INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………….. [602206]

2
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 3
1. CONTEXTUL EUROPEAN, NAȚIONAL, REGIONAL ȘI JUDEȚEAN PRIVIND PLANIFICAREA
STRATEGICĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 7
1.1. Contextul european ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 7
1.2. Contextul național ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 7
1.3. C ontextul județean ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 8
2. METODOLOGIA ELABORĂRII STUDIULUI ………………………….. ………………………….. ………………. 10
3. REZULTATE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 12
3.1. Contextul i storic al dezvoltării stațiunii Eforie ………………………….. ………………………….. …………… 12
3.2. Caracteristicile naturale ale sistemului teritorial Eforie ………………………….. ………………………….. .. 15
3.2.1. Localizare geografică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 15
3.2.2. Favorabilitatea condițiilor naturale ………………………….. ………………………….. ……………………… 16
3.3. Caracteristicile socio – economice ale sistemului teritorial Eforie ………………………….. ……………… 20
3.4. Sistemul teritorial Eforie din punct de vedere turistic ………………………….. ………………………….. ….. 28
3.4.1. Analiza resurselor turistice naturale și antropice ………………………….. ………………………….. …… 28
3.4.2. Analiza bazei tehnico – materiale ………………………….. ………………………….. ……………………….. 35
3.4.3. Analiza cererii turistice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 56
3.4.4. Analiza principalilor indicatori din turism ………………………….. ………………………….. …………… 58
3.5. Analiza SWOT privind activitățile turistice din stațiunea Eforie ………………………….. ……………….. 61
4. DISCUȚII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 64
4.1. Viziunea strategică privind evoluția viitoare a turismului în sistemul teritorial Eforie ……………… 64
4.2. Domenii prioritare de intervenție pentru dezvoltarea turistică integrată în orașul Eforie …………… 64
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 70
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 71

3
INTRODUCERE

Turismul este un fenomen social – economic definitoriu pentru societatea umană actuală,
în continuă creștere, care satisface nevoia umană de cunoaștere, de recreere și recuperare fizico –
psihică în condițiile unei civilizații solicitante. Turismul prezintă trăsăturile unui domeniu
distinct de activitate, care prin specificul ei se integrează în sfera sectorului terțiar. Pe de altă
parte, turismul cuprinde în sfera sa de acțiune anumite activități: furnizarea de informații,
comercializarea de vacanțe, transport, cazare, agrement, tratament, e tc. Unitatea de bază în
activitatea de turism este stațiunea turistică.
Stațiunea turistică de litoral reprezintă localitatea amplasată la malul Mării Negre, care
beneficiază de resursele naturale specifice acesteia și structuri de primire corespunzătoare
(hoteluri, vile , restaurante, etc.) pe baza cărora se realizează produsul turistic de tip litoral (cas ă,
masă, agrement, cură marină). În același timp, mai poate fi și stațiune termală, climaterică sau
balneară, dacă oferă în plus caracteristicile specifice acestor stațiuni. Pe langă stațiune turistică,
Eforie, întruneș te caracteristicile specifice unei st ațiuni balneare, cunoscută pentru tratarea
diferitelor afecțiuni în bazel e de tratament modern amenajate.
Eforie este cea mai veche stațiune de pe litoralul românesc al Mării Negre. Cu o istorie de
peste 110 ani, orașul întâmpină anual zeci de mii de turiș ti ce doresc să -și petreacă vacanțele la
malul mării, dar și pe cei care doresc tratarea unor afecțiuni în bazele de tratament specializate de
care dispune orașul.
Titlul lucrării „Strategia d e dezvoltare turistică integrată a orașului Eforie” semnifică
strategia privind dezvoltarea locală a acestui oraș, aceasta fiind ca un instrument care ghidează și
integrează eforturile de dezvoltare pe termen lung a întregii comunități. Această strategie
servește atât intereselor publice cât și celor priva te și ajută la menținerea și îmbunătățirea
elementelor de ordin economic, social și de mediu, esențiale pentru întreaga comunitate.
Mi-am ales orașul Eforie deoarece este stațiunea mea preferată de pe întreg litoralul
românesc, chiar dacă nu este atât de populată și dezvoltată ca stațiunea Mamaia, dar este o
stațiune liniștită și acest lucru îmi place cel mai mult, aici putându -mă bucura de frumusețile
mării și a plajelor. Vin împreună cu familia , ori cu prietenii an de an și pot spune practic că aici
am crescut, aici am învățat să înot și să mă bucur de atmosfe ra relaxantă de la malul mării.
Astfel, pot spune că am văzut această stațiune cum a evolut, cum s -a dezvoltat în ultimii 10 ani
de zile; din această cauză mi -am ales stategia de dezvoltare turistică.

4
Obiectivul general al Strategiei de Dezvoltare Turistică constă în asigurarea dezvoltării
omogene integrate a orașului Eforie pentru asigurarea bunăstării locuitorilor săi, și totodată un
cadru atractiv pentru turiști.
În această lucrare mi -am propus să identific punctele tari ale acestei stațiuni și să le
valorific la maxim, poate chiar înmulți, cu scopul creșterii atractivității turistice; și să identific
punctele slabe, minusurile stațiunii în comparație cu celelalte de pe litoralul românesc, astfel
încât, să găsesc soluții pentru rezolvarea problemelor și totodată noi metode de dezvoltare și de
exploatare a diferitelor oportunități de care dispune orașul Eforie: apa sărată și nămolul
saprop elic din lacul Techirghiol, bazele de tratament unde turiștii se pot trata de diferite
afecțiuni, plajele întinse și nisipul fin, etc.
Elaborarea lucrării s -a fundamentat pe elemente specifice orașului Eforie, pe datele
privind demografia, infrastructura , economia, amenajarea teritoriului, mediul etc., precum și pe o
analiză detaliată a felului în care comunitatea locală dorește să se dezvolte. Au fost integrate
componente strategice și prevederi din programele județene, regionale și naționale.

5
Scopul Strategiei de Dezvoltare Durabilă
Scopul elaborării Strategiei de Dezvoltare Durabilă a orașului Eforie este cercetarea
avansată a acestui sistem teritorial, pentru identificarea direcțiilor de dezvoltare, înțelegerea
tiparelor funcționale și pentru asigurarea unei evoluții sustenabile, racordată la dinamica
suprasistemelor în care acesta se încadrează.

Obiectivul general
Obiectivul Strategiei de Dezvoltare Durabilă îl reprezintă construirea unui plan
metodologic, cu etape bine stabilite, care să permită dezvoltarea sustenabilă a sistemului
teritorial Eforie, dezvoltare bazată pe implementarea unor politici, programe și pro iecte.
Beneficiari
Beneficiarii Strategiei de Dezvoltare Durabilă sunt: Locuitorii Orașului Eforiei,
Institutiile publice și Societatea civilă, Administrația Publică Locală, Sectorul privat.
Principii
Elaborarea Strategiei de Dezvoltare Durabilă și p rocesul de implementare constau într -o
planificare strategică, prin care factorii implicați stabilesc obiectivele, planul de acțiuni și
prioritățile de dezvoltare.
Principii:
 Sustenabilitatea – întocmirea unui plan integrat de acțiune, care să a sigure p roducerea
de efecte de multiplicare la nivelul tuturor componentelor sistemului teritorial;
 Competitivitatea economiei locale – dezvoltarea economiei locale integrate, în
contextul județean, regional și național;
 Dezvoltarea emergentă – dezvoltarea sis temului teritorial, astfel încât intensitatea și
complexitatea legăturilor cu spațiul din jur să crească;
 Managementul teritorial eficient – garantarea unei bune coordonări a sistemului
decizional, în strânsă legătură cu factorii implicați și cu e tape de evaluare bine stabilite.

6
Etapele planificării strategice1

1 „Strategia de dezvoltare durabilă a Municipiului Moreni”

Unde suntem?
1. Identificarea și
consultarea factorilor
interesați;
2. Cercetarea avansată
a sistemului teritorial
Unde dorim să
ajungem?
3. Stabilirea viziunii, a
obiectivelor strategice
și a planului de acțiune;

Cum vom atinge
obiectivele de
dezvoltare?
4. Stabilirea
priorităților în planul
de acțiune;
Am atins obiectivele de dezvoltare?
5. Evaluarea stadiului de implementare a
planului de acțiune.

