INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. [612533]

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE PROTECȚIA MEDIULUI

PROIECT DE DISERTAȚIE

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:
ȘEF LUC. DR. ING.
ROMAN LUCIAN

MASTERAND :
KÖVECSI DÁVID

ORADEA
2017

UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE PROTECȚIA MEDIULUI

EVOLUȚIA TURISMULUI BALNEAR ÎN
STAȚIUNEA BĂILE FELIX

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:
ȘEF LUC. DR. ING.
ROMAN LUCIAN

MASTERAND :
KÖVECSI DÁVID

ORADEA

2017

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 1
CAPITOLUL 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 2
TURISMUL ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 2
1.1. CONCEPTE ȘI DEFINIȚI I………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 2
1.2. ROLUL TURISMULUI ÎN ECONOMIE ………………………….. ………………………….. ……………… 5
1.3. FACTORI CU INFLUENȚĂ ASUPRA TURISMULUI ………………………….. ………………………. 6
1.4. FORMELE PRACTICATE A LE TURISMULUI ………………………….. ………………………….. …… 9
1.4.1. FORMELE MODERNE ALE TURISMULUI ………………………….. ………………………….. 13
1.5. FORME DE TURISM PRAC TICATE ÎN ROMÂNIA ………………………….. ……………………… 14
CAPITOLUL 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 17
TURISMUL BALNEAR ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 17
2.1. SCURT ISTORIC AL APA RIȚIEI ȘI DEZVOLTĂRI I TURISMULUI BALNEAR …………… 18
2.2. PARTICULARITĂȚILE TU RISMULUI BALNEAR ………………………….. ………………………. 19
2.3. FORMELE TURISMULUI B ALNEAR ………………………….. ………………………….. ……………… 21
2.4. STAȚIUNEA BALNEARĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 24
2.5. STAȚIUNILE BALNEARE ROMÂNEȘTI ………………………….. ………………………….. ………… 25
CAPITOLUL 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 29
EVOLUȚIA TURISMULUI BALNEAR DIN STAȚIUNEA ………………………….. ………………………….. .. 29
BĂILE FELIX ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 29
3.1. EVOLUȚIA TURISMULUI BALNEAR ÎN ROMÂNIA ………………………….. …………………… 29
3.3. EVOLUȚIA CAPACITĂȚII DE CAZARE ȘI A FLUXU LUI TURIȘTILOR …………………. 31
3.5. EVOLUȚIA TURISMULUI BALNEAR ÎN BĂILE FEL IX. ………………………….. ….. 34
3.6. EVOLUȚII PE BAZA CHE STIONARULUI ………………………….. ………………………….. …… 40
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 45

1
INTRODUCERE

Turismul prin rolul și conținutul său reprezintă un fenomen caracte ristic civilizației
actuale, o component ă majoră a vieții economice și sociale ce a ce concetr ează interesul unui
număr tot mai mare de țări.
În zilele noastre i ndustria turismului cuprinde activitatea firmelor hoteliere și de
alimentația publică, activitatea întreprinderilor care se ocupă de transportul turiștilor, precum
și activitatea tuturol agențiilor care au ca scop al activității lor , promovarea si realizarea
presta țiilor de servicii turistice.
Activitatea turistică este bine susținută de un valoros potential turistic – natural
antropic -diferențiat de la țară la țară, în funcție de care sun t organ izate diferite tipuri de
turism . În România c ele mai cuno scute forme de turism sunt: turismul balnear maritim,
turismul montan și de iarnă, turismul de cură balneară, turismul cultural, turismul commercial
expozițional, turismul festivalier, turismul sportiv.
În ierarh ia turismului românesc un loc important îl ocup ă turismul balnear datorită
numărului mare de izvoare termale și minerale prezente pe teritoriul țării acestea având efecte
curative pentru numeroase afecțiuni. În România există 160 de localități si stațiuni cu factori
naturali curativi, majorit atea lor sunt cunosc ute în străinătate și au funcționare permanent ă, în
timp ce altele sunt utilizate pe plan local, în sezonul cald.
Alegerea ca temă pentru realizarea proiectului de disertație , a evoluția turismului
balnear și evolușia stațiunii balneare Băile Felix , este faptul că această stațiune are o istorie,
tradiție de sute de ani în turismul balneo -climateric . Facilitățile existente în această staț iune
permit tratarea cu succes a bolilor reumatice și a afecțiunilor neurologice, ginecologice, iar
bazele medicale dispu n de instalații pentru metode ca electr oterapia, hidroterapia, aerosol ,
masaj, împachetări cu parafină și alte operațiuni specific tratamentelor balneare.Stațiune a
Băile Felix permite si efectuarea unui turism de relaxare .
Stațiune a din județul Bihor n u este renumită exclusiv datorită izvoarelor termale și
minerale aflate în zonă, ci și pentru faptul că se află în vecină tatea mai mult ori atracții
turistice renumite , dar și în apropierea orașului reședință de județ, Oradea.

2
CAPITOL UL 1
TURISMUL

În prima parte a acestui capitol prezentăm informațiile generale ale turismului cum ar
fi conceptele și definițiile du pă care tema principală va fi rolul turismului în economia
mondială și din țară, împreună cu factorii principali care influențează industria turismului.
După cele spuse de mai sus urmează formele de turism practicate în lume, formele moderne
respectiv forme ale turismu lui practicate în România. Informațiile au fost preluate din [1], [3],
[4], [7], [8], [9], [10 ].
Turismul este un sector distinct de activitate cu rădăcini în a doua jumătate a seco lului
XIX-lea, care a c unoscut o dezvoltare mai intensă în ultimii 50 de ani . În secolul al XXI -lea
turismul este o componentă importantă a veții economice și sociale. Faptul că turismul este
un fenomen cu multiple conexiuni și implicații în plan economic, social, cultural și politic
argumentează actualitatea preocupărilor pentru cunoașterea conținutului turismului, a
incidențelor sale și pentru descifrar ea mecanismelor de funcționare.

1.1. CONCEPTE ȘI DEFINIȚII
Turismul este călătoria realizată în scopul recreării, odihnei sau pentru afaceri.
Organizația Mondială de Turism (O. M. T.) definește tur iștii ca fiind persoanele ce
„călătoresc sau locuiesc în afara zonei lor de reședință permanentă pentru o durată de
minimum 24 de ore dar nu mai lungă de un an consecutiv, în scopul de recreere, afaceri sau
alte scopuri, nelegate de exercitarea unei activități remunerate în localitatea vizitată ” .
Theobald ( 1994) sugera că din punct de vedere etimologic cuv ântul „tur” derivă din
limba latină (turnare) și din limba greacă (tornos), cu sensul de cerc -mișcare în jurul unui
punct central sau o axă. Preluat din limba engleză tour a căpătat semnificația acțiunii de a se
mișca în cerc. În consecință, un tur/tour re prezintă o călătorie dus -întors și cel care
întreprinde o astfel de călătorie poartă numele de turist/tourist. După alte opinii, turismul
reprezintă ,, arta de a călătorii cu plăcere,, (Bran, F., 1997). Aceași auto are consideră turismul
drept ,, activitatea din timpul liber care constă în a voiaja sau a locui departe de locul de
reședință, pentru distracție, pentru odihnă, îmbogățirea experienței și a culturii datorită
cunoașterii unor noi aspecte umane și a unor peisaje necunoscute,,

3
Ca fenomen scoial -economic turismul începe să apară în Europa în a doua parte a
secolului al XIX -lea conturându -se prima definiție ce arată că turismul , în sensul modern al
cuvântului, este un fenomen al timpurilor noastre bazat pe creșterea necesității de refacere a
sănătăți i și schimbare a mediului înconjurător, pe nașterea și dezvoltarea sentimentului de
receptivitate pentru frumusețile naturii (Ehmeyer Feuler in lucrarea „Handbuch de r
Scweizeischen Volkswistshaft” , 1995 ).
Cu timpul au ieșit la iveală multe alte definiții ale fenomenului turistic. În 1910
austriacul J.von Schullen vu Schrat tenhnfen descria turismul ca ,, fenomen care desemnează
toate legăturile, în special economice, și care intră în acțiune pentru rezidenții temp orari și
străini dispersați înnă untrul unei comune, unei provinci i, unui stat determinat ,,. Profesorul
belgian , Edmun Pi card definește turismul ca pe „ … ansamblul organelor și funcțiilor, nu
numai din punctul de vedere al valorilor pe care călătorul le ia cu el și al celor care în țările
unde sosește cu porto felul doldora, profită direct ( în primul rănd hotelierii) și indirect pe
cheltuielile pe care le face spre a -și satisface nevoi le de cunoști nță sau plăcere …” etc.

Definiții mai r ecente ale turismului au fost elaborate cu contribuția unu i număr larg
de specialiști. O reflectare sugestivă a conținutului și complexității activității turi stice poate fi
redată astfel: „ termenul de turism desemnează călătoriile de agreement, ansamblul de măsuri
puse în aplicare pentru organizarea și desfășurar ea acestui tip de călătorii, precum și industria
care concur ează la sa tisfacerea nevoilor turiști lor” , sau turismul reprezintă „ o latură a
sectorului terțiar al economiei unde activitatea prestată are ca scop organizarea și
desfășurarea călătoriilor de ag reement, recreere sau a deplasărilor de perso ane la diferite
cong rese ș i reuniuni; include toate activitățile necesare satisfacerii nevoilor de cons um și
servicii ale turiștilor” .
Conform Ordonanței Guvernului României nr. 58 privind organizarea și
desfăș urarea activității de turism din România, publicată în Monitorul Oficial nr.
309/26.08.1998, turismul este definit ca fiind „o ramură a economiei naționale, cu funcții
complexe, ce reunește un ansamblu de bunuri și servicii oferite spre consum persoanelor care
călătoresc în afara mediului lor obișnuit pe o perioadă mai mică de un an și al căror motiv
principal este altul decât exercitarea unei activități remunerate în interiorul locului vizitat”.
Turismul își extinde în continuu sfera de activitate, împrim ând definițiilor un caracter
limitat . În aceste con diții noțiunea de turism trebuie permanent reîn noit, adaptată

4
schimbărilor, confruntată și corelată cu activitatea practică, cu cel elalte componente ale
economiei .
Odată cu definirea conceptului de turis m au existat și preocupări în privința definirii
conc eptului de turist . Astfel în privința conceptului de turist au ex istat diferite opinii . Pot fi
citate în acest sens punctele de ved ere exprimate de F. W. Ogilvie, care include în categoria
turiștilor persoanele care îndeplinesc simu ltan două condiț ii : se află în locuri îndepărtate de
case pentru mai puțin de un an și cheltuiesc bani în locurile res pective fără să -i câștige acolo,
sau de A. J. Norval , după care turistul este acea persoană care intră î ntr-o țară st răină pentru
orice alt scop decât a -și stabili o reședință permanentă sau pentru afaceri, și care cheltuiește în
țara în care se află temporar banii câștigați în altă parte .
Prima încercare de apropiere a părerilor experților datează din anul 1937, când
Consiliul Societății Națiunilor a recomandat definirea turistului internațional ca „acea
persoană care călătorește pentru cel puțin 24 de ore într -o altă țară decât cea în care se află
reședința sa permanentă”. Conform acesteia, pot fi consider ați turiști: persoanele care
călătoresc pentru propria plăcere, din motive casnice (familiale) sau de sănătate; cei care
participă la diferite manifestări internaționale sau misiuni de orice natură; persoanele care
călătoresc în interes de afaceri; cei car e efectuează croaziere maritime, indiferent de durata
sejurului. Sunt excluse din categoria turiștilor persoanele care sosesc într -o țară (cu sau fără
contract de muncă) pentru a ocupa o funcție sau a exercita o activitate remunerată; cei care își
stabiles c reședința permanentă într -o altă țară; elevii și studenții care locuiesc temporar în
străinătate; persoanele cu domiciliul într -o țară și locul de muncă într -o țară învecinată;
călătorii în tranzit, chiar dacă durata călătoriei depășește 24 de ore.

