INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. [608149]
1
CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 3
CAPITOLUL 1: SCHIMBĂRILE ȘI NEVOILE APĂRUTE LA VÂRSTA A TREIA …………………… 5
1.1. Definirea termenilor de specialitate : schimbare, nevoie, bătrânețe/senectute, vârstnic,
îmbătrânire ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 5
1.2. Aspecte generale ale fenomenului de îmbătrânire ………………………….. ………………………….. ……. 6
1.2.1. Gradul de dependență al vârstnicului ………………………….. ………………………….. ……………….. 6
1.2.2. Bătrânețea – o nouă criză ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 7
1.2.3. Modifică rile cognitiv -comportamentale ………………………….. ………………………….. ……………. 8
1.3. Stilul de viață și îmbătrânirea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 9
1.3.1. Calitatea vieții ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 10
1.3.2. Emigrarea vârstnicului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 10
1.3.3. Speranța de viață ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 11
1.3.4. Aspecte farmacologice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 11
1.3.5. Continuarea studiilor la vârsta a treia ………………………….. ………………………….. ……………… 12
1.4. Perspectiva creștin -ortodoxă despre bătrâni și bătrânețe ………………………….. ……………………… 13
CAPITOLUL 2: FILANTROPIA ȘI ASISTENȚA SOCIALĂ ÎN PROBLEMATICA
VÂRSTNIVULUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 16
2.1. Problemele vârstnicului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 16
2.1.1. Starea de sănătate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 16
2.1.2. Singurătatea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 18
2.1.3. Instituționalizarea ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 19
2.1.4. Scopul și sensul vieții creștine la vârsta a treia ………………………….. ………………………….. … 22
2.2. Implicarea Bisericii Ortodoxe în activitățile de asistență socială acordate vârstnicului ………… 27
CAPITOLUL 3: INSTITUȚII ALE ASISTENȚEI SOCIALE ÎN CADRUL BISERICII ORTODOXE
ROMÂNE: FUNDAȚIA "SOLIDARITATE ȘI SPERANȚĂ" IAȘI ȘI AȘEZĂMÂNTUL SOCIAL –
FILANTROPIC "SFÂNTUL DIMITRIE ȘI SFÂNTA MATROANA" BUCȘOIȚA – BUCȘOAIA . 30
3.1. Fundația Solidaritate și Speranță Iași: Centrului de asisten ță socială și îngrijire la domiciliu
"Sfântul Mina" ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 30
3.1.1. Istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 30
3.1.2. Legislația în vigoare privind serviciile de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 30
3.1.3. Strategiile impleme ntate în cadrul Centrului de asisten ță socială și îngrijire la domiciliu
"Sfântul Mina" ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 31
2
3.2. Așezământul social -filantropic "Sfântul Dimitrie și Sfânta Matroana" ………………………….. ….. 32
3.2.1. Istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 32
3.2.2. Legislația în vigoare privind serviciile furnizate în centrele rezidențiale pentru persoanele
vârstnice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 32
3.2.3. Strategiile implementate în cadrul Așezâmântului social -filantropic "Sfântul Dimitrie și
Sfânta Matroana" ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 33
CAPITOLUL 4: METODOLOGIA CERCETĂRII SERVICIILOR DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ALE
BISERICII ORTODOXE ROMÂNE ÎN PROBLEMATICA PERSOANELOR VÂRSTNICE ……… 34
4.1.Cercetarea în asistența socială ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 34
4.2. Documentare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 37
4.3. Interviul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 37
4.4. Studiul de caz ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 42
CAPITOLUL 5: R EZULTATELE CERCETĂRII ȘI STRATEGII DE INTERVENȚIE ………………. 44
5. 1. STUDII DE CAZ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 44
5.3. Interpretarea datelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 107
5.4. Propunerea unor noi strategii de intervenție ………………………….. ………………………….. ………… 112
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 117
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 119
ANEXA 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 124
ANEXA 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 125
ANEXA 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 134
ANEXA 4 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 135
ANEXA 5 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 136
ANEXA 6 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 138
3
INTRODUCERE
Gerontologia și geriatria au devenit domeni de interes pentru specialiști, deoarece
numărul persoanelor vârstnice este în continuă creștere, iar media de via ță a suferit
modificări, de -a lungul timpului. Vârstnicii sunt persoanele cărora le datorăm prezent ul. Sunt
cei care au făcut să existe o continuitate a ființei umane, a valorilor morale, a tradițiilor și a
obiceiurilor. Specialiștii vorbesc despre giganții geriatriei , sau "cei patru I: imobilitate,
instabilitate (căderile), incontinența și intelectul afectat (confuzia, funcția cognitivă)"1.
În prezent se dorește o îmbunătățire a calității vieții persoanelor vârstnice, astfel
"scopul nu este numai să trăim um număr mai mare de ani, ci aceștia să fie și de calitate. O
viață lungă și sănătoasă înseamnă să rămânem creativi și plini de energie la orice vârstă.
Înseamnă să înțelegem că, deși vom muri într -o zi, sedentarismul și infirmitatea nu constituie
capitolul final, inevitabil, al vieții noastre"2.
Fiecare persoană poate să -și găsească un scop al vieț ii sale și să înțeleagă care este
sensul lui, pentru a avea o viață creștinească, plăcută în fața Lui Dumnezeu.Bătrânețea poate
fi o încununare a întregii vieți, depinde însă cum este acceptată de cei care au început o nouă
perioadă a vieții lor. "Bătrâneț ea este o cunună strălucită; ea se află mergând pe calea
cuvioșiei"3.
Prima iopoteză a lucrării este legată de influențele negative ale instituționalizării.
Persoanele care ajung să fie instituționalizate sunt afectate emoțional și devin antisociale.
A doua ipoteză a lucrării se bazează pe afirmațiile făcute de oamenii care susțin că
Biserica Ortodoxă Română nu se implică în activitățile social -filantropice.
În lucrare vor fi prezentate serviciile acordate de Centrului de asisten ță socială și
îngrijire l a domiciliu "Sfântul Mina", din cadrul Fundației Solidaritate și Speranță din Iași și
serviciile acordate în cadrul Așezâmântului social -filantropic "Sfântul Dimitrie și Sfânta
Matroana" din Bucșoița – Bucșoaia, județul Suceava..
Eșantionul ales a fost fo rmat din 20 de persoane, câte 10 din fiecare instituție.În
lucrare sunt realizate câte 3 studii de caz, pentru fiecare instituție, acestea fiind
reprezentative.
1 Ion Hurjui; Compendiu de geriatrie; Editura Așfa ; Iași; 2004; p.274.
2 SarÍ Harrar, Debra Gordon; Rețetă pentru o viață lungă ; Editura Reader's Digest; București , 2009; p. 9.
3 ***Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 2008 , Pilde ,
16,31, p. 651.
4
Conținutul lucrării este structurat în cinci capitole.
În primul capitol vor fi evidențiate schimbările și nevoile care apar la vârsta a treia,
prin definirea termenilor de specialitate, prezentarea aspectelor generale ale fenomenului de
îmbătrânire, despre stilul de viață și va fi subliniată perspectiva creștin -ortodoxă despre
bătrâni și bătrâne țe.
În cel de al doilea capitol vor fi prezentate problemele care apar la persoanele ajunse
la vârsta a treia și care este implicarea Bisericii Ortodoxe Române în activitățile de asistență
socială acordate vârstnicului.
În capitolul trei vor fi prezentat e instituțiile unde a fost desfășurată partea practică,
Pentru fiecare instituție va exista un istoric, legislația în vigoare, strategiile folosite și
organigrama instituției respective.
În cel de al patrulea capitol va fi descrisă metodologia folosită. Î n acest capitol va fi
prezentată cercetarea calitativă, fiind prezentate: interviul, documentarea și studiul de caz și
cum au fost aplicate practic.
În ultimul capitol vor fi prezentate câte trei studii de caz, reprezentative pentru fiecare
instituție și soluții și recomandări care ar putea fi puse în practică, pentru a fi îmbunătățite
serviciile acordate.
Scopul prezentei lucrări este de a scoate în evidență serviciile sociale acordate de
Biserica Ortodoxă Română, în problematica persoanelor vârstnice.
5
CAPITOLUL 1: SCHIMBĂRILE ȘI NEVOILE APĂRUTE LA VÂRSTA A TREIA
1.1. Definirea termenilor de specialitate : schimbare, nevoie, bătrânețe/senectute,
vârstnic, îmbătrânire
Schimbarea se referă la modificăr ile care apar în viața unui om. Este o î nlocuire a
ceea ce a fost, s -a petrecut în trecut, cu noi experiențe, sentimente, întâmplări. La vârsta a
treia schimbarea se petrece atât în ceea ce privește viața socială a unei persoane, cât și la
schimbările fizice și psihice care au loc.
Nevoia este o necesitate care apare în urma unor schimbări, sau pentru a modifica
ceva ce există. Când ne raportăm la nevoile oamenilor, acestea necesită o analiză a
contextului, resurselor și beneficiilor care ar putea urma după îndeplinirea cerințelor.
Bătrânețe es te definită ca "etapă finală din viața ființelor, caracterizată prin
diminuarea treptată a funcțiilor fiziologice"4. Același înțeles îl găsim și în Dicționarul
enciclopedic5. Din punct de vedere sociologic, bătrânețea este analizată și din alte puncte de
vedere. Această vârstă poate fi analizată în funcție de societatea din care face parte o
persoană. "Bătrânețea trebuie înțeleasă ca un sistem social produs de cadrele sociale, analizat
și redefinit continuu, în funcție de evoluția acestora. Ea nu poate fi r edusă la o realitate
biologică alcătuită din uzuri și incapacități, rezultate din din procesul continuu al senectuții….
Pragul bătrâneții depinde de tipul de societate, iar în interiorul aceleiași societăți, de clasa de
apartenență"6.
În trezent, îmbăt rânirea este văzută ca o povară și nu ca o încununare a celui care a
reușit să trecă peste multe obstacole ale vieții, așa cum se întâmpla în trecut. "Odinioară,
copilul începea foarte devreme viața activă. Adulții, mureau la vârste mai mici decât în
preze nt. Bătrânii se bucurau de prestigiul rarității și al experienței, bătrânețea fiind
considerată ca o încoronare. Astăzi, scara de valori este într -o anumită privință inversată. Din
ce în ce mai numeroși și în afara sectorului productiv, bătrânii sunt respi nși, iar la vârste
foarte înaintate dispariția lor poate părea o eliberare"7. Conform dicționarului de demografie,
îmbătrânirea este definită ca "degradare progresivă fizică a oricărui organism, care începe în
4 https://dexonline.ro (consultat la data de 18 mai 2018)
5 ***Dicționar enciclopedic, Vol. I, A -C, Editura Enciclope dică, București, 1993.
6Larousse, Dicționar de sociologie , Editura Univers Enciclopedic, București, 1996, pp. 30 -31.
7Ibidem , p. 314.
6
prima zi după naștere și continuă până la sfâr șitul vieții"8. În dicționarul de psihologie, se
pune accentul pe îmbătrânirea la nivelus sistemului nervos central, astfel "îmbătrânirea
patologică cerebrală se manifestă sub diferite forme, dintre care cele mai comune sunt
sindroamele demențiale (maladia lui Alzheimer) cu tulburări ale memoriei, dezorientare
temporospațială, sindrom afazo -apraxo -agnozic"9. Pentru termenul îmbătrânire , se poate
folosi și sinonimul senescență , care se referă la "fenomenele psihofiziologice care anunță
îmbătrânirea: scăderea randamentului intelectual și a capacității de adaptare"10.
1.2. Aspecte generale ale fenomenului de îmbătrânire
Având în vedere fenomenul de îmbătrânire, specialiștii au realizat următoarele
clasificări: – "între 45 -59 de ani – vârsta de mijloc;
– 50-60 de ani – presenescența;
– între 65 (60) – 75 – trecerea spre bătrânețe, sau perioada de vârstnic;
– între 75 – 85 (90) de ani – bătrânețea medie sau perioada de bătrân;
– peste 85 (90) de ani – stadiul marii bătrâneți sau perioada de longeviv "11.
Procesul de îmbătrânire este din ce în ce mai accentuat. „…mai accentuat în țările
dezvoltate. Deși considerată un succes al evoluției societății în ansamblu și al progreselor
medicale în particular, îmbătrânirea reprezintă o problemă la nivel mondial . 19 din cele 20
cele mai vârstnice țări se află în Europa, la nivel mondial Italia și Japonia ocupând primele
două poziții”12.
Bătrânețea poate fi văzută ca o perioadă de relaxare, sau ca o criză. În această
perioadă, vârstnicul se poate confrunta cu no i evenimente din viața sa, precum pensionarea,
schimbarea rolurilor în societate, „cuibul gol”, instituționalizarea, pierderea partenerului.
1.2.1. Gradul de dependență al vârstnicului
Atunci când este prezentat procesul de îmbătrânire, trebuie să se aibă în vedere mai
multe dimensiuni. Pentru a analiza gradul de independență, sau dependență a vârstnicului, se
folosește "Grila Geronte, utilizată în Franța, prin care se evaluează activitățile mentale,
8Mihai Țarcă, Mic dicționar de demografie multilingv, Editura Junimea, Iași, 2009, p. 89.
9Roland Doron și Françoise Parot , Dicționar de psihologie , Editura Humanitas, București, 2006, p. 431.
10 Valeriu Rusu, Dicționar medical , Editura Medicală, București, 2004, p. 909.
11 Bogdan Constantin, Elemente de geriatrie practică , Editura Medicală, București, 1988, p. 15.
12 Aursulei V iviana, Florin Mitu, Ioana Dana Alexa (editori), Bolile cardiovasculare la vârstnici, Editura
Polirom, Iași, 2015, p.33.
7
senzoriale și ale vieții cotidiene – inclusiv cele inst rumentale. Categoriile în care sunt incluse
variabilele sunt grupate în:
1. activități mintale: coerență, orientare, relație;
2. activități senzoriale: auz, văz, vorbit;
3. activități corporale: toaleta părților superioare, toaleta părților inferioare,
îmbrăcarea p ărților superioare, a celor mijlocii și a celor inferioare,
posibilitatea de autoservire, de a se hrăni, de a elimina, de a se ridica/culca,
așeza, de a se deplasa în interior, respectiv în exterior, de a deplasa obiecte;
4. activități casnice: gestiune, bucă tărie, menaj, comunicare în situații de urgență;
5. activități sociale: transport, cumpărături, urmarea unui tratament, activități
pentru timpul liber"13.
1.2.2. Bătrânețea – o nouă criză
Este necesar să se țină cont de modificările fizice, psihice, dar și d e cele sociale.
Atunci când o persoană ajunge la bătrânețe, ea încă are anumite roluri în societate, tocmai de
aceea vârstnicul are o influență asupra ei, dar și societatea joacă un rol important pentru
vârstnic, având în vedere faptul că bătrânul începe și mai mult să depindă de ceilalți.
„Procesul de îmbătrânire determină o serie de modificări în organismul uman, modificări care
influențează buna funcționare fizică a acestuia, iar intensitatea lor este accentuată de prezența
bolilor cronice. Astfel, schi mbările sunt evidențiate la nivelul funcționării senzoriale, la
nivelul organelor și sistemelor anatomice, al stării de sănătate fizică și mentală, al funcționării
psihomotorii ori al personalității”14.
Deoarece bătrânii au diferite experiențe, pot reacțio na diferit, chiar dacă este același
eveniment. De exemplu, în cazul în care doi bătrâni sunt instituționalizați, ei pot reacționa
diferit. Unul dintre ei poate fi fericit, deoarece acasă era singur, nu avea cu cine să comunice,
cui să împărtășească ideile și părerile lui, iar altul poate fi trist. Această tristețe se poate
datora faptului că mai era vizitat din când în când de vecini, sau de alte rude, sau și datorită
faptului că era în casa pentru care a depus un efort foarte mare pentru a o construi și pe ntru a
aduna toate obiectele, care acum îi trezesc amintiri. „Săhleanu […] susținea chiar că oamenii
vârstnici ar fi mai diferiți între ei decât tinerii"15.
13 Șoitu Daniela, Vârsta a treia, Editura Institutul European, Iași, 2006, p. 21.
14 Idem, Adina Rebeleanu (coord.), Noi perspective asup ra cursului vieții, Editura Universității Alexandru Ioan
Cuza, Iași, 2016, p. 115.
15 Șoitu Daniela, Op. cit., Iași, 2006, pp.38 -39.
8
Este foarte important să fie analizate activitățile pe care le fac bătrânii și cum își
ocupă ei t impul. Crizele sunt provocate de anumite întâmplări, evenimente, care pot
destabiliza o persoană. „Amploarea și dezvoltarea crizelor depind de modul de percepție al
fiecăruia și de mecanismele de apărare"16.
1.2.3. Modificările cognitiv -comportamentale
Această perioadă din viața unei persoane poate fi văzută diferit, în funcție de ideile,
dorințele, speranțele pe care le are fiecare. C. Bogdan consideră că modificările care apar la
această vârstă „sunt concretizate în:
1. Scăderea fluidității și performanțe i cognitive:
dificultăți de evocare a amintirilor, diminuarea capacității de memorare, dificultăți
în evocarea evenimentelor recente și performanță în evocarea celor din copilărie,
apare memoria regresivă;
dificultăți în învățare sau în achiziția unor noi elemente și în efectuarea operațiilor
intelectuale;
scăderea capacității de abstractizare și diminuarea capacităților analitice; peste 60
ani, funcțiile intelectuale, măsurate prin teste de inteligență, se deteriorează
diferențiat (unele rezistă – comprehe nsiunea, vocabularul; altele se deteriorează –
calculul mintal, memoria de fixare, sesizarea similitudinilor, etc.);
dificultăți în ceea ce privește promptitudinea reacțiilor senzorio -motorii;
scăderea capacității de orientare în spațiu;
diminuarea capacit ății de concentrare, oboseală în procesul de concentrare;
adaptarea dificilă la situații noi;
perseverarea în teme repetitive;
2. Modificarea afectivității spre polul depresiv prin:
accentuarea laturii introversive (bătrânul este mai închis în sine);
scăderea rezonanței afective (supărarea și veselia se sting mai repede);
scăderea toleranței la frustrare (mai supărăcios și nerăbdător);
scăderea forței de mobilizare emoțională și motivațională;
scăderea cenzurii în ceea ce privește controlul emoțional, labilita te emoțională
(mai schimbător în emoții, stări dispoziționale, mai capricios);
16 Mândrilă Carmen – Gabriela, Procesul de îmbătrânire din perspectiva asistenței sociale, Editura Universității
"Alexandru I oan Cuza", Iași, 2008, p. 80.
9
3. Accentuarea trăsăturilor de personalitate, care se produce în diferite grade și în
funcție de amploarea lor anterioară (îmbătrânește așa cum a trăit);
4. Apariția unor reacții com pensatorii:
conservatorism extrem, rezistență la schimbare;
trebuință de întărire a afirmării morale și sociale (vrea recunoaștere a
prestigiului său, vrea să se știe și să se recunoască cine a fost el în viață, mai
exact, că el a fost «cineva»);
autoritar ism;
atașament excesiv de bunurile materiale”17.
În privința bătrânilor, datorită experienței lor, trăirilor avute și credințelor lor, este dificil
pentru noua generație să le arate acestora o altă modalitate de a rezolva problema, sau că
lucrurile nu mai sunt la fel ca în perioada în care trăiau ei perioada adolestenței și a tinereții.
1.3. Stilul de viață și îmbătrânirea
"Două condiții trebuie să se afle la baza unei îmbătrâniri armonioase: acceptarea și
adaptarea"18.
Fiecare persoană trăiește procesul de îmbătrânire în felul său. Acest lucru se datorează
experiențelor pe care le -a avut fiecare persoană, zestrea genetică, mediul cultural și social în
care a trăit, valorile spirituale și principiile după care își ghidează viața, tipul de familie din
care provine, locul de muncă, modul în care și -a petrecut timpul liber. Societatea este într -o
continuă schimbare. "Evoluția societății este o parte și un moment din evoluția integrală, dar
ea este legată mai ales de evoluția spirituală și de legile ei, neurmâ nd unei cauzalități
mecanice, oarbe. În acest proces nu poate fi deci neglijată schimbarea ideilor și credințelor
omenești. Indivizii și masele au fiecare rolul lor bine determinat în evoluția socială"19. Toate
acestea contribuie la modul de îmbătrânire al fiecărei persoane20. În urma unor cercetări, s -a
ajuns la o concluzie nedorită: „condițiile de muncă improprii sănătății, care nu permiteau
menținerea unui stil de viață echilibrat, au determinat și noi afecțiuni”21. Atunci când nu
există anumite condiții de viață, benefice dezvoltării intelectuale, sociale, economice, se
17 Șoitu Daniela, op. cit., Iași, 2006, pp.38 -39.
18 Bogdan Constantin, Geriatrie, Editura Medicală, București, 1997, p. 438.
19 Petre Andrei, Sociologie generală, Ediția a IV -a, Editura Polirom, Iași, 1997, p. 372.
20 Studia Univ ersitatis Septentrionis Teologia Ortodoxă, Anul III, Nr.1, Editura Universității de Nord, Baia
Mare, 2011, p. 153.
21 Șoitu Daniela , Adina Rebeleanu (coord.), op. cit., Iași, 2016, p. 69.
10
ajunge la disfunții. Ceea ce trăiește omul pe parcursul vieții sale, va avea repercursiuni odată
cu îmbătrânirea. Nu trebuie ignorat faptul că momentul apariției modificărilor specifice
îmbătrânirii este influențat de ceea ce are loc pe parcursul vieții. Toate aceste lucruri se
raportează la calitatea vieții omului. Aceasta poate fi privită din perspectiva societății, sau se
poate reduce la subiectivitatea fiecărui individ. Pentru unii, de e xemplu, pensionarea poate
însemna inutilitate, pierderea unor roluri, în timp ce pentru alții, același eveniment poate
însemna: „o eliberare din stres și libertatea de a acționa în conformitate cu propriile nevoi”22.
1.3.1. Calitatea vieții
Calitatea vieț ii este un concept vag. „El are legături cu satisfacția de viață, starea de
bine, îmbătrânire de succes, capacitatea de a face față și de a se adapta…. A măsura calitatea
vieții înseamnă a măsura capacitatea funcțională – capacitatea de a realiza activit ățile zilnice,
sănătate pozitivă – sanatatea este starea completă de bine fizică, mentală și socială și nu
numai absența bolii și a infirmității, starea de bine socială – ca o dimensiune a stării de bine
individuale, distinctă de sănătatea fizică și mentală . Cercetările arată că măsurarea calității
vieții este realizată de doctori, asistente medicale, studenți, voluntari și pacienți, iar unul
dintre instrumentele utilizate în măsurătoare este evaluarea geriatrică – o vedere completă
asupra tuturor aspectelor despre condiția unei persoane vârstnice”23. O pensionară spunea că
sora ei este plecată în Germania. Ea are 73 ani, iar sora ei are 70. Diferența este una evidentă.
În timp ce sora ei încă lucrează, este o pensionară activă, ea nu reușește să -și prepare si ngură
hrana și suferă din cauza mai multor boli, care s -au instalat de -a lungul timpului. Acesta nu
este singurul caz.
1.3.2. Emigrarea vârstnicului
Există situații în care persoane care încă nu erau ieșite la pensie, au plecat în altă țară
și lucrează în continuare, deși au ieșit la pensie, datorită vârstei. Pentru a se ajunge la astfel de
situații este necesar și sprijinul familiei. „…deciziile menținerii pe piața muncii sunt
influențate de starea de sănătate, de relațiile intra -familiale”24. Familia este cea care îi dă
curaj vârstnicului. „Familia este cea care oferă un imbold migrantului vârstnic, cea care
22 Ibidem, p. 71.
23 Societatea Română de Geriatrie – Gerontologie, Congresul Național de Geriatrie – Gerontologie „Calitatea
vieții vârstnicului”, Volum de rezumate, 26 -28 iunie 2003, Editura CERMI, Iași, p. 10.
24 Șoitu Daniela , Adina Rebeleanu (coord.), op. cit., Iași, 2016, p. 119.
11
reprezintă puntea de legătură dintre acasă și locul în care în prezent subiecții microcercetării
locuiesc”25.
1.3.3. Speranța de viață
„Studiile atrag atenția asupra faptului că în anul 2060 se prevede ca numărul de
persoane de 65 de ani și mai în vârstă să se dubleze față de numărul persoanelor apte de
muncă”26. Este îngrijorător acest fenomen, deoarece, așa cum se spune, copiii sunt viitorul,
adică ei vor fi cei care ar trebui să asigure pensia celor în vârstă, odată ce au pășit pe piața
muncii. Odată ce veniturile vârstnicului nu mai sunt asigurate, hrana pe care și -o va procura
nu va fi de cea mai bună calitate, ci va fi la prețul cel mai bun pen tru el. De asemenea, cei
care se vor confrunta cu anumite boli, nu vor avea posibilitatea să -și administreze
medicamentele necesare, ceea ce va determina o viață și mai precară a vârstnicului. Se pare
că, speranța de viață este mai mare pentru femei, decât pentru bărbați, însă acest lucru
înseamnă că femeile se vor confrunta pe o perioadă mai îndelungată cu bolile care le
afectează starea de sănătate27.
„Un indicator relevant pentru starea de sănătate a populației este speranța de viață în
anii sănătoși (fă ră limitări din cauza bolii sau infirmității). Cu cât speranța de viață în ani
sănătoși este mai mică, cu atât povara fiscală pentru furnizarea îngrijirilor medicale, sociale,
precum și pentru sistemul de pensii este mai ridicată, iar decidenții politici a r trebui să fie
pregătiți pentru a face față nevoilor persoanelor vârstnice. La nivelul anului 2014, speranța de
viață la vârsta de 65 de ani este de 18,1 ani pentru femei și 14,7 ani pentru bărbați, printre
cele mai mici valori din UE (Eurostat, 2015). La vârsta de 65 de ani, femeile din România au
5,7 ani de viață sănătoasă înaintea lor, iar bărbații 5,9 ani sănătoși, în comparație cu media
UE de 8,6 ani sănătoși de viață atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Femeile trăiesc mai
mult, dar și deteriora rea stării de sănătate crește cu vârsta. Populația feminină pierde mai
mulți ani sănătoși din viață, comparativ cu populația masculină”28.
1.3.4. Aspecte farmacologice
J. Turpin afirma că "a îmbătrâni înseamnă a avea din ce în ce mai mult nevoie de
medica mente și din ce în ce mai puține posibilități de a le suporta"29. Nu trebuie ignorat
25 Ibidem, p. 125.
26 Ibidem , p. 115.
27 Ibidem, pp. 166-167.
28 Ibidem, p. 166.
29 Bogdan Constantin, op.cit. , București, 1997, p. 322.
12
faptul că, în prezent, o mare putere o are industria farmaceutică. Din păcate, în România,
persoanele în vârstă, și nu numai, se auto tratează, fără a -și examina starea de sănătate, prin
vizite regulate la medic, și prin efectuarea analizelor necesare. De asemenea, bătrânii
obișnuiesc să -și procure și să folosească medicamente despre care au auzit de la vecini,
prieteni, cunoscuți, fără a se gândi că acel medicament are anu mite indicații și contraindicații.
În 1997, Bogdan Constantin aducea în atenție următoarele informații despre consumul
farmacologic: "Persoanele vârstnice (15 -18% în ansamblul populațiilor) dețin 25 -50% din
consumul total în diverse țări. 70 -90% din persoa nele în vârstă fac tratamente zilnice cu
medicamente, 25 -35% dintre aceștia luând între 3 și 6 medicamente zilnic. După alte date,
aproximativ 77% din bătrâni iau curent medicamente, aproximativ 40% iau cel puțin un drog
pe zi pentru a -și putea duce activi tățile lor cotidiene, și mai multde 70% le iau în virtutea unor
vechi prescripții sau din proprie inițiativă, fără indicația medicului sau a farmacistului"30.
(Bogdan C., 1997, p. 323).
1.3.5. Continuarea studiilor la vârsta a treia
Indicat ar fi ca îmbătr ânirea să se producă doar din punct de vedere cronologic, starea
de sănătate să fie păstrată, iar persoana vârstnică să aibă posibilitatea să fie încă activă pe
piața muncii. În unele țări s -a luat atitudine, astfel, pentru ca bătrânii să -și mențină starea de
sănătate, participă, împreună cu cei tineri la cursurile organizate în cadrul universităților.
„Datorită cererii, 60 de universități americane au înființat în campusurile lor reședințe
speciale pentru pensionarii care vor să urmeze cursurile și să part icipe alături de tinerii plini
de energie la viața studențească. Contra unei taxe de 2500 – 3000 de dolari pe lună și obligația
de a frecventa 450 ore de curs și seminar pe an, ei câștigă – au constatat specialiștii în
geriatrie – vitalitate, luciditate, u n psihic echilibrat și optimism, sănătate psihică. Stimularea
intelectului are efecte benefice asupra vârstnicilor care, deși nu obțin diplome, se dovedesc
mai conștiincioși și mai pasionați de studiu decât colegii lor tineri”31.
Nici în România nu este impusă o limită de vârstă pentru înscrierea la facultate.
Totuși există facultăți care impun o limită de vârstă, menționată în propriul regulament.
Aceste facultăți sunt cu precădere cele de medicină, deoarece la o anumită vârstă nu mai
există posibilitate a să profeseze în domeniu32.
30 Ibidem, p. 323.
31 Societatea Română de Geriatrie – Gerontologie, Congresul Național de Geriatrie – Gerontologie „Calitatea
vieții vârstnicului”, Volum de rezumate , 26-28 iunie 2003, Editura CERMI, Iași, p. 72.
32 https://www.ziaruldeiasi.ro (consultat la data de 03 decembrie 2017) .
13
Chiar dacă unele persoane nu au posibilitatea să urmeze cursurile unei facultăți, își pot
menține mintea tânără prin efectuarea rebusurilor, prin jocuri care le stimulează atenția și
memoria, dar care le crează și un anumit con fort și o stare de bine.
Vârsta a treia este văzută ca o perioadă în care se poate vorbi de înțelepciune, de
cumpătare și de o analiză a sinelui. Bineînțeles, lucrurile nu pot fi generalizate. "Filosofia
veche chineză considera cumpătarea o calitate a ce lor trecuți de 70 de ani – după ce individul
se instruise 15 ani, își făcuse o situație până la 30, depășise îndoielile după 40 de ani și
începuse să înțelagă voința cerului la 50 de ani"33.
1.4. Perspectiva creștin -ortodoxă despre bătrâni și bătrânețe
În Vechiul Testament bătrânii erau văzuți în comunitate ca fiind oameni plini de
experiență și înțelepciune, astfel, ceilalți oameni aveau obligația să -i respecte: "Înaintea celui
cărunt să te scoli, să cinstești fața bătrânului și să te temi de Domul Dumnez eul tău. Eu sunt
Domnul Dumnezeul vostru"34. Căruntețea este văzută ca o cinste pentru cel care a ajuns să
trăiască o anumită vârstă înaintată. În Sfânta Scriptură, la Înțelepciunea lui Isus Sirah , i se dă
întîietate pentru a vorbi, celui bătrân: "Grăiește tu, cel care ești mai bătrân, cu bună știință, că
ți se cuvine, și să nu împiedici muzica"35. Însă, această vorbire trebuie să fie una chibzuită,
atunci când este momentul potrivit: "Unde nu este ascultare, nu cheltui vorba și când nu este
vreme nu te arăta înțelept"36. În cartea Vechiului Testament, numită Pilde , perioada bătrâneții
este văzută ca o încununare, mai ales pentru cei care au dus o viață bineplăcută Lui
Dumnezeu: "Bătrânețea este o cunună strălucită; ea se află mergând pe calea cuvioșiei"37.
