bodea, G., Op. cit ., p. 35

22
 realizate de către terți: factură , proces verbal de recepție.
3. Documente privind ieș irea din gestiune a imobilizărilor corporale
 prin casare: proces ver bal de scoatere din func țiune/ de declasare a unor bunuri materiale ;
 prin vânzare: factură , proces verbal de vânzare -cumpă rare, raport de evaluare ;
 retrase de că tre acționari: cerere de retragere, p roces verbal de predare -primire ;
 prin donaț ie: proces verbal de predare -primire ;
 concesionare, locaț ie de gesiune , închiriere: contract de concesionare, locație de gestiune,
închiriere ;
 la producerea unor situații excepț ionale (calamnități, furt etc .): contract de asigurare .
4. Documente privind ieșirea imobiliză rilor corporale în curs de execuție
 în cazul transferă rii la imobiliză ri corporale: proces verbal de recepț ie.
Contabilitatea analitică a imobilizărilor corporale se realizează pe locuri de utilizare (secții,
ateliere, laboratoare etc.) și pe categorii de imobilizări detaliate pe fiecare obiect de evidență. În
acest caz, documentele utilizate sunt: registrul numerelor de inventar , fișa m ijlocului fix , iar
pentru mișcarea mijloacelor fixe în interiorul entității se foloseș te bonul de mișcare a mijloacelor
fixe.
3.3 Contabilitatea terenurilor și amenajărilor de teren
Terenurile sunt porțiuni de pământ delimitate , special amenajate în vederea desfășurării unor
activități sau lucrări. Conform normelor contabile românești terenurile se clasifică în: terenurile
propriu -zise și amenajări de terenur i. Această delimitare se explică prin regimul financiar diferit
al acestora, și anume: terenurile nu sunt supuse amortizării, în timp ce amenajările de terenuri se
amortizează conform legii.
Pentru reflectarea detaliată în contabilitate , terenurile sunt gru pate pe următoarele categorii:
terenuri agricole, silvice, terenuri fără construcții, terenuri cu zăcăminte și cu construcții.
Amenajările de teren sunt cheltuieli realizate pentru valorificarea terenurilor , bălților,
iazurilor și pentru alte lucrări similare și se concretizează în lucrări de acces, racordări la
sistemele de alimentare cu energie, ap ă, îndiguiri, împrejmuiri etc. Aceste investiții de amenajare
se recuperează pe calea amortizării, prin includerea în cheltuielile de exploatare pe parcursul
duratei de viață utilă a acestora.
Reflectarea în contabilitate se realizează cu ajutorul c ontului 211 „Terenuri și amenajări de
terenuri” ce se dezvoltă pe conturile sintetice de gradul II: 2111 „Terenuri” și 2112 „Amenajări
de terenuri”.

23
În debitul acestui cont se înregistrează: valoarea terenurilor achiziționate de la terți (404) , de
la entități afil iate (451) sau de la entități legate prin interese de participare (453) , a celor
repre zentând aport la capital (454), primite prin sub venții pentru investiții (4751) sau cu titlu
gratuit (4753), costul de producție a amena jărilor de terenuri realizate de e ntitate cu forțe proprii
(231, 722), creșterea rezultată în urma reevaluării terenuri lor, dacă nu a existat o diminuare
anterioară recunoscută ca o cheltuială afe rentă terenului reevaluat (105) și creșterea față de
valoarea contabilă netă, recunoscută ca v enit care să compe nseze cheltuiala cu diminuarea ,
recunoscută anterior la acel activ (781).
În creditul contului se înregistrează: valoarea terenurilor, respectiv a amenajărilor de terenuri
cedate (658) , valoarea amenajărilor de terenuri cedate și amortizate (281), valoarea diminuării
rezultată din reevaluarea terenurilor în limita soldului creditor a l rezervei din reevaluare (105),
valoarea descreșterii recunoscută ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când în
rezerva din reeva luare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ (681), valoarea
terenurilor ce constituie aport în natură la capitalul social al altor entități (261, 263, 265),
valoarea terenurilor aportate, retrase de către acționari (456), valoarea terenuril or trecute la
mărfuri (371) și valoare a terenurilor expropriate (671).
Soldul debitor al contului 211 „Terenuri și amenajări de terenuri” reflectă valoarea terenurilor
și costul amenajărilor de terenuri.
Operațiunile specifice terenurilor și amenajărilor d e terenuri întâlnite la S.C. Gip Est S.R.L
Iași sunt prezentate în cele ce urmează:
1. Pe data de 10 martie 201 2, societatea Gip Est S.R.L Iași primește ca aport un teren
evaluat la valoarea de 31.500 lei.
2. Cinci zile mai târziu, societatea achiziționează un teren cu o valoare de intrare de 25. 000
lei, TVA 24 . Pentru amenajarea acestui teren, societatea realizează prin forțe proprii o lucrare
de amenajare în valoare de 45 .00 lei, începută și finalizată în cursul aceluiași an.
3. La sfârșitul lunii aprilie, soci etatea vinde terenul primit ca aport l a un preț de vânzare de
30.000 lei.
4. Luna următoare, pe 5 mai, societatea folosește un teren în valoare de 49.000 lei pentru
construirea de ansambluri de locuințe destinate comercializării, și drept urmare terenurile su nt
reclasificate ca mărfuri.
În Registrul –Jurnal pagina nr. 1 sunt prezentate operațiunile specifice terenurilor și
amenajărilor de terenuri, după cum urmează:

24
REGISTRUL – JURNAL
Nr. Pagină..1..
Nr.
crt. Data
înreg. Documen –
tul (felul,
nr., data) Explicații Simbol conturi Sume totale
Debi –
toare Credi –
toare Debi –
toare Credi –
toare
1 2 3 4 5 6 7 8
Report: x x
1a. 10.03 .
2012 Act
consti tutiv Înregistrat valoarea terenului
primit ca aport 2111 456 31500 31500
1b. 10.03.
2012 Act
constitutiv Înregistrat transformarea
capitalului subscris nevărsat
în subscris vărsat 1011 1012 31500 31500
2a. 16.03 .
2012 F. nr. 1 Înregistrat valoarea terenului
achiziționat. 2111 404 25000 25000
2b. 16.03 .
2012 F. nr. 1 Înregistrat TVA aferentă
terenului achiziționat 4426 404 6000 6000
3. 25.03 .
2012 PV de
recepție Înregistrat valoarea
amenajărilor de terenuri 2112 722 4500 4500
4a. 30.04 .
2012 F. nr. 2 Înregistrat valoarea terenului
vândut 461 7583 30000 30000
4b. 30.04 .
2012 F. nr. 2 Înregistrat TVA aferentă
terenului cedat 461 4427 7200 7200
5. 30.04 .
2012 NC nr. 1 Înregistrat scoaterea din
evidență a terenului vândut 6583 2111 25000 25000
6. 03.05 .
2012 NC nr.2 Înregistrat reclasificarea
terenurilor ca mărfuri. 371 2111 49000 49000
De reportat: 178200 178200
3.4 Contabilitatea construcțiilor
Mijloacele fixe înglobează totalitatea bunurilor de natura construcțiilor, instalațiilor,
mijloacelor de transport, animalelor, plantațiilor și a altor bunuri economice, care sunt utilizate
pentru a asigura desfășurarea activității de exploatare a entității. În contabilitate, e vidența
existenței și mișcării construcțiilor se realizează prin int ermediul contului de activ 212
„Construcții”.
Astfel, î n debit se înregistrază: valoarea const rucțiilor achiziționate de la terți (404), de la
entități afiliate (451) sau de la entități legate prin interese de participare (453), construite prin
forțe proprii (231), primi te ca aport la capitalul social (456), v aloarea construcțiilor primite prin
subvenții pentru investiții (4751), sau cu titlu gratuit ( 4753 ), preluate prin leasing financiar (167),
costurile estimate cu demontarea și mutarea construcției la scoaterea din evidență, precum și cele
cu restaurar ea imobilizării corporale (151), creșterea rezultată din reevaluarea construcțiilor, dacă
nu a existat o diminuare anterioară recunoscută ca o cheltuială aferent ă construcției reevaluate
(105), creșterea rezultată din reevaluarea construcțiilor, recunoscută ca venit care să compenseze
cheltuiala cu diminuarea, recunoscu tă anterior la acel activ (781), valoarea investițiilor
amortizate efectuate de chiriași la co nstrucțiile primite cu chirie și restituite proprietarului (281).

25
În creditul contului se înregistreaz ă: valoarea construcțiilor scoase din evidența entității ,
neamortizate (658) sau amortizate integral (281), valoarea clădirilor aportate , retrase de către
acționari (456), descreșterile rezultate din reevaluarea construcțiilor, în limita soldului creditor al
rezervei din reevaluare (105), diminuarea recunoscută ca o cheltuială cu întreaga valoare a
deprecierii, atunci când în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel
activ (681), valoarea amo rtizării construcțiilor, anulată cu ocazia reevaluării din valoarea
contabilă brută a acestora (281), valoarea construcțiil or distruse de calamități (671), valoarea
construcțiilor ce constitutie aport în natură (261, 263, 265), valoarea investițiilor amortizate
integral, realizate de cătr e chiriași la construcțiile primite î n chirie, restituite proprietarului (281).
Soldul contului 212 „Construcții ” reflectă valoarea construcțiilor existente.
Principalele operațiuni privind construcțiile sunt înregistrate în contabilitatea firmei S.C. Gip
Est S.R.L. Iași, astfel:
1. Pe 1 februarie 2010, societatea Gip Est S.R.L. achiziționează o clădire cu valoarea de
216.500 lei, amortizabilă pe o perioadă de 10 ani. La începutul anului următor, societatea
efectuează cu forțe proprii investiții pentru reamenaj area clădirii în valoare de 15 .750 lei. La
sfârșitul anului 2011, clădirea este reevaluată la o valoare justă de 265 .000 lei , rezultând o
creștere de 64 .250 față de valoarea netă contabilă.
2. La începutul lunii iunie a anului 2012, societatea decide vânzarea unei clădirii la un preț
de vânzare de 176 .300 inclusiv TVA. Amortizarea cumulată până în acel moment este de 89 .565
lei, iar valoarea de intrare a clădirii este de 200 .000 lei.
Operațiunile specifice construcțiilor sunt redate în Registrul – Jurnal pagin a nr. 2 și nr. 3 după
cum urmează:
REGISTRUL – JURNAL
Nr. pagină …2..
Nr.
crt. Data
înreg . Documen –
tul (felul,
nr., data) Explicații Simbol conturi Sume totale
Debi –
toare Credi –
toare Debi –
toare Credi –
toare
1 2 3 4 5 6 7 8
Report: 178200 178200
1a. 1.02.
2010 F. nr. 3 Înregistrat achiziționarea
clăririi 212 404 216500 216500
1b. 1.02.
2010 F. nr. 3 Înregistrat TVA aferentă
clădirii achiziționate 4426 404 51960 51960
2. 1.01.
2011 PV de
recepție Înregistrat lucrarea de
investiție pentru
reamenajarea clădirii 212 722 15750 15750
De reportat: 462410 462410