Conferința Națiunilor Unite asupra călătorii lor și turismului internațional de la Roma
(1963) a confirmat utilizarea termenului de vizitator pentru a desemna „orice persoană care
vizitează o țară alta decât cea în care se afla reședința sa obișnuită, pentru orice alt motiv
decât des fășurarea unei activităț i remunera te în țara pe care o vizitează” Această definiție
acope ră două categorii de vizitatori :
– Turiști -vizitatori temporari care stau cel puțin 24 de ore în țara vizitată și ale căror
cauza de a călătorii intră în următoare le categorii : loisir, afacer i, familie, misiuni și
reuniuni .
– Excursioniști -vizitatori temporari ce călătoresc pentru propria p lăcere și stau nu mai
mult de 24 de ore în țara respectivă

5
De asemenea, a fost definit și conceptul de călător (turistul) în tranzit: orice persoană
care traversează o țară, chiar dacă rămâne mai mult de 24 de ore, cu condiția ca opririle să fie
de scurtă durată și/sau să aibă alte scopuri decât cele turistice.
Conferința de la Roma și Sesiunea a XV -a a Comisiei de Statistică (O.N.U ) din 1968 ,
au fost momente de referință în definirea conceptelor de turist și turism .
Orga nizația Mondială a Turismului (O. M. T.) cu sediul la Madrid , este o agenție a
Națiunilor Unite cu attribute referitoare la turism . O.M.T. -ul este o organizați e semnifi cativă
la nivel global , care se ocupă de colectarea și de colaționare a informații lor statistice privin d
turismul internaț ional . Reprezentând organismel e turistice din sectorul public , din cele mai
multe țări din lume , oferă topuri cu privire la gradul de c reștere a turismului la nive l global,
național si regional . Organizația încurajează punerea în aplicare a Codului de etică globală
pentru Turism, cu scopul de a asigura faptul că țările membre, să maximizează pozitiv
economic, sociale și culturale efectele turismului și de a culege pe deplin beneficiile sale, în
timp ce minimalizarea impactul aspectele sociale negative asupra mediului.

1.2. ROLUL TURISMULUI Î N ECONOMIE

Pentru a identifica rolul turismului în economie este necesar evidențierea c lasificării
ramurilor economiei :
1. Sectorul primar – include: agricultura ( creșterea animal elor, silvicultura), pescuitul ,
vânătoarea etc.
2. Sectorul secundar – include: industriile de prelucrare
3. Sectorul terțiar – include: sectorul serviciilor (turism , alimentație public ă, transportul ,
comerțul , etc.)
Turismul se constituie o ramură distinctă a economiei ; iar locul aceste ia este
evide nțiat prin următoarele elemente :
– Are caracter de ramură de interferență: re zultat a diversității activităț ilor ce dau
conținut prestațiilor turistice și prezenței unora dintre ele în str uctura altor ramuri ale
economiei : transportul , alimentația publică, comerț, tratament balneo -medical etc.
– Este o component ă a sec torului terțial ce rezultă prin :
– Conținutul său ( include activități de natura serviciilor)

6
– Cararcteristicile sale ( intagibilitate, nestocabilitate , consum mare de muncă),
commune tuturor componentelor sectorului terțial
– Este o ramură de sinteză: desfășur area lor necesită implicarea altor ramuri a le
economiei cum ar fi: industria con strucțiilor ( indirect industria materialelor de
construcții, industria energetică), alimentară, te xtilă, agricultură, transport, etc.
– Turismul poate să se dezvolte doar în strânsă legătură armonioasă cu celelalte ramuri
ale economiei .
Cercetările întreprin se asupra rolului turismului au evidențiat faptul că el are un
impact considerabil asupra economiei societăților și culturilor diferitelor țări. Acțiunea sa se
manifestă pe multiple planuri: economic, social, cultural, politic; intensitatea acestor acțiuni
diferă de la o țară la alta în funcție de nivelul său de dezvoltare și de politica promovată față
de el.
Rolul economic al turismu lui poate fi de două feluri dire ctă și indirectă:
1. Rolul eco nomic direct este evidențiat de :
– Contribuția lui la valorificarea unor categor ii de resurse cum ar fi : calită țile
curative ale apelor minerale și termale, tradițiile populare, monumente de artă,
frumusețea peisajului;
– Contribuția acestuia la creșterea bunăstării zonelor în care se dezvoltă turismul
– Contribuția turismulu i la creșter ea produsului intern brut (PIB ) datorită
creșterii volumului încasărilor din turism ;
2. Rolul economic indirect al turismului este rezultat faptului că:
– Dezvoltare a turismului determină dezvolt area altor ramuri ale economiei ;

1.3. FACTORI CU INFLUEN ȚĂ ASUPRA TURISMULUI
Evoluția spectaculoasă a turismului, sub cele două laturi corelative ale sale: producția
și consumul, urmată de amplificarea și diversificarea implicațiilor sale, relevă receptivitatea
acestui domeniu la dinamica societății, evoluția lui sub incidența unui sistem complex de
factori, diferențiați între ei prin natură, rol și participare în proporții diferite la determinarea
fenomenului turistic. În literatura de profil constatăm existența unor referiri numeroase la
înțelegerea cauzelor apariției și dezvoltării turismului, precum și încercări de grupare a
factorilor de influență și de consemnare a dimensiunii și sensului acțiunii lor.

7
Cererea turistică este determinată de factori ca: motivațiile turi stice, existența timpului
liber, nivelul veniturilor personale .
Oferta turistică depinde de posibilități le unei zone sau țări cum ar fi : clima, așezarea
demografică, stabilitatea politică, valorile istorice și culturale, obiceiuri și folclor, construcț ii
culturale și baza materială : unități de cazare, mijloace și căi de tra nsport , unități de
alimentație , posibilitatea diferitelor tratamente etc.
În decursul an ilor specialiști i au încercat clasi ficarea factorilor de influență , precum și
de cuantificare a mă rimii și rolul lor , criteriile sunt variate :
1. După natura social -economica:
a. Economici:
– Veniturile populației ;
– Oferta turistică ;
– Prețurile și tarifele produselor turistice ;
b. Tehnici:
– Performanțele mijloacelor de transpot ;
– Dotările tehnice ale unităților de cazare și alimentație;
– Tehnologiile în construcții;
c. Sociali :
– Timp liber ;
– Urbanizare;
d. Demografici:
– evoluția numerică a populației;
– modificarea duratei mediide viață ;
– structura pe sexe, grupe de vârstă și socio -profesională;
e. Psihologici:
– Nivel de instruire și cultur ă;
– Nivel de civilizație și educativ;
– Temperament;
– Caracterul individului;
– Dorința de cunoaștere;
f. Naturali:
– Clima și relieful;

8
– Așezare geografică;
– Poziție față de căile de comunicație;
g. Organizatorici și politici:
– formalități la frontiere;
– facilități sau priorități în turismul organizat;
– regimul vizelor;
– diversitatea aranjamentelor;
2. După durata acțiunii lor în timp
a. Cu acțiune permanentă:
– Timp liber ;
– Modificări demografice ;
b. Sezonieri:
– Perioade de vacanțe/concedii ;
c. Conjuncutra li:
– crizele economice;
– dezechilibrele politice și convulsiile sociale;
– confruntările armate i locale și regionale;
– catastrofe naturale, condițiile meteorologice precare ;
3. După importanța factorilor în determinarea fenomenului turistic:
a. Primari:
– Venituri ;
– Oferta ;
– Timpul liber ;
– Prețul ;
b. Secundari:
– Cooperarea internațională;
– Facilitățile de viză sau alte măsuri organizatorice;
– Varietatea serviciilor suplimentare ;
– Climatul internațional ;
4. După direcția lor de acțiune :
a. Exogeni:
– Creșterea veniturilor ;
– Evoluția numerică a populației ;
– Sporirea gradului de urbanizare ;

9
b. Endogeni:
– Lansarea de noi produse ;
– Diversificarea gamei de servicii ;
– Facilități de prețuri ;
– Nivel de pregătire a personalului ;
– Nivelul tarifelor ;
5. După profilul de marketing:
a. Factori ai cererii turistice:
– Veniturile
– Timpul liber
– Urbanizare
b. Factori ai ofertei turistice:
– Calitatea serviciilor
– Condiții naturale
– Costul prestațiilor
– Diversitatea
– Baza materială
c. Factori ai confruntării cerer ii cu oferta turistică :
– Calitatea infrastructurii ;
– Raportul de schimb dintre monezile naționale ;
– Sistemul legislativ ;
Acești factori sunt dinamici , schimbători și într -o anumită masură pot avantaja
dezvoltarea turi smului intr -un ritm mai ridicat .

1.4. FORMELE PRACTICATE A LE TURISMULUI
Delimitarea formelor de turism este foarte importantă din punct de vedere teoretic și
practic și oferă elemente fundamentale pentru luarea deciziilor în diversificarea produselor
turistice î n încercarea de a alinia oferta cât mai aproape de cerere.
Circulația turistică cuprinde o gamă largă de produse grupate în forme de turism -clase
categorii tipice clasificării turistice. Din punct de vedere turistic lumea este împarțită în două
mari grupe, țări mai degr abă receptoare de turiști ( în cazul europei țările sudice ) și țările
preponderent emițătoare de turiști ( în cazul europ ei țările sud-estice ) .

