Introducere … … [606137]

1
CUPRINS

Introducere ………………………………………………………………………….. ………………………………
Capitolul I Abordări contemporane privind bilanțul……………….. ………………………………
1.1. Bilanțul – noțiune și definiție…………………………………………… …………………………….
1.2. Bilanțul prezentat în viziunea Directivelor Europene………………….. …………………….
1.3. Standardul Internațional de contabilitate IAS 1…………………. …………………………….
1.4. Reglementări contabile în România privind situațiile financiare……………. …………..
Capitolul II Analiza activității în ansamblu a S.C OIL TERMINAL S.A …………………
2.1. Prezentarea societății ………………………………………… ………………………………………….
2.2. Organizarea societății………………………………….. …………………………………………………
2.3. Abordări contabile ………………………………………………… ……………………………………..
Capitolul III Studiu de caz S.C. OIL TERMINAL S.A. 2013 – 2015… ……………………..
3.1. Prezentarea bilanțului S.C. OIL TERMINAL S.A…….. …………… ……………………….
3.2. Rate de structură ale activului…………………………… ……………………………………………
3.3. Rate de structură ale capitalului propriu și datoriilor……….. ………………………………..
3.4. Analiz a ratelor de lichiditate și solvabilitate………………. …………………………………….
3.5. Echilibru financiar…………………………. ……………………………………………………………..
Concluzii ……………….. ……………………………. ……………………………………………………………….
Bibliografie ……………………………………………. ……………………………………………………………..
Anexe ….. ………………………………………………. ………………………………………………………………

2
3
3
7
9
11
15
15
20
21
22
22
25
26
28
31
36
38
39

2
Introducere
Realitățile actuale ne arată că dezvoltarea economiei de piață și sporirea gradului de
complexitate a acesteia necesită asigurarea unei informații economice operative și
complete. Astfel de informații economice ne ofera bilanțul și ne ajută să cunoastem și să
controlăm modul de utilizare a resurselor materiale și umane în vederea luării deciziilor ce
se impun.
În condițiile economiei de piață, datele conținute de bilanț pot oferi o imagine
cuprinzătoare și reală asupra situației economice și financiare a f iecărei întreprindere.
Asemenea informații sunt la fel de utile atat pentru întreprinderea însăși, cât și pentru
furnizori, clienți, bănci, investitori, concurenți și administrația de stat.
Lucrarea este elaborată pe baza prevederilor Legii contabilității, a Reglementărilor
contabile conforme cu Directivele Europene, a legislației în vigoare până la data elaborării
ei și a unor lucrări de specialitate.
Scopul prezentei lucrări de licență constă în descrierea lucrărilor premergatoare și
de întocmire a bilanț lui, precum și importanța acestuia în cadrul unei societăți.
Pentru realizarea scopului propus, au fost examinate urmatoarele sarcini:
 studierea noțiunii bilanțului
 identificarea modului de întocmire și prezentare a bilanțului
 determinarea formulelor de ca lcul a indicatorilor economico -financiari în baza
bilanțului
 prezentarea S.C. OIL TERMINAL S.A. și analiza indicatorilor economico –
financiari pe baza bilanțului
Structura tezei de licență și conținutul ei generează de la sarcinile propuse, astfel:
introduc ere, 3 capitole, concluzii , bibliografie și anexe.
În „Introducere” este argumentată actualitatea temei, este definit scopul, sarcinile și
semnificația temei prezentei lucrări.
Captolul I include aspecte teoretice privind bilanțul, conforme cu legitățile
naționale și internaționale.
Capitolul II prezintă societatea OIL TERMINAL S.A. .
Capitolul III prezintă evoluția bilanțului pe ultimii 3 ani de activitate ai societății,
precum și valorificarea informațiilor din bilanț în evaluarea performanțelor entității .
În ultima parte, „Concluzii ” sunt evidențiate principalele concluzii referitoare la
activitatea întreprinderii.

3
Capitolul I
ABORDĂRI CONTEMPORANE PRIVIND BILANȚ UL

1.1. Bilanțul – noțiune și definiț ie

Bilanțul este situația financiară care oferă informații r eferitoare la poziția financiară
a unei î ntreprinderi. Bilanțul este o noțiune de bază, deosebit de importantă , cu care se
operează frecvent î n teoria si practica contabilităț ii.
Potrivit teoriei de specialitate „Bilanțul este un document de sinteză care p rezintă
elemente de activ, datorii si capitaluri proprii, reflectând poziția financiară a entităț ii la
sfârș itul exercițiului financiar, precum și în celelalte situații prevăzute de lege. Exercițiul
financiar începe la 1 ianuarie și se î ncheie la 31 decemb rie, cu excepția primului an de
activitate cînd acesta începe la data înmatriculării (înființării) entităț ii economice1”.
Cerința întocmirii bilanțului este arătată de matematicianul Luca Paciolo, odata cu
crista lizarea ca sistem al contabilității, bazată pe înregistrarea în partidă dublă. Caracterul
documentar și informativ economic al bilanț ului a fost relevat de Jaques Savary in 1673
„ca un instrument de control al înregistrărilor contabile și de cunoastere a situație
economico -financiare a î ntreprinderi i”2.
Pe baza informațiilor din bilanț se determină anumiț i indicatori economic o-
financiari prin intermediul că rora se poate stab ili un diagnostic al rentabilității și al situației
financiare a entităț ii3.
O metodă importantă de analiză a bilanț ului constă în gruparea posturilor bilanțiere
în subansambluri semnificative, care duce la reprezentarea sintetică a bilanț ului și permite
să se exprime și să se calculeze noți uni fundamentale de fond de rulment, nevoie de fond
de rulment si trezorerie4”. Confruntarea între grupările bilanțiere permite să se formuleze
relații fundamentale de trezorerie, pe care se sprijină funcționarea întreprinderii, atât pe
termen scurt, cât ș i pe termen lung.
Elementele direct legate de evaluarea poziției financiare, reflectate prin bilanț, sunt
activele, datoriile și capitalurile proprii.

1 C.E.Georgescu, Bazele Contabilitatii, Editura Universala Craiova , Craiova, 2011, pag.53
2 C.G. Demetrescu, Istoria Contabilitatii, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1972. P110).
3 Pantea I.P, Bodea Gh. – Contabilitatea Financiara Romaneasca conforma cu Directivele Europene, Editia a
II-a, Editura Intelcredo,Deva,2007
4 Ilie Vasile – Gestiunea financiara a intreprinderii, Edutura Meteor Press, Bucuresti, 2006, pag.100

4
Activul reprezintă o resursă controlată de către entitate ca rezultat al unor
evenimente trecute, de la care se așteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru
entitate. Un activ este r ecunoscut în contabilitate și prezentat în bilanț atunci când este
probabilă realizarea unui beneficiu economic viitor de către entitate și activul are un cost
sau o valoare care poate fi evaluat/evaluată în mod credibil;
Datoria reprezintă o obligație actuală a entității ce decurge din evenimente trecute
și prin decontarea căreia se așteaptă să rezulte o ieșire de resurse care încorporează
beneficii economice. O datorie este recunoscută în contabilitate și prezentată în bilanț
atunci când este probabil că o ieșire de resurse încorporând beneficii economice va rezulta
din decontarea unei obligații prezente și când valoarea la care se va realiza această
decontare poate fi evaluată în mod credibil;
Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al acționar ilor sau asociaților în
activele unei entități după deducerea tuturor datoriilor sale.
Bilantul arata pozitia financiara a intreprinderii doar la un moment dat, respectiv
la sfarsitul exercitiului financiar, insa aceasta pozitie financiara este consecint a rezultatelor
obtinute de intreprindere d e la infiintare p ana la data bilantului. Bilantul caracterizeaza
cifric si in etalon banesc relatiile de echilibru dimensional si structural dintre mijloacele
economice gestionate de titularul de patrimoniu si de u srsele de procurare ale acestor
mijloace5.
Datorit ă complexit ății sale, bilan țul se clasifi că după 3 criterii :
 După statutul juridic al întreprinderii
Bilan țul ini țial – întocmit la înfiin țarea întreprinderii
Bilan țul curent – întocmit în cursul activi tății întreprinderii
Bilan țul final – întocmit în momentul cesion ării activit ății de c ătre întreprindere sau a
lichid ării sale
 După perioada de întocmire
Bilan țul anual – întocmit la sf ârșitul anului pe baza datelor din conturi și presupune în
mod obligatoriu verificarea prealabil ă a realit ății acestora p rin inventariere
Bilan țul intermediar – întocmit și prezentat la sf ârșitul fiec ărui trimestru
 După sfera de cuprindere a elementelor patrimoniale
Bilan țul primar – întocmit la nivel de întreprindere
Bilan țul consolidat – întocmit la nivelul grupurilor de întreprinderi

5 Suciu G., Analiza economico -financiara, Editura Infomarket, Brasov, 2009, pag 120

5
Bilanțul centralizat – întocmit la nivelul ministerelor, departamentelor, economiei
naționale în ansamblu.
Printr -o regrupare a elementelor din bilanț , se prezintă urmatoarele tipuri de bilanț :
a) Bilanțul funcț ional , obț inut prin regruparea el ementelor după funcțiile
întreprinderii (de investiț ii, de exploatare, de trezorerie și de finanț are);
b) Bilanț ul financiar , obț inut prin reclasificarea elementelor de activ, capitaluri
proprii și datorii după criteriul duratei (cu o durată peste 1 an,cu o d urată sub 1 an) ;
acest bilanț se descompune î n 3 componente : fondul de rulment, necesarul de fond
de rulment ș i trezoreria.