Bătrânii erau utili pentru comunitate, astfel, ei făceau parte din cei care judecau, la
porțile cetății. La bătrâni veneau la judecată, părinți ai căror copii erau neascultători: "De
avea cineva fecior rău și nesupus, care nu ascultă de vorba tatălui său și d e vorba mamei sale,
și aceștia l -au pedepsit, dar el tot nu -i ascultă; Să -l ia tatăl lui și mama lui și să -l ducă la
bătrânii cetății lor și la poarta acelei cetăți și către preoții cetății lor să zică: «Acest fiu al
nostru este rău și neascultător, nu asc ultă de cuvântul nostru și este lacom și bețiv». Atunci
33 Șoitu Daniela, Op. cit. , Iași, 2006, p. 18.
34 ***Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, Bucu rești, 2008 , Levitic,
19, 32 , p. 137.
35 Ibidem, Înțelepciunea lui Isus Sirah , 32,4, p. 1009.
36 Ibidem, Înțelepciunea lui Isus Sirah , 32,5, p.1009.
37 Ibidem , Pilde , 16,31, p. 651.
14
toți oamenii cetății lui să -l ucidă cu pietre și să -l omoare. Și așa să stârpești răul din mijlocul
tău și toți Israeliții vor auzi și se vor teme"38.
Tot la sfatul bătrânilor apelau cei care doreau s ă se căsătorească, pentru ca aceștia să
fie martori, pentru a nu se ajunge la desfrâu, sau la alte nelegiuiri, fiind respectate legile
cetății. Același lucru l -a făcut și Booz, atunci când a luat -o de soție pe Rut, care era văduvă,
astfel fiind păstrat num ele celui decedat, și fiind dusă mai departe moștenirea acestuia prin
nașterea de prunci: "Iar Booz a zis către bătrâni și către tot poporul: «Voi sunteți martori
astăzi că eu am cumpărat de la Noemina toate ale lui Elimelec și toate ale lui Chilion și toa te
ale lui Mahlon. De asemenea și pe Rut moabiteanca, femeia lui Mahlon, o iau de soție, ca să
păstrez numele celui mort în moștenirea lui și ca să nu piară numele celui mort dintre frații lui
și din poarta locuinței lui; voi astăzi sunteți martori la acea sta». Și a luat Booz pe Rut și ea s -a
făcut soția lui. Și intrând el la ea, Domnul i -a dat ei sarcină și a născut un fiu. Și ziceau
femeile către Noemina: «Binecuvântat este Domnul, că nu te -a lăsat fără moștenitori! Slăvit
să fie numele lui Israel! Acesta îți va fi bucurie și hrănitor la bătrânețile tale, căci l -a născut
nora ta, care este mai bună pentru tine decât șapte fii»"39.
În cadrul Sfintei Scripturii, credincioșii sunt îndrumați să fie milostivi și să -i ajute pe
cei aflați în neputință și vulnerab ili, în special, față de văduve. Această îndrumare poate fi
scoasă în evidență, atât în Vechiul Testament: "Să nu judeci strâmb pe străin, pe orfan și pe
văduvă, și văduvei să nu -i iei haina zălog"40, cât și în Noul Testament, Hristos fiind exemplul
cel mai bun: "Și venind Iisus în casa lui Petru, a văzut pe soacra acestuia zăcând, prinsă de
friguri. Și s -a atins de mâna ei, și au lăsat -o frigurile și s -a sculat și Îi slujea Lui"41.
În cărțile Vechiului Testament, persoanele trăiau o perioadă mult mai îndelu ngată, de
ordinul sutelor de ani, fiind binecuvântați și cu nașterea de prunci, un exemplu fiind Iov, care
după încercările prin care a trecut, acesta a fost binecuvântat de Dumnezeu: "Și Iov a mai trăit
după aceea o sută patruzeci de ani și a văzut pe fii i săi și pe fiii fiilor săi, până la al patrulea
neam. Și Iov a murit bătrân și încărcat de zile"42.
Un exemplu în care cel tânăr are grijă de cel bătrân, este tânăra Rut, care nu -și
părăsește soacra, deși aceasta îi permite să plece, după ce soțul tinerei a murit. Noemina nu
avea un alt fiu care să se căsătorească cu cele două nurori ale sale, care au rămas văduve,
pentru a fi respectată legea leviratului: "Și a zis Noemina către Rut: «Iată, cumnata ta s -a
38 Ibidem, Deuteronom, 21,18 -21, p. 218.
39 Ibidem, Rut, 4,9-15, p. 294.
40 Ibidem, Deuteronom, 24,17, p. 221.
41 Ibidem , Matei, 8, 14 -15, p. 1105.
42 Ibidem , Iov, 42, 16 -17, p. 564.
15
întors la poporul său și la dumnezeii săi. Întoarce -te și tu după cumnata ta!» Iar Rut a zis:
«Nu mă sili să te părăsesc și să mă duc de la tine; căci, unde te vei duce tu, acolo voi merge și
eu și unde vei trăi tu, voi trăi și eu; poporul tău va fi poporul meu și Dumnezeul tău va fi
Dumnezeul meu»"43. Pent ru a se descurca, Rut culegea spicele care rămâneau de la
secerători.
În prezent, bătrânețea este văzută, atât ca o perioadă în care, omul care a acumulat
anumite experiențe este înțelept, dar și ca o perioadă a neputinței, din cauza unei stări de
sănătate precară, tocmai de aceea, Biserica Ortodoxă Română vine în sprijinul celor
neajutorați, prin serviciile pe care le oferă: îngrijire la domiciliu, instituționalizare, îngrijire
medicală, asigurarea hranei. Astfel, întâlnim în Sfânta Scriptură o rugăciune a regelui David,
adresată Lui Dumnezeu: "Nu mă lepăda la vremea bătrâneților; când va lipsi tăria mea, să nu
mă lași pe mine"44.
43 Ibidem , Rut, 1,15 -16, p. 290.
44 Ibidem, Psalmi , 70,10, p. 597.
16
CAPITOLUL 2: FILANTROPIA ȘI ASISTENȚA SOCIALĂ ÎN PROBLEMATICA
VÂRSTNIVULUI
2.1. Problemele vârstnicului
Odată cu înaintarea în vârstă, fiecare persoană se poate confrunta cu diferite
probleme, datorită schimbărilor care au loc în această perioadă a vieții. În continuare vor fi
prezentate trei din acestea, precum schimbările care au loc cu referire la starea de sănătate,
despre singurătate și instituționalizarea, cu care se pot confrunta unele persoane. La final vor
fi prezentate informații despre scopul și sensul vieții unei persoane.
2.1.1. Starea de sănătate
Vârsta a treia aduce după sine și o serie de bol i, în rândul persoanelor ajunse la
această vârstă. "Bătrânețea și copilăria au aceleași efecte; căci bătrânul și copilul sunt mai
vulnerabili"45. Afecțiunile cu care se confruntă vârstnicii pot fi diverse, în funcție de aparatul
afectat: cardio -vascular, r espirator, locomotor, afecțiuni psihice, sau afec'iuni metabolice.
„În ultimii ani există o creștere a interesului pentru studierea relației bidirecționale
depresie – boală cardiovasculară, frecvent întâlnită la populația geriatrică. Argumentele sunt
reprezentate atât de faptul că depresia este cea mai frecventă tulburare psihică la bolnavii
peste 65 de ani, cât și asocierea sa cu o mortalitate mai mare și cu prognosticul afecțiunilor
cardiovasculare”46.
Specialiștii menționează faptul că în ceea ce -i privește pe vârstnici, apar trei tipuri de
tulburări mentale. Acestea sunt: depresia, delirul și demența47.
În urma unor cercetări specialiștii au ajuns la concluzia că starea de depresie este mai
întâlnită la adulții tineri, decât la persoanele vârstnice. De asemenea, în cazul vârstnicilor care
se confruntau cu depresia, au constatat faptul că femeile prezintă stări simptomatice mai
evidente decât bărbații. De obicei, în cazul depresiei, la femei apare o disfuncție a apetitului,
în timp ce la bărbați apare o stare de agitație48.
45 Durkheim Émile, Regulile metodei sociologice, Editura Polirom, Iași, 2002, p. 87.
46 Aursulei Viviana, Florin Mitu, Ioana Dana Alexa (editori), op. cit. , Iași, 2015, p.128.
47 Studia Universitatis Septentrionis Teologia Ortodoxă, Anul III, Nr.1, Editura Universității de Nord, Baia
Mare, 2011, p. 155.
48 Ibidem, pp. 155 -159.
17
Nu trebuie ignorat faptul că la această vârstă apare anxietatea, deoarece fiecare
persoană se gândește că va exista și un sfârșit al vieții sale. Peter Collett menționa faptul că:
„oamenii devin anxioși când se simt amenințați”49. Ameni nțarea la vârsta înaintată este
moartea trupească.
Pentru a fi îmbunătățită calitatea vieții vârstnicului, este indicat ca instalarea depresiei
să fie prevenită, iar în cazul în care aceasta este instalată, să se pună accentul pe reducerea
simptomelor care apar în astfel de situații. Atunci când se va avea în vedere depistarea
timpurie a factorilor de risc, sau depistarea problemelor de sănătate ale oamenilor, cât și
tratamentului adecvat fiecărei persoane care se confruntă cu o afecțiune, atunci costurile din
partea statului vor fi micșorate.
În ceea ce privesc afecțiunile aparatului locomotor, ajunse la vârsta a treia, femeile
sunt predispuse, din cauza diminuării estrogenului, la osteoporoză, ceea ce determină o
fragilitate mai crescută a oaselor. De asem enea, odată cu înaintarea în vârstă apare rigidizarea
oaselor, ceea ce duce, la nivelul toracelui, la reducerea pătrunderii aerului în plămâni, iar
aportul de oxigen nu acoperă nevoile organismului.
La vârsta a treia apar modificări atât în plan profesio nal, familial, cât și în ceea ce
privește starea de sănătate. "Îmbătrânirea se manifestă prin diminuarea continuă și accelerată
de neuroni funcționali ("pierderea neuronală"), tulburări metabolice și funcționale ale
encefalului, datorate scăderii irigației sanguine cerebrale, scăderii capacității de extracție a
oxigenului și tulburării metabolismului glucidic"50.
Problemele de sănătate apar, odată cu înaintarea în vârstă. Bătrânii se confruntă cu
hipertensiunea arterială, din cauza scăderii fluidității sâng elui și rigidizarea pereților
vasculari. Tot la această vârstă poate apărea diabetul, din cauza modificărilor apărute în ceea
ce privește metabolismul. După menopauză, femeile se confruntă și cu apariția osteoporozei,
scăzând densitatea osoasă. „Dacă avem în vedere tabloul morbidității din România, asistăm la
o prevalență crescută a îmbolnăvirilor cardiovasculare, tumorilor maligne, dar și o
recrudescență a tuberculozei, considerată o boală a sărăciei. De asemenea, în ceea ce privește
incidența prin hepatit ă virală, România înregistrează valori mai mari în raport cu alte state
europene. Bolile cu transmitere sexuală sunt, la fel mai ridicate comparativ cu celelalte state
UE. Considerentele de gen sunt importante deoarece femeile tind să trăiască mai mult, în să cu
49 Collett Peter, Cartea gesturilor, Editura Trei, București, 2005, p. 184.
50 René Duda, Gerontologie medico -socială, Editura Junimea, Iași, 1983, p.145.
18
o stare de sănătate precară un timp mai îndelungat. De asemenea, la nivel mondial, femeile
sunt mai dispuse la depresie”51.
Doctorul Roxana Covali menționa în unul din cursurile sale că, la vârsta a treia,
doctorii sunt cam sceptici, atunci când tre buie să se intervină chirurgical, deoarece se preferă
ca vârstnicul respectiv să rămână cu deficitul pe care îl are, decât să moară în timpul
operației, din cauza apariției unui atac vascular cerebral.
Tot la această vârstă se poate instala diabetul, sau în cazul persoanelor care suferă de
această boală, înainte de vârsta a treia, starea de sănătate se poate înrăutăți, tocmai de aceea
este necesară respectarea unui regim alimentar, stabilit de medicul specialist: "Îmbătrânirea
prematură și accelerată, cauz ată de diabet, reduce speranța de viață cu aproximativ 15 ani,
paralel cu pierderea memoriei și a capacității de concentrare, datorată nutriției defectuoase a
țesuturilor. Prevenirea macroangiopatiilor diabetice se poate realiza prin păstrarea echilibrului
glicemic și lipidic, dieta hipocalorică, combaterea hipertensiunii, abandonarea fumatului și a
sedentarismului"52.
2.1.2. Singurătatea
Singur ătatea este starea pe care o experimentează o persoană în momentul în care este
lipsită de compania unei alte p ersoane, este izolat, sau a preferat să se retragă într -un spațiu în
care nu are posibilitatea să comunice cu ceilalți. Unii oameni se pot simți singuri, chiar dacă
sunt în preajma unor alte persoane. Această formă de singurătate se datorează unor diferenț e
de idei, sentimente, dorințe, pregătire educațională și profesională.
Odată ce este întreruptă activitatea profesională și diminuarea relațiilor sociale,
vârstnicul este încercat de sentimentul singurătății. "Izolarea de viața productivă are o serie
de consecințe nefaste pentru persoanele vârstnice: pierderea contactelor stabilite în timp și
întreruperea fluxului de informații, un adevărat suport în depășirea greutăților vieții și ale
grijilor cotidiene. Pierderea relațiilor sociale accentuează sentiment ul de singurătate,
favorizează izolarea socială și instalarea stării depresive"53.
În cazul persoanelor vârstnice, aceștia rămân singuri, în urma decesului partenerului și
după ce copiii și -au format propriile familii, iar preocupări și prioritățile sunt diferite față de
cele ale părinților lor. Nu trebuie ignorat faptul că, totuși, nu suntem responsabili de
51Daniela Șoitu , Adina Rebeleanu (coord.), Op. cit. , Iași, 2016, p. 166 -167.
52Constantin Milică. Ing. Camelia Roman, Diabetu l. Un pericol în creștere pentru sănătatea populației, Editura
Doxologia, Iași, 2014, p. 96.
53 Marin Balaci, Demografia vârstei a treia, Editura Medicală S.A., București, 1998, p. 189.
19
singurătatea celuilalt. Acest fapt, nu înseamnă că trebuie să îi ignorăm pe ceilalți, ci trebuie să
avem grijă să îndeplinim toate sarcinile. Uneori, vârstnicilor le place ca ceilalți să le acorde
cât mai multă atenție, să se plângă celorlalți, însă astfel se poate crea și o dependență.
Virginia Satir menționa faptul că unii copii merg în vizită la părinți pentru a le da sfaturi, care
nu sunt bineprimit e de vârstnici, sau au un anumit discomfort atunci când merg la părinții lor,
deoarece știu că ei se vor plânge mereu: "Multe persoane încearcă astfel de experiențe și apoi
plătesc cu furie și sentimente de vinovăție"54. În astfel de situații este important ca ambele
părți să fie mulțumite, astfel, părinții au nevoie să fie "apreciați, utili, îngrijiți și iubiți de
copiii lor, dar nu sufocați de aceștia"55 iar copiii să nu devină pentru cei mai în vârstă un
ajutor de care să se "agațe" tot timpul.
2.1.3. Instituționalizarea
"Unul din cele mai puternice argumente pentru practica instituționalizării a fost
fenomenul îmbătrânirii demografice. Creșterea populației vârstnicilor în totalul populației a
avut drept consecință creșterea exagerată a costurilor pen tru a asista această categorie de
vârstă. Instituționalizarea a apărut ca efect al fenomenului de îmbătrânire a populației și ca
soluție economică"56. Atunci când o persoană ajunge la o vârstă înaintată, starea fizică și
psihică a acesteia se „deteriorează" , ea are nevoie de îngrijirea altor persoane.
Cel mai fericit caz este atunci când vârstnicul rămâne în cadrul familiei și este îngrijit,
însă există și cazuri când copiii sau rudele apropiate refuză acest lucru, bătrânul devenind o
povară pentru ei, sau chiar persoana, care a ajuns la perioada vârstei a treia dorește să fie
îngrijită într -o instituție unde există specialiști, și unde are oportunitatea de a participa la
anumite evenimente special organizate pentru cei care sunt instituționalizați. În cazu l
vârstnicilor, atunci când are loc decesul celuilalt, supraviețuitorul are de suferit, deoarece nu
mai are cu cine comunica, nu mai există acea persoană care să -i dea sfaturi, care să o
corecteze atunci când ceva nu este în regulă, instalându -se, astfel, singurătatea. De asemenea,
pot apărea conflicte, chiar, între cel care a rămas îndoliat și copii, datorită împărțirii averii.
De multe ori, se dorește ca drepturile lui să nu fie respectate. Tocmai de aceea unii își doresc
să fie îngrijite de alte persoane , unii fiind de acord să dea o parte din veniturile reprezentate
de pensie. Aceste schimbări nu sunt deloc ușoare pentru persoanele vârstnice.
54 Virginia Satir, Arta de a făuri oameni , Editura Trei, București, 201 0, p. 361.
55 Ibidem, p. 362.
56 Denizia Gal (coord.), Eseuri pe teme gerontologice, Editura Presa Universitară Clujeană, 2001, p. 24.
20
Avantajele și dezavantajele instituționalizării
Instituționalizarea este recomandată și atunci când persoana în vârstă rămâne singură. Atunci
când se recurge la această formă de îngrijire, există atât avantaje, cât și dezavantaje.
Având în vedere că unele persoane au rămas singure în locuința în care au stat foarte mulți
ani, datorită faptului că au fost părăsiți de copii, sau în urma decesului partenerului de viață,
ei au ocazia să socializeze, să fie implicați în anumite activități gospodărești, sau pentru
recreere. De asemenea, în instituție li se oferă îngrijirea de care au nevoie. Li se oferă o
încăpere unde î și pot desfășura anumite activități, unde se pot odihni. De asemenea, primesc
hrana adecvată, în conformitate cu starea lor de sănătate, sau de boală. În cazul persoanelor
imobilizate, acestea primesc îngrijirea necesară, atât în ceea ce privește menajul, cât și din
punct de vedere medical.
Cu privire la dezavantajele instituționalizării, poate fi menționat faptul că ei se simt
părăsiți. De asemenea, există cazuri în care copiii devin neglijenți față de părinți, nu -i mai
vizitează, crezând că odată ce i -au lăsat în grija unei instituții, ei și -au achitat datoria. Există
situații în care bătrânul este obligat să părăsească domiciliul, ceea ce -l va face să se
acomodeze foarte greu, sau chiar deloc, existând și situații în care, la scurt timp după
instituționa lizare, bătrânul moare. Nu trebuie ignorat faptul că bătrânii sunt foarte atașați de
lucrurile lor materiale, care le trezesc anumite amintiri. "Pe măsura înaintării în vârstă, a
restrângerii mobilității, locuința devine singurul univers al persoanei vârst nice. Tot ce este
legat de mediul său locuibil, cadrul intim, obiectele, membrii familiei îi oferă un sentiment de
siguranță, de liniște; tot ce se află în afara acestui mediu îl neliniștește, îi strecoară îndoieli și
teamă"57.
Vârstnicul instituționaliza t
Odată ajunși într -o instituție, ei trebuie să se conformeze regulilor de acolo, și să
folosească un spațiu și obiecte, care de fapt nu sunt ale lor. În cazul instituționalizării nu
trebuie omisă relația dintre vârstnic și personalul instituției. Uneori se întâmplă să intervină
oboseala, monotonia, dorința de a termina mai repede serviciul, sarcinile care mai îi sunt
atribuite în cadrul instituției, iar vârstnicul este tratat asemenea unui obiect, care are anumite
nevoi. Este indicat ca celui în vârstă s ă i se asigure satisfacerea nevoilor materiale, dar nu
trebuie omise și cele de ordin spiritual, psihologic și comunicațional. Chiar dacă a ajuns la o
57 Bogdan Constantin, Op. cit. , București, 1997, p. 439.
21
anumită vârstă și unele funcții vitale sunt diminuate, vârstnicul este o persoană care dorește
să comunic e, să trăiască și să -i fie respectată perioada pe care a primit -o de la Dumnezeu
pentru a o trăi. "Personalul se confruntă cu o dublă obligație, cu efecte contradictorii: în
calitate de angajați ei trebuie să respecte criteriile practicii de îngrijire, def inite de instituție,
iar în calitate de oameni, trebuie să ajute vârstnicul să -și accepte propria angoasă și
solitudine, rol dificil, pentru care aceștia nu sunt plătiți și pe care instituția îl ignoră"58.
Afirmațiile nu pot fi generalizate, deoarece exis tă instituții în care oamenii care au
grijă de vârstnici privesc această sarcină ca pe o slujire față de Hristos, ca pe o datorie
morală, deoarece, Însuși Hristos spune că atunci când îl ajutăm pe unul dintre semenii noștrii,
Îl slujim de fapt lui, aceasta fiind o misiune creștină. La Dreapta Judecată, Dumnezeu le va
spune celor care au făcut milostenie semenilor lor: "Adevărat zic vouă, întrucât ați făcut
unuia dintr -acești frați ai Mei, prea mici, Mie Mi -ați făcut" (Matei 25, 40)59. Pentru a nu se
ajunge la instituționalizarea vârstnicului, în anumite cazuri, se preferă acordarea serviciilor
sociale la domiciliul acestuia. Totuși, nu se poate spune că o formă, sau alta, de acordare a
serviciilor este bună, sau nu, deoarece depinde foarte mult de situația b eneficiarului. Pentru
unele persoane poate fi importantă locuința, pietenii pe care încă îi are, vizitele pe care le mai
face vecinilor, iar pentru alte persoane, păstrarea domiciliului poate fi un element care să le
provoace tristețe, deoarece este locul în care au stat cu persoanele dragi, care nu mai sunt, sau
pur și simplu nu mai sunt văzute de nimeni, nu se mai întâlnesc cu nimeni, instalându -se
astfel singurătatea. Tocmai de aceea preferă instituționalizarea – pentru a fi cu alte persoane,
cu care are oportunitatea să socializeze și să participe la anumite activități și spectacole de
divertisment care le sunt destinate tuturor celor care se află în acea instituție.
Un rol foarte important este jucat de asistentul social. El trebuie să -i ofere bătrânul ui
posibilitatea de a vizita locul în care urmează să locuiască, să îl informeze în legătură cu
serviciile de care va beneficia, și mai ales să nu existe situații în care vârstnicul să fie obligat
să meargă într -o anumită instituție, ci este recomandat ca să i se ofere o perioadă în care să se
gândească, pentru a avea posibilitatea de a lua cea mai bună decizie.
58 Denizia Gal (coord.), Op. cit., Cluj, 2001, p. 25.
59 ***Biblia sa u Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă, București, 2008.
22
2.1.4. Scopul și sensul vieții creștine la vârsta a treia
Un creștin care a descoperit care este sensul vieții sale dorește să moștenească
Împărăția lui Dumnezeu cea veșnică, adică să se mântuiască. Acest lucru este posibil după ce
Dumnezeu, din bunătatea Sa, l -a răscumpărat pe om, trimițându -L pe Fiul Său, Care S -a
Întrupat, a suferit moarte pe Cruce, S -a coborât cu trupul la Iad și a Înviat. „ Chipul Crucii
arată împăcarea și prietenia în care a intrat omul cu Dumnezeu. De aceea și demonii se tem
de chipul Crucii și nu suferă să vadă semnul Crucii închipuit nici chiar în văzduh, ci fug
îndată din fața lui"60.
Fiecare om ar trebui să se împace c u ideea că are de purtat crucea acestei vieți, care -l
va ajuta să treacă prăpastia morții, pentru a ajunge la Însuși Dumnezeu.
Se spune că Dumnezeu este Drept, dar este și Bun, este Bun, dar este și Drept, tocmai
de aceea, în timpul vieții pământești, om ul trebuie să își dea silința să fie bineplăcut în fața
Creatorului Său.
Omul este format din trup și suflet. Trupul se va transforma în elementele din care a
fost alcătuit, iar sufletul a fost creat pentru a se întoarce la Creatorul său. Sfinții Părinți afirmă
că omul are un trup pământesc, însă după cea de -a doua Venire a lui Hristos, sufletul său se
va uni cu un trup ceresc: Că de vreme ce printr -un om a venit moartea, tot printr -un om, și
învierea morților. Căci precum în Adam toți mor, așa și în Hrist os toți vor învia (I Corinteni
15, 21 -22)61.
Deoarece omul este supus păcatului strămoșesc, el primește șansa de a se curăți de
acesta, prin Botez. Însuși Mântuitorul a spus: „Adevărat, adevărat zic ție: De nu se va naște
cineva din apă și din Duh, nu v a putea să intre în Împărăția lui Dumnezeu "(Ioan 3, 5)62.
Așadar, omul nu poate să meargă spre calea care duce spre mântuire, decât după ce primește
Taina Sfântului Botez. Atunci când o persoană se botează la o vârstă înaintată, pe lângă
păcatul strămoșesc , sunt șterse în mod real și păcatele săvârșite de acea persoană de -a lungul
vieții.
Totuși, „cel ce a greșit după Botez, vădit lucru, este dezbrăcat de Hristos, a pierdut
îmbrăcămintea întru El și trebuie ca, zi și noapte, cu credință, cu post și cu la crimi să ceară o
nouă îmbrăcăminte în haina dreptății lui Hristos"63. După ce s -a botezat, omul ar trebui să nu
mai săvârșească păcatele, însă, din cauza slăbiciunii sale omenești, el pășește, sau chiar se
60 Sfântul Simeon Noul Teolog, Scopul vieții creștine , Editura „Credința strămoșească”, 2002, p. 31.
61 Ibidem.
62 Ibidem.
63 Sfântul Simeon Noul Teolog, op. cit. , p. 26.
23
cufundă în „mocirla păcatului", lăsându -se prins de ea. Celui păcătos, Dumnezeu i -a lăsat
încă o cale prin care el se poate îndrepta, și anume să -și recunoască păcatele, să se căiască și
să le mărturisească.
Atunci când se dorește eliminarea păcatului, este o luptă pentru om, deoarece, pe de o p arte,
este glasul conștiinței sale, iar pe de altă parte, sunt ispitele care se năpustesc asupra lui.
„Majoritatea oamenilor nu numai că nu au experiența luptei cu diavolul, ci adesea nu au nici
măcar ideea despre măiestritul război al diavolului (…) Dia volul își încordează în toate
chipurile puterile sale și se zbate ca să nu îngăduie întoarcerea oamenilor la Dumnezeu, ca să –
i rețină departe de Dumnezeu. Dacă în sufletul nostru a rămas o stăpânire de sine pentru
căutarea Doctorului Ceresc, atunci să aler găm la Hristos, care ne poate izbăvi de asuprirea
diavolului"64.
Spovedania este cale prin care omul este îndreptat și nu doar socotit ca fiind drept.
După mărturisirea păcatelor, omul reia legătura cu Dumnezeu și se unește cu Acesta prin
primirea Sfintel or Taine. „Dumnezeu îi învie pe cei ce cred în Hristos din moartea
duhovnicească încă din viața de acum. Ca semn al acestei învieri slujește harul Sfântului Duh,
pe care îl dă sufletului oricărui creștin adevărat, ca și cum i -ar da un alt suflet. Orice suf let
creștin adevărat de aceea se și numește credincios, pentru că i s -a încredințat Sfântul Duh al
lui Dumnezeu. În trupurile unor asemenea oameni, Domnul Iisus Hristos coboară din cer ca
intr-un mormânt, se unește cu sufletul lor, le învie din moartea duh ovnicească și le dăruiește
o vedenie harică a slavei acestei învieri"65.
Împărăția Cerurilor nu poate fi moștenită, după căderea în păcat, însă Hristos a făcut
posibil acest lucru prin întruparea Sa, prin patimă, moarte pe cruce, coborârea la iad și
învie rea Sa. În fiecare an, oamenii sărbătoresc învierea lui Hristos. Aceasta are rolul de a ne
reaminti cele întâmplate, pentru mântuirea noastră, dar și de a scoate în evidență faptul că
trebuie să pătrundem înăuntrul nostru „cu lumina Învierii […] care, de cele mai multe ori,
ascunde mult iad, mult întuneric, multă moarte. Mormântul este, pentru mulți, mod de viață.
Cele mai dinăuntru ale ființei sunt cuprinse de întuneric, de o ceață deasă în care oamenii nu –
și mai văd fața unii altora, nu se suportă, nu s e iubesc. Confuzia, deruta, încătușează ființa
umană ca o dispariție lentă, dar sigură, într -un nisip mișcător"66.
Despre efortul pe care trebuie să -l depună omul, Însuși Hristos scoate în evidență
acest lucru, prin Pilda talanților . Cel care va lucra, va fi primit în Împărăția Sa cea Cerească.
64 Ibidem, pp. 29 -30.
65 IIbidem , pp. 27 -28.
66 Teofan, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, Învierea lui Hristos, lumina și sensul vieții noastre ,
Pastorală la Sfintele Paști, Craiova, 2001, p.7.
24
Dacă omul nu ar depune efort pentru a -și îndeplini țelul, atunci el s -ar crede perfect și ar fi
nepăsător față de tot ce se întâmplă în jurul său, mulțumindu -se cu situația în care se află,
nedorindu -și ceva mai mult . „Dar, pentru că mereu suntem împinși spre ceva, adică spre ținte
și idealuri mai înalte, nefiind perfecți, tindem spre perfecțiune. Am fost creați spre acest scop
și ni s -a dat posibilitatea să -l ajungem, dar ființa rațională n -a părăsit legătura care i -a fost
fixată inițial, ci lăsându -se ispitită, a decăzut din fericirea primară, înfrățindu -se cu cele de jos
ale pământului, și prin aceasta fericirea nu mai poate fi dobândită decât prin eforturi și
trecând poarta despărțirii sufletului de trup, prin moar te, ca apoi să ajungă la legătura cu Cel
care i -a dat existența"67.
„Noțiunea de scop constă în mișcarea voinței pentru o acțiune sau pentru a realiza
ceva. În considerațiile noastre, la întrebarea « pentru ce a creat Dumnezeu lumea? », nu
putem vorbi de u n scop al lumii decât numai admițând existența unui Creator liber, cu rațiune
superioară, care să -i poată da lumii un scop și mijloacele necesare pentru atingerea acestui
scop…Scopul lumii nu este în sine însăși. Ea are o țintă superioară, în afară de ea "68.
Dumnezeu este cel care l -a creat pe om din bunătatea Sa, „și o crează cu scopul fericirii
acesteia, dar și pentru a înainta, spre a urca spre Creator. Deci scopul suprem al lumii se
împlinește în Dumnezeu, ca Creator al ei"69. Pentru ca omul să ajungă l a perfecțiune și mai
ales la momentul întâlnirii cu Creatorul său, el trebuie să aibă voință, să depună efort, și chiar
dacă nu va ajunge la punctul culminant, adică la perfecțiune, din cauza slăbiciunilor sale,
Dumnezeu va analiza strădania sa, așa cum s -a întâmplat și cu cei care au înmulțit talanții,
indiferent de numărul lor.