10
În general formele de turism se pot identifica prin aspectul pe care îl are asocierea
serviciilor de transport, de cazare, de alimentație care constituie produsul turistic, precum ș i
modul valo rificării acestuia .
Există o serie de criterii și posibil ități pentru gruparea formelor de turism cum a r fi: în
funcție de provenienț a turștilor, dup ă modalitatea de comercializare a vacanțelor, după
mijlocul de transport folosit , în funcție de mobilitatea turiștilor, etc.
1. În funcție de locul de proveniență a turisților putem vorbi despre :
– Turism intern când turiștii rămân în interiorul granițelor țării de proveniență ;
– Turism inte rnațional rezultat al deplasării persoanelor în afara granițelor țării
lor de reședință ;
Categoria de turism internațional este format din două categ orii: turism emițător ( în
lb. Enlgeză ,,outgoing” ) care se referă la plecările tur iștilor autohtoni peste graniță și
turism receptiv ( în lb. Engleză ,, incoming” ) care se referă la primirea turiștilor din
alte țări pentru petrecerea vacanței în țara primitoare .
2. După modalitatea de comercializare a vacanțelor, se dist ing următoarele forme de
turism :
– Turism orga nizat care se caracterizează p rin angajarea anticipată ce se
realizează prin intermediul contractelor ( bilete de od ihnă și tratament și
voucher -ul) sau a altor tipuri de înțelegeri prealabile între turist și agenții le de
turism sau alți organizatori de vac anțe ( hoteluri, pensiuni, companii aeriene
etc.);
– Turism neorganizat mai popular turism pe cont propriu . Turistul se hotărăște
singur asupra destinației, duratei sejurului, modul ui de a călători , deci nu este
cazul de o înte legere prealabilă a unor prestaț ii turistice;
– Turismul semiorganizat ( mixt) se caracterizează prin îmbinarea trăsăturilor
celor două forme (organizat și neorga nizat ) prezentate mai devreme .
3. După gradul de mobilitate a turistului se practică
– Turism de circulație, numit și turism itinerant care se caracterizează printr -un
grad de mobilitate ridicat, cu șed eri de scurtă durată (1 -2 zile ) în ace laș
perimetru
– Turism de sejur , care are un grad de mobilitate mult mai redus decât cea
precedentă , presupune petrecerea vacanței în aceași localitate indiferent de
durata vacanței. A ceast ă formă de tursim se subdivide î n 3 categorii :

11
 Tursim de sejur lung : durata sejurului depășește 30 de zile , de regulă
această formă este practicată de că tre turiștii cu venitur i foarte ridicate
sau turiștii de vârsta a treia care practică cure și tratamente medicale.
 Turism de sejur mediu : coincide cu darata me die a călătoriilor (11 -15
zile)
 Turism de sejur scurt (turism de weekend) : presupune una sau două
înnoptări în împrejuri mea locului de reședință .
4. După frecvența de manifestare a cererii se distinge:
– Turismul sezonier: se practică în funcție de existența anumitor condiții
naturale sau de evenim ente culturale, sportive etc., acest fel de turism se
grupează în:
 Turismul de iar nă
 Turismul de vară
 Turismul ocazional ( de circumstanță )
– Turismul permanent (continuu ): organizat pe durata întreagă a anului
calendaristic
5. După mijlocul d e transport folosit , putem vorbi despre:
– Turism naval
– Turism aerian
– Turism rutier
– Drumeție
– Turism feroviar
6. După motivația care generează călătoria, se pot distinge următoarele forme de
turism:
– Turismul de agrement (de cultură ), este o formă deseori întâlnită deoarece
oferă o oportunitate bună pentru a cunoaște locuri noi, ist oria și obiceiurile
(cultur a),
– Turismul de odihnă și recreere, este mai puțin populară și ține de o localitate
anume cu particularități specifice , de regulă turismul de odihnă și recreere este
un sejur cu o durată mai lungă ,
– Turismul sportiv , este o for mă a turismului foarte apreciată de anumite
categori i ale populației. Poate acoperi toate sporturile de la ce le nautice,
sporturile de iarnă , pescuit etc.

12
– Turismul de tratament și cur ă balneară; este o formă distinc tă a turismului de
odihnă, care a luat o amploare mare nu numai pentru dorinț a de a preveni
îmbolnăviri, cât mai ales datorită accentuării îmbolnăvi rilor cauzate de ritmul
vieții moderne. Din această cauză el este legat mai mult de diferite zone/locuri
de odihnă cu proprietăți terapeutice, pentru nămoluri, pentru apele termale și
minerale etc.
– Turismul științific, are un caracter ocazional referindu -se la participarea la
congrese , vizitarea zonelor ag ricole , vizitarea unor peșteri, a unor obiective
hidroenergetice etc.
– Turismul de cumpărături ( terme nul la modă este de ,,shopping” ): este
caracterizat prin deplasări efectuate de obicei în afara țări i, cu motivul de a
cumpăra produse la prețuri mai avantajoase decât pe plan local sau a unor
produse pe care nu le oferă piața locală .
7. După categoria de vârstă și ocupație , put em identifica următoarele forme de
turism:
– Turism pentru populația activă
– Turism pentru tineri
– Turism pentru vârstnici/pensionari
8. După caracteristicile socio -culturale ale cererii se disting următoarele forme de
turism:
– Turismul de afaceri ( busin ess): este o formă a turismului practicat de către
angajați sau de alte categorii de per soane, în interes de serviciu. D e regulă
această formă a turismului este efectuat atât în interiorul cât și în afara țării de
reședință , incluzând aici și reuniunile, partici parea la întâlniri de afaceri sau
particpiarea la expoziții și târguri.
– Turism social: este un turism de masă , practicat de obicei de către persoanele
cu posibilități financiare l imitate. Acești turiști solicită forme de cazare și
transport ieftine, turism ul social include și pe cei care solicită bilete prin
sindicat .
– Turism pentru tineret; este o for mă ditinctă a turismului social, cu precădere
pentru tineri . Această formă de turism apelează la cantonamente, tabere de
creații , vacanțe la prețuri medii și s ubmedii.

13
– Turismul particular se mai numește și turismul privat : practicate de persoane
cu venituri ridicate și de obicei dispunând de o a d oua reședință (case de
vacanță ).
9. După caracteristicile prestației turistice principal e preferate ale turistului sunt :
– Turismul cu carac ter special: pescuitul sportiv , vânătoare, conferințe etc.
– Turismul balneo -climaterice : reprezintă o foarte mare parte a turismului
românești datorită particularități sale specifice .
– Turismul de sejur pe litoral : practicat pentru sport uri nautice, odihnă și
recreere , pentru cure heliomarină și tratament balnear .

1.4.1. FORMELE MODERNE ALE TURISMULUI

De-a lungul anilor î n turism s -au produs diferite modificări incluzând aici și aparația
unor noi forme de turism maid moderne datorită diversificării obiectivelor , călătoriilor și a
modificării priorităților în topu l preferințelor turiștilor. Astfel au apă rut următoarele forme de
turism :
1. Turism Rural :
Se referă la toate activitățile ocazionate de petrecerea unei perioade de timp
determinat în mediul rura l. Turismul rural se practică î n gospodării țărănești ,
pensiuni agroturistice, hoteluri rustice.
2. Turismul Urban :
Se caracterizează prin petrecerea timpului liber în diferite orașe, alte le decât cele
de reședință, pentru vizionare a acestora și pentru desfășurarea unor activități de o
gamă foarte largă de exemplu : de cumpărături, vizită la rude, expoziții, vizionarea
unui festival etc. Turismul urban datorită faptului că are o motivație foarte
diversificată deține o pondere însemnat ă în circulația turistică de orașe ,
aproximativ 35%.
3. Agroturismul :
Presupune petrecerea timpului liber în gospodăria țărănească, fermă, pensiuni
agroturistice . Pe perioada acestei șederi turiști consumă produse din gospodării
respectivă și participă la activitățile specifice ale acestora.

14
1.5. FORME DE TURISM PRAC TICATE ÎN ROMÂNIA
Turismul din România se bazează pe mai multe componente de bază cum ar fi cele
naturale ( Muntii Carpați, Marea Neagră, Dunărea și Delta Dunării etc.) și cele culturale axată
îndeosebit pe latura reli gioasă, muzeală și etnografică. Pe lângă aceste două componente se
mai adaugă și varietatea potențială balneară. Din prisma acestor trei componenți în România
s-au dezvoltat forme de tursim tradiționale, clasice repreze ntate prin: turismul montan,
balnear, litoral , cultural cu evoluția ulterioară a unor subforme a acestora.
Turism pe litoral : Această formă de turism, deși activitatea turistică din aceasta zonă
este caracterizat ă printr -o sezonalitate foarte puternică, este co nsiderat cea mai importantă
form ă de turism practicat în România. Turismul pe litoral în România se bazează pe linia
țărmul ui marin existent intre localită țile Sulina și Vam a Veche cu o lungime de 245 km, tărm
pe care sunt am enajate 12 stațiuni turistice ( Năvodari, E forie Sud, Eforie Nord, Mamaia ,
Techirghiol, Costinești, Neptun , Jupiter, Olimp, Mangalia, Cap Aurora, Venus, Saturn, ) cu o
capacitate de cazare de 126.900 de locuri r eprezentând 43 % din totalul spațiilor de cazare .
Unele stațiuni și -au diversi ficat oferta turistică prin practicarea unor forme de turism
specifice – turismul pentru tineret la Costinești și tabere pentru copii la Năvodari sau prin
oferta tu ristică balneară la Eforie Nord , Techirghiol și Mangalia.
Turism balnear : Are cea mai bună reprezentare în teritoriu datorită existenței unui
număr foarte mare de resurse balneare , atât ape termale cât și minerale. Prin stațiuni sunt
valor ificate aproape toate resursele exis tente în România cum ar fi tipurile de apă, nămolurile
organice și anorganice, mofetele , climatul salinelor și calitățile terapeutice ale litoralului ș i
bioclimatul de munte și marin , cu o importanță crescută în profilaxia și terapeutica diverselor
boli, ca și pentru întreținere. În România la momentul de față există pest e 160 de stațiuni și
localități cu factori natura li care au proprietăți curativa . Primele două stațiuni au fost Geoagiu
Băi și Herculane înfi ințate de către daci și romani , unde s -au valorificat proprietățile
terapeutice ale apelor minerale. Datorită cali tății rezervelor recunoscute și omologate pentru
resursele h idrominerale, situează România î n fruntea Europei la acest capitol , cea ce rezultă
și din faptul că pe teritoriul țării concentrându -se circa o treime din totalul resurselor balneare
europene. Di n totalul de peste 160 de stațiuni și localități balneare doar un număr foarte mic
sunt de interes național (25 ), restul având un rol mai redus în interes național și european .
Principalele stațiuni sunt : Tușnad, Covasna, Vatra Do rnei, Băile Felix, Eforie Nord,
Călimănești, Olănești , Neptun, Buziaș, Sinaia, Băile 1Mai. Pe piața turistică internațională

15
stațiunile balneare românești sun t cunos cute într -un numă r și mai mic (7) aceste fiind : Băile
Felix, Băile Herculane, Călimănești -Căciulata, Băile Tușnad, Covasna, Slănic Moldova,
Vatra Dornei. La nivel național stațiunile balneare dispun de circa 16% din capacit atea de
cazare și aproape 6% din cererea turistică internațională.
Turismul montan : Aceas tă formă de turism are o tradiție î n România, primele cab ane
au apă rut la sfârșitul secolului al XIX -lea . Turismul montan a beneficiat de o dezvoltare
deosebit de puternică în România d atorită invest ițiilor masive efectuate în amenajări : pârtii d e
schii (aprox. 80 km) , mijloace de transport pe cablu ( teleca bine, telescaun e, de aprox. 60 km),
baze de agrement, unități de cazare (hoteluri, pensiuni, cabane etc. ), unități de alimentație.
Evident , turismul montan în R omânia are la bază Munț ii Carpați în dezvoltarea fenomenului
turistic și include o mare diversitate de subforme care beneficiază de un climat moderat și
optim pentr u practicarea turismului montan . Acest tip de turism are mai multe s ubdiviziuni
cum ar fi :
– Turismul montan climateric : susținut de condițiile bioclimatice cu caracter stimulativ
și frum usețea peisajelor specifice spațiului montan, de regulă este un turism de sejur
pentru recreere și odihnă . Sta țiunile importante unde se practi că această formă de
turism sunt : Poiana Brașov, Sinaia, Azuga Beliș , Bușteni etc.
– Turismul de escaladă se mai numește ș i turism de alpinism , se leagă de zonele
montane cu o fract ură aparte, cu versanți abrupți, în poziție verticală . Locațiile cele
mai căutate și totodată cele mai potrivite pentru practicarea alpinis mului sunt : Cheile
Bicazulu i, Cheile Turzii, Cheile Nereri , Munții Bucegi, Munții Piatra Craiului .
– Turism de drumeție montană este stimulat de prezența unor peisaje geografice de
excepție, de diversitatea ecosistemelor și de componentele reliefului gla ciar, vulcanic
și carstic . Cele mai cunosc ute locații sunt: Munții Bihor, Bucegi, Munții Rodnei ,
Piatra Craiului, Ciucaș, Rarăul etc.
Turismul cultural : România dispune de un patrimoniu cultural -istoric și etnofolcloric
de mare valoare turistic ă. Există peste 680 de valori ( biserici și ansambluri mănăstirești,
monumente și ansambluri de artă, ansambluri arhitectuale urbane etc.) de patrimoniu cultural
de in teres național și internațional. O parte din aceste valori sunt sub egida UNESCO cum ar
fi bisericile fortificate , bisericile cu fresce exterioare , cetățile d acice și cetatea Sighiș oara.
Comorul etnografic și folclo ric românesc au o originalitate , reprezentată prin arhitectura
specifică s atelor din pro vinciile istor ice românești : bisericile de lemn din Maramureș și Sălaj,