Bilanțul – abordă ri contabile
A. Bilanț ul patrimonial
Bilanț ul patrimonial6 reprezintă instrumentul de analiză realizat pri n retra tarea
bilanț ului contabil. Probleme le principale ale analizei poziției financiare a î ntreprinderii
rezolvate prin bilanț ul patrimonial sunt urmatoarele:
 determinarea patrimoniului net;
 analiza structurii financiare;
 determinarea lichidității ș i solv abilită ții;
 stabilirea gradului de î ndatorare.
Structura binanț ului financiar presupune gru parea elementelor patrimoniale în două
mari categorii : Activ = Capital propriu + Datorii, astfel:
ACTIV CAPITAL PROPRIU + DATORII
I. I. Active imobilizate, din care:
1. 1. Imobilizări necorporale
2. 2. Imobiliză ri corporale
3. 3. Imobiliză ri financiare
II. II. Active circulante , din care:
1. 1. Stocuri
2. 2. Creanț e
3. 3. Investiț ii financiare
4. 4. Disponibilităț i
III. III. Cheltuieli î n avans I. I. Capitaluri proprii , din care:
1. 1. Capital social
2. 2. Rezerve
3. 3. Rezultatul exercit țiului
4. 4. Subv enții
5. 5. Provizioane pentru riscuri ș i cheltuieli , pentru o perioada
mai mare de 1 an (care au caracter de rezerve)
II. II. Datorii pe termen lung
III. III. Datorii pe termen scurt , din care:
1. 1. Credite pe termen scurt
2. 2. Obligaț ii
3. 3. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli, pentru o perioada
mai mica de 1 an
IV. IV. Venituri î n avans

6 Morosan I. – Analiza Economica -Financiara, Editura Fundatiei Romane de Maine, Bucuresti, 2006

6
B. Bilanțul funcț ional
Bilanțul funcț ional are la bază o concepție în care bilanț ul este c onsiderat un
ansamblu de utilizări ș i resurse, ceea ce p ermite analiza activității î ntreprinderii, pe cicluri
de operaț iuni, luând în considerare rolul fiecărui ciclu în funcț ionar ea întreprinderii. Acest
lucru înseamna, pe de -o parte să se realizeze o clasificare a operațiunilor realizate de
întreprindere în r aport cu funcția pe care o îndeplinesc în întreprindere ș i pe de a ltă parte să
se ofere o imagine a consecinț elor financiare ale acestor operaț iuni.
Bilanțul funcțional are la baza următoar ea egalitate :
UTILIZĂ RI = RESURSE
Pe baza bilanțului funcțional se calculează urmatorii indicatori :
1. Fondul de rulment
2. Necesarul de fond de rulment
3. Trezoreria netă .

Cara cteristici calitative ale situaț iilor financiare

Pe parcursul istoricului practicii contabile s -au conturat câteva atribute ale
informa țiilor financiar -contabile. Acestea sunt: comparabilitatea, verificabilitatea,
oportunitatea și inteligibilitatea , care au fost incluse de către normalizatorii internaționali
în Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IASB) ca fiind principalele
caracteristic i pe care trebuie să le prezinte informațiile contabile. Doar acele informații
care cumulează toate caracteristicile menționate anterior prezintă utilitate consumatorului
de informații contabile.
În conformitate cu reglementările contabile românesti 7caracteristicile informațiilor
contabile se definesc în felul următor :
Comparabilitatea este una dintre caracteristicile calitative care permite
utilizatorilor să identifice și să înțeleagă similitudinile și diferențele dintre elemente. Spre
deosebire de cele lalte caracteristici calitative, c omparabilitatea nu se referă la un singur
element. O comparație necesită cel puțin două elemente.
Informațiile privind o entitate raportoare sunt mult mai utile dacă pot fi comparate
cu informații similare despre alte enti tăți și cu informații similare despre aceeași entitate
aferente unei alte perioade sau date.Deși un fenomen economic unic poate fi reprezentat

7 Ordinul Ministerului Finantelor Publice 1802/2014 Reglementarile contabile privind situatiile financiare
anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate

7
exact în multiple moduri, permiterea unor metode contabile alternative pentru același
fenomen economic diminuează comparabilitatea (de exemplu: evaluarea imobilizărilor
corporale la cost sau la valoarea reevaluată).
Verificabilitatea ajută în a asigura utilizatorii că informațiile reprezintă exact
fenomenele economice pe care își propun să le reprezinte. Prin verific abilitate se înțelege
că diferiți observatori independenți și în cunoștință de cauză ar putea ajunge la un consens
cu privire la faptul că o anumită descriere este o reprezentare exactă.
Verificarea poate fi directă sau indirectă . Verificarea directă se re feră la verificarea unei
valori sau a altor reprezentări prin observare directă, de exemplu, prin numărarea banilor.
Verificarea indirectă se referă la verificarea intrărilor pentru un model, o formulă sau o
altă tehnică și la recalcularea rezultatelor pri n utilizarea aceleiași metodologii. Un exemplu
îl reprezintă verificarea valorilor contabile ale stocurilor prin verificarea intrărilor (cantități
și costuri) și prin recalcularea stocurilor finale prin utilizarea acelorași ipoteze privind
fluxul costurilo r (de exemplu, utilizarea metodei primul intrat, primul ieșit).
Oportunitatea înseamnă că informațiile sunt disponibile factorilor decizionali
pentru ca aceștia să ia decizii în timp util. În general, cu cât sunt mai vechi informațiile, cu
atât sunt mai pu țin utile. Totuși, unele informații pot să rămână oportune mult timp după
sfârșitul perioadei de raportare deoarece, de exemplu, unii utilizatori ar putea fi nevoiți să
identifice și să aprecieze tendințele.
Clasificarea, caracterizarea și prezentarea în m od clar și concis a informațiilor le fac
pe acestea inteligibile.
Unele fenomene sunt complexe în mod inerent și nu pot fi transformate în
fenomene ușor de înțeles. Excluderea informațiilor privind aceste fenomene din rapoartele
financiare ar conduce la situația ca aceste rapoarte să fie incomplete.
Rapoartele financiare sunt întocmite pentru utilizatorii care dispun de cunoștințe
suficiente privind activitățile de afaceri și economice și care studiază și analizează
informațiile cu atenția cuvenită.

1.2. Bilanțul prezentat in viziunea Directivelor Europene

La nivelul Uniu nii Europene, raportarea financiră trece printr -un proces de
armonizare, o dată cu formarea cadrului legislativ ș i economic al Uniunii Europene.

8
Astfel, in anul 1978 a fost emisă Directiva a IV-a, a Consiliului Uniunii Europene
(78/660/EEC), care are ca obiectiv coordonarea prevederilor re feritoare la prezentarea si
conținutul conturilor anuale (situațiile financiare) ș i ale rapoartelor anuale ale societăț ilor
din Statele Membre, la metodel e de evaluare utilizate pentru întocmirea conturilor anuale
și la publicarea lor pentru societăț ile comerciale.
Conform Articolului 2 al Directivei a IV -a, conturile anuale trebuie sa conțină :
 Bilanț ul
 Contul de profit si pierdere
 Anexe
Toate aceste 3 situaț ii trebuie să formeze un tot. Modificarea adusă prin Directiva
2003/51/EC din iunie 2 003, care a vizat modernizarea ș i actualizarea Directivelor contabile
europene, a constat în adăugarea la cerința anterioară a posibilităț ii Statelor Membre de a
permite sau de a cere includerea î n conturile anuale a altor situații financiare decât cele trei
situaț ii financi are obligatorii. Astfel, societățile pot elabora situaț ii financiare comparabile
cu situaățiile financiare întocmite în conformitate cu standardele int ernaț ionale de
contabilitate/ standardele internaționale de raportare financiară .
Pentru a elimina divergențele existente î ntre prevederile Directivelor Europene ș i
prevederilor standardelor internaț ionale , Directiva a IV -a a suferit, în timp, o serie de
modificări care să permită comparabilitatea pentru societățile care raportează conform
IFRS, dar au ca legislație de bază Directivele.
Pentru prezentarea bilanțului, în Directivă au fost redate două machete cu o
structură informațională considerată minimă (cuprinsă î ntre ar ticolul 9 și 10), ș i anume:
 Forma bilaterală (de cont) a bilanțului (descrisă în articolul 9), ce pune în evidentă,
în par tea stangă, activul, descompus î n 6 ru brici notate de la A la F, iar în partea
dreaptă capitalurile, descompus î n 5 rubrici notate de la A la E;
 Forma de listă (descrisă în articolul 10) descompusă î n rubrici de la A la L8
Schema de bilant orizontal9 (sub forma de cont sau secțiuni separate), având la
bază structurarea activului bilanțier în funcție de criteriul lichidi tății crescă toare a activelor
patrimoniale, iar pasivul bilanț ier în ordinea exigibilităț ii crescatoare a pasivelor
patrimoniale – pune accen tul pe corespondența între resurse (pasiv) și utilizări (activ),
punând în evidență egalitatea:

8 Directiva a IV -a a Comunitatilor Economice Europene si Reglem entarile Contabile, art.3
9 Asalos Nicoleta – Bazele contabilitatii, Editura Ex Ponto, Constanta, 2006

9
Activ = Capitaluri (Pasiv)
Sau
Activ = Capitaluri proprii + Datorii
Schema de bilanț vertical (sub formă de listă : active, apoi datorii si capitaluri
proprii) pune accent pe capitalurile proprii f iind axată pe ecuația generală de echilibru:
Activ – Datorii = Capitaluri prop rii
Din cuprinsul Reglementă rilor contabile confo rme cu Directivele Europene aflăm
informaț ii despre res ursele economice controlate de î ntrepri ndere ș i capacitatea sa din
trecut de a modifica aceste resurse, utile pentru a anticipa capacitate a acesteia de a genera
numerar și echivalente ale numerarului în viitor. Informațiile despre structura financiară
sunt utile pentru anticiparea nevoilor viit oare de finanțare și a modului în care profiturile ș i
fluxurile viitoare de trezorerie vor fi repartizate între cei care au un interes față de
întreprindere.
Informaț iile despre lichid itate ș i solvabilitate sunt utile pentru a anticipa capacitatea
întrep rinderii de a -și onora angajamentele viitoare scadente. A ceste elemente definitorii
poziției financiare nu sunt decât restricții care trebuie urmărite atât la nivelul fiecărei
decizii de gestiune, cât și la nivelul î ntreprinderii, de ansamblu: echilibru financiar,
lichiditate, solvabilitate, rentabilitate, risc.
Dacă un stat membru prevede ambele machete, societăț ile au posibilitatea de a
alege î ntre acestea.
Statele membre ale Uniunii Europene vor introduce în legislație sancțiuni pentru
situația î n care conturile anuale ori raportul de gestiune ale societăților comerciale și
naționale nu sunt î ntocmite conform Di rectivei. Se poate desprinde concluzia că legislația
română în domeniul contabilităț ii s-a alineat cu prevederi le Directivei a IV -a a Comunitaț ii
Economice Europene10.

1.3. Standardul Internaț ional de contabilitate IAS 1

IAS 1 Prezentarea situațiilor f inanciare stabilește cerințele generale pentru
prezentarea rapoartelor financiare anuale, prevede modele pentru structura lor, și stabilește
cerințele minime pentru conținutul și prezentarea lor.

10 Vacarel Iulian si colaboratorii – Finante publice, Editura EDP, R.A., Bucuresti 2005

10
Acest Standard se aplică la prezentarea situațiilor financiare întocmite ș i prezentate
în conf ormitate cu Standardele Internaționale de Contabilitate, atât de către î ntreprinderile
individuale, c ât și de către un grup de întreprinderi (inclusiv băncile și societățile de
asigură ri).
IAS 1 prevede urmatoarea componență a unui set complet de situaț ii financiare11:
a. un bilanț ;
b. un cont de profit ș i pierdere ;
c. o situație a modificărilor î n capitalurile pr oprii care să reflecte fie :
– toate modificările capitalurilor proprii, fie
– modificările capitalurilor proprii, a ltele decât acelea provenind din tranzacții
cu deținătorii de capitaluri proprii care acționeaza în calitatea lor de
deținători de capitaluri proprii;
d. o situație a fluxurilor de trezorerie;
e. note cuprinzând un rezumat al politicilor contabile semnificative și alte note
explicative.

Principala caracteristică a modului de prezentare a situațiilor financiare constă î n
faptul că IAS 1 nu impune o formă strictă a acestora, acesta rezumâ ndu-se numai la
enumerarea elementelor componente a situaț iilor financiare d e bază. Aceste elemente î n
viziunea IASB sunt: activele, datoriile si c apitalurile proprii (bilanț ), veniturile si
cheltuielile (contul de profit si pierdere).
Cerințele din IAS 1 se aplică în mod egal pentru toate entitățile, inclusiv celor care
prezint ă situații financia re consolidate și celor care prezintă situații financiare individuale,
astfel cum sunt definite în IAS 27, Situații financiare consolidate și individuale12.
IAS 1 prescrie minimul de elemente care trebuie sa apara in bilanț . Acestea sunt :
a) imobiliză ri corporale
b) active necorporale
c) active financiare, mai puț in va lorile de la punctele (d), (f) ș i (g)
d) investiț ii conta bilizate utilizându -se metoda punerii în echivalenț a
e) stocuri

11 Standardele Internationale de Raportare Financiara 2006, traduce re, Editura CECCAR,Bucuresti, 2006,
pag.720
12 Nandakumar, A., Ghosh, T.P., Kalpesh, J.M., Yass, A.A., Understanding IFRS Fundamentals International
Financial Reporting Standards, John Wiley & Sons, Inc., Hoboken, New Jersey, 2010, pag. 17

11
f) creanțe comerciale ș i similare
g) numerar ș i echivalente de numerar
h) datorii comerciale ș i similare
i) datorii și active fiscale î n conformitate cu IAS 12
j) provizioane
k) datorii pe termen lung purtă toare d e dobândă
l) intere s minoritar (numai pentru situaț ii financiare ale grupului)
m) capital emis si rezerve.

Consi liul pentru Standarde le Internaț ionale de Contabilitate (IASB) ală turi de
organis mul american de normalizare și de cel european și -au propus diminuarea
diferențelor în prezentarea situațiilor financiare, încercând să armonizeze reglementările,
standardele ș i procedurile contab ile privind întocmirea și prezentarea situaț iilor financiare .
IASB consideră că se poate ajunge la această armonizare dacă la întocmirea situaț iilor
financiare se pune ac centul pe furnizarea de informații utile î n luarea decizilor economice.
Adoptar ea Sta ndardelor Internaționale de Raportare Financiară (IFRS) este un
proces sistematic și complex de implementare a unui nou sistem de proceduri contabile și
reprezintă mai mult decât o modificare a reglementărilor contabile. Este un nou sistem de
evaluare a pe rformanței, care nu trebuie adoptat la nivelul întregii entități patrimoniale,
care va schimba modalitățile de lucru și, de asemenea este posibil să impună schimbări
decisive în domeniul managementului strategic. Adoptarea unui limbaj global de raportare
financiară, prin trecerea la aplicarea IFRS , le va permite entităților să fie percepute corect,
indiferent de originea utilizatorilor13.
Comunicarea într -un limbaj unic, unanim acceptat , va asigura un nivel mai ridicat
de credibilitate și va spori posibilit ățile de acces la piața de capital. O întreprindere ale
cărei situații financiare sunt conforme cu IFRS trenuie să evidențieze acest fapt explicit și
fără rezerve în notele la situațiile financiare.
Pe piețele cu un nivel concurențial în permanența creșter e, IFRS va permite
entităților patrimoniale să se raporteze la alte entități similare de la nivel mondial și va
permite investitorilor și altor părți i nteresate să compare performanț a cu competitprii de la
nivel global. Entitățile care nu vor asigura aceas tă comparabilitate sau care nu pot realiza

13 Ristea, M. – Contabilitate financiara, Editia a II -a, Editura Universitatea Bucuresti, 2005

12
acest lucru din cauza legislației naționale, vor fi dezavantajate, iar capacitatea acestora de a
atrage investitori și capital și de a crea plus de valoare, va fi afectată.

