INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. [615339]

1
Cuprins
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 2
Capitolul 1 : Banca Centrala a Europei ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 4
1.1 Scurt istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 4
1.2 Organizarea BCE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 7
1.2.1 Consiliul Guvernatorilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 7
1.2.2 Comitetul director al B.C.E ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 8
1.3 Misiunile Bancii Centrale Europene ………………………….. ………………………….. ……………………… 10
Capitolul 2 : Banca Nationala a Romaniei ………………………….. ………………………….. ………………………. 13
2.1 Istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 13
2.2 Organizarea Bancii Centrale a Romaniei ………………………….. ………………………….. ……………….. 15
2.3 Misiunile Bancii Centrale a Romaniei ………………………….. ………………………….. …………………… 18
2.3.1 Politica monetara , politica de curs de schimb s i regimul valutar ………………………….. …….. 20
2.3.2 Emisiunea monetara ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 21
2.3.3 Operatiuni cu institutiile de credit ………………………….. ………………………….. ………………….. 22
2.3.4 Supravegherea prudentiala a institutiilor de credit ………………………….. …………………………. 23
2.3.5 Operatiuni pe contul statului ………………………….. ………………………….. ………………………….. 24
2.3.6 Operatiuni cu aur si active externe ………………………….. ………………………….. ………………….. 25
Capitolul 3 : Colaborarea BNR cu alte organisme internationale ………………………….. ……………………. 27
3.1 Relatia Romaniei cu FMI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 27
3.2 Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare in Romania ………………………….. …………. 31
3.3 Coordonarea participarii BNR la structurile -substructurile BCE ………………………….. ……………. 34
3.4 Relatii bilaterale ale BNR cu alte banci centrale ………………………….. ………………………….. ……… 36
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 37
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 38

2
INTRODUCERE

Desi istoricii afirma existenta unor institutii de tip bancar inca din epoca antica , este
subliniat faptul ca intitutiile bancare in acceptiunea lor moderna pot fi considerate doar
bancile italiene, ai caror precursori sunt cele din Venetia (1171) si Genova (1407) , iar pentru
tarile nordice , cele din Amsterdam (1609) , Hamburg (1619) , Roterdam (1635) etc
Aparitia bancilor modern e este strans legata de dezvoltarea comertului cu cetatile
indepartate si acumularea capitalului monetar , in special pe aceasta baza , expresie a
dezvoltarii productiei manufacturiere si a expansiunii generale a economiei .Legate de nevoile
comertului si desfasurand principalele operatiuni prin intermediul efectelor comerciale , in
mod firesc , bancile au primit atributul de comerciale.
In aparitia bancilor , traditia si literatura de specialitate acorda un loc important
zarafului , pretuitor al monedelor si intermediar al circulatiei monetare.Agentii economici
detinatori ai mon edelor aveau moneda batuta , un sprijin important in desfasurarea
schimburilor si in dezvoltarea economica dar utilizarea banilor presupunea si aspecte
deficitare pentru acestia.
Astfel deplasarea banilor la locurile de utilizare implica unele costuri de transport
associate cu riscul , respectiv cheltuielile de prevenire a furturilor.De asemenea deosebit de
negative pentru proprietarii monedelor era faptul ca detinerea in sine nu aducea nici un profit.
In economia moderna un rol deosebit de important in f unctionarea pietei capitalului si
in desfasurarea relatiilor monetare si financiare interne si externe il au institutiile bancare.
Banca este o unitate economica specializata care organizeaza circulatia baneasca , efectueaza
operatiuni de incasari si plati in numerar si decontari intre agentii economici , mobilizeaza
mijloacele banesti temporar disponibile in economie , acorda credite , emite titluri de credit ,
emite si pune in vanzare hartii de valoare etc.
Rolul bancilor in economia de piata rezulta din principalele lor functii , ca mijlocitori
si centre de credit si de casa ai agentilor economici , avand ca scop obtinerea de profit ;
mobilizeaza capitalurile banesti inactive , veniturile disponibile si economiile populatiei si le
transforma in capital de imprumut sau le plaseaza in diferite afaceri ; emit si pun in vanzare
diferite titluri de credit ; efectueaza decontari intre agentii economici ; presteaza alte servicii
financiare la dispozitia agentilor economici si populatiei ( pastrarea disponibilit atilor banesti ,
mijlocirea decontarilor fara numerar ; servicii de consultanta si plasament pentru mijloacele

3
banesti ale clientilor , etc ) . Astfel bancile contribuie la largirea activitatii economice pe calea
creditului , la accelerarea vitezei de rota tie a capitalurilor , la micsorarea cheltuielilor de
circulatie si a masei banesti necesara circulatiei. Ele indeplinesc un rol impor tant in calitate de
intermediar intre debitori si creditori fiind specializate in constituirea si miscarea capitalului
de imprumut.
In orice tara cu economie de piata exista , in prezent numeroase banci si tipuri de banci
care sunt structurate dupa anumite criteria si care alcatuiesc un sistem bancar dezvoltat si
integrat in economia nationala a fiecarei tari .
In cadrul sis temului bancar se disting bancile central de regula cate una in fiecare tara ,
bancile specializate si institutiile speciale de credit.
Ca o incheiere a acestei scurte introduceri pot spune ca bancile efectueaza operatiuni
pricipale passive ( atragerea d e disponibilitati banesti , sub forma de depuneri in cont ,
depuneri de economii etc ) , operatiuni principale active ( acordare de credit , scontare de
cambia si alte efecte de comert ) , operati uni accesorii ( depozite in custodie , servicii de casa
etc ).

4
Capitolul 1 : Banca Centrala a Europei
1.1 Scurt istoric

Tratatul de la Maastricht a fost negociat si ractificat de parlamentele nationale pornind
de la premisa ca , in timp , toate statele membre ale UE vor adopta moneda euro si prin
urmare Sistemul European al Bancilor Centrale va indeplini toate atributiile legate de moneda
unica.Banca Centrala Europeana a fost infiintata la data de 1 iunie 1998 devenind prima banca
centrala independenta responsabila de moneda unica europeana (euro) care a fost lansata in
luna ianuarie 1999.1
In luna mai 1998 , Consiliul European a adoptat una din deciziile cele mai importante
din istoria integrarii europene.Liderii UE au hotarat ca 11 state membre indeplineau conditiile
pentru adoptarea euro. Acest evenim ent istoric isi are originea in semnarea in anul 1992 a
Tratatului de la Maastricht , prin care a fost definit cadrul institutional al Sistemului European
al Bancilor Centrale .Timp aproximativ de 10 ani stabilirea preturilor a fost mentinuta in
general , in profida majorarilor semnificative ale preturilor materiilor prime la nivel mondial ,
care au afectat Europa si restul lumii si asupra carora politica monetara nu are nici o influenta
directa ceea ce a determinat cresterea ratei medii a inflatiei la un n ivel superior celui de 2%
dupa adoptarea monedei euro.
In deceniile care au precedat lansarea monedei euro ratele anuale medii ale inflatiei din
tarile respective erau mult mai ridicate decat celor din z ona euro in ultimii 10 ani .
Integrarea europeana a debutat la inceputul anilor ‟60 atunci cand cei 6 membri ai
Comunitatii Economice Europene au initiat cooperarea in domeniul afacerilor monetare.In
anul 1969 in urma unei serii de crize a cursului de schimb si a balantei de plati , liderii celor 6
tari me mbre C EE au decis elaborarea unui plan de uniune economica si monetara. Aceasta
decizie s -a materializat in anul 1970 sub forma Raportului Werner , care prevedea realizarea
uniunii in trei etape pana in anul 1980 . Acest proiect ambitios a fost abandonat i nsa in 1971
dupa prabusirea sistemului cursurilor de schimb fixe de la Bretton Woods .Primul pas a fost
facut in 1972 odata cu creearea asa zisului “sarpe monetar” care avea drept scop stabilizarea
cursurilor de schimb pentru mai multe monede europene , da r care a devenit curand victima
unor noi tulburari monetare si a recesiunii internationale care a urmat primei criz e petroliere
din anul 1973. Dup a ce mai multe monede au aderat la acest sistem sau l -au parasite ,
“sarpele”” se limita in 1977 la “zona marci i germane” , formata din Germania , tarile Benelux

1Ionel Bostan , Sistemul bancar – organizare , functionare , control intern si audit , Editura Tipo Moldova , Iasi
2010 , pag 12

5
si Danemarca .Consiliul European a incredintat unui comitet de experti , prezidat de Jacques
Delors , mandatul de a formula propuneri pentru posibilitatea realizarii uniunii economice si
monetare europene. Rezultatul a fost Raportul Delors , care a condus la conturarea Tratatului
de la Maastricht , semnat de sefii de stat si de guvern ai statelor membre UE in anul 1992 si
ractificat de toate tarile Uniunii Europene pana in anul 1993 . Acest tratat a stat la baza
introducerii dupa aproximativ 10 ani a monedei euro. Institutul Monetar European , infiintat
in anul 1994 , a demarat pregatirea cadrului de reglementare , organizatoric si logistic necesar
noului sistem supranational al bancilor centrale , essential pentru creareaa Bancii Centrale
Europene si a Sistemului European al Bancilor Centrale , pentru indeplinirea sarcinilor
acestora si pentru introducerea unei noi monede unice.
Asadar Banca Centrala Europeana este gardiana stabi litatii preturilor in zona eu ro.
Creata la 1 iunie 1998 , ea este una dintre bancile centrale cel mai recent formate in lume ,
totodata ea este depozitara credibilitatii si a competentei bancilor centrale nationale ale zonei
euro care , impreuna cu BCE pun in aplicare politica monetar a axata pe stabilitate in zona
euro.
Structura si situatia politica a BCE sunt imprumutate de la Bundesbank , care avea
reputatia antiinflationista sprijinita de independent Bundesbank -ului fata de Guvern.Potrivit
acestei optici , Tratatul de la Maastrich t a prevazut anumite conditii ca de exemplu :
– “Nici Banca Centrala Europeana , nici o banca centrala nationala , nici un membru
oarecare al bancii cu putere de decizie nu pot solicita sau/nici accepta instructiuni de la
institutii sau organe comunitare de la guvernele statelor membre sau de la vreun alt
organism “ (articolul 107 )
Acest articol garanteaza independent Bancii Centrale Europene fata de guverne ca si
fata de Bundesbank.2
Tratatul ce a instituit Comunitatea Europeana constituie fundamentul jur idic al BCE si
al SEBC . In termenii tratatului SEBC este compus din BCE si bancile central ale statelor
membre , ele lucreaza in stransa cooperare cu omologii lor din bancile central nationale pentru
a pregati si a pune in practica deciziile luate de orga nele de decizie ale BCE.
BCE indeplineste functii consultative , colecteaza informatii statistice si detine un rol
important in cooperarea internationala.