26
REGISTRUL -JURNAL

Nr. pagină …3.. Simbol conturi Sume totale
Nr.
crt. Data
înreg . Documen –
tul (felul,
nr., data) Explicații Simbol conturi Sume totale
Debi –
toare Credi –
toare Debi –
toare Credi –
toare
1 2 3 4 5 6 7 8
Report: 462410 462410
1. 31.12.
2011 NC nr. 3 Înregistrat reevaluarea
clădirii 212 105 64250 64250
2a. 1.06.
2012 F. nr. 4 Înregistrat vânzarea
clădirii 461 7583 142177.42 142177.42
2b. 1.06.
2012 F. nr. 4 Înregistrat TVA aferentă
clădirii vândute 461 4427 34122.581 34122.581
3a. 1.06.
2012 NC nr. 4 Înregistrat scoaterea din
evidență a clădirii
neamortizată integral 2812 212 89565 89565
3b. 1.06.
2012 NC nr. 4 Înregistrat cheltuiala
aferentă clădirii vândute
neamortizată integral 6583 212 86735 86735
De reportat: 879260 879260
3.5 Contabilitatea instalațiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor și
plantațiilor
Mijloacele fixe de natura instalațiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor și
plantațiilor sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul c ontul ui de activ 213 „Instalații tehnice,
mijloace de t ransport, animale și plantații ”, care se dezvoltă pe următoarele conturi sintetice
de gradul II: 2131 „ Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru)”, 2132
„Aparate și instalații de măsurare, control și reglare” , 2133 „Mijloace de transp ort”și 2134
„Animale și plantații” .
În debitul contului se înregistrează: valoarea instalațiilor tehnice, mijloacelor de transport,
animalelor și plantații lor achiziționate de la terți (404, 446) , de la entități afiliate (451) sau de la
entități legate prin interese de participare (453) , primite prin subvenții pentru investiții (4751)
sau cu titlu gratuit (4753), preluate prin leasing financiar (167), realizate din producție proprie
(223, 231), primite ca aport la capitalul social (456), plusuri le de inv entar (4754 ), costurile
estimate cu demontarea și mutarea imobilizării corporale la scoaterea din evidență, precum și
cele cu r estararea amplasamentului (151), creșterea rezultată în urma reevaluării dacă nu a existat
anterior o diminuare recunoscută ca o cheltuială aferentă imobiliz ării corporale reevaluate (105),
creșterea recunoscută ca venit care să compenseze cheltuiala cu diminuarea, recunoscută anterior
la acea imobilizare corporală (781) și valoarea amortizării investițiilor realizate de chiriași la
instalațiile tehnice, mijloacele de transport primite cu chirie și restituite proprietarului (281).

27
În creditul contului se înregistrează: valoarea amortizată (281) și neamortizată a instalațiilor
tehnice, mijloacelor de transport, animalelor și plantațiilor scoa se din evidența entității (658),
valoarea imobilizărilor corporale ce fac obiectul unui contract de leasing financ iar cedate sau
restituite (167), diminuările rezultate în urma reevaluării în limita soldului creditor al rezervei
din reeval uare (105), valoarea diminuării recunoscută ca o cheltuială cu întreaga valoare a
deprecierii, atunci când în rezerva din reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la a cea
imobilizare corporală (681), valoarea imobilizărilor distruse de calami tăți (671), ce constituie
aport în natură la capitalul social al altor entități (261, 263, 265), valoarea investițiilor amortizate
integral efectuate de chiriași la instalațiile tehnice și mijloacele de transport primite cu chirie,
restituite proprietarului (281).
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea instalațiilor tehnice, mijloacelor de transport,
animalelor și plantațiilor, existente.
Operațiile privind instalațiile tehnice, mijloacele de transport, animalele și plantațiile întâlnite
la S.C. Gip Est S.R.L. Iași sunt prezentate în cele ce urmează:
1. La începutul lunii februarie 2012, societatea primește un echipament tehnologic print -o
subvenție pentru investiții cu valoarea de 8 .750 lei. În martie, se achiziționează o mașină prin
leasing financiar la un preț de 43 .320 lei, TVA 24 %. Pe 1 aprilie, societatea constată distrugerea
unui utilaj din cauza unei calamnități. Valoarea de intrare a utilajului este de 2 .365 lei.
Operațiunile specifice acestei categorii de mijloace fixe sunt redate prin următoa rele
înregistrări din Registrul –Jurnal pagina nr. 4.
REGISTRUL – JURNAL
Nr. Pagină..4 ..
Nr.
crt. Data
înreg. Documen –
tul (felul,
nr., data) Explicații Simbol conturi Sume totale
Debi –
toare Credi –
toare Debi –
toare Credi –
toare
1 2 3 4 5 6 7 8
Report: 879260 879260
1. 5.02.
2012 PV
predare
primire Înregistrat primirea
echipamentului
tehnologic prin subvenție 2131 4751 8750 8750
2a. 15.03.
2012 Contract de
vânzare –
cumpărare Înregistrat achiziționarea
mijlocului de transport
prin leasing financiar 2133 167 43320 43320
2b. 15.03.
2012 Contract de
vânzare –
cumpărare Înregistrat TVA aferentă
achiziției mijlocului de
transport 4426 167 10396.8 10396.8
3. 1.04.
2012 Contract de
asigurare Înregistrat distrugerea
unui utilaj la producerea
unei calamnități 671 2131 2365 2365
De reportat: 944091.8 944091.8

28
3.6 Contabilitatea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecție a
valorilor umane și materiale și a altor active corporale
În contabilitate, evidența existenței și mișcării mobilierului, aparaturii birotice,
echipamentelor de protecție a valorilo r umane și materiale și a altor active corporale se asigură
cu ajutorul contului de activ 214 „Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a
valorilor umane și materiale și alte active corporale” .
În debit se înregistrează: valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de
protecție a valorilo r umane și materiale și a altor active corporale achiziționate de la terți (404,
446), de la entități afiliate (451) sau de la entități legate prin interese de participare (453),
realizate prin forțe proprii (224, 231), preluate prin contract de leasing financiar (167), primite c a
aport la capital social (456), primite prin subvenții pentru investiții (47 51) sau cu titlu gratuit
(4753), plusurile constatate la inventar (4754), valoarea amortizării investițiilor efectuate de
chiriași asupra mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protecție a valorilo r umane și
materiale și a altor active corporale primite cu chirie și restituite proprietarului (281), creșterea
rezultată din reevaluare dacă nu a existat o di minuare anterioară recunoscută ca o cheltuială
aferentă acel ei imobilizări reevaluate (105) și creșterea față de valoarea conta bilă netă, rezultată
din reevaluare, recunoscută ca venit care s ă compenseze cu diminuarea, recunoscută anterior la
acea imobilizare corporală (781).
În credit se înregistrează: valoarea amortizată a mobilierului, aparaturii birotice,
echipamentelor de pro tecție a valorilo r umane și materiale și a altor acti ve corporale, scoase din
evidența entității (281) și valoarea neamortizată (658), decreșterele rezultate din reevaluare, în
limita soldului creditor a l rezervei din reevaluare (105), valoarea diminuării rezultate în urma
reevaluării recunoscu tă ca o cheltuială cu întreaga valoare a deprecierii, atunci când în rezerva
din reevaluare nu este înregistrată o sumă referitoare la acel activ (681), aport ul în natură la
capitalul social al altor entități (261, 263, 265), valoarea mobilierului, aparaturii birotice,
echipamentelor de protecție a valorilo r umane și materiale și a altor active corporal e distruse de
calamnități (671) și valoarea investițiilor integral amortizate e fectuate de către chiriași la active
corporale primite cu chirie, restituite proprietarului (281);
Soldul debitor al contului reflectă valoarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor
de protecție a valorilor umane și materiale și a altor active corporale existente în entitate.
Principalele operațiuni privind mobilierul, aparatura birotică, echipamentele de protecție a
valorilor umane și materiale și a altor active corporale observate la firma S.C. Gip Est S.R.L Iași
se înregistrează în contabilit ate astfel:

29
1. La sfârșitul anului 2011, societatea efectuează o reevaluare a unei piese de mobilier
rezultând o valoare justă de 1 .925 și o descreștere față de valoarea netă contabilă de 2 .175 lei.
2. Tot la sfârșitul exercițiului financiar, cu ocazia inventari erii, societatea constată lipsă la
inventar o piesă de mobilier cu valoarea de 1801 lei, care se impută unui angajat.
3. În luna ianuarie, societatea acordă cu titlu gratuit o multifuncțională amortizată integral,
cu valoarea de intrare de 1 .899 lei.
4. La sfârșitul lunii martie, societatea achiziționează de la o entitate afiliată o aparatură de
birotică cu suma de 2 .299 lei, TVA 24 %.
Aceste operațiuni sunt preze ntate în Registrul Jurnal pagina nr. 5.
REGISTRUL – JURNAL
Nr. Pagină..5 ..
Nr.
crt. Data
înreg. Documen –
tul (felul,
nr., data) Explicații Simbol conturi Sume totale
Debi –
toare Credi –
toare Debi –
toare Credi –
toare
1 2 3 4 5 6 7 8
Report: 944091.8 944091.8
1. 31.12.
2011 NC nr. 5 Înregistrat descreșterea
rezultată din reevaluarea
unei piese de mobilier 105 214 250 250
2. 31.12.
2011 NC nr. 6 Înregistrat valoarea
piesei de mobi lier
contatate lipsă la inv. 6583 214 1801 1801
3a. 31.12.
2011 NC nr. 7 Înregistrat imputarea
lipsei de inventar 4282 7583 1801 1801
3b. 31.12.
2011 NC nr. 7 Înregistrat TVA aferentă
lipsei de inventar
imputate angajatului 4282 4427 432.24 432.24
4. 14.01.
2012 PV
Predare
primire Înregistrat acordarea cu
titlu gratuit a aparaturii
de birotică 6583 214 1899 1899
5a. 28.03.
2012 F. nr. 5 Înregistrat achiziționarea
aparaturii birotice de la
o entitate afiliată 214 451 2299 2299
5b. 28.03.
2012 F. nr. 5 Înregistrat TVA aferentă
imobilizării 4426 451 551.76 551.76
De reportat: 953125.8 953125.8

3.7 Contabilitatea imobilizărilor corporale în curs de aprovizionare
Activele corporale realizate de către terți cu t ransferarea tuturor riscurilor ș i beneficiilor
aferente, dar care la finele perioadei de raportare sunt în curs de aprovizionare, sunt considerate
imobilizări corporale în curs de aprovizionare . Contabilitatea acestor imobilizări se asigură cu
ajutorul conturilor de activ din grupa 22 „Imobilizări corporale în curs de aprovizionare”,
respectiv 223 „Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații în curs de

30
aprovizionare” și 224 „Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor
umane și materiale și a lte active corporale în curs de aprovizionare”.
În debitul acestor conturi s e înregistrează valoarea imob ilizărilor corporale achiziționate , dar
care sunt în curs de aprovizionare (404), iar în credit valoarea imobilizărilor corporale
achiziționate, pentru care s -a terminat procesul de aprovizionare (213, 214).
Soldul debitor al conturilor din grupa 22 „ Imobilizări corporale în curs de aprovizionare”
reflectă valoarea imobilizărilor corporale achiziționate de la terți, pentru care s -au trans ferat
riscurile și beneficiile aferente, însă, la sfârșitul perioadei, sunt în curs de aprovizionare.
Operațiunile specifice imobilizărilor corporale în curs de aprovizionare observate la firma
S.C. Gip Est S.R.L Iași se înregistrează în contabilitate astfel:
1. Societatea Gip Est S.R.L. achiziționează în luna aprilie 2012 un echipament tehnologic,
care îl lasă în custodia furnizorului, facturat la valoarea de 47 .099 lei , TVA 24 . După o
săptămână, echipamentul este recepționat de către societetate.
Aceste operațiuni sunt redate în Registrul –Jurnal, pagina nr. 6 .
REGISTRUL -JURNAL
Nr. Pagină..6 ..
Nr.
crt. Data
înreg. Documen –
tul (felul,
nr., data) Explicații Simbol conturi Sume totale
Debi –
toare Credi –
toare Debi –
toare Credi –
toare
1 2 3 4 5 6 7 8
Report: 953125.8 953125.8
1a. 10.04.
2012 F. nr. 6 Înregistrat valo area
echip. achiziționat, lăsat
în custodia furnizorului . 223 404 47099 47099
1b. 10.04.
2012 F. nr. 6 Înregistrat TVA afere ntă
echip. achiziționat 4426 404 11303.76 11303.76
2. 18.04.
2012 Proces verbal
de recepție Înregistrat primirea
echipamentului tehn. 2131 223 47099 47099
De reportat: 1058627.6 1058627.6
3.8 Contabilitatea imobilizărilor corporale în curs de execuție
Investițiile efectuate de către o întreprindere se derulează de obicei pe parcursul mai multor
exerciții financiare, existând de multe ori situații în care , la sfârșitul perioadei de gestiune,
acestea să nu fie complet realizate. La finalizarea lucrărilor de investiții acestea pot îmbrăca
forma imobilizări lor corporale, însă pe parcursul perioadei de realizare a acestora, sunt
recunoscute în contabilitate ca fiind „ imobilizări corporale în curs de execuție ”. Contabiliatea
imobilizărilor în curs se asigură cu ajutorul contului 231 „Imobilizări corporale în c urs de
execuție” .