16
prelucrarea lemnului , portul popular, manifestări etnoculturale și religioase tradiționale. De
asemenea multe dintre aceste valori culturale necesită intervenții urgente și masive pen tru
restaurare , deoarece sunt î ntr-o sta re de degradare avansată . Aspectele problematice cu c are
se confruntă acest tip de turism sunt lipsa infrastucturii și lipsa spațiilor de parcare dotate cu
puncte de informare și pr omovare a obiectivului cultural . Locurile cu o concentrare mai
ridicată a bunurilor culturale cu o valență turistică sunt în jud ețele Maramureș, Brașov,
Suceava , Neamț, Vrancea, Sibiu, Vâlcea, Hunedoara, Bihor, Cluj , Alba. Această formă de
turism este susținu tă de o capacitate de cazare care reprezint ă circa 13 % din totatlul locurilor
existente la nivelul întregii țăr i.
Turismul d e afaceri : o formă de turism ce a apărut după anul 1989, odată cu
racordarea României la diversitatea problemelor internaționale. Creșterea interesul ui
oamenilor de afaceri străini și a preocupărilor economice, științifice , politice ale țării noastre
a contribuit la dezvoltarea aceste i forme de turism , de afaceri și congrese , în România. Aceste
întruniri se axea ză pe servicii turistice de lux , în speță hotelurile de 4 sau chiar 5 stele. În
România s -au dezvoltat stațiuni și localități, multe și cu funcți e turistică, care s-au specializat
în această for mă de turism , cum ar fi : Hotelul President din Mangalia , Hotelulire Mara și
Palace din Sinaia sau Hot elulire București , Athene Palace, World Trade Center, Centrul
Internațional de Conferințe din Clădirea Par lamentului, din capitala țării.
Turismul urban : este o formă mai nouă de turism, axată pe centrele istorice vechi. În
marile orașe, turiști i sunt atrași de centrele istorice vechi, de prezența unor magazine cu
renume și unități comerciale , de existența un or unități medicale de estetică , de parcurile de
distracții etc. Practicarea aceste i forme de turism necesită un manageriat urban de calitate ,
serviciile edilitare și de transport foarte bine dezvoltate și organizate , iar instituțiile culturale
și muzeale, monumentele de arhitectură să se găsească în forme de c onservare și funcționare
optimă . În România doar 10 % din totalul orașelor existente au o f uncție turistică mai
dezvoltată . Principalele destin ații turistice sunt următoarele : Sibiu, Râmnicu -Vâlcea,
București, Iași, Constanța, Brașov, Oradea, Cluj -Napoca, Timișoara , Arad, Târgu Mureș ,
Baia Mare, Bistrița, Suceava.
Turismul rural : Popularitatea turismului rural a cresc ut în ultim i ani. De la inițiative
cu caracter individual s -a ajuns la o adevărată alternativă p entru petrecerea timpului liber .
Motivul dezvoltării turismului rural este conștientizarea oam enilor din mediul rural , mic i
agricultori , necesității d iversificării activității atât î n cadrul fermei agricole cât și în afara

17
acestuia prin angren area în silvicultură, turism sau apelând la anumite activități pe timp
determinat în interiorul economiei locale . Pentru dezvoltarea turismului rura l a fost necesar
de-a lungul an ilor de înființarea diferitelor asociații și organizații pentru o promovare ș i
organizare mai adecvată cererii . Organizațiile care au sprijinit și au ajutat dezvoltarea aceste i
forme de turism au fost : Federația Română p entru Dezvoltare Montană (1990 ), Age nția
Română pentru Agroturism (1995 ), ANTREC ( în 1994 , având 32 filiale județ ene, cu circa
2500 de membri activi ).
CAPITOL UL 2
TURISMUL BALNEAR

În acest capitol prezentăm istoria și apariția turismului balnear atât pe plan mondial
cât și pe plan local împreună cu particularitățile și formele ace stuia. În partea a doua a acestu i
capitol v om analiza și defini ce înseamnă și care sunt carat eristicile unei stațiuni balneare în
general și care sunt cele mai importante stațiuni balneare din România. Informațiile au fost
preluate din [1], [2], [5], [6], [11], [12], [13], [14], [15 ], [16].
Datorită multitudinii definiț iilor turismului balnear putem afirma că acest tip de
turism reprezintă călătoria efectuată cu scopul tratării recuperării sau prevenirii anumitor boli,
în cazul unor persoane cu deficiențe funcționale, pentru relaxare, r ecreere și realizarea unei
stări de bine, prin intermediul curelor terapeutice, în stațiuni balneare. Factorii terapeutici
naturali, ape termale și minerale, nămolurile terapeutice, mofetele, completate cu procedurile
de fizioterapie reprezintă principala activitate a bazelor de tratament din stațiunile balneare.
Balneologia și climatologia sunt științe tradiționale care studiază și valorifică
resursele oferite de natură, în scopul prevenirii și tratării unei serii largi de afecțiuni și boli
cronice.
Dator ită conceptului portivit căruia „ sănăt atea este o stare de bunăstare” turismul
balnear , în ultimii 20 de ani s-a remodelat la nivel european . Schimbarea mo dului de vi ață al
omului modern a dus la apariția unor probleme de sănătate cum ar fi: intensificarea stresului ,
dezechilibrele alimentare calitative și cantitative, intensificarea acțiunii patogene a mediului
înconjurător asupra organismului u man cauzat de poluarea fizică și chimică , aceste schimbări
au un i mpact nefavorabil asupra stării de sănătate a populației . Pentru scăderea impactului

18
acestor efecte negative, tot mai mulți turiști aleg pentru petrecerea timpului liber destinațiile
balneare .
Prin rezulatetele pozitive obținute în menținerea și con solidarea sănătății și în
recrea rea potențialului energetic, turismul balnear a devenit una din formele de turism care
pe piața turistică internațională are o creștere continuă.
România față de celelalte state din Europa are avantajul oferit de cantitat ea și calitatea
resurselor, unele cu o valoare de unicat . Ca urmare în țara noastră turismul balnear s -a
dezvoltat î ntr-o rețea completă de stațiuni balneoclimaterice cu standarde foarte înalte.
Majoritatea sunt cunoscute în străinătate și au o funcționare constantă în timp ce altele sunt
utilizat e pe plan local în sezonul cald . În România există aproximativ 35 de orașe și peste 100
de localități din mediul rural care au statutul de stațiuni balneoclimaterice, r ăspândite pe
întreg teritoriul țării.
Activitatea modernă a stațiunilor balneoclimaterice începe în a doua jumătate a
secolului trecut, odată cu dotarea și modernizarea lor la nivelul anilor 1970. În strânsă
legătură cu modernizarea stațiunilor, medicina balneară a cunoscut în această perioadă
progrese semnificative, fundamentâ nd științific acțiunile terapeutice ale factorilor naturali
utilizați. Au fost descoperite, studiate și exploatate noi surse valoro ase de factori naturali de
cură, cum sunt apele termale sulfuroase de la Cozia, apele mezo termale de la Mangalia sau
apele carbogazoase de la Biborțeni .

2.1. SCURT ISTORIC AL APA RIȚIEI ȘI DEZVOLTĂRI I TURISMULUI BALNEAR

Istoria termalismului, apele minerale , în special cele termale fiind cunoscute și
valorifi cate încâ de acum 3 -4000 de ani , de câtre egipti eni, cartagieni etrușci, greci și apoi de
către roman i.
Apa minerală ca factor natural a fost în atenția omului încă din cele mai vechi timpuri ,
fapt dovedit și prin descoperiri arheologice care au scos la iveală părți din instalațiile vechilo r
băi (în special ro mane ) utilizat în scop balnear la Herculane, Călan , Ocna Sibiului, Moneasa,
Buziaș, Călimănești -Căciula, Geoagiu. Romanii foloseau ca tratament izvoarele sulfuroase și
apa de mare de la Callatis și Tomis .

19
Despre o exploatare balneară a factorilor naturali de cură se po ate vorbi însă numai
începând cu secolul al XVIII -lea, când se descop eră și se redesc operă numeroase izvoare
termale. După descoperirea acestor izvoare și recunoașterea efectu lui terapeutic ale acestora a
urmat realizarea unor stabili mente rudimentare care constituiau nucleul viitoarelor stațiuni
balneare . Datorită acestor i descoperiri au apărut pe lângă stațiunile balneare existente
(Herculane, Băile Felix , Geogiu etc) și o serie de localități balneare noi ( Băile Tușnad,
Sâncrâie ni, Borsec, Zizin , Bazna etc. ).
În secolul al XIX -lea a avut loc organizarea și dezvoltarea activității balneare în țara
noastră, când se descoperă și se captează majoritatea surselor de ape minerale, se pun bazele
explo atării științifice a apelor ca urmare a cercetă rilor balneologice, a analizelor fizico –
chimice, hidrogeologice . Se efectuează modernizări și dezvoltări a stațiunilor mai vechi
paralel cu cele noi , ca: Govora , Cozia, Băile Călimănești, Băile Tușnad, Strunga, Oglinzi ,
Borsec, Moneasa, Buziaș, Tinca etc. Totodată se pun bazele exploatării lacurilor sărate și a
nămolului terapeutic în stațiunile Techirghiol, Balta Albă, Bazna , Slănic .
În perioada interbelică stațiunile balneare și de agr ement erau frecventate mai degr abă
de oamenii cu potențial mai ridicat deoarece erau destinații turistice de tip lux . În perioada
1963 -1975 stațiunile balneare s -au dezvoltat, prin cre area a peste 30,000 de locuri majoritatea
lor în complexe sanatoriale . Dezvoltarea acestora a vizat turi smul social în paralel cu turismul
internațional .
La sfârșitul secolului al XX -lea stațiunil e balneare românești au intrat î ntr-o criză
profundă , datorită degradării fizice și morale a baz ei materiale, degradării surselor de factori
naturali , a investițiilor reduse în domeniu și îmbătrânirea atât a personalului unităților cât și a
clientelei care erau reprezentate mai degrabă de pensionari.
Tendințele existente pe plan mondial , privind noua abordare a conceptului de sănătate
pe de o parte și pote nțialul ui balnear pe de altă parte , oferă noi perspective turismului balnear
românesc prin restructurarea ofertei sale pe baza turismului de sănătate.