2Brezeanu Petre , Institutii financiare interntionale , Editura Economica , Bucuresti 2010 , pagina 288

6
Rolul consultativ se manifesta asupra oricarei actiuni comunitare care intra in
domeniul competentei sale. Colectarea informatiilor statistice se realizeaza fie in mod direct
de la autoritatile competente , fie indirect de la agentii economici. In acest scop BCE
coopereaza cu institutiile si organismele din fiecare tara precum si cu organismel e
internationale.
Banca Centrala Europeana reprezinsta o institutie singulara si complexa.Singulara ,
deoarece nici o alta banca centrala moderna nu a mai fost creata prin vointa politica a 15 state
dezvoltate in cadrul unui tratat. Complexa deoarece dato rita faptului ca reprezinta varful
Sistemului European al Bancilor Centrale (SEBC) , care influenteaza bancile centrale
nationale.
Banca Centrala Europeana trebuie analizata din prisma a doua caracteristici de baza ,
si anume :
1) Ca fiind o banca central a deoarece :
– Dupa 1 ianuarie 1999 are obligatia de a administra sistemul monetar in euro
– Joaca un rol important in conducerea politicii economice
– Poate sa se implice in mentinerea stabilitatii preturilor si a resurselor umane.
2) Ca fiind o institut ie supranationala deoarece :
– Organizeaza relatiile monetare intre statele membre , ca sistem monetar european care a fost
creat in 1979 si care s -a mentinut pana la aparitia euro
– Este o banca centrala compusa din statele membre UE
– Este o instanta fed erala in UE.3

3www.ecb.int accesat in 18.02.2018 ora 15:09

7
1.2 Organizarea BCE

Banca Centrala Europeana infiintata la 1 iunie 1998 si devenita operationala la 1
ianuarie 1999 cu sediul la Frankfurt are urmatoarele structuri :
Eurosistemul si SEBC sunt guvernate de organele de decizie ale Bancii Centrale
Europene : Consiliul Guvernatorilor si Directoratul . Consiliul General este constituit ca un al
treilea organ de decizie al BCE deoarece reuneste si statele membre care inca nu au adoptat
moneda unica. Functionarea organelor de decizie es te guvernata de Tratatul cu privire la
Comunitatea Europeana si Statutul SEBC si BCE .

1.2.1 Consiliul Guvernatorilor

Consiliul Guvernatorilor sau Consiliul de Guvernare este compus din intreg Comitetul
Director ( presedinte , vicepresedinte si pana la 4 membri numiti din randul persoanelor cu
reputatie si cu o experienta profesionala in problemele monetare bancare ; numirea se face
prin consens de catre conducerile statelor membre la nivelul sefilor de state sau guverne la
recomandarea Consiliului si d upa consultarea Parlamentului si a Consiliului de Guvernare
precedent ) , si toti Guvernatorii bancilor centrale nationale din Eurozona.
Consiliul Guvernatorilor este organul superior Comitetului Director si este organul
superior de conducere al BCE ale c arui decizii si orientari trebuie urmate de Comitetul
Director.Reuniunile acestuia sunt confidentiale.Consiliul Guvernatorilor poate decide sa faca
public rezultatul deliberarilor sale .El se intruneste de cel putin 10 ori pe an.4
Principalele atributii a le Consiliului Guvernatorilor sunt urmatoarele:
– Adoptarea de norme de recomandare si orientari de hotarari pentru a asigura
indeplinirea sarcinilor structurale ale SEBC
– Stabilirea politicii monetare a Comunitatii Europene in ceea ce priveste obiectivele
politicii monetare ( sarcina directa de politica monetara ) . Competenta Consiliului de
Guvernare include , daca si acolo unde considera ca este cazul , adoptarea de norme de
recomandare si orientari si de hotarari pentru a asigura indeplinirea sarcinii dire cte de
politica monetara prin indeplinirea obiectivelor ce pot mijloci pe cele monetare ,

4www.federalreserve.gov accesat in 18.02.20 18 , ora 15 38

8
ratelor de dobanda directoare de piete financiare , rezervelor institutiilor de credit in
SEBC
Consiliul de Guvernare este deci , organul de decizie suprema in SEBC , care reuneste
membrii conducerii executive a institutiilor central ( B.C.E) si sefii autoritatilor monetare ale
tarilor participante fara derogari la Uniunea Monetara , la Eurozona.
Consiliul de Guvernare are proceduri diferite de adoptare a deciziilor in functie de
obiectivul acestora :
– Decizii privitoare la stabilirea si conducerea politicii monetare unice se i ape principiul
“un membru un vot “
– Deciziile de ordin patrimonial se iau pe principiul votului ponderat cu participarea la
capitolul subscris s i cu o majoritate calificata astfel : voturile favorabile reprezinta cel
putin doua treimi din capitalul subscris al BCE sic el putin jumatate din numarul
actionarilor

1.2.2 Comitetul director al B.C.E

Comitetul director al BCE se compune din presedinte , vicepresedinte si alti patru
membri .Acestia sunt numiti de comun accord de guvernele statelor membre la nivelul sefilor
se stat si de guvern , la recomandarea Consiliului si dupa consultarea Parlamentului European
si a Consiliului Guvernator ilor , dintre persoane a caror autoritate si experienta profesionala
in domeniul monetar sau bancar sunt recunoscute. Mandatul lor are o durata de 8 ani si nu
poate fi reinoit. Doar cetatenii statelor membre pot fi membri ai Comitetului Director.
Comitetul Director este responsabil pentru gestiunea curenta a BCE.5
Presedintele Comitetului Director ocupa concomitent atat functia de presedinte al
Consiliului de Guvernare cat si functia de presedinte al Consiliului General , creand astfel
premisele unei unita ti de decizie si actiune care da caracterul sistematic aranjamentului
colectiv pe care il reprezinta SEBC . Printre altele in cazul presedintiei Consiliului Director si
a Consiliului de Guvernare , persoana presedintelui dispune de vor dublu in caz de egal itate a
voturilor.

5Brezeanu Petre , Sisteme financiare , Editura Cavallioti , pag 209

9
Presedintele Comitetului Director reprezinta institutia in exterior sau poate desemna o
persoana in acest scop. El angajeaza din punct de vedere juridic al BCE , in raportul cu tertii.
Vicepresedintele conduce in absenta presedintelui atat Consiliul de Guvernare cat si
Comitetul Director precum si Consiliul General , preluandu -i competentele si atributiile.
Principalele atributii ale Comitetului Director sunt :
– Conducerea politicii monetare in conformitate cu normele de recomandare si
hotararile Consiliului de Guvernare .Pentru aceasta , Comitetul Director are
competenta de a da instructiuni necesare Bancilor Centrale Nationale
– Executarea mandatelor delegate de Consiliul de Guvernare
Presedintele BCE sau vicepresedintele prezideaza Consiliul Guvernatorilor si
Directoratul avand rolul de a reprezenta BCE in exterior.In contextul functionarii SEBC ,
Bancilor Centrale le revin anumite sarcini dintre care stabilirea unei compatibilitati a
legislatiei nationale referitoare la statutul BCE cu legislatia Uniunii Monetare , Bancile
Centrale Nationale fac parte integrate a SEBC si actioneaza in conformitate cu orientarile si
intructiunile BCE. Acesteia ii revine obligatia stabilirii si publicarii de rapoarte asupra
activitatii SEBC si asupra p oliticii monetare a anului precedent si a anului in curs.
Persoanele din conducerea executiva a BCE trebuie sa fie specialisti de inalta tinuta ,
cu experienta in activitatea monetara si bancara , prevazatori si perspicace , a caror
intrepretare privind s tabilitatea preturilor este preferabil sa fie conservatoare.
De asemenea numirea acestor persoane se face cu mare grija , acordul fiind dat de sefii
de state la recomandarea Consiliului European si consultarea Parlamentului European si al
Consiliului de c onducere al BCE.
Astfel normele astfel aprobate au drept scop sa excluda orice posibilitate de interventie
si influenta a guvernelor asupra politicii monetare a SEBC.6

6Age Bakker , F.P , Institutii financiare internationale , Editura Antitet , Bucuresti 1997 , pagina 42