31
În debit se înregistrează: valoarea imobilizărilor corporale în curs de execuție facturate de
furnizori (404), de entități afiliate (451) sau entități legate pri n interese de participare (453),
valoarea imobilizărilor corporale în curs de execuție primite ca aport la capitalul social al
entității (456) și efectuate în regie proprie, dar care sunt neterminate (722).
În credit se înregistrează: valoarea imobilizărilor corporale în curs de execuție , recepționate,
puse în funcțiune sau date în folosință (211, 212, 213, 214), distruse de calamnități (671) și
scoase din evidență (658).
Soldul debitor al contului reflect ă valoarea imobilizărilor corporale în curs de execuție.
Operațiunile economice cara cteristice imobilizărilor corporale în curs de execuție se
înregistrează în contabilitatea firmei S.C Gip Est S.R.L Iași astfel:
1. În anul 2011, societatea a început o lucrare de extindere la un garaj. La finele exercițiului
financiar, lucrările de investiți i, care vor fi finalizate în anul următor, au o valoare de 4 .300 lei.
În anul 2012 se continuă investițiile și se recepționează imobilizarea coporală la un cost total de
6.850 lei.
Înregistrările aferente imobilizărilor în curs de execuție sunt prezentate în Registrul –Jurnal ,
pagina nr. 7, după cum urmează:
REGISTRUL – JURNAL
Nr. Pagi nă..7 ..
Nr.
crt. Data
înreg. Documen –
tul (felul,
nr., data) Explicații Simbol conturi Sume totale
Debit –
oare Credi –
toare Debit –
oare Credi –
toare
1 2 3 4 5 6 7 8
Report: 1058627.6 1058627.6
1. 31.12.
2011 PV Înregistrat valoarea
lucrării de investiții
neterminată 231 722 4300 4300
2a. 25.05.
2012 Deviz pt.
lucrări
executate Înregistrat rece pția
obiectivului de
investiție 212 722 2550 2550
2b. 25.05.
2012 Deviz pt.
lucrări
executate Înregistrat recepția
obiectivului de
investiție 212 231 4300 4300
De reportat: 1069777.6 1069777.6
3.9 Contabilitatea avansurilor acordate pentru imobilizările corporale în curs
Evidența avansurilor acordate furnizorilor pentru imobilizările corporale în curs se asigură cu
ajutorul contului de activ 232 “Av ansuri acordate pentru imobiliză rile corporale” .
În debit se înregistrează: valoarea avansurilor acordate furnizorilor pentru imobilizările
corporale în curs (404), diferențele favorabile de curs valutar a avans urilor acordate în valută

32
(765), și a creanțelor din avansuri acordate pentru imobilizările corporale în curs exprimate în
lei, a căror decontare se face în funcție de cur sul unei valute (768).
În credit se înregistrează: valoarea avansurilor acordate pentru imobilizările cor porale în curs,
decontate (404), diferențele nefavorabile de curs valutar a avans urilor acordate în valută (665) și
și a creanțelor din avansuri acordate pentru imobilizările corporale în curs exprimate în lei, a
căror decontare se face în funcție de cursul unei valute (668).
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizări
corporale, nedecontate.
În contabilitatea firmei S.C. Gip Est S.R.L Iași operațiunile privind avansurile acordate pentru
imobilizările corporale sunt următoarele:
1. La sfârșitul lunii ianuarie, societatea acordă unui furnizor un avans de 3 .500 lei pentru
achiziționarea unui dispecer, factura primindu -se luna următoare. La recepționarea bunului, pe
25 februarie, furnizorul facturează contravaloarea acestuia (7 .800 lei, TVA 24 %), iar valoarea
avansului este inclusă pe factura finală.
Aceste operațiuni sunt prezen tate în Registrul–Jurnal , pagina nr. 8 .
REGISTRUL – JURNAL
Nr. Pagină..8 ..
Nr.
crt. Data
înreg. Documen –
tul (felul,
nr., data) Explicații Simbol conturi Sume totale
Debi –
toare Credi –
toare Debi –
toare Credi –
toare
1 2 3 4 5 6 7 8
Report: 1069777.6 1069777.6
1. 24.01.
2012 Extras de
cont nr.1 Înregistrat acordarea
avansului. 232 5121 3500 3500
2a. 13.02.
2012 F. nr.7 Înregistrat primirea
facturii pentru avansul
acordat . 231 404 2822.58 2822.58
2b. 13.02.
2012 F. nr. 7 Înregistrat TVA
aferentă avansului
acordat, la primirea
facturii 4426 404 677.42 677.42
3. 13.02.
2012 NC. nr. 8 Înregistrat decontarea
avansului acordat 404 232 3500 3500
4a. 25.02.
2012 F. nr. 8 Înregistrat primirea
facturii pentru
contravalarea bunului,
mai puțin avansul
acordat anterior 231 404 4977.42 4977.42
4b. 25.02.
2012 F. nr. 8 Înregistrat TVA
aferentă facturii pentru
contravaloarea bunului 4426 404 1194.58 1194.58
5. 25.02.
2012 PV de
recepție Înregistrat recepția
bunului 2131 231 7800 7800
De reportat: 1080277.6 1080277.6