Este important ca omul să nu se lase cuprins de lene, deoarece atunci va pierde și
timpul. Așa cum se spune, prezentul este al lui Dumnezeu, tocmai de aceea el trebuie
fructificat .
Totodată, este bine ca cel harnic să facă lucrurile cu smerenie, deoarece diavolul
întinde și aici o capcană, și anume, cea a mândriei.
Pentru a -și atinge scopul, omul trebuie să dea un sens vieții sale, deoarece nu putem
trăi cu gândul că va trece ș i ziua de astăzi așa cum au trecut și celelalte. Este necesar ca omul
să-și satisfacă și nevoile materiale, dar mai ales cele spirituale, protejându -se mereu împotriva
răului cu scutul smereniei. Un călugăr îi spunea unuia dintre frați: „Creștinul fără sme renie,
zici, frate, a observat monahul, n -are nici un sens? Vă spun însă ceva mai mult: creștinul e în
67 Preot Dr. Ioan Chioar, Binele și răul în viziune a creștină – Sensul vieții și al morții, Editura Universal Dalsi,
1996, p.48.
68 Ibidem , p.40.
69 Ibidem , p.41.
25
întregime o taină. Crezi că ești virtuos? Ești de fapt un vicios. Plângi ca păcătos? Ești aproape
de Dumnezeu. Aduni lucruri bune? Risipești. Risipești p entru bine? Te îmbogățești. Crezi că
ești un nimic? Ești mare. Crezi că ești cineva? Ești un nimeni. Taci? Ești serios. Vorbești
mult? Ești un chimval zăngănitor. Crezi că ești întuneric? Atunci te afli într -o lumină
strălucitoare. Fiindcă toate cele bune sunt din mila lui Dumnezeu și niciodată binele nu vine
de la noi. În sfera morală nu ești ceea ce crezi că ești. Fiindcă aici «faptul de a crede că ești
ceva nu te lasă să devii ceea ce ți se pare că ești»"70. Fiecare persoană primește harul lui
Dumnezeu a tunci când nu este atras de toate bogățiile și plăcerile lumești, ci este mulțumit de
ceea ce i -a dat Dumnezeu pentru a -și satisface nevoile strict necesare. Chiar și pentru acestea,
el se roagă și îi mulțumește lui Dumnezeu, slăvindu -l pe Acesta cu smeren ie. Omul a fost
creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. „Deoarece omul are tendința spre
asemănarea cu Dumnezeu, conform scopului pentru care a fost creat, din voința divină,
pentru aceea Dumnezeu îl glorifică în mod deosebit și prin aceasta omul pa rticipă la sfințenia
divină. Și numai întrucât omul tinde la comuniunea cu Dumnezeu, întru atât scopul său este
atins, e luminat și se luminează. De aceea se afirmă că scopul cel mai înalt al omului este
preamărirea lui Dumnezeu71. Dumnezeu nu -și dorește ac eastă preamărire într -un mod egoist,
ci El este preamărit, atunci când omul este fericit. Sfântul Serafim de Sarov spunea că
„rugăciunea, postul, privegherea și alte nevoințe creștinești, oricât ar fi de bune prin ele
însele, totuși, scopul vieții noastre creștine nu poate să stea numai în îndeplinirea acestora, cu
toate că ele pot servi ca mijloace absolut trebuitoare la atingerea acestui scop. Adevăratul
scop al vieții creștine constă în dobândirea Duhului Sfânt. Rugăciunea, postul, privegherea,
milosten iile și toate celelalte fapte bune făcute în numele lui Hristos, nu sunt decât mijloace
pentru a primi Duhul Sfânt"72. „Omul trebuie să facă orice faptă în numele lui Hristos,
deoarece, chiar dacă este o faptă bună, însă nu este săvârșită în numele lui Dumn ezeu, ea nu
are vreo importanță pentru mântuirea acelei persoane"73.
„Sufletul creștinului trebuie să fie delicat, sensibil, să zboare, să tot zboare, să trăiască
printre visări. Să zboare în nemărginire, în stele, în mărețiile lui Dumnezeu, în tăcere"74.
Omul trebuie să fie liber mai ales în comuniunea sa cu Dumnezeu; astfel el se va despărții de
cele ale lumii, își va goli inima de patimi și -i va face loc Creatorului său. „Cine are prezența
70 Teoclit Dionisiatul, Dialoguri la Athos între cer și pământ, trad. pr. prof. Ioan Ică, Editura Deisis, Sibiu,
2015, p. 67.
71 Preot Dr. Ioan Chi oar, op. cit ., p.44.
72 Sfântul Serafim de Sarov, Scopul vieții creștine , Editura Pelerinul, Iași, 1997, p.7.
73 Ibidem , pp. 7 -8.
74 ***Ne vorbește părintele Porfirie –Viața și cuvintele , trad. de Ieromonah Evloghie Munteanu, Editura
Egumenița, Galați, p. 183 .
26
Domnului, acela are semnele vădite ale prezenței Lui: blândețea, adevărul, smerita cugetare,
dragostea nefățarnică"75.
Părintele Porfirie spunea că înainte de a deveni creștin, un om trebuie să fie poet: „Cel
ce voiește să devină creștin trebuie mai întâi să devină poet. Asta e! Trebuie să te doară. Să
iubești și să te doară. Să te doară pentru cel pe care îl iubești. Iubirea se ostenește pentru cel
iubit. Aleargă toată noaptea, priveghează, își însângerează picioarele ca să -l întâlnească pe cel
iubit. Se jertfește, nu ia nimic în seamă, nici amenințări, nici greutăți, din pricina iubirii.
Iubirea pentru Hristos este alt lucru, nemărginit mai înalt"76. Frumusețea vieții constă în
faptul că niciodată nu scăpăm de emoții, deoarece, dacă am scăpa, atuncii am fi inumani.
„Atunci când Îl iubești pe Hristos, te ostenești, dar e o osteneală binecuvântată. Suferi, dar cu
bucurie. Faci metanii, te rogi, fiindcă acestea sunt dor, dor dumnezeiesc. Și durere, și dor, și
dragoste, și tânjire fierbinte, și fericire, și bucurie, și iubire. Metaniile, privegherea, postul
sunt osteneli ce se fac pentru Cel iubit. Osteneală ca să -L trăiești pe Hristos. Dar această
osteneală nu se face de nevoie, nu ești silit"77.
Oamenii sunt diferiți, tocmai de aceea și reacțiile și atitudinile lor sunt diferite. Unii autori fac
comparații între diferiți oam eni, prin analogie cu flori și buruieni: „între «flori» și «bălărie»
se întinde gama caracterelor umane. După cum buruiana te respinge prin urâciunea aspectului
și mirosului ei, tot astfel omul de nimic"78. Atunci când oamenii nu găsesc un sens al vieții ei ,
nu-L recunosc pe Dumnezeu în Tainele Sale, sau în cel mai rău caz, unii chiar aleg să se
sinucidă, astfel ei pierd șansa de a se mântui.
Atunci când se împărtășește, omul trebuie să simtă harul tainic pe care l -a primit. „Dar cel ce
nu simte și nu știe că i s -a încredințat harul Duhului, de la acela harul pleacă din pricina
nesimțirii lui. Prin prezența Sa, Domnul dă viață numai celor ce cred în mod activ, în care
buna voire este vie și neschimbată și pentru care adevărata bogăție este singurul Hristos"79.
Boala poate fi un mod prin care omul se poate căi de faptele rele săvârșite de -a lungul
vieții sale, sau poate fi o modalitate prin care se poate reuni o familie pentru a lupta înpreună
împotriva unei boli. Chiar și atunci când este vorba de o boală cr onică, sau chiar terminală,
omul trebuie să facă tot ce este posibil și benefic. Atunci când există șanse, atunci este o
muncă de echipă între specialiști și membrii familiei din care face parte persoana bolnavă.
75 Sfântul Simeon Noul Teolog, op. cit. , p.58.
76 ***Ne vorbește părintele Porfirie , p. 183.
77 Ibidem , p.185.
78 C.I. Gulian, Sensul vieții în folclorul românesc, Editura de stat pentru literatură și artă, 1957, p. 197.
79 Sfântul Simeon Noul Teolog, op. ci t., pp. 78 -79.
27
Boala este dată uneori, deoarece diavolul dorește să -l aducă pe om la stadiul în care el
să-și piardă nădejdea în Dumnezeu. Creatorul nu -i dă omului suferința, însă o îngăduie,
deoarece omul poate să aleagă și astfel, ceea ce pentru unii este ceva insuportabil, pentru alții
poate fi acea cale car e îl duce pe om la desăvârșire.
În Vechiul Testament, există un astfel de caz, iar acela este Iov. „Iov poate fi cu
adevărat socotit drept vestitor al lui Hristos. Căci prin toate întrebările sale, se arată a fi în
așteptarea lui Hristos, tânjind după Ce l ce avea să vină și să le arate oamenilor pricina și
rostul suferinței și Cel care avea să le dea puterea de a o îndura în numele Lui până ce El îi va
izbăvi pentru totdeauna de ea”80. Un foarte bun exemplu în ceea ce privește suferința este
Însuși Hristos , Care nu suferă din cauza păcatelor Sale, ci El suferă pentru ca toți oamenii să
aibă șansa și bucuria de a ajunge lângă Dumnezeu, în Împărăția acestuia. „Predându -se deplin
lui Dumnezeu, prin credință și nădejde statornică, răbdând cu tărie loviturile su ferinței și
neatins de ispitele aduse de diavol prin mijlocirea ei, Iov Îl preînchipuie pe Hristos la vremea
pătimirii și morții Sale pe cruce. Ceea ce la Hristos aflăm desăvârșit, la Iov este doar o umbră.
Prin răbdarea suferinței, Iov nu se mântuiește de cât pe sine, în timp ce Hristos, luând asupra
Sa, ca Dumnezeu, întreaga natură omenească, este pentru toți oamenii nu doar pildă, ci și cu
adevărat izvor de mântuire”81. În cazul în care o persoană este depistată, sau se confruntă cu
o boală cronică, sau c hiar a intrat în fază terminală, la un moment dat, trebuie să se și
resemneze, deoarece moartea este inevitabilă. Totuși, moartea nu este privită de toată lumea
ca fiind o tragedie, ci unii văd prin boală și prin moarte doar o trecere de la ceea ce pentru
alții este neplăcut, spre viața cea veșnică.
2.2. Implicarea Bisericii Ortodoxe în activitățile de asistență socială acordate
vârstnicului
Bisericile Ortodoxe sunt "ansamblul de Biserici locale care, din punct de vedere
dogmatic, m ărturisesc aceeași înv ățătură de credință, formulată de sinoadele ecumenice și
dezvoltată de tradiția neopatristică "82.
Biserica Ortodoxă Română i -a sprijinit pe cei aflați în nevoi, în majoritatea timpului.
Singura perioadă în care Biserica a fost constrânsă a fost perioada în care era sistemul
comunist.
80Jean-Claude Larchet, Creștinul în fața bolii, suferinței și morții, Editura Sophia, București, 2004, p. 155.
81 Ibidem , p. 156 .
82Preot Prof. Dr. Ion Bria, Dicționar de teologie ortodoxă, A-Z, Editura Institutului Biblic și de Misiune al
Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994, p. 62.
28
"Între instituțiile filantropice românești enumerăm:
Radu Basarab în 1372 a destinat moșia sa de lângă Câmpulung pentru adăpostirea
orbilor, șchiopilor și a altor infirmi:
Domnitorul Grigore Ghica în 1735 a întemeiat spitalul P antelimon din București;
În 1751 Balașa Brâncoveanu, fiica domnitorului martir și sfânt a întemeiat biserica și
azilul de bătrâni Domnița Balașa;
Spitalul Sfântul Spiridon din Iași (1753 -1755) a aparținut Mitropoliei Moldovei. Alt
spital, la Roman, este în ființat de egumenul Gherasim Putneanul și altul la Bârlad de
Sofranie Vârnav. Alte spitale ale Bisericii au fost la Focșani, la Mănăstirea Proorocul
Samuil, Sfânta Vineri din București, iar unele spitale erau specializate pentru bolnavii
smintiți de hire , cei cu boli mentale: Sărindar, Pantelimon, Madona Dudu,
Căldărușani, Neamț, Golia -Iași, Galați"83.
În perioada interbelică, misiunea creștină este realizată de asociații religioase. Printre
acestea pot fi menționate: "Asociația Patriarhului Miron; Societat ea ortodoxă națională a
femeilor, înființată în 1910; Asociația misionară a studenților creștini ortodocși; Asociația
generală a clerului ortodox român; Asociația Andrei Șaguna; Cercul "Ia și citește"; Frăția
Ortodoxă; Ateneele populare a căror grijă princ ipală era să îndrume pe cetățeni spre Biserică
și Centrele pastorale.84" După căderea sistemului comunist, activitatea social -filantropică
este reluată de asociații deja existente, dar și de cele care apar. "Între acestea amintim:
Christiana; Frăția Ortodo xă; Asociația Femeilor Ortodoxe; Asociația Sfântul Stelian;
A.S.C.O.R.; A.M.F.O.R."85.
"Om sănătos este cel care nu suferă de boli, dizabilități, incapacități, are rezistență
fizică și fiziologică, are atitudine pozitivă față de viață, își asumă controlul propriei vieți, are
capacitatea de a funcționa bine în mediul său, are o stare subiectivă de bine"86.
La vârsta a treia starea de sănătate se înrăutățește, activitățile de bază sunt realizate,
uneori cu dificultate, atitudinea față de viață se poate modif ica, tocmai de aceea Biserica, pe
lângă misiunea pe care o are în ceea ce privește propoveduirea dogmelor și învățăturilor
creștine, acesta are și misiunea de a -i ajuta pe cei aflați în nevoi. Astfel, "Sfântul Sinod al
Bisericii Ortodoxe Române a aprobat în anul 1997 Regulamentul de organizare și funcționare
83 Pr. Petraru Gheorghe, Misiologie Ortodoxă. Revelația divină și misiunea bisericii , Editura Panfilius, 2002, p.
231.
84 Ibidem , p. 232.
85 Ibidem , p. 232.
86Daniela Cojocaru, Liviu Oprea, Cristina Gavrilovici, Bazele comportamentului social în sănătate , Editura Pro
Universitaria, București, 2015, pp.33 -34.
29
a sistemului de asistență socială al Bisericii Ortotoxe Române , prin care activitatea social –
caritativă se structurează într -un cadru organizat și concret, fiind realizată de:
asistenți sociali teologi profesioniști, instruiți în cadrul celor 11 Secții de asistență
socială ale rețelei Facultăților de Teologie Ortodoxă, înființate la inițiativa Sfântului
Sinod în tot atâtea centre universitare din țară;
asistenți medicali, pregătiți atât prin rețeaua cel or 9 școli postliceale teologico –
sanitare înființate de către Patriarhia Română, cât și în cele 24 de școli postliceale
sanitare care funcționează sub egida Asociației Filantropice Medicale Creștine
Christina , care a fost înființată și funcționează cu ap robarea Bisericii"87.
Implicarea Bisericii Ortodoxe Române poate fi scoasă în evidență și prin predicile ținute de
clericii Bisericii, care îi îndeamnă pe creștini să facă milostenie pentru cei bătrâni, orfani, sau
pentru oricare nevoiaș, avându -l ca model pe Însuși Hristos, Care a făcut minuni celor aflați
în dificulate.
În această lucrare vor fi prezentate două instituții din județele Iași și Suceava, care
acordă servicii social -filantropice pentru persoanele vârstnice:
Centrul de asistență socială și îng rijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice
"Sfântul Mina" din cadrul Fundației "Solidaritate și Speranță" din Iași
Așezământul social -filantropic "Sfântul Dimitrie" și "Sfânta Matroana" – Bucșoița – Bucșoaia
din județul Suceava.
87 Preot Dr. Valer Irimia, Asistența socială a Bisericii. Filantropia creștină în acțiune , Editura Cosal, București,
2009, p. 184.
30
CAPITOLUL 3: INSTITUȚII ALE ASISTENȚEI SOCIALE ÎN CADRUL BISERICII
ORTODOXE ROMÂNE: FUNDAȚIA "SOLIDARITATE ȘI SPERANȚĂ" IAȘI ȘI
AȘEZĂMÂNTUL SOCIAL -FILANTROPIC "SFÂNTUL DIMITRIE ȘI SFÂNTA
MATROANA" BUCȘOIȚA – BUCȘOAIA
3.1. Fundația Solidaritate și Speranță Iași: Centr ului de asisten ță socială și îngrijire la
domiciliu "Sfântul Mina"
3.1.1. Istoric
"Fundația "Solidaritate și Speranță" este o organizație nonguvernamentală și nonprofit
sub patronajul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, care implementează programe social e,
filantropice, culturale, educaționale și civice"88.
"La nivelul Municipiului Iași, primul proiect de îngrijire la domiciliu a vârstnicilor a
debutat în anul 2002, sub denumirea "Pădurea de argint". Proiectul a fost inițiat, administrat
și cofinanțat de Mitropolia Moldovei și Bucovinei. Din anul 2004, serviciile de asistență
socio -medicală și îngrijire pentru vârstnici sunt preluate de Fundația "Solidaritate și
Speranță". Proiectul Centrul de asistență socială și îngrijire la domiciliu pentru vârstnici a
debutat în luna decembrie a anului 2004 cu finanțare nerambursabilă acordată de Banca
Mondială și a continuat fără întrerupere până în prezent. Principalul partener este Direcția de
Asistență Comunitară a Primăriei Municipiului Iași"89.
3.1.2. Legislația în vigoare privind serviciile de îngrijire la domiciliu pentru
persoanele vârstnice
Normele legislative privind asistența socială a persoanelor vârstnice sunt prezentate în
legea 17/2000 republicată 2010 . Asistența socială are o lege generală, în care su nt prezentate
toate categoriile de beneficiari și serviciile reprezentative, aceasta fiind Legea 292/2011 .
Pentru persoanele vârstnice a fost elaborată Strategia națională pentru promovarea
îmbătrânirii active și protecția persoanelor vârstnice pentru per ioada 2015 -2020 . În această
Strategie este subliniat faptul că, deși persoanele din România trăiesc mai mult, anii care
urmează perioadei active din viața lor sunt "caracterizați de deteriorarea stării de sănătate care
88 *** Solidaritate și Spera nță, Activitatea social -caritativă în Arhiepiscopia Iașilor , 2006 -2007, p. 9.
89 Ibidem , p. 10.
31
tinde să apară cu mult înainte de vâr sta de 65 de ani"90. În aceeași strategie este menționat
faptul că "îmbătrânirea populației este determinată de trei fenomene separate, respectiv
creșterea speranței de viață, scăderea ratelor de fertilitate și emigrația"91.
Această strategie și Planul stra tegic de acțiuni pentru perioada 2015 -2020 au fost
aprobate de Hotărârea 566/2015 .
În cadrul Ordinului nr. 29/2019 pentru aprobarea standardelor minime de calitate
pentru acreditarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice este prezentată
Anexe i 8 care conține standardele minime de calitate pentru serviciile de îngrijiri la
domiciliu pentru perrsoane vârstnice . Aici este menționat faptul că "beneficiarii sunt
sprijiniți să -și mențină statutul de membru activ al familiei și comunității"92.
3.1.3. Strategiile implementate în cadrul Centrului de asisten ță socială și îngrijire la
domiciliu "Sfântul Mina"
În cadrul Centrului de asisten ță socială și îngrijire la domiciliu "Sfântul Mina" sunt
oferite următoarele "tipuri de servicii:
• Servicii de îngrijire de bază: igienă corporală (parțială și totală), îmbrăcare și dezbrăcare,
hrănire și hidratare, igiena eliminărilor, transfer și mobilizare, prevenirea escarelor, deplasare
în interior, comunicare;
• Servicii de suport: ajutor pentru preparare a hranei, activități de menaj, companie,
cumpărături, plata facturilor, sprijin pentru deplasări în exterior, spălare rufe, ridicarea
biletelor de trimitere și a rețetelor medicale prescrise lunar de medicii de familie ai
beneficiarilor, ridicarea rețetelo r medicale speciale (Clinica Ghelerter), cumpărarea
medicamentelor de la farmacii, facilitarea internării beneficiarilor în clinici de specialitate,
asigurarea transportului beneficiarilor la deplasări în exterior.
• Consiliere socială și sprijin direct în obținerea unor drepturi sociale;
• Activități culturale și de socializare – aniversarea zilelor de naștere, evenimente culturale,
pelerinaje, colinde;
• Servicii de recuperare: fizioterapie, kinetoterapie și masaj terapeutic;
90 ***Strategiei naționale pentru promovarea îmbătrânirii active și protecția persoanelor vârstnice pentru
perioada 2015 -2020 , p. 7.
91 Ibidem , p.3.
92 Ordinului nr. 29/2019 pentru aprobarea standardelor minime de calitate pentru acreditarea serviciilor sociale
destinate persoanelor vârstnice .
32
• Servicii medic ale: tratamente medicale injectabile, perfuzabile și p.o., efectuarea de
electrocardiograme, dozarea glicemiei, monitorizarea parametrilor funcționali, supravegherea
administrării tratamentului p.o., pansarea rănilor și tratamentul escarelor, îngrijirea st omelor
etc."93. Organigrama institu ției este prezentată în Anexa 3.
3.2. Așezământul social -filantropic "Sfântul Dimitrie și Sfânta Matroana"
3.2.1. Istoric
Așezământul social -filantropic a apărut odată cu paraclisul Sfântul Dimitrie și Sfânta
Matroan a, din dorința părintelui Tiberiu Luțac, care slujea la o parohie din județul Suceava.
Părintele a dorit ca lăcașul și așezământul să fie închinate Bisericii. Construirea acestor
instituții au început din 2009, terenul pe care au fost construite provine de la bunicii
părintelui. Odată cu începerea construcțiilor au fost și credincioși care au susținut aceste
lucrări.
În anul 2011, Paraclisul, împreună cu Așezământul au fost sfințite, pentru a fi de folos
credincioșilor care urmau să se închine și unui num ăr de 20 de vârstnici care necesită îngrijire
specială și adăpost pe o perioadă nedeterminată de timp. Obținerea acreditării Așezământului
a avut loc în anul 2014. De atunci, persoanele care beneficiază de serviciile oferite în cadrul
Așezământului sunt în jur de 15 -20. Și în prezent, credincioșii sunt alături de vârstnici, prin
darurile pe care la aduc, dar și prin relațiile care s -au format.
3.2.2. Legislația în vigoare privind serviciile furnizate în centrele rezidențiale pentru
persoanele vârstnice
Ordinului nr. 29/2019 pentru aprobarea standardelor minime de calitate pentru
acreditarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice este conține și Anexei nr. 1
în care sunt prezentate standardele minime de calitate pentru serviciile sociale de ca zare
organizate ca centre rezidențiale destinate persoanelor vârstnice.
Standardele minime de cost pentru serviciile sociale rezidențiale destinate persoanelor
vârstnice sunt prevăzute în anexa nr. 3 din cadrul Hotărârii nr. 978/2015 .
Cadrul legislativ p entru centrele rezidențiale conține și Legea nr. 19/2018 privind
aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2016 pentru modificarea și
93 http://www.fundatiasolidaritatesisperanta.ro/ro/centrul -de-asistenta -sociala -si-ingrijire -la-domiciliu -pentru –
persoane -in-dificultate -sfantul -mina (consultat pe data de 21 mai 2019).
33
completarea Legii nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice . În
această lege este menționat faptul că atunci când o persoană nu este capabilă să -și dea
consimțământul pentru a primii serviciile sociale de care are nevoie, decizia poate fi luată de
alte persoane, în următorul caz: "în situația în care starea de sănătate a persoanelor vârstnice
nu permite obținerea consimțământului acesteia, pentru acordarea îngrijirilor, decizia se ia de
serviciul public de asistență socială al autorității administrației publice locale unde are
domiciliul sau reședința persoana vârstnică, pe baza anchetei sociale ș i a recomandărilor
medicale făcute de medicul de familie, prin consultarea și a medicului specialist, cu acceptul
rudelor de gradul I ale persoanei respective sau, în lipsa acestora, cu acceptul unui alt
membru de familie"94.
3.2.3. Strategiile implementat e în cadrul Așezâmântului social -filantropic "Sfântul
Dimitrie și Sfânta Matroana"
În cadrul Așezământului beneficiază de serviciile de cazare, hrană, masa fiind servită
de trei ori pe zi, într -o încăpere special amenajată și servicii de îngrijire medica lă. Camerele
sunt dotate cu paturi, dulapuri, televizor și au baie proprie. Curățenia din camere este
realizată de femeia de serviciu.
De asemenea, au ocazia să socializeze cu personalul instituției și cu ceilalți vârstnici
instituționalizați. În această instituție există camere, în care locuiesc câte doi bătrâni.
Dacă doresc să citească, există bibliotecă special amenajată.
Pentru persoanele care sunt la această instituție există avantajul că mereu pot participa
la slujbele realizate la biserică, aceas ta fiind în aceeași incintă cu așezământul. Organigrama
instituției se află în Anexa 4.
94 Legea nr. 19/2018 privind apr obarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2016 pentru modificarea și
completarea Legii nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice.
34
CAPITOLUL 4: METODOLOGIA CERCETĂRII SERVICIILOR DE ASISTENȚĂ
SOCIALĂ ALE BISERICII ORTODOXE ROMÂNE ÎN PROBLEMATICA
PERSOANELOR VÂRSTNICE
Motto
“În nici o profe sie nu putem să ne îndoim de importanța cercetării”.
David Franchel95
4.1.Cercetarea în asistența socială
„Fenomenele sociale sunt lucruri și trebuie tratate ca lucruri. Este suficient să
constatăm că sunt singurul datum oferit sociologului. Este lucru , într -adevăr, tot ce este dat,
tot ce e observabil sau, mai curând, se impune observației. A trata fenomenele drept lucruri
înseamnă a le trata în calitate de data, care constituie punctul de plecare al științei. … Nu
știm a priori ce idei se află la o riginea diverselor curente între care se împarte viața socială și
nici dacă ele există; numai după ce le cercetăm până la izvoarele lor putem ști de unde
provin”96.
Pentru identificarea realităților și evenimentelor care au loc în cadrul societății,
specia liștii sunt nevoiți să demareze o cercetare în teren. Pentru ca informațiile să fie reale,
coantificabile, se folosesc instrumente de cercetare. Este necesară trecerea de la cunoașterea
comună, la cea științifică. Cercetarea poate fi calitativă, sau cantit ativă.
„Nici una dintre cele două modalități de cercetare nu poate susține că adepții ei nu au
făcut niciodată ceva dăunător și nici una din ele nu poate să nege că aportul celeilalte nu este
valoros. Nici una nu are dreptul la încredere oarbă în calități le ei și nici una nu este intrinsec
eronată … însă, există diferențe între ele”97. Ele vin una în completarea celeilalte.
De exemplu, în cazul cercetării calitative, aceasta oferă informații despre ceea ce se
petrece în mod real, într -o formă cât mai am ănunțită, în timp ce cercetarea cantitativă scoate
în evidență frecvența și număru exact al celor care se confruntă cu diferite realități. Este cea
care oferă date precise, riguroase, care pot fi prezentate sub formă de statistici, realizate la
95 Leslie M. Tutty, Michael A. Rothery, Richard M. Grinnell, Jr ., Cercetarea calitativă în asistența socială. Faze,
etape și sarcini, Editura Polirom, Iași, 2005, p. 18.
96Émile Durkheim, Op. cit. , Iași, 2002, pp. 62 -63.
97 Leslie M. Tutty, Michael A. Rothery, Richard M. Grinnell, Jr., Op. cit. , p. 28.
35
nivelul unu i grup, sau a unei populații. Metodele utilizate sunt: ancheta socială, sondajul de
opinie. Chestionarul este folosit ca tehnică de investigare, iar grila de întrebări reprezintă
instrumentul de cercetare98.
Cercetarea calitativă „este de tip exploratoriu și presupune intervievarea unui număr
restrâns de persoane, datele nefiind statistic reprezentative pentru populația studiată.
Cercetarea de tip calitativ studiază în profunzimea lor: motivațiile emoțiile, percepțiile,
sentimentele care îi determină pe oam eni să acționeze în diverse moduri”99.
Ca metode de cercetare este utilizat interviul și studiul de caz, tehnica de cercetare:
focus grupul, mini -grupul, interviul în profunzime, interviul în pereche/triadă, observația,
studiul de caz, iar instrumentul fol osit este ghidul de interviu100.
Pentru a efectua o cercetare, specialiștii aleg un eșantion. Acesta este format de un
grup țintă, care este reprezentant al populației țintă. „Eșantionul constituit trebuie să fie
reprezentativ pentru populația din care a fos t extras, astfel încât cercetarea asupra sa să
ofere date valide pentru populația de bază, luată în studiu”101. Alegerea eșantionului se
poate face în două moduri:
„1. procedeul eșantionării pe bază probalistică, prin utilizarea numerelor
întâmplătoare;
2. eșantionarea pe baza procedeului cotelor sau a proporțiilor (astfel încât fiecare
categorie din populație să fie reprezentată cu un anumit procent; în acest scop, se
procedează în funcție de anumite criterii de grupe: vârstă, sex, profesie, grupare p olitică
etc.)”102.
Cercetarea calitativă
În ceea ce privește studiile calitative, acestea au o serie de etape:
– planificarea studiului;
– culegerea informațiilor;
– analiza informațiilor;
– redactarea raportului103.
98 http://www.imas -inc.com/cercetare -cantitativa/ – consultat pe 13. 04. 2017.
99 Ibidem.
100 Ibidem.
101 Virgiliu Constantinescu, Paula Stoleru, Pompiliu Grigorescu, Sociologie, Editura Didactică și Pedagogică, R.A.,
București, 1994, p. 128.
102 Ibide m, p. 128.
103 Leslie M. Tutty, Michael A. Rothery, Richard M. Grinnell, Jr., Op. cit. , p. 20.
36
Atunci când specialistul dorește să culeagă anum ite date, el trebuie să se informeze
în ceea ce privește fenomenul care se petrece într -o anumită comunitate, să citească lucrări
de specialitate, sa afle mai multe lucruri despre comunitatea în care urmează să realizeze
studiul, pentru a se integra mai uș or și pentru a câștiga încrederea comunității. Este
important să fie formulate ipoteze, pentru a se observa dacă acestea corespund cu datele
obținute de pe teren. Cercetarea cere ca specialistul să empatizeze cu oamenii din
comunitatea care urmează să fie supusă cercetării, pentru a putea interacționa cu ei, însă el
trebuie să trateze realitatea cu obiectivitate. În cadrul cercetării calitative, specialistul
observă, ia notițe, ascultă.
