Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………….. [608781]

Cuprins

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 1
CAPITOLUL I ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND CONȚINUTUL ȘI STRUCTURA
VENITURILOR FISCALE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 2
1.1 Seminificația resurselor financiare publice ………………………….. ………………………….. ………………. 2
1.2 Structura resurselor financiare publice ………………………….. ………………………….. ……………………… 3
1.2.1 Noț inuni generale privind impozitul ………………………….. ………………………….. ………………….. 6
1.3 Principiile impunerii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 8
1.4 Așezarea impozitelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 9
CAPITOLUL II PREZENTATREA SISTEMULUI FISCAL DIN ROMÂNIA ȘI ANGLIA ……….. 12
2.1 Scurt istoric al sistemelor fiscale din cele două țări ………………………….. ………………………….. …. 12
2.2 Caracteristicile impozitelor și taxelor ………………………….. ………………………….. …………………….. 13
CAPITOLUL III ANALIZA COMPARATIVĂ A TAXELOR FISCALE PLĂTITE DE O
COMPANIA ÎN ANGLIA ȘI ROMÂNIA ………………………….. ………………………….. …………………….. 28
3.1 Scurt istoric al companiei ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 28
3.2 Analiza SWOT a companie GSK ………………………….. ………………………….. ………………………….. 30
3.3 Analiza PEST a GSK ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 32
3.4 Studiu comparativ privind c alculul impozitului pe profit la compania GSK ……………………….. 35
a. Analiza comparată a sumelor plătite de firma GSK în cele două state în funcți e de specificul
impozitului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 43
3.6 Analiza cotelor de impozitare și impactul lor asupra economiei și actiivității companiei ………. 46
3.7 Impactul sistemelor fiscale englez și românesc asupra activității economice ……………………….. 48
CAPITOLUL IV CONCLUZII ȘI PROPUNERI ………………………….. ………………………….. …………….. 51
Bibliografi e ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 54

1

Introducere

Considerentul redactării lucrării de față, se justifică din dorința de a obține o întelegere
unitară, a modului în care presiunea fiscală afectează activitatea unei entități economice .
Așadar lucucrarea de față va aborda câteva aspecte precum: presiunea fiscală, cote de
impozitare, obiectul impozabil, efectul impozitelor asupra activității companiei.
După cum se știe, pent ru a analiza sistemele fiscale din diferite state, este necesar să
realizăm o analiză comparată.
Așadar, în lucrarea de față, în capitolul întâi, sunt prezentate noțiuni generale ale
veniturilor fiscale .
Capitolul al doilea al lucrării, cuprinde prezent area comparată a sistemului fiscal din
România cu cel din Anglia, aici vom aborda impozitele directe ca : impozitul pe venit, salarii,
clădiri și terenuri.
În capitolul al treilea s -a realizat o analiză comparativă a celor două sisteme
raportându -ne la o companie care activează în ambele state.
Iar în ultimul capitol, sunt redate concluziile și propunerile acestei lucrări.

2

CAPITOLUL I ABORDĂ RI TEORETICE PRIVIND CONȚINUTUL ȘI
STRUCTURA VENITURILOR FISCALE

1.1 Seminificația resurselor financiare publice
Resursele financiare reprezintă totalitatea mijloacelor bănești necesare realizării
obiectivelor economice, și sociale într -un interval de timp determinat.1
Resursele financiare, la nivel național, cuprind ansa mblul resurselor financiare ale
autorităților și instituțiilor publice, resursele întreprinderilor publice și private, resursele
organismelor fără scop lucrativ, precum și resursele populației. Volumul resurselor financiare
ale unei societăți depinde de mă rimea produsului intern brut, precum și de posibilitatea
apelării la resurse financiare externe (împrumuturi, ajutoare, donații etc.).2
Deci, r esursele financiare publice includ resursele administrației de stat centrale și
locale, resursele asigurărilor so ciale de stat și resursele instituțiilor publice cu caracter
autonom.
Resursele financiare publice împreună cu resursele financiare private constituie,
așadar, resursele financiare ale societății.3
Pornind de acest aspect, se poate afirma faptul că resursele financiare sunt limitate,
ceea ce înseamnă că se urmărște o distribuție eficientă a acestora în vederea satisfacerii
cererii, principalul său scop fiind producerea de bunuri : publice, private și mixte.
În teoria finanțelor publice, se apreciază că alocarea resurselor este optimă atunci
când cerințele consumatorilor sunt satisfacute la un nivel maxim, prin intermediul
sectorului privat și a celui public .
În teoria financiară, se pune accentul pe noțiunea de restricție sau constrângere
bugetară, care derivă din caracterul limitat al resurselor. 4
Factorii care influentează satisfacerea cererii de resurse financiare sunt:

1 Moraru Camelia , Finanțe , Editura ProUniversitaria, București ,2014, pag.35
2 Savescu Mihai, Aspecte ale impozitelor și taxelor locale în cadrul unei primării , lucrare de licență, pag.1
3 Sandu Gheorghe, Finanțe publice , Editura Universității din Suc eava , Suceava, 1999, pag.39
4 http://documents.tips/documents/finane -publice -5665bd96252e6.html , accesat la 19.11.2016

3
 factori economici, care imprimă o anumită evoluție a produsului intern brut,
ceea ce poate să determine sporirea veniturilor impozabile;
 factori monetari (dobândă, credit, masă monetară), care își transmit influența
prin preț. Creșterea prețurilor, accentuarea fenomenelor inflaționiste generează sporirea
resurselor din impozite și taxe;5
 factori sociali, care presupun redistribuirea resurselor în scopul asigurării
nevoilor de educație, protecție și asigurări sociale, sănătate ;
 factori demografici, care în anumite condiții pot influența numărul populației
active și sporirea numărului contri buabililor;6
 factori politici și militari care, prin măsurile de politică economică, socială sau
financiară pe care le implică, pot avea ca efect sporirea producției și a veniturilor, creșterea
contribuțiilor pentru asigurările sociale, sporirea fiscalităț ii, presiuni asupra bugetului general
consolidat, influențând, în același timp, nivelul resurselor financiare publice;
 factori de natură financiară, ce sintetizează influența celorlalți factori prin
dimensiunea cheltuielilor publice .7
1.2 Structura resurselor financiare publice
Structura resurselor financiare publice diferă de la o țară la alta, iar în evoluția istorică
a acestora s -au înregistrat numeroase modificări. În continuare vom prezenta această structură
pe baza următoarelor criterii:
 din punct de vedere al conținutului economic;
 din punct de vedere al structurii organizatorice a statelor;
 prin prisma bugetului general consolidat;
 în funcție de ritmicitatea încasarilor la buget;
 în funcție de proveniență. 8
Din punct de vedere al conțin utului economic , resursele financiare publice se împart
în:
1. Prelevările cu caracter obligatoriu. Cea mai mare parte a resurselor financiare
publice o constituie veniturile cu caracter fiscal. Această parte de venituri a resurselor
financiare are caracter limitat și după volum de cele mai multe ori este insuficientă.9

5 Posea Constantin, Finanțe Publice , Editura Fundației România de Mâine, București, 2005, pag.17
6 Ulian Galina, Doga -Mîrzac Mariana, Rotaru Liliana , Finanțe publice , Editura ASEM , Chișinău, 2007,
pag.51
7 Stroe Radu, Armeanu Dan, Finanțe , Ediția a -II-a , Editura Albatros, București, 1997, pag.39 -40
8 http://documents.tips/documents/finane -publice -5665bd96252e6.html , accesat la 19.11.2016

4
2. Resursele de trezorerie care c onstau din împrumuturi pe termen scurt (până la un
an) contracte de stat prin emisiunea unor bonuri de tezaur. Resursele de trezorerie au caracter
temporar și rambursabil, deoarece retragerea din circulație a bonurilor de tezaur echivalează
cu restituirea sumelor împrumutate de stat de la tezaurul public pe termen scurt.10
3. Resursele provenite din împrumuturi reprezintă datoria publică pe termen
mediu (de 2 -5 ani) și lung (peste 5ani).
4. Finanțarea prin emisiune monetară fără acoperire este posibilă, dar în
același timp are efecte negative. Pe de o parte, apar efecte inflaționiste ce duc la sporirea
resurselor financiare: cresc încasările din impozite pe venit, precum și din impozite indirecte,
în special cele din valoarea adăugată (T. V.A.) .11
Din punct de vedere al structurii organizatorice a statelor, se disting:
1. în statele de tip unitar :
 resurse publice ale bugetului central;
 resurse publice ale bugetelor locale;
 resurse mobilizate pe linia asigurărilor sociale, reprezentate în bugetul central
consolidat.
2. în statele de tip federal :
 resurse publice ale bugetului federal;
 resurse publice ale bugetelor statelor, regiunilor sau provinciilor membre ale
federației;
 resurse publice ale bugetelor locale.
În statele de tip federal, resursele asigurărilor sociale se regăsesc ca venit atât în
bugetul central consolidat, cât și în bugetele statelor, regiunilor sau provinciilor membre ale
federației.12
Structura venituri lor financiare văzută prin prisma bugetului general
consolidat, cuprinde următoarele categorii de resurse:
1. resursele financiare ale bugetului de stat, din care fac parte:
a) veniturile curente:

9 Moraru Cornelia, Finanțe , pag.36
10 Papuc Răzvan Mihail, Economie și Finanțe publice , Editura Universității din București, București, 2014,
pag.172
11 Ulian Galina , Doga -Mîrzac Mariana, Rotaru Lilian , Finanțe publice , pag.100
12Marin Alexandru, Corina Maria Ene, Finanțe publice , Editura Victor, București, 2011, pag.122

5
 dețin ponderea cea mai mare î n formarea bugetului public;
 se încasează pe baza unor prevederi lega le care au o valabilitate mare î n timp;
 în funcț ie de natura lor, acestea se divid în venituri fiscale ș i venituri nefiscale.
b) venituri din capital:
 dețin o pondere scăzută î n structura veniturilor bugetare;
 au o proveniență obiectivă, rezultată din valorificarea prin vânzare a unei părți
din avuția națională aflată î n patrimoniul public;
 se concretizează î n:
 veniturile obț inute prin valorificarea unor bunuri ale statului (cum ar fi cele
obținute din vâ nzarea locui nțelor);
 veniturile obținute din valori ficarea unor bunuri ale instituț iilor publice
(echipamente de birotică , mobilier, materiale de construcții rezultate din modelă ri, mijloace
de transport etc.);
 veniturile obținute din valorificarea unei părț i a stocur ilor aflate în rezerva de
stat ș i de mobilizare.13
2. resursele financiare ale asigură rilor sociale de stat, care provin din contribuțiile
pentru asigurările sociale și din alte surse ce alimentează asigură rile sociale de stat.
3. resursele financiare cu de stinație specială , care constau, în general, din
contribuțiile ce alimentează fondurile speciale constituite la nivel central.14
4. resursele financiare ale bugetelor unitaț ilor administrativ -teritoriale cum sunt:
 impozitele, taxele ș i veniturile nefiscale cu caracter local;
 cotele ș i sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
 transferurile cu destinație specială de la bugetul de stat;
 alte venituri proprii ale bugetelor locale, inclusiv veniturile din capital.15
În funcție de ritmicitatea încasărilor la buget , resursele fin anciare publice, se
grupeză în:

13 Dragomir Georgeta, Finanțe publice , Editura Oscar Print , București, 1995, pag.56
14 Popeangă Vasile, Finanțe publice , Editura Economică Brâncuși, Târgu Jiu, 2006, pag.25
15 http://www.stiucum.com/finante/finate -publice/Resursele -financiare -publice -s12449.php , accesat la
16.11.2016

6
 resurse financiare p ublice ordinare – sunt de regul ă insuficiente (de ex. venituri
fisca le, nefiscale, care se încaseaz ă cu o anumit ă regular itate și acoperă nevoi curente) ;
 resurse financiare publice extra ordinare (se apeleaz ă în situații excep ționale
pentru a acoperi integral cheltuielile publice, de exemplu împrumuturile publice)16.
Iar în funcție de proveniență , se disting:
 resurse interne (impozite, taxe, venituri nefiscale, î mprumuturi de stat interne )
 resurse externe (împrumuturi de stat exter ne, ajutoare nerambursabile ) 17
1.2.1 Noținuni generale privind impozitul
1.2.1.1 Conținutul și rolul impozitelor
Impozitele sunt cunoscute din A ntichitate și se presupune că au apărut în cadrul
primelor formațiuni statale, fiind determinate de necesitățile întreținerii materiale a celor ce
exercitau forța publică, îndeplinind atribuțiile autoritare de conducere statală.
De la apariția lor, impozitele au fost concepute și aplicate diferi t, condiționat de
dezvoltarea economico -socială și de cheltuielile publice acceptate în fiecare stat. Date despre
impozitele și cheltuielile publi ce din A ntichitate se cunosc în deosebi din istoria statelor antice
grec și roman.18
În Grecia Antică erau considerate publice cheltuielile pentru organele de
conducere ale statului, pentru întreținerea și dotarea forțelor armate și de ordine publică,
pentru construirea și înarmarea corăbiilor de război, pentru temple, serbări religioase și
distracții public e, pentru construirea de drumuri și lucrări de utilitate comunală. 19
În Evul Mediu20, datorită dezvoltării organizării statale, impozitul trebuia să finanțeze
o administrație tot mai complexă, majoritatea cheltuielilor fiind suportate din veniturile
activitățiilor domeniale.
În perioada contemporană, exercitarea dreptului parlamentelor de a institui și modifica
impozitele a fost dominată de creșterea permanentă a cheltuielilor pub lice în toate statele.
Deși în literatura de specialitate există mai mu lte definiții date impozitelor,
considerăm că impozitele reprezintă o formă de prelevare obligatorie, fără