33
3.10 Contabilitatea unor operațiuni speciale privind imobilizările corporale
În activitatea unei entități intervin anumite operațiuni speciale ce vizează concesionarea sau
închirierea de mijloace fixe. Concesiunea este un contract prin care, concedentul, oferă unui
conce sionar dreptul de a exploata un bun sau un serviciu public pentru o perioadă determinată.
Operațiunile special e privind imobilizările corporale întâlnite la S.C. Gip Est S.R.L Iași sunt
prezentate astfel :
1. La începutul anului 2012, firma preia prin contract de concesiune un utilaj cu valoarea de
intrare de 10.000 lei și redevența datorată concedentului de 900 lei.
2. În martie 2012, firma închiriază un mijlo c de transport în valoare de 34. 400 lei cu o chirie
lunară de 3 .000 lei pe o durată de un an.
Operațiunile privind concesionarea și închirierea imobilizărilor corporale sunt înregistrate în
pagina nr. 9 din Registrul jurnal.
REGISTRUL – JURNAL
Nr. Pagină:..9 ..
Nr.
crt
. Data
înreg. Documen –
tul (felul,
nr., data) Explicații Simbol conturi Sume totale
Debi –
toare Credi –
toare Debi –
toare Credi –
toare
1 2 3 4 5 6 7 8
Report: 1094249.6 1094249.6
1. 07.01.
2012 Contract de
concesiune Înregistra t intrarea în
gestiune a mijlocului
fix și crearea obligației
față de concedent 2131 167 10000 10000
2a. 07.01.
2012 F.nr. 9 Înregistrat redevența
datorată pt. mijlocul
fix concesionat. 612 401 725 725
2b. 07.01.
2012 F. nr. 9 Înregistrat TVA
aferentă redevenței 4426 401 175 175
3a. 15.03.
2012 F. nr. 10 Înregistrat venitul din
inchirierea mijlocului
de transport 461 706 2420 2420
3b. 15.03.
2012 F. nr. 11 Înregistrat TVA
aferentă bunului
închiriat 461 4427 580 580
De reportat:
1108149.6 1108149.6
3.11 Contabilitatea deprecierilor suferite de imobilizările coporale
Pe parcursul perioadei de viață, imobilizările corporale sunt supuse unor uzuri morale și fizice
ce îmbracă forma deprecierilor cu caracter reversibil sau ireversibil.
Deprecierile ireversibile s unt recuperate pe calea amortizării, iar evidența acestora în
contabilitate se realizează cu ajutorul contului de pasiv 281 „Amortizări privind imobilizările
corporale” , care se dezvoltă pe următoarele conturi sintetice de gradul II: 2811 „Amortizarea

34
amenajărilor de terenuri” , 2812 „Amortizarea construcțiilor” , 2813 „Amortizarea instalațiilor,
mijloacelor de tranport, animalelor și plantațiilor” și 2814 „Amortizarea altor imobilizări
corporale” .
În creditul conturilor se inregist rează: cheltuilelie aferente amortizării imobilizărilor
corporale (681), valoarea investițiilor efectuate de către chiriași la imobilizările corporale p rimite
cu chirie, amortizate și restituite proprietarului (212, 213, 214) și ajustarea amortizării cumul ate
până la data reevaluării imobilizării corporale, în cazul în care reevaluarea se face prin aplicarea
unui indice (105).
În debit se înregistrează: valoarea amortizării calculate pentru imobilizările corporale scoase
din evidență (211, 212, 213, 214) , valoarea investițiilor amortizate inte gral, realizate de către
chiriași la imobilizările corporale primite cu chirie, restituite proprietarului (212, 213) și valoarea
amortizării construcțiilor, eliminată din valoarea contabilă brută, cu ocazia reevaluării (212).
Soldul creditor al contului 281 reprezintă amortizarea imobilizărilor corporale.
Acoperirea deprecierilor reversibile a imobilizărilor corporale se efectuează prin constituirea
unei ajustări pentru depreciere, evidențiată în contabilitate prin inte rmediul contului de pasiv 291
„Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale” și 2931 „Ajustări pentru
deprecierea imobilizărilor corporale în curs de execuție” . Contul 291 „Ajustări pentru
deprecierea imobilizărilor corporale” se dezvoltă pe mai mu lte conturi sintetice de gradul II, și
anume: 2911 „Ajustări pentru deprecierea terenurilor și amenajărilor de terenuri”, 2912
„Ajustări pentru deprecierea construcțiilor”, 2913 „Ajustări pentru deprecierea instalațiilor,
mijloacelor de transport, animalel or și plantațiilor” și 2914 „Ajustări pentru deprecierea altor
imobilizări corporale”.
În creditul acestor conturi se înregistrează valoarea ajustărilor pentru deprecierea
imobilizărilor corporale sau cele în curs de execuție con stituite sau suplimentate (681), iar î n
debit se înregistrează valoarea ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor corporale sau cele în
curs de execuție diminuate sau anulate (781).
Soldul conturilor reprezintă valoarea ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor corporale,
sau a celor în curs de execuție, după caz.
Principalele operațiuni privind deprecierea imobilizărilor întalnite la S.C. Gip Est S.R.L. Iași
sunt prezentate în cele ce urmează:
1. În luna martie 2012 societatea achiziționează un mijloc de transport la prețul de achiziție
de 43.320 lei exclusiv T.V.A. pe care intenționează să îl amortizeze liniar, pe o perioadă de 10
ani, începând cu luna următoare. În urma calculelor efectuate într -un capitol anterior, cand s -a
tratat tema deprecierilor ireversibile, a rezultat o amortizare lunară în valoare de 361 lei.

35
2. În aprilie 2012, întreprinderea preia înapoi un mijloc de transport dat spre închiriere unor
chiriași care au efectuat investiții as upra mijlocu lui fix. În momentul preluării, valoarea
amortizării investițiilor efectuate de chiriași este de 200 lei.
3. În urma unei reevaluări efectuate asupra unui utilaj au rezultat descreșteri față de valoarea
contabilă netă în valoare de 700 de lei, întreprinderea constituind o ajustare pentru depreciere.
În Registrul –Jurnal pagina nr. 10 sunt redate operațiunile specifice deprecierii imobilizăril or
corporale, după cum urmează:
REGISTRUL – JURNAL
Nr. Pagină..1 0…
Nr.
crt. Data
înreg. Documen –
tul (felul,
nr., data) Explicații Simbol conturi Sume totale
Debi –
toare Credi –
toare Debi –
toare Credi –
toare
1 2 3 4 5 6 7 8
Report: 1108149.6 1108149.6
1. 01.02.
2011 Fișa
mijlocului
fix Înregistrat amortizarea
aferentă mijlocului de
transport 6811 2813 361 361
2. 04.04.
2012 Fișa
mijlocului
fix Înregistrat valoar ea
amortizării investițiilor
efectuate de chiriași 2133 2813 200 200
3. 31.12.
2012 NC nr. 10 Înregistrat ajustarea
pentru deprecierea
unui utilaj. 6813 2913 700 700
De reportat: 1109410.6 1109410.6