10
1.3 Misiunile Bancii Centrale Europene

Pentru a indeplini cu succes mandatul clar definit de stabilitate monetara , Tratatul de
creare a Comunitatii Europene racordeaa SEBC la un nivel de independenta institutionala .Pe
13 octombrie 1998 Consiliul Guvernator al BCE a proclamat strategia de stabilitate monetara
pentru ghidarea deciziilor politici monetare in Stadiul al treilea al Uniunii.
Analiza economica se concetreaza pe dezvoltarea economica curenta si este asociata
cu termene de mici si medii risc pana la stabilitatea preturilor.
Rolul Bancii Centrale Europene este acela de a contr ola , prin instrumente si proceduri
–financiar bancare politica monetara unica a UE , pentru a asigura stabilitatea preturilor
supravegherii functionarii Sistemului Monetar European si utilizarea euro.
De asemenea BCE doreste sa -si aduca aportul la obtine rea unei rate a somajului din ce
in ce mai mica in tarile UE .Ea sustine o crestere economica durabila si noninflationista.
In baza articolului 105 , paragraful 2 din Tratatul de Constituire a Comunitatii
Europene , misiunile fundamentale ale Bancii Centr ale Europene sunt urmatoarele :
a) Definirea si punerea in aplicare a Politicii Monetare a zonei Euro -Prin Tratatul de la
Maastricht se stabileste explicit ca obiectivul fundamental al SEBC este mentinerea stabilitatii
preturilor , prevedere continuta in articolul 105 (1)
Fara a prejudicial acest obiectiv principal BCN inclusiv BCE , trebuie sa sprijine
politicile economice generale ale Uniunii Monetare , actionand in concordanta ,cu principiile
unei economii de piata cu libera competitive care favorizea za o eficienta alocare a resurselor.
b) Politicile economice generale sunt considerate cele care promveaza in comunitate o
dezvoltare armonioaa si echilibrata a activitatilor economice , o crestere economica sustinuta
si neinflationista cu respectarea cond itiilor de mediu , cu un inalt grad de convergenta a
performantelor economice , un inalt nivel de utilizare a muncii si a protectiei sociale ,
cresterea nivelului de trai si a calitatii vietii si cu asigurarea unei depline coeziuni si
solidaritati economi ce si sociale intre statele membre.In realizarea acestei politici statele
membre si comunitatea , in ansamblul ei , trebuie sa respecte principiile orientative ale
stabilitatii preturilor , sanatatii , finantelor publice si conditiile monetare , precum si aunei
balante de plati consolidate.

11
De asemenea prin SEBC se asigura controlul general asupra inflatiei .Stabilitatea
preturilor este importanta si dorita droarece o crestere a nivelului preturilor – inflatia – chiar si
cu rate moderate , cere costuri econo mice substantiale din partea societatii.
c) Conducerea operatiunilor de schimb valutar
d) Detinerea si gestiunea rezervelor valutare oficiale de schimb ale tarilor din zona euro.
e) Promovarea bunei functionari a sistemului de plati in Comunitate –aceasta promovara a
fost posibila datorita realizarii sistemului integrat transeuropean propriu de decontrari in timp
real , cunoscut sub denumirea de TARGET . Acesta reprezinta o implicare directa a Bancilor
Centrale in serviiciile de transfer si decontare a acti velor financiare ( fonduri si valori
mobiliare ) . TARGET este o infrastructura centrala care permite din punct de vedere tehnic
conducerea unei politici monetare unice.Utilizarea lui este obligatorie in decontrarea tuturor
operatiunilor in care BCE sau o BCN este contrapartida , oricare ar fi banca sau o alta
institutie de credit partenera.Prin faptul ca asigura irevocabilitatea transferurilor de fonduri –
parametru prevazut in principal pentru sumele mari , dar fezabile practice pentru orice suma –
sistem ul TARGET constituie principala infrastructura ce leaga permanent si profund BCN in
cadrul executarii de politica monetara.Prin faptul ca TARGET este construita fara a stanjeni
sistemele nationale existente – practice consta intr -o interfata intre BCE si B CN si intr -un
software de comunicatii intre BCN si insitutia de credit care il instaleaza – acest sistem de plati
transeuropean leaga sip e orice participant de toate BCN permitand transferul de garantii in
regim de livrare simultana cu plata pe pietele de valori mobiliare.
f) Pe langa implicarea directa , asigurarea sigurantei si eficientei decontarilor in euro
presupune ca SEBC sa exercite un control functional asupra sistemelor de plati din Eurozona
inclusiv a celor care pot folosi e -money , pentru a cont rola expansiunea masei monetare create
in mod privat in interiorul unei retele si sisteme electronice de plati.7
Alte misiuni :
1) Emisiunea de bacnote si moneda metalica.
Conform statutului , BCE , este singura institutie abilitata a autoriza emisiunea de
bacnote si moneda metalica in zona euro. Emisiunea efectiva este asigurata de catre SEBC , in
cadrul cooperarii pe care o presupune intre BCE si Bancile Centrale National e ( pentru
moment doar cele din Eurozona) .Bancnotele emise de SEBC au aceasi realizare tehnica ,

7Basno C , Dardac N , Integrarea monetar -bancara europeana , Editur a Didactica si Pedagogica , Bucuresti ,
2001 , pag 69

12
indifferent de inteprinderea de pe parcursul Eurozonei care le tipareste sub responsabilitatea
oricarei Banci Centrale Nationale autorizate de catre BCE .Ace ste bancnote sunt singurele
care au curs legal in tarile din Eurozona incepand cu 1 ianuarie 2002 .Monedele denominate
in Euro vor fi emise de catre statele membre , in conditiile legii locale ( sub responsabilitatea
Bancii Centrale Nationale sau Ministeru lui Finantelor ) sub rezerva aprobarii de catre BCE a
volumului emisiunii.
2) Statistica
Asistata de Bancile Centrale Nationale ale statelor membre , BCE colecteaza
informatiile statistice necesare si formeaza o baza de date statistice proprie , fie de l a
autoritatile nationale competente , fie direct de la agentii economici.
3) Stabilitatea sistemului financiar si supravegherea bancara .
Eurosistemul contribuie la o buna conduita si aplicare a politicilor impuse de
autoritatile competente in ceea ce pri veste controlul prudential al institutiilor de credit si
stabilitatea sistemului financiar.
4) Cooperarea si consultanta europeana si internationala.
BCE intretine relatii de lucru cu institutii , organizatii si instante de pe teritoriul UE si
din afara g ranitelor acesteia.Ca expresia a dialogului intre autoritatile publice la nivelul
Comunitatii Europene , BCE este consultata de catre Consiliu sau de catre autoritatile statelor
membre asupra oricarui proiect de reglementare relevant pentru domeniul atribu it de legislatia
comunitara competentei BCE.
Cu prioritate BCE , este consultata in ceea ce priveste problemele monetare ,
mijloacele de plata , bancile central nationale , organizarea statistica , sistemele de plati si
compensari de interes national , st abilitatea institutiilor de credit si a pietelor financiare .
BCE este consultata cu predilectie asupra legislatiei comunitare privitoare la controlul
bancar si stabilitatea sistemului financiar si , la randul sau poate solicita avizul institutiilor
comun itare si autoritatilor nationale asupra consecintelor masurilor pe care dispune in
domeniul sau de competenta.8

8www.europeana.ro accesat in 18.02.2018 ora 17 43

13
Capitolul 2 : Banca Nationala a Romaniei
2.1 Istoric

La o jumătate de secol după apariția primului proiect de înființare a unei bănci
naționale, la 17/29 aprilie 1880, a fost publicată, în “Monitorul Oficial” nr. 90, Legea pentru
înființarea unei bănci de scont și circulațiune . Lua astfel ființă Banca Națională a României,
instituție de credit, care deținea privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Capitalul băncii era
în întregime românesc și aparținea în proporție de o treime statului și două treimi
particularilor.9
Până la declanșarea Primului Război Mondial, Banca Națională a României s -a
implicat în susținerea dezvoltării economiei n aționale, prin volumul creditelor acordate și
nivelul redus al taxei scontului. De asemenea, alături de guvernul român, a contribuit în anii
1890 -1892 la elaborarea legilor care au consacrat schimbarea etalonului monetar, prin
renunțarea la bimetalism în f avoarea monometalismului aur. Între 1900 și 1925, statul s -a
retras dintre acționarii băncii, fapt pentru care BNR a devenit o instituție particulară
privilegiată, dar care avea aceleași responsabilități naționale.
În timpul Războiului de Reîntregire, BNR a susținut financiar efortul de război al
guvernului român. Evoluția evenimentelor militare a obligat Administrația centrală a BNR să
plece în refugiu la Iași și să accepte transferul tezaurului său la Moscova, fără ca acesta să mai
poată fi recuperat.
Imediat după 1918, BNR a trebuit să răspundă altor provocări, printre care: criza
economică postbelică, restabilirea convertibilității leului, unificarea monetară și extinderea
rețelei sale de sucursale și agenții la nivelul întregii țări. După revenirea st atului între
acționarii săi (1925), BNR a fost implicată în proiectul stabilizării monetare din 1929, în
controlul comerțului cu aur și devize, precum și în acțiunile de conversiune a datoriilor
agricole și în organizarea și reglementarea comerțului de ban că începând din 1934.
În anii celui de -Al Doilea Război Mondial, BNR a susținut guvernul în cheltuielile
provocate de acțiunile militare, luând, în același timp, măsuri pentru a stăvili inflația și a -și
salva tezaurul propriu.