16 Cioponea Mariana, Finanțe publice și fisca litate , Editura Fundația România de mâine, București, 2014,
pag.89 -90
17Stoica Cornelia Emilia, Finanțe publice , Editura expert, București, 2004 , pag.66
18 Ulian Galina , Doga -Mîrzac Mariana, Rotaru Liliana , Finanțe publice , pag.108
19 Stanciu Liliana, Finanțe publice , Ed. Academiei Forțelor Teres tre, Sibiu, 2001,
www.actrus.ro/biblioteca/cursuri , pag. 84
20 Stanciu Liliana, Finanțe publice , pag. 85

7
contraprestație și cu titlu nerambursabil a unei părți din veniturile și/sau averea
persoanelor fizice și juridice, efectuată de către administrația publică pentru
satisfacerea necesităților de ordin general . 21
Din definiție rezultă că impozitele au caracter obligatoriu, iar prelevarea acestora se
efectuează cu titlu nerambursabil ș i fără contraprestație din partea statului și
autorităților locale. Caracterul obligatoriu al impozitelor rezultă din faptul că plata acestora
către stat constituie o sarcină impusă tuturor persoanelor fizice și/sau juridice care realizează
venit dintr -o anumită sursă sau posedă un anumit gen de avere pentru care, conform legii,
datorează impozit.22
De asemenea, impozitele se prelevă cu titlu nerambursabil și fără contraprestație din
partea administrației publice centrale și locale, plătitorii acestora neputând solicita pe această
bază un contraserviciu de valoare egală sau apropiată.
În România, potrivit prevederilor Constitu ției, impozitele și taxele se st abilesc numai
prin lege aprobat ă de Parlament, și în anumite condi ții, prin organele de stat locale.23
Rolul impozitelor se manifestă pe plan financiar, economic și social, iar modul
concret de manifestare a acestuia se diferențiază de la o etapă de dezvoltare a economiei la
alta.
În majoritatea statelor lumii, rolul cel mai important al impozitelor se manifestă pe
plan financiar și social deoarece acestea reprezintă mijlocul principal de procurare a
resurselor financiare necesare acoperirii necesităților publice.24
În plan economic, rolul impozitelor rezidă în faptul că se folosesc ca pârghii de
politică economică, prin intermediul cărora se pot stimula sau frâna anum ite activități, zone
(regiuni), consumul anumitor marfuri și/sau servicii, relațiile comerciale cu exteriorul în
ansamblu sau cu anumite țări.
În plan social, rolul impozitelor se concretizează în faptul că, prin intermediul lor,
statul procedează la redi stribuirea unei părți importante din produsul intern brut (P.I.B.) între
grupuri sociale și indivizi, între persoanele fizice și cele juridice. Totuși, efectul major al
rolului impozitelor pe plan social îl constituie creșterea presiunii fiscale globale.25

21 Lege privind finanțele publice, nr.500/2002, M.O. nr. 597/2002
22 Constantinescu Carmen, Finanțe , Editura Economică, București , 2000 , pag.22
23Cioponea Mariana, Finanțe publice și fiscalitate , pag.99
24 Roman Lidia Daniela, Finanțe publice , Editura Economică, București, 2001 , pag.7
25Posea Constantin, Finanțe Publice , pag.20

8
1.2.1.2 Elementele tehnice ale impozitului
Printre elementele impozitului se numără: subiectul (plătitorul), suportătorul, obiectul
impunerii, sursa impozitului, unitatea de impunere, cota (cotele) impozitului, asieta, termenele
de plată .
Subiectul impozitului este persoana fizică sau juridică obliga tă prin lege la plata
acestuia. 26
Suportătorul (destinatarul) impozitului este persoana care suportă efectiv impozitul. În
mod normal, subiectul impozitului ar trebui să fie și suportătorul real al acestu ia. În realitate,
sunt frecvente cazurile în care suportătorul impozitului este o altă persoană decât subiectul.
Obiectul impunerii îl reprezintă materia supusă impunerii. La impozitele directe,
obiect al impunerii poate fi, după caz, venitul sau averea. În cazul impozitelor indirecte,
materia supusă impunerii poate fi produsul care face obiectul vânzării, serviciul prestat, bunul
importat sau uneori cel exportat etc.27
Sursa impozitului arată din ce anume se plătește impozitul: din venit sau din avere.
Pentru exprimarea dimensiunii obiectului impozabil se folosește o anumită unitate de
măsură, care poartă denumirea de unitate de impunere. Drept unitate de impunere putem
întâlni: unitatea monetară în cazul impozitului pe venit, metrul pătrat de suprafață utilă la
impozitul pe clădiri, hectarul de teren la impozitul funciar, bucata, kg, litrul etc.
Cota impozitului sau cota de impunere reprezintă impozitul aferent unei unități de
impunere. Impozitul poate fi stabilit în sumă fixă sau în cote procentuale (p roporționale,
progresive sau regresive).28
Prin asietă (mod de așezare a impozitului) se înțelege totalitatea măsurilor care se iau
de organele fiscale în legătură cu fiecare subiect impozabil, pentru identificarea obiectului
impozabil, stabilirea mărimii m ateriei impozabile și determinarea impozitului datorat statului.
Termenul de plată indică data până la care impozitul trebuie achitat statului.29
1.3 Principiile impunerii
Principiile fiscalității în România su nt expres prevăzute în Legea 227/2015 privind
Codul fiscal, astfel30:

26 Moraru Ioan Dan, Finanțe publice , Editura Economică, București, 2009, pag.106
27 Dascălu Elena Doina, Finanțe publice , Editura Fundația România de Mâine, București, 2005, pag.115
28 Tudor Florin, Antochi Valentin, Finanțe publice , Editura Europlus, Galați, 2009, pag.60
29 Sandu Gheorghe, Finanțe publice , Editura Economică, București, 2010, pag.41 -42
30 Lege privind Codul fiscal, nr. 571/2003, M.O. nr.227/2015, cap. II “Interpretarea și modificarea Codului
fiscal”

9
 neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori și
capitaluri, cu forma de proprietate, asigurând condiții egale investitorilor, capitalului român și
străin;
 certitudinea impunerii , prin elab orarea de norme juridice clare, care să nu
conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea și sumele de plată să fie precis
stabilite pentru fiecare plătitor, respectiv aceștia să poată urmări și înțelege sarcina fiscală ce
le revine, precum și să poată determina influența deciziilor lor de management financiar
asupra sarcinii lor fiscale;
 echitatea fiscală la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferită a
veniturilor, în funcție de mărimea acestora;
 eficiența impunerii prin asigurarea stabilității pe termen lung a prevederilor
Codului fiscal, astfel încât aceste prevederi să nu conducă la efecte retroactive defavorabile
pentru persoane fizice și juridice, în raport cu impozitarea în vigoare la data adoptării de către
acestea a unor deci zii investiționale majore.
 predictibilitatea impunerii asigură stabilitatea impozitelor, taxelor si
contribuțiilor obligatorii, pentru o perioadă de timp de cel puțin un an, în ca re nu pot
interveni modificări î n sensul majorării sau introducerii de noi impozite, taxe și contribuții
obligatorii.
1.4 Așezarea impozitelor
În practica fiscală internațională întâlnim o diversitate de impozite, care se deosebesc
ca formă și conținut. De aceea, pentru a identifica ușor efectele diferitelor categorii de
impozit e în plan economic, financiar, social și politic, este necesară gruparea acestora pe baza
următoarelor criterii:
 trăsăturile de fond și de formă ale impozitelor;
 obiectul asupra cărora se așază;
 scopul urmarit de stat prin instituirea lor;
 frecvența pe rceperii lor;
 instituția care le administrează. 31
În funcție de trasăturile de fond și de formă, impozitele se grupează în:
 impozite directe

31 Șaguna Dan Drosu, Drept fiscal , Editura C.H. Beck, București, 2013, pag. 19

10
 impozite indirecte
1. Impozitele directe se stabilesc nominal în sarcina unor persoane fizice sau/și
juridice, în funcție de veniturile sau averea acestora, pe baza cotelor legale de impunere și se
percep direct de la subiectul impozitului la anumite termene precis stabilite. De regulă, în
cazul acestor impozite, subiectul și suportatorul impozitului sunt una și aceeași persoană. Pe
baza criteriilor care stau la baza așezării impozitelor directe, acestea se grupează în impozite
reale și impozite personale, astfel :
a) impozitele reale (obiective, pe produs) se stabilesc în legatură cu deținerea unor
obiecte materiale impozabile (teren, clădiri, mijloace de transport, etc.), făcându -se abstracție
de situația personală a subiectului impozitului.
b) impozitele personale (subiective) se aș ază asupra veniturilor sau averii, avându -se
în vedere și situația personală a subiectului impozitului. În această categorie se includ:
 impozitele pe veniturile persoanelor fizice;
 impozitele pe veniturile societăților;
 impozitele pe averea propriu -zisă;
 impozitele pe circulația averii;
 impozitele pe sporul de avere. 32
2. Impozitele indirecte se percep cu ocazia vânzării unor bunuri și prestării unor
servicii, fiind vărsate la bugetul public de către producători, comercianți sau prestatori de
servicii și suportate de către consumatorii bunurilor și serviciilor impozabile. În cazul acestor
impozite, prin lege, se atribuie calitatea de subiect al impozitului altei persoane fizice sau
juridice decât suportatorului ace stora.
În funcție de forma lor de manifestare, impozitele indirecte se grupează în:
– taxe de consumație;
– venituri care provin de la monopolurile fiscale;
– taxe vamale;
– taxe de timbru.
Avându -se în vedere obiectul asupra cărora se așază, impozitele se clasifică în:
 impozite pe venit (profit);
 impozite pe avere (patrimoniu net sau capital);
 impozite pe consum (sau pe cheltuieli).33

32 Codul fiscal ,legea 51/2003, art.2
33 Nuță Florin Marcel, Nuță Alina Cristina, Finanțe publice , Editura ASE, București, 2014, pag.89

11
În funcție de scopul urmărit de stat prin introducerea lor, impozitele se grupează
în:
1. Impozite financiare, instituite de stat în scopul realizării de venituri necesare
acoperirii ch eltuielilor statului (cum sunt, de exemplu, impozitele pe venit, taxele de
consumație, etc.)
2. Impozite de ordine, introduse de stat în scopul limitării unei activități anume sau în
vederea realizării unor obiective nefiscale cum sunt, de exemplu, introducerea unor accize
ridicate asupra consumului de alcool și tutun sau utilizarea unor taxe vamale antidumping în
scopul limitării importului anumitor mărfuri care au preț d e dumping.
După frecvența cu care se realizează (respectiv, se percep la buget), distingem:
1. Impozite permanente (ordinare), care se percep cu regularitate (de regulă, anual),
fiind înscrise în cadrul fiecărui buget public.
2. Impozite incidentale (extraordinare), care se instituie în situații excepționale (cum
ar fi, de pildă, în situații de criză și război) și se percep o singură dată, motiv pentru care ele
nu sunt înscrise în bugetul public.
După instituția care le administrează, impozitele se grupează în funcție de tipul
statelor în care se instituie și percep, astfel:
– în statele de tip federal distingem:
1. impozite federale;
2. impozite ale statelor, landurilor, cantoanelor, regiunilor sau provinciilor
membre ale federațiilor;
3. impozite locale, ale departamentelor, provinciilor sau județelor, ale
municipiilor, orașelor și comunelor.
– în statele de tip unitar distingem:
 impozite ale administrației centrale de stat;
 impozite locale, ale organelor administrativ -teritoriale. 34

34 Sandu Gheorghe, Finanțe publice , Editura Economică , București, 2006, pag.46

12
CAPITOLUL II PREZENTATREA SISTEMULUI FISCAL DIN
ROMÂNIA ȘI ANGLIA

Conform dicționarului Larousse, fiscalitatea reprezintă "totalitatea impozitelor și
taxelor, a reglementarilor de natură fiscală, precum și a aparatului fiscal, ce vin să influențeze
direct sau indirect activitatea unui agent economic denumit contribuabil"35.
Așadar, obiectul principal al fiscalității care poate fi dedus din această afirmație este
încasarea banilor care se cuvine statului.
2.1 Scurt istoric al sistemelor fiscale din cele două țări
De-a lungul istoriei naționale, asemeni tendinței generale din Europa, domnitorii și
mai apoi statul au mărit baza de impozitare și tipul impozitelor. Gradual s -au impus tot mai
multe taxe pe activitățiile comerciale, apoi de producție, iar pent ru populație a apărut taxa pe
venit (1891, în procent de 9%), apoi impozitul pe venitul global (1921) și vechile impozite
indirecte (pe circulaț ia marfurilor, taxe vamale ) și pe consum.
Dupa venirea la putere a comuniștilor, sistemul de taxe și impozite din țara noastră s -a
reformat din temelii. Ulterior, dupa 1989, s -a revenit la vechiul sistem de impozitare și taxare,
care s -a adaptat dupa modelul european, introducâ ndu-se impozitul pe venitul global și TVA –
ul.36
Comparativ cu România, î n Anglia s -au consemnat câteva metode de taxare deosebite:
 în general cei săraci plăteau taxe extrem de mici sau chiar deloc;
 încă din 1377 erau diferențe mari de taxare, în funcție de cel taxat: Ducele de
Lancaster plătea regelui taxe de 520 de ori mai mari decât țăranii. Acest sistem de taxare
(progresiv) instituie taxe cu atât mai m ari cu cât averea este mai mare.
În Anglia a apărut primul conflict între rege (Charles I) și parlament, pentru a stabili
cine are drepturi de a colectă taxe. În final, din cauza acest ui conflict, regele a fost decapitat.
În contradicție cu perioadele anterioare, în timpul lui Oliver Cromwell s -au introdus
taxe în sistem regresiv, în care cei mai impozitați erau săracii, acest lucru ducând la revoltele
din 1647.
Tot în Anglia, pe la 1800, s -a introdus un model de taxare asemănător cu taxele pe
venit de azi, pentru a se subvenționa războiul cu Napoleon.Taxele au fost înlăturate în 1816,

35 http://www.larousse.fr/archives/rechercher?q=fiscalite&base=economie , accesat la 5.12.2016
36 http://guerillafiscala.ro/blog/2011/05/istoria -taxelor -si-impozitelor -%E2%80%93 -partea -ii-a, accesat la
9.12.2016