7

1. CONTEXTUL EUROPEAN , NAȚIONAL, REGIONAL ȘI
JUDEȚEAN PRIVIND PLANIFICAREA STRATEGICĂ
1.1. Contextul european
Uniunea Europeană se confruntă astăzi cu numeroase provocări, determinate de criza
structurală și, în acest sens, face eforturi mari pentru a depăși aceste disfuncțion alități, cele mai
importante fiind dezvoltarea unei economii competitive, cu un grad mai ridicat de ocupare a
forței de muncă.
Strategia Europa 20202 își propune să asigure o creștere economică:
 inteligentă , prin investiții mai eficiente în sectoarele educație, cercetare și inovare;
 durabilă , prin orientarea decisivă către o economie cu emisii scăzute de dioxid de
carbon;
 favorabilă incluziunii , prin punerea accentului pe crearea de locuri de muncă și pe
reducerea sărăciei.

Strategia se concentreaz ă pe cinci obiective ambițioase:
 ocup area forței de muncă;
 inovarea;
 educația;
 reducerea sărăciei ;
 energia/ schimbările climatice .

Pentru implementarea Strategi ei Europa 2020, a fost instituit un sistem de guvernanță
economică, ce are rolul de a integra acțiunile politice, derulate la nivelul UE și la nivel national,
într-o viziune unitară.

1.2. Contextul național
Departamentul de Afaceri Europene din cadrul Guvernului României a stabilit, în anul
2010, care sunt țintele națion ale ce trebuie atinse în cadrul Strategiei Europa 2020. Domeniile
principale de acțiune sunt3,4:

2 http://ec.europa.eu/
3 http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/targets_ro.pdf
4 http://europedirectbucuresti.ier.ro/wp -content/uploads/brosura_europa_2020_8mb.pdf

8
 Creșterea eficienț ei energetice cu 20% – obiectivul României în acest domeniu vizează
scăderea consumului de energie primară;
 Creșterea cu 20% a ponderii energ iei din surse regenerabile în consumul final5– ținta
se traduce, pentru România, prin creșterea acestei ponderi , per total , cu 24 %;
 Reducerea emisiei de gaze cu efect de seră (GES) – în acest domeniu , România își
poate propune scăderea cu 20% a GES , din cauza actualelor posibilități, în comparație cu 3 0%,
cât prevăd normele europene;
 Alocarea a 3% din PIB cercetării și dezvoltării. Ponderea cheltuielilor pentru
cercetare -dezvoltare ale României , în PIB -ul anului 2008 , a fost de 0,45%, dar, din cauza crizei,
aceasta a scăzut la 0,30% în anii 2009 și 2010, generând disfuncționalități majore în sistem .
 Creșterea la 40% a ponderii populației sub 30 de ani care a absolvit învățământul
terțiar ;
 Reducerea a bandonul ui școlar timpuriu;
 Creșter ea incluziunii sociale – asigurarea coeziunii sociale și teritoriale prin creșterea
fonduril or destinate asistenței sociale și continuarea reform elor în domeniul sănătății;
 Creșter ea ratei de ocupare la 75%. România și -a asumat doar 69 -70%, în condițiile în
care, la nivelul anului 2008, rata ocupării la nivel național era de 64,4%.

1.3. Contextul județean
Conform Planului Integrat de Dezvoltare a Județului Constanța, principalele direcții și
obiective de dezvoltare ale județului sunt:
Obiectivul strategic 1 – CONSTANȚA INVESTITORILOR
1.1. Centru multifuncțional de turism balneo – fizioterapeutic – Techirghiol
1.2. Acces feroviar în Portul Constanța
Obiectiv strategic 2 – CONSTANȚA TURIȘTILOR
2.1. Promenad a turistică Eforie Nord
2.2. Construirea unei parcări multietajate, stațiunea Eforie Nord, localitatea Eforie
2.3. Amenajarea obiectivului turistic natural de utilitate publică – Lacul Belona, orașul Eforie
2.4. Croazieră la Marea Neagră

5 http://europa.eu/rapid/press -release_IP -15-5180_ro.htm

9

Obiectiv strategic 3 – CONSTANȚA LOCUITORILOR
3.1. Autost rada București – Constanța (tronson Cernavodă – Constanța)
3.2. Construirea variantei ocolitoare a municipiului Constanța
3.3. Reabilitarea liniei de cale ferată, tronson București – Constanța, parte a Coridorului IV
paneuropean
3.4. Reabilitare, moderniza re, echipare și extindere a Școlii Generale cu clasele I -VIII, Eforie
Nord
3.5. Tradiții culturale la Marea Neagră
3.6. Reabilitarea zonei costiere a Mării Negre afectate de eroziune
3.7. Înființare scuar public în zona ANL Eforie Sud
3.8. Realizarea de noi capacități de producere a energiei verzi prin valorificarea resurselor
energetice regenerabile – parc fotovoltaic
3.9. Realizarea, extinderea zonei pietonale, realizarea pistelor de biciclete, reabilitare străzi
4. Înlocuirea sistemului de încălzire c u sisteme ce utilizează energia produsă din surse
regenerabile în cadrul Grupului Școlar Carmen Silva, Eforie Sud
4.1. Centre de expertiză la Marea Neagră
4.2. Perfecționare pentru Dezvoltare
4.3. Construirea unei variante de ocolire care să preia traficul de tranzit din Eforie prin:
 Reducerea timpului de deplasare
 Reducerea congestiei traficului
 Reducerea costurilor de operare a vehiculelor (întreținerea)
 Reducerea numărului de vehicule în căutarea unui loc de parcare
 Reducerea e misiilor de CO, NOx, VOCx ș i CO 2.
 Reducerea nivelului de zgomot și vibrații.

10
2. METODOLOGIA ELABORĂRII STUDIULUI
În realizarea acestei lucrări de licență , un act important a fost stabilirea și elaborarea unei
metodologii clare, care a facilitat formularea ideilor și atingerea op timă a rezultatelor cercetării.
Primul pas a fost stabilirea temei lucrării și a studiului de caz: orașul Eforie . Ulterior, sub
îndrumarea atentă a profesorului coordonator, a fost stabilit un plan de lucru. În vederea
elaborării strategiei de dezvoltare, un pas important l -au constituit numeroasele grafice, prin care
s-a putut constata evoluția sectorului terțiar, și anume a turismului, care ulterior au fost
interpretate. S -au utilizat și unele materiale auxiliare, cu o contribuție proprie (hărți, grafice,
imagini). Un ultim pas a fost stabilirea concluziilor.
Datele au fost preluate atât din mediul on -line (site -uri oficiale, Institutul Național de
Statistică, Autoritatea Națională pentru Turism, articole științifice, de specialitate), cât și din
cărțile Bibliotecii Facultății de Geografie din cadrul Universității București și Biblioteca
Națională a României. Toate acestea au constituit materialul de bază în redactarea textului, dar și
pentru întocmirea graficelor și a hărților interpretate ulterior. S -au folosit programele: Micro soft
Office, Qgis și ArcGis.
În analizarea și interpretarea datelor am folosit mai multe metode, printre care:
 Metoda analizei – reprezintă metoda cea mai eficientă, esențială cercetării efectuate,
întrucât orașul Eforie este un sistem complex care are în alcătuirea sa numeroase componente.
Înțelegerea modului în care este alcătuit și funcționarea acestui sistem a fost posibilă doar prin
aplicarea metodei analizei: au fost analizate atât componentele cât și întregul ansamblu de r elații
ce se stabilesc între ele.
În acest sens, procedeul deductiv și cel inductiv au fost de un real folos. Cu ajutorul
procedeului inductiv, am argumentat modul în care întregul sistem a fost afectat de către criza
economică înregistrată în Romania, turismul, fiind una din componente afectate în acest sens. Au
fost identificate trăsăturile particulare, stabilirea legăturilor dintre componente, iar pe baza
acestora s -au emis gen eralizări, stabilindu -se o prog noză asupra modului în care va evolua
sistem ul.
Procedeul deductiv este strâns legat de cel anterior, urmând pasul de la generalizări spre
cazuri individuale. În cazul de față, cunoașterea cauzelor care determină fluctuațiile sau
sezonalitatea fluxurilor turistice asupra sistemului Eforie, înțelegâ nd astfel procesele desfășurate.