2.2. PARTICULARITĂȚILE TU RISMULUI BALNEAR

Conținutul turismului de sănătate, privit ca o formă specifică a turismului de odihnă,
care presupune deplasarea unor persoane de diferite vârste, profesii, sexe, în stațiuni
balneoclimaterice, climaterice sau în localități cu factori naturali de cură pent ru îngrijirea
sănătății, odihnă sau cură cu substanțe balneare naturale, cu extracte sau medicamente pe

20
bază de plante, pentru profilaxie, întreținere sau înfrumusețare sau numai pentru loisir, a făcut
ca acesta să prezinte o serie de particularități care -l individualizează în cadrul celorlalte forme
de turism .
Trebuie menționat faptul că motivația principală care stă la baza formării cererii
turistice este îngrijirea sănătății realizată î ntr-o abordare global ă: corp, inimă, spirit. Pentru
replica acestei m otivații produsul turistic balnear îmbină resursele turistice: factori naturali de
cură, între gul potențial turistic al zonei, diete, practicarea unor sporturi , loisir, educația
sanitară, care se realizează zilnic conform unui program bine stabilit, ceea c e face că acesta să
se caracterizeze printr -un grad ridicat de complexitate, care se manifes tă la fiecare component
a parte : bază materială, servicii și activități, resurse turistice.
Efectuarea diferitelor cure presupune existența unei struct uri specific e a bazei
materiale : policlinici balneare sau centre de sănătate dotate cu echipamente ș i instalații
potrivite precum ș i prezența unui personal adecvat .
Datorită faptului că turismul balnear își lărgește perspectivele și nu se adresează
numai persoanelor care suferă de diferite boli, a determinat mutații în s tructura clientelei
astfel pe lâ ngă persoanele de vârsta a treia, care so licită produsele tradiționale ( tratament și
recuperare medicală ) a mai apărut și un segment nou cel a populației tinere în căut area unei
forme fizice și ps ihice cât mai bune .
Turismul balnear clasifică produsele după tipologii, astfel există sejururi
subvenționate de câtre casele de asigurări de sănătate sau alte organisme, cu caracter social ,
dar și sejururi de lux ( de ex. Wellness ) care se adresează turiș tilor cu potențial mai ridicat ,
această clasificare are ca rezultat prețuri diferite între cele cu caracter social și de lux.
Multitudinea tipolog iilor de produse influențează durata sejurului care poate varia de
la 3-5 zile practicate la sfârșit de săptămâna până la 18 -21 de zile , durata optimă pentru un
tratament tradițional. Totodată turismul balnear valorifică în cea mai mare măsură toate
categoriile de resurse : turistice, de forță de muncă sau locale. Astfel, acesta as igură integrarea
în circuitul turistic a unor no i categorii de resurse factori naturali de cură , respectiv ape
minerale și termominerale, lacuri sărate, nămoluri și gaze terapeutice, saline, plante
medicinale etc., care în alte condiții nu ar putea fi valorificate. În acelaș timp, prestarea
serviciilor balneare presupune și atragerea unui volum suplimen tar de personal, al cărui nivel
de calificare este în cea mai mare parte ridicat: medici, kinetoterapeuți, psihotera peuți,

21
dieteticieni/ nutriționiști, instructori sportivi, animatori ceea ce contribuie la valorificarea
superioară a forței de muncă.
Turismul balnear are un avantaj considerabil față de celelalte forme de turism întru-
cât are un caracter sezonal mult mai redus datorită ex istenței unei resurse permanente , de
mare complexitate, care este practic inepuizabil și independent de condițiile atmosferice. Este
bine de știut faptul că tu rismul balnear (de sănătate ) prin complexitatea și specificul s ău poate
asigura încasări mult mai ridicate față de alte forme de turism grație costului mai ridicat a l
produsului, al comercializării acestuia ca un pachet unitar, duratei mai mari a sejurul și
gradului de ocupare mai ridicat .

2.3. FORMELE TURISMULUI B ALNEAR

Turismu l balnear datorită ex istenței unor resurse naturale bogate putem identifica
diferit e orientări (forme ) cum ar fi : Balneoterapia, Cură heliomarină, Talasoterapia sau
Termalismul.
1. Balneoterapia:
Este o formă a balneologiei care analizează acțiunea apelor miner ale și a
nămolulilor, elaborând indicațiile și contraindicațiile folosirii lor .
Datorită faptului că balneoterapia influențează organismul î ntr-o complexitate
ridicată , pe lânga pro cedurile balneologice , pentru obț inerea unor rezultate
favorabile este foarte importan t și schimbarea mediului de viață obișnuit al
bolnavului : odihnă, alimentația ad ecvată, regim și climă favorabil ă.
Procedurile balneologice acționează asupra organismului uman prin
intermediul receptorilor nervoși, adică prin excitați ile primite de terminațiile
nervoase din piele , din mucoasele căilor respiratorii și din alte organe interne.
Băile gazoase au un efect favorabil asupra sistemului nevos și asupra
mușchiului cardiac prin încetinirea ritmului cardiac și prin scăderea tensi unii
arteriale. Această form ă de tratament cu ape gazoase ( în special cele cu acid
carbonic ) se prescriu în tratamentul unor boli de inimă, obezitate sau
neuroast enie. Tratamentul cu ape minerale se face cu administrare exter nă de

22
obicei sub formă de băi (cea mai importantă caracteri stică este acțiunea lor
chimică ) sau cu administrare internă.
Forma balneoterapeutică se practică în următoarele stațiuni turi stice: Buziaș ,
Borsec, Covasna, Vatra Dornei, Zizin.
2. Termalismul :
Apele minerale se diferă între ele prin c omponentele lor: reziduul uscat , care
rămâne dupa evaporarea apei grupând elementel e minerale de con centrație
mare (sulfuri, sulfaț i, calciu și bi ocarbonat de sodiu) sau m ică (arsen, fier,
seleniu etc.), gaze (hidrogen sulfurat, dioxid de carbon ), nămoluri naturale .
După temperatura apelor ( care poate fi mai mic ă de 20 de grade sau chiar mai
mare de 50 de grade ) apele au denumiri diferite : hiper sau hipo termale și
termale .
Compoziția unei ape indică utilizarea ei terapeutică de ex :
– Apele sulfurate – pentru pacienții care suferă de boli respiratorii sau de
reumatism .
– Apele bicarbonate sunt foarte indicate pentru patologia digestivă .
Termalismul este indicat pentru diferite afecțiuni cronice , așadar apele sunt
utilizate sub diferite forme – sub forme de băi , dușuri, exerciții în apă , băi de
gură, duș filiform la mare presiune, comprese, sub formă de băuturi și
cataplasme de nămol – în tratamentul bol ilor digestive și metabolice, a
afecțiunilor psihosomatice, afecțiuni renale , bolilor respi ratorii, în arteriopatia
membrelor inferioa re în stadiul de dureri la mer.
Desfășurarea unui astfel de tratament durează două sau trei săptămâni și se
poate repeta decâte ori este nevoie. Apa este utilizată la locul de izvor , în
unele cazuri rare fiind asociate mai multe izvoare pentru tratamentul aceloraș
afecțiuni. La nevoie temperatura apei este răcită sau î ncălzită .
3. Talasoterapia :
Talasoterapia este arta de a vindeca prin aplicarea î n scopuri terapeutice a
proprietăților apei mării, a soarelui, a nămolului și a l algelor împreună cu
climatul marin .
La momentul de față talasoterapia se poate practica nu numai la mare/ocean și
în anotimpul de vară fiindcă în lume s -a răspândit voga centrelor de

23
talasoterapie, unde apa de mare este introdusă în piscine special amenajate, în
tot timpul anului și este încălzită la temperatura optimă .
Pe calea băilor de apă marină, a unor tehnici de hidromasaj, a unor băi de alge,
a gimnasticii efectuate în submersie marină, și a unor procedur i terapeutice se
urmărește readaptarea funcțională a aparatului locomotor.
În România centre de talasoterapia putem găsi în staț iunile Mangalia și Eforie
Nord.
4. Cura heliomarină :
Cura heliomarină exercită efecte dintre cele mai active pe linia ameliorării sau
chiar a vindec ării diverselor boli, cum ar fi :
– Boli respiratorii cronice ( rinofaringite, bronșite cronice, a stmul
bronșic ) pe care le influ ențează în bine datorită inspirării aerosolilor
marini .
– În unele boli ale sângelui, în special unele anemii, pe calea
normalizării eritrocitelor și pe calea stimulării creșterii hemoglobinei .
– În unele cazuri moderate de hipertensiune arterială, prin calmarea
debitului sistoli c.
– Arteroscreloza, pe calea normalizării lipidelor sanguine .
– Tuberculoza extrapulmonară, fa vorizând metabolismul calciului și
stimulând sistemul neuroendocrin .
– O serie de boli ortopedice ( atrofiile musculare, redorile articulare,
întârzierile în consolidarea facturior), beneficiează de cura heliomarină
prin favorizarea metabol ismul calciului și a fosforului .
– Boli ginecologice cronice, pe calea micșorării fenomenelor dureroase
și pe calea normalizării funcției hipofizare .
Beneficii majore ale curei heliomarine se înregistrează și în cazul copiilor cu
boli de rahitism.

24
2.4. STAȚIUNEA BALNEARĂ

Prin stațiunea balneoclimaterică se înțelege o parte dintr -o localitate cu resursel e
necesare , amenajate și dotate în scopul valorificării unor factori naturali de cură și resurse
climaterice, atasociate unor resurse turistice naturale sau antropice.
În sens juridic prin stațiunea balneară se înțelege o localitate sau o parte dintr -o
localitate care dispune de resurse d e substanțe minerale , stiințific dovedit eficiența lor
terapeutică, de instalații specifice pentru tratamente și care are o organizare ce perm ite
acordarea asistenței medicale balneare în condiții adecvate, iar prin stațiunea climatică se
înțelege o localitate sau o zonă care dispune de factori climatici benefici și care are condiții
pentru asigurarea menținerii și ameliorării sănă tății, precum și a odihnei.
Factori i naturali sunt : apele minerale și termale , lacurile și nămolurile, gazele
terapeut ice, totalitatea elementelor litolarului marin , factorii sanogeni ai principalelor tipuri
de bioclimă a României inclusiv de l a nivelul grotelor și sal inelor .
O stațiune balneară pe lângă funcț ia principală de cură balneară , prin factorii
ambientali și dotări potrivite poate îndeplini și al te funcții turistice, cum ar fi : recreere,
odihnă, practicarea unor sporturi etc. , datorită acestora se utilizează și categor ia de stațiune
balneo -turistică .
Pentru exploatări raționale și valorificări durabile a resurselor minerale terape utice,
precum și a conservării substanțelor hidrominerale î n special , unitățile balneare trebuie să
dispună de norme de exploatare și de consum specifice pentru aceste substanțe.
Fondurile de resurse pentru o stațiune balneară sunt :
– Factori naturali de cură .
– Baza materială: unități de cazare și de alimentație, baze de tratamente .
– Servicii: transpo rt, agrement, informare și intermediere .
– Fondul de cadre .