13
dar a cest precedent a fost folosit ca model, în acel secol și în cel următor, de toate statele
lumii.37
2.2 Caracteristicile impozitelor și taxelor
 au caracter obligatoriu , ceea ce presupune ca toate persoanele fizice și/sau
juridice care realizează venituri dintr -o anumită sursă sau posedă un anumit gen de avere să
participe prin impozite la constituirea fondurilor generale ale statului;
 sunt plătite către stat cu titlu definitiv și nerambursabil , în sensul că odată
făcute, ele sunt utilizate numai la finanțarea unor acțiuni și obiective necesare membrilor
societății;
 sunt o prelevare fără con tracompensație sau fără vreun echivalent direct și
imediat din partea statului în favoarea contribuabilului.38
Așadar pornind de la caracteristicile amintite mai sus, impozitele și taxele se clasifică
astfel : impozite directe și inidrecte.
Impozite directe
1. Impozitul pe venit :
Determinarea profitului impozabil se face astfel :
Profit impozabil = venituri totale – cheltuieli totale – venituri neimpozitabile +
cheltuieli nedeductibile
Veniturile neimpozitabile sunt: dividendele, diferențele favorabile de titluri de
participare, venituri din anularea cheltuielilor pentru care nu s -a acordat deducere, veniturile
din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s -a acordat deducere, veniturile din
recuperarea cheltuielilor nedeductibile.39
Cheltuielile nedeductibile sunt:
 cheltuieli cu impozitul pe profit;

37 https://www.linkedin.com/pulse/despre -taxe-%C8%99i -impozite -scurt -istoric -cristina -hatulescu , accesat la
9.12.2016
38 https://ro.wikipedia.org/wiki/Sistemul_fiscal_român , accesat la 9.12.2016

39 Tulvinschi Mihaela , Fiscalitate, Editura Universității din Suceava, Suceava, 2008, pag.62

14
 dobânzile, majorările de întârziere, amenzile, confiscările datorate către
autoritățile române;
 cheltuieli privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale
constatate l ipsă din gestiune ori degradate;
 cheltuieli de protocol care depășesc limita de 2% aplicată diferenței rezultate
dintre totalul veniturilor impozabile și totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, mai
puțin cheltuielile cu impozitul pe profit și cheltuielile de protocol;
 cheltuieli cu deplasarea care depășesc de 2,5 ori nivelul legal stabilit;
 cheltuieli cu TVA aferentă bunurilor acordate salariaților sub forma unor
avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată la sursă;
 cheltuieli înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document
justificativ;
 cheltuieli cu primele de asigurare plătite de angajator în numele angajatului;
 sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor peste limita
legală, cu excepția celor create de bă nci;
 cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat și cheltuielile privind bursele
private, acordate potrivit legii;
 cheltuielile cu serviciile de management, consultanță, asistență sau alte prestări
de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica n ecesitatea prestării.40
Sunt obligați la plata impozitului pe profit contribuabilii din următoarele categorii:
 persoane juridice române;
 persoane juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent în România.
Cota generală de impozitare este de 16%. În cazul în care un contribuabil desfășoară
activități de natura barurilor de noapte, a cluburilor de noapte, a discotecilor, a cazinourilor
sau a pariurilor sportive, impozitul pe profit nu poate fi mai mic de 5% din veniturile afe rente
acestor activități. În acest caz impozitul va fi 5% din veniturile aferente activității.41
Spre deosebire de România, în Anglia, impozitul pe venit se aplică pe rsoanele
taxabile , care cuprind rezidenții sau indivizii ordinari rezidenți, parteneriatele, precum și

40 Codul fiscal, art .19

41 Codul fiscal, art .19

15
indivizii non rezidenți pentru venitul provenit din țară. Rezidență este determinată de
următorii factori:
-o prezență de 183 de zile;
-vizite obișnuite în Marea Britanie, pe parcursul a peste 4 ani consecutivi cu o medie
de 91 de zile sau mai multe pe an taxabil, conducând la rezidență în anul al cincilea.
Impozitul pe venit este așezat în funcție de un sistem modular, bazat pe natura surselor
de proveniența . Valoare de înc hiriere a rezidenței nu e obiect al impunerii.
Venitul din dobânzile din posesia de bună credința (echivalentul aproximativ al
uzufructului din legislația civilă a altor țări) și venitul din administrarea neîntreruptă a averii
este impus la o rată de 22% sau 20%, pe ntru economii și o rată de 10% pentru uzufruct.
Veniturile scutite sunt:
 ordinele de pensie alimentară din Marea Britanie sau străinătate obținute prin
hotărâre judecătorească;
 dobânzile din rambursările de impozit pe venit;
 venitul din ocupar ea ter enurilor lemnoase și forestiere;
 Alocație socială pentru persoane cu dizabilități ;
 Taxa TV gratuită pentru persoanele de peste 75 de ani ;
 Credite de pensii ;
 Indemnizații pentru încalzire pentru persoanele de peste 60 de ani ;
 Bonusuri de Crăciun ;
 Indemnizație pentru chirii oferite persoanelor cu venituri mici sau insuficiente ;
 Alocația pentru incapacitate de muncă – până în săptămâna 28 ;
 Alocația pentru copii ;
 Indemni zație pentru asistenți maternali ;
 Indemnizația de maternitate ;
 Indemnizația pentru accidente de muncă ;
 Pensii pentru văduvele de război ;
 Partea de capital a unei anuități de viață – anuitatea de viață constă în plăți
periodice efectuate de către un asigurator către un beneficiar, care în prealabil a contribuit la

16
fondul din care se distribui anuitățile.Contribuțiile prealabile reprezintă partea decapital ce nu
va fi impozitată în faza de distribuirea fondului acumulat( ce include și dobânzile )Dobânzile
aferente ISA(Internation Savings Accounts) ;
 Certificate de economii ;
 Chirii (primite ≥ £ 4,250/an ) ;
 Credit fiscal pentru persoane cu venituri mici ;
 Credit fiscal pentru părinți ;
 Câștiguri din obligațiuni ;
 Alocația personală ;
 Beneficii oferite de angajator ;
 Mese oferite angajaților într -o cantină a personalului 42
Tabelul 2.1 Cota de impunere pentru venit în Anglia
Venitul impozabil Cota
Până la 31865 lire sterline 20%
De la 31866 până la 150 000 lire sterline 40
Peste 150000 lire sterline 45%
Sursa : Codul fiscal englez
2. Impozitul pe venitul persoanelor fizice:
În România, c ategoriile d e venituri supuse impozitului pe venit sunt:
 venituri din activități independente ;
 venituri din salarii ;
 venituri din cedarea folosinței bunurilor ;
 investiții ;
 venituri din pensii ;
 venituri din activități agricole ;
 venituri din premii și jocuri de noroc ;
 venituri din transferul proprietăților imobiliare ;
 venituri din alte surse43.

42 http://www.scritub.com/economie/finante/FISCALITATEA -IN-MAREA -BRITANIE64867.php , accesat la
10.12.2016
43 Cod fiscal, Titlul IV, Capitolul I, art.58

17
Veniturile din activități independente sunt:
 Veniturile comerciale – reprezintă veniturile din faptele de comerț ale
contribuabil ilor, din prestări de servicii, precum și cele din practicarea unei meserii.
 Venituri din profesii libere – reprezintă veniturile obținute din exercitarea
profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil,
contabil autorizat, arhitect etc.
 Venituri din drepturi de proprietate intelectuală – provin din brevete de
invenție, desene și modele, mărci de fabrică și de comerț, procedee tehnice, know -how, din
drepturi de autor și drepturi conexe drepturilor de autor .44
Conform art. 43 din Codul Fiscal, cota de impozit este de 16% și se aplică asupra
venitului impozabil corespunzător fiecărei surse din fiecare categorie pentru determinarea
impozitului pe veniturile din: activități independente, salarii, cedarea folosi nței bunurilor,
investiții, pensii, activități agricole, premii, alte surse.
La această cotă unică sunt excepții prevăzute expres la categoriile de venituri cuprinse
în titlul III din Codul Fiscal, și anume:
1) venituri din investiții (neimpozabile sau im pozabile cu cota de 1% în anumite
situații),
2) venituri din premii și jocuri de noroc (cota de 20% aplicabilă la suma peste un
plafon maxim neimpozabil)
3) venituri din activități agricole.45
Comparativ cu țara noastră în Anglia, impozitul plătit de pers oanele fizice se stabilește
după anumite criterii( ședule) :
Ședula A include veniturile de la avere, proprietățile funciare, construcții și edificii,
chiria de la transmiterea în arendă a caselor și apartamentelor.
Ședula B înglobează veniturile obținute de la utilizarea în scopuri comerciale a
proprietăților forestiere.
Ședula C conține veniturile de la titlurile de stat.46

44 Cod fiscal, Titlul IV Capitolul II, art. 68
45 Codul fiscal, art 34

18
Ședula D cuprinde veniturile de la activitățile de producție și comercială. În această
grupă intră multiple și diverse venituri, de aceea ea este împărțită în șase subgrupe:
 veniturile obținute din comerț și operațiunile de afaceri, de exemplu, veniturile
proprietarului unității de comerț;
 veniturile o bținute de la prestarea serviciilor profesionale, de exemplu,
veniturile medicului sau ale avocatului;
 veniturile din dobânzi sau alimente, supuse impozitării;
 veniturile de la hârtiile de valoare, aflate în străinătate, care nu intră în ședula
E;
 venituri le de la averea din străinătate;
 toate celelalte venituri, neincluse în nici una din categoriile enumerate, de
exemplu, onorariul.
Ședula E cuprinde trei grupe largi de venituri:
 salariul din diverse domenii, de la suplinirea diferitor posturi și exercitar ea
diferitelor funcții, alte venituri din muncă;
 pensiile plătite de companii;
 îndemnizații sociale plătite de stat și supuse impozitării.
Ședula F include dividendele și alte plăți efectuate de companiile din Marea Britanie.
Cotele impozitului pe venitul persoanelor fizice sunt diferențiate în felul următor:47
Tabelul 2.2 Cotele de impozitare in Anglia
Venitul impozabil Cota
Până la 2 500 lire sterline 20%
De la 2501 până la 23 700 lire sterline 25%
Peste 23 700 lire sterline 40%
Sursa : Codul fiscal englez
3. Impozitul pe salarii :
În țara noastră v enitul impozabil din salarii se determină prin deducerea din venitul
brut a următoarelor sume:
 Contribuțiile personalului la asigurările sociale (10,5%)
 Contribuțiile personalului la fondul de șomaj (0.5%)

46 https://noiromani.co.uk/taxe -impozite -romani -in-uk/, accesat la 10.12.2016
47 Chetrușca Mihai, Sistemul fiscal din Marea Britanie , Referat, pag.8

19
 Contribuțiile personalului la asigurările sociale de sănătate (5,5%)
 Deducerea personală
Contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat este datorată de persoanele care au
calitatea de salariat și alți contribuabili cum ar fi:
 Angajatorii persoanelor care au calitatea de salariați ;
 Agenția Națională pentru ocuparea Forței de Muncă, pentru persoanele aflate
în șomaj ;
 Asociat unic, asociați, comanditari sau acționari ;
 Administratori sau manageri care au încheiat contract de adminis trare sau de
management ;
 Membrii ai asociației familiale ;
 Persoane autorizate să desfășoare activități independente ;
 Alte persoane care realizează venituri din activități profesionale .48
Cota de CAS se stabilește anual iar în anul 2016 nivelul acesteia est e de 10,5%.
Legislația privind asigurările sociale acordă scutiri de CAS, asupra sumelor ce reprezintă:
 Prestații de asigurări sociale care se suportă din fondurile asigurărilor sociale
sau ale angajatorului și se plătesc potrivit legii pensiilor ;
 Drepturi de muncă plătite potrivit legii în cazul încetării raporturilor de muncă,
servicii ale funcționarilor publici, încetarea calității de membru cooperator, cu excepția
sumelor pentru perioada de preaviz ;
 Diurne de deplasare și delegare, detașare și transfer, drepturi de autor ;
 Premii și alte câștiguri exceptate de legi speciale ;
 Sume obținute în baza unei convenții civile de prestări servicii sau executări de
lucrări de către persoanele care au încheiat contracte individuale de muncă ;
 Sume reprezentând partic iparea salariaților la profit .49
Contribuția la bugetul asigurărilor sociale de sănătate este datorată obligatoriu de
către:
 Persoane fizice care realizează venituri din salarii supuse impozitului pe venit ;

48 Cod Fiscal, TitlulV, Capitolul I, art.139
49 Cod Fiscal, TitlulV, Capitolul I, art.141

20
 Persoane fizice care exercită profesii liberale ;
 Persoane fizice care desfășoară activități independente ;
 Persoane fizice care obțin venituri din agricultură și silvicultură, ca re nu au
calitatea de angajator;
 Persoane fizice care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor, venituri din
dividende și dobânzi și alte venituri car e se supun impozitului pe venit;
 Persoanele juridice sau fizice la care își desfășoară activitatea asigurații
 Persoanele juridice obligate prin lege la plata contribuției pentru următoarele
categorii de asigurați: Satisfac stagi ul militar, se află în concediu medical, execută o pedeapsă
privată de libertate sau se află în arest preventiv, persoanele care beneficiază de indemnizație
de șomaj sau de alocație de sprijin;
 Cetățenii străini care se asigură obligatoriu .50
Cota este de 5 ,5%. Contribuția angajaților la bugetul asigurărilor sociale de sănătate
este destinată constituirii fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și acesta
finanțează activitățile medicale oferite gratuit asiguraților.
Contribuția la bugetul asi gurărilor pentru șomaj este datorată de:
 Persoanele angajate pe baza unui contract individual de muncă ;
 Funcționarii publici și alte persoane care desfășoară activități pe baza actului
de numire ;
 Persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elective sau care sunt
numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești pe durata mandatului ;
 Militarii angajați pe bază de contract ;
 Angajatorii și persoanele juridice la care își desfășoară activitatea persoanele
angajate pe baza unu i contract de muncă ;
 Alte persoane care au încheiat un contract de asigurare de șomaj .
Cota este de 0.5% și se aplică asupra salariului lunar brut de bază și a altor drepturi
asimilate(indemnizații, sporuri, etc.)51