11
 Metoda sintezei – constituie o metodă indispensabilă, întrucât furnizează materialul de
bază studiului efectuat (date exacte, informații), permițând astfel o analiză atentă asupra
sistemului. Pe baza acestei metode, au fos t formulate anumi te principii care stau la baza
sistemului t eritorial Eforie, permițând identificarea mecanismelor de funcționare, rolul pe care il
are fiecare componentă, analiza relațiilor dintre acestea.
 Metoda observației – m-a ajutat în analiza grafic elor efectuate, în interpretarea
evoluției fi ecărui indicator (evoluția numărului de firme, a cifrei de afaceri, a profitului și
salariaților), precum și în interpretarea structurilor de primire turistică și analiza cererii turistice.
Prin această metodă, graficele au devenit importante și au stat la baza tuturor ideilor enunțate, a
supozițiilor.
 Metoda comparației – a fost utilizată în interiorul sistemului printr -o analiză
comparativă a componentelor sistemului Eforie, identificând elemente comune sau di ferențiate:
perioade în care criza economică s -a manifestat mai intens, fluctuațiile fluxurilor turistice –
cauze și consecințe, modul de manifestare, perioade de declin și altele.
 Metoda statistico – matematică – prin această metodă s -a urmărit evoluția asupra
tuturor firmelor existente în Eforie, care și -au desfășurat activitatea pe o perioadă de 12 ani.
Acest lucru a fost posibil doar prin intermediul metodei statistico – matematice, deoarece au fost
realizate gr afice, matrice funcționale etc.
 Metoda diagramelor – această metodă s -a folosit în reprezentarea datelor cantitative:
numărul de firme, cifra de afaceri, numărul sal ariaților, profitul, structur i de primire turistică, în
analiza cererii turistice etc.6

6 Ielenicz M., Laura Comănescu , (2009), Geografie fizică generală cu elemente de cosmologie , Editura
Universitară, București

12
3. REZULTATE
3.1. Contextul istoric al dezvoltării stațiunii Eforie

Stațiunea balneară Movila -Techirghiol, prima stațiune turistică a Dobrogei, a luat naștere
la 20 septembrie 1899, prin punerea pietrei de temelie a Hotelului Movila, pe malul mării și a
Băilor Movila, pe malul Lacului Techirghiol. De -a lungul unui secol, pământul dintre Lacul
Techirghiol și Marea Neagră, a purtat mai multe denumiri, printre care Carmen Sylva, Vasile
Roaită sau Eforie, și a trecut prin diverse perioade, unele mai bune, altele mai rele.
În ciuda formei peninsulare a localității, care ar fi putut oferi omului străvechi, condiții
bune de apărare și siguranță, nu s -au găsit așezări omenești străvechi, ci doar câteva nișe de
inhumație, găsite la săpăturile de lângă hotelul “Popovici” (1953).
La jumătate de km spre sudul localității Eforie, există izvoare de apă potabilă care au
permis condiții bune de viață, astfel gasindu -se aici trei vetre de așezări străvechi: Tuzla Mică,
Tuzla Mare și Cainaci. Pe aceste locuri s -au descoperit urme de via ță materială traco -getică și
daco -romană, care se prelungește spre timpurile noastre, cu o viață creștină. Mai târziu, peste
aceste așezări, au venit si s -au stabilit turco -tătarii și alte populații migratoare.
În urma războiului din 1877 -1878 a fost înl ăturată dominația otomană din aceste locuri,
teritoriul dintre Dunăre și Marea Neagră intrând în componența României. După 1878, terenul de
pe litoral a fost donat de către statul român, marelui patriot român Mihail Kogălniceanu, drept
recompensă pentru me ritele sale dovedite în urma revoluției din 1848 și din timpul războiului. În
urma acestui fapt, ni s -a recu noscut dreptul strămoșesc asupr a Dobrogei. De -a lungul timpului,
Mihail Kogălniceanu restituie o mar e parte din pământ statului, restul rămânând urm așilor săi
după moartea marelui patriot, anul 1894. Aceștia din urmă au vândut pământul moștenit unui
boier din Moldova – Ioan Movilă, urmaș al familiilor istorice moldovene din secolul XVI.
Acesta a întemeiat pe moșia cumpărată o stațiune balneară între m are și lac, în anul 1899.
Stema orașului Eforie este puternic legată de condițiile naturale ale zonei în care se află și
se compune dintr -un soare și un fond albastru ce semnifică mare.
Stațiunea Eforie Nord a început să se înfiripeze timid, pe porțiunea de uscat dintre
marginea falezei și lacul Techirghiol, celui din urmă, datorându -i efectele curative de care
dispune și astăzi. În jurul anului 1901 , Eforia Spitalelor Civile din București a construit aici un
sanatoriu balneoclimateric pentru copii, pe locul unde astăzi este hotelul “Europa”. În jurul

13
acestuia au apărut apoi case de locuit și vile particulare, unde erau găzduiți bolnavii. Abia după
1920, stațiunea se extinde în adevăratul sens al cuvântului. M icile locuințe și vile erau dominate
de actualul Sanatoriu “Grand”, construit încă din 1909. În perioada interbelică se construiesc
două hoteluri importante “Neptun” și “Belona” – care semnifică imaginea simbol a Eforiei.
Timp de trei decenii, stațiunea n u a fost menționată în statistici, ulterior a fost integrată
orașului Techirghiol, iar de la 1 noiembrie 1933 a devenit comuna urbană “Eforie” – după
instituția amintită anterior. A cest nou statut, duce la structurarea fizionomiei moderne a stațiunii.
Astfel încep să se efectueze lucrări de canalizare, de îndiguire și consolidare a malurilor, de
electrificare, de întreținere a rețelei de străzi care nu erau nici astfaltate sau pavate, apa curentă
este introdusă abia după 1936. Începând cu anul 1958 are loc modernizarea stațiunii: sunt date în
folosință hotelurile „Brad”, „Bran”, „Bega”, restaurantul si cinematograful cu același nume
„Neon”, hotelurile din zona gării, inclusiv marele hotel „Felix”, se deschide restaurantul -cantină
„Perla Mării”, restaurantul „Debarcader” de pe faleză, o altă grădină -cinema și numeroase
hoteluri importante. În anul 1966 au fost înălțate impunătorul hotel „Europa” și complexul
comercial. Transformarea într -o renumită stațiune balneară cu funcționare non -stop a venit odată
cu in augurarea Sanatoriului Balnear și complexului hotelier „Meduza”, „Delfinul” și „Steaua de
Mare” în anul 1972. Odată cu trecerea timpului, stațiunea Eforie Nord se modernizează, noile
construcții înalte contrastează cu vechile ansambluri. 7
Eforie Sud este cea mai veche stațiune balneară de pe întreg litoralul românesc de la
Marea Neagră. Apariția stațiunii este legată de procesul de val orificare balneară a lacului
Techirghiol, iar mai apoi, și de plaja mării. Actul de naștere a Băilor Movilă datează d in anul
1898 și este datorat omului de afaceri, Ion Movilă, proprietarul terenurilor din regiune.
Localitatea se va numi astfel până în anul 1920, ca mai apoi până în 1948 să se numească
„Carmen Sylva”, iar până în 1962 „Vasile Roaită”.
Ion Movilă a spriji nit construirea a două hoteluri mari și impunătoare la acea vreme,
hotelul „Movilă” – inaugurat în anul 1904 pe platoul dinspre mare, este actual ul hotel „Parc” și
hotelul „Băi” – inaugurat î n anul 1903 pe malul lacului Tec hirghiol, care a vea și instalații de băi
calde, se află în zona restaurantului „Central” de astăzi. Aceste două hoteluri reprezentau la acea
vreme vatra stațiunii, care până la primul război mondial, devenise ră deja cu renume european.

7 Andronic Gh., Neațu M., Rădulescu A., Lascu Stoica, (1989), Litoralul românesc al Mării Negre , Editura Sport –
Turism, București, pg. 69.