25
2.5. STAȚIUNILE BALNEARE R OMÂNEȘTI

Turismul balnear sau curele balneoclimaterice sunt forme speciale ale turismului,
practicate de cei care vor să tranșeze o problemă de sănătate folosind resursele naturale ( ape
minerale și termale, nămolurile, climatul diferitelor zone, etc. ) dar și de cei care vor doar să -și
mențină o formă fizică și psihică cât mai bună.
În România turismul balnear, evident și stațiunile balneare au o istorie lungă (există
stațiuni care îș i continuă activitatea de mai bine de 2000 de ani, cum ar fi Băile Herculane ),
datorit ă complexității resurselor naturale existente pe teritoriul țării noastre.
România este unul dintre statele europene care are cele mai bogate și totodată cele
mai variate posibilități pentru turiștii care fac parte din această categorie, iar zonele ce pot
oferi cadrul special pentru turismul balnear au un pote nțial ridicat pentru o dezvolta re
economică semnificativ ă în acest sens.
În prezent România se poate mândri cu peste 160 de localități/stațiuni unde se practică
turism ul balnear pr intre care sunt și stațiuni de interes național și internaționa l sau stațiuni de
interes local . Principalele stațiuni balne oclimaterice de interes național și internațional:

1. Stațiunea Băile Herculane

Figura 2.1. Stațiunea Băile Herculane

26
Scurt istoric : Stațiunea Băile Herculane este una dintre cele mai vechi stațiuni
balneare ale lumii, cu o vechime atestată docume ntar de aproape 2000 de ani . În
perioada roman ilor, stațiunea de pe Valea Cernei a constituit un important punct de
atracție pen tru aristocrația Romei antice. I mpresionați de excepționala putere
vindecătoare a apelor de pe Valea Cernei, romanii sosiți în Dacia le -au închinat un
adevărat cult balnear sub num ele lui Hercules. După 1718 începe istoria modernă a
stațiunii în cadrul Imperiului austriac, din 1736 încep reconstrucția și moderni zarea
băilor, a căilor de acces . Existența neîntruptă a stațiunii a fost favorizată de
eficacitatea bună a izvoarelor terma le și de așezarea st ațiunii într -o frumusețe aparte .
Așezare geografică : Stațiunea este situată în sud -vestul României în județ ul
Caransebeș, la o altitudine de 168 m, la 8 km distanță de județul Mehedinți și la doar
25 km de granița cu Serbia. Climatul este de tip depresionar cu influențe sud –
mediteraneene, cu o temp eratură medi e anuală de 10,5 ⁰C.
Accesibilitate : Se află la magistrala transeuropeana E70, la o distanță de 380 km de
București, la staț iune se poate aju nge și prin calea ferată fiind străbat ută de linia
feroviară București -Timișoara -Budapesta. Există și aeroporturi în apropiere cea de la
Craiova și cea de la Timișoara.
Factori naturali și posibiltăți de tratamente: Factori i naturali existenți la băile
Herculane sunt ape minerale izotermale ș i hipertermale (38 -60), hipotone, slab
radioactive , cu diferite compoziții chimice (sulfuroase , clorurate, calcice, sodice,
oligominerale ) .
Tratamente ce pot fi accesa te/practica te sunt:
– Aerohelioterapia ;
– Băi termale (în bazin acoperit și descoperit );
– Buvete pentru cură internă cu ape minerale ;
– Instalații de hidrotermoterapie, electroterapie, chinetoterapie,
hidrochinetoterapie ;
Posibilităț i de cazare : În stațiunea Băile Herculane există diferite posibilități de cazare
începând de la hoteluri cu două stele (Hotel Cerna, Hotel Hercules etc) și cu trei stele
(Hotel Intern ațional , Hotel Ferdinand, etc. ) și terminând cu pensiuni de două , trei,
patru și chiar cinci stele, cum ar fi și Pensiunea Select . Prețurile variază între 70-300
de lei în fu ncție de comfor t și sezonalitate .

27
2. Stațiunea balneară Sovata

Figura 2.4. Lacul Ursu, din Stațiunea Sovata
Scurt istoric : Exploatările de sare cunoscute din antichitate sunt și cele de la S ovata.
Resursele de sare gemă (sare de bucătărie ) de la Sovata au avut în imediata apropiere
castrul roman de la Sărățeni. Romanii lucrau numai la su prafață, la o adâncime de 12 –
15m, de unde puteau să scoată cu ușurință sarea după care o părăseau și începeau
alta, iar excavațiile părăsite au devenit la curi. Sovata a fost menționat ă prima dată ca
loc tămăduitor î ntr-un document din 1597, stațiune balneară a devenit în anul 1850.
Renumele orașului se datorează î ntr-o mare parte Lacului Ursu , care este cel mai
mare lac heliotermal din România.
Așezare geografică : Orașul se află în depresiunea Prai -Sovata, pe cursul superior al
râului Târnava Mică, la sudul Munț ilor Gurghiu , la o altitudine de 475 -530 m, în
județul Mureș la 60 km de municipul Târgu Mureș. Climatul stațiunii este de
subalpin, cu o tempera tura medie anuală de 7,6 ⁰C.
Accesibilitate: Se poate ajunge cu mașina pe DN13A dinspre Bălăușeri, iar cu trenul
pe ruta Blaj -Târnăveni -Praid.
Factori naturali :
– Lacurile Ursu, Aluniș, Verde, Negru, Roșu, Mierlei și Șerpilor, cu ape
clorurate ( cu o conce ntrație mare de sare , între 40 -250gr/litru )
– Nămoluri
– Bioclima

28
Tratamente la Sovata :
– Băi calde, în cadă sau bazin, cu apă din lacurile din stațiune ;
– Ginecologocie ;
– Împachetări cu nămol cald ;
– Kinetoterapie ;
– Electroterapie ;
– Hidroterapie ;
– Gimnastică medicală ;
Posibilități de cazare : În orașul Sovata se poate caza în hoteluri de tr ei și patru stele,
în pensiuni , vile, cabane, case la cheie și în case de oaspeți (zimmerfrei), o modalitate
foarte răspândită în stațiune.
Stațiunea Sovata este un bun exemplu de urmărit în România, care acum câțiva ani
era plină de unități de cazare care aveau nevoie de renovare și unități le de agrement
erau aproape inexistente, dar cu investiții masive, în prezent zona oferă nu doar
posibilități de tratament natural, ci și o pale tă dezvoltată de distracții pentru toate
categoriile de vârstă .

29
CAPITOL UL 3
EVOLUȚIA TURISMULUI BALNEAR DIN STAȚIUNEA
BĂILE FELIX
3.1. EVOLUȚIA T URISMULUI BALNEAR ÎN ROMÂNIA

Informții generale:
Bogăția resurselor naturale balneare existentă în România au determinat ca marea
majoritate a stațiunilor să poată oferii soluții terapeutice pentru un spectru larg de afecțiuni.
Cele mai noi cercetări hidrologice efectuate au pus în evidență resurse hidro -minerale foarte
mari, peste 2500 de izvoare și de foraje. Aceste sunt studiate în funcție de proprietățile lor
fizice, geo -chimice, fizico -chimice, microbilogice și farmaco -dinamice.
o Apele minerale
o Nămolurile terapeutice
o Gazele terapeutice
o Salinele terapeutice
o Litoralul Mării Negre
La factorii naturali e numerați mai sus puteau contribui, prin varietatea lor și factorii
bio-climatici, cu o incidență și variet ate deosebite. În mod practic, în diferite zone se regăsesc
toate tipurile de factori bio -climatici principali din Europa: bio -climatul excitant de st epă și
litoral maritim (cură helio -marină); bio -climatul tonico -stimulent de munte (pentru
îmbunătățirea activității cardio -circulatorii; etc.

3.2. SITUAȚIA ACTUALĂ A TURISMULUI BALNEAR:

Problemele care asaltează stațiunile balneare românești de după 1989 su nt ample și
serioase. Stațiunile balneoclimaterice reprezintă un inventor turistic fizic care este foarte
veche și cea mai mare parte a structurilor de cazare și tratament sunt într -o stare degradată.
Din 1980, practic investițiile sunt inexistente, cea ce rezultă în hoteluri de proast ă calitate și
insuficiente, centre de tratamente învechite și insuficiente facilități auxiliare. O asemenea
ofertă turistică prezintă o atracție limitată pentru piața internațională.

30
Punctele forte a stațiuniilor balneare româ nești:
 Corectiduine medicala
 Preț scăzut
 Gamă variată de procedure de cură
 Amplasamente atractive
Punctele slabe a stațiuniilor balneare românești:
 Stațiuni prost întreținute
 Unități de cazare și tratament de slabă calitate
 Insuficiente servicii de lux
 Nivel scăzut al serviciilor
 Standard scăzut al alimentației
 Infrastructură de proastă calitate

În prezent, regiunile de dezvoltare ale României prezintă o imagine destul de
disparată în termini de investiții care s -au realizat în preioada 2010 -2015. Inves tițiile ce au
fost făcute în stașiunile balneare sunt mai degrabă private și sunt efectuate cu preponderență
în stațiunile de interes national. (Slănic M oldova, Băile Felix, Băile 1 Mai etc.)
În Băile Felix s-a întâmplat cea mai notabilă investiție din Rom ânia, deoarece pe
lânga modernizarea ștrandului termal prin investiții private s -a reușit construirea și punerea în
funcție pentru clienți/turiști Hotelul și Complexul Balnear Lotus Therm care este singurul
hotel balnear de 5 stele din România.

Figura 3 .1. – Complexul balnear Lotus Therm – Băile Felix

31
3.3. EVOLUȚIA CAPACITĂȚII DE CAZAR E ȘI A FLUXULUI TURI ȘTILOR

Datorită lipsa investițiilor în fondul existent de cazare în stațiunile balneare din
România, acestea se degradează pe an ce trece, astfel nu mai pot fi cazați turiști în aceste
clădiri. Acest lucru și împreună cu lipsa destulă a investițiilor private în structuri de cazare ne
pune în situația de față ca din anul 2000 până în prezent, capacitatea totală de cazare în
stațiunile balneare la nivel nat ional a scăzut cu 20 de procente.
Fluxurile de turiști cazați în stațiunile balneare au înregistrat per total fluctuații slabe,
cu o tendință generala de scadere (2011 -2015).
Graficul de mai jos prezintă evoluția sosirilor în stațiunile balneare în perioa da 2013 –
2016.

Figura 3.2. – Diagrama evoluția sosirilor turiștilor la nivel national în stațiunile
balneare din România. [23]; [24];
Din totalul sosirilor în stațiunile balneare, circa 27 -30% reprezinta turiștii cu bilete de
tratament decontate de stat . Deoarece de regulă, duarata de ședere a turistului cu bilet de
tratament este mult mai mare de cât turistului mediu, ponderea în totalul înnoptărilor în
stațiunile balneare depășește 50%. [27] 675.752
637.458
625.128645.852
2013 2014 2015 2016nr. x 1000
AnEvoluția sosirilor turiștilor la nivel național.
Sosiri turiști la nivel național

32
Faptul că există o creștere a frecventării sociale, subvențio nate, pe fondul unei
tendințe de scădere a sosirilor totale, redă că există o îngrijorătoare creștere a ponderii primei
în total, cu efecte negative cunoscute legate de creșterea dependenței economiei balneare de
acest sistem care nu permite investițiile î n reabilitare, în formare profesională, etc.

Figura 3.3. – Diagrama biletelor de tratament decontate. [23]; [27].