50 Cod Fiscal, TitlulV, Capitolul I, art.136

51 Codul fiscal, Titlu 5, Capitolul IV,secțiunea I

21
Spre deosebire de România în Anglia, impo zitul pe salariu se numește “I ncome Tax ”(
impozit pe venit) această este o taxa pe care orice lucrător o plătește pe salariul primit. Nu se
plătește Income Tax dacă cetățeanul câștiga sub o anumită sumă pe an, sumă numită Personal
Allowance (alocație pers onală) . Personal Allowance este o sumă anuală pe care orice angajat
o poate câștiga și pentru care nu plătește Income Tax. Tot ce trece de Personal Allowance se
impozitează. În momentul de față Personal Allowance este d e 10000 de lire pentru anul fiscal
2016-2017 . Deci, dacă venitul dec larat este mai mic sau egal cu 10000 de lire atunci nu
plătești nici o taxa pe acești bani . Tot ce câștigi peste sumă de 10000 de lire este personal
allowance , va trebui impozitată.52
În ceea ce privește asigurările sociale, în Anglia există 4 clase de salarii, și folosind
cotele progresive simple se deduce impozitare.
Dacă ești angajat:
 va trebui să plătești Class 1 NI dacă câștigi peste 155£/săptămână (de obicei
este dedus de angajator direct din salariu)
Ratele pentru majo ritatea oamenilor pentru anul fiscal 2016 -2017 sunt:
Tabelul 2.3 Cota de impozit pe salariu în Anglia
Salariu( lire) Clasa rata 1 de asigurare națională
155 – 815 pe saptamana ( 672 – 3532 pe luna) 12%
Peste 815 pe saptamana (3532 pe luna) 2%
Sursa: Codul fiscal englez

Ca director al propriei companii și angajat vei plăti impozite din Class 1 NI via
PAYE (PAYE este sistemul prin care Oficiul de taxe din Anglia(HMRC) strânge taxele
și impozitele) pe lângă alte taxe aferente companiei și business -ului tău53.
Ca și angajat, vei plăti Income Tax si NI contributions.
Ca Self Employed( liber profesionist ) trebuie să plătești :
Clasa 2 sau Clasa 4 National Insurance Contributions ( Contribuția la asigurările
naționale).

52 https://www.gov.uk/income -tax/check -youre -paying -the-right -amount , accesat la 10.12.2016
53 https://www.gov.uk/income -tax-rates/current -rates -and-allowances , accesat la 10.12.2016

22
Tabelul 2.4 Cote de impozitare
Clasă Prețul pentru an fiscal 2016 -2017( lire)
Clasa 2 2.80 pe săptămână
Clasa 4 9% pe profit între 8060 – 42385
2% pe profit de peste 42385
Sursa : Codul foiscal englez
Dacă ești angajator :
Vei contribui la asigurările sociale pe baza salarilor care le -ai acordat angajaților, și
vei plăti în funcție de aceasta :
Tabelul 2.4 Cotele de impozitare pe sariu plătite de angajator în Anglia
Categorie 486 – 676 lire/ lună 676.01 -3,583 lire/lună peste 3,583 lire/lună
A54 0% 13.80% 13.80%
B55 0% 13.80% 13.80%
C56 0% 13.80% 13.80%
H57 0% 0% 13.80%
J58 0% 13.80% 13.80%
M59 0% 0% 13.80%
Z60 0% 0% 13.80%
Sursa : Site -ul oficial al guvernului61
4. Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
În România, c otele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt:
a) 1% pentru microîntreprinderile care au peste 2 salariați, inclusiv;
b) 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat;
c) 3% pentru microîntreprinderile care nu au salariați.62

54 Toți angajații în afară de cei din grupele B, C, J, H, M și Z din acest tabel
55 Femeile căsătorite și văduve care au dreptul la plata cheltuielilor reduse de asigurare națională
56 Angajații cu vârsta de pensionare
57 Angajații care pot amâna National Insurance, deoarece acestea sunt deja plătite într -un alt loc de muncă
58 Angajații sub 25 de ani
59 Angajații sub 21 ani
60 Angajații sub 21 de ani care pot amâna National Insurance, deoarece acestea sunt deja plătite într -un alt loc
de muncă
61 https://www.gov.uk/national -insurance -rates -letters/contribution -rates

23
Prin excepție de la prevederile alin. (1), pentru persoanele juridice române nou –
înființate, care au cel puțin un salariat și sunt constituite pe o durată mai mare de 48 de luni,
iar acționarii/asociații lor nu au deținut titluri de participare la alte persoane juridice, cota de
impozitare este 1% pentru primele 24 de luni de la data înregistrării persoanei juridice
române, potrivit legii. Cota de impozitare se aplică până la sfârșitul trimestrului în care se
încheie perioada de 24 de luni.63
Baza impozabilă a impozitului pe ve niturile microîntreprinderii o constituie suma
veniturilor trimestriale din orice sursă, din care se deduc:
 veniturile din variația stocurilor;
 veniturile din producția de imobilizări necorporale sau corporale;
 alte venituri din exploatare reprezentând ven iturile din cota -parte a subvențiilor
guvernamentale și a altor resurse similare pentru finanțarea investițiilor;
 veniturile din provizioane privind activitatea exploatare și veniturile financiare
din provizioane;
 veniturile realizate din despăgubiri de la societățile de asigurare pentru
pagubele produse la activele corporale proprii;
Cota de impozitare este de 2,5%. calculul și plata impozitului pe venitul
microîntreprinderilor se efectuează trimestrial până la data de 25 inclusiv a lunii următoare
trimest rului pentru care se calculează impozitul.
În Anglia, comparativ cu țara noastră impozitul pe microîntreprinderi este de 20%. Nu
se iau în conisderare numărul de salariați, ci cifra de afaceri a acesteia.64
Tabelul 2.5 Cote de impozitare microîntreprinderi
CA mii lire 1 April ie 2016 1 Aprilie 20 15 1 April ie 2014
0 -300.000 20% 20% 20%
Peste 300.000 20% 21% 23%

62 Cod fiscal, Titlul III, Capitolul I,art.64
63 Codul fiscal, art 51, al 1,2
64 https://www.gov.uk/search?q=dividende , accesat la 10.12.2016

24
5. Impozitul pe dividende:
În țara noastră, i mpozitul se calculează prin aplicarea cotei de 5% asupra dividendelor
și se varsă la bugetul de stat. .
Comparativ cu sistemul fiscal românesc, în Anglia impozitul se calculează în funcție
de valoare acțiunilor deținute . 65
Tabel 2.6 Impozitul pe dividende
Cote Taxa pentru dividende în valoare
de cel puțin 5000 de lire
Normală 7.50%
Ridicată 32.50%
Adițională 38.10%
Sursa: Codul fiscal englez
6. Impozitul pe clădiri
În țara noastră ,v aloarea impozabila a clădirii se ajustează în funcție de rangul
localității și zonă în care este amplasată clădirea, prin înmulțirea valorii impozabile (conf.
tabelului de mai jos) cu coeficientul de corecție prevăzut în tabelul următor66:
Tabel 2.7 Coeficientul de corecție privind impozitul pe clădiri
Zona în cadrul localitatii Rangul localității
0 I II III IV V
A 2,60 2,50 2,40 2,30 1,10 1,05
B 2,50 2,40 2,30 2,20 1,05 1,00
C 2,40 2,30 2,20 2,10 1,00 1,00
D 2,30 2,20 2,10 2,00 0,95 1,00
Sursa : Codul fiscal

65 https://www.gov.uk/tax -on-dividends , accesat la 10.12.2016
66 Cod fiscal, Titlul IX, Capitolul II, art.475

25
Impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de:
-0,1% , asupra valorii impozabile a clădirii, pentru clădirile rezidențiale (clădiri
folosite p entru locuit) și clădirile -anexă , aflate în proprietatea persoanelor fizice;
-0,2%, asupra valorii impozabile a clădirii, pentru clădirile nerezidențiale (orice
clădire care nu este rezidențială), aflate în proprietatea per soanelor fizice, pentru care s -a
depus raport de evaluare sau act de dobândire sau declarație cu valoarea construcției,
întocmite în ultimii 5 ani, după caz;
-2%, asupra valorii impozabile a clădirii, pentru clădirile nerezidențiale (orice clădire
care nu este rezidențială), aflate în proprietatea persoanelor fizice, pentru care nu s -a depus
raport de evaluare sau act de dobândire sau declarație cu valoarea construcției, întocmite în
ultimii 5 ani, după caz; 67
În cazul clădirilor cu destinație mixtă aflate în proprietatea persoanelor fizice,
impozitul se determină prin însumarea impozitului calculat pentru suprafața folosită în scop
rezidențial, cu impozitul calculat pentru suprafața folosită în scop nerezidențial;
Valoarea impozabila se reduce în funcție de vechime astfel:
-cu 50%, pentru clădirea care are o vechime de peste 100 de ani la data de 1 ianuarie a
anului fiscal de referintă;
-cu 30%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 50 de ani și 100 de ani
inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referintă;
-cu 10%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 30 de ani și 50 de ani
inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referintă.68
În comparație cu țara noastră, în Anglia impozitul pe clădire este dat de valoa rea
acesteia.

67 Cod fiscal, Titlul IX, Capitolul III, art.475
68 Cod fiscal, Titlul IX, Capitolul III, art. 476 -480

26

Tabelul 2.8 Cote de impozitare pe clădire în Anglia
Valoare ( mii lire) Rată
până la 145.000 0%
145.000 -250.000 2%
250.000 – 325.000 5%
325.000 -750.000 10%
peste 750.000 12%
Sursa : Codul fiscal englez

Pentru clădirile închiriate impozi tul se percepe astfel :
Tabelul 2.9 Cote de impozitare clădiri închiriate
Valoare chiriei ( mii lire ) Rata
0 – 150.000 0
150.001 – 5.000.000 1%
peste 5.000.000 2%
Sursa : Codul fiscal englez

7. Impozitul pe teren
În țara noastră, î n cazul unui teren amplasat în extravilan, impozitul/taxa pe teren se
stabilește prin înmulțirea suprafeței terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare
prevăzută în următorul tabel, înmulțită cu coeficientul de corecție, prezentat în tabelul de mai
jos.69

69 Cod fiscal, Titlul IX, Capitolul III, art.463

27
Tabel 2.10 Cote de impozitare teren

Sursa : Codul fiscal
Comparativ cu România, în Anglia impozitul pe teren este calculat în funcție de
valoarea acestuia:
Tabel 2.11 Cote de impozitare teren în Anglia70
Valoare teren mii lire Rată
până la 125. 000 3%
125.000 – 250.000 5%
250.000 -925.000 8%
925.000 -1.500.00 13%
peste 1.500.000 15%
Sursa: Codul fiscal englez

70 https://www.gov.uk/stamp -duty-land-tax, accesat la 10.12.2016

28

CAPITOLUL III ANALIZA COMPARATIVĂ A TAXELOR
FISCALE PLĂTITE DE O COMPANIA ÎN ANGLIA ȘI ROMÂNIA

Pentru o a naliză mai pertinentă vom alege aleator o companie existentă pe piața
ambelor țări amintite anterior, iar pe baza contului de profit și pierdere vom calcula
impozitele pe care aceasta le plătește simultan în ambele state.
Așadar am ales compania GlaxoSmit hKline (GSK) care are ca d omeniu de activitate
producerea și comercializarea medicamentelor.
3.1 Scurt istoric al companiei
GlaxoSmithKline (GSK) este una dintre companiile farmaceutice importante din lume
cu sediul î n Marea Britanie. Datorită valo rii de piață, aceasta este una dintre cele cinci , cele
mai mari companii din Marea Britanie și în topul celor 25 pe plan mondial.
Aceasta a luat naștere în anul 1715, la Londra , fondatorul ei fiind Silvanus Bevan .
Începând din anul 1830 aceasta se exti nde în Philadelphia, Noua Zeelandă și Spania.
Obiectul de activitate al companiei este să dezvolte medicamente și vaccinuri
inovatoare pe ntru oamenii din întreagă lume, îmbunătăți nd astfel calitatea vieții oamenilor,
ajutându -i să realizeze mai multe, să se simtă mai bine și să trăiască mai mult.
Compania are un portofoliu complex de produse , ce poate fi împărțit în 4 categorii:
medicamente pe bază de rețetă, vaccinuri, produse consumer h ealthcare (OTC) și dermato –
cosmeticele Stiefel. 71
Parteneriatele reprezintă un element important pentru companie, deoarece acestea au
în vederea atingerea obiectivului companiei pe termen lung. Prin urmare, compania a încheiat
alianțe cu al te organizații pentru a accelera activitatea de dezvoltare de noi medicamente și
vaccinuri, precum și pentru a împărtăși cunoștințele științifice și a crește calita tea îngrijirii
pacienților. Aceasta are peste 400 de colaborări cu mai mult de 90 de universități și inst ituții
academice de cercetare din Europa.

71 http://ro.gsk.com/ro/despre -noi/istoria -noastra -globala/ , accesat la 12.12.2016

29
Un exemplu de parteneriat științif ic este cel de la centrul companiei de cercetare din
Tres Cantos, Spania, unde derulează activități în regim de parteneriat public -privat ce au în
prim plan priorități medicale g lobale, precum Medicines for M alaria Venture ( Inițiativa
Medicamente Anti -Malarie) și Global Alliance for TB Drug Development (Alianță globală
pentru dezvoltarea medicamentelor împotrivă tuberculozei ).
GSK în cifre
Compania are p este 38.000 de angajați în Europa, dintr -un total de 96.00 0 de angajați
la nivel global.
Aceasta ocupă l ocul 6 pe piață europeană, în rândul companiilor farmaceutice, cu o
cotă de piață de 4,7% (iunie 2015 -iunie 2015 ). Companiile ce ocupă primele 5 locuri au o cotă
de piață cumul ată de 33,2%.