1.4. Reglementări contabile în România pri vind situațiile financiare

În Româ nia, prin OMFP nr . 18.02/ 2014 pentru aprobarea reglementă rilor contabile
conforme cu Directivele Europene se utilizează schema de diferentă sau lista privind
bilanț ul”14.
Sistemul contabil r omânesc începâ nd cu 2006 este co nform cu Directiva a IV -a a
Comunităților Economice Europene și cu Reglementă rile contabile conforme cu Directiva
a VII -a a Comunităților Economice Europene. În ceea ce priveș te rapoartele financiare
exista 2 tipuri de setur i de situaț ii financiare anuale:
 persoan ele juridice care la data bilanțlui depăș esc doua din urmatoarele trei criteri i
(denumite criterii de mă rime) : total active – 3.650 .000 euro, cifra de afaceri netă –
7.300.000 euro , număr mediu de salariați î n cursul e xercițiului financiar -50,
întoc mesc situaț ii financ iare anuale care cuprind: bilanț, cont de profit și pierdere,
situația modifică rilor capitalului propriu, situaț ia fluxurilor de numerar, notele
explicative;
 persoan ele juridice care la data bilanț ului nu depășesc limitele a două dintre cele
trei prevăzute mai sus, întocmesc situaț ii financiare anuale s implificate care
cuprind: bilanț prescurtat, cont de profit ș i pierdere, note explicative. Opțional, ele
pot întocmi situația modifică rilor capitalului propr iu și/sau situaț ia fluxurilor d e
numerar.
Modelul de bilanț intro dus de noul sistem contabil româ nesc de la 01.01.1994,
inspirat după modelul francez, preved e o structurare a activelor după destinaț ia lor, iar a
capitalurilor proprii și a datoriilor după originea lor.
Legea contabilității nr. 82/1991 , ORDINUL nr. 18 .02/2014 din 29 Decembrie
2014 pentru aprobarea Reglementărilor co ntabile privind situațiile financiare anuale
individuale și situațiile financiare anuale consolidate.

14 C.E.Georgescu, Bazele contabilitatii, Editura Universala Craiova, Craiova,2011, pag.55

13
Prezentele reglementări transpun parțial prev ederile Directivei 2013/34/UE a
Parlamentului European și a Consiliului privind situațiile financiare anuale, situațiile
financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de
modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de
abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului, publicată în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene nr. L 182 din data de 29 iunie 2013.
Prezentele reglementarilor se aplica urmatoarelor categorii de entitati:
a) societăți:
 societățile în nume colectiv;
 societățile în comandită simplă;
 societățile pe acțiuni;
 societă țile în comandită pe acțiuni și
 societățile cu răspundere limitată;
b) societățile/companiile naționale;
c) regiile autonome;
d) institutele naționale de cercetare -dezvoltare;
e) societățile cooperative și celelalte persoane juridice care, în baza legilor speciale de
organizare, funcționează pe principiile societăților;
f) subunitățile fără personalitate juridică, cu sediul în România, care aparțin
persoanelor juridice cu sediul în România, în condițiile prevăzute de prezentele
reglementări;
g) subunitățile fără personalitat e juridică, cu sediul în străinătate, care aparțin
persoanelor prevăzute la lit. a) –e), cu sediul în România, în condițiile prevăzute de
prezentele reglementări;
h) subunitățile din România care aparțin unor persoane juridice cu sediul în străinătate,
în cond ițiile prevăzute de prezentele reglementări;
i) grupurile de interes economic, înființate potrivit legii.
Contabilitatea se ține în limba română și în moneda națională.Contabilitatea
operațiunilor efectuate în valută se ține atât în moneda națională, câ t și în valută.

14

Prezentarea bilanț ului

Formatul bilanțului15 întocmit de entitățile prevăzute la pct. 9 alin. (4), precum și de
entitățile de interes public, este următorul:
A. Active imobilizate
I. Imobilizari necorporale
II. Imobilizari corporale
III. Imobi lizari financiare
B. Active circulante
I. Stocuri
II. Creante
III. Investitii pe termen scurt
IV. Casa si conturi la banci
C. Cheltuieli in avans
D. Datorii: sumele care trebuie plătite într -o perioadă de până la un an
E. Active circulante nete/ Datorii curente nete
F. Total active m inus datorii curente
G. Datorii: sumele care trebuie platite intr -o perioada mai mare de un an
H. Provizioane
I. Venituri in avans
J. Capital si rezerve
I. Capital subscris
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
V. Profitul sau pierderea reportata
VI. Profitul sau pi erderea exercitiului financiar

15 OMFP 1802/2014 Reglementari contabile privind situatiile financiare anuale individuale si situatiile anuale
consolidate

15
Capitolul II
ANALIZA ACTIVITĂȚII IN ANSAMBLU A
S.C. OIL TERMINAL S.A.

2.1. Prezentarea societăț ii

Societatea O IL TERMINAL S.A. este o persoană juridică romană, având forma
juridică a unei societăți pe acțiuni. Aceasta își desfășoară activitatea în conformitate cu
legile române ș i cu prezentul Act Constitutiv.
Societatea OIL TERMINAL S.A. este o societ ate comercială de interes strategic, î n
conformitate cu O.U.G. 15/2001.
Scopul societății este obținerea de venituri și profit,distribuibil apoi acționarilor
prin prestări de servicii clienților în legătură cu importul, exportul și tranzitul de țiț ei,
produse pe troliere, produse petrochimice ș i chimice lichide.

Denumirea societății comerciale Societatea OIL TERMINAL S.A
Sediul social Str. Caraiman nr. 2, Cod Poștal: 900117 ;
CONSTANȚA, ROMÂNIA
Număr telefon / fax 0040 241 702600 / 0040 241 694833
E-mail / Internet Office@oil -terminal.com/www.oil –
terminal.com
Cod unic de înregistrare la Oficiul
Registrului Comerțului 2410163
Număr de ordine în Registrul Comerțului J/13/512/1991
Piața reglementată pe care se
tranzacționează valorile mobiliare emise Bursa de Valori București
Capitalul social subscris și vărsat 58.243.025 Lei
Principalele caracteristici al e valorilor
mobiliare emise de societatea comercială Clasa: acțiuni nominative
Număr: 582.430.253
Valoare nominală: 0,10 lei

16
Descrier ea activității de bază a societăț ii

Societatea Oil Terminal S.A. Constanța este singurul terminal petrolier din po rtul
Constanța a cărui activitate principală constă în efectuarea prestațiilor de servicii privind
primirea, încărcarea, descărcarea țițeiului, produselor petroliere, petrochimice, chimice
precum și alte produse finite sau materii prime lichide pentru impo rt, export și tranzit (cod
CAEN 5224).
Oil Terminal S.A. Constanț a ocupa o poziție strategica în zona Mă rii Negre , fiind
cel mai mare opera tor pe mare, specializat î n vehicularea țiț eiului, produselor petroliere ș i
petrochim ice lichide și a altor produse și materii prime î n vederea import/exportului și
tranzitului.
Oil Terminal Constanta reprezintă unul dintre cele mai mari terminale din Sud –
Estul Europei.

Precizarea datei de înființare a societății comerciale

S.C. Oil Terminal Constanta a fost înfiin țată î n anul 189 8, purtând numele de
Steaua României și pâna î n anul 1990, societatea a funcționat sub diverse forme.
În anul 1990, în baza Legii 30/1990, prin hotărârea Guvernului României nr.
1200/12.11.1990 a fost înființată S.C. Oil Terminal S.A. Const anța, forma de organizare
fiind societate pe acțiuni cu capital majoritar de stat.

Personalul societăț ii

Numărul efectiv de personal al societății la data de 01.01.2015 a fost de 1 .065 angajați,
iar la 31.12.2015 de 1.029 angajați, înregistrându -se o d iminua re cu 36 angajați. La
31.12.2015 , numărul efectiv de personal de 1.029 angajați este structurat pe următoarele
niveluri de pregătire:
 personal cu studii superioare 182, din care 39 personal cu funcții de conducere;
 personal cu studii medii/gimnazial e 847, din care 783 personal calificat și 64
personal necalificat.
Gradul de sindicalizare al forței de muncă pentru anul 2015 a fost de 99,2%.

17
Pe parcursul anului 2015 , Oil Terminal S.A. Constanța a organizat evaluarea
performanțelor individuale ale personalului prin:
 fișe de evaluare;
 evaluarea pe baza fișei de post și în funcție de criteriile stabilite în fișa de evaluare.
Prin datele furnizate de rezultatele centralizate ale evaluărilor, echipa managerială a
ajuns în posesia unei imagini generale cu privire la performanțele personalului. În
domeniul formării și perfecționării salariaților, Oil Terminal S.A. Constanța consideră că
instruirea personalului în concordanță cu modificările legislative, instrucțiunile și normele
organismelor certificate, este de importanță majoră pentru creșterea performanțelor și
dezvoltarea firmei. Evaluarea necesităților specifice fiecărui post și angajat în p arte s -a
desfășurat în anul 2015 conform planului de instruire.
Participări la cursuri 2015 : – cursuri de for mare/perfecționare profesională cu formatori
externi și autorizări profesionale, conform legislației în vigoare: 233 salariați; – cursuri de
instruire/reautorizare internă: toți salariații.