36
Concluzii
Prin tematica abordată, lucrarea de față este de actualitate pentru domeniul financiar -contabil
și își propune prezentarea noțiun ii de imobilizare corporală și toate aspectele particulare ale
acesteia. Am urmărit în principal clarificarea tratamentelor contabile asupra imobilizărilor
corporale și influența acestora în întreprinderea S.C. Gip Est S.R.L Iași.
Conținutul lucrării tratează tema „Contabilitatea imobilizărilor corporale” și o de zvoltă pe
parcursul a trei capitole referitoare la considerațiile generale privind imobilizările corporale,
prezentarea firmei S.C. Gip Est S.R.L Iași și contabilitatea imobilizărilor corporale.
Primul capitol „Considerații generale privind imobilizările c orporale” prezintă noțiunile
teoretice privind definirea, clasificarea , recunoașterea, evaluarea și deprecierile imobilizărilor
corporale. Acestea reprezintă , deci, bunuri tangibile deținute de o entitate pe o perioadă mai mare
de un an pentru a fi folosit e în producția de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi
închiriate terților sau pentru a fi folosite în activități administrative. Conform normelor contabile
românești, imobilizările corporale sunt structurate în terenuri și construcții, instala ții tehnice și
mașini, alte instalații, utilaje și mobilier, avansuri acordate furnizorilor și imoblizări corporale în
curs de execuție.
Imobilizările corporale sunt recunoscute în momentul în care costul activului poate fi evaluat
în mod credibil și se es timează posibilitatea generării de beneficii viitoare. După această etapă,
se trece la evaluarea imobilizărilor corporale în funcție de momentul operațiunii, și anume: la
intrarea în entitate, la inventariere și la data închiderii exercițiului financiar și în momentul ieșirii
imobilizării corporale. Însă, valoarea activelor imobilizate suferă, pe parcursul duratei de viață,
anumite deprecieri cauzate de uzura fizică sau morală, determinând constituirea unei amortizări,
în cazul în care pierderea de valoare este ireversibilă, sau a unei ajustări, în cazul deprecierilor cu
caracter temporar. Amortizarea este expresia deprecierii ireversibile a imobilizărilor corporale și
în funcție de politica financiară a fiecărei entități pot fi alese mai multe metode de amo rtizare, și
anume: amortizarea liniară, degresivă, accelerată și amortizarea calculată pe unitate de produs
sau serviciu. În funcție de obiectivele propuse și de caracteristicile imobilizării corporale, se
alege un regim de amortizare ce trebuie aplicat, în mod constant, de la un exercițiu financiar la
altul. În general, interesele entităților nu se suprapun cu cele ale statului deoarece, pe de o parte
întreprinderile urmăresc recuperarea valorii amortizabile într –o perioadă cât mai scurtă de timp
(amortizarea fiind sursa principală a autofinanțării), iar pe cealaltă parte, valoarea amortizării
influențează profitul impozabil și prin urmare impozitul pe profit ce ajunge la bugetul de stat.
Contabilitatea imobilizărilor corporale exercită o influență semnif icativă asupra întregii
activități de exploatare și implicit asupra rezultatelor economico -financiare. Așadar, alegerea

37
metodei de contabilizare a imoblizărilor, precum și regimul de amortizare utilizat are implicații
asupra unei bune gestiuni financiar -contabile.
Capitolul doi „Prezentarea societății S.C. GipEst S.R.L. Iași” prezintă în prim plan
întreprinderea , al cărei obiect de activitate constă în verificarea, întreținerea și reparațiile la
sistemele, instalațiile și dispozitivele de semnalizare, alar mare și alertare în caz de incendiu. Pe
baza indicatorilor economico -financiari am realizat o analiză , identificând anumite aspecte
pozitive a performanței și a poziției financiare a firmei.
În capitolul trei , „Contabilitatea imobilizărilor corporale”, am prezentat, printr -o abordare
teoretică și pract ică, aspectele particulare ale organizării contabilității imobilizări lor corporale.
Ca parte componentă a activului patrimonial, imobilizările corporale au un rol deosebit de
important în funcționarea activită ții de exploatare a unei entități. De aceea, contabilitatea
imobilizărilor corporale trebuie să fie astfel structurată încât să reflecte informații complete și
actualizate cu privire la structura imobilizărilor, starea tehnică și gradul de uzură a l acestor a.
Importanța imobilizărilor corporale dintr -o entitate nu trebuie neglijată , acestea alcătuind
„coloana vertebrală”, pe baza căreia se sprijină activitatea de exploatare a firmei. Deciziile cu
privire la utilizarea și scoaterea din gestiune a imo bilizări lor corp orale au efecte pe termen lung
și din aceste considerații este necesară păstrarea unei evidențe analitice pe categorii de
imobilizări corporale cu informații actualizate despre valoarea de intrare, starea și deprecierile
acestora. Pentru asigurarea acestor cerințe, contabilitatea imobilizărilor corporale urmărește
anumite obiective ce fac referire în principal la întocmirea documentelor primare pentru a oferi
în orice moment infor mațiile necesare utilizatorilor, efectuarea controlu lui gestionar al
imobilizărilor pentru a asigura reflectarea exactă, actualizată a existenței și mișcării acestora,
asigurarea informațiilor cu privire la gradul de deprec iere a imobilizărilor corporale și
prezentarea aspectelor legate de recuperarea în ti mp a valorii prin amortizar e și ajustări pentru
depreciere.
Aspectele practice întâlnite la societatea S.C. Gip Est S.R.L Iași au fost prezentate sistematic
în funcție de categoria de imobilizări corporale. Astfel , au fost redate în Registrul jurnal
principalele operațiuni ce privesc intrarea, reevaluarea, deprecerile, scoaterea din funcțiune
precum și anumite aspecte particulare ale imobilizărilor corporale. Evidența operativă și
consemnarea operațiunilor economico -financiare contabile, se asigură pe b aza documentelor
justificative.
În concluzie, imaginea pozitivă a unei entități se reflectă în capacitatea de mobilizare a
patrimoniului în scopul realizării obiectivelor ce constituie menirea ei. Investițiile concreti zate în
imobilizări corporale reprezintă unul din aceste obiective și au un rol deosebit de important în
supraviețuirea entității pe termen lung.