9http://www.bnro.ro/Istoria -BNR -1052.aspx accesat in 19.02.2018 , ora 14 51

14
Regimul comunist a impus et atizarea BNR (1946) și apoi reorganizarea sa, potrivit
noilor imperative politice. În 1948, BNR devenea Banca RPR – Bancă de Stat, subordonată
inițial Ministerului de Finanțe, iar din 1957, Consiliului de Miniștri. În 1965, titulatura băncii
de emisiune s -a transformat în Banca Națională a Republicii Socialiste România. În toți acești
ani, Banca Națională a îndeplinit un rol important în evoluția sistemului monetar și de credit
prin implicarea în realizarea reformelor monetare din 1947 și 1952, în planifica rea circulației
monetare, în controlul asupra utilizării creditelor acordate etc.
Din 1990, BNR și -a reluat titulatura inițială, implicându -se în tranziția de la economia
centralizată la economia de piață și asumându -și funcțiile normale ale unei bănci centrale,
similare celor ale unor bănci centrale din Europa și din lume, obiectivul său fundamental fiind
asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.10

10http://www.bnro.ro/Istoria -BNR -1052.aspx accesat in 19.02.2018 , ora 14 52

15
2.2 Organizarea Bancii Centrale a Romaniei

Organizarea si conducerea bancilor se stabilesc prin actele constitutive ale bancilor , in
conformitate cu legislatia comerciala si cu respectarea dispozitiilor prezentei legi.
In toate actele sale oficiale banca trebuie sa se identifice in mod clar printr -un
minimum de date : firma sub care este inmatriculata in registrul comertului , capitalul social ,
adresa sediului social , codul unic de inregistrare , numarul de ordine in registrul comertului ,
numarul si data inmatricularii in registrul bancar .
Banca este angajata prin semnatura a c el putin 2 conducatori , avand competentele
stabilite prin actul constitutiv , sau a cel putin 2 salariati ai bancii , imputerniciti de
conducerea acesteia.
Conducatorii si administratorii unei banci trebuie sa aiba o buna reputatie , calificare si
compet ente adecvate pentru realizarea obiectivelor propuse si pentru crearea premiselor
necesare in vederea desfasurarii activitatii bancii in conformitate cu cerintele legii si cu
regulile unei practici bancare prudente si sanatoase , in scopul asigurarii credi bilitatii si
viabilitatii sistemului bancar , inclusiv protejarea intereselor deponentilor si ale unor creditori
ai bancii.
BNR este condusa de un consiliu de administratie . Conducerea executiva , in cadrul
Comitetului de Politica Monetara si a Comitetul ui de Supraveghere , se exercita de catre
guvernator , prim -viceguvernator si de cei doi viceguvernatori , in conditile stabilite prin
regulamentul intern , aprobat de consiliul de administratie.
Consiliul de administratie hotaraste urmatoarele :
a) polit icile in domeniul monetar si al cursului de schimb urmarind aducerea la indeplinire a
acestora.
b) masurile in domeniul autorizarii , reglementarii si supravegherii prudentiale a institutiilor
de credit si monitorizarii sistemelor de plati pe care le -a aut orizat.11
c) directiile principale in conducerea operatiunilor si raspunderile ce le revin personalului
propriu
d) organizarea interna , indemnizatiile , salariile si alte drepturi banesti ale personalului.

11Ionel Bostan , Sistemul bancar -organizare , functionare , control inter si audit , Editura TipoMoldova , pag35 –
36

16
e) atributiile si componenta Consiliului de Politica Monetara , Comitetului de Supraveghere ,
Comitetului de Administrare a Rezervelor Internationale si Comitetului de Audit , care
functioneaza in cadrul BNR.
f) delegarea temporara a competentelor sale catre conducerea executiva atunci cand situatii
speciale pot impune aceasta solutie.
Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei este compus din 9 membri
dupa cum urmeaza :
1) un presedinte care este si guvernator
2) un vicepresedinte , care este si prim -viceguvernator
3) 7 membri , dint re care doi sunt si viceguvernatori , iar ceilalti 5 membri nu sunt salariati ai
BNR.
Membrii Consiliului de administratie , cu nominalizarea conducerii executive , sunt
numiti de Parlament , la propunerea comisiilor permanente de specialitate ale ceor do ua
Camere ale Parlamentului .Numirile se fac pe o perioada de 5 ani , cu posibilitatea reinoirii
mandatului.In cazul descompletarii consiliului de administratie , completrea locurilor vacante
se face pe functia respectiva.
Revocarea din functie a oricarui membru al consiliului de administratie se face de
catre Parlament , la propunerea comuna a comisiilor permanente de specialitate ale celor doua
Camere ale Parlamentului , daca acesta inceteaza sa indeplineasca conditiile necesare pentru
exercitarea atribu tiilor sale sau daca se face vinovat de abateri grave.
Numirile , retragerile si revocarile din functie ale membrilor Consiliului de
Administratie se publica in Monitorul Oficial al Romaniei , Partea I.12
Hotararea de revocare din functie a membrilor Cons iliului de administratie al BNR
poate fi atacata la Inalta Curte de Casatie si Justitie , in termen de 15 zile de la publicarea
acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei , Partea I.
La sedintele Consiliului de administratie pot participa ministrul finante lor publice si
un secretar de stat din MFP , fara drept de vot.

12Ionel Bostan , Sistemul bancar -organizare , functionare , control inter si audit , Editura TipoMoldova , pag 44 –
48

17
Membrii Consiliului de administratie nu pot fi deputati ori senatori , sau membri ai
unui partid politic , si nu pot face parte din autoritatea judecatoreasca sau din administratia
publica.
Incepand cu data aderarii Romaniei la Eurosistem , membrii Consiliului de
administratie , implicate in exercitarea atributiilor legate de Sistemul European al Bancilor
Centrale , nu pot avea alte functii care se pot afla in conflict de interese cu obligat iile ce le
revin , in calitate de membri ai consiliului.
Membrii Consiliului de administratie si salariatii cu functii de conducere ai BNR sunt
supusi regimului incompatibilitatilor si conflictelor de interese prevazut de lege si se dedica
exclusiv exerci tarii atributiilor lor , cu posibilitatea desfasurarii doar de activitati didactice si
de cercetare stiintifica.
Guvernatorul BNR dispune masuri pentru executarea dispozitiilor legale , a
hotararilor Consiliului de administratie . Acesta poae delega prim -viceguvernatorul si
viceguvernatorilor unele dintre atributiile sale in conditiile stabilite de consiliul de
administratie.
Guvernatorul numeste in functie de personalul din aparatul central sip e directorii
sucursalelor / agentiilor , emite ordine / dec izii si reprezinta BNR in relatiile cu tertii ,
semnand , direct sau prin persoane imputernicite de el , toate tratatele sau conventiile
incheiate.
In numele Consiliului de administratie , guvernatorul prezinta Parlamentului , pana la
data de 30 iunie a a nului urmator , raportul annual al BNR , care cuprinde activitatile BNR ,
situatiile financiare anuale si raportul de audit , fara a fi supuse votului , in sedinta comuna a
celor doua Camere ale Parlamentului.13
In cazul absentei sau imposibilitatii guvern atorului de a actiona , acesta va fi suplinit
de prim -viceguvernator.
Situatiile financier anuale ale BNR sunt supuse auditarii de catre auditori financiari ,
persoane juridice autorizate de Camera Auditorilor Financiari din Romania , selectati de catre
Consiliul de Administratie , pe baza de licitatie.
Raportul auditorului financiar impreuna cu opinia sa vor fi prezentate Consiliului de
administratie si vor fi publicate impreuna cu situatiile financiare anuale .

13D.D Saguna , C.F Donoaica , Drept bancar si valutar.Ed Proarcadia , Bucuresti 1994 , pag 37 -42

18
2.3 Misiu nile Bancii Centrale a Romaniei

Potrivit Statutului sau , Banca Centrala a Romaniei este banca centrala a statului ,
avand personalitate juridica. BNR este o institutie publica independenta , cu sediul central in
Municipiul Bucuresti , cat si in alte localitati din tara.
Obiectivul fundame ntal al BNR este aisgurarea si mentinerea stabilitatii preturilor.
Principalele misiuni ale BNR sunt :
a) Elaborarea si aplicarea politicii monetare si a politicii in curs de schimb ;
b) Autorizarea , reglementarea si supravegherea prudentiala a institutiilor de credit ,
promovarea si monitorizarea bunei functionari a sistemelor de plati pentru asigurarea
stabilitatii financiare;
c) Emiterea bancnotelor si a monedelor ca mijloace legale de plata pe teritoriul Romaniei;
d) Stabilirea regimului valu tar si supravegherea respectarii acestuia;
e) Administrarea rezerverlor internationale ale Romaniei;
Retinem ca banca centrala a statului trebuie sa sprijine politica economica generala a
Guvernului , fara prejudicierea indeplinirii obiectivului sau funda mental privind asigurarea si
mentinerea stabilitatii preturilor.
In indeplinirea atributiilor , BNR si membrii organelor sale de conducere nu pot
solicita sau primi instructiuni de la autoritatile publice sau de la orice alta institutie sau
autoritate.
Orice proiect de act normativ al autoritatilor publice centrale , care priveste domeniile
in care BNR are atributii , se adopta dupa ce in prealabil s -a solicitat avizul acesteia . Avizul
respectiv se transmite in termen de 30 de zile de la solicitare.14
BNR colaboreaza cu Ministerul Finantelor Publice in vederea stabilirii indicatorilor
macroeconomici in baza carora se va elabora proiectul annual de buget , iar pentru necesitatile
proprii elaboreaza studii si analize privind moneda , cursul de schimb , cre ditul si opratiunile
sistemelor de plati si ale institutiilor de credit.