Structura acț ionariatului

Actionar Nr. Actiuni Pondere (%)
Mini sterul Economiei 347.257.973 59,62
Fondul Proprietatea S.A. 36.796.026 6,32
Persoane juridice 106.557.038 18,30
Persoane fizice 91.819.216 15,76
TOTAL 582.430.253 100

În cursul anului 2015 nu s-au desfășurat activități ale Oil Terminal S.A. Constanța
de achiziționare a propriilor acțiuni.
Oil Terminal S.A. Constanța nu are filiale, neexistând acțiuni emise de societatea
mama deținute de filiale. În cursul anului 2015 societatea nu a emis obligațiuni.

Evaluarea nivelului tehnic al societății comerc iale

OIL TERMINAL S.A. Constanța are în componență 3 depozite:

18
– Secția Platformă Nord, situată pe Str. Caraiman Nr. 2, cu o capacitate de depozitare țiței
și produse petroliere de 420.000 m3.
– Secția Pla tformă Port, situată în incinta Port, dana 69, cu o capacitate de depozitare de
102.000 m3 destinată astfel: produse petroliere -asigurare stoc pentru operare la dană;
produse chimice – asigurare stoc pentru operare la dană.
– Secția Platformă Sud, situa tă în zona Movila Sara, cu o capacitate de depozitare țiței,
produse petroliere și petrochimice de 910.000 m3. Capacitatea totală de depozitare a
acestora este de aproximativ 1.432.000 m3.
Terminalul are în exploatare 7 dane operative în Portul Constanța de adâncimi între
13-17 m, permițând operarea navelor cu o capacitate de până la 150.000 tdw. Danele sunt
dotate cu instalații de cuplare la nave pentru încărcare/descărcare, acționate hidraulic cu
diametru de 12”, respectiv 16”.
Oil Terminal S.A. Cons tanța este interconectată cu rafinăriile românești prin
intermediul societății de transport Conpet S.A. Ploiești pentru transportul țițeiului de la
terminal la rafinării, pe conducte subterane ce fac parte din sistemul național de transport.
De asemenea, t erminalul are legături la rețeaua națională de căi ferate, rețeaua de căi
rutiere și la canalul Dunăre -Marea Neagră.

Situația concurențială

Pe plan intern, Oil Terminal S.A. Constanța este cel mai mare terminal pentru import și
export țiței, produse petr oliere și produse chimice la Marea Neagră și ocupă piața
prestațiilor în proporție de 50% pentru importul de țiței pe mare, peste 60% pentru exportul
de produse petroliere și 90% pentru importul de păcură.
Referitor la întreaga sferă a serviciilor în dom eniul petrolier exista concurență:
 terminalul din portul Midia;
 terminalele din porturile dunărene românești (Galați, Giurgiu și Drobeta Turnu
Severin);
 terminalul de la Reni;
 operatorii portuari Minmetal și Frial pentru exportul de îngrășăminte lichide
Analizând activitatea concurenților menționați, se constată următoarele:
Terminalul din portul Midia: În luna martie 2 009 Rompetrol Rafinare a pus în
funcțiune terminalul propriu (mono buoy) situat la 8,6 km în largul Mării Negre pentru a

19
descărca țițeiul necesar pentru rafinare fără a mai fi nevoie de serviciile Oil Terminal.
După acea dată, nave cu țiței pentru clientul Rompetrol nu au mai fost descărcate prin
societatea noastră decât atunci când au existat probleme tehnice sau vreme nefavorabilă la
mono buoy.
Acest lucru a generat un deficit de circa 4 milioane tone țiței/an în activitatea Oil
Terminal, precum și deficit anual privind valoarea redevenței pe care statul român trebuia
să o încaseze din această cantitate rulată. Pentru creșterea exportului produselor realizate
de rafinăria Petromidia, Midia Marine Terminal (MMT) a modernizat și extins în 2008
capacitatea danei 9 (terminalele 9A, 9B și 9C), iar în 2011 dragarea celor șapte dane ale
Grupului din portul Midia. Lucrările au permis triplarea cap acității de transfer a produselor
finite la peste 350.000 tone/lună, dar și acostarea navelor maritime cu o capacitate mai
mare de 10.000 tdw și a barjelor de 2.000 tdw.
În perioada 2008 -2014 au existat contacte permanente între reprezentanții Rompetrol
Rafinare, Petrotel Lukoil și Conpet pentru transferul activității de descărcare țiței din nave
maritime de la Oil Terminal la Midia prin mono -buoy. În cazul în care acest lucru se va
realiza, importul de țiței prin Oil Terminal se va sista, iar statul român nu va mai încasa
redevență.
Terminalele din porturile dunărene românești (Galați, Giurgiu și Drobeta Turnu
Severin): Prin terminalele de la Dunăre se efectuează operațiuni de încărcare/descărcare
în/din barje fluviale cu benzină și motorină. Oil Terminal a re facilități tehnice pentru
operare barje fluviale indiferent de tipul de produs care se tranzitează.
Terminalul de la Reni : Acest terminal este un concurent al nostru în principal în ceea
ce priveste rulajul de marfă încărcată în portul din Serbia. Ace sta are capacitate mică de
depozitare, de circa 5 mii de tone, iar pescajul pe Dunăre permite operarea navelor de
capacități mici până la 5 -6 mii tdw. Pentru cantități mari clienții apelează la serviciile Oil
Terminal.
Exportul de îngrășăminte lichide : În Portul Constanța sunt doi operatori portuari ce
au rezervoare pentru depozitare îngrășăminte lichide (urean): Frial cu o capacitate de
15.000 metri cubi prin care s -a rulat marfă de la Interagro (începând cu anul 2013 toată
cantitatea de urean produsă de Interagro s -a exportat numai prin Oil Terminal) și
Minmetal/Ameropa cu rezervoare de 20 mii metri cubi prin care se rulează numai marfă
produsă la Azomureș S.A. Târgu Mureș.

20
Principalii concurenți pe piața specifică:

Produsul sau grupul de produse (ser vicii) Concurentul
Intern Extern
Terminalul din Portul Midia, exploatat de S.C. Rompetrol Rafinare S.A x
Terminalul Unicom -Oil Terminal din Galați x
În portul Constanța se exportă îngrășăminte lichide de tipul urean prin
alte două firme:
S.C. Frial S.A. x
S.C. Minmetal S.A. x
Terminalul portului Omisalje din Croatia x
Terminalul Reni x

2.2. Organizarea societăț ii

Societatea este administrată de consiliul de administrație compus din 5 -9 membrii
aleși potrivit dispozițiilor legi slației î n vigoare.
Consiliul de administraț ie este format dintr -un Președinte ș i din adminis tratori
neexecutivi, executivi ș i independenț i, din car e nu mai mult de 2 membri, numiți din cadrul
autorităț ii publice tutelare sau a alt or autorități sau instituț ii publice.
Drepturile și obligaț iile memb rilor consiliului de administraț ie sunt cele prevazute de
legislația în vigoare aplicabilă societăț ilor comerciale.
Administratorii sunt aleși pe o perioadă ce nu poate depăși 4 ani, mandatu l lor putând
fi reînnoit, în cazul în care și -au îndeplinit atribuțiile în mod corespunză tor.
Membrii consiliului de administrație sunt remunerați cu o indemnizație stabilită de că tre
Adunarea Generala a Acționarilor în limitele ș i în structura pre văzută de legislația î n
vigoare .
Președintele organizează activitatea consiliului și raportează cu privire la aceasta
Adunarii Generale a Acț ionarilor .

21
2.3. Abordă ri contabile

Societatea va ține evidența contabilă î n limb a română și în moneda națională și va
întocmi situațiile financiare anuale în condițiile prevă zute de lege.
Situațiile financiare anuale cuprind : situația poziției financiare situația rezultatului
global, situația modificărilor capitalului propriu, situația fluxurilor de trezorerie, notele
explicative la situațiile financiare sau alte rapoarte prevăzute în reglementările contabile
aplicabile.
Societatea va publica în Monitorul Oficial al României, partea a IV -a, un anunț
prin care va confirma de puner ea la unităț ile ter itoriale ale Ministerului Finanțelor Publice a
Situaț iilor financiare anuale a Rapor tului Consiliului de Administrație ș i a Raportului
auditorului statutar.
Situațiile financiare anuale sunt întocmite î n conformitate cu Standarde le
Internaționale de Raportare financiară așa cum sunt ele adoptate de către Uniunea
Europeana și nu se adresează persoanelor care nu cunosc impactul acestor standarde asupra
situațiilor financiare ale societăț ii OIL TERMINAL S.A. .
Consiliul de Administraț ie al SC OIL TERMINAL SA declară conform
prevederilor art.30 din Legea Con tabilității nr.82/1991 republicată cu modificările și
completările ulterioare în ceea ce privește Situaț iile Financiare anuale, urmatoarele :
 situațiile f inanciare anuale sunt î ntocm ite în conf ormitate cu Standardele
Internaționale de Raportare Financiară asa cum au fost adoptate de Uniunea
Europeana
 politicile contabile utilizate la î ntocmirea Situațiilor Financiare anuale sunt în
conformitate cu reglementă rile contabile aplicate
 situațiile f inanciare anuale oferă o imagine fidelă a poziției financiare, performanței
financiare și a celorlalte informaț ii referitoare la activitatea desfașurată
 societatea își desfăsoară activitatea în condiț ii de continuitate .