W. Lawrence Neuman (1994) a scos în evidență ce este necesar să facă „ cel care se
ocupă de cercetarea calitativă:
Studiază, pe lângă orice eveniment ieșit din comun, întâmplările obișnuite și
activitățile cotidiene, așa cum se produc în cadrul natural;
Se implică direct în existența persoanelor studiate și trăiește el însuși procesul vieții
sociale de fiecare zi din comunitatea respectivă;
Ajunge să vadă lucrurile ca un membru al acelui grup, păstrându -și în același timp
perspectiva analitică sau distanța, ca un străin;
Folosește în mod flexibil numeroase tehnici și comportam ente sociale, în funcție de
situațiile respective;
Culege informații sub forma unor însemnări ample, precum și a unor grafice, hărți
sau desene, pentru a obține descriere minuțioase;
Privește în mod holistic (de exemplu, ca unitate, nu ca fragmente) și în mod
individual evenimentele în contextul lor social;
Îi înțelege pe membrii unei comunități și crează legături empatice cu ei, nu se
limitează la înregistrarea la rece a unor date obiective;
Remarcă atât aspectele explicite (recunoscute, conștiente, rostit e), cât și pe cele
tacite (mai puțin recunoscute, implicite, nerostite) ale culturii respective;
Observă procesele sociale care se desfășoară, fără să le afecteze, să le întrerupă sau
să impună un punct de vedere exterior;
Este capabil să facă față stresul ui, nesiguranței, dilemelor deontologice și situațiilor ambigue
de mare intensitate”104.
Cercetarea calitativă atrage și unele dezavantaje. Atunci când sunt culese datele,
104 Ibidem , p. 19.
37
există riscul să intervină subiectivitatea. De asemenea, sunt necesare anumite venitu ri, dar
și timp. Informațiile culese „pot fi utilizate mult mai puțin în scopuri comparative, iar
concluziile nu pot fi extinse, prin inferență, la populații mai largi sau din arii geografice
diferite”105.
4.2. Documentare
Documentarea – "pentru o instru mentare eficientă a cazului, este recomandat ca
asistentul social să culeagă cât mai multe documente relevante pentru cunoașterea sistemului
client. Aceste documente pot fi de mai multe tipuri: documente de stare civilă, documente
juridice, fotografi, anch ete sociale, "cartea vieții", reclamații la poliție și/sau gardieni
publici"106
Folosirea documentării în cercetare
Pentru a fi adunate cât mai multe date despre beneficiarii, care au fost aleș pentru a
face parte din eșantion, a fost folosită documentare a, datele fiind preluate din documentele
care se află în cadrul centrului. Această metodă a fost pusă în aplicare doar pentru
peneficiarii care primesc îngrijire la domiciliu, primind acordul personalului și fiind
respectate regulile de confidențialitate.
4.3. Interviul
Termenul „interviu” este un neologism, care provine din limba engleză:
interview= întrevedere, întâlnire. Acest termen are termeni echivalenți și în limba franceză:
entretien = conversație, convorbire și entrevue = întâlnire între două s au mai multe
persoane107. Interviul nu trebuie confundat cu dialogul, convorbirea, întrevederea, consiliere,
sau cu interogatoriul. În domeniul Asistenței Sociale, „este nevoie de conversație, un dialog
continuu cu clienții despre situațiile, obiectivele și punctele lor tari. Prin acest schimb de
informații, practicienii își definesc relațiile cu clienții ca parteneriate de colaborare la care
105 Cătălin Zamfir, Simona Stănescu, Enciclopedia dezvoltării sociale, Editura Polirom, Iași, 2007, p.365.
106 Manualul de bune practice în asistența social comunitară ; material elaborate de către World Vision România
– Biroul Iași în cadrul proiectului "Formarea lucrătorilor sociali din mediul rural"
107 Septimiu Chelcea, Inițiere în cercetarea sociologică , Editura Comunicare.ro, București, 2004, p. 149.
38
contribuie atât unii, cât și ceilalți”108.
Cei care conversează, își împărtășesc ideile, convingerile unii, altora, e xistând un
schimb permanent de rol între emițător și receptor. „Consilierea în Asistența Socială constă
în comunicarea dintre un asistent social și o altă persoană sau cu un grup mic de persoane
aflate în situația de adaptare la condiții de viață nefamilia re”109.
Deși, specialiștii folosesc întrebări, dirijând discuția, pentru a obține informații,
interviul nu poate fi confundat cu interogatoriul. „Obținerea informațiilor prin interogatoriu
evocă obligația de a răspunde, constrângerea exterioară. Din contră , interviul presupune
libertatea de expresie a personalității, chiar bucuria oamenilor de a -și spune cuvântul, de a -și
face publice opiniile”110.
În cazul interviului, intervievatorul trebuie să aibă abilitatea de a -l lăsa pe intervievat
să vorbească liber și de a -l asculta, fără a -l direcționa spre un anumit răspuns, pe care l -ar
aștepta specialistul. El trebuie să analizeze lucrurile într -o manieră obiectivă. „Specific
interogatoriului este și punerea unor întrebări conductive , lucru total neindicat în int erviu,
prin care se încurajează puternic anumite răspunsuri/mărturisiri; de regulă, aceste întrebări
reconstituie desfășurarea delictului, și -i creează subiectului iluzia că doar recunoaște niște
lucruri deja cunoscute. De exemplu: Ai fost în….pe la ora. .., nu -i așa? Apoi ai plecat…., ai
făcut….? ”111.
„Interviul este una dintre tehnicile care permit investigarea perspectivelor
persoanelor care sunt considerate importante pentru evaluarea proiectului (beneficiari
direcți/indirecți, persoane aparținând o rganizațiilor care implementează proiectul etc.),
obținerea de informații, date despre acestea. Cele mai utilizate tipuri de interviuri în
evaluare sunt: interviul structurat și interviul în profunzime ”112.
Cel structurat folosește ca instrument de cercetar e ghidul de interviu, care este
format din întrebările care urmează să fie adresate interlocutorului. Interviul de profunzime
se bazează pe o discuție liberă între specialist și intervievat. Intervievatorul trebuie să știe
cum să dirijeze discuția, pentru a obține informațiile necesare, dar și să fie un foarte bun
ascultător. O metodă folosită de cercetători este istoria vieții. „Istoria vieții constă din
material biografic strâns, cu referire la anumiți indivizi – de regulă, așa cum își amintesc
108 Karla Krogsrud Miley, Michael O’Melia, Brenda DuBois, Practica Asistenței Sociale , Editura Polirom,
2006, p. 138.
109 Hanibal Dumitrașcu , Consilierea în Asistența Socială, Editura Polirom, Iași, 2012, p. 280.
110 Septimiu Chelcea, op. cit., p. 150.
111 Cristian Bocancea, George Neamțu, Elemente de Asistență Socială, Editura Poliron, Iași,1999, p. 247.
112 Călin Zamfir, Simona Stănescu, op. cit. , p. 367.
39
indivizii înșiși. … Însă cercetările de tip istoria vieții rareori se bazează pe amintirile
oamenilor. Izvoare obișnuite, cum ar fi scrisorile, rapoartele contemporane și articolele din
ziar, sunt folosite pentru a controla validitatea informației oferită de indiv izi”113.
În momentul în care se ia un interviu nondirectiv, de exemplu, trebuie să se
țină cont de anumite principii generale. Este important ca specialistul să analizeze atât cele
spuse de intervievat, cât și cele pe care ezită să le spună, sau uită să le menționeze. De
asemenea, el trebuie să analizeze și contextul în care au avut loc cele prezentate de
interlocutor, vârsta celui intervievat, profesia, poziția socială pe care o ocupă, sau a ocupat –
o la un moment dat.
Atunci când cineva realizează pentru p rima dată un interviu, își dorește să găsească
întrebările „cele mai potrivite”, care îl determină pe interlocutor să mărturisească totul.
Ceea ce contează este relația care se construiește între intervievat și intervievator. Contează
atmosfera creată. Atu nci când intervievatorul se axează pe întrebări, pierde, de fapt, esența
interviului, adică totul devine formal, el pune niște întrebări, persoana cealaltă răspunde
superficial, sau omite răspunsul, și nu mai este atent la gesturile intervievatului, la ton ul
vocii, la emoțiile care apar și care îi pot oferi informații importante, dacă știe cum să
decodifice acele „semnale”. Când se realizează un interviu, este indicat să fie ales un spațiu
în care cei doi interlocutori să se simtă confortabil, fără a fi deranjați de zgomote, sau de
alte persoane, care ar putea duce la întreruperea, sau chiar la sfârșitul interviului, fără a fi
culese informațiile necesare. Este important, de asemenea, ca cei doi să își închidă
telefoanele. Interviul este asemenea unui fir de sfoară, iar zgomotele, sau alte întreruperi
sunt asemenea unui foarfece, care taie. Atunci când un fir este tăiat, se poate face un nod,
însă nu mai poate fi la fel ca în momentul precedent tăierii.
Înainte de a fi realizat interviul trebuie să i se ceară voie intervievatului să fie
înregistrat. Există și persoane care nu doresc acest lucru, în cazul acesta, specialistul este
nevoit să -și ia notițe, în care își consemnează fiecare detaliu. Unii doresc să rămână în
anonimat, sau doresc ca unele secvențe din interviu să nu fie transcrise. Toate aceste
dorințe ale intervievatului trebuie să fie respectate și menționate în cadrul cercetării. Atunci
când se ajunge la concluzia că informațiile obținute sunt incomplete, este indicat să se
stabilească o nouă întâln ire cu intervievatul.
Informațiile culese, în cazul interviului pot fi înregistrate în trei moduri:
„înregistrarea pe bandă (audio sau video), însemnări făcute în timpul convorbirii și
113 Anthony Giddens, Sociologie , Editura All, 2000, p. 587.
40
însemnări făcute imediat după convorbire”114.
Pentru oricare dintre metod ele menționate, există atât avantaje, cât și riscuri. De
exemplu, atunci când interviul este înregistrat, intervievatorul își îndreaptă atenția mai mult
pe interlocutor și este sigur că elementele menționate de acesta vor fi transcrise exact și nu
parafraz ate. Dezavantajul constă în faptul că banda se poate strica, să rămână aparatul fără
baterie, sau, în cazul în care este conectat la o sursă de energie electrică, să cadă curentul,
chiar pe parcursul interviului. Chiar dacă interviul este înregistrat, este indicat să fie luate și
notițe, pentru a fi mai ușor la identificarea momentelor importante, din cadrul convorbirii.
Atunci când sunt luate doar notițe, în timpul interviului, intervievatorul își îndreaptă atenția
mai mult pe ceea ce are de scris, și mai puțin pe interlocutor. Dacă specialistul alege să își
realizeze consemnările după desfășurarea interviului, acestea trebuie făcute cât mai repede
posibil, fără ca intervievatorul să intre în discuție cu o altă persoană. Consemnările trebuie
să fie obiectiv e, să descrie exact cele observate, fără a fi șocat, fără a exagera, în funcție de
ceea ce se aștepta el, sau în funcție de experiența avută. Fiecare om este unic și special,
tocmai de aceea este important ca specialistul să își îndrepte atenția asupra per soanei pe
care o are în față și cu care interacționează. Între cei doi interlocutori trebuie să existe o
colaborare și un respect reciproc.
Avantajele și dezavantajele interviului
În ceea ce privește metoda interviului, specialiștii au scos în evidență fa ptul că
există atât avantaje, cât și dezavantaje.
„Kenneth D. Bailey (1978/1982, p.183) prezintă atât avantajele, cât și dezavantajele
interviului:
Avantaje:
flexibilitatea, posibilitatea de a obține răspunsuri specifice la fiecare întrebare;
rata mai rid icată a răspunsurilor, asigurată de obținerea răspunsurilor și de la
persoanele care nu știu să citească și să scrie, ca și de la persoanele care se simt mai
protejate când vorbesc decât când scriu;
observarea comportamentelor nonverbale, fapt ce sporește cantitatea și calitatea
informațiilor;
asigrarea standardizării condițiilor de răspuns, lucru imposibil de realizat în cazul
chestionarelor poștale;
114 Leslie M. Tutty, Michael A. Rothery, Richard M. Grinnell, Jr., op.cit. , p. 77.
41
asigurarea controlului asupra succesiunii întrebărilor, fapt ce are consecințe
pozitive asupra acurateței răspunsurilor;
colectarea unor răspunsuri spontane, știut fiind că primele reacții sunt mai
semnificative decât cele realizate sub control normativ;
asigurarea unor răspunsuri personale, fără intervenția altora;
asigurarea răspunsului la toate întrebările și prin aceasta furnizarea informațiilor
pentru testarea tuturor ipotezelor cercetării;
precizarea datei și locului convorbirii, fapt ce asigură comparabilitatea informațiilor;
studierea unor probleme mai complexe prin utilizarea unor formulare, chestionare
sau ghiduri de interviu mai amănunțite, cu mai multe întrebări, de o mai mare
subtilitate.
Dezavantaje:
costuri ridicate nu numai al orelor de intervievare, dar și al celorlalte etape și
momente ale proiectării și realizării cercetărilor pe bază de interv iu;
timpul îndelungat necesar pentru identificarea persoanelor incluse în eșantion,
pentru obținerea acordului și desfășurarea convorbirii, uneori fiind necesare mai
multe vizite la aceeași adresă;
erorile datorate operatorilor de interviu în ceea ce prive ște punerea întrebărilor și
înregistrarea răspunsurilor, „efectul de operator”;
imposibilitatea consultării unor documente în vederea formulării unor răspunsuri
precise;
inconveniențe legate de faptul că se cere indivizilor să răspundă indiferent de
dispoz iția lor psihică, de starea de oboseală etc.;
neasigurarea anonimatului, fiind cunoscute adresa și numărul de telefon ale
persoanelor care urmează să fie intervievate;
lipsa de standardizare în formularea întrebărilor, ceea ce limitează
comparabilitatea informațiilor;
dificultăți în accesul la cei care sunt incluși în eșantion”115.
115 Septimiu Chelcea, Op. cit. , pp. 153 -154.
42
Aplicarea interviului în cercetarea realizată
După ce au fost culese informațiile despre persoanele care beneficiază de serviciile
sociale pentru persoanele vârstnice, acordate de Biserica Ortodoxă Română, cu ajutorul
documentării, au fost luate interviurile, după ce angajații instituțiilor au aflat intențiile acestei
cercetări și le -au explicat și vârstnicilor care urmau să fie intervievați despre ce este vorba. În
ceea ce -i pri vește pe vârstnicii instituționalizați de la Așezâmântului social -filantropic
"Sfântul Dimitrie și Sfânta Matroana" interviurile au fost luate în aceeași zi, în camera
fiecărui vârstnic.
Vârstnicii care primesc îngrijire la domiciliu în cadrul Centrului de asisten ță socială și
îngrijire la domiciliu "Sfântul Mina"au fost contactați mai întâi de un angajat al instituției,
apoi i -am sunat eu, pentru a stabili data și ora întâlnirii.
Convorbirile au durat între 30 de minute și 60 -70 de minute, în funcție de interlocutor.
Menționez faptul că fiecare vârstnic a acceptat înregistrarea convorbirii, astfel interviurile au
fost transcrise, pentru a folosi informațiile esențiale realizării studiilor de caz și a analizei
comparate.
4.4. Studiul de caz
În lucrarea sa, R.K.Yin definește studiul de caz ca fiind "o strategie de realizare a unei
cercetări, care necesită investigații empirice în legătură cu un fenomen particular
contemporan, într -un context de viață real și utilizând multiple surse de informații (interv iuri,
mărturii, dovezi, documente)"116.
În literatura de specialitate sunt prezentate mai multe "tipuri de studii de caz:
– studiul de caz individual pune un accent important pe persoană și încearcă să se
focalizeze pe antecedentele acesteia, pe factorii de i nfluență conjuncturali,
percepții, atitudini. Acesta se folosește pentru a identifica posibilele cauze,
factori determinanți, procese, experiențe care pot conduce la un rezultat urmărit
de cercetător;
116https://www.slideshare.net/NiceTimeGo/1 -teoria -si-practica -studiului -de
caz?fbclid=IwAR3bRxkH zKUTPSHB9i2YzOCQeqscsGtSs1FZ3mQUjmUmTIIL6iAhMKguxys – consultat la
data de 28 mai 2019 Apud R.K.Yin, Case Study Research: Designe and Method , 2 edition, U.S.A.,
California, Thousand Oaks, 1994, pp. 196 -200.
43
– setul de studii de caz individuale – mai multe studii d e caz individuale, dar
studiază un anumit număr de persoane, la care se urmărește analizarea unui set de
trăsături comune sau a unor atitudini manifestate într -o situație dată;
– studiul de caz asupra unei comunități (societăți) – analizează una sau mai
multe comunități locale, descrie și studiază relațiile dintre acestea, insistând
asupra aspectelor principale ale vieții comunitare;
– studiul de caz axat pe un grup social (familie, grup, organizație), dar și grupuri
mari (profesii); descrie și analizează, în m od frecvent, relații și activități;
– studiul de caz axat pe organizații, firme sau instituții poate aborda teme
diverse precum punerea în practică a unor strategii sau politici, elemente diverse
de management, cultura de organizație, procese de schimbare și inovare;
– studiul de caz axat pe evenimente, roluri, relații analizează interacțiuni umane,
conflicte de rol, stiluri de management, tipuri de manageri"117.
Aplicarea studiului de caz în cadrul cercetării
Studiul de caz a fost folosit după documentare și d upă aplicarea interviului. În cadrul
acestei cercetări au fost luate 10 interviuri persoanelor care primesc serviciile acordate de
centrul rezidențial din județul Suceava și 10 interviuri aplicate beneficiarilor de servicii de
îngrijire la domiciliu. Pentr u realizarea studiilor de caz au fost alese câte trei beneficiari ai
fiecărei instituții, fiind alese cazurile reprezentative. Fiecare studiu de caz oferă informații
utile despre beneficiar. Studiul de caz conține următoarele informații: Istoricul social a l
beneficiarului, detalii despre întâlnirea față în față cu acesta, întocmirea listei de probleme,
matricea ciclului de viață, genograma, harta eco, scala resurselor familiale, scala de sprijin
familial, harta relației sociale, analiza câmpului de forțe, m atricea procesului decizional,
iar la final sunt prezentate soluțiile și recomandările care ar putea fi puse în proctică.
După aplicarea în practică a metodologiei cercetării, a fost posibilă concluzionarea
anumitor idei cu referire la beneficiarii celor două instituții care oferă servicii diferite
pentru aceeași categorie de vârstă.
117https://www.academia.edu/5283310/Studiul_de_ caz?fbclid=IwAR31rmfVfjRLZI2Qt_fcyfiuD60LR9znO6A
NS4DdWDdWFz_7G42roXWkrYQ – consultat la data de 28 mai 2019.
44
CAPITOLUL 5: REZULTATELE CERCETĂRII ȘI STRATEGII DE INTERVENȚIE
5. 1. STUDII DE CAZ
Fundația Solidaritate și Speranță Iași: Centrului de asisten ță socială și
îngri jire la domiciliu Sfântul Mina
45
Studiu de caz 1
1. Istoric social
a) Date de identificare
Nume și prenume: I.J.
Sex: feminin
Vârstă: 84 ani
Stare civilă: văduvă
Domiciliu: Mun. Iași
Studii: nu a urmat nici o formă de învățământ
Religie: ortod oxă
Ocupație: pensionară (a lucrat în comerț)
b) Date despre beneficiară
Doamna I.J. are vârsta de 84 de ani. Când era mică, părinții săi au divorțat, deoarece
tatăl își înșela soția cu nașa doamnei I.J. Doamna nu a fost căsătorită, dar a stat în concubinaj
cu un bărbat care era foarte gelos și o bătea. În urma acestei relații a rezultat un băiat.
Concubinul a decedat în urmă cu 64 de ani, când copilul avea 1 an. Doamna a avut probleme
de sănătate de când era foarte mică, având probleme cu vederea, de aceea nu a urmat nici o
formă de învățământ. Dumneaiei a lucrat la un restaurant, ca barman, apoi la o tarabă de mici.
Când era copil, ea a dorit să fugă la o mănăstire împreună cu fina mamei sale, însă au fost
găsite de părinți și aduce înapoi acasă. Din cauza necazurilor, în tinerețe, doamna a încercat
să se otrăvească de două ori. În prezent, doamna este rar vizitată de fiul său, iar relația cu
nora nu este deloc una bună.
c) Date despre familie
Fiul doamnei, în vârstă de 65 de ani a lucrat în cadrul armatei, î n prezent fiind pensionar.
El locuiește împreună cu soția sa, care nu are o relație bună cu beneficiara. Nora nu mă poate
suferi. Nici nu întreabă de mine. Ea spune că nu vine pe la mine, că e prea mult să urce până la
etajul trei. Nu îmi spune nici mamă, nici soacră. Ea îmi spune: "ștrumfii". Când am sfințit casa,
nora nu a venit că a spus băiatu că are un deranj la burtă, dar ea cred că s -a gândit că nu am
chemat -o să mă ajute. Eu fac cum știu eu și nu mă comandă nimeni în casă la mine!
46
d) Date despre locui nță
– apartament bloc cu 2 camere+ bucătărie + baie + w.c. -situat în interior, la etaj,
– încălzire: sistem centralizat
– apă curentă rece și caldă
– locuința este prevăzută cu aragaz, frigider, radio/televizor, aspirator
– nu prezintă risc ambiental.
e) Date despre starea de sănătate
De mică a avut probleme cu vederea, iar după ce a fost operată, ochii îi lăcrimează
mereu. Îi este spart timpanul, la nivelul urechii drepte, de aceea acuitatea auditivă este slabă.
În prezent prezintă ulcer duodenal cronic, hipertensiu ne arterială, osteoporoză și scolioză. Eu
am fost chioară de mică, de la un an și ceva. Am avut trei răni pe stomac, dar acum e bine că
am luat medicamente. Ficatul l -am, avut fleașcă. De câteva ori mi -am făcut eu singură tubaj,
acasă. După atâtea supărări am rămas și fără auz.
f) Situația financiară
Veniturile sunt reprezentate de pensia doamnei, în valoare de 520 de lei. Ce, am
pensia de 520 de lei. Nu mi -au pus pe cartea de muncă anii toți! Toate milioanele se duc
numai pe întreținere.
g) Relații cu persona lul instituției
Este într -o relație foarte bună cu doamna care îi oferă îngrijire la domiciliu. Mă
înțeleg bine. A venit odată cu preotul și vreo doisprezece au venit și au cântat: Mulți ani
trăiască! Și am servit ceva dulce. Și n -au vrut să ia nimic de l a mine. Ei mi -au adus ceva. Mi-
au adus chiar multe atunci!
h) Relațiile cu vecinii
Relațiile cu vecinii sunt mai mult formale. Doamna este deranjată de faptul că vecinii
cred că nu are ce să mănânce, deoarece a slăbit foarte mult, însă ea spune că are mânca re,
doar că nu are poftă. În ceea ce -i privește pe vecini, doamnei nu -i plac bârfele acestora. Nu
mă duc și să nu -mi vină. Vorbesc, ne salutăm, dar e mai sănătos să nu -și știe casa.
47
i) Oferta de servicii
– Asigurarea suportului în activitățile cotidiene:
o ajutor menaj – 1 dată/săptămână
o cumpărături – 1 dată/săptămână
o spălare rufe mari (la sediul Fundației) – ocazional
resurse folosite: îngrijitoarea la domiciliu, mașină automată spălat rufe
– Asigurarea suportului psiho – afectiv:
o comunicare/companie – 1 dată/s ăptămână
o vizite la domiciliu – 1 dată/săptămână
o implicare în activități de socializare (pelerinaj, plimbări, întâlniri cu alți vârstnici)
– ocazional
resurse folosite: îngrijitoarea la domiciliu, asistent social, voluntari,
autoturism.
2. Întâlnirea față în f ață
Întâlnirea cu doamna I.J. a avut loc pe data de 21 aprilie 2018, la ora 12:20. Înainte de
a lua legătura cu dumneaiei, doamnele de la Fundație au întrebat -o dacă este de acord să
vorbească cu mine. După ce am vorbit la telefon pentru a stabili ora în tâlnirii, doamna mă
aștepta entuziasmată, în fața blocului. Când am intrat în casă, totul era aranjat, pe masă era un
buchet de liliac, proaspăt cules. Doamna a fost foarte deschisă. Când îmi povestea unele
amănunte din viața sa, mi -a spus că este pentru p rima dată când spune toate acele lucruri.
3. Întocmirea listei de probleme
– Beneficiara este rar vizitată de fiul său
– Relația cu nora este una deficitară
– Veniturile nu sunt suficiente pentru a avea o viață satisfăcătoare
– Starea de sănătate este una precară
48
4. Matricea ciclului de viață
5. Genograma
6. Harta eco
Membrii
familiei Stadii de dezvoltare
0-10
ani 10-20
ani 20-30
ani 30-40
ani 40-50
ani 50-60
ani 60-70
ani 70-80
ani peste
80 ani
I. J.
(beneficiara) X
I. D.
(fiul) X
I. V.
(nora) X
84
65
27
I. J.
84 ani
noră
fiu
Biserică
personalul de
la Fundație
prieteni vechi
vecini
cumătră
49
Legendă:
relație echilibrată
relație puternică
relație bilaterală
relație tranzitorie
relație tensionată
7. Scala resurselo r familiale
În ce măsură
următoarele
resurse sunt
suficiente
pentru
dumneavoastră Nu se
aplică Insuficiente Rareori
suficiente Uneori
suficiente Aproape
întotdeauna
suficiente Suficiente
Mâncare pentru
3 mese pe zi X
Bani pentru cele
necesare X
Haine X
Încălzire X
Pensie X
Îngrijire
medicală X
Timp pentru
odihnă X
Timp pentru
dumneavoastră
înșivă X
Telefon/Acces
telefon X
50
Timp pentru
familie X
O persoană cu
care să vorbiți X
Timp pentru
socializare X
Bani pentru
economii X
Timp pentru
vacanțe/călătorii X
Resurse pentru
vacanțe/călătorii X
8. Scala de sprijin familial
În ce măsură a
fost de ajutor
fiecare din
următoarele
resurse pentru
viața
dumneavoastră,
atunci când ați
întâmpinat
probleme de
sănătate Nu se
aplică Inutile Uneori
utile În
majoritate
utile Foarte
utile Extrem de
utile
Copiii
dumneavoastră X
Soțiile/Soții
copiilor
dumneavoastră X
Nepoții X
Rudele X
51
dumneavoastră
Prietenii X
Prietenii
copiilor
dumneavoastră X
Vecinii X
Alte cunoștințe X
Foști colegi de
serviciu X
Preotul X
Enoriașii
Bisericii X
Medicul X
Comunitatea X
Fundația
Solidaritate și
Speranță din
Iași X
Ajutor
profesionist
(asistent social,
psiholog,
terapeut) X
Agenții
profesioniste
(servicii
sociale,
sănătate
mintală) X
Alte resurse X
52
9. Harta relației sociale
10. Analiza câmpului de forțe
(+) (-)
1. Activitățile de baz ă reușește să le realizeze
singură. 1.Doamna suferă de mai multe boli.
2.A primit în gazdă două femei, cu care
comunică. 2.Relația sa cu nora nu este deloc una bună
3.Și-a pregătit lucrurile necesare pentru
înmormântare, ceea ce înseamnă că nu -i este
frică de moarte. 3.Veniturile sunt insuficiente pentru
satisfacerea tuturor nevoilor
4. Deține un aparat auditiv, pe care îl poate
folosi, având în vedere problemele de
acuitate auditivă pe care le are. 4.Există riscul să cadă în depresie, din cauza
relației pe care o are cu fiul său.
preotul
gospodăr ie
familie
Fundația
Solidaritate
și Speranță
medic
53
11. Matricea procesului decizional
Alternativă – să fie instituționalizată
COST BENEFICIU
Va fi dificil să se adapteze în noul mediu,
unde va fi nevoită să renunțe la bunurile
personale. Va primi îngrijirea necesară, conform
nevoilor sale, din partea specialiștilor.
Alternativă – va primi în continuare serviciile de îngrijire la domiciliu
COST BENEFICIU
Va fi nevoită să suporte toate cheltuielile
pentru întreținerea apartamentului. Va rămâne în continuare proprietara
bunurilo r sale și va locui în același spațiu
geografic.
12. Soluții și recomandări
Având în vedere că doamna a trecut în urmă cu câțiva ani printr –un episod de
depresie, ar fi necesar să fie sub observația unui psiholog, și să -l consulte atunci când simte
nevoia. Doamna are o relație foarte bună cu îngrijitoarea care îi oferă serviciile la domiciliu,
fiindu -i un bun confident. Pentru a se simți mai bine, exprimându -și trăirile și sentimentele
are nevoie de consiliere individuală primită din partea psihologului. Ch iar dacă există un
voluntar care urmează cursurile de psihologie, totuși ar fi necesar un specialist acreditat în
acest domeniu. De asemenea, specialistul ar putea să reunească într -o sală, o parte dintre
beneficiari și să realizeze consiliere de grup, ast fel vârstnicii ar avea ocazia de a cunoaște noi
persoane și de a avea curajul să -și expună problemele în fața celorlalți pentru a fi găsite
soluții.
Cu părintele din parohie are o relație specială, doamna bucurându -se atunci când
preotul o felicită pentru eforturile depuse. Doamna are nevoie de încurajări, tocmai de aceea
ar fi bine să primească măcar de două ori pe an câte o felicitare în care să fie scoase în
evidență calitățile sale.
Pentru a exista o comunicare eficientă, ar fi necesară elaborarea unu i proiect prin care
să fie achiziționate calculatoare pentru beneficiari, pentru a avea acces la rețelele de
socializare. Astfel, se poate face un grup de socializare atât pentru beneficiari, cât și un grup
pentru fiecare bloc în care locuiește fiecare ben eficiar.
54
Studiu de caz 2
1. Istoric social
a) Date de identificare
Nume și prenume: R.L.
Sex: feminin
Vârstă: 80 ani
Stare civilă: văduvă de 7 ani
Domiciliu: municipiul Iași
Studii: nouă clase
Religie: ortodoxă
Ocupație: pensionară (doamna a fost țesătoare, a poi a fost controlor la RATC)
b) Date despre beneficiar
Doamna R.L. are vârsta de 80 de ani. Dumneaei a crescut într-o familie
monoparentală, deoarece tatăl său a murit în război: Tata a murit în război, nu -l cunosc!
Eram mică pe atunci. Aveam vreo patru an i, cred. Este dificil să se descurce singură, să -și
desfășoare activitățile zilnice, de aceea a apelat la serviciile acordate de Fundație.
.
c) Date despre familie
Doamna a fost căsătorită. În urma căsătoriei au rezultat trei copii. În prezent este
văduvă de 7 ani. La unele activități o mai ajută băiatul dumneaei. Acesta nu lucreză și are
probleme cu consumul de alcool. Cu ceilalți copii păstrează legătura mai mult telefonic,
deoarece fata este plecată în străinătate, iar celălalt copil lucrează. O vizite ază pe bătrână în
timpul concediilor. Când a fost întrebată cum ar descrie relația sa cu ceilalți membrii ai
familiei, doamna a răspuns: Bună. Foarte bună. Ne sunăm, ne vizităm. Am fost patru frați.