GSK în Româ nia
Cu rădăcini puternice de peste 20 de ani în România, GlaxoSmithKline (GSK) este
una dintre cele mai importante companii din industri a farmaceutică locală. Dezvoltă
operațiuni complexe în România, de la producția de medicamen te (la fabrică GSK din
Brașov) până la distribuție (prin Europharm Distribuție) și comercializare de produse
farmaceutice (GSK Pharma și GSK Consumer Healthcare).
Compania este , de asemenea, unul dintre cei mai importanți angajatori din România,
cu o echipă de peste 1.100 de profesioniști în întreagă țara.
Implicarea angajaților și angajamentul de a acordă o atenție specială oamenilor au
determinat compania de consultanță în resurse umane Hewitt Associates să desemneze GSK
“Cel mai bun angajator din Romania” în 2010.
Angajamentul GSK față de piață locală se reflectă și în investițiile realizat e în ultimii
ani, care se ridică la peste 141 milioan e de dolari. Cel mai recent, a finalizat o investiție de
peste 7 milioane de dolari în linii de producție la fabrică din Brașov pentru două branduri
globale ale companiei, ceea ce face din GSK singurul pr oducător de mărci globale de
medicamente din România.
Investițiile companiei se îndreaptă și către comunitățile din România care au nevoie de
ajutor, în direcțiile sănătății și educației în sănătate 72.
Structura și distribuția pe zone geografice

72 http://public.gsk.ro/valorileNoastre/GSK -in-Europa.html , accesat la 12.12.2016

30
Compania s-a implicat în proiecte care au demonstrat că nivelurile vânzărilor pot fi
menținute sau chiar ameliorate cu o forță de muncă mai redusă. Pentru producție este avută în
vedere o viitoare raționalizare a loc ațiilor. În anul 2000 compania deținea 108 locații în
întreaga lume.
GSK are un sediu principal la Londra și sedii ope raționale la Philadelphia și Research
Triangle Park, SUA.
Principale sale facilități de cercetare și dezvoltare se găsesc în Marea Britanie, SUA,
Japonia, Italia, Spania și Belgia iar unități de producție există în 37 de țări. Principalele piețe
pentru produsele Grupului sunt SUA, Franța, Japonia, Marea Britanie, Italia, Germania și
Spania.
Există operațiuni specif ice de producere a vaccinurilor în Ungaria, Germania și Franța
iar centrul pentru cercetarea vaccinurilor al companiei este în Rixensart, Belgia.
În Europa există 19 centre cercetare și dezvoltare generală cu 12 în Marea Britanie,
trei în Spania, două în Franța și câte una în Belgia și Italia.
Divizia globală de producție și aprovizionare are 28 de locații în Europa – 10 în
Marea Britanie, trei în Franța, câte două în Spania, Irlanda, Belgia, Germania și Italia și câte
una în Polonia și România.73
3.2 Anali za SWOT a companie GSK
Analiza SWOT (Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats) este una dintre cele
mai utilizate forme de analiză a unei afaceri. Prin SWOT se analizează și se evaluează
impactul punctelor forte (strengths) și a slabiciunilor interne (weaknesses), a oportunităților
(opportunities) și a amenințărilor (threats) ce provin din mediul extern. Partea principală a
acestei analize reprezintă listarea ș i evaluarea acestor puncte:
1. Punctele fort e ale organizației: punctele t ari sunt acei factori care fac ca o
organizație să fie mai competitivă decât concure nții săi de pe piață. Punctele t ari pot lua forma
unor produse sau servicii pentru care compania are un avantaj competitiv, sau deținerea
strategică a unor resurse în plus față de conc urență. În esența, punctele fort e sunt resurse,
capacități și competențe de bază pe care organizația le are în posesie și pe care le poate utiliza
în mod efici ent pentru a -și atinge obiectivele de performanță.
2. Slăbiciuni: un punct slab reprezintă o limitare, un defect în cadrul organizației,
care o va î mpedica în realizarea obiectivelor sale: capacități inferioare, resurse insuficiente în
comparație cu concurență etc.

73http://public.gsk.ro/valorileNoastre/GSK -in-Europa.html , accesat la 12.12.2016

31
3. Oportunități : oportunitățile includ orice perspectivă favorabilă în mediul
organizației, precum o tendința, o piață, o schimbare sau o nevoie trecută cu vederea, care
susține cererea pentru un produs sau serviciu și permite organizației să -și consolideze poziția
concu rențiala.
4. Amenințări : O amenințare include orice situație nefavorabilă, tendință sau
modificare iminentă în mediul organizației, care este dăunătoare sau pune în pericol
capacitatea companiei de a con cura pe piață. Această poate lua forma unei bariere , a unei
constrângeri, sau orice altceva care ar putea cauza probleme, daune, prejudicii organizației .74
Punctele tari pentru GSK sunt deținerea poziției de lider la nivel mondial în cadul
pieței farma. GSK ocupă o poziție de lider în genetică ș i în tehnol ogiile de descoperire a
noilor medicamente . Resursele financiare reprezintă un punct tare pentru companie, de
asemenea p rin bugetele promoționale , compania a realizat o creștere robustă a vânzărilor,
acestea fiind de 5,83 miliarde £ în anul 2015 . Un alt punct tare, este oferirea unei game mai
variate de vaccinuri ș i de produse: Antibiotice/ Antivirale pentru Sistemul Respi rator,
Sistemul Nervos Central ș i cel Gastro -intestinal/Metabolic, produse dentare, produs e pentru
controlul fumatului, băuturi nutriționale, produse cosmetice și produse fară prescrip ție
medicală ( OTC). Aproximativ 75% din liniile de produse medicamentoase și vaccinu ri au
compuși noi, demonstrând eforturile mari de inovaț ie.
Printre p unctele slabe se numără deținerea unui portofoliu matur de produse care
este expus concurenței, problema legată de acordare a francizelor( deoarece compania nu are
putere să controleze societățiile francizate, astfel acestea pot deveni viitoare concurente),
dependența de creștere și extindere pe piețele vulnerabile.
Oportunitățile în acest moment sunt oferirea unor vaccinuri pe piețele emergente,
penetrarea pieței de oncologie, crearea unui sistem MLM, potențialul creșterii vânzărilor de
pe piețele emergente.
Amenințarea cea mai p uternică, în prezent, este reprezentată de eroziunea generică a
vânzărilor generată de francize cheie ale produselor. Eșecuriele de dezvoltare a anumitor
medicament aflate în stadiul de producție.
O altă amenințare este concurența acerbă de pe piaț a farma.
Schimbarea stilului de viață poate fi o amenințare din punct de vedere al orientării
populației către produse „s ănătoase”, suplimente naturale ș i ceaiuri ( produse homeopate) .75

74 http://www.efin.ro/analiza_swot_2381/analiza_swot_definitie.html , accesat la 12.12.2016
75 http://yousigma.com/comparativeanalysis/glaxosmithklineplc.html , accesat la 12.12.2016

32
3.3 Analiza PEST a GSK
PEST este un instrument foarte puternic de analiză a situațiilor strategice într -o afacere
de succes. Pentru a se adopta și implementa strategii de marketing care să funcționeze pentru
profitabi litatea unei afaceri, trebuie ca managerii responsabili să își cunoască mediul în care
își desfășoară activitatea.
Mediul de marketing al unei organizații se împarte în trei mari categorii:
1. Mediul intern, reprezen tat de angajați, salarii;
2. Micro -mediul, care include furnizori, clienți externi, distributor i, firmele
concurențiale;
3. Macro -mediul, reprezen tat de factorii PEST : factori Politici, factori Economici,
factorii Socio -culturali, factorii Tehnologici.
Fatorii Politici vor influența într -o mare măsură compania, datorită impactului taxelor
percepure și a legislației în vigoare, precum ți gradul de stabilitate politică.
Factorii Economici precum dinamica factorilor macroeconomici(inflație, PIB, șomaj,
rată dobânzii), nivelul de consum în rândul populației, prețurile administrate, nivelul
competivității economice naționale va imprima un impact hotărâtor asupra companiei .
Factorii Socio -culturali ca nivelul educațional, stilul de viață al populației, at itudinea
față de calitate, rata vârstei, atit udinea față de ecologism au o influență sporită.
Factorii Tehnologici ca și n ivelul tehnologic re levant pentru o afacere cu
posibilitățile de proiectare ieftină a produselor și serviciilor promovate de această reprezintă
punctul central în cadrul acestor factori.76
Factorii politici
Deciziile companiei și activitatea comercială sunt puter nic afectate de mediul politic.
Razboaiele, conflictele dintre partide sau campaniile de alegeri locale sau naționale
pot duce la schimbări importante pe piață .
Promulgarea sau abrogarea unor legi, decrete, ordonanțe sau hotărâri pot genera
oportunități sau constrângeri pentru companie, pentru furnizori sau pentru clienții săi.
În strânsă legătură cu mediul politic, legislația românească a cunoscut schimbări
majo re după anul 1989. Parlamentul a votat constituț ia și o serie de legi menite să pună bazele
reformei în România, prin promovarea pluralismului formelor de proprietate și afirmarea
proprietății private.

76 http://ideideafaceri.manager.ro/articole/piata -marketing/analiza -pest-este-vitala -pentru -orice -afacere -de-
succes -2190.html , accesat la 12.12.2016

33
În continuare sunt prezentate cele mai importante acte normative de reglementare a
taxelor și impozitelor legate de activitatea economi că, activitate efectuată atât d e persoane
juridice cât și de persoane fizice:
 Legea nr.414 din 26 iunie 2008 privind impozitul pe profit, publica t în MO,
Partea I nr. 456 din 27 iunie 2008;
 Legea nr.345 din 1 iunie 2007 privind taxa pe valoare adăugată, publicat în
MO Partea I nr. 371 din 1 iunie 2007;
 Ordonanța nr.7 din 19 iulie 2006 privind impozitul pe ven it publicat în MO
Partea I nr. 435 din 3 august 2006.
Factor ii economici
Mediul economic influențează nivelul veniturilor populație i, adică puterea de
cumpărare.
Indicele prețurilor de consum influențează cererea de bunuri. Evoluția vieții
economice se regăsește în puterea de cumpărare și modul de cheltuire a veniturilor .
Acești indicatori pot influența într -o măsură foarte mare activitatea companiei GSK,
cu cât veniturile sunt mai mari și rata șomajului mai mică, cu atât vânzările pot fi mai mari. În
România salariul minim pe economie este de 1250 lei, iar in dicele prețurilor de consum este
de 100,24% conform INSSE.77
Factorii sociali
GSK se implică în acțiuni de responsabilitate socială la nivel global și investește în
comunitățile în care trăiesc angajații săi. Această implicare presupune susținerea programelor
de îngrijire a sănătății, a educației și a cercetării științifice și medic ale atât prin intermediul
donațiilor în bani sau produse, cât și p rin voluntariatul angajaților. Acest lucru înbunățește
imaginea comp aniei și influențează percepția consumatorilor.
De asemenea, compania este implicată într -o serie de inițiative globale me nite să
prevină și să combată problemele de sănătate în țările în curs de dezvoltare: accesul la
medicamente și îngrijire pentru persoanele afectate de HIV/ SIDA (prin programul “Positive
Action”), eliminarea filariozei limfatice( leucemie), eliminarea mal ariei, accesul la vaccinuri.
GlaxoSmithKline a lansat în mai 2003 programele GSK pentru excelentă în parteneriat
cu Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului. Menirea acestor programe este să contribuie
la încurajarea performanței în diferite arii d e activitate și a eforturilor celor pentru care
excelentă în carie ră este o preocupare continuă.

77 http://statistici.insse.ro/shop/ , accesat la 12.12.2016

34
Programele GSK pentru excelentă includ patru direcții de acțiune menite să susțină:
-Excelentă la start „Scoala de afaceri GSK”, adresat studenți lor.
-Excelentă la studiu „GSK Junior Achievement” adresat studenților la
farmacie.
Factorii tehnologici
Produsele farmaceut ice, prin natura lor, înglobează un grad înalt de tehnologie.
Complexitatea proceselor implicate în producți a de medicamente (f izice, chimice sau
biologice) îș i pun amprenta a supra calității produselor ș i, implicit, as upra succesului acestora
pe piață . De aceea, tehnologia constituie un element definitoriu al industriei farmaceutice,
generator de avantaje competitive .
Cel mai mare impact pe care îl are progresul tehnologic în activitatea producat orilor de
medicamente se observă la nivelul procesului de producție, datorită rigurozității condițiilor de
desfăș urare a acestuia. Din acest moti v, companiile farmaceutice alo că resurse financiare
substanțiale recondiționărilor, dezvoltării și modernizării liniilor de producț ie. De as emenea,
în planurile de investiții anuale figurează , de cele mai multe ori ca având o pondere
semnificativă, fondurile bănești alocate activității de cercetare ș i dezvoltare de noi produse,
care să răspundă unor nevoi ale consu matorilor aflate într -o continuă diversificare ș i
multiplicare.
Elemente ale micromediului GSK
O situație a principalilor furnizori de ech ipamente și aparatură ai GSK , la începutul
lunii iulie a acestui an, aduce în prim plan societatea Ariba , care deține o pondere de 34,4%
din totalul echipamentelor achiziționate
Lista celorlalți furnizori se prezintă astfel:
o IMA Precision Gears LTD, India – senzori de detecție, meșe rotative;
o DEV Industrial Enterprises, India – vase de diferite capacități, sisteme de rotire,
silozuri de amestecare, granulatoare;
Clienții GSK sunt farmacii de pe piața românească ca Dona, Sensiblu e, Echopharma,
Ropharma, dar și de pe piața internațională ca Gedeon Richter, Pharmapharm.