14
În perioada următoare 1903 – 1913, s-au înălțat circa 50 de vile și construcții hoteliere și
balneare, locul transfomându -se într -un mic orășel, care atrăgea tot mai mulți turiști. În anul
1909, Eforia Spitalelor Civile din București a pus bazele Sanatoriului T.B.C.
De-a lungul timpului, st ațiunea prinde contur tot mai mult, devenind una dintre cele mai
luxoase și căutate stațiuni de pe litoralul românesc. Începând cu anul 1927 devine comună
îndependentă de Tuzla, în 1928 este recunoscută ca stațiune b alneară sub numele de Movilă –
Techirghiol , iar în 1929 i se atribuie statutul de oraș. Pe lângă numeroasele vile și hoteluri, se
înalță în 1930 un stabiliment balnear – Sanatoriul Militar Maritim (Sanatoriul pentru copii astăzi)
și actuala clădire a Cazinoului construită în 1934.
În perioada inte rbelică, stațiunea se confruntă cu probleme grave: lipsa apei, care era
adusă cu butoaiele de la Tuzla sau cu cisterne pe calea ferată, dar cea mai gravă – dărâmarea
falezei, care se surpa din an în an și amenința cu dispariția stațiunii. Cele mai grave su rpări au
avut loc în 1930 și 1933 când a căzut în mare pavilionul de muzică, dar și în 1935 și 1938 când
s-a surpat o mare porțiune a falezei din sud. Dar, până la finele acestei perioade, stațiunea își
recapătă statutul de așezare estivală cu renume la Ma rea Neagră, fiind întocmit un plan de
sistematizare, iar majoritatea construcțiilor benefici ind de iluminatul electric. În anul 1939 se
construiesc pe malul lacului două instalații de băi reci.
În perioada postbelică, stațiunea suferă schimbări importante : a fost dat în folosință
Teatrul de Vară (1957) cu o capacitate de 2 000 de locuri, construit în stil neoclasic, situat într -un
vast parc natural din centrul stațiunii și Cinematograful de Vară (1959). S -au efectuat lucrări de
modernizare a vilelor și hot elurilor vechi, dar și înalțarea a altora noi. Astfel, în 1964 -1965 se
construiesc cinci unități hoteliere pe faleză: „Ancora”, „Riviera”, „Capitol”, „Excelsior”,
„Gloria”; pentru ca în anii următori să intre în funcțiune și cele trei mari hoteluri din sta țiune:
„Flamingo” (1968), „Crișana” (1969), „Măgura” (1971). De asemenea, sunt construite și noi
restaurante: „Splendid”, „Cosmos”, „Vraja Mării”, „Orizont”, etc. 8

8 Andronic Gh., Neațu M., Rădulescu A., Lascu Stoica, (1989), Litoralul românesc al Mării Negre , Editura Sport –
Turism, București, pg. 81 -84.

15
3.2. Caracteristicile naturale ale sistemului teritorial Eforie
3.2.1. Localizare geo grafică
Orașul Eforie este situat în partea estică a județului Constanța, pe șoșeaua Constanța –
Mangalia (E87), având următoarele coordonate geografice : 44ș4` latitudine nordică și 28ș38`
longitudine estic ă. Este situat la doar 18 kilometri de minicipiul Constanța, iar de Mangalia îl
despart 29 kilometri.
Orașul are o suprafață de 9,22 km² (857ha), cea mai mare parte în intravilan. Din punct de
vedere administrativ, teritoriul orașului este situat în județul Constanța.
Se învecinează cu următoarele unități administrativ – teritoriale:
– la nord cu comuna Agigea
– la est cu Marea Neagră
– la vest cu orașul Techirghiol
– la sud -vest cu comuna Tuzla

Fig. 1 Harta localizării stațiunilor Eforie Nord și Eforie Sud în cadrul județului Constanța

16
3.2.2. Favorabilitatea condițiilor naturale
Orașul Eforie este amplasat la malul Marii Negre, într -o zonă în care solurile au texturi medii
(lutoase sau luto -nisipoase), ceea ce conferă o permeabilitate ridicată și au însușiri fizice bune.
 Așezare geografică
Orașul Eforie este format din localitățile Eforie Nord și Eforie Sud. Eforie este cea mai veche
stațiune de pe litoralul românesc al Marii Negre, fiind fondată în anul 1966 prin unificarea
administrativă a actualelor localități componente.
Eforie -Sud este cea mai veche stațiune balneară de pe litoralul romînesc al Marii Negre, ale
cărei începuturi datează din anul 1899. Mai este cunoscută cu denumirea metaforică de “Orașul
dintre ape” datorită așezării sale geografice între Marea Neagră și Lacul Techi rghiol.
Stațiunea Eforie Nord este situată între Agigea la nord (5 km) și Eforie Sud la sud (2 km), la
circa 15 km de Constanța, fiind o stațiune cu regim balneoclimateric permanent. În partea de
sud-vest se află Lacul Techirghiol bine cunoscut pentru prop rietățile curative ale nămolului său.
 Ca unitate de relief , orașul Eforie face parte din Podișul Dobrogei de Sud care reprezintă
un sistem structural rigid, realizat treptat, din proterozoicul inferior până la începutul
mezozoicului.
La începutul paleozoicului exista ca uscat unitatea sudică, formată din gnaise granitice și
șisturi cristaline mezometamorfice și unitatea centrală cu șisturi cristaline mezometamorfice și
șisturi verzi. După cons olidarea fiecărei unități și subunități acest eau au devenit rigide, formând
o platformă și suferind lăsări sau ridicări cu amploare diferită și pe durată deosebită. Ca urmare,
fazele de exodare și de nivelare au alternat cu faze de imersie, când s -au acumulat depozite
sedimentare. Sub raport structur al, se poate separa un fundament cristalin și o suprastructură
sedimentară cu depozite din mai multe cicluri. Astfel în Dobrogea se poate vorbi de o pediplenă,
iar ultimul ciclu (postsarmațian) corespunde modelării plăcii de calcar din Dobrogea de Sud.
Podișul Dobrogei de Sud are o altitudine sub 100, cu o dezvoltare mare în partea de est și
între Cernavodă și Constanța. Altitudinile minime sunt în jur de 10 -15m, în sectorul sud -estic,
prin includerea la unitatea de podiș a fâșiei de țărm.
Pe ansamblul Dobr ogei se constată o înclinare dublă: din nord și sud către centru
(Cenavodă -Constanța) și o coborâre mai lentă sau mai bruscă spre Dunăre în vest și către mare în
est.

17

Fig. 2 Harta reliefului județului Constanța
După tipul de relief, Eforie se încadrează în relieful litoral , rezultatul oscilațiilor de nivel
al Mării Negre în timp geologic. În lungul litoralului pot fi identificate două sectoare: un sector
cu țărm jos (cordoane litorale, grinduri fluvio -maritime), situat la nord de Capul Midia și la sud
de acesta un sector cu țărm înalt (cu faleză). Țărmul înalt a fost și este dominat de procesele de
abraziune ce afectează faleza (30 – 40 de m înălțime). Este un țărm în retra gere, care a început
după ultima regresiune marină, din ti mpul Pleistocenului superior . Ulterior, a început o
transgresiune continuă a mării urmată de retragerea liniei de țărm. Retragerea și evoluția falezei
este în funcție de modul în care apa mării intră în contact cu fomațiunile geolo gice care
alcătuiesc faleza : fie i ntră în contact direct cu calcarele sarmatice, acolo unde ele apar deasupra
nivelului mării și formează un țărm stâncos, fie intră în contact direct cu depozitele de loess ,
formându -se la baza falezei firide de abraziune, care favorizează ulterior prăbușirea depozitelor
de loess.9
Diversitatea pietrografică, varietatea pantelor și condițiilor climatice determină
manifestarea intensă unor procese actuale: șiroire, torențialitate, spălare în suprafață pe versanții

9 Posea Gr., (2006), Geografia fizică a României. Partea I. Date generale. Poziția geografică. Relief. Evaluare –
teste grilă , Ediția a II -a, Editura Fundației România de mâine, București.
Harta reliefului
județului
Constanța