Mai suntem doi. Doi au murit. Am fata care este medic… ea a lucrat în Italia și eu am
crescut -o pe nepoată. A învățat bine! A făcut medicina și e medic cardiolog. Mă duc și la
nepoată acolo, fata e acolo. Ne înțelegem bine, n -avem ce împărți. Și cu fiul care stă la mine
mă înțeleg așa și așa. Eeee, ca bărbații când mai trag oleacă (când consumă alcool). Mai
consumă… și mie nu -mi convine, pentru că în definitiv consumă din pensia mea. Știți? Că el
55
dacă n -are. Asta -i situația. Mă mai rățoiesc la el, dar tot: bei din pensia mea.., dar ceilalți
…nu… fata a fo st plecată și pleacă și acum în Italia, celălalt are serviciu. E șofer și acela. O
duce bine. I -a murit și lui soția…. nu i -a murit, s -a despărțit. La ăsta care stă cu mine i -a
murit soția. A avut cancer la sân. Și a rămas o fată, care nu mai ține legătu ra cu noi. După
ce a murit mama ei nu a mai dat nici un telefon. Acum nu mai știm pe unde -i fata.
d) Date despre locuință
– apartament bolc cu 1 cameră+ bucătărie + baie + w.c. -situat în interior, la etaj,
– încălzire: Sistem centralizat
– apă curentă rece și cal dă
– locuința este prevăzută cu aragaz, frigider, mașină de spălat, radio/televizor, aspirator
– nu prezintă risc ambiental.
e) Date despre starea de sănătate
Din cauza condițiior de muncă, doamna are astm bronșic: la Țesătura acolo era
zgomot de la războaie, m âncam așa, puneam între războaie pachețelul și mâncam în timpul
în care mergeau războaiele. Că nu aveam oră de masă cum este acum. Și mâncam așa. Și
până la urmă, astmul bronșic tot de acolo am făcut: erau scame, mâncam cu scame. Au fost
condiții grele! Doamna suferă de mai multe afecțiuni, pe care le -a descoperit de -a lungul
timpului: Pe parcurs am descoperit bolile. Mai întâi cu inima, apoi m -am operat la ficat – am
avut două operații la ficat. La prima operații mi -a greșit ceva: mi -a atins coledocul și f ăceam
febră și după aceea doctorul acela n -a mai fost ca să mă opereze a doua oară și apoi am
mers la medici până m -a operat abea la 6 ani m -a operat iarăși. Foarte greu. Și cu inima
greu: crește tensiunea, cheaguri de sânge la inimă. Am probleme multe, mu lte. Mă mai mir
cumde mă mai ține Dumnezeu cu atâtea boli. Mai ales cu diabetul ăsta!
f) Situația financiară
Veniturile sunt de 819 lei. Doamna a lucrat ca țesătoare 11 ani, apoi a fost controlor
RATC timp de 15 ani. Când trăia soțul ei, le era mai ușor să se întrețină, dar după ce a murit
soțul, greu, numai cu pensia mea. Mai am băiatul ăsta care stă la mine… Trăia el, erau două
salarii, după aceea două pensii, ne mai descurcam. Acum e greu ce să mai zic? Foarte greu!
Băiatul stă în permanență cu mine, ch iar dacă are casa lui.” Acum nu îmi ajung veniturile…
56
plătește toate datoriile, câte sunt aici la bloc și ce îmi rămâne, rămâne foarte puțin ca să mă
descurc.
g) Relații cu personalul instituției
Relațiile cu doamna care o ajută la cumpărături, să facă mâ ncare și curățenie se
înțelege bine. Are numărul doamnei îngrijitoare și o sună când are nevoie. Beneficiarei îi
place, deoarece are ocazia să comunice cu persoane din afara familiei. Doamna a spus că mai
este ajutată de părintele de la Biserica unde este dumneaei enoriașă: Și de la Biserică, primim
de aici, de la bisercă, unde aparținem. Dar numai la Crăciun și la Paști. Și când ne dă
produse din astea de bază: făină, zahăr. ulei, din astea care trebuie tot timpul.
h) Relațiile cu vecinii
Beneficiara a spus că în blocul în care locuiește sunt puține persoane pe care le
cunoaște: aici în scară nu am nimic cu nimeni. Suntem câțiva pensionari vechi, restul au
decedat și dacă au decedat au fost aduși în chirie. Mai mult tineret. Fac gălăgie, sunt
răi…da.
i) Ofer ta de servicii
– Asigurarea suportului în activitățile cotidiene:
o ajutor menaj – 1 dată/săptămână
o cumpărături – 1 dată/săptămână
o însoțire la deplasările externe – la cerere
o ridicarea rețetelor de la medicul de familie și cumpărarea medicamentelor – 1
dată/ lună
resurse folosite: îngrijitoarea la domiciliu, materiale de curățenie
– Asigurarea suportului psiho – afectiv:
o comunicare – 1 dată/săptămână
o companie – 1 dată/săptămână
o socializare – ocazional
resurse folosite: îngrijitoarea la domiciliu, asistent socia l, voluntari.
– Menținerea stării de sănătate:
o monitorizarea tensiunii arteriale – la cerere
57
resurse folosite: asistent medical
2. Întâlnirea față în față
Pe doamna am cunoscut -o cu un an în urmă, când am fost cu colindul la dumneaiei,
împreună cu alți vol untari. Când am mers la ea, pentru a discuta mai în detaliu despre viața
sa, era împreună cu fiul său, care uneori locuiește la ea, deși are propriul domiciliu. După ce
am început să discutăm, doamna a început să aibă încredere în mine, mărturisindu -mi că a
ales ca fiul ei să fie prezent, deoarece nu știa cine îi intră în casă. Suspiciuni au existat și din
partea fiicei, care a sunat -o, dorind să vorbească cu mine, pentru a se asigura că nu am alte
interese.
3. Întocmirea listei de probleme
– starea de sănătat e a doamnei este precară;
– situația financiară este una nesatisfăcătoare;
– activitățile zilnice sunt realizate cu dificultate, iar ieșirile în exteriorul casei trebuie
realizate cu sprijinul unui însoțitor;
– doamna este întristată, deoarece fiul ei se confrun tă cu problema consumului de alcool și
lipsa unui loc de muncă, ceea ce provoacă discuții contradictorii între cei doi.
4. Matricea ciclului de viață
Membrii
familiei Stadii de dezvoltare
0-10
ani 10-20
ani 20-30
ani 30-40
ani 40-50
ani 50-60
ani 60-70
ani 70-80
ani peste
80 ani
R.L.
(beneficiara) X
R.A.
(fiul cel
mare) X
U.I.
(fiica) X
R.E.
(fiul cel
mic) X
58
5. Genograma
6. Harta eco
Legendă:
relație echilib rată
relație puternică
relație tranzitorie
relație tensionată
80
75
59
55
50
R.L.
80 ani
fiul cel
mare
fiica
vecini
Biserică
personalul de
la Fundație
fiul cel
mic
59
7. Scala resurselor familiale
În ce măsură
următoarele
resurse sunt
suficiente
pentru
dumneavoastră Nu se
aplică Insuficiente Rareori
suficiente Uneori
sufici ente Aproape
întotdeauna
suficiente Suficiente
Mâncare pentru
3 mese pe zi X
Bani pentru cele
necesare X
Haine X
Încălzire X
Pensie X
Îngrijire
medicală X
Timp pentru
odihnă X
Timp pentru
dumneavoastră
înșivă X
Telefon/Acces
telefon X
Timp pentru
familie X
O persoană cu
care să vorbiți X
Timp pentru
socializare X
Bani pentru
economii X
Timp pentru
vacanțe/călătorii X
60
Resurse pentru
vacanțe/călătorii X
8. Scala de sprij in familial
În ce măsură a
fost de ajutor
fiecare din
următoarele
resurse pentru
viața
dumneavoastră,
atunci când ați
întâmpinat
probleme de
sănătate Nu se
aplică Inutile Uneori
utile În
majoritate
utile Foarte
utile Extrem de
utile
Copiii
dumneavoastră X
Soțiile/Soții
copiilor
dumneavoastră X
Nepoții X
Rudele
dumneavoastră X
Prietenii X
Prietenii
copiilor
dumneavoastră X
Vecinii X
Alte cunoștințe X
Foști colegi de
serviciu X
Preotul X
61
Enoriașii
Bisericii X
Medicul X
Comunitatea X
Fundația
Solidaritate și
Speranță din
Iași X
Ajutor
profesionist
(asistent social,
psiholog,
terapeut) X
Agenții
profesioniste
(servicii
sociale,
sănătate
mintală) X
Alte resurse X
9. Harta relației sociale
parohie familie
Fundație
gospodărie
medic
62
10. Analiza câmpului de forțe
11. Matricea procesului decizional
Alternativă – să fie instituționalizată
COST BENEFICIU
Va fi dificil să se adapteze în noul mediu,
unde va fi nevoită să renunțe la bunurile
personale. Va primi îngrijirea necesară, conform
nevoilor sale, din partea spec ialiștilor.
Alternativă – va primi în continuare serviciile de îngrijire la domiciliu
COST BENEFICIU
Va fi nevoită să suporte toate cheltuielile
pentru întreținerea apartamentului. Va rămâne în continuare proprietara
bunurilor sale și va locui în acelaș i spațiu
geografic.
12. Soluții și recomandări
Problemele de sănătate sunt multiple, tocmai de aceea doamna necesită îngrijire la
domiciliu, nefiind astfel nevoită să plătească o persoană care să realizeze activități în
interiorul locuinței sau ce este nece sar în afara locuinței. Ea este ajutată de fiul ei mai mare,
însă adesea se iscă conflicte între cei doi, deoarece el consumă pensia mamei sale pentru a -și
procura alcool. El nu aduce venit în casă, deoarece nu este angajat. (+) (-)
1. Este ajutată de fiul său. 1. Doamna suferă, deoarece fiul său nu
lucrează și consumă alcool.
2. Este o persoană puternică, deoarece a
depășit momente grele în viața sa. 2. Beneficiara are multiple probleme de
sănătate.
3.Păstrează legătura cu copiii. 3.Veniturile sunt insuficiente pentru
satisfacerea tuturor nevoilor
4. Locuința este proprietate personală. 4.Există riscul să apară conflicte între ea și
fiul său cel mare.
63
Având în vedere relația tensio nată dintre cei doi, ar fi necesară implicarea unui
psihoterapeut în echipa multidisciplinară.
Pentru a exista o comunicare eficientă, ar fi necesară elaborarea unui proiect prin care
să fie achiziționate calculatoare pentru beneficiari, pentru a avea acc es la rețelele de
socializare. Astfel, se poate face un grup de socializare atât pentru beneficiari, cât și un grup
pentru fiecare bloc în care locuiește fiecare beneficiar.
Chiar dacă, doamna necesită sprijin pentru a se deplasa în exteriorul locuinței, ea încă
își dorește să participe la activitățile de recreere organizate în cadrul Centrului. Ieșirile
organizate, prin realizarea unor excursii ar ajuta -o pe doamna R.L. să socializeze cu alte
persoane de aceeași vârstă și să se relaxeze.
64
Studiu de caz 3
1. Istoric social
a) Date de identificare
Nume și prenume: O. V.
Sex: femeiesc
Vârstă: 84 ani
Domiciliu: Iași
Studii: șapte clase
Religie: ortodoxă
Ocupație: pensionară (doamna a fost bu cătăreasă la un spital )
b) Date despre beneficiar
Doamna este în vârstă de 84 de ani. Ea a locuit în mediul rural până la vărsta de 21 de
ani, apoi s -a mutat la Iași, pentru a lucra la un spital, la secția de boli contagioase,în bucătărie,
unde pregătea hrana pentru copii. Doamna a trăit momente în care țar a s-a confruntat cu
cutremurul, cu războiul mondial și foamete: . Era foarte greu când am fost copil. Am apucat
cutremure, am apucat Războiul cel mare … a fost gheață foarte mare: eram pe câmp cu
vitele. O gheață cât oul de găină. Și ne -a prins pe câmp, în '50. Și ne -am băgat în glugile de
porumb că era toamnă. A făcut porumbul praf. Tot l -a făcut praf. Era foamete! Am trecut
prim foamete: foarte greu. Nu aveai ce să mănânci. Nu știa… când a fost foametea aceea
mare nu știa mama ce să ne facă de mâncare . Borș de știriță, de aceea care se dă la porci, că
nu știa ce să ne mai dea de mâncare. Sau se ducea, când eram mai mică, se ducea tata în
oraș și ce se vindea: câte -o bucățică de mălai din mămăligă prajită. Ei, ce. A fost foarte greu
când am fost copii! Foarte greu! Ca să te duci la școală ne făcea… cu papuci de cârpă și
iarna și cum să fi sănătos când în papucii de cârpă te udat toată. Cum? Cum să fi sănătos?
N-ai cum să fi sănătos în așa fel! Și acum sunt bolnavă de nu mai pot,nu mai știu ce să mai
fac. Când avea 15 ani, tatăl său a murit din cauza unor probleme cardiace. Doamna a fost
căsătorită de două ori. Cu primul soț a avut un copil, care a murit la vârsta de 7 ani. Din 2005
este văduvă.
65
c) Date despre familie
În prezent, doamna locuiește singură , dar mai este vizitată și ajutată uneori de sora sa.
Când doamna O.V. avea 15 ani, tatăl său a murit din cauza unor probleme cardiace. Doamna
a fost căsătorită de două ori. Cu primul soț a avut un copil, care a murit la vârsta de 7 ani: am
avut un copil c are a murit la 7 ani jumate, de leucemie. Dumneaei mai are trei surori în viață,
însă cu una dintre surori nu se înțelege: nu, nu am relații bune cu ea. Este capricioasă, este…
și nu vorbim cu dânsa. Niciun frate nu vorbește cu ea.
d) Date despre locuință
În prezent, doamna locuiește singură, într -un apartament, în localitatea Iași:
– apartament bloc cu 1 cameră+ bucătărie + baie + duș + w.c. -situat în interior, la etaj,
– încălzire: Sistem centralizat
– apă curentă rece și caldă
– locuința este prevăzută cu arag az, frigider, radio/televizor
– nu prezintă risc ambiental.
e) Date despre starea de sănătate
În familia doamnei au existat părinții, care au avut probleme cardiace. Tatăl său a
murit la vârsta de 49 de ani. În prezent, beneficiara se confruntă cu multiple pr obleme de
sănătate. Și eu am boli. Și după cap mă doare și umerii… tatăl meu a murit la 49 de ani. A
avut cu inima. În anul 2008 a suferit o intervenție chirurgicală de protezare a șoldului. Când a
fost operată, medicul i -a spus că suferă de cervicartroz ă, de aceea apare cefaleea și durerea la
nivelui coloanei cervicale. Doamna mai are un chist hepatic, iar la nivelul intestinului are o
verticuloză colonică. Am și cardiopatie ischemică dureroasă. Am și rinichii bolnavi:
Creatinina este mare, ureea este ma re, acidul uric a scăzut că am luat medicamente. Și apă
trebuie să beau 1,5 l și la 3 luni de zile mă duc la Parhon, la nefrologie. Și m -am operat la
ochi.
f) Situația financiară
Cât timp a fost căsătorită, veniturile erau suficiente: Am rămas șase copii și mama ne –
a crescut singură numai cu acul. A fost croitoreasă. Când eram singură erau foarte mici,
dar pe urmă: soțul avea servici foarte bun! Era controlor la CTC. Dar a avut soțul salar mai
frumos. Și ne era de ajuns. Dacă îl chibzuiam era de ajuns, dac ă nu, nu -i de ajuns. Eu sunt
66
foarte chibzuită și foarte calculată. Situația financiară, în prezent doamna O.V. o descrie
astfel: În prezent nu e chiar mare pensia, dar te descurci cum poți. Mă chibzuiesc ca să -mi
ajungă pensia. Nu cumpăr ce nu trebuie. Hai ne am, slava Domnului, dar așa le chibzuiesc.
Mănânc așa: nu am voie salamuri, în primul rând, numai carne de pasăre. Dar nu ajunge
pensia! Ca sunt 770 lei. E foarte greu de trăit cu pensia!
g) Relații cu personalul instituției
Relațiile cu personalul insti tuției sunt bune, doamna fiind bucuroasă deoarece este
ajutată să -și desfășoare activitățile zilnice: Vine o doamnă tare drăguțică. Vine și mă mai
ajuta oleacă. Mai se duce prin bucătărie, mai a spălat oleacă. A mai venit doamna
coordonatoare și mi -a adus ceva bun…la o sărbătoare. Și la Crăciun, copii strâng, școlarii
strâng și cheamă pe ăștia bătrâni să le mai dea câte ceva, câte un pachet. Și ne cheamă la
Biserică pentru a ne împărți pachetele. În rest nimic.
h) Relațiile cu vecinii
În ceea ce privește r elația cu vecinii, doamna O.V. are o vecină cu care se înțelege
mai bine. Ea a menționat faptul că dacă poate, o mai ajută pe aceasta: Mă înțeleg cu o vecină
mai în vârstă. Săraca mai are pierderi de memorie, dar mai merg și o ajut și eu cum pot.
i) Oferta de servicii
– Asigurarea suportului în activitățile cotidiene:
o ajutor menaj – 1 dată/săptămână
o cumpărături – 1 dată/săptămână
o deplasare în exterior – la cerere
o pachet alimente – 1 dată/ lună
resurse folosite: îngrijitoarea la domiciliu
– Asigurarea suportul ui psiho – afectiv:
o comunicare – 1 dată/săptămână
o companie – 1 dată/săptămână
resurse folosite: îngrijitoarea la domiciliu, asistent social, voluntari.
67
2. Întâlnirea față în față
Întâlnirea cu doamna O.V. a avut loc pe data de 9 martie 2018, după ce doamn a a fost
întrebată de asistentul social dacă ar fi dispusă să discute cu mine. Înainte de a ne întâlni față
în față, am contactat -o pe beneficiară telefonic. Dumneaei a fost încântată de vizita pe care i –
am făcut -o, deoarece am observat că pentru ea a fost o ocazie să comunice și să prezinte
problemele cu care se confruntă. Doamna a fost de acord ca interviul să fie înregistrat audio.
Pe parcursul interviului a fost prezentă și sora doamnei.
3. Întocmirea listei de probleme
– Beneficiara are multiple probleme d e sănătate;
– Este ajutat ă uneori de una dintre surori, care este și dumneaei în vârstă și este bolnavă;
– Doamna nu are copii, de aceea are nevoie de o persoană competentă, care să o ajute;
– Se deplasează mai greu în exteriorul locuinței;
– Apare plictiseala și monotonia;
– Este o persoană care se plânge tot timpul și nu găsește mereu soluții pentru a -și rezolva
problemele.
4. Matricea ciclului de viață
5. Genograma
Membrii
familiei Stadii de dezvoltare
0-10
ani 10-20
ani 20-30
ani 30-40
Ani 40-50
ani 50-60
ani 60-70
ani 70-80
ani peste
80 ani
O.V. X
84
73
7
68
6. Harta eco
Legendă:
relație echilibrată
relație puternică
relație tensionată
7. Scala resurselor familiale
În ce măsură
următoarele
resurse sunt
suficiente
pentru
dumneavoastră Nu se
aplică Insuficiente Rareori
suficiente Uneori
suficiente Aproape
întotdeauna
suficiente Suficiente
Mâncare pentru
3 mese pe zi X
Bani pentru cele
necesare X
Haine X
Încălzire X
Pensie X
O. V.
84
sora mai
mare
surorile
mai mici
vecini
personalul
de la
Fundație
Biserica
69
Îngrijire
medicală X
Timp pentru
odihnă X
Timp pentru
dumneavoastră
înșivă X
Telefon/Acces
telefon X
Timp pentru
familie X
O persoană cu
care să vorbiți X
Timp pentru
socializare X
Bani pentr u
economii X
Timp pentru
vacanțe/călătorii X
Resurse pentru
vacanțe/călătorii X
8. Scala de sprijin familial
În ce măsură a
fost de ajutor
fiecare din
următoarele
resurse pentru
viața
dumneavoastră,
atunci când ați
întâmpinat Nu se
aplică Inutile Uneori
utile În
majoritate
utile Foarte
utile Extrem de
utile
70
probleme de
sănătate
Copiii
dumneavoastră X
Soțiile/Soții
copiilor
dumneavoastră X
Nepoții X
Rudele
dumneavoastră X
Prietenii X
Prietenii
copiilor
dumneavo astră X
Vecinii X
Alte cunoștințe X
Foști colegi de
serviciu X
Preotul X
Enoriașii
Bisericii X
Medicul X
Comunitatea X
Fundația
Solidaritate și
Speranță din
Iași X
Ajutor
profesionist
(asistent social,
psiholog,
terapeut) X
Agenții X
71
profesioniste
(servicii
sociale,
sănătate
mintală)
Alte resurse X
9. Harta relației sociale
10. Analiza câmpului de forțe
(+) (-)
1. Este vizitată și ajutată de sora sa mai mică. 1. Doamna este într -o situație conflictuală cu
sora sa mai mare.
2. Este o persoană puternică, deoarece a
depășit momente grele în viața sa. 2. Beneficiara are multiple probleme de
sănătate.
3. Locuința este proprietate personală. 3.Veniturile sunt insufici ente pentru
satisfacerea tuturor nevoilor.
4. Are o relație bună cu una dintre vecinele
sale. 4.Există riscul să cadă atunci când se
deplasează în exteriorul locuinței.
medic Fundație
vecini
gospodărie familie
72
11. Matricea procesului decizional
Alternativă – să fie instituționalizată
COST BENEFICI U
Va fi dificil să se adapteze în noul mediu,
unde va fi nevoită să renunțe la bunurile
personale. Va primi îngrijirea necesară, conform
nevoilor sale, din partea specialiștilor.
Alternativă – va primi în continuare serviciile de îngrijire la domiciliu
COST BENEFICIU
Va fi nevoită să suporte toate cheltuielile
pentru întreținerea apartamentului. Va rămâne în continuare proprietara
bunurilor sale și va locui în același spațiu
geografic.
12. Soluții și recomandări
Deoarece doamna este afectată emoțional, deoarece copilul ei a decedat la vârsta de doar 7
ani și jumătate, ea a refuzat să mai aibă copii. De a ceea, în prezent are păreri de rău și se simte
singură. Într -o astfel de situație ar fi necesară intervenția unui psihoterapeut, care să îi acorde
doam nei consiliere.
Pentru a exista o comunicare eficientă, ar fi necesară elaborarea unui proiect prin care să fie
achiziționate calculatoare pentru beneficiari, pentru a avea acces la rețelele de socializare. Astfel, se
poate face un grup de socializare atâ t pentru beneficiari, cât și un grup pentru fiecare bloc în care
locuiește fiecare beneficiar. Bineînțeles, pentru început, bătrânii ar avea nevoie de ajutorul unor
persoane care să le explice cum să se folosească de noile tehnologii, astfel ar fi stimulat ă și partea
cognitivă.
Pentru a comunica, doamna își petrece timpul discutând cu sora sa, care o vizitează
ocazional. Pentru a ieși din starea sa de tristețe și de nemulțumire ar fi utilă organizarea unui club
pentru seniorii care beneficiază de serviciil e acordate în cadrul Fundației. Pentru bătrâni, ar fi o
oportunitate să -și petreacă timpul liber într -o manieră plăcută și folositoare.
73
STUDII DE CAZ
Așezământul social -filantropic "Sfântul Dimitrie" și "Sfânta Matroana" –
Bucșoița – Bucșoaia , Jude țul Suceava
74
Studiu de caz 1
1. Istoric social
a) Date de identificare
Nume și prenume: U.D.
Sex: masculin
Vârstă: 70 ani
Stare civilă: divorțat
Domiciliu: Așezământul social -filantropic "Sfântul Dimitrie" și "Sfânta Matroana" – Bucșoița
– Bucșoaia
Studii: Facultatea de Electrică și Energetică din Iași
Religie: ortodoxă
Ocupație: pensionar (a profesat ca inginer în electrică – energetică)
b) Date despre beneficiar
Domnul U.D. are vârsta de 70 de ani. A făcut facultatea și a profesat în domeniu .
Acesta a fost căsătorit, însă de câțiva ani este divorțat. În urma căsătoriei au rezultat doi
băieți, care sunt plecați în străinătate. Există o relație mai apropiată cu băiatul cel mic. De
copii este vizitat rar, când aceștia revin în țară, în perioada vacanței. Dumnealui este vizitat
uneori și de soție. La două luni, este vizitat de echipa de hambal unde a fost antrenor.
c) Date despre familie
Beneficiarul este divorțat. Are doi copii. 2 băieți. Amândoi sunt plecați în Anglia. Unul a
fost plecat în Itali a și apoi a plecat la celălalt frate, în Anglia. I -am chemat acasă și nu au vrut
să vină. Cel din Anglia a făcut Dreptul, cel mic și ăstalalt nu a vrut să facă facultatea. Au
terminat liceul amândoi. Nu a făcut facultatea. A plecat în Italia, și după aia l -am chemat
acasă și tot nu a vrut să vină, și apoi a plecat din Italia în Anglia.
d) Date despre locuință
Din discuția avută se înțelegea faptul că domnul U.D. locuia într -un apartament care
avea dotările necesare și nu prezenta un risc ambiental. El a fost nevoit să -și părăsească
75
domiciliul în momentul în care a făcut atacul cerebral vascular, fiind dus la spital de familie
și apoi instituționalizat.
e) Date despre starea de sănătate
În familia sa, au existat persoane cu boli cronice: tata a suferit cu ficat ul și un frate mai
mic cu pancreasul. Domnul U.D. a spus că a suferit în ultimul an un atac vasculat cerebral, de
aceea are dificultăți de pronunție și se deplasează mai greu: pronunț mai greu cuvintele și merg
greu cu piciorul stâng. Atât. Altă boală nu a m avut.
f) Situația financiară
Înainte de a se pensiona, veniturile erau suficiente, deoarece lucra și el și soția. În
prezent spune că și -ar dori să aibă mai mulți bani pentru a vizita anumite locuri, în special
Delta, însă acum există și problemele de săn ătate.
g) Relații în familie și comunitate
De copii este vizitat când aceștia sunt în concediu și se întorc în țară. Bătrânul a spus că
este în relații bune cu copiii, în special cu băiatul cel mic. Mai des este vizitat de fetele de la
echipa de hambal la c are a fost antrenor: De copii sunt vizitat mai rar. Din Anglia când vin, vin
acasă și mă vizitează. Mă vizitează fetele care joacă hambal la echipa la care am fost
antrenor, odată la două luni. Soția mea vine când o lasă gagiu. Sunt divorțat, cu acte.
h) Relații cu personalul instituției
Există o relație bună cu personalul de la Așezământ. În timpul liber comunică cu
doamnele, este ajutat la pentru satisfacerea unor nevoi de bază, în special, în ceea ce privește
igiena corporală. În cameră, curățenia este făcută de angajate, hainele fiind spălate tot de
acestea. Mâncarea este preparată de bucătar pentru toți vârstnicii, aceasta fiind servită la
anumite ore prestabilite. Strângerea mesei și spălarea vaselor este realizată tot de personalul
instituției. Uneor i, vârstnicii ies afară, la plimbare împreună cu un angajat al așezământului.
i) Relațiile cu ceilalți vârstnici instituționalizați
Domnul U.D. nu a dorit să relateze forte mult despre relația pe care o are cu ceilalți
vârstnici din instituție, spunând că s e înțelege: așa și așa. Cu unii mă înțeleg și cu unii nu.
76
j) Oferta de servicii
În cadrul așezământului beneficiază de serviciile de cazare oferite, hrană, masa fiind
servită de trei ori pe zi, servicii de îngrijire medicală. De asemenea, au ocazia să soc ializeze
cu personalul instituției și cu ceilalți vârstnici instituționalizați. În această instituție există
camere, în care locuiesc câte doi bătrâni. Camerele sunt dotate cu paturi, dulapuri, televizor și
au baie proprie. Curățenia din camere este realiz ată de femeia de serviciu.
2. Întâlnirea față în față
Întâlnirea cu domnul U.D. a avut loc pe data de 31 martie, la ora 10:00. Interviul a
fost luat în sala în care vârstnicii din Așezământ iau masa, deoarece acolo l -am găsit pe cel
care urma să fie intervi evat, savurându -și cafeaua. Când am intrat în sală, m -a analizat și nu
spunea nimic. La început l -am simțit a fi emoționat, dar i -am explicat că întrebările sunt
formulate pentru a descoperii istoria vieții sale, iar tema lucrării mele scoate în evidență
serviciile social -filantropice oferite de Biserica Ortodoxă Română. Dacă la primele întrebări a
fost puțin mai retras, pe parcursul interviului, beneficiarul a fost deschis, prezentând
evenimentele din viața sa mai amănunțit. Acesta a avut un moment în care a plâns, aducându –
și aminte de copiii care sunt plecați în străinătate și de care îi este dor.
3. Întocmirea listei de probleme
Domnul U.D. a devenit dependent de ceilalți, după ce a avut un atac vascular cerebral, în
urma căruia a rămas cu un deficit de v orbire, și locomotor, deplasându -se mai greu. Având în
vedere deficiențele și vârsta pe care o are dumnealui, acesta are nevoie de îngrijire în ceea ce
privește toaleta personală, prepararea hranei și deplasarea în exteriorul instituției. Domnul are
nevoie și consiliere psihologică și spirituală, având în vedere că a menționat că a avut
momente în care s -a simțit singur, și a început să plângă. M-am simțit singur și a fost rău. Mă
simțeam singur, deoarece nu mă simțeam băgat în seamă de copiii mei. Cel mic e mai
mămos. Băiatul mai mic (a început să plângă). Mi -e dor de ei!
77
4. Matricea ciclului de viață
5. Genograma
Membrii
familiei Stadii de dezvoltare
0-10
ani 10-20
ani 20-30
ani 30-40
ani 40-50
ani 50-60
ani 60-70
ani 70-80
ani peste
80 ani
U.D.
(beneficiarul) X
U.M.
(soția) X
U.V.
(fiu) X
U. G.
(fiu) X
78
6. Harta eco
Legendă:
relație echilibrată
relație puternică
relație bilaterală
relație tranzitorie
7. Scala resurselor familiale
În ce măsură
următoarele
resurse sunt
suficiente
pentru
dumneavoastră Nu se
aplică Insuficiente Rareori
suficiente Uneori
suficiente Aproape
întotdeauna
suficiente Suficiente
Mâncare pentru
3 mese p e zi X
Bani pentru cele X
U. D.
70 ani
fiul cel
mic
fiul cel
mar
personalul de
la
Așezământ
ceilalți
vârstnici
instituționalizață
soție
Biserică
echipa de
hambal
79
necesare
Haine X
Încălzire X
Pensie X
Îngrijire
medicală X
Timp pentru
odihnă X
Timp pentru
dumneavoastră
înșivă X
Telefon/Acces
telefon X
Timp pentru
familie X
O persoa nă cu
care să vorbiți X
Timp pentru
socializare X
Bani pentru
economii X
Timp pentru
vacanțe/călătorii X
Resurse pentru
vacanțe/călătorii X
80
8. Scala de sprijin familial
În ce măsură a
fost de ajutor
fiecare din
următoarel e
resurse pentru
viața
dumneavoastră,
atunci când ați
întâmpinat
probleme de
sănătate Nu se
aplică Inutile Uneori
utile În
majoritate
utile Foarte
utile Extrem de
utile
Copiii
dumneavoastră X
Soțiile/Soții
copiilor
dumneavoastră X
Nepoții X
Rudele
dumneavoastră X
Prietenii X
Prietenii
copiilor
dumneavoastră X
Vecinii X
Alte cunoștințe X
Foști colegi de
serviciu X
Preotul X
Enoriașii
Bisericii X
Medicul X
Comunitatea X
81
Așezământul
social –
filantropic
"Sfântul
Dimitrie" și
"Sfânta
Matroana" –
Bucșoița –
Bucșoaia
X
Ajutor
profesionist
(asistent social,
psiholog,
terapeut) X
Agenții
profesioniste
(servicii
sociale,
sănătate
mintală) X
Alte resurse X
82
9. Harta relației sociale
pre
10. Analiza câmpului de forțe
(+) (-)
1. Este vizitat de prietenii vechi. 1.Starea de sănătate este una precară.
2.Poate merge oricând la Biserică, fiind
foarte aproape. 2.Îi este greu să comunice c u ceilalți din
cauza deficitului de vorbire
3.A făcut sport cu mulți ani în urmă. 3.Este vizitat foarte rar de copiii săi.