14 MITRACHE, ROMU. Decontarea operațiunilor cu numerar ale băncilor comerciale
în relația cu Banca Națională a României . Ec. drd. Romu Mitrache , pag 16 -19

19
In scopul asigurarii functionarii corespunzatoare a sistemelor de plati , BNR poate
transmite informatii de natura secretului professional caselor de compensa re sau altor
structure s imilare , constituite in conformitate cu prevederile legii , in vederea asigurarii
serviciilor de compensare si decontare pentru orice piata din Romania sau dintr -un stat
membru. Insa informatiile primate de la Banca Nationala a Romaniei de la autoritatile
competente din statele membre pot fi furnizate caselor de compensare sau altor structuri
similar numai cu acordul expres al autoritatilor competente de la care au fost obtinute.
Sub aspectul cooperarii internationale , imputernicita de Parlament , BNR poa te
participa la organizatii internationale cu caracter financiar , bancar sau de plati si poate sa
devina membru al acestora.
Incepand cu data aderarii Romaniei la Eurosistem , poate participa la organizatii
internationale cu caracter financiar , bancar , monetar sau de plati si poate sa devina membru
al acestora . De asemenea banca centrala exercita drepturi si indeplineste obligatii care revin
Romaniei , in calitate de membru al Fondulu Monetar International , inclusiv utilizarea
facilitatilor acestei in stitutii de finantare pe termen mediu si lung , pentru nevoile balantei de
plati si consolidarea rezervelor internationale ale tarii.
BNR poate negocia si incheia acorduri , conventii si alte intelegeri privind
imprumuturi pe termen scurt si alte operatiu ni financiar -bancare cu institutii financiare
internationale , banci -centrale , societati bancare si nebancare cu conditia rambursarii acestora
in termen de 1 an.15

15MITRACHE, ROMU. Decontarea operațiunilor cu numerar ale băncilor comerciale
în relația cu Banca Naț ională a României . Ec. drd. Romu Mitrache , pag 16 -19

20
2.3.1 Politica monetara , politica de cu rs de schimb si regimul valutar

In cadrul politicii monetare pe care o promoveaza , BNR utilizeaza proceduri si
instrumente specifice pentru operatiuni de piata monetara si de creditare a institutiilor de
credit , precum si mecanismul rezervelor minime obligatorii.
Cu privire la operatiunile de piata monetara se interzice BNR achizitionarea de pe
piata primara a creantelor asupra statului , autoritatilor publice centrale si locale , regiilor
autonome , societatilor autonome , societatilor nationale , companiilor nationale si altor
societati cu ca pital majoritar de stat , iar dupa data aderarii Romaniei la UE , interdictia se
extinde si la creantele asupra altor organisme si companii de drept public sau privat.
BNR poate efectua pe piata secundara operatiuni reversibile , cumparari/vanzari
directe sau poate lua in gaj , pentru acordarea de credite colaterizate , creante auspra sau titluri
ale statutlui , autoritatilor publice central si locale , regiilor autonome etc. BNR stabileste
regimul rezervelor minime obligatorii pe care institutiile de cred it trebuie sa le mentina in
conturi deschise la aceasta.Pentru resursele in valuta , rezervele minime obligatorii se
constituie numai in valuta. La rezervele minime obligatorii BNR va beneficia dobanzi cel
putin la nivelul ratei dobanzii medii la depuneril e la vedere practicate de institutiile de credit.
Tot BNR este si institutia statului care elaboreaza si ap lica politica de curs de schimb .
Pentru aceasta este abilitata :
a) sa elaboreze balanta de plati si alte lucrari privind pozitia investitionala internationala a
tarii .
b) sa stabileasca cursurile de schimb pentru operatiunile proprii pe piata valutara , s calculeze
si sa publice cursurile medii pentru evidenta statistica.
c) sa pastreze si sa administreze rezervele internationale ale statului.16
Pentru monitorizarea tranzactiilor valutare , persoanele juridice autorizate sa
desfasoare operatiuni valutare , raporteaza BNR asupra tranzactiilor efectuate , prin
documente al caror forma si continut se stabilesc de catre aceasta.

16 Ionel Bostan, Sistemul bancar , organizare , functionare , control intern si audit, Ed TipoMoldova , pag 27 -27

21
2.3.2 Emisiunea mone tara

BNR este unica institutie autorizata sa emita insemne monetare sub forma de bancnote
si monede , ca mijloace legale de plata pe teritoriul Romaniei.
Tot BNR este singura in drept sa stabileasca valoarea nominal , dimensiunile ,
greutatea , desenul si alte caracteristici tehnice ale bancnotelor si monedelor , bancnotele
trebuiand sa poarte semnatura guvernatorului.
Pentru a asigura necesarul de numerar , in stricta concordanta cu nevoile reale ale
circulatiei banesti , institutia elaboreaza programu l de emisiune a bancnotelor si monedelor .
Suma totala a bancnotelor si monedelor in circulatie , care exclude rezerva de numerar , se
evidentiaza ca element de pasiv in contabilitatea Bancii.
BNR asigura tiparirea bancnotelor si baterea monedelor si ia m asuri pentru pastrarea
in siguranta a celor care nu sunt puse in circulatie , precum si pentru custodia si distrugerea
cand aceasta este necesara , a matritelor , cernelurilor si a bancnotelor si monedelor retrase din
circulatie.
Niciodata BNR nu poate fi obligata sa acorde compensatii pentru bancnotele sau
monedele care au fost pierdute , furate , distruse , contrafacute sau falsificate.
BNR pote hotari anularea sau retragerea din circulatie a oricaror bancnote sau monede
care au fost emise si , in locul acestora punerea in circulatie a altor tipuri de insemne
monetare.Modalitatea si perioada de preschimbare se publica in Monitorul Oficial al
Romaniei , Partea I si in cel putin doua cotidiane de circulatie nationala.
La expirarea perioadei de preschimbar e , bancnotele si monedele retrase din circulatie
nu mai pot fi utilizate pentru plata obligatiilor publice si private.
Suma totala a bancnotelor si monedelor retrase din circulatie , dar nepreschimbate in
termenul stabilit , se scade din totalul numeraru lui in circulatie inregistrat in evidentele
contabile si se inregistreaza ca venit al BNR.17

17Ionel Bostan, Sistemul bancar , organizare , functionare , control intern si a udit, Ed TipoMoldova , pag 29

22
2.3.3 Operatiuni cu institutiile de credit

In cadrul politicii sale monetare de curs de schimb , BNR paote acorda institutiilor de
credit credite pe termene ce nu pot depasi 90 de zile , garantate cu , dar fara a se limita la :
a) titluri de stat provenite din emisiuni publice , prin remiterea lor in portofoliul BNR
b) depozite constituite la BNR sau la alte persoane juridice agreate de aceasta.
Incepand cu dat a aderarii Romaniei la Eurosistem sfera de cuprindere a activelor
eligibile pentru garantarea creditelor acordate de BNR , include cele doua categorii de active
eligibile definite de BCE.
BNR stabileste si face publice conditiile de creditare , nivelul mi nim al ratei dobanzii
la creditele care se acorda institutiilor de credit si criteriile ce trebuie indeplinite de institutiile
de credit pentru a putea solicita credite.
BNR deschide si opereaza conturi ale institutiilor de credit , ale Trezoreriei Statul ui ,
ale caselor de compensare si ale altor entitati rezidente si nerezidente stabilite prin
reglementari speciale , efectuand si decontarea finala , irevocabila si neconditionata , a
transferurilor de fonduri in conturile titlularilor.
Pentru toate opera tiunile efectuate in conturile deschise in evidentele sale , cu tot cu
exceptia conturilor avand ca titular Comisia Europeana si organisme financiare internationale
se stabilesc si se incaseaza comisioane.
BNR poate asigura servicii de compensare , depozitare , decontare si plata prin
intermediul conturilor deschise in evidentele sale . Incepand cu data aderarii Romaniei la UE ,
poate , pe cont propriu ori in numele si contului statului sa participle la aranjamente de
compensare , depozitare , decont are si plata sau la alte contracte avand acest scop , incheiate
cu institutii central sau cu organizatii collective de specialitate , publice si private , avand
sediul in strainatate.18
Pentru prevenirea si limitarea riscurilor de plata si credit , BNR pre steaza servicii de
colectare si difuzare , la cerere , contra cost , conform reglementarilor proprii , de date , si
informatii privind incidentele de plati si riscurile de creditare , in conditii de asigurare a SB.

18Ionel Bostan, Sistemul bancar , organizare , functionare , control intern si audit, Ed TipoMoldova , pag 31

23
2.3.4 Supravegherea pruden tiala a institutiilor de credit

Prin statutul sau BNR , are competenta exclusiva de autorizare a institutiilor de credit
si raspunde de supravegherea prudentiala a institutiilor de credit pe care le -a autorizat sa
opereze in Romania , in conformitate cu preveder ile Legii nr 58/1998 privind activitatea
bancara , cu modificarile si completarile ulterioare.
Pentru asigurarea functionarii si viabilitatii sistemului bancar , este imputernicita :
a) sa emita reglementari , sa ia masuri pentru impunerea respectarii ace stora si sa aplice
sanctiunile legale in cazurile de nerespectare
b) sa controleze si sa verifice , pe baza raportarilor primite si prin inspectii la fata locului ,
registrele , conturile si orice alte documente ale institutiilor de credit autorizate , pe care le
considera necesare.
Membrii Consiliului de administratie ai BNR si personalul acesteia , insarcinat sa
exercite atributii de supraveghere prudentiala , nu raspund civil sau penal , dupa caz , daca
instantele judecatoresti constata indeplinirea sau omisiunea indeplinirii de catre aceste
persoane , cu buna -credinta si fara neglijenta , a oricarui act sau fapt in legatura cu
exercitarea , in conditiile legii a atributiunilor de supraveghere prudentiala.
Personalului cu atributii de supraveghere ii est e interzisa participarea in cadrul
comisiilor de expertiza , precum si la orice alte actiuni de verificare care excedeaza atributiile
si competentele conferite acestuia prin lege.
In privinta protejarii contra riscului sistemic , in vederea indeplinirii a tributiei privind
asigurarea stabilitatii financiare , in mod exceptional si numai de la caz la caz , BNR poate
acorda institutiilor de credit si alte credite , negarantate sau garantate.19

19Ionel Bostan, Sistemul bancar , organizare , functionare , control intern si audit, Ed TipoMoldova , pag 32