18
cu pantă ma i mare, tasare, sufoziune pe loessuri, alunecări, prăbușiri și surpări în fazele care
determină cele mai mari degradări de teren. Se adaugă procesele din lungul țărmului, difere nțiate
în sectoarele de faleză ș i de plajă. 10
 Clima
Orașul Eforie se situează î n zona climatică temperat -continentală. Acest tip de climă se
caracterizează prin veri foarte călduroase, ierni friguroase, primăveri scurte și toamne lungi.
Temperatură medie anuală a aerului este de 11,1șC, iar a solului este de 13,5șC. Temperatura
medie înregistrată vara este de 22 -25șC, cu fenomene d e secetă și uscăciune. Iarna se
înregistrează temperaturi medii de -2șC, cu zăpezi abundente și viscole.
Precipitațiile medii anuale sunt de 398 l/m², ceea ce reprezintă o medie sub cea națională,
fiind zona cu cele mai puține precipitații din țară. Atmosfera este intens aerosolizată, cu aeroioni
negativi, benefici pentru sănătate.
Apa Mării Negre are o concentrație de 15,5 grame la litru de săruri minerale. Marea Neagră
întruneș te o serie de caracteristici, printre care se numără: aceasta beneficiază de o plajă
generoasă, lipsită complet de maree, ceea ce conduce la menținerea în cele mai bune condiții a
nisipului fin atât de pe plajă, cât și de pe fundul mării, lipsa stâncilor dar și a unei faune marine
prim ejdioase (rechini, pești periculoși), cât și temeperatura apei mării, care vara are o medie de
+20șC, iar iarna de -0,9șC; toate aceste fac din litoralul Eforiei un loc ideal pentru practicarea
turismului.11
Orientarea către răsărit asigură o medie de 300 d e ore de soare pe lună vara și 2189 ore de
soare pe an, deci cu mult peste limita localităților situate la aceeași altitudine din întregul
continent. Radiația globală anuală în zonă este de 125.390 cal/cm² suprafață orizontală, maximul
insolației înregistr ându -se în luna iulie de 18.330 cal/cm² și minimul în luna decembrie de 3.040
cal/cm².
Evapotranspirația potențială este de 697 mm însă cea reală atinge numai 370 mm, excedentul
de apă față de evapotranspiația potențială fiind de 0 mm, deficitul ajungând l a 327 mm. datorită
evaporației ridicate, umezeala aerului este mare, media multianuală depășind 81%.
Nebulozitatea se caracterizează printr -o evoluție inversă a valorii medii lun are în comparație
cu temperatura aerului, cele mai mari valori înregistrându -se in lunile de iarnă (6,7 – 7,2), cu
maxima în decembrie. Numărul de zile cu ceață este de 50 zile/an, numărul maxim fiind în tipul

10 Ielenicz M., Săndulache I., (2008) România – podișuri și dealuri , Editura Universitară, București.
11 Primăria Orașului Eforie – www.primariaeforie.ro

19
iernii, cu o medie de 8 zile/lună și cu un maxim de 16 zile/lună, ceața fiind destul de persistentă
iarna.
În acestă zonă, î n ceea ce privește vânturile, o frecvență ridicată o au vânturile din Nord
(21,5%), urmate de cele din Vest (12,7%) și Nord -Est (11,7%). Datorită densității și intensității
vânturilor, această zonă este una puternic aerată și ventilată, astfel că problemel e de poluare a
aerului sunt minore.
 Hidrografia
În orașul Eforie și în împrejurimile sale, există surse importante de ape, atât subterane cât și
de suprafață. Resursele de apă subterane sunt importante și la o adâncime relativ mică.
Apele de suprafață su nt:
– Lacul Belona este un simbol al stațiunii Eforie Nord, situat în sudul acesteia, între
Marea Neagră și Lacul Tec hirghiol. A fost amenajat la sfârșitul anilor 1950, cu scopul de a
diversifica posibilitățile de agrement din zonă. Odată cu trecerea timpului, lacul a îmbogățit
semnificativ potențialul turistic al stațiunii. Lacul este poziționat într -un cadru natural, fiind
înconjurat de verdeață și de un ecosistem bogat, care s -a dezvoltat continuu de -a lungul anilor.
Reprezintă o adevărată oază de l iniște pentru turiștii care vor să scape de aglomerația marilor
orașe.12
– Lacul Techirghiol este cel mai bogat lac cu nămol terapeutic di n România, compus
din elemente organice amestecate cu substanțe minerale, con stituind principalul element în
tratamentul diferitelor afecțiuni . Localitatea cu același nume este renumită ca stațiune balneară,
datorită propietăților curative ale acestu i nămol din lac. Apa lacului Tec hirghiol este de șapte ori
mai sărată decât apa Mării Negre și cu toate acestea, numeroase bărci și șalupe fac curse de
agrement sau pentru traversarea pe țărmul dinspre Eforie. Acest liman fluviomarin formează în
prezent o rezervație faunistică , unde trăiesc peste 124 de specii de păsări, multe dintre ele
rarități.13
– Apele marine se găsesc în pa rtea estică a orașului. Plajele au o lungime de 3 km și
lățimi de 20 -100 m și sunt mărginite în partea de nord a stațiunii de o faleză de peste 30 m.
Intrarea în mare este lină, în unele locuri întâlnim nisip fin, în altele nisip cu pietre mici.

12 http://locuridinromania.ro /lacul -belona.html
13 *** (1967), România – Ghid Turistic , Editura Meridiane, București.

20
 Vegetaț ia
Vegetația este una variată, specifică zonei. Vegetația lemnoasă cuprinde specii de arbori
precum plopul, teiul, salcia, fagul, salcâmul și arbuști precum măceșul, păducelul, porumbarul și
sângerul.
Vegetația ierboasă este foarte variată și abundentă. Pe terenurile arabile întâlnim plante
ierboase precum păpădia, pălămida, pelinul, mătrăguna, ciulinele.
Vegetația din parcuri și spații verzi se car acterizează prin uniformitate, speciile fiind
cultivate. Cele mai multe sunt specii exotice si ornamentale.

 Fauna
Fauna caracteristică zonei de silvostepă cuprinde un număr mic de animale sălbatice, datorită
extinderii suprafețelor construite dar și activităților economice din zonă. În subzona de pădure,
cele mai întâlnite păsări sunt pescărșul argintiu (Larus argentatus), pescărușul râzător
(Ridibundus), vrabia de casă (Passer domesticus), vrabia de câmp (Passer montanus), coțofana
(Pica Pica), guguștiucul (Streptopelia decaocto), cioara neagră (Corvus corone corone), cioara
grivă (Corvus corone cornix), gaița (Garrulus glandarius), rândunica (Hirundo rustica) etc.
Reptilele sunt reprezentate de specii comune ca șopârlele, șerpii. Insectele specifice zonei de
câmpie sunt furnicile, g reierii și călugărițele, lăcust ele etc.
Este de remarcat faptul că activitatea economică intensă și ritmul accelerat de construire a
redus semnificativ arealul natural al diverselor specii de animale, păsări și insecte, numărul lor
fiind într -o continuă scădere.
3.3. Caracteristicile socio – economice ale sistemului teritorial Eforie
Populația
În anul 1916 numărul locuitorilor din Eforie Sud era de 60 de persoane, iar în Eforie Nord
de 15 -20, majoritatea fiind salariați ai băilor calde și ai Sanatoriului Eforiei Spitalelor Civile.
După recensământul din anul 1930, ambele localități î nregistrau peste 1027 locuitori. Tot în
această perioadă apăruseră primele obiective comerciale: restaurante, brutării, chioșcuri, bodegi.
În urma recensământului din anul 1941 populația celor două stațiuni scade la 751 de persoane,
această scădere fiind determinată de amorțirea profilului balnear.14
După cum se poate observa și în graficul de mai jos, după anul 2004, Eforie a înregistrat
un trend crescător de la an la an, numărul locuitorilor fiind din ce în ce mai mare. Această
creștere s -a datorat îmbun ătățirii condițiilor de viață ale locuitorilor, dar și investițiilor din

14 Primăria Orașului Eforie – http://www.primariaeforie.ro/

21
domeniul turismului, care au avut ca scop creșterea atractivității turistice a orașului. În ultimii 4
ani, administrația locală a realizat investiții pentru reabilitarea parcurilor și a spațiilor verzi,
realizarea de locuri de joacă pentru copii și relaxare pentru adulți , străzi, trotuare, iluminat
public, acces către plajă, etc. De asemenea, au fost reabilitate rețelele termice, unitățile de
învățământ au fost complet modernizate, s -a început realizarea a peste 200 de apartamente, s -au
realizat canalizări, alimentări cu apă, stație de pompare ape uzate, rețele de alimentare cu energie
electrică și multe altele. Astfel, în prezent cele două stațiuni au peste 10.000 locuitori.
Sursă da te: Institutul Național de Statistică
Majoritatea dintre aceștia sunt români (80,62%), urmați de tătari (3,56%), rromi (3,25%)
și turci (2,21%). Din punct de vedere confesional, major itatea locuitorilor sunt ortodocș i
(81,24%), cu o minoritate de musulmani (6,53).15

Structura populației după vârstă și sex
Analiza structurii demografice în funcție de vârstă pe cele două sexe, evidențiază
tendințele de îmbătrânire demografică, fenomen specific întregii populații din România. Baza
îngustă a piramidei arată val orile mici ale natalității, a populației cu vârstă sub 10 ani. Scăderea
populației tinere a avut loc după 1990, în schimb, cei născuți în perioada 1980 -1990 au fost
destul de numeroși.