3.4. EVOLUȚIA S OSIRILOR ȘI ÎNNOPTĂRILOR TURIȘTILOR STRĂINI .

În totalul sosirilor turiștilor în stațiunile balneare din România, persoanele din străinătate
reprezintă doar 10%. Turiștii români cu ponderea de 90% dintre sosirile în stațiunile balneare,
prezintă o dominație care rămâne constantă în ciuda evoluției positive a numărului de sosiri
de turiști străini. [23];[24], 189.852201.147
198.789203.458
180185190195200205
2013 2014 2015 2016nr. x 1000
AnEvoluția constantă de bilete de tratament balnear
decontate
Bilete de tratament

33

Figura 3.4. – Diagrama sosirilor turi știlor străini. [23]
În ce privește evoluția înnptărilor între turiștii români și cei străini, ponderea străinilor
este chiar mai mică decât în cazul sosirilor, situația care ne spune lipsa de atractivitate a unor
produse balneare. Turiștii străini in general nu caut ă produsul balnear in sta țiuni, vizit ăndu-le
fie pentru patrimoniul lor i storic si cultural, fie datorită funcției sta țiunilor ca punct de plecare
pentru vizitarea unor atracții aflate î n afara lor (deseori atrac ții naturale ca munții) sau ca
puncte de î nnoptare pentru cei care întreprind tururi in Rom ânia. Și în acest caz curba
evoluț iei înnopt ărilor turi știlor rom âni e practic identic ă cu cea general ă, inregistr ând sc ăderi
constante incep ând cu 201 3.

Figura 3.5. – Diagrama înnoptărilor turiștilor străini. [23]; [24];
645.752602.175598.752615.752
31.15634.75838.75239.852
0 100 200 300 400 500 600 7002013201420152016
nr. x 1000AnEvoluția sosirilor turiștilor străini față de
turiști români
Turiști străini Turiști români
124.789125.652127.032129.785
122124126128130132
2013 2014 2015 2016nr x 1000Evoluția înnoptărilor turiștilor străini
Străini

34
3.5. EVOLUȚIA TURISMULUI BALNEAR Î N BĂILE FELIX.

STAȚIUNEA BĂILE FELIX
În județul Bihor pe baza existenței unui fond balnear bogat (în special ape termale și
minerale), cunoscute de foarte multă vreme s -au dezvoltat, de -a lungului timpului baze și
centre de tratament în stațiuni de rang diferit, cu regim permanent sau sezonie r. Datorită
temperaturii și calităților vindecătoare, aceste ape sunt cunoscute și apreciate în întreaga
Europă. Apa termală este factorul natural principal care a stat la bază valorificării
potențialului natural din această parte a țării. Astfel acestea s unt în exploatare de mult timp
atât în stațiuni balneare de interes local (Băile Tinca) cât și de interes național și internațional
(Băile Felix). [17] [18] [21] [23] [27]
Stațiunea Băile Felix a fost atestată în anul 1221, fiind cunoscută sub denumire de
Băile Sânmartin. Izvoarele termale au fost valorificate începând cu secolul al XVIII -lea de
călugărul Felix Heltcher de la mănăstirea Klosterbruck. Între 1711 -1721 a cunsocut o amplă
dezvoltare și modernizare pentru efectuarea primelor așezăminte pentru tr atament, sub
numele de „Baia lui Felix”. Descoperirea izvoarelor termale, potrivit unor experți dateaza din
jurul anului 1700, neavând a dată exactă, există și alte opinii că primele izvoare au fost
descoperite, după unii în jurul anului 1000, iar după alț ii în jurul anului 1200, în anul 1885 a
fost captat un izvor, cu o temperatura de 49 ⁰C. Singurul fapt nedisputat de istorici este
apariția primelor clădiri/structuri de cazare în această stațiune (între anii 1711 -1721).
Băile Felix, în limba maghiară „ Félix Fürdő ” este o stațiune balneoclimaterică în
perimetrul comunei Sânmartin din județul Bihor, se află la sud de municipul Oradea. Este cea
mai mare stațiune balneară cu regim permanent din România. La capitolul structurilor de
cazare este situată pe locul doi, dupa litoralul Mării Negre. În stațiunea Băile Felix, datorită
multitudinii factorilor existenți, se pot practita două tipuri de turism cea balneară (de
tratament) dar și turism de recreere.
Factori naturali și propri etățile terapeutice :
Apele miner ale din Băile Felix fac parte din grupa apelor akratoterme (centrația
minerală de 1gram/1L), având o temperatura cuprinsă între 32 ⁰C („Izvorul Felix”) și 49 ⁰C
(„Izvorul Balint” și „Izvorul Breiner”). Factorul chimic reprezintă numărul mare de elemente
chimice precum: K, Ca, Mg, Fe, prezintă și diferite sulfați care ajută organismul să elimine

35
Na și radicali acizi. Temperatura medie a apei de 36 -37⁰C are un efect pozitiv asupra
sistemului circulator central și periferic, dar și asupra sistemului imunitar ș i a metabolismului.
Presiunea hidrostatică din bazine au un efect benefic asupra sistemului locomotor și
cardiovascular.
Terapii și afecțiuni tratate la Băile Felix :
Centrele de tratament folosesc factorii naturali din apă în scop terapeutic. Tipurile de
cură balneară practicate în Băile Felix sunt: cura profilactică, de recuperare și terapeutică, de
regulă tratamentele balneare au o durată între 1 -3 săptămâni în funcție de diagnostic.
Datorită încercării de a atrage oamenii mondeni în stațiune sunt folos ite și tratamente
moderne, cum ar fi: terapia wellnes, terapia antistress, terapia antiobezitate.
Factorii naturali din Băile Felix indică tratarea următoarelor afecțiuni:
– Boli reumatice inflamatoric biologic stabile
– Afecțiuni reumatice abarticulare: tend inite, tendoperiostoze etc.
– Afecțiuni reumatice degenerative: spondiloză, gonartroza, coxartroza.
– Afecțiuni post -traumatice: redori articulare post -traumatice, fracturi, stări după
chirurgie articulară.
– Boli metabolice: obezitate, diabet -zaharat, dislipidemiile etc.
– Boli ale aparatului locomotor asociate cu hipertensiune arterială.
– Boli endocrine
– Boli varicoase
– Afecțiuni ale sistemului nervos central și periferic: hemipareze, pareze, paralizii,
traumatisme vertebrale etc.
– În scop profilactic cura balneară este recomandată persoanelor care prezintă factori de
risc: pentru boli ale aparatului locomotor, celor stresați, celor cu tulburări
termoreglare, cu infecții respiratorii frecvente etc.
Proced uri și tratamente :
Istoria de sute de ani în vindecarea afecțiunilor sistemului circulator, imunitar sau
locomotor au condus la existența numeroaselor centre în care se practică, în zilele noastre,
hidroterapia prin diferite tratamente, cum ar fi:
– Hidroter apia: jacuzzi, afuziuni, duș subacval și scoțian, băi galvanice și stanger

36
– Balneoterapia: hidrokinetoterapia, băi cu apă termală
– Masoterapie: masaj sedativ și medical
– Electroterapie: ultrasunete, TENS, curenți interferențiali, unde scurte, diadinamice
etc.
– Inhalații cu apă termală
– Termoterapia: împachetări cu prarafină
– Băi și împachetări cu nămol
– Cură internă
Structuri de cazare :
Datorită faptului ca stațiunea Băile Felix ocupă locul secund în România la nivelul
structurilor de cazare cu cei peste 7000 de locuri de cazare ce este oferit, este cea mai
modernă și extinsă din regiunea Crișana. Băile Felix împreună cu Băile 1 Mai pune la
dispoziția turiștilor 9 baze de tratament, dintre care 7 sunt în proprietatea SC Turism Felix SA
și 2 sunt în proprietate a Romsindului. Renumite pentru programele de tratament ce combină
în mod ideal metodele moderne cu cele tradiționale. Ministerul Sănătății deține Spitalul
Clinic de Recuperare din Băile Felix cu o capacitate de 250 de locuri și Sanatoriul Balnear de
Recupe rare pentru Copii din Băile 1 Mai cu un total de 150 de locuri pe serii, durata unei
cure fiind de 30 de zile. În cadrul bazelor de tratamente ale hotelurilor deținute de SC Turism
Felix SA se poate beneficia de proprietățile de excepție ale apelor termal e, dotate cu
echipamente de tratament de ultimă generație și personal medical adecvat. Capacitatea totală
a acestora este de 110,000 pacienți anual. Aceste hoteluri fiind următoarele: Poienița 2*,
Mureș 2*, Unirea 2*, Lotus 3*, Termal 3* și Internațional 4*.
În 2015 spre fericirea turiștilor cu potențial ridicat, a fost inagurată Hotelul Lotus
Therm singurul hotel balnear de 5* din România, ce va poate fi considerată ”perla” stațiunii
Băile Felix, hotelul făcând parte din firma SC Turism Felix SA.
Putem observa că tratamentele din stațiunea Băile Felix pot fi accesate de către orice
turist datorită existenței hotelurilor cu diferite clasificări, și cu prețuri practicate pentru toate
categoriile de venituri.

Băile Felix la capitolul structurilor de cazare este într -o situație bună deoarece în total
capacitatea de primire în Băile Felix este de 8 317 din care 6.113 sunt situate în hoteluri iar.

37
Creșterea capacitații de cazare în hoteluri, semnificativ a crescut în 2015 odată cu inagurarea
noului complex balnear de 5 stele „Lotus Therm”.

Figura 3.6. – Diagrama structurilor de cazare. [22]; [23]; [24];

Figura 3.7. – Diagrama sosiri turiști. [22]; [23]; [24];

Băile Felix are o evoluție problematică a fluxurilor turistice. Pe deoparte sosirile au
reușit să crească constant în ultima perioadă, pe de altă parte înnoptările au scăzut. [23] [22]
Una dintre cele mai cunoscute și mari zone și stațiuni turistice balneare cu tradiție din
România, Băile Felix, înregistrează sezonalit ate clasică pentru sectorul balnear din România
cu vârfuri de frecventare în sezonul estival și cu frecventare foarte scăzută în timpul iernii. 7.152 7.2378.0578.317
5.452 5.6576.113 6.245
2013 2014 2015 2016nr. x 1000Evoluția totală -structuri de cazare
Total Hotel
118.152138.452 141.758149.852
2013 2014 2015 2016
Sosiri

38
Existența apei termale cu temperature ridicate permite dezvoltarea unor produse turistice
balneare care s -ă ext ingă sezonul.
Gradul de ocupare a capacității de cazare a fluctuat mult, el înregistrând o creștere
spectaculoasă în 2014 față de 2013, depășind în ultimul an al perioadei de referință cu peste
10% nivelul national din stațiunile balneare. Aceasta este înc ă o indicație a dominației
turismului social în stațiune.