38
Bibliografie
Cărți și volume
1. Dumitrean, E., Contabilitate financiar ă, Editura Sedcom Libris, Iaș i, 2008
2. Georgescu, I., Elemente de contabilitate aplicate în societățile comerciale și în instituțiile
publice , Editura Sedcom Libris, Iași, 2005
3. Horomnea, E., Budugan, D., Tabară, N., Georgescu, I., Bețianu, L., Bazele contabilității ,
Editura Sedcom Libris, Iași, 2006
4. Horomnea , E., Fundamentele științifice ale contabilității. Doctrină. Concepte. Lexicon ,
Editura Tipo Moldova, Iași, 2008
5. Mironiuc, M., Analiza economio -financiară, Editura Universității „Alexandru Ioan
Cuza”, Iași, 2009
6. Paraschivescu, M.D., Păvăloaia , W., Toma, C., Țugui, Al., Istrate, C., Contabilitate și
analiză financiară , Editura Neuron, Focșani, 1994
7. Pântea, I. P., Bodea, G ., Contablitatea financiară românească , Editura Intelcredo, Deva,
2009
8. Pârvuțoiu, I., Contabilitate financiară , Editura Sitech, Craiova, 2008
9. Ristea, M., Contabilitate financiară , Editura Universitară, București, 2005
10. Ristea, M., Dima, M., Contabilitatea societăților comerciale , Editura Universi tară
București, București, 2002
11. Staicu, C., Contabilitate financiară: abordare în context european și internaț ional ,
Editura Universitaria Craiova, 2011
12. Ștefan, C., Contabilitatea imobilizărilor corporale și necorporale la agenți economici și
instituții publice , Editura Tribuna Economică, București , 2006
13. Tabără, N., Briciu, S., Actualități și perspective în contabilitate și control de gestiune ,
Editura Tipo Moldova, Iași, 2012
14. Todea Nicolae, Teorie contabilă și raportare financiară , Editura Aeternitas, Alba Iulia,
2009
15. Toma, C., Managementul contab ilității financiare , Editura Tipo Moldova , Iași, 2012
16. Toma, M., Ghid pentru înțelegerea și aplicarea IAS 16 „Imobilizări corporale” , Editura
CECCAR, București, 2003
17. Țăran, M., Contabilitate financiară , Editura Tipo Moldova, Iași, 2011

39
Legislație
1. *** Standardele internationale de Raportare financiara, Norme oficiale emise la 1
ianuarie, 2011 , Partea A , Cadrul gener al conceptual si dispozitii, Editura CECCAR,
Bucuresti, 2011
2. *** Legea nr. 15/1994 privind Amortizarea capitalului imobilizat în active cor porale și
necorporale , cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, n r. 242 din 31 mai 1999
3. *** Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 454/18.06.200 8, modificată și completată prin OUG nr. 37/2011 pentru modificarea
și completarea Legii contabilității nr. 82/1991 și pentru modificarea altor acte normative
incidente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I , Nr. 285, din 22 aprilie
2011
4. *** Legea nr. 571/22.12.2003 privind Codul Fiscal cu Normele metodologice de
aplicare , valabil pentru anul 2012, cu modificările și completările ulterioare , publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 938.
5. *** Hotararea Guvernului nr. 105/200 7 privind Stabilirea valorii de intrare a mijloacelor
fixe, publicată în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, N r. 103 din 12 f ebruarie 2007
6. *** Hotărârea Guvernului nr. 909/1997 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a Legii nr. 15/1994 privind Amortizarea capitalului imobilizat în active corporale
și necorporale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, N r. 4 din 8 ianuarie
1998, modificată și completată prin O.G. nr. 54/1997
7. *** Hotărârea Guvernului nr. 2139/2004 – Catalogul privind clasificarea și duratele
normale de funcționare a mijloacelor fixe, cu modificările și completările ulterioare,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 46 din 13 ianuarie 2005.
8. *** OMFP nr. 2239/2011, pentru aprobarea Sistemului simplificat de contabilitate ,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 522 din 25 iulie 2011
9. *** OMFP nr. 2383/2011 pentru completarea unor reglementări contabile, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 8 august 2011
10. *** OMFP nr. 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și efectuarea
inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 704 din 20 octomb rie 2009
11. *** OMFP nr. 2869/2010 pentru modificarea si completarea unor reglementari
contabile , publicat în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Nr. 882, din 29 decembrie
2010.

40
12. *** OMPF nr. 3055/29.10.2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 766 bis din
10 noiembrie 2009
13. *** OMFP nr. 3512/27.11.2008 privind Normele metodologice de întocmire și utilizare a
documentelor financiar -contabile publicat în Moni torul Oficial al României, Partea I , Nr.
870 din 23.12.2008 .
Surse electronice
1. http://www.anaf.ro , accesat în data de 12 martie 2012, ora 10.30 ;
2. http://www.cdep.ro/ , accesat în data de 20 februarie 2012, ora 16:00 ;
3. http://www.contexpert.ro/ , accesat în data de 20 februarie 2012, ora 14:00 ;
4. http://www.dictionar -economic.com/, accesat în data de 04 aprilie 2012, ora 19:00 ;
5. http://www.e -juridic.ro/ , accesat în data de 28 martie 2012, ora 13:30 ;
6. http://www.legis.ro/ , accesat în data de 15 aprilie, ora 11:00 ;
7. http://www.rdt -contabilitate.ro/ , accesat în data de 18 martie, ora 17:00 ;
8. http://www.tribunaeconomica.ro/ , accesat în data de 07 aprile, ora 16:00 .
Articole
1. Analele științifice ale Universității “Alexandru Ioan Cuza” Iași – ediții 2005 -2009;
2. Revista Economi că, ediții 2005 -2009 .

41
Anexe

Figura nr. 1 – Organigrama S.C. Gip Est S.R.L. Ia și