22
Capitolul III
STUDIU DE CAZ PRIVIND APRECIEREA POZIȚIEI FINANCIARE
LA S.C. OIL TERMINAL S.A. 2013 – 2015

3.1. Prezentarea bilanț ului S.C. OIL TERMINAL S.A.
Bilanț ul est e documentul contabil de sinteză prin care se prezintă ansamblul
elementelor de activ, datori i și capital propri u ale entității la sfârș itul exerci țiului financiar.
La societatea analizată, bilanț ul patrimonial pentru anul 2015, se prezinta:
Tabel 3.1. Bilant la 31.12.2015
ACTIVE Sold CAPITAL PROPRIU + DATORII Sold
ACTIVE IMOBILIZATE
Imobilizari necorporale
Imobilizari corporale
Imobilizari corporale in
curs de executie
Alte creante imobilizate
3.469.495
438.417.699
9.198.471

764.916
CAPITALURI PROPRII
Capital social
Alte elemente de
capitaluri proprii
Rezerve din ree valuare
Rezerve legale
Alte rezerve
Surplus realizat din rezerve
din reevaluare
Rezultat reportat fara IAS 29
Rezultat reportat provenit din
corectarea erorilor contabile
Profit curent

58.243.025
3.001.332

197.147.760
3.153.540
171.443.328
3.467.395

396.930
(25.839.366)

1.046.507

Total active imobilizate 451.850.581 Total capitaluri proprii 412.06 0.451
ACTIVE CIRCULANTE
Stocuri
Clienti si conturi asimilate
Alte creante
Impozite si taxe de recuperat
Numerar si echivalente de
numerar
659.074
14.112.489
2.667.868
759
21.022.927 DATORII PE TERMEN LUNG
Imprumuturi pe termen lung
Datorii privind impozit pe
profit amanat
9.011.593
25.943.248

Total datorii pe termen lung 34.954.841
DATORII CURENTE
Imprumuturi pe termen lung
-partea curenta
Datorii comerciale
Datorii privind impozite si taxe
Alte datorii curente
2.896.375

15.649.351
4.860.710
1.767.936
Total active circulante 38.473.117 Total datorii curente 25.174.372
Total datorii 60.129.213
Provizioane
Subventii 18.084.471
49.563
Total active 490.323.698 Total capitaluri proprii si datorii 490.323.698
Sursa : S.C. Oil Terminal S.A. 2013 – 2015

23
Bilanțul este documentul esențial în analiza financiară, deoarece reprezintă o sursa
de informații pe baza că reia se poate analiz a activitat ea economica a entități i.

Tabel 3.2. Bilant la 31.12.2014
ACTIVE Sold CAPITAL PROPRIU + DATORII Sold
ACTIVE IMOBILIZATE
Imobilizari necorporale
Imobilizari corporale
Imobilizari corporale in
curs de executie
Alte titluri imobilizate
Alte creante imobilizate
3.531.467
443.114.552
4.343.167

170.972
5.924.329 CAPITALURI PROPRII
Capital social
Alte elemente de
capitaluri proprii
Rezerve din reevaluare
Rezerve legale
Alte rezerve
Surplus realizat din
rezerve din re evaluare
Rezultat reportat fara IAS 29
Profit curent

58.243.025
3.105.215

198.567.827
3.040.813
171.252.482
3.209.101

396.930
490.566

Total active imobilizate 457.084.487 Total capitaluri proprii 438.305.959
ACTIVE CIRCULANTE
Stocuri
Clienti si co nturi asimilate
Alte creante
Impozite si taxe de recuperat
Numerar si echivalente
de numerar

466.883
10.995.336
1.605.344
40
573.546

DATORII PE TERMEN LUNG
Imprumuturi pe teremen lung
11.801.718

Total datorii pe termen lung
11.801.718

DATORII CURENTE
Imprumuturi pe termen lung
-partea curenta
Datorii comerciale
Datorii privind impozite si taxe
Alte datorii curente
2.046.375

8.561.693
3.867.961
1.609.084
Total active circulante 13.641.149 Total datorii curente 16.085.113
Total datorii 26.886.831
Provizioane
Subventii 4.438.014
94.832
Total active 470.725.636 Total capitaluri proprii si datorii 470.725.636
Sursa : S.C. Oil Terminal S.A. 2013 – 2015

24
Pe baza informațiilor din bilanț se determină anumiți indicatori econom ico-
financiari prin intermediul cărora se poate stabili un diagnostic al rentabilității și al situației
financiare a entității.
La societatea OIL TERMINAL S.A în anul 2013 bilanțul se prezintă astfel:

Tabel 3.3. Bilanț la 31.12.2013
ACTIVE Sold CAPITAL PROPRIU + DATORII Sold
ACTIVE IMOBILIZATE
Imobilizari necorporale
Imobilizari corporale
Imobilizari corporale in
curs de executie
Alte titluri imobilizate
Alte creante imobilizate
3.697.473
444.493.679
4.752.071

170.972
1.402.735 CAPITALURI PROPRII
Capital social
Alte elemente de
capitaluri proprii
Rezerve din reevaluare
Rezerve legale
Alte rezerve
Surplus realizat din
rezerve din reevaluare
Rezultat reportat fara IAS 29

58.243.025
3.105.215

198.621 .219
3.040.813
171.252.482
3.155.710

396.930

Total active imobilizate 454.516.930 Total capitaluri proprii 437.815.394
ACTIVE CIRCULANTE
Stocuri
Clienti si conturi asimilate
Alte creante
Impozite si taxe de recuperat
Numerar si echivalente de
numera r
984.712
12.900.256
2.422.239
40
2.324.334
DATORII PE TERMEN LUNG
Imprumuturi pe termen lung

13.848.092

Total datorii pe termen lung 13.848.092
DATORII CURENTE
Imprumuturi pe termen lung
-partea curenta
Datorii aferente contractelor de
Datorii comerciale
Datorii privind impozite si taxe
Alte datorii curente
1.621.375

114.937
10.438.500
5.562.284
1.873.506
Total active circulante 18.631.581 Total datorii curente 19.610.602
Total datorii 33.458.694
Provizioane
Subventii 1.775.017
99.406
Total active 473.148.511 Total capitaluri proprii si datorii 473.148.511
Sursa : S.C. Oil Terminal S.A. 2013 – 2015

25

3.2. Rate de structură ale activului

Ratele privind structura acti vului sunt expresia simplificată a structurii productive a
întreprinderii. Cele mai semn ificative ca valoare informativă , dar ș i frecvent recomandate
de literatura de specialitate sunt:

A. Rata activelor imobilizate (
) măsoara ponderea elementelor patrimoniale aflate
la dispoziția î ntreprinderii în mod perma nent, î n totalul activului.

B. Rata activelor circulante (
) este complementară cu rata activelor imobilizate
și reflectă ponderea î n activul total a elementelor patrimoniale care, datorită destinației ș i
naturii lor, nu au scopul de a rămâne d urabil în întreprindere, exceptând elementele
utilizate î n cadrul unui ciclu lung de fabrica ție.

În anii 2013 -2015 activele totale au avut urmă toarele valori:

Tabel 3.4. Structura activelor 2013 -2015

Indicator 2015 % 2014 % 2013 %
Active
imobilizate 451.850.581 92,15 457.084.487 97,1 454.516.930 96,06
Active
circulante 38.473.117 7,85 13.641.149 2,9 18.631.581 3,93
Total active 490.323.698 100 470.725.636 100 473.148.511 100
Sursa : Prelucrare proprie a structurii activelor din Bilant S.C. OIL TERMINAL S.A. 2013 -2015

În perioada analizată, se poate observa o scădere a activelor imobilizate în total
active , după cum urmează : 96,06% (454.561.930 lei) î n 2013, 97,1% (457.084.487 lei) în
2014, pană la 92,15% (451.850.581 lei) în 2015, c omparativ cu o creș tere a activelor
circulante de până la 7,85% (38.473.117 lei) î n 2015, spre deos ebire de 2,9% (13.641.149
lei) în 2014 ș i 3,93% (18.6 31.581 lei) î n 2013.

26

Figura 3.1. Evoluț ia activelor

3.3. Rate de structură ale capitalului propriu ș i datoriilor

Rata autonomiei financiare reflectă politica financiara adoptată, eficiența
deciziilor luate și rentabilitatea î ntreprinderii. Pot fi calculate 2 rate:
A. Rata autonomiei financiare globale (
)- este un in dicator global care se refera
la auton omia financiara a întreprinderii apreciată în ansamblul finanță rii sale.