Figura 3.7. – Diagrama gradului de utilizare a capacității de cazare . [22]; [23]; [24];

La capitolul duarata mediei de ședere a unui turist în Băile Felix, stațiune stă extrem
de bine față de nivelul national. Cea ce indică măsura în care stațiunea este o destinație pentru
turismul social al biletelor de tratament subvenționate de stat, cee a ce este un indicator al
faptului că stațiunea reușește să rămână atractivă pentru acest segment. [23]; [24],
Volumul de turiști cu bilete de tratament ramâne relative constant, cu o mica creștere
în 2014, cee ace demonstrează încă odată atractivitatea staț iunii. Faptul că sosirile cu bilete de
tratament reprezintă sub 20% din totalul sosirilor și că desi biletele de tratament sunt în
creștere, se înregistrează o scădere a numărului de înnoptări, sunt tot atâtea motive a
atractivității generale a stațiunii ț i a uni grad de dependență mai căzut față de sistemul
biletelor de tratament. 4659
0 10 20 30 40 50 60 7020132016Evoluția indicelui de utilizare a capacității de
cazare -Băile Felix
Gradul de ocupare – %

39
Figura 3.8. – Diagrama înnoptărilor. [22]; [23]; [24];

Figura 3.9. – Diagrama biletelor de tratamente decontate. [22]; [23]; [24]; [27];

Investițiile efectuate în stațiunea Băile Felix în perioada recentă (2010 -2015) au fost
realizate atât din fonduri structurale neramburasbile cât și din fonduri private:
718.157
702.157
697.879
690.356
2013 2014 2015 2016ÎNNOPTĂRI TURIȘTI ÎN STRUCTURILE DE
CAZARE -BĂILE FELIX
Înnoptări
051015202530
2013 2014 2015 2016nr. x 1000Bilete de tratament decontate
Bilete de tratament decontate

40
 Prin Programul Operațional Regional 2007 -2013, Axa 5 Dezvoltarea durabilă
și promovarea turismului, DMI 5.2 Crearea, dezv oltarea, modernizarea
infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale si
pentru cresterea calității serviciilor turistic a fost finanțat proiectul ” Balneo –
turism de 4 stele în stațiunea Băile Felix prin extinderea hotelului President” –
” Valoarea totală a proiectului este de 16.839.361,61 lei”
 Singurul complex balnear de 5 stele din România a fost deschis în anul 2015
în urma unei investiții de circa 30 de milioane de euro a SIF transilvania.

3.6. EVOLUȚII PE BAZA CHESTIONARUL UI

Din numărul celor chestionați majoritatea au domiciliul în Oradea sau localitățile
limitrofe, dar au fost și persoane cu domicil iul stabil î n Ungaria. [25]
Prin acest ch estionar am urmărit dacă au existat evoluțiă în anul 2016 față de anul
2015, atât din partea turiștilor cât și deficiențele stațiunii . [25]
 Motivul persoanelor de a vizita stațiunea balneară Băile Felix a fost cu a
majoritate foarte mare, relaxarea – ceea contrazice faptul că stașiunea ar fi
exclusive pentru tratamente balneare, chiar putem spune că este o destinație
căutată de tineri, dornici pentru Wellnes&Spa.
 Deși în 2016 s -a dat în folosință Aeroportul Internațional Oradea renovat și
cu curse mai frecvente în țară și în afara granițelor, turiștii cu aproape 90 %
preferă să ajungă în stațiune cu mașiniile personale, avionul ne fiind utilizată
de câtre nicio persoană – De unde putem concluziona lipsa promovării
stațiunii în alte orașe, mai îndepărtate.
 La capitolul zilelor petrecute (înnoptări) diferențe majore nu există.
Chestionați i preferă în continuare s -ă petreacă doar o zi în Băile Felix, ce
putem nota e că a scăzut numărul persoanelor care petrec într 1 -3 zile.

41

Figura 3.10 . – Diagrama timpului petrecut în Băile Felix . [25];

 În forma structurilor de cazare utilizate de câtre turiști, domină tipul de
pensiune, cu un total de 45%, urmată de hotelurile sub și peste 3 stele cu câte
20 %.
 Media banilor cheltuiți în afară de cazare într -o zi, în proporție de 63% este
situate într 50 -100 de lei și doar 13 % dintre cei chestionați c heltuie mai mult
de 100 de lei. Există însă o tendință de creștere la bani cheltuiți în stațiune în
anul 2016 față de anul 2015, cu aproape 40% dintre turiștii au spus că au
cheltuit mai mult în anul 2016.

Figura 3.11. – Diagrama sumei cheltuite în Băile Felix. [25];
2015
1 zi 1-3 zile 3-7 zile peste 7 zile2016
1 zi 1-3 zile 3-7 zile peste 7 zile
Media sumelor cheltuite într -o zi fără cazare în
Băile Felix.
sub 50 de lei 50-100 de lei peste 100 de lei

42
 Probleme stațiunii după părerile chestionațiilor sunt următoarele:

Figura 3.12. – Diagrama problemelor stațiunii Băile Felix . [25];
 Legat de anul 2017, doar 60% au răspuns că se mai întor în Băile Felix, chiar
20% au răspuns că în anul 2017 nu se vor întoarce.
 Concurența stațiunii este destul de mare, mai ales cu stașiuniile din Ungaria,
unde cu un management și marketing axat pe turiști atrag foarte mulți turiști
români. De exemplu dintre toți cei chestionați 60% a u răspuns că s -au simțit ai
bine în stațiunea Hajduszobs zlo din Ungaria .

Figura 3.13. – Diagrama opiniei turiștilor . [25],
0510152025303540
Lipsa parcărilor Lipsa promovării Preț ridicat Curățenie%
Probleme stațiunii
în opinia turiștilor
chestionați
Probleme stațiunii
60%
5%
5%
30%Opinia turiștilor despre
concurența stațiunii Băile
Felix
Hajduszoboszlo
Lillafured
Gyulai Varfurdo
Niciunul

43
CONCLUZII

Turismul balnear din România.

În urma acestei analize, putem concluziona că turismul balnear din România, nu poate
fi competitive la momentul de față cu alte state, prin lipsa investițiilor și unui plan strategic
susținut de câtre statul Român, mai precis de câtre Ministerul Turismului.
După părerea mea pentru a accelera dezvoltarea turismului balnear în general cele cu
interes international, ar trebui înființate un fel de „orașe balneare”. Și echiparea acestor zone
ale României care primesc deja turiști români și străini. Un oraș termal ar trebui cel puțin cu
izvoare termale, cu un patrimoniu construit de calitate, un pa rc balnear cu o grijă privind
mediul înconjurător.
În ființarea unor stațiuni axate pe tratament -anti îmbătrânire, deoarece procesul de
îmbătrânire a deveint a problema majoră în rândul statelor europene, care ar putea devein un
potential de creștere a st așiunilor românești, mai ales pentru stațiunile balneare specializate în
reumatism.
O altă soluție viabilă pentru creșterea turismului balnear în România, ar fi
diversificarea produselor/pachetelor turistice. Cum ar fi o ameliorare a condițiilor actuale ale
sejurului și tratamentelor pentru a păstra clientela tradițională și prin creearea de cure
specializate pentru anumite segmente de clientelă, ex: Cure antifumat, Cure detoxificare,
Cure de slăbire etc.
În final, ar mai fi un real folos implenetarea un or standard de calitate recunoscute pe
plan European în vederea accesului turiștilor străini prin casele de asigurări și de pensii
private.

Turismul balnear în Băile Felix

Putem concluziona faptul că, turismul balnear din Băile Felix e ste pe o pantă ascendentă
conti nuă, datorită investițiilor fă cute în ultimii ani în modernizarea staț iunii.

44
Baza tehnico -edilitară a fost adusă la un nivel apropiat de nivelul european. În ultimii
ani capacitatea de cazare a crescut datorită numeroaselor vile, pensiuni și hoteluri construite .
De asemenea ștrandul a fost renovat și extins, contribui nd la dezvoltarea turismului balnear
din Băile Felix.
O altă concluzie este faptul că stațiunea balneară Băile Felix numai este o destinație
care oferă strict tratamente baln eare pentru cei vârstnici, ci a devenit un loc frecventat tot
mai des de tineri și de cei cu familie dornici de distracție și relaxare.
Partea negativă ce putem concluziona din acest proiect este faptul că, deși s -au făcut
investiții în stațiune, încă l a foarte multe capitole suntem în urmă concurențelor direcți .
După părerea mea soluția care ar ajuta stațiunea Băile Felix să devină o destinație
turistică importantă din regiune ar fi promovarea turismului balnear și cel de weekend atât
prin programe guvernamentale cât și cu ajutorul administrațiilor locale oferind pachete
promoționale celor care călătoresc cu avion, prin acest proiect și Aeroportul Internațional
Oradea ar avea un flux de pasageri mai mare. Aceste promovări ar trebui sa funcționeze
concomitent atât în România cât și în străinătate.
Un alt segment unde am putea să îmbunătățim stiuația este ospitalitate a și curățenia
care implicit ar duce la atragerea și menținerea fidelității turiștilor față de stațiunea noastră ,
astfel încât tot mai mulți turiși să revină an de an .
În final putem spune că Băile Felix datorită investițiilor se a flă pe un drum adecvat,
dar tot odată sunt segmente unde am putea să optimizăm stiuația cum ar fi cele mențio nate
anterior astfel ca această stațiune să fie o destinație turistică atractivă și prietenoasă.

45
BIBLIOGRAFIE

[1] Benea M., Petroman I., Bazele turismului, Editura Mirton, Timișoara, 2005;
[2] Berindei I., Județul Bihor, Editura Academiei Române, Bucrești 1992;
[3] Gabriela Tigu, Resurse si Destinatii Turistice Pe Plan Mondial, Editura Uranus, Bucresti,
2011.
[4] Mihai Ielenicz, Laura Comănescu, România Potențial Turistic, Editura Universitară
București , 2006 .
[5] Ștefănescu C., Stațiuni balneare și climatice din România, Editura Meridiane București,
1988;
[6] Oradea, Băile Felix și 1 Mai – Mic îndreptar turistic, București, 1987;
[7] http://file.ucdc.ro/cursur i/T_2_n21_Economia_turismului.pdf.pdf
[8] http://www.scritub.com/geografie/turism/Factori -cu-influenta -asupra -tu15122142312.php
[9] http://www.scritub.com/geografie/turism/Forme -de-turism44785.php
[10] http://ro.wikiped ia.org/wiki/Sta%C8%9Biune_balnear%C4%83#cite_note -3
[11] http://www.trustme.ro/desteaptat -te-romane/romania/balneoterapia -si-turismul -balnear –
romanesc/
[12] http://www.jurnaluldeafaceri.ro/potentialul -turismului -balnear -al-romaniei/
[13] http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83ile_Herculane
[14] http://www.baileherculane.ro/
[15] http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83ile_Tu%C8%99nad
[16] http://ro.wikipedia.org/wiki/Sovata
[17] http://doctorat.ubbcluj.ro/sustinerea_publica/rezumate /2010/geologie/ROBA_CArmen_RO.pdf
[18] http://www.hartaturistului.com/crisana/bihor/baile -felix-judetul -bihor/
[19] http://www.mdrl.ro/_documente/turism/studii_strategi i
[20] http://www.baile -felix.net/statiune -balneoclimaterica.html

46
[21] http://taifasuri.ro/taifasuri/sanatate/2525 -doctor -mircea -tarau -namoluril e-si-apele -termale -din-
baile -felix-sunt-darurile -lui-dumnezeu -nr247 -sapt26 -nov-02-dec-2009.html
[22] http://www.felixspa.com/
[23] http://turism.gov.ro/web/wp -content/
[24] http://ins se.ro
[25]https://forms.office.com/Pages/ResponsePage.aspx?id=zZHXBQWjo0Cq6O7O180XpQ9agpbl90
ZKiZzaBBSiJ2xUM lZDUUMxWkNKMkRCR0FTTUpDUlFYT1MzMi4u
[26] http://www.turismulresponsabil.ro/
[27] http://www.cjpensiibihor.ro/bilete.php?all=yes