24
2.3.5 Operatiu ni pe contul statului

BNR tine in evidentele sale contul current general al Trezoreriei Statului , deschis pe
numele Ministerului Finantelor Publice.
Functionarea contului current general al Trezoreriei Statului si inregistrarea
operatiunilor in acest cont se stabilesc prin conventii incheiate cu MF P.
BNR primeste incasarile pentru contul current general al Trezoreriei Statului si
efectueaza platile in limita disponibilitatilor existente in acest cont : percepe comisioane la
decontarea operatiunilor prin contul current general al Trezoreriei Statulu i , deschis in
evidentele sale si plateste dobanzi la disponibilitatile din acest cont.
In baza conventiilor incheiate in prealabil cu MFP si in conformitate cu reglementarile
proprii , BNR poat actiona cu perceperea unui commission , ca agent pe contul s tatului , in
ceea ce priveste :
a) plasarea catre terti a emisiunilor de titluri de stat si alte instrumente negociabile de
indatorare ale statului roman.
b) exercitarea functiilor de agent de inregistrare , depozitare si transfer al titlurilor de stat.
c) plata capitalului , dobanzilor , comisioanelor si a spezelor aferente.
d) executarea decontarilor in contul current general al Trezoreriei Statului.
e) alte operatiuni in conformitate cu obiectivul fundamental si atributiile bancii centrale.
Imprumuturi le statului pe baza de titluri de stat se efectueaza conform conventiilor
BNR -MFP prin care se stabilesc cel putin urmatoarele elemente : valoarea imprumutului ,
data scadentei , rata dobanzii si modul de calcul al dobanzii pe toata durata creditului ,
costurile serviciului datoriei , precum si date privind titlurile de stat negociabile , emise pentru
fiecare imprumut.20

20Ionel Bostan, Sistemul bancar , organizare , functionare , control intern si audit, Ed TipoMoldova , pag 33

25
2.3.6 Operatiuni cu aur si active externe

BNR respectand regulile generale privind lichiditatea si riscul specific activelor
externe , stabileste si mentine reserve internationae , in astfel de conditii ncat sa poata
determina in mod periodic marimea lor exacta, , reserve alcatuite cumulativ ori s electiv din
urmatoarele elemente :
a) aur detinut in tezaur in tara sau depozitat in strainatate.
b) active externe , sub forma de bancnote si monede sau disponibil in conturi la banci sau la
alte intitutii financiare in strainatate , exprimate in acele m onede si detinute in acele tari , pe
care le stabileste BNR.
c) orice alte active de rezerva , recunoscute pe plan international , inclusiv dreptul de a efectua
cumparari de la FMI in cadrul transei de rezerva , precum si detinerile de drepturi speciale d e
tragere.
d) cambii , cecuri , bilete la ordin , precum si obligatiuni si alte valori mobiliare , negociabile
sau nu , emise sau garantate de persoane juridice nerezidente , clasificate in primele categorii
de catre agentiile de apreciere a riscurilor , r ecunoscute pe plan international , exprimate si
platibile in valuta in locuri acceptabile pentru BNR.
e) bonuri de tezaur , obligatiuni si alte titluri de stat , emise sau garantate de guverne straine
sau de institutii financiare interguvernamentale , nego ciabile sau nu , exprimate si paltibile in
valuta in locuri acceptabile pentru BNR.
BNR urmareste mentinerea rezervelor internationale la un nivel adecvat tranzactiilor
externe ale Romaniei . Daca exista pericolul diminuarii rezerverlor internationale , p ana la un
nivel care ar periclita tranzactiile internationale ale statului roman , precum si in cazul in care
diminuarea s –a produs , va prezenta Guvernului si Parlamentului un raport privind situatia
rezervelor internationale si cauzele care au condus sa u care pot conduce la o astfel de
reducere.Raportul va contine recomandari privind politicile guvernamentale macroeconomice
necesare pentru preintampinarea sau remedierea situatiei.
In privinta administrarii resurselor internationale , institutia este aut orizata , in
conditiile pe care le stabileste si le poate modifica periodic sa efectueze urmatoarele
operatiuni :

26
a) sa cumpere , sa vanda sis a efectueze alte tranzactii cu lingouri si monede de aur si cu alte
metale pretioase.
b) sa cumpere , sa vanda sis a efectueze alte tranzactii cu valute.
c) sa cumpere , sa vanda si sa efectueze alte tranzactii pe piata secundara cu bonuri de tezaur ,
obligatiuni si alte titluri emise sau garantate de guverne straine sau de organizatii financiare
interguvernamental e.
d) sa cumpere , sa vanda sis a efectueze alte tranzactii cu valori mobiliare , emise sau
garantate de banci centrale , de institutii financiare internationale , de societati bancare si
nebancare.
e) sa deschida si sa mentina conturi la alte banci centra l si autoritati monetare , societati
bancare si la institutii financiare internationale.
f) sa deschida si sa tina conturi si s efectueze operatiuni de correspondent pentru institutii
financiare internationale , banci central si autoritati monetare , socie tati financiare si bancare ,
organizatii financiare interguvernamentale din strainatate , precum si pentru guverne straine si
agentiile lor.21

21Ionel Bostan, Sistemul bancar , organizare , functionare , control intern si audit, Ed TipoMoldova , pag 34 -39

27
Capitolul 3 : Colaborarea BNR c u alte organisme internationale
3.1 Relatia Romaniei cu FMI

Fondul Monetar International a fost fondat in iulie 1944 , la sfarsitul unei conferinte
monetare organizate in localitatea Bretton Woods ( New Hampshire , SUA ). Conferinta s -a
incheiat prin redactarea proiectului de statut al FMI , care v -a deveni text d e referinta pentru
functionarea sistemului monetar international. Chiar daca acesta nu a rezistat decat pana in
anul 1971 , Fondul continua si astazi sa joace un rol important in economia mondiala .
Fondul este o institutie specializata din cadrul Natiun ilor Unite care a aparut cu scopul
de a o ajuta sa dezvolte o economie sanatoasa pentru tarile lumii. Este institutia centrala a
sistemului monetar international – sistemul de plati si de rate de schimb intre monedele
nationale – care face posibil schimbul international . Scopul sau este acela de a preveni crizele ,
incurajand tarile sa adopte masuri politice sanatoase.
In ultimii ani , rolul sau a crescut foarte mult si a devenit foarte important intr -o serie
de probleme economice si financiare ca acelea legate de criza din Asia , America Latina si
Europa. FMI participa si la dezvoltarea cresterii economice si reducerii saraciei in tarile celor
mai saraci membri ai sai prin acordarea de ajutor financiar pentru a stabiliza economia ,
implementand reforme s tructural ceea ce au dus la reducerea datoriei externe.
Responsabilitatile Fondului sunt si astazi cele stabilite in 1944 la Bretton Woods , si
anume cele prevazute in Articolul I :
a) Promovarea cooperarii internationale printr -o institutie permanenta ca re sa asigure un
mecanism pentru consultare si colaborare cu privire la problemele monetare internationale.
b) Facilitarea extinderii si cresterii echilibrate a comertului international , precum si
promovarea si mentinerea unor inalte niveluri de incadrare in munca si de venituri reale.
c) Acordarea de asistenta in stabilirea unui sistem multilateral de plati in ceea ce priveste
tranzactiile curente intre membri si eliminarea restrictiilor in schimbul cu strainatatea , care ar
impiedica cresterea comertului international.22
d) Promovarea stabilitatii cursurilor de schimb , de a mentine aranjamente de schimb si a evita
devalorizari de schimb competitive.

22 Petre Brezeanu , Ilie Simon – Institutii financia re internationale , Ed Economica , Bucuresti 2005 , pag 40

28
e) Favorizarea schimburilor de informatii intre tarile membre.
f) Contribuie la instalarea unui sistem de p artitati fixe (in versiunea Bretton Woods) si la
restabilirea liberei convertibilitati a monedelor pentru operatiunile curente.
Fondul are deplina autonomie pe plan financiar.Sursele FMI nu provin di n cotizatiile
statelor membre ( ca in cazul Bancii Mondi ale) ci din varsaminte in contextul cotelor
subscrise de statele membre ale Fondului , din comisioane , taxe si alte venituri. Comisioanele
sunt cele calculate asupra sumei detinute de FMI in moneda unor tari membre peste cota -parte
pe care aceasta partici pa la Fond in moneda nationala.
Romania a devenit membra FMI la 15 decembrie 1972 , la acea data fiind singura tara
din blocul rasaritean ( cu exceptia Iugoslaviei) care a intreprins acest demers.
Participarea Romaniei la FMI se ridica la 1030.2 milioane DST sau 0.48% din cota
totala. Puterea de vot a Romaniei este de 10.552 voturi sau 0.49% din total. In conformitate cu
statutul FMI , atat cotele initiale stabilite la aderare , cat si majorarile ulterioare atribuite
tarilor membre cu monede neconvertibil e se acopera astfel :
a) 25% se varsa in contul de resurse generale al FMI , in DST sau valute convertibile , cu
acordul tarilor in cauza , sau orice combinatie de DST si astfel de valute.
b) 75% reprezinta contributia in lei depusa intr -un cont pe numele FMI la Banca Nationala a
Romaniei.
Romania a acceptat obligatiile prevazute in Articolul VIII ale Statutului FMI referitor
la convertibilitatea de cont current la 25 martie 1998.23
Ca membra a FMI , Romania s -a bucurat si se bucura de toate drepturile ce decurg de
aici : acordarea de credite , in regim normal sau ca facilitati , obtinerea de DST , participarea
la adoptarea deciziilor in cadrul acestui organism , exprimarea intr -un cadru organizat a
opiniilor privitoare la viitorul sistemului monetar inter national , obtinerea dreptului de a adera
la BIRD si la afiliatele sale . Alaturi de drepturile de care a beneficiat tara noastra si -a asumat
o serie de obligatii : subscrierea si varsarea cotei -parti de capital , convenirea cu FMI a unui
curs reprezentati v al leului fata de USD , transparenta in sensul comunicarii unor informatii cu
caracter economic si financiar , publicarea reglementarilor valutare interne etc . Cota de
participare a Romaniei , in sensul de capital subscris si varsat , este in prezent de 754.1