4. Primește îngrijirea necesară, în
conformitate cu nevoile sale. 4. Nu se înțelege cu toți vârstnicii
instituționalizați.
familie
echipa de
hambal
preot
medic
Așezământul social -filantropic
"Sfântul Dimitrie" și "Sfânta
Matroana" – Bucșoița –
Bucșoaia
83
11. Matricea procesului decizional
Alternativă – să primească în continuare serviciile oferite de Așezământ
COST BENEFICIU
Va fi dificil să se adapteze în noul mediu,
unde va fi nevoită să renunțe la bunurile
personale. Va primi îngrijirea necesară, conform
nevoilor sale, din partea specialiștilor.
Alternativă – să se întoarcă în propia locuință
COST BENEFICIU
Având în vedere starea de sănătate, nu va
reuși să desfășoare toate activitățile casnice
de care are nevoie. Va rămâne în continuare proprietara
bunu rilor sale și nu va depinde de programul
celorlalți.
12. Soluții și recomandări
Starea de sănătate a beneficiarului este una precară, tocmai de aceea necesită în continuare
serviciile acordate în cadrul acestei instituții.
Având în vedere faptul că domnul U.D. a suferit un accident vascular cerebral, în
urma căruia a rămas cu un deficit de vorbire și locomotor, s -ar recomanda urmarea unui
program de kinetoterapie și logopedie alături de un specialist.
Pentru a nu se simți părăsit de familie, ar fi indicat să se ia legătura telefonică cu
aceasta, măcar o dată pe lună. Ar fi necesar ca la intrarea în Așezământ să se vorbească cu
aparținătorii și să le fie explicat că vârstnicul din familia lor, pe care l -au adus va primi
îngrijirea necesară, însă iubirea celo r dragi nu poate fi înlocuită. Ar fi necesar să se
stabilească, ca măcar o dată la o luni, personalul instituției să îi sune pe aparținători, pentru a
vorbi cu beneficiarul. Nu toate persoanele vârstnice dețin un telefon personal, sau unele
persoane, care dețin, nu reușesc să aibă creditul necesar pentru a -și suna familia.
Domnul U.D. a fost antrenor pentru o echipă de hambal, tocmai de aceea ar trebui să
se încerce, ca măcar odată să fie dus din nou pe teren, pentru a vedea cum se antrenează
echipă, astfe l, poate își va reaminti cât de important este exercițiul fizic și va începe să facă și
el mișcare pentru a se recupera și pentru a menține, apoi, starea de sănătate.
Înființarea unui club de ergoterapie ar fi util ă, deoarece vârstnicii s -ar distra și ar avea
ocazia să comunice mai mult.
84
Studiu de caz 2
1. Istoric social
a) Date de identificare
Nume și prenume: D.E.
Sex: femeiesc
Vârstă: 86 ani
Stare civilă: văduvă de 20 de ani
Domiciliu: Așezământul social -filantropic "Sfântul Dimitrie" și "Sfânta Matroana" – Bucșoița
– Bucșoaia
Studii: 4 clase
Religie: ortodoxă
Ocupație: pensionară (a fost muncitor agricol)
b) Date despre beneficiar
Doamna D.E. are vârsta de 86 de ani. Este de 5 ani la Așezământ. A plecat de acasă
fără să -și anunțe copiii. A lăsând -o pe cumna ta ei să aibă grijă de păsări. Toamna am strâns
recolta, mi -am pregătit băgăjelul. N -am spus la nimeni că vin aici, am dispărut numai de
acasă. N -au știut nici copiii, nimeni nu a știut. A patra zi au dat de mine. După ce au căutat -o
la un alt, și -au dat s eama ca poate fi la Așezământ, deoarece s -a întâmplat să treacă cu ceva
timp în urmă pe acolo și le -a spus că i -ar plăcea să rămână. Atunci copiii nu au fost de acord.
În cursul verii am mers pe la mănăstirile pictate, când a venit cumnata mea de la Bucure ști,
cu copii, cu nepoți, și am trecut și pe aici ( la biserică ) și eram cu fata mea în mașină și i -am
spus că aici am vrut eu să vin.( a mai făcut o dată cerere, pe care părintele a acceptat -o, însă
beneficiara nu a mai venit ).Eu mi -am pregătit bagajul. De ziua mea au venit toți la mine, am
petrecut, dar nu am zis nimic, chiar dacă bagajul meu era gata făcut. Ei au venit la mine
sâmbăta, iar eu, săptămâna următoare, joia, am plecat. Fata m -a sunat. Telefonul, eu îl
aveam închis. Duminica au venit la mine: ca balaurii au intrat pe ușă, au început să plângă,
dar eu am râs..
85
c) Date despre familie
Beneficiara este văduvă de 20 de ani. Are doi copii: am doi copii: fată și băiat (o spunea
cu mândrie). De la fata sa are trei nepoți. Aceștia locuiesc în alte locali tăți și nu puteau să stea
cu bătrâna pentru a o ajuta. Cel mai bine se înțelege cu băiatul său, însă și cu fata se înțelege.
Cu aceasta se întâlnește mai rar, deoarece este căsătorită.
d) Date despre locuință
Iarna fiind mai greu, nu se descurca să facă cel e necesare: Stăteam la o margine de
sat. Iarna viscolea, apa o aveam foarte departe, Biserica tot este departe de casă, nu mai
puteam merge. Și am auzit de părintele de aici. Am venit și m -a primit . Din discuția avută se
înțelegea faptul că domna D.E. locu ia la casă. Se pare că nu era racordată la toate utilitățile,
în special la apa potabilă. În prezent locuiește singură în camera Așezământului. Îi place
mediul, singura dorință pe care o are și nu poate fi pusă în practică este faptul că și -ar dori să –
și amenajeze ea camera.
e) Date despre starea de sănătate
Pe parcursul interviului, doamna îmi spunea să vorbesc mai tare, deoarece nu mă auzea.
Pe parcursul vieții, doamna a spus că a fost sănătoasă, însă, în prezent are probleme cardiace și a
fost operată la ochi: am probleme cu inima…eee, acum, la anii mei! Consider că la anii mei,
starea de sănătate este una bună. Am fost operată acum vreo 20 de ani, de cataractă. Doamna
se mai confruntă cu o problemă metabolică de 9 ani: mă dor picioarele, am osteoporoză, dar
văd că încă merg dreaptă. M -au trimis la băi, dar ele nu vin la mine. Acolo trebuie bani. Banii
sunt puțini. Mai folosesc alcool sanitar, mai iau o pastilă și e bine. Durerea de inimă apare din
cauza cafelei, dar nu pot să mă las de ea. Cum se zărește de zi, trebuie să o beu, că dacă nu, mă
doare capul. Pot să nu mănânc, însă cafeaua trebuie să o beau.La spital nu merg decât dacă e
ceva grav. Analizele medicale nu mi le fac. Dar ce, trebuie să știu tot ce am? Nu mi le fac.
Doamna preoteasă îmi mai ia u neori tensiunea. Cât fac treabă ziua nu mă dor nici picioarele.
Durerea apare la repaus, în timpul nopții și iau o pastilă împotriva durerii. În familia sa au mai
fost persoane cu probleme cardiace și renale.
f) Situația financiară
În tinerețe, doamna a av ut condiții grele de măncă, deoarece lucra la Colectiv:
Munceam până nu mai puteam. Era iarna și noi desfăceam porumb pe câmp. Nici nu eram
plătiți prea bine. Am lucrat pentru casă. Aveam multe animale. Pensia o are deoarece a lucrat
86
la Colectiv. Doamna a spus că nu are destui bani pentru a merge în stațiunile balneare, pentru
a se trata: Pensia pe care o am o dau aici, casa am închis -o. Mai am teren care l -am dat în
arendă. Eu plătesc împozitul, iar altul ia ceea ce rodește pământul. În ceea ce privește
dorințele doamnei, aceasta și -ar fi dorit să meargă măcar o dată în Israel, dar nu a avut
resursele necesare.
g) Relații în familie și comunitate
Doamna se înțelege foarte bine cu copiii, însă își dorește să fie independentă. Eu,
primăvara le -am spus copiilor că pe mine iarna nu o să mă prindă acasă. Ei m -au întrebat unde
voi merge, dar le -am spus: Voi vedea eu unde m -oi duce. Unul dintre copii a spus: hai la mine!
Celălalt: hai la mine! Eu am spus că voi vedea unde voi merge. N -am vrut să supăr pe nimeni și
nici copii să mă supere pe mine. Am vrut să fiu de capul meu. Doamna are mai multe rude cu
care se întâlnea și în care avea încredere: a venit cumnata mea de la București, cu copii, cu
nepoți; de ziua mea au venit toți la mine. Chiar înainte de a veni la Aș ezământ, a lăsat -o pe
cumnata ei să aibă grijă de păsări. De când este la Așezământ mereu este vizitată de copii, se
sună unii pe alții, iar vara merge câte două -trei luni acasă. Cu vechii prieteni ține mereu legătura
prin intermediul telefonului. Are prie teni chiar și printre enoriașii Bisericii.
h) Relații cu personalul instituției
Doamna D.E. se înțelege cu personalul instituției: părintele este foarte bun, doamna
preoteasă este foarte bună! Singura ei problemă este faptul că într -o vară și -a amenajat
camera așa cum își dorea, cu diferite lucruri de artizanat, însă când a fost plecată, doamnele
care au făcut curățenie au luat de pe pereți toate lucrurile doamnei, pentru ca toate camerele
să fie la fel. Dacă ar fi de acord cu ideile unui beneficiar, ar tre bui să ia în considerare toate
ideile celorlalți și astfel ar apărea discrepanțe și conflicte. Ea spune că: tare repede m -am
obișnuit aici! Eu eram obișnuită la țară cu muncă. Aici nu fac nimic. Dar mai ies uneori pe
afară să fac câte ceva: acum am greblat pe la poartă, am vrut să iau o mătură, să mătur pe
aici prin față, dar acum las pe o altă zi, deoarece nu mai pot. Am obosit. Anul acesta am mai
împrăștiat zăpada….dacă mă vedea părintele, cred că ar fi ieșit din Biserică.
i) Relațiile cu ceilalți vârstnici instituționalizați
Doanma a spus că se înțelege foarte bine cu ceilalți bătrâni, lucru pe care l -am observat
și atunci când luau masa. Doamna D.E. sărea imediat în ajutor dacă cineva avea nevoie: cu
ceilalți mă înțeleg foarte bine, ieșim pe hol, stăm pe scaune, povestim.
87
j) Oferta de servicii
În cadrul așezământului beneficiază de serviciile de cazare oferite, hrană, masa fiind
servită de trei ori pe zi, servicii de îngrijire medicală. De asemenea, au ocazia să socializeze
cu personalul instituției și cu c eilalți vârstnici instituționalizați. În această instituție există
camere, în care locuiesc câte doi bătrâni. Doamnă D.E. locuiește, momentan singură în
cameră, deoarece colega cu care locuia a decedat. Camerele sunt dotate cu paturi, dulapuri,
televizor ș i au baie proprie. Curățenia din camere este realizată de femeia de serviciu.
Doamna spune: Aici mi -am găsit liniștea. Nu facem nimic. Vin și ne spală hainele, ne fac
curat în camere, ne spală lenjeria, ne fac baie. Eu încă mai pot și îmi fac singurică cur at în
cameră, că vreau, dar dacă nu aș vrea vin și fac. Să știți că cu bătrânii e foarte greu! În
legăură cu hrana, atunci când este post, se respectă această perioadă.
Dacă doresc să citească, există bibliotecă special amenajată.
2. Întâlnirea față în faț ă
Interviul cu doamna D.E. a avut loc pe data de 31 martie, la ora 14:15. Interviul a fost
luat în camera în care doamna locuie ște la Așezământ. Dumneaiei a fost dinainte anunțată de
personalul instituției că voi veni pentru a discuta despre viața sa, atâ t înainte de
instituționalizare, cât și după. Am fost primită cu bucurie, însă a fost puțin reticentă atunci
când i -am cerut acordul să o înregistrez: dumneavoastră cred că luați un interviu. Eu văd că
mai apar oamenii pe la televizor, și nu vreau să mă va dă o țară întreagă , să mă știe . I-am
explicat că întrebările sunt formulate pentru a descoperii istoria vieții sale, iar tema lucrării
mele scoate în evidență serviciile social -filantropice oferite de Biserica Ortodoxă Română și
nu pentru a le publica în m ass-media.
3. Întocmirea listei de probleme
Domna prezintă o hipoacuzie ușoară, dar nu folosește un aparat auditiv. Doamna D.E. a
spus că are osteoporoză și probleme cardiace. Medicii i -au recomandat să meargă în stațiunile
balneare, însă resursele financi are sunt insuficiente pentru a se trata. Chiar dacă și -a dorit
mereu să ajungă măcar o dată în Israel, aceasta nu își poate îndeplini dorințe din cauza
veniturilor scăzute.
88
4. Matricea ciclului de viață
5. Genograma
Membrii
familiei Stadii de dezvoltare
0-10
ani 10-20
ani 20-30
ani 30-40
ani 40-50
ani 50-60
ani 60-70
ani 70-80
ani peste
80 ani
D.E.
(beneficiara) X
D.N.
(fiu) X
C.L.
(fiica) X
C.R.; C.Ș.; C.A.
(nepoți) X
86
70
55
62
65
44
42
41
89
6. Harta eco
Legendă:
relație echilibrată
relație puternică
relație bilaterală
relație tranzitorie
7. Scala resurselor familiale
În ce măsură
următoarele
resurse sunt
suficiente
pentru
dumneavoastr ă Nu se
aplică Insuficiente Rareori
suficiente Uneori
suficiente Aproape
întotdeauna
suficiente Suficiente
Mâncare pentru
3 mese pe zi X
Bani pentru cele
necesare X
Haine X
Încălzire X
D.E.
86 ani
fiul cel
mic
pers onalul de la
Așezământ
ceilalți
vârstnici
instituționalizață
nepoții
Biserică
fiica
90
Pensie X
Îngrijire
medicală X
Timp pentru
odihnă X
Timp pentru
dumneavoastră
înșivă X
Telefon/Acces
telefon X
Timp pentru
familie X
O persoană cu
care să vorbiți X
Timp pentru
socializare X
Bani pentru
economii X
Timp pentru
vacanțe/călătorii X
Resurse pentru
vacanțe/călătorii X
8. Scala de sprijin familial
În ce măsură a
fost de ajutor
fiecare din
următoarele
resurse pentru
viața
dumneavoastră,
atunci când ați Nu se
aplică Inutile Uneori
utile În
majorita te
utile Foarte
utile Extrem de
utile
91
întâmpinat
probleme de
sănătate
Copiii
dumneavoastră X
Soțiile/Soții
copiilor
dumneavoastră X
Nepoții X
Rudele
dumneavoastră X
Prietenii X
Prietenii
copiilor
dumneavoastră X
Vecinii X
Alte cunoștințe X
Foști colegi de
serviciu X
Preotul X
Enoriașii
Bisericii X
Medicul X
Comunitatea X
Așezământul
social –
filantropic
"Sfântul
Dimitrie" și
"Sfânta
Matroana" –
Bucșoița –
Bucșoaia X
92
Ajutor
profesionist
(asistent social,
psiholog,
terapeut) X
Agenții
profesioniste
(servicii
sociale,
sănătate
mintală) X
Alte resurse X
9. Harta relației sociale
pre
familie
preot
medic
Așezământul social –
filantropic "Sfântul
Dimitrie" și "Sfânta
Matroana" – Bucșoița –
Bucșoaia
93
10. Analiza câmpului de forțe
(+) (-)
1. Este vizitat de familie. 1.Starea de sănătate este una precară.
2.Poate merge oricând la Biserică, fiind
foarte aproape. 2. Nu îi este permis să -și amenajeze singură
camera.
3.Este o persoan ă altruistă și cu energie . 3. Nu are posibilitatea de a grădinări.
4. Primește îngrijirea necesară, în
conformitate cu nevoile sale. 4. Veniturile sunt restrânse pentru a -și
îndeplini dorința de a călători.
11. Matricea procesului decizional
Alternativă – să primească în continuare serviciile oferite de Așezământ
COST BENEFICIU
Va fi dificil să se adapteze în n oul mediu,
unde va fi nevoită să renunțe la bunurile
personale. Va primi îngrijirea necesară, conform
nevoilor sale, din partea specialiștilor.
Alternativă – să se întoarcă în propia locuință
COST BENEFICIU
Având în vedere starea de sănătate și
distan ța dintre locuință și utilități, nu va reuși
să desfășoare toate activitățile casnice de care
are nevoie. Va rămâne în continuare proprietara
bunurilor sale și nu va depinde de programul
celorlalți.
12. Soluții și recomandări
Fiecare persoană are nevoie de u n program de intervenție personalizat, fiind pus în practică
de o echipă interdisciplinară. Cu cât se colaborează cu mai mulți specialiști, cu atât vârstnicul
va beneficia de servicii complexe. O echipă interdisciplinară ar fi util să fie alcătuită din:
asistent social, preot, medic de familie, asistent medical, kinetoterapeut, ergoterpeut,
nutriționist, psiholog.
Având în vedere faptul că doamna D.E. are încă deprinderi motrice, își dorește să
participe activ la diferite activități, să își petreacă timpul făcând ceve productiv, ar fi necesar
să se desfășoare activități de lucru manual, poate fi organizat un spațiu în care bătrânii să
94
desfășoare activități de grădinărit, astfel, produsele rezultate să fie folosite la prepararea
hranei pentru toți. Activităț ile acestea îi ajută pe vârstnici să simtă că munca lor este
valorificată, iar activitățile sunt pentru recreere și socializare.
Bătrâna se confruntă cu probleme de sănătate, de aceea ar fi necesar să urmeze un
program de exerciții fizice binestabilite de un specialist, precum kinetoterapeutul, astfel nu ar
fi nevoie să fie amânat acest lucru, deoarece dumneaiei nu are venitul necesar pentru a merge
în stațiune de recuperare medicală.
95
Studiu de caz 3
1. Istoric social
a) Date de identif icare
Nume și prenume: F.C.
Sex: masculin
Vârstă: 65 ani
Stare civilă: văduv de 24 de ani
Domiciliu: Așezământul social -filantropic "Sfântul Dimitrie" și "Sfânta Matroana" – Bucșoița
– Bucșoaia
Studii: Școala Profesională Specială de la Jugu, jud. Cluj
Religie: ortodoxă
Ocupație: pensionar (a profesat ca fotograf)
b) Date despre beneficiar
Beneficiarul F.C. are vârsta de 65 de ani. S -a născut la țară, în județul Botoșani. La
vârsta de 3 ani a fost descoperit cu poliomielită și a fost nevoit să meargă la o șc oală specială,
la Cluj, la vârsta de 6 ani. Acolo a făcut 8 clase, apoi a făcut profesionala. A fost nevoit să
mai facă doi ani de școală într -o localitate din Piatra Neamț, pentru a primi o diplomă, care l –
a ajutat să se angajeze: m-am născut la țară, dar mai mult am stat (râde) la oraș, că de la
vârsta de șase ani, m -au trimis la Cluj, la școala aia specială, la Jugu, unde s -a făcut Nokia.
Acolo e o comună mare, mare de tot. Este Jugu de Sus și Jugu de Jos și acolo am făcut
școala până în clasa a opta. Și în clasa a opta, vine o comisie, te evaluează. Atunci nu erau
psihologi, în anii '60. Bine, se numeau alt fel, dar nu denumirea de psihologi. Și te evaluează
și spune: ăsta, după note și după cum merge, cum este….merge acolo. Eu eram… nici bun,
nici r ău: 7, 6, 5, 4. Am să vă povestesc… ăia de la Ministerul Muncii (râde) era o locație,
care stătea degeaba, lângă o biserică. Și pe semne, miniștrii ăia au zis: măi, ce facem noi cu
locația aia, că stă așa, aiurea? Păi, hai să facem o școală specială. Că aveau bani, ca acum.
Ei, și ce școală specială, că îmi vine și să râd… zice: hai să facem, na, când stai la birou e
altfel viața normală, e altfel. Hai să facem cofetari, bucătari și fotografi. Se aprobă, pac,
fonduri sunt, pac. Și m -au băgat, normal, tr ebuia să mă facă cizmar, după note, că pe ceilalți
îi trimitea la școala asta de reparat aparate medicale, contabilitate, că învățau mai bine: 8,
96
9. Cizmar….eee, dar dacă au făcut ăia școala aia, am intrat și eu….(râde): fotograf. Dar ei
nu au gândit c ă după ce copiii termină școala asta, cine te primește? Vez bucătar, sau
cofetar, păi trebuie să umblii, domnule! Nu poți…. ei or fi văzut în filme… (râde). Și am
practicat 38 de ani, am pensie. Și am făcut doi ani de zile, la Stefan cel Mare, e o loca litate în
Piatra Neamț… și este acolo o clădire mare, au adus profesori de la Piatra Niamț, dar
profesori meseriași, meseriași. Și după doi ani îți dădea diplomă.
A fost foarte greu să fie primit la un loc de muncă, din cauza bolii. Ei, și eu, cu diploma aia,
după ce am terminat școala, am luat -o, fiind din Botoșani, am luat -o: Piatra Neamț, Hârlău,
că veneam pe acolo, am luat -o: Bacău, la toate secțiile astea, am luat -o și am spus: uite, sunt
fotograf, și ei când mă vedeau șchiop: ce fotograf, domnule? E i aveau nevoie de oameni care
umblă pe teren, nu să stai acolo, la birou. Și eu m -am dus acasă, la bunici, că părinții erau
despărțiți, și stau, și stau și mă gândesc: ce fac eu aici? Că în capul meu…. că nu am multă
minte, dar în capul meu: ce fac eu ai ci? Și m -am dus la Botoșani. Și am văzut o cooperativă
și am intrat acolo. Acolo era un grec. Și am intrat la el și i -am spus: uite, am terminat școala
asta de fotograf, așa… și el se uită așa… Că acolo, la cooperativă trebuia să intri cu un fond,
ca la… te duceai la cooperativa agricolă: te duceai cu căruța, cu caii, cu vacile și le lăsai la
cooperativă. Ei, la mine, la fotografi, trebuia să vi cu aparate de fotografiat, că atunci erau,
nu ca acum, digitale. Erau cu film. Și mi -a spus să fac cerere ș i să spun cu ce aparate, dar
(râde) eu aveam un Lubitel rus, că atunci de la ruși, de la germani veneau. Aveam un Lubitel
și câteva pensoane, că se făceau retușuri frumos, pe față, na. Și asta am scris. Ei, și el a zis:
Rămâi aici și mâine dimineațăvin cu maiestra și te evaluează ea, și dacă are nevoie, te ia. Ei,
na. Și am fost acceptat. (începe să plângă) M -a primit, na. Atât m -a întrebat: dacă știu
retușul. Că atunci se retușa. Se retușa pe față, și dacă era un neg, sau ceva puteai să -l iei,
sau să -l lași, că venea ceruit. Ei, și m -a acceptat, na. Și când am ajuns acolo, erau opt
oameni: alții n -au vrut, că ce -ți trebuie șchiopul ăsta? Na.Au fost repulsii din partea
celorlalți. Repulsii, că, na, ca orișiunde, la serviciu. Dar, încet, încet, încet am făcu t anii care
au fost, na. 38 de ani.
c) Date despre familie
Domnul F.C. este văduv de 24 de ani. În urma căsniciei a rezultat un copil. Relația cu
soția sa a fost una foarte bună. Tatăl său nu a avut grijă de el, deoarece era pădurar și îi era
rușine cu aces t copil bolnav. În prezent, cu copilul se vede foarte rar. Vin mai mult vara.
Băiatul stă la Botoșani. El lucrează la o firmă cu materiale de construcții și ea (nora) e
asistentă la județeană. Au un singur băiat.
97
d) Date despre locuință
Din discuția avută se înțelegea faptul că domnul F.C.. locuia într -un apartament care
avea dotările necesare, însă l -a lăsat pe copil să locuiască acolo. Am avut apartament și l -am
lăsat lor, că dacă s -a căsătorit trebuia să stăm împreună. Și fiind spațiul mic, nu aveam unde
să stăm toți. Și le -am lăsat lor și eu am zis că plec la cămin. Eu am luat hotărârea de a pleca.
Am zi eu să plec la cămin și ei să rămână în apartament. Nu e bine să te bagi, când e
diferență de 20 -30 de ani între tânăr și asta, chiar dacă ești cult. Apa r discuții că apar așa,
că ai făcut așa… de ce ai mutat aia așa, de ce așa, de ce așa, că la nuntă și -a luat o orhidee,
și, na, eu mai făceam curat prin casă, așa, deja avusese o săptămănă și m -am gândit să
schimb apa și la floare prinsese ceva și m -am g ândit să tai și vaiiii….ce scandal, văleu…că
asta e orhidee și e scumpă! Și am zis: vai de capul meu! De la o floare!
e) Date despre starea de sănătate
În familie, tatăl său a avut probleme carrdiace, iar mama sa a avut TBC. Domnul F.C. a
fost diagnost icat, la vîrsta de 3 ani cu poliomielită: mai sunt din astea mărunte: cu stomacul, cu
ficatul, dacă mănânc mâncăruri, mai ales acum cum e postul, balonări, dar astea sunt minore.
În general bine, bine. Toți care mă văd, îmi spun că ești bine, dar, eu spun că nu sunt bine.
Fiindcă am piciorul nr. 37, de la paralizie și nu funcționează degetele. Merg mai mult pe călcâi.
Și odată ce am greutatea mare (dumnealui este slab și înalt), automat apar deranjări la
încălțăminte, că mergi și nu e bun. Na, și eu zic că sunt gras, pentru înălțimea pe care o am. Eu
aș vrea și mai bine, dar nu se poate. Colesterolul îl am 200 și ceva.
În anul 2009 a suferit un infarct. De asemenea a avut probleme pulmonare: de la mama,
nu s-a transmis TBC -ul, dar am avut niște pete la plă mâni, cum te -ai arde. Asta s -a întâmplat
când s -a îmbolnăvit soția și a stat prin spitale, și ne feream cu lingurile, cu astea, dar tot, na…
leziuni se spune, niște leziuni.
f) Situația financiară
În tinerețe a avut venituri satisfăcătoare. În prezent îi pare rău că își pierdea banii dând
petreceri pentru cunoscuți. Atunci, la prețurile alea, în anii '70 sigur că era un echilibru. Că ăla
putea să trăiască și cu 500 de lei…. pentru mine era foarte bine, încă am fost "mână spartă",
adică puteam să fac olea că de economie, să -mi iau o mașimă trabant, dar am fost mână spartă,
cam cu vecinii. Dar, na, asta a fost tinerețea. Însă avea venituri. De la stat a o motocicletă
specială pentru persoanele cu handicap: motocicleta o dădeau, nu gratuit, ți -o dădeau ca
98
inventar, ca să o păstrezi și după aia o dădeai la stat. Mergeai la piață… ți -o dădeau, nu ca să
mergi drumuri lungi, că ea venea modificată pentru mână, sau pentru picior, sau… ei și o
păstrai cât o aveai. Salarul nu era de bază. Salarul era în funcție de cât făceai încasare.
g) Relații în familie și comunitate
De copil, noră și nepot este vizitat rar, în special vara. Mai păstrează legătura cu
persoane de la căminul la care a fost ulterior: Cei de la căminul la care am stat mă sună. Am
două, trei persoan e care mai îmi dau telefon și mai am avut unul, care a murit acum, un prieten
acolo. Se perindă viața. Mai este vizitat de o enoriașă, care vine la biserică și trece și pe la el.
Am o prietenă, care vine la Biserică și pe la părintele, și mai vine și pe la mine. Nu e vorba de
dragoste, vine așa. S -a legat o prietenie. E căsătorită, are copii mari. Dar îmi schimbă cartela
pentru telefon, când vine, îi dau banii. O prietenie, așa… În rest nu am cunoștințe.
h) Relații cu personalul instituției
A mernționat f aptul că se înțelege bine cu personalul, însă el își dorește să facă singur
curat și să nu vină doamnele infirmiere, deoarece ele îi mută obiectele. Lui îi place să -și
aranjeze pentru a ști de unde să -și ia fiecare obiect, când are nevoie. Mă înțeleg bine. Atât
doar legat de curățenie că zic că nu -i primesc, dar cum să nu -i primesc? Doar că vreau să
fac eu.
i) Relațiile cu ceilalți vârstnici instituționalizați
Domnul F.C. a scos în evidență faptul că se simte uzat din cauza colegului de cameră,
deoarece treb uie să îl ajute mereu și să facă curățenie în urma lui. Cu ceilalți vârstnici se
întâlnește foarte rar, în special atunci când iau masa, însă nu prea poate comunica, deoarece
trebuie să aibă grijă de colegul să de cameră, pe care îl numește neica: noi ne întâlnim rarrr. La
masă, atât, ne uităm unul la altul și aici, pe sală, când e slujba. Dar așa, nu că sunt bătrâni.
Noi, bărbații stăm unul lângă altul și trebuie să am grijă și de neica, colegul de cameră, că mai
varsă pe el, nu că vrea, așa e boala lui: alzheimerul. Colegul de cameră mă uzează. Colegii de
vis-a-vis mai vin pe la mine, că i -am chemat. Mai am caietele alea cu produse din astea
naturale. Pe cel cu care ați vorbit prima dată am ciudă pe el că nu vrea să facă mișcare la
picioare. Na, așa mi -a intrat mie în cap de când eram mic.
99
j) Oferta de servicii
În cadrul așezământului beneficiază de serviciile de cazare oferite, hrană, masa fiind
servită de trei ori pe zi, servicii de îngrijire medicală. De asemenea, au ocazia să socializeze
cu personalul instituției și cu ceilalți vârstnici instituționalizați. În această instituție există
camere, în care locuiesc câte doi bătrâni. Camerele sunt dotate cu paturi, dulapuri, televizor și
au baie proprie. Curățenia din camere este realizată de femeia de servi ciu.