35
Concurenții GSK sunt Biopfarma, Antibiotice Iași și Phoneix.
În continuare vom trata calculul impozitelor ( pentru anii 2013 – 2015 deoarece nu
avem bilanțul companiei în anul 2016) supuse analizei cu mențiunea că în Anglia se utilizează
contul de profit și pierdere în format listă după destinația cheltuielilor în timp ce în România
se utilizează cel în format listă cu prezentarea veniturilor și cheltuielilor după natura lor.
3.4 Studiu comparativ privind calculul impozitului pe profit la compania GSK
I) România
1. Impozitul pe venit
Formula de calculare a impozitului pe venit este următoarea :
Profit impozabil = venituri totale – cheltuieli totale – venituri neimpozitabile +
cheltuieli nedeductibile
Tabelul 3.1 Indicatori contlu lui de profit și pierdere
Indicatori din Contul de Profit ș i
Pierdere/ milioane lei Anul 2014 Anul 2015
Cifra de afaceri 514.706.791 499.342.669
Total venituri 669.959.089 503.250.181
Total cheltuieli 630.512.012 482.021.219
Profit brut 39.447.077 21.228.962
Profit net 33.135.544,68 17.899.781
Numar salariaț i 225 300
Sursa : Bilanțul companiei
Pornind de la datele din tabel vom obține pentru anul 2014 :
Profit impozabil = 669.959.089 – 630.512.012 = 39.447.077
Rezultatul obținut îl vom înmulți cu cota de impozitare de 16%, după formula
următoare :
= Cotă x Profitul impozabil
= 16% x 39.447.077 = 6.311.532,32 lei.
Pentru anul 2015, vom obține următoarele rezulat:
Profit impozabil = 503.250.181 – 482.021.219 = 21.228.962 lei
= 16% x 21.228.962 = 3.396.633,92 lei
Comparativ cu anul 2014, anul 2015 înregistrează o scădere a profitului de 18%. Acest
lucru se datorează în primul rând crizei financiare din anul 2014, iar în al doilea rând situației

36
deficitare a balanței de plăți ( fiind o companie multinațională care activează pe diverse piețe,
aceasta plătește contribuțiile în moneda statel or respective, iar în România în anul 2014 leul s –
a apreciat comparativ cu celelalte monede, acest lucuru ducând la pierderi uriașe înregistrate
de companie).
2. Impozitul pe salarii

Vom calcula impozitul pe salar iu suportat de angajat și mai apoi cel suportat de
angajator.
Potrivit contului de profit și pierdere în cursul anului 2014 compania a înregistrat
cheltuieli cu salarile în valoare de 7.000.000 lei.
Presupunem că o treime din numărul angajaților au benefi ciat de salariu brut de 1500
lei, majoritatea dintre aceștia având o persoană în întreținere.
Pornind de la acest aspect vom calcula contribuția angajatului la asigurările sociale
după formula de mai jos :

= x 10,5%( CAS) + x 5,5% ( CASS) +
x 0,5%(CFS)

= 16% x VB

Deducerea personală se acordă persoanelor cu un venit cuprins în intervalul 0 – 1057,
stabilit astfel:
– pentru cont ribuabilii care nu au persoane în întreținere – 250 lei;
– pentru c ontribuabilii care au o persoană în întreținere – 300 lei;
– pentru contribuabilii care au d ouă persoane în întreținere – 400 lei;
– pentru contribuabilii care au t rei persoane în întreținere – 500 lei;
– pentru contribuabilii care au patru sau mai mu lte persoane în întreținere – 600 lei.78

= VB – CAS – CASS – FOND ȘOMAJ -Impozit
Vom obține următoarele date

78 ART. 56 – DEDUCERE PERSONALA – Cod Fiscal

37
Tabelul 3.2 Total comtribuții angajat
Angajat Lei
Salariu Brut 1500
Asigurări Sociale (CAS) 10.5% 158
Asigurări Sociale de Sănătate (CASS) 5.5% 83
Fondul de Șomaj (CFS) 0.5% 8
Deducere personală (DP) 300
Impozit pe venit (IV) 16% 152
Salariu Net 1099

Deci observăm că angajatul plătește 401 lei lunar la asigurările sociale, salariu lui net
fiind de 1099 lei.
Înmulțind numărul de angajați cu suma plătită lunar la stat vom obține :
68 x 401 x 12 = 327.216 lei , suma încasat de stat de la aceștia.
În cazul angajatorului, cotele de impozit sunt următoarele:

Asigurări Sociale (CAS) 15.8%
Asigurări Sociale de Sănătate (CASS) 5.2%
Fondul de Șomaj (CFS) 0.5%
Conced ii și Indemnizații (CCI) 0.85%
Creanțe Salariale (FGPCS) 0.25%
Fondul de Risc și Accidente (AMBP) 0.15%

Pornind de la cotele de impozitare formula de calcul va fi:
= x 15,8%( CAS) + x 5,2% ( CASS) +
x 0,5%(CFS) + x 0,85%(CCI)+ x0,25%(FGPCS)+
x0,15%(AMBP)

= (1500 x 15,8%) + (1500 x 5,2%) + (1500 x0,5%) + (1500
x0,85%) + (1500 x0,15%) = 342 lei

38
Rezultatele calcului sunt reprezentate în tabelul de mai jos:

Tabelul 3.3 Con tribuția angajatorului la asigurările sociale
Angajator Lei
Asigurari Sociale (CAS) 15.8% 237
Asigurari Sociale de Sanatate (CASS) 5.2% 78
Fondul de Somaj (CFS) 0.5% 8
Concedii si Indemnizatii (CCI) 0.85% 13
Creante Salariale (FGPCS) 0.25% 4
Fondul de Risc si Accidente (AMBP) 0.15% 2

Menținând aceași ipoteză, conform căreia o treime din angajați au salariu brut de 1500
lei, angajatorul va plăti la Bugetul de Asigurări suma de 279.072 lei.
Comparând cele două rezultate, constatăm faptul că angajatul contribuie 17% mai
mult la asigurările sociale decât angajatorul.
În cursul anului 2015 compania a înregistrat chetuieli cu salar iile în valoar e de
aproximativ 9.000.000 lei, cotele de impozita re au rămas aceleași, iar dacă am folosi
previziuna anterioară, o treime din angajați vor plăti statului suma de 360.900 lei, iar
angajatori va plăti 307.800 lei
3. Impozitul pe dividende
În anul 2016 impozitul pe dividende se calculea prin aplicarea cotei de 5% asupra
dividendelor și se varsa la bugetul de stat.
Potrivit contului de profit și pierdere în anul 2015 compania a acordat dividende în
valoare 10.033.000 lei acționarilor sai ( acționar majoritar fiind SmithKlineBeecham, urmat
apoi de GSK London ).
În anul 2015, potrivit Codului Fiscal, cota de impozitare era de 16%, deci formula de
calcul pentru impozit va fi următoarea79:
= 16%x 10.033.000 = 1.605.280 lei
Așadar, observăm faptul că, compania a plătit statu lui suma de 1.605.280 lei. Datorită
acestei cote de impozitare ridicată, compania va prefera să atragă fonduri de la celelalte
filiale, decât să emită propriile acțiuni.

79 https://republica.ro/anul -dividendelor -din-2016 -se-reduce -impozitul -pe-dividende -de-la-16-la-5

39
d) Impozitul pe clădiri
În anul 2014, pentru clădirile rezidențiale aflate în proprietatea atât a firmelor, cât și a
persoanelor fizice, impozitul reprezenta 0,1% din valoarea impozabilă a clădirii, iar pentru
cele nerezidențiale impozitul era cuprins între 0,25% și 1,5% din valoarea impoza bilă a
clădirii, stabilită în urma unui raport de evaluare, care trebuia reînnoit o dată la trei ani .80
Potrivit comunicatului de presă de pe site -ul oficial al companiei GSK, aceasta deține
în anul 2014, respectiv 2015 următoarele suprafețe:
-29.000 fabrica Europharm din Cristian ( lansată în anul 1992);
-3.500 sediu central de la București.
Fabrica este amplasată la ieșirea din comuna Cristian. Localitatea are rangul I, iar
fabrica este situata în zona D ( vezi tabelul 2.7).
Așadar ca lculul impozitului pe clădire se va realiza după următoarea formulă:
= Valoarea clădirii x coeficientul de corecție
În cazul de față nu ne este specificat în bilanțul companie valoare clădirilor ,Codul
Fiscal prevede calcul area acesteora în funție de suprafață, aceasta fiind înmulțită la rândul cu
un indice de corecție ( care ține cont de zona și rangul localității în care aceasta este situată),
și valoarea metrului pătrat de pe piața imobiliară.
Deci,
Valoarea clădirii = Suprafața x coeficient de corecție rang/zonă x valoare mp
Valoare clădire 2014 = 29.000 x (2,20 -0,10) x 3705 lei/mp ( valoarea metru pătrat
în 2014)81 = 225.634.500 lei.
225.634.500 x 1,5 % = 3.384.517 lei
Sediul central al companiei, este amplasat în zona B.
Valoare clădire 2014= 3500 x (2,40 -0,10) x 4740 lei/mp = 38.517.000 lei.
= 38.517.000 x 1,5%= 572.355 lei
Total impozit cumulat = 3.384.517 + 572.355 = 3.956.8 72 lei.
În anul 2015, Codul fiscal prevedea impozitarea cu 0,2% – 2%, asupra valorii
impozabile a clădirii, pentru clădirile nerezidențiale (orice clădire care nu este rezidențială),

80 http://www.mediafax.ro/economic/impozitarea -cladirilor -in-functie -de-destinatia -acestora -s-ar-putea -aplic a-
de-la-1-ianuarie -2016 -13159796 , accesat la 12.12.2016
81 http://www.mediafax.ro/economic/pi ata-imobiliara -pretul -mediu -al-locuintelor -a-crescut -care-sunt-preturile –
in-cele-mai-mari-orase -din-tara-12199604 , accesat la 12.12.2016

40
aflate în proprietatea persoanelor fizice, pentru care s -a depus raport d e evaluare sau act de
dobândire sau declarație cu valoarea construcției, întoc mite în ultimii 5 ani82.
Astfel,
Valoare clădire = 29.000 x 2,20 x 3780 lei /mp( valoare metru pătrat pe piața
imobiliară în anul 2015 ) = 241.164.000 lei
= 241.164.000 x 1,5 % 83 = 3.617.460 lei
Sediul central al companiei, este amplasat în zona B.
Valoare clădire = 3500 x 2,40 x 4939 = 41.487.600 lei
= 41.487.600 x 1,5 % = 622. 314 lei
Total impozit plă tit = 3.617.460 + = 622. 314 = 4.239.774 lei
Comparativ cu anul 2014, în anul 2015 compania plătește cu 20 % mai mult impozit
pe clădiri.
4. Impozitul pe teren
În țara noastră, î n cazul unui teren amplasat în extravilan, impozitul/taxa pe teren se
stabilește prin înmulțirea suprafeței terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare,
înmulțită cu coeficientul de corecție, prezentat e în tabelul 2.10.
Compania deține pe lângă fabrica din Cristian o suprafață de teren de 3665 mp.
În anul 2014, impozitul pe teren era :
= (3665/10000 x 5) x 1074 = 1968 lei.
În anul 2015, impozitul pe teren era:
= (3665 /10000 x 5) x 22 = 40,31 lei.
Observăm faptul că în anul 2014, comparativ cu 2015 compania plătește de 4,5 ori
mai mult impozit pe teren.
La o privire de ansamblu, sistemul fiscal din țara noastră este destul de rigid, datorită
schimbărilor masive ale legislației fiscale de la an la an.
Aceasta instabilitate legislativă precum și alți factori externi, ca inflație, balanța
comercială deficitară, aprecierea monedei naționale, a afect compania în decursul celor doi
ani analizați.
Acest lucru se observă în cazul profitului obținut de companie în anul 2014, chiar dacă
aceasta era lider pe piața rom ânească de produse farma.

82 Vezi capitolul II, pag.14
83 Cota de impozitare clădire în anul 2015 conf.Codului Fiscal

41
Ca o concluzie, putem afirma că un sistem legislativ sănăto, înseamnă o economie
stabi lă și sănătoasă.

II) Anglia
a) Impozitul pe venit
În Anglia i mpozitul pe venit se detemină în funcție de valoarea acestuia.
Pornind de la informațiile din tabelul de mai jos, vom calcula impozitele pe care le
suportă compania în țara mamă. 84
Tabelul 3.4 Situația financiară a companiei în 2014 -2015
Indicatori din Contul de
Profit ș i Pierdere/ miliarde lire Anul 2014 Anul 2015
Cifra de afaceri 4.55B 6,3
Total venituri 4,45 5,43
Total cheltuieli 2,1 3,2
Profit brut 3,56 3,82
Profit net 3,71 3,99
Numar salariati 300 300
Cheltuieli cu salariile 957 Milioane 1,07
Dividende datorate 6.62 7,57
Valoare clădiri 6 6,55
Terenuri 0 0
Sursa: Bilanț Contabil
Pentru a calcula impozitul pe profit vom folosi următoarea formulă:
= Venituri totale – Cheltuieli totale x 45%
= 5.430.000.000 – 3.200.000.000 x 0,45 = 1.003.500.000 £
= 23.920.000.000 – 8.140.000.000 x 0,45 =15.780.000 x 0,45 =
7.101.000.000
b) Impozitul pe venitul persoanelor fizice
Impozitul pe venit este așezat în funcție de un sistem modular, bazat pe natură surselor
de proveniența85.