Tabel 3.5. Structura capitalurilor proprii 2013 – 2015

Indicator 2015 % 2014 % 2013 %
Capitaluri
proprii 412.06 0.451 84,04 438.305.959 93,11 437.815.394 92,53
Total capitaluri
proprii + datorii 490.323.698 100 470.725.636 100 473.148.511 100
Sursa : Prelucrar e proprie a structurii capitalurilor proprii din Bilanț S.C. OIL TERMINAL S.A.
2013 -2015
Rata autonomiei financiare globale a scăz ut cu 8,49% în perioada 2013 – 2015,
scădere datorată micșoră rii capitalului propriu.
88 90 92 94 96 98 100 102201320142015 active circulante
active imobilizate

27

B. Rata de îndatorare globală(
) – măsoară ponderea datoriilor, indiferent de
durata și originea lor, în patrimoniul întreprinderii.

Evoluția datoriilor î n ultimii 3 ani, se prezinta astfel :

Tabel 3 .6. Structura datoriilor totale 2013 -2015

Indicator 2015 % 2014 % 2013 %
Datorii totale , din
care: 60.129.213 12,26 26.886.831 5,93 33.458.694 7,07
Datorii pe termen
lung 34.954.841 7,13 11.801.718 2,51 13.848.092 2,93
Datorii curente 25.174.372 5,13 16.085.113 3,42 19.610.602 4,14
Total capitaluri
proprii + datorii 490.323.698 100 470.725.636 100 473.148.511 100
Sursa : Prelucrare proprie a structurii datoriilor totale din Bil anț S.C. OIL TERMINAL S.A.
Rata de î ndatorare global ă a crescut cu 5,19% în perioada analizată, aspect
negativ, întrucat denotă creș terea datoriilor totale, cu implicaț ii asupra nevoii de fond de
rulment.

Figura 3.2. Evol uția capitalului propriu ș i a datoriilor
75 80 85 90 95 100 105201320142015 capital propriu
datorii e termen lung
datorii curente
provizioane

28
Din această analiză, se observă o scădere a ponderii capitalului propriu în perioada
2013 -2015 de pană la 84,04%, comparativ cu 92,53% în 2013.
În ceea ce privește datoriile totale, se înregistrează o c reștere semn ificativă ,
reprezentâ nd 12,26% din total, aproape de 2 ori mai mare, spre deosebire de anul 2013,
când ponderea acestora era de 7,07% .

3.4. Analiza ratelor de lichiditate ș i solvabilitate

1. Lichiditate
În scopul evaluării riscului de lichiditate, fluxurile de trezorerie operaționale și
financiare bugetate sunt monitorizate și analizate lunar în vederea stabilirii nivelului
estimat al modificărilor nete în lichiditate. Analiza furnizează baza pentru deciziile de
finanțare și angajamentele de capita l. Rezervele de lichiditate sub forma liniei de credit
angajate sunt constituite pentru a asigura în orice moment solvabilitatea și flexibilitatea
financiară necesară societăț ii. Indicatorii de lichiditate oferă garanția acoperirii datoriilor
curente din a ctive curente .
Pentru a evita o expunere a societății față de apariția unui risc privind lichiditatea,
Adunarea Generală a Acționarilor a aprobat contractarea unei linii de credit (capital de
lucru) pentru o perioadă de un an (Contract de credit/linie de credit nr.
C12002013014744/05.09.2013 încheiat cu OTP Bank și act adițional nr. 3/04.09.2014
(septembrie 2014 -2015).
Cele mai semnificative rate sunt :
 Rata de lichiditate imediată
 Rata de lichiditate curentă

A. Rata de lichiditate imediată
Rata lichidi tății imediate (
)– exprimă capacitatea întreprinderii de a -și onora
datoriile pe termen scurt din creanțe, disponibilități bănești ș i investiț ii financiare pe
termen scurt.
Un nivel de 0,8 – 1,0 al acestei rate este apreciat drept corespunzăt or, pe câ nd un
nivel mai mic de 0,5 evidențiază probleme de onorare a plăț ilor.

29

Tabel 3.7. Structu ra ratei de lichiditate imediată 2013 – 2015
Indicator 2013 2014 2015
Active curente 18.631.581 13.641.149 38.473.117
Stocuri 984.712 466.883 659.074
Datorii curente 19.610.602 16.085.113 25.174.372
Rata de lichiditate
imediat ă 0,90 0,82 1,5
Sursa : Prelucrare proprie a situației financiare din Bilant S.C. OIL T ERMINAL S.A. 2013 -2015

În termeni de echilibru financiar, se observ ă că situa ția este favorabil ă în ceea ce
prive ște lichiditatea imediat ă, depa șindu-se în toți cei 3 ani minimul de 0,5, ceea ce
înseamn ă că firma nu are probleme de onorare a pl ăților.

Figura 3.3 . Evoluția ratei de lichiditate imediată

Lichiditatea imediată (testul acid) reprezintă un raport între activele curente diminuate cu
stocurile și datoriile curente, valoarea acestui indi cator fiind în anul 2015 de 1,5 fata de 0,82 in
anul 2014 si față de 0,90 în anul 2013.

B. Rata de lichiditate curenta
Rata lichidităț ii curente (
)– măsoara capacitatea întreprinderii de a onora
obligați ile pe termen scurt prin valorificarea activelor curen te ale firmei.
Un nivel al acestei rate cuprins între 1,5 – 2,0 reprezintă un nivel asigurator al
acesteia, iar un nivel mai mic de 1,0 reprezintă decapitalizarea î ntreprinde rii, incapacitatea
firmei de a -și onora obl igațiile pe termen scurt.

30

Tabel 3.8. Struct ura ratei de lichiditate curentă 2013 – 2015

Indicator 2013 2014 2015
Active curente 18.631.581 13.641.149 38.473.117
Datorii curente 19.610.602 16.085.113 25.174.372
Rata de lichidiate curent ă 0,95 0,85 1,52
Sursa : Prelucrare proprie a situației financiare din Bilant S.C. OIL TERMINAL S.A. 2013 -2015

Se remarc ă de asemenea o problem ă la nivelul lichidit ății curente în anii 2013 și
2014, problem ă remediat ă in anul 2015 c ând se atinge pragul de 1,5 2 datorit ă unui credit
contractat în anul anterior pentru evitarea riscului de lichiditate.

Figura 3.4 . Evoluția ratei de lichiditate curentă

Lichiditatea curentă reprezintă raportul dintre active curente și datoriile curente,
înregistrând în anul 2015 valoarea 1,52 fata de valoarea 0,85 in a nul 2014 si 0,95 în anul
2013.

2. Solvabilitate
Rata solvabilități i generale – gradul în care întreprinderea face față datoriilor totale,
exprimată prin raportul:

31

sau

Valoare a raportului mai mare de 1,5 dovedște că î ntreprinderea are capacitatea de a –
și ram bursa datoriile pe termen lung și scurt față de terți, iar în cazul î n care valoarea este
sub pragul minim de 1,5 , întreprinderea este insolvabilă .

Tabel 3.9. Structura ratei solvabilității generale î n perioada 2013 -2015
Indicator 2013 2014 2015
Activ total 473.148.511 470.725.636 490.323.698
Datorii totale 33.458.694 26.886.831 60.129.213
Rata de solvabilitate
generala
14,14
17,51
8,15
Sursa : Prelucrare proprie a situației financiare din Bilant S.C. OIL TERMINAL S.A. 2013 -2015

Figura 3.5. Evoluția ratei solvabilităț ii generale 2013 – 2015
05101520
2013 2014 2015rata solvabilitatii generale

Rata de solvabilitate în toți cei 3 ani depășește pragul minim de 1,5, ceea ce
înseamnă că firma are capacitatea de a -și rambursa datoriile pe termen lung și scurt față de
terți, reflectând totodată securitatea de care beneficiaza creditorii.

3.5. Echilibrul financiar

Principalii indicatori utiliz ati în analiza echilibrului financiar sunt:

32
 Fondul de rulment
 Necesarul de fond de rulment
 Trezoreria netă
Acești indicatori pot fi determinați în accepțiune patrimonială, pe baza bilanțului
financiar, iar în accepțiune funcțională, pe baza bilanțului func țional.
A. Fondul de rulment (FR) – este considerat o marjă de siguranță financiară a
întreprinderi i, impus de decalajul existent în tre lic hiditatea elementelor de activ ș i
exigibilitatea celor de capital.
FR=( Capital propriu + Datorii pe termen lung) – Active imobilizate

Tabel 3.10. Fondul de rulment in perioana 2013 -2015
Indicator 2013 2014 2015
Capital p ropriu 437.815.394 438.305.959 412.060.415
Datorii pe TL 13.848.092 11.801.718 34.954.841
Active imobilizat e 454.516.930 457.084.487 451.850.581
Fondul de rulment (2.853.444) (6.976.810) (4.835.289)
Sursa : Prelucrare proprie a situației financiare din Bilant S.C. OIL TERMINAL S.A. 2013 -2015

Chiar dacă fondul de rulment are valori negative,avem o situatie f avorabilă dacă
este consecința accelerării rotației activelor circulante, a urgentării plaților, cu efecte
favorabile asupra capacității de plată.