23http://fmi.unibuc.ro/ro/ accesat in 20.02.2018 . ora 16 16

29
milioane DST , din care 174.8 milioane DST , in aur si valute si 5.793 milioane DST in lei ,
intr-un cont al FMI deschis la BNR.
Dupa 1989 ca urmare a eforturilor depuse de autoritatile romane , relatiile cu FMI au
cunoscut o oarecare imbunatatire . Astfel FMI si -a deschis o reprezentanta la Bucuresti , cu
sediul la BNR , a acordat asistenta tehnica pentru restructurarea sistemului financiar -bancar , a
acordat mai multe credite , dintre care 4 in cadrul unor aranjamente standby in suma totala de
1.247 milioane DST . Sumele stabilite prin aranjamentele stand -by sunt utilizate in transe
trimestriale , cu conditia indeplinirii unor criterii de performanta , ce vizeaza politica
monetara si pe cea economica.
In cadrul FMI , Romania face parte dintr -o grupa de tari ce include Olanda , Ucraina ,
Cipru , Moldova , Georgia , Armenia , Bulgaria , Bosnia , Croatia si Macedonia. Grupa este
reprezentata de un director executiv olandez si de un director executiv adjunct ucrainean. Tara
noastra are ca reprezentan t in personalului atasat directorului executiv , avand calitatea de
consilier ( pe o perioada de doi ani ) si apoi , prin rotatie , pentru inca doi ani , in calitate de
asisten al directorului executiv . Acest post are un caracter permanent avand in vedere
calitatea de membru al FMI pe care o are Romania.
FMI a acordat Romaniei asistenta tehni ca in cateva domenii , incluzand domeniul
fiscal si vamal , politica monetara si organizarea bancii centrale , supraveghere bancara si
statistica.
FMI asigura instruire profesionala prin intermediul cursurilor organizate la sediul sau
central si prin sponsorizare Joint Vienna Institute. Aceste programe sunt astfel concepute incat
sa fie la nivelul cerintelor in crestere ale tarilor membre . In acest scop program ul de baza
include cursuri elementare , medii si avansate despre programe si politici financiare si
management economic , statistica balantei de plati , operatiuni valutare si monetare , conturi
nationale si statistici guvernamentale.24Prin programle sale i nstitutul FMI a contribuit la
instruirea profesionala a unui numar de peste 65 de persoane oficiale din Romania in
domeniile : programare si politica financiara , tehnici de analiza , politici de sector extrem ,
finante publice , operatii valutare si monet are , statistica. Peste 120 de oficiali romani au
participat la cursuri seminarii organizate de Joint Vienna Institute in domeniul analizei si
politcii macroeconomice , cheltuieli publice , politici si operatiuni de schimb valutar , politici
si reforme fis cale , managementul politicilor fiscale si statistici.

24Petre Brezeanu , Ilie Simon – Institutii financiare internationale , Ed Economica , Bucuresti 2005 , pag 51 -53

30
In perioada 2 -15 martie 2016 , o echipa FMI s -a aflat la Bucuresti pentru a efectua o
evaluare a situatiei macroeconomice si a discuta cu autoritatile romane de resort in cadrul
procedurii de monitori zare denumita generic “ Article IV Consultantions „
La 7 august 2009 Consiliul Guvernatorilor FMI , a aprobat rezolutia privind o noua
alocare generala de DTS , in valoare de 250 miliarde DTS .Aceasta alocare generala a fost
insotita de o alocare speciala , care a fost propusa inca din anul 1997 , dar care la acea vreme
nu a intrunit cvorumul necesar aprobarii.
In prezent , suma alocarilor cumulative de DTS aferenta Romaniei este de 984.8
milioane DTS , conform Statutului Fondului , alocarile de D TS nu sunt purtatoare de dobanda
atata timp cat detinerile de DTS sunt egale cu suma alocarilor.
In cadrul politicilor de evaluare a gradului de adoptare a standardelor internationale in
domeniile relevante pentru activitatea FMI , Romania a participat la :
a) Programul Bancii Mondiale si FMI de evaluare a sectorului financiar . In acest context
expertii BM si FMI au realizat raportul Financial Sector Stability Assessment , raport ce
indentifica principalele vulnerabilitati ale sectorului financiar romanes c si ofera un set de
recomandari pentru corectarea acestora.
b) Data Module ( raportul privind respectarea standardelor si codurilor ) , prin care expertii
FMI realizeaza o evaluare a practicilor romanesti privind disiminarea datelor vizavi de
Standardul S pecial de Diseminare a Datelor – SDDS ( Romania a aderat la acest sistem in
mai 2006) .
In calitate de tara membra , Romania a beneficiat de -a lungul timpului de asistenta
tehnica in cateva domenii precum politica monetara si organizarea bancii centrale ,
supravegherea si reglementarea bancara si statistica etc .
Comunicatele reprezentantei FMI in Romania , aranjamentele Stand -by , rapoartele
precum si ale informatii sunt disponibile pe website -ul FMI.25

25www.imf.org accesat la data de 20.02.2018 , ora 17 42
www.fmi.ro accesat la data de 20.02.2018 , ora 17 00

31
3.2 Banca Europeana pentru Reconst ructie si Dezv oltare in Romania

Romania se afla pe locul 3 ca numar de proiecte de finantate de BERD , dupa Rusia si
Polonia , BERD fiind cel mai mare investitor international din Romania . La 31 decembrie
2003 banca semnase mai mult de 100 proiecte in Romania cu o valoare de 2.4 miliarde
euro.Aceasta reprezinta aproximativ 10% din totalul portofoliului de investitii al bancii.
Portofoliul bancii in Romania se extinde rapid in sectoare precum ar fi : privatizarea marilor
companii detinute de stat cu ajutorul unui inv estitor strategic , investitii greenfield in sectorul
privat , dezvoltarea sectorului financiar – bancar si in sectoare m ai delicate cum ar fi : energie ,
transporturi , telecomunicatii si infrastructura utilitatilor administrativ teritoriale.
Banca sup orta activ dezvoltarea sectorului financiar non -bancar prin finantarea unor
proiecte de investitii in companii de leasing si asigurai in societati care gestioneaza fonduri de
investitii , pensii si credit ipotecar.
Pozitia tarii pe plan international s -a con solidate , avand in vedere ca imbunatatirea
conditiilor macroeconomice si perceptia mai favorabila despre Romania au condus la
reducerea marjelor la obligatiuni si imbunatatirea conditiilor pentru acordarea de imprumuturi
pe pietele financiare internationa le . Exporturile au evoluat incur ajator , in ciuda recesiunii
UE, principalul partener commercial al Romaniei.
Activitatile Bancii au crescut semnificativ in 2001 si 2002 cu noi angajamente anuale
de 283 milioane euro , respectiv 447 milioane euro . Ba nca reprezinta un catalizator major
pentru investitii in Romania , cu un portofoliu de proiecte cumulate de 2.37 miliarde euro si
fonduri totale mobilizate de 7.5 miliarde euro , in timp ce investitiile straine directe in
Romania nu depasesc 10 miliarde eu ro .Banca este pregatita sa joace un rol crucial in
sprijinirea Romaniei pentru a face fata provocarilor care o asteapta.
Obiectivul principal ramane extinderea intr -o maniera dinamica a activitatilor sale in
sectorul privat , iar implicarea in sectorul p ublic se va concentra pe proiecte cu impact
semnificativ asupra tranzitiei sau avand o dimensiune regional
In contextul investitiilor extrem de necesare in infrastructura si al numarului limitat de
garantii de stat disponibile , Banca va cauta sa sprijin e 26programe de investitii ambitioase
prin crearea unor structuri de finantare fara angajarea garantiilor statului pentru utilitatile
publice si concesiuni si alte instrumente .

26http://www.ebrd.com/where -we-are/romania/overview.html accesat in 20.02.2018 , ora 18 22

32
Energia electrica , Eficienta energetica si Resursele naturale – Banca se va concetra
asupra impactului regional al investitiilor in sectorul energetic din Romania . Ea va sprijini
procesul de privatizare a sectorului energetic , in special a SNP Petrom , a companiilor de
distributie a energiei electrice si a gazelo r precum si a unitatilor producatoare de energie
electrica. In acest mod va contribui la imbunatatirea conditiilor de mediu pentru proiectele
respective. Banca va sprijini reformele reglementative necesare si se va concentra pe aspectele
de suportabilitat e ridicate de privatizare si reforme. Considerentele de eficienta energetica vor
ocupa un ro primordial in operatiunile bancii , in colaborare cu donator si alte institutii
financiare internationale.
Transport – Banca va continua sa sprijine procesul de c omercialiare aflat in derulare
precum si cautarea de modalitati prin care sa mareasca oportunitatile de acordare de
imprumuturi in sectorul transport fara a apela la garantii de stat. Activitati specifice pot
include sprijinirea Administratiei Nationale a Drumurilor in restructurarea activitatilor sale ,
in consolidarea capacitatii , de actiona in calitate de administrator de contracte cu sectorul
privat precum si in incurajarea unei implicari mai importante a sectorului privat in dezvoltarea
si intretiner ea retelei de drumuri .
România a ratificat Acordul de Înființare a BERD în anul 1990, ca unul dintre
membrii fondatori ai acestei instituții. În prezent, capitalul subscris de România are valoarea
de 144,07 milioane euro, respectiv 14.407 acțiuni.
Cons iliul Guvernatorilor BERD este alcătuit din reprezentanți ai tuturor statelor
membre. Ministrul finanțelor publice este guvernator pentru România, iar guvernatorul Băncii
Naționale a României este guvernator supleant.
Începând din anul 2011, constituența din care face parte țara noastră include Turcia,
Azerbaidjan și Republica Kîrgîză.27
Cea mai recentă Strategie de țară pentru România a fost aprobată în septembrie 2015 și
propune ca direcții de acțiune pentru perioada 2015 -2018: extinderea accesului la finanțare
prin stimularea creditării și dezvoltării piețelor de capital, reducerea disparităților regionale și
încurajarea inclu ziunii, precum și ameliorarea competitivității în sectorul privat.