84 Vezi Capitolul II , pag. 15
85 Vezi tabelul 2.2

42
Presupunem că un individ are un salariu brut de 1 072 lire, pornind de la datele din
tabelul 3.4 vom calcula după următoarea formulă :
= Venitul obținut x cota de impozitare
= 1072 x 20% = 1072 x 0,2 = 214, 4 lire.
Atât în anul 2014, cât și în anul 2015 cotele de impozitare au rămas aceleași.
Așadar pentru cei doi ani, un angajat cu salariul brut de 1072 de lire, va plăti aceeași
sumă la sistemul de asigurări naționale.
Acest lucru aduce un echilibru pe piața muncii, individul ne mai fiind nevoit să se
informeze constant cu privire la modificăriile legislative.

c) Impozitul pe salarii
Conform legislației în vigoare persoanele care câștigă lunar până în 10.000 de lire nu
plătesc impozit pe salariu .86
În cazul nostru, presupunem că salariul unui angajat este d e 2000 lire, acesta este
scutit de plata impozitului.
Individul va plăti la asigurările sociale de stat 12% din suma obținută lunar, în cazul
nostru 240 lire.
În cazul angajatorului care acordă un salariu de 2000 lire angajatului, acesta va
contribui la asigurările sociale cu 13,80% din sumă, adica cu 276 de lire. Dacă presupunem
că 10% din numărul de angajați beneficiază de acest salariu, atunci angajatorul va plăti
276.000 lire lunar ( adică 3.312.000 lire/an). 87 În cazul de față angajatorul contribuie cu 11%
mai mult la asigurările naționale comaprativ cu angajatul.

d) Impozitul pe dividende
Sistemul britanic de impozitare a dividendelor diferă de cel românesc, deoarece acesta
percepe impozitul în funcție de val oarea totală a acțiunilor și nu de numărul acestora.
În tabelul 3.4, valoarea acțiunilor e mise este de 6,62 miliarde lire în anul 2014, și de
7,57 îna anul 2015.
Pentru a afla valoarea impozitului plătit de companie, v om folosi următoarea formulă :
= Valoare x cota de impunere
6.620.000.000 x 32,50% = 2.151.500.000 £.
= 7.570.000.000 x 32,50% ( valoare luată din tabelul 2.6)

86 Vezi Capitolul II, pag. 10
87 Vezi tabelul 3.4

43
= 2.460.250.000 lire.
Comparativ cu anul 2014, în anul 2015 compania plătește cu 11% mai mult impozit pe
dividende.
Datorită cotei de impozitare foarte ridicate, compania preferă să își externalizeze
activitatea în țări mai permis ive din punct de vedere fiscal.
e) Impozitul pe clădire
Asemănător cu impozitul pe dividende și impozitul pe clădire este calculat în funcție
de valoare imobileleor deținute de o entitate economică.
Pentru a determina valoarea impozabilă a clădirilor, vom folosi următoarea formulă:
= Valoare x cota de impunere
În tabelul 3.4, este redat faptul că în anul 2014, compania deținea imobile în valoare
de 6.000.000.000 £.
= 6.000.000.000 x 12% = 720.000.000 lire
= 6.550.000.000 x 12% = 786.000.000 lire .
Cum ulat compania plătește anual 1.506.000.000 lire.
Observăm că, cota de impozitare este foarte ridicată și în cazul clădirilor, de aceea
compania preferă să își deschidă filiale în alte state, unde ar plăti sub 1% din valoarea
impozitului plătit în Anglia.
f) Impozitul pe teren
Conform tabelului 3.4 compania nu are teren, deci impozitul este 0.

a. Analiza comparată a sumelor plătite de firma GSK în cele două state în
funcție de specificul impozitului

În practică analiza comparată este folosită pentru a scoate în evidență măsura în care
anumiți factori influențează un fenomen ( de exemplu : impozitele și taxele afectează
economia).
În continuare vom realiza o analiză comparată a impozitelor pentru a scoate în
evindență presiunea fiscală.

44

a) Impozitul pe venit
În tabelul alăturat avem impozitul pe venit plătit de către firma GSK în cele două state.

Tabelul 3.5 Impozitul datorat de GSK celor două state
Anii Anglia ( lire) România( lei)
2014 1.003.500.000 6.311.532,32
2015 7.101.000.000 3.396.633,92

Dacă convertim impozitul pe venit plătit de firmă în Anglia la moneda națională,
urmând cursul BNR din data de 31.12.2014 de 4,48 vom obține suma de 44 9.568.000 lei, iar
în anul 2015 cursul era de 6,1466 lei/lir, înmulțind cu impozitul plătit vom obține suma de
37.376.113.500 lei. Observăm că firma plătește cu 90% mai mult în țara mamă decât în
România, acest lucru se datorează faptului că majoritatea multinaționalelor practică state gia
prețurilor de transfer , generând astfel presiunea fiscală în propria țară.
b) Impozitul pe salarii
Datorită faptului că legislația fiscală diferă în cele două state, în tabelul de mai jos
avem următoarele date:
Tabelul 3.6 Sistemul de impozitare al salar iilor
Impozit salarii Anglia ( lire) România( lei)
Angajat 240 401
Angajator 276 342

Observăm un sistem dispr oporțional în România comparati v cu Anglia, deoarece
normalitatea ar fi ca angajatorul să contribuie cu un procent mai ridicat la sistemul de
asigurări naționale decât angajatul.
Datorită acestui sistem disproporțional din țara noastră observăm tendința populației
de a se angaja fără contract, evitând astfel plata impozitelor, care conduce la apariția evaziunii
fiscale.

45
c) Impozitul pe dividende

Tabelul 3.7 Cote de impozitare pe dividende
Impozit dividende Anglia (lire) 2014 Anglia (lei)
2014 Anglia ( lire)
2015 Anglia (lei)
2015 România( lei)
2015
Valoarea 6.620.000.000 29.657.600.000
7.570.000.000 39.513.094.500 10.033.000 lei
Cota de impozitare 32,50% 32,50% 32,50% 32,50% 5%
Valoarea impozitului
datorat 2.151.500.000 96.387.200.000 2.460.250.000 12.949.525.875 501.650

Din tabelul de mai sus, putem observa faptul că România are un sistem de impozitare
fix, pe când Anglia are un sistem de impozitare bazat pe cotele progresive.
În Anglia compania plătește un impozit mai mare deoarece este cotată la bursa
londoneză, atrage astfel investițiii de ordinul miliardelor, investiții pe care le răsplătește
acordând di vidende.
În România compania nu este cotată la bursă, însă prin lege are puterea să emită
acțiuni. Aceste acțiuni au fost cumpărate integral de societatea mamă și de filialele
acestia.Desigur că acordând dividende acționarilor compania va plăti la rândul ei un impozit,
nesemnificativ aici. Totodată plătind dividende acționarilor săi, compania permite ieșirea a
zeci de milionae de lire din țara noastră, afectând astfel balanța de plăți și cursul de schimb
valutar.
d) Impozitul pe clădire
Sistemul de impozitare englez se diferențiază de cel românesc prin faptul că acesta se
percepe a supra valorii clădirii, și nu a supra rangului localității și zonei în care aceasta se află .
De asemenea sistemul englez de impozitare nu ia în considerare vechimea clădirii.

Tabelul 3.8 Valoarea clădirilor supuse impozitării
Impozit clădire Anglia(lire)2014 Anglia ( lire) 2015 România(lei ) 2014 România( lei) 2015
Valoare clădiri 6.620.000.000 6.550.000.000 264.151.500 282.651.600
Cotă 12% 12% 1,5% 2%
Valoare impozit 720.000.000 786.000.000 3.956.872 4.239.774

46
În tabelul de mai sus observăm disproporționalitatea dintre cele două sisteme, în
România cota de impozitare este cuprinsă între 1,5% – 2 %, pe când în Anglia este de 12%.
De asemena impozitul plătit de companie este mult mai ridicat comparativ cu țara
noastră, de aici putem trage concluzia că majoritatea multinaționalelor preferă economiile
emergente deoa rece acestea le oferă foarte multe facilități fiscale.

e) Impozitul pe teren
În cadrul impozitului pe teren nu putem realiza o analiză pertinentă, deoarece în
Anglia compania nu are declarat teren în proprietatea sa.

3.6 Analiza cotelor de impozitare și impactul lor asupra economiei și
actiivității companiei
Se cunoasște faptul că, cota de impunere refl ectă acel impozit care revine pe unitatea
de mǎsurǎ a materiei impozabile. Totodatǎ, cota de impunere poate fi aparentǎ (menționatǎ
expres în lege) sau realǎ (care poate fi mai micǎ sau mai mare decât cea aparentǎ, datoritǎ
unui sistem de deduceri, scutiri sau penalizǎri).
Cota de impunere poate avea influență pozitivă sau negativă asupra economiei sau
chiar asupra activității unei companii.
Pe baza datelor obținute anterior,vom compara impactul impozitelor asupr a
economiilor și companiilor.

Tabelul 3.9 Impactul cotelor de impozit asupra activității companiei
Tip impozit Cotă ( %) Anglia ( lire) Anglia (lei) Cotă ( %) România( lei)
Venit 45 7.101.000.000 37.376.113.500 16 3.396.633,92
Salarii 25,8 1.070.000.000 5.631.945.000 39,25 9.000.000
Angajat 12 240 1263.24 16,5 401
Angajator 13,8 276 1452.726 22,75 342
Dividend 30,85 2.460.250.000 12.949.525.875 16 1.605.280
Clădire 12 786.000.000 4.204.431.100 2 4.239.774
Teren 0 0 0 0 40,31
Total – 11.417.250.516 60.181.398.851,92 – 18.241.728,23

47
Prima diferență pe care o punem observa din acest tabel este aceea că : România are
un sistem unic al cotelor de impozitare, pe când Anglia are un sistem progresiv.
Datorită cotelor progresive apare presiunea fiscală, statul fiind nevoit să intervină.
Acest sistem de cote progresive a determinat compania în cauză să își externalizeze
activitatea.
Sistemul românesc bazat pe cote unice de impozitare determină apariția economiei
subterane și a evaziunii fiscale.
În cazul nostru Anglia impune o cotă de 2,8 1 de ori mai mare asupra venitului decât
România.
În cadrul impozitului pe salarii România are o cotă de 1,52% mai ridicată comparativ
cu Anglia. O altă problematică care poate fi evidențiată cu privire la acest aspect o constituie
faptul că această cotă este aplicată indiferent de valoarea salariului, ceea ce duce la scăderea
încasărilor din partea statului și privatizarea sistemului național de asigurări.
În cazul dividendelor cota de 16% din România, comparativ cu Anglia încurajează
compania să emită m ai multe acțiuni, astfel statul beneficiază de încasări mai mari.Singurul
dezavantaj îl constituie faptul că acordarea acestor dividenede duce la ieșirea investiției din
țară, afectând astfel balanța de plăți.
În ceea ce privește cota de impozitare din Ang lia am fi tentați să credem că acest
sistem de impunere este deosebit de ridicat, însă nu este așa. Acest procent descurajează
companiile să transfere banii în “paradisuri fiscale”, contribuind astfel la creșterea încasărilor
statului.
Impozitu l pe clădire în Anglia este de 6 ori mai mare decât în România, acest lucru se
datorează gradului de urbanizare foarte ridicat. Deducem faptul că statul descurajează
popularea masivă în anumite zone. În comparație cu Angila, România încurajează popularea
masivă a zonelor, statul acordând facilități.
În cazul României, comparativ cu Anglia impozitul pe teren este scăzut, ceea ce
încurajează atragerea de investiții.
În concluzie, datorită cotelor ridicate din țara mamă, compania preferă să își
externalizeze activitatea într -o țară cu un sistem fiscal permisiv așa cum este România.

48
3.7 Impactul sistemelor fiscale englez și românesc asupra activității economice
Potrivit comunicatului de presă al Minist erului Finanțelor Publice (MFP) , execuția
bugetului gener al consolidat la finele anului 2016 s-a încheiat cu creșteri la încasările
din: impozitul pe profit de 10,5%, față de aceeași perioadă a anului precedent, la contribuțiile
de asigurări sociale (+7,3%), la accize (+5%) precum și la impozit pe salarii și ven it (+5%).
S-a înregistrat un deficit bugetar de 5,5 miliarde de lei, respectiv 0,73 % din PIB.
Veniturile bugetului general consolidat , în sumă de 205,6 miliarde de lei,
reprezentând 27,1% din PIB, au fost cu 1,9% mai mici în termeni nominali față de aceeași
perioadă a anului precedent.
Veniturile încasate din economia internă (fără fonduri de la Uniunea Europeană pre și
post-aderare) au fost în sumă de 200,1 miliarde de lei (26,4% din PIB), cu 1,0% mai mari față
de perioada similară a anului trecut.
Încasările din TVA au înregistrat o scădere de 9,2% față de perioada similară din
2015, în condițiile în care au fost afectate atât de reducerea cotei standard de TVA de la 24%
la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, care s -a reflectat în încasările din februar ie, cât și de
introducerea unei cote reduse la alimente de 9%, aplicată de la 1 iunie 2015.
Și la nivelul administrațiilor locale s -au înregistrat creșteri față de anul precedent la
veniturile nefiscale cu 14,8%, la impozite și taxe pe proprietate cu 6,8% și la taxa pe utilizarea
bunurilor cu 2,6%.
Cheltuielile bugetului general consolidat , în sumă de 211,1 miliarde de lei, au
crescut în termeni nominali cu 3,3% față de ace eași perioadă a anului precedent, dar s -au
redus cu 0,9 puncte procentuale ca pondere în PIB.
Cheltuielile de personal au crescut cu 9,8% față de perioada similară a anului trecut
fiind determinate, în principal, de majorările salariale acordate în a doua parte a lui 2015 și de
majorarea salariului minim brut pe țară.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au scăzut cu 0,9% față de aceeași perioadă a anului
precedent. S -au înregis trat diminuări la unitățile administrativ teritoriale, în timp ce
cheltuielile cu bunuri și servicii la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate au
crescut cu 5, 5%.
Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de perioada similară a anului trecut cu
7,5%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 5% a punctului de pensie de la 1 ianuarie
2016 și de dublarea alocației de stat pentru copii începând cu 1 iunie 2015, precum și de alte
măsuri aprobate în timpul anului 2016.