Figura 3.6. Evoluț ia Fondului de rulment 2013 – 2015

33
În perioada analizată, cap italul permanent < active imobilizate, rezultând astfel Fond de
rulment negativ, situația generând un dezechilibru financiar, datorită finanțării activelor
imobilizate din d atorii cu exigibilitate mai mică de 1 an .

B. Necesarul de fond de rulment (NFR) – reflectă diferența dintre nevoile ș i
resursele temporare, reprezentând suma necesară finanțării decalajelor existente în
timp î ntre fluxurile reale ș i cele de trezorerie specifice activităț ii de exploatare.

NFR = ( A ctive circulante – Disponibilități băneș ti ) – (Datorii pe termen scurt +
+Provizioane + Subvenț ii)

Tabel 3.11 . Necesarul de fond de rulment 2013 – 2015
Indicator 2013 2014 2015
Active circulante 18.631 .581 13.641.149 38.473.117
Disp. Bănesti (numerar) 2.324.334 573.546 21.022.927
Datorii pe termen scurt 19.610.602 16.085.113 25.174.372
Provizioane 1.775.017 4.438.014 18.084.471
Subvenț ii 99.406 94.832 49.563
NFR (5.177.778) (7.550.356) (25.858.216 )
Sursa : Prelucrare proprie a situației financiare din Bilant S.C. OIL TERMINAL S.A. 2013 -2015

Necesarul de fond de rulment are valori negative pe toată durata analizată 2013 –
2015, ceea ce arată un dezechilibru financiar pe termen scurt. Acest dezechili bru este
compensat de duratele de plata a furnizorilor, care fiind mari, permit utilizarea acestor
resurse temporare.

34
Figura 3.9. Evoluț ia Necesarului de fond de rulment 2013 – 2015

Necesarul de fond de ru lment negativ, semnifică faptul că în perioada 2013 – 2015
societatea nu dispune de suficiente resurse pentru acoperirea nevoilor.

C. Trezoreria netă – corelaț ia dintre fondul de rulment ș i necesarul de rulment este
evidențiată cu ajutorul trezoreriei nete, nivelul acesteia fiind rezultatul situației
financiare a î ntreprinderii.

TN = FR – NRF

Tabel 3.12. Structura Trezoreriei nete în perioada 2013 – 2015

Indicator 2013 2014 2015
FR (2.853.444) (6.976.810) (4.835.289)
NFR (5.177.778) (7.550.356) (25.858.216)
TN 2.324.334 573.546 21.022.927
Sursa : Prelucrare proprie a situației financiare din Bilant S.C. OIL TERMINAL S.A. 2013 -2015

Având în vedere fa ptul că în toți cei 3 ani, 2013 -2015 FR > NFR, rezultă Tr ezoreria
Netă pozitivă, ceea ce denotă că activitatea societății este eficientă, disponibilitățile fiind
suficiente pentru acoperirea datoriilor.

35

Figura 3.8 . Evolu ția Trezoreriei nete 2013 – 2015

Figura 3.9. Evolu ția FR , NFR si TN 2013 – 2015

În urma acestei analize, denotă faptul că firma are nevoie de lichidități, ea duce o
politică riscantă ca urmare a perioadei de încasare a creanțelor, care este mai mică decât
cea de plată a fur nizorilor. Acest fapt aduce cele mai mari rentabilități, dar totodată
prezintă și cele mai ridicate riscuri.

36
Concluzii

Bilanț ul furnizează informații privind natura ș i sumele investite în resursele
(activele întreprinderii), obligaț iile ei vizavi de cred itori, pr ecum și partea proprietarilor î n
aceste resurse.
În această lucrare intitulată „ Bilanț ul ca model de prezentare a p oziției
financiare a entităț ii S.C. OIL TERMINAL S.A. „ am facut referire la bilanț ul supus
analizei econo mico -financiare pentru a evidenția importanța și utilitatea acestuia în cadrul
entităț ii analizate.
În urma studiului de caz realizat la S.C. OIL TERMINAL S.A., am ajuns la
urmă toarele concluzii:
Rata activelor imobilizate a scăzut cu 3,91% î n anul 2015, compar ativ cu anul
2013, ceea ce arată că firma nu este preocupata de re înnoire.
Rata activelor circulante a crescut cu 3, 92% î n anul 2015, aspect pozi tiv, activele
circulante fiind responsabile cu aducerea de profit în î ntreprindere.
Rata automoniei financiare globale a scă zut cu 8,49% în perioada 2013 -2015,
scădere datorată micșoră rii capitalului propriu.
Rata de î ndatorare global ă a crescut cu 5,19% în perioada analizată, aspect
negativ, întrucât denotă creș terea datoriilor totale, cu implicaț ii asupra nevoii de fond de
rulment.
Rata de lichiditate imediat ă a crescut de la 0,90 în 2013 la 1,50 în 2015, ceea ce
denotă că î ntreprinderea nu are probleme de onorare a plăț ilor.
Rata solvabilităț ii generale a scăzut de la 14,14 în 2013 la 8,15 î n 2015, însă, cu
toate acestea, ea depășe ște pragul minim impus, ceea ce înseamna că firma are capacitatea
de a -și rambursa datoriile pe t ermen lung și scurt față de terți, reflectând totodată
securitatea de care beneficiază creditorii.
Valorile negative ale fondului de rulment denotă o situație nefavorabilă, întrucâ t
activ ele pe termen lung vor fi finanț ate di n datorii curente, care au un grad ridicat de
exigibilitate, ajungând la scadență înainte ca investițiile realizate să aducă profit.
Necesarul de fond de rulment are valori negative pe toată durata analizată 2013 –
2015, ceea ce arată un dezechilibru financiar pe termen scurt. Acest dezechilibru este
compensat de duratele de plata a furnizorilor, care fiind mari, permit utilizarea acestor
resurse temporare .

37
Chiar dacă fondul de rulment are valo ri neg ative,avem o situatie favorabilă dacă
este consecința accelerării rotaț iei activelor circulant e, a urgentării plaț ilor, cu efecte
favorabile asupra capacității de plată .
Trezoreria net ă este pozitivă, având o creștere semnificativă de 18.698.593 lei în
perioada 2013 -2015.
În urma acestei analize, denotă faptul că firma are nevoie de lichidităț i, ea duce o
politică riscantă ca urmare a perioadei de încasare a creanțelor, care este mai mică decât
cea de plată a furnizorilor. Acest fapt aduce cele mai ma ri rentabilități, dar totodată
prezintă și cele mai ridicat e riscuri.

38
Bibliografie

1. Asalos Nicoleta – Bazele contabilitatii, Editura Ex Ponto, Constanta, 2006
2. C.E.Georgescu, Bazele Contabilitatii, Editura Universala Craiova, Craiov a, 2011
3. C.G. Demetrescu, Istoria Contabilitatii, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1972
4. Ilie Vasile – Gestiunea financiara a intreprinderii, Edutura Meteor Press, Bucuresti,
2006
5. Morosan I. – Analiza Economica -Financiara, Editura Fundatiei Romane de Maine,
Bucuresti ,2003
6. Nandakumar, A., Ghosh, T.P., Kalpesh, J.M., Yass, A.A., Understanding IFRS
Fundamentals International Financial Reporting Standards, John Wiley & Sons,
Inc., Hoboken, New Jersey, 2010,
7. Pantea I.P, Bodea Gh. – Contabilitatea Financiara Romane asca conforma cu
Directivele Europene, Editia a II -a, Editura Intelcredo,Deva,2007
8. Ristea, M. – Contabilitate financiara, Editia a II -a, Editura Universitatea Bucuresti,
2005
9. Suciu G., Analiza economico -financiara, Editura Infomarket, Brasov, 2009
10. Vacarel Iulian si colaboratorii – Finante publice, Editura EDP, R.A., Bucuresti 2005
11. Directiva a IV -a a Comunitatilor Economice Europene si Reglementarile Contabile,
art.3
12. Ordinul Ministerului Finantelor Publice 1802/2014 Reglementarile contabile
privind s ituatiile financiare anuale individuale si situatiile financiare anuale
consolidate
13. Standardele Internationale de Raportare Financiara 2006, traducere, Editura
CECCAR,Bucuresti, 2006
14. http://www.oil -terminal.com/
15. http://actionariat.oil -terminal.com/ro/rapoarte/situatii -financiare -preliminate/

39
ANEXE