15 Primăria Orașului Eforie – http://www.primariaeforie.ro/
800085009000950010000105001100011500
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015Fig. 3 Populația orașului Eforie în perioada 2000 – 2015

22
Fig. 4 Piramida vârstelor – structura pe grupe de vârstă și sex în anul 2000
Sursă date: Institutul Național de Statistică

Cea mai mare valoare observabilă este cea a grupei de vârstă cuprinsă între 30 -34 de ani,
rezultat al interzicerii avorturilor din anul 1966. Această hotărâre a cadrului legislativ apare ca o
necesitate a încurajării natalității, datorită faptului că erau înregistrate valori scăzute ale acestui
indicator. Un exemplu în acest sens este populația cu vârstă cuprinsă între 35 -39 de ani.
În privința speranței de viață la naștere, există o tendință generală de creștere. Cazurile de
îmbolnăviri frecvente ce au în final ca rezultat o creștere a nivelului mortalității este mult mai
des întâlnit la populația de sex masculin și mai redusă în cazul populației feminine. În acest fel
există o menținere a val orilor ridicate a populației feminine vârstnice, comparativ cu cea a
populației masculine de aceeași vârstă. Ca exemplu, populația feminină de peste 65 de ani
reprezentată în cele două grafice de mai jos, are o extindere mult mai mare față de cea masculină
de aceeași vârstă.

-500 -400 -300 -200 -100 0 100 200 300 400 5000- 4 ani5- 9 ani10-14 ani15-19 ani20-24 ani25-29 ani30-34 ani35-39 ani40-44 ani45-49 ani50-54 ani55-59 ani60-64 ani65-69 ani70-74 ani75-79 ani80-84 ani>85 ani
Feminin Masculin

23
Fig. 5 Piramida vârstelor – structura pe gru pe de vârstă și sex în anul 2015
Sursă date: Institutul Național de Statistică
Ce este deosebit de important ȋn privința reprezentării și analizei piramidei vârstelor pe
cele două grupe d e vârstă și sexe, este acela al înțelegerii modului în care, va evolua din punct de
vedere cantitativ forța de muncă în următoarea perio adă Astfel populația cu vârstă ȋntre 5 -9 ani,
care va deve ni populația aptă de muncă peste apoximativ zece ani, va fi deficitară numeric, în
comparație cu forța de muncă actuală. Acest lucru va fi o problemă în viitor, care va avea
consecințe negative asupra veniturilor bugetare locale și naționale. Efectul poate fi amplificat ȋn
cazul ȋn care se continuă fenomenul mig rației, al deplasărilor definitive ȋn orașele mari sau ȋn
afara granițelor, predominant a populației tinere.
Cauzele acestor tendințe evolutive sunt , înainte de toate, nivelul scăzut al fertilității, dar și
migrația, atât internă cât și externă, care afect ează mai ales tinerii cu un grad de profesionalizare
superior. Această categorie de populație este cea orientată spre migrația externă sau spre marile
centre urbane din România, ȋn special acolo unde aceștia realizează studiile universitare. Prin
acest fen omen migraționist și de scădere a natalității, se poate duce la un singur rezultat, acela al
ȋmbătrânirii demografice cu consecințe în sfera economică.
O soluție în vederea stopării acestui proces de ȋmbătrânire a populației și al ȋncetării
procesului migr aționist, este crearea de locuri de muncă, dezvoltându -se în acest sens un climat
de stabilitate economico – financiară . -600 -400 -200 0 200 400 6000- 4 ani5- 9 ani10-14 ani15-19 ani20-24 ani25-29 ani30-34 ani35-39 ani40-44 ani45-49 ani50-54 ani55-59 ani60-64 ani65-69 ani70-74 ani75-79 ani80-84 ani>85 ani
Feminin Masculin

24
În ceea ce privește evoluția structurii populației pe cele două sexe în intervalul de timp
analizat, se poate observa dominarea numeric ă a populației de sex feminin. În prima și cea de -a
doua parte a vieții, din punct de vedere numeric, ambele sexe sunt oarecum la egalitate, nefiind
fenomene vizibile de dominare a vreunui sex anume, ca apoi să se instaleze o dominare a
populației feminine. Creșterea proporției mai mari a femeilor odată cu vârsta se datorează
fenomenului de supramortalitate masculină (mortalitatea este relativ mai mare în rândul
populației masculine).

Activitatea economică
Orașul Eforie are un puternic profil economic dominant, dat de poziția geografi că și
cadrul natural deosebit, fiind o localitate cu o mare și importantă tradiție în domeniul turismului.
La nivelul orașului Eforie activitatea economico – socială se axează pe următoarele domenii:
– Prestări de servicii și comerț, mai ales în domeniul turismului (servicii hoteliere, de
restaurant și conexe);
– Transport rutier;
– Industrie ușoară (produse alimentare);
– Construcții civile și industriale.
Activitățile productive sunt foarte slab reprezentate, ceea ce conduce la o puternică
discrepanță între ac tivitățile economice derulate în afara sezonului turistic.
Așezarea orașului Eforie și sprijinul acordat de autoritățile administrației publice prin
eliminarea birocrației și eliberarea rapidă a autorizațiilor pot favoriza însă activitatea
investițională. Această activitate investițională este orientată în zona serviciilor, în acord cu
profilul economic dominant al localității. La fel de importante ca investițiile străine sunt și cele
ce privesc dezvoltarea potențialului local de creștere a unor activități existente, printr -un
marketing adecvat, unitar.
Aproape toți operatorii economici sunt societăți de tip S ,R.L. (98% din total), urmate de
societățile de tip S .A. (2% din total), cu obiect preponderent de activitate în sfera comercială și a
serviciilor turisti ce și activități conexe. În prez ent, activează 355 de agenți economici în orașul
Eforie, cu următoarea structură de activitate:
– 7 în domeniul producției alim entare
– 16 în domeniul construcțiilor
– 65 în domeniul hotelier

25
– 10 în domeniul transporturilor
– 11 în domeniul tranzacțiilor imobiliare
– 52 în domeniul restaurantelor și alt or activități similare.16

Criza economică înregistrată în România s -a resimțit și în orașul Eforie, j udețul Costanța.
În cadrul orașului Eforie intră un număr destul de mare de firme. Dacă la începutul anului 2000,
numărul acestora era aproximativ 250, în anul 2012 acesta se ridică la 650. Se constată o creștere
treptată a acestor firme. Creșterea se intensifică până în anul 2008, moment în care în România
încep a se resimți efectele crizei economice. Se poate observa un regres pe scara evolutivă a
firmelor ce își desfășurau activitatea economică în Eforie. Multe dintre aces tea au fost
desființate. Se reabilitează începând cu anul 2010 – 2011 când sunt aplicate sistematic noi
investiții.
După cum se poate observa, orașul are capacitatea de a prelua cu ușurință impulsurile
negative primite din exterior, de a se reabilita econ omic, perioada de criză resimțindu -se pe o
perioadă relativ scurtă de timp.