2. Întâlnirea față în față
Întâlnirea cu domnul F.C. a avut loc pe data de 31 martie, la ora 11:10. Interviul a fost
luat în camera în care locuiește împreună cu colegul său. Chiar de la început, a fost o persoană
deschisă, foarte vorbăreață, care chia r s-a bucurat că sunt vizitați și de alte persoane. În timpul
interviului, domnul F.C. a preferat să stea în picioare, deoarece i -a fost mai comod, din cauza
bolii pe care o are, și anume poliomielită. Pe parcursul interviului, s -a manifestat emoțional,
începând să plângă atunci când și -a amintit cât de greu a fost acceptat de colegii de muncă, din
cauza bolii sale. Ei, na. Și am fost acceptat. (începe să plângă) M -a primit, na. Atât m -a
întrebat: dacă știu retușul. Că atunci se retușa. Se retușa pe față, și dacă era un neg, sau ceva
puteai să -l iei, sau să -l lași, că venea ceruit. Ei, și m -a acceptat, na. Și când am ajuns acolo,
erau opt oameni: alții n -au vrut, că ce -ți trebuie șchiopul ăsta? Na.Au fost repulsii din partea
celorlalți. Repulsii, că, na, ca orișiunde, la serviciu. Dar, încet, încet, încet am făcut anii care
au fost, na. 38 de ani.
3. Întocmirea listei de probleme
Domnul F.C. are o afecțiune care îi afectează locomoția, aceasta fiind poliomielita. De
asemenea este predispus la un alt infarct m iocardic, având în vedere că a avut deja unul.
Având în vedere că are în permanență grijă de colegul său de cameră, el nu reușește să
comunice cu ceilalți vârstnici, decât foarte puțin, de aceea ar ar avea nevoie de o persoană
care să preia din sarcinile s ale. De exemplu, atunci când merg la masă, o altă persoană să fie
atentă la colegul său, iar el să se hrănească în liniște, iar apoi să poată socializa cu cei care
merg la masă.
Se poate observa că uneori este trist, având în vedere faptul că de când a fo st copil a fost
marginalizat și jignit, din cauza bolii.
100
4. Matricea ciclului de viață
5. Genograma
Membrii
familiei Stadii de dezvoltare
0-10
ani 10-20
ani 20-30
ani 30-40
ani 40-50
ani 50-60
ani 60-70
ani 70-80
ani peste
80 ani
F.C.
(beneficiarul) X
F.A.
(fiu) X
F.V.
(nora) X
F. I.
(nepot) X
65
39
36
34
14
101
6. Harta eco
Legendă:
relație echilibrată
relație puternică
relație tranzitorie
7. Scala resurselor familiale
În ce măsură
următoarele
resurse sunt
suficiente
pentru
dumneavoastră Nu se
aplică Insuficiente Rareori
suficiente Uneori
suficiente Aproape
întotdeauna
suficiente Suficiente
Mâncare pentru
3 mese pe zi X
Bani pentru cele
necesare X
F.C.
65 ani
enoriașii
Bisericii
fiul
personalul de
la
Așezământ
ceilalți
vârstnici
instituționalizață
nora
Biserică
nepotul
102
Haine X
Încălzire X
Pensie X
Îngrijire
medicală X
Timp pentru
odihnă X
Timp pentru
dumneavoastră
înșivă X
Telefon/Acces
telefon X
Timp pentru
familie X
O persoană cu
care să vorbiți X
Timp pentru
socializare X
Bani pentru
economii X
Timp pentru
vacanțe/călătorii X
Resurse pentru
vacanțe/călătorii X
8. Scala de sprijin familial
În ce măsură a
fost de ajutor
fiecare din
următoarele
resurse pentru
viața Nu se
aplică Inutile Uneori
utile În
majoritate
utile Foarte
utile Extrem de
utile
103
dumneavoastră ,
atunci când ați
întâmpinat
probleme de
sănătate
Copiii
dumneavoastră X
Soțiile/Soții
copiilor
dumneavoastră X
Nepoții X
Rudele
dumneavoastră X
Prietenii X
Prietenii
copiilor
dumneavoastră X
Vecinii X
Alte cunoștințe X
Foști colegi de
serviciu X
Preotul X
Enoriașii
Bisericii X
Medicul X
Comunitatea X
Așezământul
social –
filantropic
"Sfântul
Dimitri e" și
"Sfânta
Matroana" – X
104
Bucșoița –
Bucșoaia
Ajutor
profesionist
(asistent social,
psiholog,
terapeut) X
Agenții
profesioniste
(servicii
sociale,
sănătate
mintală) X
Alte resurse X
9. Harta relației sociale
pre
familie
colegul de
cameră
(neica )
preot
medic
Așezământul social -filantropic
"Sfântul Dimitrie" și "Sfânta
Matroana" – Bucșoița –
Bucșoaia
105
10. Analiza câmpului de forțe
(+) (-)
1. Este vizitat de prietenii. 1.Starea de sănătate este una precară.
2.Poate merge oricând la Biserică, fiind
foarte aproape. 2. Are grijă de colegul său de cameră, ceea ce
îi restrânge timpul pentru a social iza cu alte
persoane.
3.Este o persoană sociabilă. 3.Este vizitat foarte rar de copil său.
4. Primește îngrijirea necesară, în
conformitate cu nevoile sale. 4. Nu se înțelege cu toți vârstnicii
instituționalizați.
11. Matricea procesului decizional
Alterna tivă – să primească în continuare serviciile oferite de Așezământ
COST BENEFICIU
Va fi dificil să se adapteze în noul mediu,
unde va fi nevoită să renunțe la bunurile
personale. Va primi îngrijirea necesară, conform
nevoilor sale, din partea specialiștilo r.
Alternativă – să se întoarcă în propia locuință
COST BENEFICIU
Având în vedere faptul că în trecut au existat
conflicte între el și nora sa, acestea s -ar putea
să reapară. Va rămâne în continuare proprietara
bunurilor sale și nu va depinde de program ul
celorlalți.
12. Soluții și recomandări
Starea de sănătate a beneficiarului este una precară, tocmai de aceea necesită în continuare
serviciile acordate în cadrul acestei instituții.
Cu toate c ă domnul F.C. are probleme de sănătate, acesta nu și -a pierdut dorința de a
se bucura, de a se distra și de a socializa, tocmai de aceea ar avea nevoie ca aceste calități să
fie susținute. Pentru a se simți cât mai bine în locul în care se află, pot fi desfășurate activități
precum:
106
– ergoterapie;
– excursii ;
– concursur i cu premii;
– deschiderea unui club pentru seniori;
– schim barea de opinii între generații;
– kinet oterapie individuală și de grup;
– meloterapie;
– ședințe de psihoterapie de grup și individuale.
107
5.3. Interpretarea datelor
Studiul s-a desfășurat la două instituții, care aparțin Bisericii Ortodoxe Române:
Centrul de asisten ță socială și îngrijire la domiciliu "Sfântul Mina" , din cadrul Fundației
Solidaritate și Speranță Iași și Așezământul social -filantropic "Sfântul Dimitrie și Sfâ nta
Matroana" , pe o perioadă de aproximativ un an: 2018 -2019. Ca metode de culegere a datelor
au fost folosite: documentarea, interviul și studiul de caz. În urma întrebărilor adresate,
răspunsurile pot fi interpretate astfel:
1. Distribuirea în funcție de s ex
Pe parcursul cercetării, beneficiare ale serviciilor sociale de îngrijire la domiciliu, erau
femei. Majoritatea mi -au relatat faptul că aflau despre această instituție de la alte persoane
vârstnice, care deneficiau de aceste servicii.
În cadrul Așezământul ui social -filantropic "Sfântul Dimitrie și Sfânta Matroana" ,
beneficiarii erau cu precădere femei, însă existau și bărbați, care au dorit să vină în această
instituție, sau au fost aduși de copii, sau de autoritățile de la primărie, de oarece nu aveau
succesori și nu reușeau să se autoîngrijească.
Fundația Solidaritate și Speranță
Așezământul social -filantropic "Sfântul
Dimitrie și Sfânta Matroana"
108
2. Calitatea vieții
Dintre persoanele intervievate, care primesc servicii de îngrijire la domiciliu, 8 au
menționat faptul că și -ar fi dorit să facă mai multe lucruri în viață, dar nu au reușit, din cauza
unor evenimente, sau a lipsurilor materiale. Două persoane, chiar și -au manifestat
nemulțumirea, luând în considerare sărăcia prin care au trecut în timpul copilăriei și
problemele de sănătate și financia re din prezent.
La Așezământ, în privința bărbaților au fost răspunsuri diferite. Unii s -au împăcat cu
ideea că nu prea mai au ce să rezolve în prezent, iar alții și -au exprimat nemulțumirea, fiind
nefericiți, deoarece nu mai sunt vizitați nici măcar de r ude. Femeile și -au exprimat, jumătate
dintre ele, mulțumirea, deoarece au realizat ceva în viață, au copii, iar în prezent locuiesc într –
un spațiu unde se simt foarte bine, mai ales din punct de vedere spiritual.
012345678
femeimulțumite
se putea și
mai bine
nemulțumi
te
00.511.522.533.54
bărbați femeimulțumiți
se putea și mai
bine
nemulțumiți
Așezământul social -filantropic "Sfântul
Dimitrie și Sfânta Matroana"
Fundația Solidaritate și
Speranță
109
3. Starea de sănătate
Dintre per soanele intervievate, nu a fost vreo persoană care să susină că nu are
probleme de sănătate. După cum se poate observa și pe grafice, pentru cele mai multe
persoane, starea de sănătate este una proastă, fiecare persoană suferind de mai multe afecțiuni
ale aparatelor funcționale.
4. Practicarea cultului religios: post, rugăciune, mers la Biserică
Beneficiarele Centrului de îngrijire la domiciliu au menționat faptul că se roagă în
timpul zilei, însă le este greu să meargă la Biserică, deoarece ar avea nev oie de un însoțitor.
În ceea ce privește postul, din cauza problemelor de sănătate, folosesc și produse din
categoria lactatelor, sau alte produse de origine animală. 0 5 10ProastăDestul de
bunăExcelentă
femei
0 5 10ProastăDestul de
bunăExcelentă
femei
bărbați
0 5 10Nu practică cultul
religiosPostescSe roagăMerg la Biserică
femei
110
Beneficiarii instituționalizați pot să participe mereu la slujbele săvârșite la Biser ica
din incinta instituției. Aceștia se roagă, citesc cărți în care sunt tratate subiecte de ordin
religios, având acces la biblioteca înființată de părintele director.
În ceea ce privește postul, în perioadele stabilite de Biserică, la bucătărie se găteș te
numai mâncare de post, ținându -se seama de valorile nutriționale necesare.
5. Păstrarea legăturii cu familia
0% 50% 100%Nu practică cultul
religiosPostescSe roagăMerg la Biserică
bărbați
femei
Fundația Solidaritate și Speranță
Relațiile sunt
strânse
Comunică rar
Relațiile sunt
tensionate
Nu păstrează
legătura
111
Chiar dacă persoanele intervievate primesc servicii sociale, acestea păstrează legătura
cu familia. Unii sunt vizitați, iar legăturile sun t mai strânse, iar alții sunt contactați mai mult
telefonic, de către familie.
6. Menținerea relațiilor cu prietenii
Așezământul social -filantropic "Sfântul
Dimitrie și Sfânta Matroana"
Relațiile sunt
strânse
Comunică rar
Relațiile sunt
tensionate
Nu păstrează
legătura
Fundația Solidaritate și Speranță
Nu păstrează
legătura
Comunică
telefonic
Se vizitează
112
Cei mai mulți, dintre cei intervievați au menționat că nu păstrează legătura cu
prietenii, cei mai mulți dintre cei pe care îi cunoș teau fiind decedați. Totuși, se poate
observa că cei de la Așezământ au o relații sociale mai bune.
5.4. Propunerea unor noi strategii de intervenție
Fiecare instituție acordă anumite servicii sociale pentru persoanele vârstnice.
Întotdeauna, pot fi adu se și îmbunătățiri.
Fiecare persoană are nevoie de un program de intervenție personalizat, fiind pus în
practică de o echipă interdisciplinară. Cu cât se colaborează cu mai mulți specialiști, cu atât
vârstnicul va beneficia de servicii complexe. O echipă interdisciplinară ar fi util să fie
alcătuită din: asistent social, preot, medic de familie, asistent medical, kinetoterapeut,
ergoterapeut, nutriționist, psiholog. În continuare vor fi prezentate câteva sugestii care ar
putea fi puse în practică în cadru l ambelor instituții.
Ergoterapie
Unele persoane încă au capacitățile motrice necesare pentru a croșeta, a împletă, a
coase, pentru a desena, sau au dorința să învețe noi activități de lucru manual. Pentru unii,
grădinăritul a rămas o pasiune, pentru al ții, pictura este o modalitate de a se exprima și de a
crea. Fiecare persoană își poate folosi imaginația, pentru a face ceva deosebit. Pe lângă
exprimare, bucurie, creație, ergoterapia are rolul de a menține abilitățile motorii, și de ce nu,
chiar de a le îmbunătăți. Așezământul social -filantropic "Sfântul
Dimitrie și Sfânta Matroana"
Nu păstrează
legătura
Comunică
telefonic
Se vizitează
113
În cadrul Așezământului, sunt persoane, care își doresc să participe activ la diferite
activități, să își petreac ă timpul făcând ceve productiv. De aceea, ar fi necesar să se
desfășoa re activități de lucru manual. P oate fi organizat un spațiu în care bătrânii să
desfășoare activități de grădinărit, astfel, produsele rezultate să fie folosite la prepararea
hranei pentru toți. Activitățile acestea îi ajută pe vârstnici să simtă că munca lor este
valorificată, iar activitățile sunt pentru recreer e și socializare.
Concerte sau diferite spectacole organizate pentru persoanele v ărstnice în cadrul
instituției
Persoanele vârstnice sunt iubitoare de folclor, de ce ste frumos. Tocmai de aceea, în
cadrul fiecărei instituții pot fi organizate spectacole , la care să fie invitați interpreți îndrăgiți
de vârstnici. Pentru unii, aceste spectacole pot fi unice, deoarece nu toți au avut ocazia sau
posibilitatea, de -a lungul vieții să participe la astfel de evenimente.
Concursuri cu premii
Bătrânii pot fi puș i în valoare. Ajunși la vârste înaintate, oamenii doresc să le arate
altora că încă mai au capacități intelectuale și fizice. De aceea, organizarea unor concursuri ar
fi o modalitate de a -i face valoroși. Pentru ei, premiul are mai mult rol de respect și a preciere,
tocmai de aceea, nu este obligatoriu ca premiile să aibă valoare materială ridicată.
Deschiderea unui club de dans
Dansul oferă libertate. Este modul prin care o persoană vârstnică se poate bucura
împreună cu ceilalți. Pentru unii, dansul poate fi doar o activitate de recree, în timp ce, pentru
alții poate fi o pasiune, care poate fi menținută.
Schimbarea de opinii între generații
Bătrânii, mai ales cei care au locuit la sat, erau obișnuiți cu organizarea șezătorilor,
obiceiurile și tradițiile erau transmise din nem în neam. Tinerii încă mai au nevoie de
îndrumare din partea celor vârstnici, tocmai de aceea pot fi organizate întruniri între tineri și
bătrâni, în cadrul cărora să aibă loc discuții și activități practice.
Kinet oterapie individua lă și de grup
Unii bătrânii se confruntă cu probleme de sănătate, de aceea ar fi necesar să urmeze
un program de exerciții fizice , bine stabilite de un specialist, precum kinetoterapeutul, astfel
114
nu ar fi nevoie să fie amânat acest lucru, deoarece, cei m ai mulți dintre ei nu au venitul
necesar pentru a merge în stațiune de recuperare medicală.
Meloterapie
Muzica poate fi o modalitate de relaxare, dar și o modalitate de exprimare și învățare.
Este cea care oferă libertate, dar și cea care are reguli pent ru a fi cât mai plăcută. Gusturile
vârstnicilor pot fi diferite, dar se pot organiza evenimente la care să participe un grup care
preferă un anumit gen de muzică, sau genurile pot fi combinate, sau la fiecare întâlnire poate
fi stabilit un anumit gen de mu zică pentru auditoriu, care pot să desfășoare și alte activități în
timp ce audiază.
Ședințe de psihoterapie de grup și individuale
Având în vedere faptul că persoanele vârstnice au trecut , unii prin episo ade de
depresie, alții au întâmpinat alte dificult ăți care au apărut de -a lungul vieții lor, ar fi necesar să
fie sub o bservația unui psiholog, care să -i consulte atunci când simt nevoia .
Pentru a se simți mai bine, exprimându -și trăirile și sentimentele are nevoie de
consiliere individuală primită din partea psihologului. Chiar dacă există un voluntar care
urmează cursurile de psihologie, totuși ar fi necesar un specialist acreditat în acest domeniu.
De asemenea, specialistul ar putea să reunească într -o sală, o parte dintre beneficiari și
să realizez e consiliere de grup, astfel vârstnicii ar avea ocazia de a cunoaște noi persoane și
de a avea curajul să -și expună problemele în fața celorlalți pentru a găsi soluții adecvate .
Excursii
Pentru unele persoane, excursiile au fost un lux, iar pentru altele au fost o obișnuință.
La vârsta a treia, organizarea unui astfel de eveniment poate să fie un prilej de socializare, de
a descoperi, sau de a redescoperi anumite locuri, și de a se bucura de priveliștea locurilor în
care poposesc.
Crearea unei rețele de socializare
Scopul fiecărui serviciu social este ca fiecare vârstnic să rămână sau să se întoarcă în
mediul familial, totuși, p entru cei care beneficiazăde servicii, pentru a nu se simți părăsit de
familie, ar fi indicat să se ia legătura telefonică cu ac easta, măcar o dată pe lună. Ar fi necesar
ca la intrarea în Așezământ să se vorbească cu aparținătorii și să le fie explicat că vârstnicul
din familia lor, pe care l -au adus va primi îngrijirea necesară, însă iubirea celor dragi nu poate
115
fi înlocuită. Ar fi necesar să se stabilească, ca măcar o dată la o luni, personalul instituției să
îi sune pe aparținători, pentru a vorbi cu beneficiarul. Nu toate persoanele vârstnice dețin un
telefon personal, sau unele persoane, care dețin, nu reușesc să aibă creditul necesar pentru a –
și suna familia.
Pentru a exista o comunicare eficientă, ar fi necesară elaborarea unui proiect prin care
să fie achiziționate calculatoare pentru beneficiari, pentru a avea acces la rețelele de
socializare. Astfel, se poate face un gru p de socializare atât pentru beneficiari, cât și un grup
pentru fiecare bloc în care locuiește fiecare beneficiar.
Starea de sănătate a beneficiarului este una precară, tocmai de aceea necesită în continuare
serviciile acordate în cadrul acestei instituții .
Informarea despre instituțiile sociale la care pot apela în cazul în care apare
nevoia de a beneficia de anumite servicii sociale pentru vârstnici
Unele persoane vârstnice au nevoie de sprijinul altora, însă nu prea știu unde să
apeleze, tocmai de ace ea ar fi utile pliante, sau articole în media scrisă despre serviciile
sociale și unde pot să apele.
Organizarea unui club pentru seniori
Bătrânii suferă cu precădere din cauza singurătății, tocmai de aceea, organizarea unui
club, special pentru persoan ele vârstnice ar fi necesar. În cadrul acestui club, bătrânii pot să -și
organizeze mese festive, să dialogheze cu persoane de aceeași vârstă cu ei, să joace șah, table,
remii. Pentru ei, clubul ar fi un loc pentru socializare și relaxare.
Aplicarea metod elor de informare a populației vârstnice despre calitatea vieții,
sănătate și boală
Oamenii preiau informațiile din mass -media, cu precădere, de la rude, de la alți
vârstnici, dar ar fi mai indicat să existe un specialist care să la vorbească despre dieta
adecvată vârstei a treia, despre cum se procură și se administrează un medicament, deoarece
vârstnicii sunt mari consumatori de medicamente, chiar dacă nu au prescripție medicală.
Ședințe lunare de cateheză organizate de preot
Având în vedere faptul că persoanele vârstnice beneficiază de servicii sociale în
cadrul Bisericii, înseamnă că au o afinitate pentru latura spirituală. Bineînțeles că există și
persoane pentru care au hotărât alții ce servicii le -ar fi de folos, însă poate fi o nouă
116
experiență și pentru aceștia. Părintele care va susține aceste ședințe lunare poate stabili pentru
fiecare întrunire câte o temă, pe care să o comunice din timp, astfel, bătrânii se pot pregăti cu
întrebări și cu propuneri pentru a deschide noi dialoguri.
Ludoterapie
Vârstnicii doresc să se distreze, să retrăiască momentele din copilărie și tinerețe,
tocmai de aceea, terapia prin joc poate fi benefică, atât pentru relaxare, dar și pentru a -și
menține starea de sănătate fizică și mentală.
117
CONCLUZII
Există trei mari instituții, care sunt în strânsă legătura și care se influențează una pe cealaltă.
Cele trei instituț ii sunt Biserica, familia și statul. În această lucrare se dorește evidențierea
serviciilor sociale acordate de Biserica Ortodoxă Română unor oameni, care fac parte dintr -o
familie și sunt cetățeni ai României, aceștia fiind vârstnicii.
Lucrarea este structurată în două părți. Primele două capitole conțin informații
teoretice, în care este prezentat procesul de îmbătrânire și servi ciile oferite în cadrul Bisericii
Ortodoxe Române, iar în următoarele capitole sunt prezentate informații despre metodologia
folosită, despre instituțiile unde a avut loc cercetarea și care au fost rezultatele cercetării. La
sfârșitul lucrării sunt prezent ate strategii care ar putea fi puse în practică de către cele două
instituții, pe lângă serviciile pe care le oferă deja persoanelor vârstnice.
Ipoteza prin care se susține neimplicarea Bisericii Ortodoxe Române în activitățile
social -filantropice nu est e fundamentată, având în vedere că au fost prezentate cazuri
concrete, în care vârstnicii primesc servicii adecvate nevoilor lor, în cadrul instituțiilor, care
aparțin de Biserică. Până în anul 2004 nu exista cadrul legislativ, pentru instituțiile sociale
ale Bisericii. Iar normele legislative au intrat în vigoare, începând cu anul 2005: "Ordonanța
de Guvern nr. 68 din 28 august 2003 privind serviciile sociale a fost modificată și completată
prin Ordonanța de Guvern nr. 86 din 2004. În conformitate cu aces t act normativ (art. 11 al. 3
lit. a), cultele sunt nominalizate ca furnizori privați de servicii sociale, cu condiția de a fi
îndeplinită procedura de acreditare"118. Regulamentul de organizare și funcționare a
sistemului de asistență socială în Biserica Or todoxă Română este prezentat în anexa 2.
Este important să se facă o delimitarea a termenilor care se folosesc în domeniile care
studiază fenomenul îmbătrânirii. "Gerontologia este ramura biologiei care studiază procesele
de îmbătrânire. Științele teoreti ce fundamentale vizează studiul tuturor aspectelor
îmbătrânirii: medicale, sociologice, economice, comportamentale etc. Geriatria este o
componentă a gerontologiei și este axată pe aspectele medicale ale îmbătrânirii. Fiind o
ramură a medicinei generale, g eriatria se ocupă de problemele conservării sănătății
vârstnicilor și bătrânilor, de ameliorarea sănătății sufletești a acestor persoane pe fundalul
118 Valer Irimia, Asistența socială a Bisericii. Filantropia creștină în acțiune , Editura Cosal, București, 2009 , p.
182.
118
apariției diverselor patologii. Speranța fiecărui individ este de a trăi mulți ani în deplină
sănătate și a ctivitate creatoare"119.
Vârsta a treia poate fi văzută ca o încununare a tuturor celorlalte vârste. Este
important ce a făcut o persoană în viață, cum s -a îngrijit de via ța sa spirituală și de sănătatea
sa, ce relații și -a creat de a lungul vieții și dacă are persoane la care să apeleze atunci când are
nevoie.
Vârsta a treia este o criză existențială, deoarece apar probleme, la care vârstnicul este
nevoit să le facă față. Printre aceste probleme, în lucrarea au fost prezentate informații despre
starea de sănătate, care de cele mai multe ori se înrăutățește odată cu procesul de îmbătrânire,
apare singurătatea, iar unii bătrâni sunt instituționalizați, cu voia lor, sau decizia este luată de
alte persoane, în mod special de copii. Prin exemplele aduse în lucr are, se poate observa
faptul că în instituțiile care sunt coordonate în cadrul Bisericii Ortodoxe Române, bătrânii
sunt mulțumiți și conștientizează faptul că Așezământul este locul unde pot primi îngrijirile
necesare. Cei care beneficiază de serviciile de îngrijire la domiciliu și -ar dori ca serviciile
primite să fie mai diversificate și să fie ajutați mai des.
Sfânta Scriptură scoate în evidență importanța persoanelor vârstnice în comunitate,
tocmai de aceea Biserica are instituții care oferă servicii s ociale special pentru această
categorie de persoane.
119 Saulea Aurel, Gerontologi e, Editura Epigraf, Chișinău, 2009, p. 4.
119
BIBLIOGRAFIE
Cărți:
1. ***Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic și de Misiune Ortodoxă,
București, 2008.
2. ***Ne vorbește părintele Porfirie –Viața și cuvintele , trad. de Ieromonah Evloghie
Munteanu, Editura Egumenița, Galați.
3. Alexa, Ioana Dana, Geriatrie clinică , Editura Gr. T. Popa, Iași, 2006.
4. Andrei, Petre, Sociologie generală, Ediția a IV -a, Editura Polirom, Iași, 1997.
5. Aursulei, Viviana, Florin Mitu, Ioana Dana Al exa (editori), Bolile cardiovasculare la
vârstnici, Editura Polirom, Iași, 2015.
6. Balaci, Marin, Demografia vârstei a treia, Editura Medicală S.A., București, 1998.
7. Bocancea, Cristian, George Neamțu, Elemente de Asistență Socială , Editura Poliron,
Iași,1999 .
8. Chelcea, Septimiu, Inițiere în cercetarea sociologică , Editura Comunicare.ro,
București, 2004.
9. Chioar, Ioan (Preot Dr.), Binele și răul în viziunea creștină – Sensul vieții și al morții,
Editura Universal Dalsi, 1996.
10. Cojocaru, Daniela, Liviu Oprea, Cris tina Gavrilovici, Bazele comportamentului social
în sănătate , Editura Pro Universitaria, București, 2015.
11. Collett, Peter, Cartea gesturilor, Editura Trei, București, 2005.
12. Constantin, Bogdan, Elemente de geriatrie practică , Editura Medicală, București,
1988.
13. Idem , Geriatrie, Editura Medicală, București, 1997.
14. Constantinescu,Virgiliu, Paula Stoleru, Pompiliu Grigorescu, Sociologie, Editura
Didactică și Pedagogică, R.A., București, 1994.
15. Dascălu, Cătălin – Ionuț, Priorități misionare privind rezolvarea violen țelor în
familie , Editura Vasiliana, Iași, 2010.
16. Donca, Valer, Gerontologie și geriatrie , Editura Casa Cărții de Știință, Cluj -Napoca,
2008.
17. Duda, René, Gerontologie medico -socială, Editura Junimea, Iași, 1983.
120
18. Dumitrașcu, Hanibal, Consilierea în Asistența Socială, Editura Polirom, Iași, 2012.
19. Durkheim, Émile, Regulile metodei sociologice, Editura Polirom, Iași, 2002.
20. Gal, Denizia (coord.), Eseuri pe teme gerontologice, Editura Presa Universitară
Clujeană, 2001.
21. Giddens, Anthony, Sociologie , Editura All, 20 00.
22. Gulian, C.I., Sensul vieții în folclorul românesc, Editura de stat pentru literatură și
artă, 1957.
23. Harrar, SarÍ, Debra Gordon; Rețetă pentru o viață lungă ; Editura Reader's Digest;
București, 2009.
24. Hurjui, Ion; Compendiu de geriatrie; Editura Așfa ; Iași; 2004.
25. Idem, Geriatrie Selectivă ; Vol. II; Editura Edict; Iași; 2002.
26. Iluț, Petru, Valori, atitudini și comportamente sociale , Editura Polirom, Iași, 2004.
27. Ionescu, Elena, Geriatrie practică , Editura Universitaria, Craiova, 2012.
28. Larchet, Jean -Claude, Creștinul în fața bolii, suferinței și morții, Editura Sophia,
București, 2004.
29. Mândrilă Lăzăreanu, Carmen – Gabriela, Asistența socială și religiozitatea la diferite
grupuri de populație vulnerabilă , Editura Doxologia, Iași, 2014.
30. Idem , Procesul de îmbătr ânire din perspectiva asistenței sociale, Editura Universității
"Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2008.
31. Idem , Metode și tehnici utilizate în asistența socială a bătrânilor , Editura Tehnopress,
Iași, 2006.
32. Mâță, Ilarion; Perspectiva sociologică asupra consilieri i spirituale a persoanelor
vârstnice din centrele rezidențiale ; Iași, 2018.
33. Miley, Karla Krogsrud, Michael O’Melia, Brenda DuBois, Practica Asistenței
Sociale , Editura Polirom, 2006.
34. Milică, Constantin. Ing. Camelia Roman, Diabetul. Un pericol în creștere pentru
sănătatea populației, Editura Doxologia, Iași, 2014.
35. Neamțu, George, Tratat de asistență socială , Editura Polirom, Iași, 2003.
36. Petraru Gheorghe (Preot), Misiologie Ortodoxă. Revelația divină și misiunea bisericii ,
Editura Panfilius, 2002.
37. Romoșan, Ioan, Geriatrie , Editura Solness, Timișoara, 2002.
38. Satir, Virginia, Arta de a făuri oameni , Editura Trei, București, 2010.
39. Saulea, Aurel; Gerontologie ; Editura Epigraf; Chișinău; 2009.
121
40. Sbenghe, Tudor; Recuperarea medicală la domiciliul bolnavului ; Editura Medicală;
București; 1996.
41. Serafim de Sarov (Sfântul), Scopul vieții creștine , Editura Pelerinul, Iași, 1997.
42. Simeon Noul Teolog (Sfântul), Scopul vieții creștine , Editura „Credința
strămoșească”, 2002.
43. Șoitu, Daniela, Vârsta a treia, Editura Institutul Eu ropean, Iași, 2006.
44. Idem, Adina Rebeleanu (coord.), Noi perspective asupra cursului vieții, Editura
Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași, 2016.
45. Idem , Luca Cătălin, Metodologie de lucru în asistența psiho -socio -juridică a
persoanelor vârstnice , Editura A sociației Alternative Sociale, Iași, 2012.
46. Teoclit Dionisiatul, Dialoguri la Athos între cer și pământ, trad. pr. prof. Ioan Ică,
Editura Deisis, Sibiu, 2015.
47. Teofan, Arhiepiscopul Craiovei și Mitropolitul Olteniei, Învierea lui Hristos, lumina
și sensul vieții noastre , Pastorală la Sfintele Paști, Craiova, 2001.
48. Tutty, Leslie M., Michael A. Rothery, Richard M. Grinnell, Jr., Cercetarea calitativă
în asistența socială. Faze, etape și sarcini, Editura Polirom, Iași, 2005.
49. Zamfir, Cătălin (Coord.), Indicator i și surse de variație a calității vieții, Editura
Academiei Republicii Socialiste România, București, 1984.