27www.finantare.ro accesat in 2 0.02.2018 , ora 18 33
www.mae.ro accesat in 20.02.2018 , ora 19 00

33
Până la 31 ianuarie 2016, BERD a acordat României un sprijin financiar în sumă
cumulată de aproximativ 7,2 miliarde euro, în cadrul a 381 de proiecte, din care 62 % s -au
îndreptat către sectorul privat.

34
3.3 Coordonarea participarii BNR la structurile -substructurile BCE

Din perspectiva integrării europene, semnarea Tratatulu i de aderare la 26 aprilie 2005
a reprezentat evenimentul principal al anului 2005 care a marcat adâncirea procesului de
pregătire a aderării României la Uniunea Europeană. Conferirea statutului de observator activ
pentru participarea la structurile și substructurile forurilor europene a determinat demararea
unui amplu proces național de pregătire instituțională, la care BNR a circumscris încă din luna
mai 2005, atât pentru participările multi -instituționale, în cazul reuniunilor aferente politicilor
și serviciilor financiare derulate sub egida Comisiei Europene, cât și direct, prin participările
la structurile și substructurile Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC)
Pentru BNR, demararea acestui proces presupune o serie de etape cum ar fi: (i)
adâncirea colaborării cu BCE; (ii) familiarizarea graduală și permanentă cu mecanismele
instituționale ale Comisiei Europene și ale Băncii Centrale Europene; (iii) însușirea și
respectarea tuturor procedurilor de lucru ale Băncii Centrale Europene; (iv) as umarea de noi
responsabilități care derivă din conferirea statutului de observator activ și, cu atât mai mult,
din cel de membru cu drepturi depline; (v) pregătirea participării la toate structurile și
substructurile SEBC, inițial, până la data aderării, c u statut de observator activ, iar ulterior
aderării, cu statut de membru cu drepturi depline; (vi) implementarea și transpunerea acestor
proceduri de lucru în sistemul propriu de reglementări al BNR. În acest sens, BNR a emis
două reglementări interne, Reg ulamentul nr. 5/13.10.2005 privind securitatea documentelor și
confidențialitatea informațiilor primite și destinate instituțiilor străine partenere precum și
Regulamentul nr. 4/ 22.02.2007 privind coordonarea participării reprezentanților Băncii
Naționale a României la structurile SEBC;
In prezent, în cadrul BNR, procesul de participare la structurile SEBC se desfășoară
după cum urmează:28
Din punct de vedere instituțional, Direcția Relații Internaționale reprezintă structura
instituțională unic responsabilă de coordonarea activității de participare la reuniunile
Consiliului General precum și ale structurilor și substructurilor SEBC. Concret, din acest
punct de vedere, DRI asigură:
-Pregătirea participării guvernatorului BNR la reuniunile Consiliu l General.
-Managementul tuturor documentelor aferente Consiliului General.

28www.bnr.ro accesat in 20.02.2018 , ora 18.42

35
-Pregătirea activităților de briefing și debriefing, respectiv asigurarea unui schimb de
informații fluid pe orizontală și pe verticală între toți reprezentanții BNR la reuniunile
structurilor SEBC, în funcție de agenda specifică a fiecărei reuniuni a Consiliului General.
-Pregătirea reuniunilor periodice de coordonare între reprezentanții la cele 12+1 comitete ale
SEBC, urmând ca ulterior, fiecare reprezentant la structuri să coord oneze intern activitatea
referitoare la toate substructurile aferente.
Din punct de vedere al responsabilităților, BNR este pregătită să -și asume noi
angajamente și sarcini, în vederea asigurării unor participări cât mai productive a
reprezentanților BNR la structurile și substructurile SEBC.
Din punct de vedere organizatoric, BNR participă cu drepturi și responsabilități egale
cu reprezentanții celorlalte state membre la: (i) mecanismul de analiză și luare a deciziilor al
BCE (reuniunile trimestriale și teleconferințele Consiliului General; procesul de consultare a
BCE în cazul unor proiecte de acte normative care vizează funcțiile și atribuțiile principale ale
BCE și ale SEBC) și, la (ii) mecanismul de elaborare a deciziilor la nivel operațional (la
nivelul BCE, structurile și substructurile Sistemului European al Băncilor Centrale în
compoziție lărgită) .
Din perspectiva serviciilor informaționale, BNR se află încă în faza de a depune
eforturi susținute pentru fluidizarea și asigurarea unui management câ t mai productiv al
documentelor BCE, cu asigurarea confidențialității necesare, conform reglementărilor interne
și ale BCE29

29www.business.rol.ro accesat in 20.02.2018 , ora 19 37

36
3.4 Relatii bilaterale ale BNR cu alte banci centrale

În prezent, BNR are relații de colaborare în domeniul schimburilor de informații,
asistenței tehnice, acorduri de cooperare (în special în domeniul supravegherii bancare cu
bănci centrale din țările: Azerbaidjan, Cipru, Franța, Germania, Grecia, Indonezia, Kazahstan,
Kyrgystan, Malaiezia, Marea Britanie, Moldova, Olanda, Republica Cehă, Tunisia, Turcia,
Ungaria, Spania, Portugalia, Italia și Liban.
În cursul anului 2007 au fost semnate Memorandumuri de înțelegere privind
colaborarea și schimbul de informații cu băncile centrale ale Malaeziei, Tunisiei și, respectiv,
Iordaniei.
De asemenea, în data de 22 februarie 2017 s -a semnat Memorandumul de înțelegere
între Banca Națională a României și Banca Libanului, reprezentată prin Comisia de Control
Bancar din Liban, privind cooperarea în domeniul supravegherii instituțiilor d e credit.
Aceste memorandumuri oferă cadrul juridic general pentru desfășurarea relațiilor de
cooperare în domeniul supravegherii bancare, schimbului de informații și de opinii pe
probleme de politică monetară, precum și în ceea ce privește programele de instruire și
asistență.30

30Radu Serban – Romania in Uniunea Europeana , Ed Tribuna Economica , 2007 , pag 42

37
CONCLUZII

In economia moderna un rol deosebit de important in functionarea pietei capitalului si
in desfasurarea relatiilor monetare si financiare interne si externe il au institutiile bancare.
Bancile contribuie la largirea activitatii economice pe calea creditului , la accelerarea
vitezei de rotatie a capitalurilor , la micsorarea cheltuielilor de circulatie si a masei banesti
necesara circulatiei.
Banca Centrala Europeana este gardiana stabi litatii preturilor in z ona euro . Este una
dintre bancile centrale cel mai recent formate in lume , dar, totodata ea este depozitara
credibilitatii si a competentei bancilor centrale nationale ale zonei euro care , impreuna cu
BCE pun in aplicare politica monetara axata pe stabil itate in zona euro.
Banca Centrala a Romaniei este banca centrala a statului , avand personalitate juridica
si totodata fiind o institutie publica independenta. Aceasta sprijina politica economica
generala a Guvernului , fara prejudicierea indeplinirii obi ectivului sau fundamental privind
asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor.
Din perspectiva integrării europene, semnarea Tratatului de aderare la 26 aprilie 2005
a reprezentat evenimentul principal al anului 2005 care a marcat adâncirea procesului de
pregătire a aderării României la Uniunea Europeană. Pentru BNR, demararea acestui proces
presupune o serie de etape , iar in acest sens, a emis două reglem entări interne, Regulamentul
nr. 5/13.10.2005 privind securitatea documentelor și confidențialitatea informațiilor primite și
destinate instituțiilor străine partenere precum și Regulamentul nr. 4/ 22.02.2007 privind
coordonarea participării reprezentanțil or Băncii Naționale a României la structurile SEBC.
Din punct de vedere organizatoric, BNR participă cu drepturi și responsabilități egale
cu reprezentanții celorlalte state membre la mecanismul de analiză și luare a deciziilor al BCE
și la mecanismul de elaborare a deciziilor la nivel operațional .
Din punct de vedere al responsabilităților, BNR este pregătită să -și asume noi
angajamente și sarcini, în vederea asigurării unor participări cât mai productive a
reprezentanților BNR la structurile și substruc turile SEBC.

38
BIBLIOGRAFIE

1. Bakker , Age, F.P , Institutii financiare internationale , Editura Antitet , Bucuresti,
1997
2. Basno ,C. , Dardac, N. , Integrarea monetar -bancara europeana , Editura Didactica si
Pedagogica , Bucuresti , 2001
3. Bostan , Ionel , Sistemul bancar – organizare , functionare , control intern si audit ,
Editura Tipo Moldova , Iasi, 2010
4. Brezeanu, Petre , Institutii financiare internationale , Editura Economica , Bucuresti,
2010
5. Brezeanu, Petre , Sisteme financiare , Editura Cavallioti
6. Mitrache, Romu, Decontarea operațiunilor cu numerar ale băncilor comerciale
7. în relația cu Banca Națională a României
8. Radu, Serban , Romania in Uniunea Europeana , Editura Tribuna Economica , 2007
9. Saguna, D.D., Donoaica C.F. , Drept bancar si valutar, Editura Proarcadia ,
Bucuresti, 1994
10. http://www.bnro.ro/Istoria -BNR -1052.aspx
11. http://www .bnro.ro/Istoria -BNR -1052.aspx
12. http://fmi.unibuc.ro/ro/
13. http://www.ebrd.com/where -we-are/romania/overview.html
14. www.ecb.int
15. www.federalreserve.gov
16. www.europeana.ro
17. www.imf.org
18. www.fm i.ro
19. www.finantare.ro
20. www.mae.ro
21. www.bnr.ro
22. www.business.rol.ro