Sursă date: PN-II-RU-TE-2014 -4-0835

Evoluția a nuală a cifrei de afaceri , însumând activitățile economice ale tuturor
companiilor din Eforie , pent ru perioada de analiză 2000 -2012 prezint ă o traiectorie ascendentă.
De la o valoare de 42.533.054,5 lei în anul 2000, se ajunge la v aloarea de 360 .693.618 lei în
2012 . De asemenea, ca și în situațiile precedente, până în anul 2008 creșterea este neîntreruptă

16 “Strategia privind dezvoltarea durabilă a orașului Eforie, jud. Constanța , 2014 – 2020 ”
0100200300400500600700800
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012Fig. 6 Evoluția numărului total de firme în perioada 2000 –
2012 din orașul Eforie
Numărul firmelor din Eforie Linear (Numărul firmelor din Eforie)

26
(se ajunge la valoarea de 275 .088.892 lei), după care urm ează o scădere în decursul unui an,
2009 , ajungându -se la 223 .706.232 lei. În perioada următoare, intervalul 2009 – 2012 are loc o
creștere bruscă.
Sursă date: PN-II-RU-TE-2014 -4-0835

Trebuie avut în vedere faptul că în România criza economică a dus la devalorizarea
leului. Scăderea salariilor și a creditării a cauzat îngreunarea puterii de cumpărare, prin care,
implicit, firmele au suferit pierderi substanțiale. A ceste pierderi se pot deduce anali zând graficul
evoluției profitului firmelor ce îș i desfășoară activitatea în Eforie.
Se poate observa un colaps puternic al profitului în anii 2008 – 2010. Criza economică nu
este singurul motiv, ci investițiile puternice care au fost demarate pe parcursu l acestor ani,
profitul obținut fiind practic reinvestit.

0100000000200000000300000000400000000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012Fig. 7 Evoluția cifrei de afaceri în perioada 2000 – 2012 din
orașul Eforie

Număr cifră de afaceri Linear (Număr cifră de afaceri)

27
Sursă date: PN-II-RU-TE-2014 -4-0835
Și în dreptul numărului de salariați, criza economică a cauzat decline puternice. Numărul
relativ mic de salariați se datorează restructurărilor economice și șomajului, acestea fiind efectele
post-criză. Între anii 2008 – 2010 s -a înregistrat cea mai mare scădere, de aproximativ 300 de
persoane. Un aspect important în vederea scăderii salariaților îl constituie șomajul, care s -a
manifestat în timpul crizei, precum și rezultatul efectelor post -criză.
Criza economică a determinat desființarea firmelor slab organizate, astfel încât
companiile care nu au avut o structură solidă au pierit, salariații fiind nevoiți să se reorienteze
spre alte sectoare de activitate sau alt domeniu. Acest lucru a cauzat o maturitate din punct de
vedere al investițiilor.
Sursă date: PN-II-RU-TE-2014 -4-0835
10001200140016001800200022002400
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012Fig. 9 Evoluția numărului total de salariați în perioada 2000
– 2012 din orașul Eforie

Număr total de salariați Linear (Număr total de salariați)
0200000040000006000000800000010000000120000001400000016000000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012Fig. 8 Evoluția profitului în perioada 2000 – 2012 din orașul
Eforie

Număr profit Linear (Număr profit)

28
3.4. Sistemul teritorial Eforie din punct de vedere turistic
3.4.1. Analiza resurselor turistice n aturale și antropice
Resursele turistice naturale sunt cele care s -au păstrat de -a lungul timpului într -o formă
sau alta, puțin atinse de activitățile umane. Prin specificul, conținutul și valoarea lor, resursele
turistice naturale reprezintă pe de o parte , atracții turistice pretabile petru vizitare, iar pe de altă
parte ele pot fi valorificate direct în activitatea de turism ca materie primă, putând da naștere la
diferite activități cu specific turistic.
Valorificarea adecvată a factorilor naturali enume rați mai jos con cură la întrunirea
condiț iilor de odihnă și recreere în zonă.
Factorii naturali de cură sunt determinați de climatul maritim , excitant solicitant, apa
Mării Negre, apa sărată a lacului Techirghiol, nămolul sapropelic extras din lac, bioclimatul
marin bogat în aerosoli salini și în radiație solară, cu efect stimulant asupra organismului.
Nămolul sapropelic – stațiunile turistice Eforie Sud și Eforie Nord sunt cunoscute ca
stațiuni balneoclimaterice permanente pentru bazele de tratamen t balnear cu nămol sapropelic
din Lacul Techirghiol. Nămolul sapropelic, cu o consistență păstoasă, bogat în coloizi minerali si
organici, cu o mare capacitate hidro și termopexica, are calități ce îl situează pe primele locuri
din Europa din punct de vede re al eficacității terapeutice, acționând atât prin factorii săi fizici cât
și prin componentele sale chimice, așa cum demonstrează studiile de absorbție cu izotopi
radioactivi .
Apa mării – prin salinitatea relativ redusă, de 17 – 18 g/l și compoziția ei chimică
(clorurată, sulfatată, sodică, magnezică) este favorabilă organismului uman din punct de vedere
terapeutic. Marea este completată de o plajă generoasă, lipsită complet de maree, ce ea ce
menține în bune condiții nisipul fin de pe plajă și de pe fundul mării. Lipsa stâncilor și a unei
faune marine primejdioase (rechini, pești periculoși) face din litoralul Eforiei un loc ideal pentru
practicarea turismului balnear. Temperatura ape i mării are o medie de +20șC vara și de – 0,9șC
iarna. Proprietățile curative ale apei mării sunt folosite cu succes de mulți ani în tratarea
diverselor afecțiuni reumatologice prin intermediul unor cure heliomarine. Marea Neagră este
lipsită de flux și reflux , în schimb valurile pot ajunge uneori la înălțimi de 1 – 3 metri, favorizând
talazoterapia. Astfel, lipsa mareelor și a valurilor mari permit folosirea optimă a plajelor, iar
salinitatea redusă a mării la suprafață favorizează sporturile subacvatice și pe cele nautice. 17

17 Elena Bogan, Melinda Cândea, Tamara Simion, (2012), Patrimoniul turistic al României , Editu ra Universitară,
București, pg. 88.

29

Litoralul românesc al Mării Negre are o caracteristică aparte și anume pa nta de inversiune
lină, de 5 – 15ș înclinare, ce înaintează 50 – 150 met ri de la țărm în larg, ce este p e deplin ajutor
copiilor sau celor neinițiați în tainele înotului. Acesta fiind motivul pentru care, stațiunea Eforie
Sud este destinată cu precădere co piilor.18

Foto 2. Plajă Eforie Nord – August 2015
(arhivă personală)

18 Elena Bogan, Melinda Cândea, Tamara Simion, (2012), Patrimoniul turistic al României , Editu ra Universitară,
București, pg. 87 -88. Foto 1. Plajă Eforie Nord – Octombrie 2015
(arhivă personală)

30
Peisajul turistic al litoralului Mării Negre își găsește rar echivalent în lungul coastelor
continentului european, fiind de o unicitate specifică. Litoralul Mării Negre este renumit și
pentru practicarea turismului balneoclimateric. Complexul format din a pă, nisip, aer și soare are
efecte terapeutice, face miracole pentru oamenii care caută un loc benefic pentru sănătate. Aerul
este bine ionizat cu aerosoli marini care, împreună cu influența valurilor, generează cure speciale
de talasoterapie; iar cele dou ă stațiuni Eforie Nord și Eforie Sud sunt atât stațiuni de agrement
cat și stațiuni balneoclimaterice.
Plaja este naturală, formată din nisip cuarțos -calcaros, cu o granulație fină spre medie,
fiind aproape tot timpul uscat. Stațiunea Eforie Nord cât și Eforie Sud se bucură de o deschidere
largă către mare și o faleză a cărei înălțime atinge și 30 de metri. Plaja staț iunii are o lung ime de
aproximativ 4 kilometri în Nord și 3,5 km în Sud iar lățimea sa variază î ntre 20 și 100 de metri.
În zona de nord a p lajei se înalță faleza, cunoscută ca un loc perfect de promenadă . Legă tura
dintre faleză și plajă este facută prin intermediul unor scări. În partea sudică a stațiunii plaja este
mai lată ș i accesul se face direct. Pe toata întinderea plajei intrarea în ap ă se face lin, iar nisipul
are o granulație mai mare decât cel din Mamaia și Constanța. O parte din plajă este amenajată cu
sezlonguri, umbrele ș i beach baruri. Plaja stațiunii Eforie Nord are un farmec aparte, datorită
falezei relativ înalte, cu mulă verd eață și diguri mai numero ase decât în celelalte stațiuni, iar cea
din Eforie Sud se distinge pintr -un promotoriu de calcar și o faleză care atinge pe alocuri 35 de
metri deasupra mării.