50. Idem , Simona Stănescu, Enciclopedia dezvoltării sociale, Editura Polirom, Iași, 2007.
Studii și reviste:
51. *** Solidaritate și Speranță, Activitate a social -caritativă în Arhiepiscopia Iașilor ,
2006 -2007.
52. Manualul de bune practice în asistența social comunitară; material elaborate de către
World Vision România – Biroul Iași în cadrul proiectului "Formarea lucrătorilor
sociali din mediul rural", Iași, 2003.
53. Societatea Română de Geriatrie – Gerontologie, Congresul Național de Geriatrie –
Gerontologie „Calitatea vieții vârstnicului”, Volum de rezumate, 26 -28 iunie 2003,
Editura CERMI, Iași.
54. Studia Universitatis Septentrionis Teologia Ortodoxă, Anul III, N r.1, Editura
Universității de Nord, Baia Mare, 2011.
122
Dicționare:
55. ***Dicționar enciclopedic, Vol. I, A -C, Editura Enciclopedică, București, 1993.
56. Bria, Ion (Preot Prof. Dr.), Dicționar de teologie ortodoxă, A-Z, Editura Institutului
Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994.
57. Doron, Roland și Françoise Parot, Dicționar de psihologie , Editura Humanitas,
București, 2006 .
58. Larousse, Dicționar de sociologie , Editura Univers Enciclopedic, București, 1996 .
59. Rusu, Valeriu, Dicționar medica l, Editura Medicală, București, 2004 .
60. Țarcă, Mihai, Mic dicționar de demografie multilingv, Editura Junimea, Iași, 2009 .
Site-uri:
61. http://www.fundatiasolidaritatesisperanta.ro/ro/centrul -de-asistenta -sociala -si-
ingrijire -la-domiciliu -pentru -persoane -in-dificultate -sfantul -mina
62. http:// www.imas -inc.com/cercetare -cantitativa/
63. https://dexonline.ro
64. https://www.academia.edu/5283310/Studiul_de_caz?fbclid=IwAR31rmfVfjRLZI2Qt
_fcyfiuD60LR9znO6ANS4DdWDdWFz_7G42roXWkrYQ
65. https://www.slideshare.net/NiceTimeGo/1 -teoria -si-practica -studiului -de
caz?fbclid=IwAR3bRxkHzKUTPSHB9i2YzOCQeqscsGtSs1FZ3mQUjmUmTIIL6iA
hMKguxys
66. https://www.ziaruldeiasi.ro
Legislație:
67. ***Legea nr. 19/2018 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
34/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2000 privind asistența socială
a persoanelor vârstnice.
68. ***Ordinului nr. 29/2019 pentru aprobarea standardelor minime de calitate pentru
acreditarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice.
69. ***Regulamentul de organizare și funcționare a sistemului de asistență socială în
Biserica Ortodoxă Română
123
70. ***Strategiei naționale pentru promovarea îmbătrânirii active și protecția persoan elor
vârstnice pentru perioada 2015 -2020.
71. Legea nr. 194/2018 pentru completarea Legii asistenței sociale nr. 292/2011.
72. Legea nr. 292/2011 a asistentei sociale.
124
ANEXA 1
Legendă genogramă:
– bărbat – bărbat decedat
– femeie – femeie decedată
– căsătorie
– concubinaj
– separare
– divorț
Legendă harta eco:
relație echilibrată
relație puternică
relație bilaterală
relație tranzitorie
relație tensionată
125
ANEXA 2
REGULAMENT DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE A SISTEMULUI DE
ASISTENȚÃ SOCIALÃ ÎN BISERICA ORTODOXĂ ROMANĂ
CAP.I DISPOZITII GENERALE
Art.1. Sistemul de asistențã socialã în Biserica Ortodoxã Românã este determina t de slujirea
misionară și pastorală a Bisericii și are profil social și filantropic. Activitatea de asistență
socială se desfășoară în conformitate cu prevederile. Statutului pentru organizarea și
funcționarea Bisericii Ortodoxe Române ( art.53 lit.c, d,g ; art.69,70,72; art. 94 lit.f;
art.100,170), precum și ale legislației în vigoare referitoare la furnizorii de servicii sociale
(OG.68/2003, modificată și completată prin OG. 86/2004)
Art.2. Sistemul de asistență socială este integrat și organizat profesi onal în cadrul structurilor
administrativ –organizatorice ale Bisericii Ortodoxe Române. Asociațiile și fundațiile cu scop
social și filantropic care funcționează sub patronajul structurilor administrative organizatorice
ale Bisericii au personalitate juri dică conform legislației referitoare la organizațiile non –
guvernamentale (OG. 26/2000, modificată și completată prin OG. 37/2003).
CAPITOLUL II – OBIECTIVE
Art. 3. Obiectivele rețelei de asistență socialã sunt:
1. Aducerea la îndeplinire a misiunii pe care o are Biserica pentru cei aflați în situații de
dificultate, în conformitate cu învățătura de credință.;
2. Furnizarea de servicii sociale primare și specializate, precum și servicii de îngrijire social –
medicală conform prevederilor legale în vigoar e;
3. Crearea și menținerea unor rețele de suport, la nivel comunitar, pentru persoanele sau
grupurile sociale care se afla în situații de dificultate;
4. Înființarea și administrarea de instituții de asistențã socialã și medico -socială proprii sau în
parteneriat cu organisme publice și/sau private;
126
5. Efectuarea de studii și cercetãri sociale referitoare la diferite problematici și fenomene
sociale; 6. Participarea activă la elaborarea și aplicarea politicilor sociale, strategiilor și
planurilor de acți une la nivel național, județean și local;
7. Colaborarea și dezvoltarea de parteneriate cu serviciile publice descentralizate ale
ministerelor, organisme ale admnistrației publice centrale și locale, precum și alte instituții de
stat sau private care desf ășoară activități în domeniu;
8. Informarea opiniei publice cu privire la problematica socială, în scopul educării și
sensibilizării acesteia, prin: organizarea de conferințe, seminarii, mese rotunde, dezbateri, etc;
editarea de publicații (reviste, broșu ri, pliante), materiale audio -video, materiale în format
electronic; desfășurarea de campanii publice în vederea implicării comunității în rezolvarea
unor probleme sociale;
CAPITOLUL III – ORGANIZAREA SISTEMULUI DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ÎN
BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ
A. La nivelul Patriarhiei Române
Art.4. La nivelul central, al Patriarhiei Române, în cadrul Sectorului “Biserica și Societatea”
funcționează Biroul de Asistență Socială al Patriarhiei Române care are următoarele atribuții:
1. elaborează strateg ia și planurile de acțiune în domeniul social ale Bisericii Ortodoxe
Române, potrivit îndrumărilor Sfântului Sinod;
2. coordonează și îndrumă punerea în aplicare a strategiei Bisericii Ortodoxe Române în
domeniul social, potrivit îndrumărilor Sfântului Sin od;
3. stabilește și menține comunicarea cu organele centrale bisericești și cu Sectoarele Sociale
ale eparhiilor;
4. elaborează și coordonează punerea în practică a diferite programe naționale în domeniul
social vizând probleme actuale care conduc la de gradarea morală, marginalizarea și
excluderea socială a unora dintre credincioși;
5. organizează întâlniri periodice cu consilierii eparhiali sociali și inspectorii pe probleme de
asistență socială, coordonatori ai Birourilor de Asistență socială de la ce ntrele eparhiale;
6. identifică surse de finanțare pentru susținerea programelor de asistență socială ale
Bisericii;
7. monitorizează legislația în domeniul asistenței sociale și informează centrele eparhiale cu
privire la aceasta;
127
8. organizează activit ăți de informare a opiniei publice în scopul educării și sensibilizării
membrilor comunităților cu privire la diferite aspecte ale problematicii sociale (organizarea
de seminarii, conferințe, dezbateri, campanii publice, editarea de publicații);
9. reprez intă Biserica Ortodoxă Română în relațiile de colaborare, asociere și parteneriat cu
organele competente de stat și particulare, cu fundații și asociații, precum și cu organisme
internaționale specializate în activități de asistență socială;
10. organizea ză schimburi de experiență între eparhii, precum și cu organisme similare ale
Bisericilor Ortodoxe surori și ale altor Biserici;
11. întocmește raportul anual privind activitatea de asistență socială desfășurată de Patriarhia
Română pe baza datelor primit e de la eparhii, studiază și propune măsuri pentru
îmbunătățirea acesteia.
B. La nivelul Centrelor Eparhiale
Art. 5. Activitatea de asistență socială la nivel eparhial este organizată și desfășurată prin
“Biroul de asistență socială “componen tă a Sectorului Social –Misionar al eparhiei.
Art. 6. Sectorul Social –Misionar este condus de un consilier eparhial social numit de
chiriarul locului, iar Biroul de asistență socială este condus de un inspector eparhial cu
probleme de asistență socială.
Art. 7. Consilierul eparhial social are următoarele atribuții și responsabilități în domeniul
asistenței sociale la nivel de eparhie:
1. coordonează elaborarea strategiei de activitate în domeniul social a eparhiei, pe care o
supune spre aprobare chiriar hului, Consiliului Eparhial și Adunării Eparhiale;
2. propune spre aprobare chiriarhului și Consiliului Eparhial structura organizatorică a
Sectorului Social Misionar, în funcție de evoluția activităților și dezvoltarea acestui sector,
recomandând angajar ea de personal nou, în urma concursului de selecție;
3. supervizează elaborarea tuturor documentelor necesare bunei funcționări a
sectorului:regulamente de ordine interioară, strategii, politici, proceduri, fișe de post, etc;
4. monitorizează serviciile sociale furnizate la nivel de eparhie, din punct de vedere al
respectării standardelor de calitate și al modului de gestionare a acestora;
5. coordonează activitatea structurilor organizatorice care compun Sectorul Social Misionar,
urmărind respectarea st andardelor calitative și manageriale;
6. supervizează aspectele financiare legate de funcționarea sectorului (costuri administrative,
pentru derularea de proiecte și programe, pentru funcționarea așezămintelor de asistență
sociale ale Bisericii);
128
7. prez intă organelor de conducere execuția bugetară pentru anul care a trecut, propunând
spre aprobare bugetul de venituri și cheltuieli al sectorului pentru anul următor;
8. supervizează activitatea de scriere a propunerilor de finanțare și atragere de fonduri , ca o
componentă a strategiei de dezvoltare a activității în domeniul social;
9. supervizează mediatizarea activității sociale din cadrul eparhiei;
10. supervizează și dezvoltă relația cu protoieriile, parohiile și mânăstirile din eparhie în ceea
ce pri vește colaborarea în domeniul social;
11. supervizează întocmirea tuturor rapoartelor solicitate de către organelle de conducere ale
eparhiei, precum și de către Patriarhie;
12. menține și dezvoltă legătura cu partenerii, colaboratorii și finanțatorii di n domeniul
social, inițiind noi contacte;
13. participă la ședințele Permanenței Consiliului Eparhial și ale Consiliului Eparhial, precum
și la orice alte întâlniri la care este solicitat de chiriarh;
14. prezintă chiriarhului informări cu privire la oric e aspect legat de domeniul social.
Art. 8. Postul de inspector eparhial este ocupat, prin concurs, de un absolvent de studii
superioare în asistențã socialã, la propunerea consilierului eparhial, cu aprobarea ierarhului.
În funcție de amploarea activități lor de asistență socială la nivel de eparhie, pot exista mai
multe posturi de inspector eparhial cu probleme de asistență socială.
Art.9. Atribuțiile inspectorului eparhial cu probleme de asistență socială sunt:
1. participă la elaborarea strategiei de a ctivitate în domeniul social a eparhiei;
2. coordonează aplicarea strategiei de activitate în domeniul social a eparhiei la nivel de
protopopiat și parohie;
3. coordoneazã și monitorizează activitatea de asistențã socialã din eparhie, sub îndrumarea
consilierului social și cu binecuvântarea ierarhului;
4. elaboreazã și coordoneazã programe de asistențã socialã la nivel eparhial ;
5. coordonează activitatea de scriere a propunerilor de finanțare și atragere de fonduri, ca o
componentă a strategiei de dez voltare a activității în domeniul social;
6. urmărește realizarea programelor de asistențã socialã propuse de Biroul de asistențã socialã
al Patriarhiei și aprobate de Sfântul Sinod;
7. urmărește modul de derulare a serviciilor sociale, din punct de vede re calitativ și
managerial; 8. coordonează elaborarea tuturor documentelor necesare bunei funcționări a
sectorului: regulamente de ordine interioară, strategii, politici, proceduri, fișe de post, etc;
9. centralizeazã rapoartele de activitate primite luna r de la protopopiate privind activitatea de
asistențã socialã;
129
10. organizeazã trimestrial întruniri cu asistenții sociali coordonatori din protopopiatele
eparhiei pentru informare și îmbunãtãțirea activitãții;
11. participã la întâlnirile organizate per iodic de Biroul de Asistență socială al Patriarhiei
Române;
12. prezintă trimestrial consilierului de resort rapoarte asupra activității de asistență socială
desfășurată în cadrul eparhiei, spre a fi ulterior supuse analizei ierarhului;
13. colaborează c u serviciile publice descentralizate ale ministerelor și consiliilor județene,
precum și cu unități de asistență socială de stat și particulare pentru derularea unor proiecte
sociale în domeniul asistenței sociale;
14. cu binecuvântarea ierarhului poate c olabora și lucra în cadrul fundațiilor și asociațiilor
care desfășoară activități de asistență socială în cuprinsul eparhiei;
15. colaborează cu facultățile de teologie ortodoxă în care funcționează secții de asistență
socială și cu alte școli teologice d in cuprinsul eparhiei în vederea coptării studenților și
elevilor în susținerea programelor de asitență socială;
16. reprezintă Biroul de Asistență socială al eparhiei la simpozioane, conferințe, întâlniri,
schimburi de experiență pe probleme de asistență socială;
17. coordonează elaborarea regulamentelor de organizare și funcționare a instituțiilor de
asistență socială înființate de Biserică în cuprinsul eparhiei;
18. coordonează mediatizarea activităților sociale ale Sectorului Social Misionar;
19. pr ezintă consilierului social propuneri de repartizare a fondurilor speciale destinate
activității de asistență socială, propuneri pe care acesta le va supune spre analiză și aprobare
ierarhului;
20. prezintă propuneri și recomandări cu privire la pregătire a și perfecționarea personalului ce
își desfășoară activitatea în rețeaua de asistență socială a eparhiei. C. La nivelul
protopopiatelor și parohiilor
Art.10. Activitatea de asistență socială la nivel de protopopiat se realizează prin Biroul de
Asistență Socială sub directa supervizare a protopopului care răspunde de buna desfășurarea a
activității față de Sectorul Social al eparhiei.
Art.11. În orașele în care nu existã protopopiat Biroul de asistențã socialã se va organiza în
cadrul celei mai importante parohii desemnatã de ierarhul locului, în conformitate cu art.51
din statutul de organizare și funcționare al Bisericii Ortodoxe Române.
Art.12. Modul de organizare și funcționare a Biroului de Asistențã Socialã este unic pentru
întreaga Bisericã Ortodoxã Românã.
130
Art.13. Personalul Biroului de Asistențã Socialã este constituit din asistenți sociali cu studii
superioare de specialitate, angajați prin concurs, cu binecuvântarea ierarhului.
Art.14. Coordonatorul Biroului de Asistențã Socialã de la protopopi at este numit din rândul
membrilor Biroului de către consilierul social, cu binecuvântarea ierarhului și are următoarele
atribuții:
1. elaborează și coordonează punerea în aplicare a strategiei de activitate în domeniul social a
Biroului de Asistență Soci ală din cadrul protopopiatului;
2. îndrumă și coordonează activitatea asistenților sociali din cadrul biroului;
3. prezintă lunar la biroul de la centrul eparhial raportul de activitate;
4. participă la conferințele preoțești și la întâlnirile trimestri ale organizate la centrul eparhial
de către inspectorul eparhial pe probleme de asistență socială;
5. are drept de semnãturã alãturi de semnãtura protopopului pe actele elaborate în cadrul
Biroului;
6. deține ștampila Biroului care poartă însemnele proto popiatului având în plus mențiunea “
Biroul de asistențã socialã ”;
7. participă la implementarea diferitelor programe sociale, alături de ceilalți asistenți sociali
din componența biroului.
Art. 15. Protopopiatul are cont separat destinat activitãții Bi roului de Asistențã Socialã în care
vor fi incluse donații de la persoane fizice și juridice, sponsorizãri și venituri obținute din
activitãți proprii, precum și cotã parte din fondul ,,Filantropia”.
Art. 16. Fondul constituit va fi folosit numai pentru a ctivitãțile Biroului de Asistențã Socialã.
Gestionarea fondurilor se va efectua prin serviciul de contabilitate al protopopiatului, cu
respectarea prevederilor legale.
Art. 17. Asistentul social de la protopopiat își desfășoară activitatea în cadrul proto popiatului
și are următoarele atribuții:
1. identifică, evaluează, centralizează și sistematizează problemele sociale din cadrul
protopopiatului, formulând propuneri pentru soluționarea lor;
2. furnizează servicii sociale prin dezvoltarea de programe/pro iecte de asistență socială la
nivel de protopopiat;
3. stabilește criteriile de selecționare a persoanelor ce vor beneficia de asistențã socialã în
funcție de prioritãți și posibilitãți de sprijinire a acestora;
4. efectuează anchete sociale și întocmeșt e dosarul social pentru fiecare beneficiar, ce va
conține toate datele necesare stabilirii planului individualizat de asistență;
131
5. dezvoltă planuri de acțiuni, programe, măsuri, activități profesionalizate și servicii
specializate pentru persoanele aflat e în dificultate, în conformitate cu legislația existentă în
domeniu;
6. monitorizează beneficiarii serviciilor de asistență socială acordate de către Biroul de
Asistență Socială;
7. organizează campanii de colectare de fonduri și produse (îmbrăcăminte, încălțăminte,
jucării, rechizite, fond de carte, etc) asigurând, totodată, distribuirea acestora către persoanele
care beneficiază de asistență socială;
8. inițiază și coordonează programe de voluntariat, antrenând în aceste programe și
comunitatea locală ;
9. sensibilizează autoritățile locale în vederea conștientizării diferitelor probleme sociale și
acordării acordării sprijinului necesar persoanelor/familiilor aflate în dificultate;
10. colaborează cu instituții de stat și organizații neguvernamentale care desfășoară activități
în domeniul asistenței sociale;
11. colaborează cu preoții din parohiile unde sunt identificate cazuri de persoane sau familii
în dificultate, în scopul susținerii serviciilor sociale acordate în sprijinul acestora;
12. partic ipă la întâlnirile cu asistenții sociali din alte protopopiate organizate la Centrul
eparhial. Art. 18. Asistența socială se poate desfășura și la nivel de parohie. Asistentul social
de la parohie își desfășoară activitatea în cadrul parohiei și are următo arele atribuții:
1. este delegatul parohului în conducerea comitetului parohial pentru activitãțiile de asistențã
socialã în conformitate cu art.68, lit.c, d, g și art.69 din Statutul Bisericii Ortodoxe Român;
2. identifică, evaluează, centralizează și si stematizează problemele sociale din cadrul
parohiei, formulând propuneri pentru soluționarea lor;
3. furnizează servicii sociale prin dezvoltarea de programe/proiecte de asistență socială la
nivel de protopopiat;
4. stabilește criteriile de selecționare a persoanelor ce vor beneficia de asistențã socialã în
funcție de situația existentă în parohie, de prioritãți și posibilitãți de sprijinire a acestora; le
supune spre aprobare comitetului parochial;
5. efectuează anchete sociale și întocmește dosarul soc ial pentru fiecare beneficiar, ce va
conține toate datele necesare stabilirii planului individualizat de asistență;
6. gestionează fișele privind situația familiilor și persoanelor din parohie care beneficiază de
asistență socială;
132
7. dezvoltă planuri de acțiuni, programe, măsuri, activități profesionalizate și servicii
specializate pentru persoanele aflate în dificultate, în conformitate cu legislația existentă în
domeniu;
8. efectueazã vizite la domiciliul asistaților pe care îi are în evidențã dupã un program bine
stabilit;
9. organizeazã colectarea și distribuirea de fonduri de la diferiți donatori (persoane fizice și
juridice) către persoanele care beneficiază de programele de asistență socială;
10. mediazã relațiile între familiile donatoare și fa miliile asistate;
11. pregãtește și organizeazã grupurile de voluntari pe echipe de lucru și îi coordoneazã în
activitatea de asistențã socialã;
12. organizeazã întâlniri periodice între membrii comitetelor parohiale și voluntarii din
diferite parohii, i mplicați în activitãți de asistențã socialã;
13. organizeazã diferite activitãți cu asistații din cadrul parohiei ( activitãți de interes
comunitar, întâlniri cu tematicã social educativã, activități cu caracter cultural, recreativ etc.);
14. colaboreazã cu instituții de stat și organizații nonguvernamentale care desfãșoarã activitãți
în domeniul asistenței sociale;
15. colaboreazã cu preoții și asistenții sociali din celelalte parohii;
16. prezintã trimestrial consiliului parohial raportul de activitat e, care dupã avizare este
înaintat Biroului de Asistențã Socialã din protopopiat;
17. participã la întâlnirile cu asistenții sociali din cadrul protopopiatului.
CAPITOLUL IV. RESURSE UMANE
Art. 19. Personalul care își desfășoară activitatea în sistemu l de asistență socială al Bisericii
Ortodoxe Române este alcătuit din asistenți sociali cu studii de specialitate și specialiști
având diverse calificări și competențe, responsabilități și atribuții specifice domeniului de
activitate. Art. 20. Asistentul s ocial care activează în structurile de asistență socială ale
Bisericii Ortodoxe Române respectă prevederile legilor în vigoare în domeniul asistenței
sociale.
Art. 21. Asistentul social care activează în structurile de asistență socială ale Bisericii
Ortodoxe Române are îndatorirea de a respecta și păstra rânduielile și disciplina bisericească,
să aibă o conduită de bun creștin, să se înscrie în normele morale creștine.
133
Art. 22. Personalul angajat în structurile de asistență socială ale Bisericii Ortodoxe Române
are aceleași drepturi și facilități, potrivit studiilor și experienței, ca și celelalte categorii de
personal din aceleași instituții.
Art.23. Personalul angajat în structurile de asistență socială ale Bisericii Ortodoxe Române
participă la cursur i și alte forme de perfecționare și specializare organizate de Biserică sau de
alte instituții specializate.
Art. 24. În caz de indisciplină, conduită imorală și prejudiciu moral sau material asistentul
social -teolog va răspunde, după caz, în conformitate cu legiuirile bisericești și legile țării.
CAPITOLUL V. RELAȚIA CU ORGANIZAȚIILE NEGUVERNAMENTALE CARE
FUNCȚIONEAZĂ CU BINECUVÂNTAREA BISERICII
Art. 25. Pentru realizarea scopului și obiectivelor Bisericii Ortodoxe Române în domeniul
asistenței sociale , Patriarhia Română, centrele eparhiale, protopopiatele și parohiile pot
înființa organizații neguvernamentale.
Art. 26. Funcționarea acestor organizații neguvernamentale, la nivelul Patriarhiei Române
este aprobată prin Hotărâre a Sfântului Sinod, iar la nivelul celorlalte structuri prin Hotărâre a
Adunării Eparhiale.
Art. 27. Binecuvântarea acordată poate fi retrasă în situația în care activitatea desfășurată se
îndepărtează de principiile, valorile și viziunea Bisericii.
Art. 28. Documentele constitut ive ale acestor organizații (Statut, Regulamentul de organizare
și funcționare) trebuie să fie în concordanță cu prevederile Statului BOR și ale prezentului
Regulamnet. Scopul și obiectivele acestora vor contribui la îndeplinirea scopului și
obiectivelor B isericii Ortodoxe Române în domeniul social.
Art. 29. Activitatea organizațiilor neguvernamentale va fi supervizată de către Sectorul Social
al eparhiei care i -a acordat binecuvântarea și în cadrul căreia își desfășoară activitatea.
Art. 30. Raportul de activitate anual al organizațiilor care funcționează cu binecuvântarea
Bisericii va fi înaintat Sectorului Social după adoptarea de către organele de conducere
proprii.
134
ANEXA 3
FUNDAȚIA „SOLIDARITATE ȘI SPERANȚĂ ”
IPS TEOFAN
Președinte de onoare
CONSI LIUL DE CONDUCER E ȘI ADMINISTRAȚ IE
Președinte
Vicepreședinte Secretar general
Director
Personal permanent al
Fundației
secretar /casier
/Responsabil RU
1 jurist
1 cenzor
1 director adm .
1 director econ.
2 paznici de zi
1 îngrijitori cladire
1 bucatari
1 administrator
Centrul de zi „Sfânta
Marina”
Centrul de zi
pentru copii
”Mia Casa
Inculeț ”
Centrul de consiliere
și reabilitare a
persoanelor
depe ndente de alcool
și alte droguri
Cantina sociala
„Sfântul Sava”
Departament Proiecte
Centrul de
asistenta sociala si
îngrij ire la
domiciliu „Sfântul
Mina"
Personal de
conducere
– coordonator 1
Personal de
execuție :
– asistent social 1
– îngrijitor la
domiciliu 2
– asistent medical 1
– fizioterapeut 1
– voluntari 2
Centrul de formare
permanentă
Filialele ale Fundației
Director, contabil,
coordonator proiecte
Filiala Botoșani
Filiala Săveni
Filiala Hârlău
Filiala Pașcani
Filiala Tg. Neamț
Filiala Piatra Neamț
Filiala Roznov
Filiala Darabani
Filiala Săvinești
Departamentu l pentru
strângere de fonduri
ORGANIGRAMA
2019
Cu detalierea personalului pentru:
Centrul de asistenta sociala si îngrijire
la domiciliu „Sfântul Mina "
Centrul de zi pentru copii
„Sfântul Stelian ”
135
ANEXA 4
AȘEZĂMÂNTUL SOCIAL – FILANTROPIC
"SFÂNTUL DIMITRIE ȘI SFÂNTA "
IPS PIMEN – Președinte de onoare
CONSI LIUL DE CONDUCERE ȘI ADMINISTRAȚ IE
Președinte / Director
Personal de ex ecuție
1 administrator
secretar /casier
1 asistent medical
generalist
1 asistent social
1 preot
2 paznici de
zi/noapte
2 infirmiere
1 bucatar
ORGANIGRAMA
2018
Cu detalierea personalului pentru:
Așezământul social -filantropic
"Sfântul Dimitrie și Sfânta
Matroana"
136
ANEXA 5
Ghid de interviu
I. Starea de sănătate
1. În prezent suferiți de vreo boală?
2. Aveți dificultăți în realizarea activităților de bază(mâncat,așezare ,ridicare de pe
pat,îmbrăcat, dezbrăcat, mers pe jos)?
3. Când vă îmbolnăviți, mergeți la medic sau preferați să vă tratați singur/ -ă acasă?
4. Cât de des vă faceți analizele medicale?
5. Ați fost spitalizat pe parcursul vieții ?
6. În copilărie ați locuit în mediul urban sau rural?
7. Ce co ndiții de trai ați avut?
8. Credeți că dețineți controlul asupra sănătății dumneavoastră?
9. Care credeți că sunt condițiile pentru a avea o viață sănătoasă?
II. Dezvoltare personală/profesională
1. Care a fost meseria(ile) pe care( le -)ați practicat( -o )pănă când ați ieșit la pensie?
2. V-ați simțit solicitat/ -ă la locul de muncă?
3. Veniturile erau suficiente pentru dumneavoastră?
4. Care a fost cauzele ieșirii dumneavoastră la pensie?
5. Cum vă descurcați cu venitul actual?
6. Sunteți mulțumit/ -ă de viața pe care ați avut -o?
7. Ce v-ati dorit să faceți în viață și nu ați reușit ?
8. Care credeți că sunt motivele din cauza cărora nu ați reușit ?
III. Relațiile familiale și sociale
1. Îmi puteți descrie cum decurge o zi din viața dumneavoastră?
2. Cum ați descrie relația dintre dumnea voastră și ceilalți membrii ai familiei?
137
3. Cum vă înțelegeți cu ceilalți vârstnici din această instituție/vecinii?
4. Dar cu personalul instituției?
5. Păstrați legătura cu prietenii vechi?
6. V-ați simțit vreodată singură?
7. În ultimele 12 luni v -ați simțit trist/ -ă?
8. Dacă da, ați reușit să depășiți momentul?
IV. Servicii sociale
1. Ați beneficiat pe parcursul vieții de servicii sociale?(de exemplu servicii de îngrijire
personală, servicii de reabilitare /recuperare, servicii de inserție /reinserție socială etc.)
2. Care a r fi acestea?(dacă e cazul)
V. Serviciile sociale oferite de Biserica Ortodoxă Română
1. Participați la slujbele oficializate în cadrul Bisericii Ortodoxe Române?
2. Țineți legătura cu persoanele pe care le întâlniți la Biserică?
3. Dacă da, ați fost mulțumit/ -ă de serviciile acordate de Biserica Ortodoxă Română?
4. Vi s-au acordat din partea Bisericii bunuri materiale sau alte beneficii?
5. Ce așteptări mai aveți de la Biserica Ortodoxă Română?
VI. Viața spirituală a vârstnicului
1. Aveți un program de rugăciune?
2. Țineț i post?
3. La ce vă găndiți când auziți cuvântul viață ?
4. Credeți în viața cea veșnică?
138
ANEXA 6
Avizat,
Îndrumător Lucrare de Dizertație
Titlul, Numele și prenumele________________________________
Data___________________ Semnătura_____ _______________
DECLARAȚIE privind originalitatea conținutului lucrării de dizertație
Subsemnata BOCICU LILIANA (căs. ȚEHANCIUC ), cu domiciliul în județul Iași,
municipiul Iași, Strada Tudor Vladimirescu, nr. 2, născută la data de 07.04.1994 ,
identif icată prin CNP 2940407330521 , absolventă a Universității "Alexandru Ioan Cuza" din
Iași, Facultatea de Filosofie și Științe Social – Politice , specializarea Familia și
managementul resurselor familiale , promoția 2016 -2018 , declar pe propria răspundere,
cunoscând consecințele falsului în declarații în sensul art. 326 din Noul Cod Penal și
dispozițiile Legii Educației Naționale nr. 1/2011 art. 143 al. 4 și 5 referitoare la plagiat, că
lucrarea de licență cu titlul: Serviciile de asistență s ocială ale Biserici i Ortodoxe Române
în problematica persoanelor vârstnice , elaborată sub îndrumarea domnului Prof. Dr.
NICU GAVRILUȚĂ , pe care urmează să o susțin în fața comisiei este originală, îmi
aparține și îmi asum conținutul său în întregime.
De asemenea, declar că sunt de acord ca lucrarea mea de dizertație să fie verificată
prin orice modalitate legală pentru confirmarea originalității, consimțind inclusiv la
introducerea conținutului său într -o bază de date în acest scop.
Am luat la cunoștință despre faptul că es te interzisă comercializarea de lucrări
științifice în vederea facilitării de către cumpărător a calității de autor al unei lucrări de
dizertație și în acest sens, declar pe propria răspundere că lucrarea de față nu a fost copiată ci
reprezintă rodul cerce tării pe care am întreprins -o.
Dată azi, 24.06.2019 Semnătură student _____________
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. [608149] (ID: 608149)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.