49
Toate acestea au condus la suplimentări ale cheltuielilor cu asistența socială, avute în
vedere la prima rectificare bugetară.
Dobânzile și subvențiile se mențin la același nivel ca procent din produsul intern brut
comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, respectiv 1,3% din PIB și 0,7% din PIB.
Cheltuielile pentru investiții , care includ cheltuielil e de capital, precum și cele
aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 21,7
miliarde de lei, respectiv 2,9% din PIB.88
În Anglia, la finele anului 2016 guvernul a încasat 716 miliarde de lire și a cheltuit
772 miliarde de lire, astfel creșterea PIB estimată pentru 2016 a f ost redus la 2%, de la 2,4%.
De asemenea , statul a încasat 126 miliarde de lire la Sistemul Național de Asigurari și
a cheltuit 240 de miliarde de lire la sănătate.
Totodată reamintim că Anglia a decis să iasă din UE, aceste efecte s imțindu -se asupra
economiei, de oarece lira sterlină a înregistrat o paritate scăzută( aproximativ 12%) în raport
cu euro și dolarul, statul pierzând aproximativ 350 de miliarde lire.
Taxa pe avere a crescut d e 2 ori în cursul acestui an, statul încasând 4,6 miliarde lire.
Tabel 3.10 Situația încasărilor statului englez în anul 2016

Impozitul pe profit încasat de statul englez în anul 2016, a scăzut cu 10% comparativ
cu anul 2015.
Veniturile din impozitele indirecte și asigurări au scăzut cu 11% în anul 2016.
Dator ia publică netă a crescut cu 10 %, fapt care se datorează încercării statului de a
stabiliza piața valutară.

88 http://cursdeguvernare.ro/bu getul -de-stat-incasarile -din-impozitul -pe-profit -au-crescut -dar-cele-din-tva-au-
scazut -la-11-luni-din-2016.html , accessat la 1.07.2017 Indici / Ani 2015 2016
Impozitul pe profit și capital 225.5 237.4
Asigurare națională 114.9 126.5
Impozite indirecte 290.5 302.6
Taxe și drepturi 0 0
Afaceri 51.5 52.4
Echilibru -0.6 -2.4
Venituri totale directe 681.8 716.5
Datoria publică netă 1,590.60 1,638.40

50
Totodată statul a introdus o serie de impozite și taxe pentru a stabiliza economia , care
amenința să se prăbușească ( impozit pe poduri, autostrăzi și drumuri, impozit pe băutu rile cu
un conținut ridicat de zahăr, taxa Google pentru profiturile repatriate ).
De asemenea o serie de companii au fost afectate și s -au ret ras din Anglia.

51
CAPITOLUL IV CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Concluzii
În majoritatea statelor lumii, rolul cel mai important al impozitelor se manifestă pe
plan financiar și social deoarece acestea reprezintă mijlocul principal de procurare a resurselor
financiare necesare acoperirii necesităților publice.
De-a lungul istoriei naționale, asemeni tendinței generale din Europa, domnitorii și
mai apoi statul au mărit baza de impozitare și tipul impozitelor. Gradual s -au impus tot mai
multe taxe pe activitățiile comerciale, apoi de producție, iar pentru populație a apărut taxa pe
venit (1891, în procent de 9%), apoi impozitul pe venitul global (1921) și vechile impozite
indirecte (pe circulaț ia marfurilor, taxe vamale) și pe consum.
Conform studiului de caz pe care l -am realizat firma GSK plătește cu 90% mai mult
în țara mamă decât în România, acest lucru se datorează faptului că majoritatea
multinaționalelor practică stategia prețurilor de transfer , generând astfel pre siunea fiscală în
propria țară.
Am constat faptul că există un sistem disproporțional în România comparaticv cu
Anglia, deoarece normalitatea ar fi ca angajatorul să contribuie cu un procent mai ridicat la
sistemul de asigurări decât angajatul.
Datorită acestui sistem disproporțional din țara noastră observăm tendința populației
de a se angaja fără contract, evitând astfel plata impozitelor, ducând la apariția evaziunii
fiscale.
România are un sistem de impozitare fix, pe când Anglia are un sistem de im pozitare
bazat pe cotele progresive.
În Anglia compania plătește un impozit mai mare deoarece este cotată la bursa
londoneză, atrage astfel investițiii de ordinul miliardelor, investiții pe care le răsplătește
acordând dividende.
În România compania nu est e cotată la bursă, însă prin lege are puterea să emită
acțiuni. Aceste acțiuni au fost cumpărate integral de societatea mamă și de filialele
acestia.Desigur că acordând dividende acționarilor compania va plăti la rândul ei un impozit,
nesemnificativ aici. Totodată plătind dividende acționarilor săi, compania permite ieșirea a
zeci de milionae de lire din țara noastră, afectând astfel balanța de plăți și cursul de schimb
valutar.

52
Anterior am amintit că sistemul de impozitare englez se diferențiază de cel românesc
prin faptul că acesta se percepe a supra valorii clădirii, și nu a supra rangului localității și zonei
în care aceasta se află aceasta .
De asemena impozitul plătit de companie este mult mai ridicat comparativ cu țara
noastr ă, de aici putem trage concluzia că majoritatea multinaționalelor preferă economiile
emergente deoarece acestea le oferă mai foarte multe facilități fiscale.
România are un sistem unic al cotelor de impozitare, pe când Anglia are un sistem
progresiv.
Dator ită cotelor progresive apare presiunea fiscală, statul fiind nevoit să intervină.
Acest sistem de cote progresive a determinat compania în cauză să își externalizeze
activitatea.
Sistemul românesc bazat pe cote unice de impozitare determină apariția eco nomiei
subterane și a evaziunii fiscale.
În cazul nostru Anglia impune o cotă de 2,81 de ori mai mare asupra venitului decât
România.
În cadrul salariilor observăm că România are o cotă de 1,52% mai ridicată comparativ
cu Anglia. O altă problematică care poate fi evidențiată cu privire la acest aspect o constituie
faptul că această cotă este aplicată indiferent de valoarea salariului, ceea ce duce la scăderea
încasărilor din partea statului și privatizarea sistemului național de asigurări.
În cazul dividen delor cota de 16% din România, comparativ cu Anglia încurajează
compania să emită mai multe acțiuni, astfel statul beneficiază de încasări mai mari.Singurul
dezavantaj îl constituie faptul că acordarea acestor dividenede duce la ieșirea investiției din
țară, afectând astfel balanța de plăți.
În ceea ce privește cota de impozitare din Anglia am fi tentați să credem că acest
sistem de impunere este deosebit de ridicat, însă nu este așa. Acest procent descurajează
companiile să transfere banii în “paradisuri f iscale”, contribuind astfel la creșterea încasărilor
statului.
Impozitul pe clădire în Anglia este de 6 ori mai mare decât în România, acest lucru se
datorează gradului de urbanizare foarte ridicat. Deducem faptul că statul descurajează
popularea masivă în anumite zone. În comparație cu Angila, România încurajează popularea
masivă a zonelor, statul acordând facilități.
În cazul României, comparativ cu Anglia impozitul pe teren este scăzut, ceea ce
încurajează atragerea de investiții.

53
În concluzie, datorită cotelor ridicate din țara mamă, compania preferă să își
externalizeze activitatea într -o țară cu un sistem fiscal permisiv așa cum este România.
Potrivit comunicatului de presă al Ministerului Finanțelor Publice (MFP) , execuția
bugetului general consolidat la finele anului 2016 s-a încheiat cu creșteri la încasările
din: impozitul pe profit de 10,5%, față de aceeași perioadă a anului precedent, la contribuțiile
de asigurări sociale (+7,3%), la accize (+5%) precum și la impozit pe salarii și venit (+5%).
În Anglia, la finele anului 2016 guvernul a încasat de 716 miliarde de lire, și a cheltuit
772 miliarde de lire, astfel creșterea PIB estimată pentru 2016 a f ost redus la 2%, de la 2,4%.
De asemenea statul a încasat 126 miliarde de lire la Sistemu l Național de Asigurari și a
cheltuit 240 de miliarde de lire la sănătate.
Totodată reamintim că Anglia a decis să iasă din UE, aceste efecte simțindu -se asupra
economiei, deaorece lira sterlină a înregistrat o paritate scăzută în raport cu euro și dolarul,
statul pierzând aproximativ 350 de miliarde lire.
Taxa pe avere a crescut de 2 ori în cursul acestui an, sta tul încasând 4,6 miliarde lire.
Propuneri
• Asigurarea coerenței politicii fiscale a României cu mecanismele de stabilitate și de
respo nsabilitate dezvoltate la nivelul Uniunii Europene;
• Conturare a unei politici de administrar e a fondurilor publice bazate pe
responsabilitate, răspundere,transparentă și predictibilitate ;
• Asigurare a unui cadru de responsabilitate socială și fiscală a Statului în ceea ce
privește sist emul de contribuții impuse cetăț enilor;
• Asigurare a unui cadru de responsabilitate socială și fiscală a Statului în ceea ce
privește administrarea r esurselor publice p e termen mediu și lung.

54
Bibliografie

1. Chetrușca Mihai, Sistemul fiscal din Marea Britanie, Referat;
2. Cioponea Mariana, Finanțe publice și fiscalitate, Editura Fundația România de mâine,
București, 2014;
3. Constantinescu Carmen, Finanțe, Editura Economică, București , 2000;
4. Dragomir Georgeta, Finanțe publice, Editura Oscar Print , București, 1995;
5. Dascălu Elena Doina, Finanțe publice, Editura Fundația România de Mâine, București,
2005;
6. Marin Alexandru, Corina Maria Ene, Finanțe p ublice, Editura Victor, București, 2011;
7. Moraru Camelia, Finanțe, Editura ProUniversitaria, București ,2014;
8. Moraru Ioan Dan, Finanțe publice, Editura Economică, București, 2009;
9. Nuță Florin Marcel, Nuță Alina Cristina, Finanțe publice, Editura ASE, Buc urești,
2014;
10. Papuc Răzvan Mihail, Economie și Finanțe publice, Editura Universității din
București, București, 2014;
11. Popeangă Vasile, Finanțe publice, Editura Economică Brâncuși, Târgu Jiu, 2006
, Suceava, 2008;
12. Posea Constantin, Finanțe Publice, Editur a Fundației România de Mâine, București,
2005;
13. Roman Lidia Daniela, Finanțe publice, Editura Economică, București, 2001;
14. Sandu Gheorghe, Finanțe publice, Editura Universității din Suceava , Suceava, 1999;
15. Sandu Gheorghe, Finanțe publice, Editura Econo mică, București, 2010;
16. Savescu Mihai, Aspecte ale impozitelor și taxelor locale în cadrul unei primării,
lucrare de licență ;
17. Stanciu Liliana, Finanțe publice, Ed. Academiei Forțelor Terestre, Sibiu, 2001;
18. Stoica Cornelia Emilia, Finanțe publice, Editura expert, București, 2004;
19. Stroe Radu, Armeanu Dan, Finanțe, Ediția a -II-a , Editura Albatros, București, 1997;
20. Șaguna Dan Drosu, Drept fiscal, Editura C.H. Beck, București, 2013;
21. Tudor Florin, Antochi Valentin, Finanțe publice, Editura Europlus, Galați, 2009;
22. Ulian Galina, Doga -Mîrzac Mariana, Rotaru Liliana , Finanțe publice, Editura
ASEM , Chișinău, 2007;
23. Codul fiscal ,legea 51/2003, art.2;

55
24. Lege privind Codul fiscal, nr. 571/2003, M.O. nr.227/2015, cap. II “Interpretarea și
modificarea Codului fiscal”;
25. Legea privind finanțele publice, nr.500/2002, M.O. nr. 597/2002;
26. www.actrus.ro/biblioteca/cursuri ;
27. http:// www.larousse.fr/archives/rechercher?q=fiscalite&base=economie ;
28. http://guerillafiscala.ro/blog/2011/05/istoria -taxelor -si-impozitelor -%E2%80%93 –
parte a-ii-a;
29. https://www.linkedin.com/pulse/despre -taxe-%C8%99i -impozite -scurt -istoric -cristina –
hatulescu ;
30. https://ro.wikipedia.org/wiki/Sistemul_fiscal_român ;
31. http://www.scritub.com/economie/finante/FISCALITATEA -IN-MAREA –
BRITANIE64867.php ;
32. https://noiromani.co.uk/taxe -impozite -romani -in-uk/;
33. https://www.gov.uk/income -tax/check -youre -paying -the-right -amount ;
34. https://www.gov.uk/national -insurance -rates -letters/contribution -rates;
35. https://www.gov.uk/search?q=dividende ;
36. http://ro.gsk.com/ro/despre -noi/istoria -noastra -globala/ ;
37. http://public.gsk.ro/valorileNoastre/GSK -in-Europa.html ;
38. http://public.gsk.ro/valorileNoastre/GSK -in-Europa.html ;
39. http://www.efin.ro/analiza_swot_2381/analiza_swot_definitie.html ;
40. http://yousigma.com/comparativeanalysis/glaxosmithklineplc.html ;
41. http://ideideafaceri.manager.ro/articole/piata -marketing/analiza -pest-este-vitala –
pentru -orice -afacere -de-succes -2190.html ;
42. http://statistici.insse.ro/shop/ ;
43. https://republica.ro/ anul-dividendelor -din-2016 -se-reduce -impozitul -pe-dividende -de-
la-16-la-5;
44. http://www.mediafax.ro/econ omic/impozitarea -cladirilor -in-functie -de-destinatia –
acestora -s-ar-putea -aplica -de-la-1-ianuarie -2016 -13159796 ;
45. http://www.mediafax.ro/economic/piata -imobiliara -pretul -mediu -al-locuintelor -a-
crescut -care-sunt-preturile -in-cele-mai-mari-orase -din-tara-12199604 ;
46. http://cursdeguvernare.ro/bugetul -de-stat-incasarile -din-impozitul -pe-profit -au-
crescut -dar-cele-din-tva-au-scazut -la-11-luni-din-2016.html ;
47. http://www.stiucum.com/finante/finate -publice/Resursele -financiare -publice –
s12449.php , http://documents.tips/documents/finane -publice -5665bd96252e6.html .