Foto 3. Plajă Eforie Sud – Mai 2013
(arhivă personală)

31
Panta submersă domoală a platformei continentale, fără denivelări și gropi, cu valuri
mici, favorizează băile de mare, mersul și jocurile în apă. Plaja și nisipul plajei sunt benefice
pentru helioterapie și psamoterapie, ce fac parte din complexul de cură balneară specifică mării,
contribuind la refacerea și c ălirea organismului.19

Bioclimatul marin – se caracterizează prin stabilitate termică mare, precipitații scăzute,
număr mare al zilelor senine, prezența brizei marine, aer încărcat cu aerosoli. Acest climat are un
dublu efect asupra organismului uman: unu l stimulant, datorită intensității mari a radiațiilor
ultraviolete, conținutului ridicat de iod și săruri și unul calmant datorită stabilității presiunii
atmosferice, umezelii și variațiilor mici de temperatură.
Apele mineralizate din foraje sau existente în unele lacuri sărate, asociate cu nămolul
terapeutic, sunt resurse turistice de primă importanță în susținerea curei balneare. Astfel de ape
sunt prezente și în Eforie Nord, ape de adâncime mineralizate ( cu 618 -1038 mg/l săruri) și
mezotermale (24 -28șC) , care din punct de vedere chimic sunt bicarbonatate, calcice, sulfuroase,
clorurate, iodurate. Acestea sunt indicate în tratamentul afecțiunilor reumatismale, ginecologice,
ale sistemului nervos periferic sau pentru cură internă (tratarea colitei, disch ineziei biliare). 20

19 Elena Bogan, Melinda Cândea, Tamara Simion, (2012), Patrimoniul turistic al României , Editu ra Universitară,
București, pg. 88.

20 Elena Bogan, Melinda Cândea, Tamara Simion, (2012), Patrimoniul turistic al României , Editura Universitară,
București, pg. 89 -90. Foto 4. Plajă Eforie Sud – Octombrie 2015
(arhivă personală)

32
Apa mării (utilizată în cura heliomarină), nămolul sapropelic (cunoscut pentru efectele
sale curative în afecțiuni reumatologice) și bioclimatul marin (cunoscut pentru tratarea diferitelor
afecțiuni de natură balneologică) sunt consider ate a fi cele mai importante resurse turistice
naturale specifice de care dispune destinația Eforie.
Resursele turistice antropice se clasifică în trei categorii: resurse tangibile, intangibile și
ambientale. Elementele atractive tangibile includ festivalurile, teatrele, cinematografele,
muzeele, numeroasele statui și monumentele cultural istorice, parcurile și spațiile verzi și nu în
ultimul rând, hotelurile, restaurantele și amenajările pentru divertisment și agrement. Printre
acestea se numără:
 Eforie Aqua Park este unicul parc de distrac ții acvatic din sudul litoralului, situat între Plaja
Belona din Eforie Nord, Hotelul Europa și Lacul Belona. Este un mediu sigur și sănătos, cu o
mulțime de tobogane și piscine, atât pentru cei mici cât și pentru adulți. Aici te poți relaxa, bălăci
și distra prin intermediu l programelor de aerobic, aqua zumba și multe altele. Există și o zonă de
servicii, cu o mulțime de restaurante, baruri, cofetării, masaje, etc. Pe timpul zilei atmosfera este
întreținută de o echipă de specialiști și sunt organizate diverse spectacole și petreceri interactive
pentru copii și adulți.
 Lacul Belona este situat în sudul stațiunii Eforie Nord, chiar între Marea Neagră și Lacul
Techirghiol. Lacul a fost amenajat cu scopul de a diversifica posibilitățile de agrement din
stațiune, îmbogățind semnificativ potențialul turistic al acesteia. Lacul este poziț ionat într -un
cadru natural, fiind înconjurat de verdeață și de un ecosistem bogat, care s -a dezvoltat continuu
de-a lungul anilor. Reprezintă o adevărată oază de lini ște pentru turiștii care vor să scape de
aglomerația din celelalte stațiuni de pe litoral .

Foto 5. Lacul Belona
(arhivă personală)

33
 Un alt loc unde turiști i se pot recrea și distra, este Ana Yacht Club , primul port de agrement
privat din România. Portul este situat foarte aproape de centrul stațiunii Eforie Nord, în golful
din fața hotelului Europa, aparținând lanțului Ana Hotels. Are o capacitate de 60 de ambarcațiuni
simultan, un pescaj de 3 metri și este deschis și folosit pe durata întregului an.
 Teatrul de vară din Eforie Nord este o clădire ce s -a conservat minunat de aproape 50 ani. În
lunile de va ră Eforie Nord găzduiește concerte și spectacole de teatru, multe dintre acestea
străbătând litoralu l pe toată durata sezonului. Eforie Nord este una din locațiile favorite după
spectacolele din Mamaia, fiind totodată un mod mai relaxant și mai puțin aglomerat de a simți
freamătul mulț imii.
 Teatrul de vară din Eforie Sud organizează spectacole în sezonu l estival și mii de turiști iau
parte cu mult drag.

Foto 6 , 7. Teatrul de vară din Eforie Sud
(arhivă personală )

 Cinematograf în aer liber în Eforie Sud.
 Bibliotecă atât în Eforie Nord cât și în Eforie Sud.
 Parcuri de distracții atât în Eforie Nord cât și în Eforie Sud.

Pe lângă acestea, obiectivele antropice mai sunt reprezentate de ansamblul de statui și
monumente cultural istorice, precum:
 Trei grupuri statuare în piatră, opere semnate de Baloch Petre, amplasate în Parcul Gării;
 Rod (Maternitate), în bronz, operă semnată de Boris Caragea, amplasată în anul 1964 pe
faleză, în zona Debarcader;

34
 Fata cu floare, operă semnată de Ioan Kasargian, amplasată în anul 196 7 pe faleză în fața
restaurantului Neon ;
 Știința și Sortul, operă semnată de Lazăr Dorio, amplasată pe faleză în anul 1967;
 Muncitor pe plajă, operă semnată de Baloch Petre, amplasată în anul 1962 în fața Hotelului
Perla;
 Cultură fizică, operă semnată d e Blendea Constantin, amplasată la Restaurantul Neon;
 Bogățiile Dobrogei, operă semnată de Sabin Gheorghe, amplasată la Restaurantul Venus;
 Marea, operă semnată de Nicodin Ion și Stork Botez Cecilia, amplasată la Cantina nr.1;
 Voioșie, operă semnată de Verto Arthur, amplsată în anul 1966 în fața Complexului A;
 Cutezanța, operă în piatră, semnată de Zuaf Lelia, amplasată în anul 1964 în fața Club Central;
 Copii, operă semnată de Popovici Doru, amplasată în
anul 1961, în fața Hotelului Belona;
 Tinerețea, operă semnată de Oniță Iulia, amplasată în
anul 1962, Eforie Sud;
 Cultură fizică, Combinatul Fond Plastic Bucuresti 1962,
amplasată pe bld. T. Vladimirescu, Eforie Nord;
 Ion Movilă, statuie amplasată în Parcul Ion Movilă,
Eforie Sud;
 Muzică, Eforie Sud, statuie amplasată pe strada Faleză,
parc;
 Poezia, Eforie Sud, statuie amplasată pe strada Faleză,
parc;
 Scoica cu perlă, monument fântâna arteziană amplasată
pe bule vardul Republicii, Eforie Nord;
 Situl arheologic din Eforie Sud, din epoca romană, sec.
IV-I a. Chr., sec. II -IV, locuire civilă, tip așezare;
 Muzeul de arheologie din Eforie Sud, cuprinde vestigii din neolitic, unele aparținând culturii
Hamangia și numeroase amfore, opaițe, fragmente de vase etc. din epocile elenistică, greco –
romană și romană.

Resursele tangibile nu pot fi elemnete de atracție pentru turiști dacă nu sunt în ech ilibru
cu elementele intangibile, factorii care nu se văd, dar se simt: stilul de viată, structurile
decizionale care contribuie la amenajarea turistică, atmosfera din stațiuni în general, religia,
limba vorbită, legăturile sociale, etc.
Foto 8 . Statuia lui Ion Movilă din Eforie Sud
(arhivă personală )

35
Orice destinație turistică trebuie să se facă cunoscută și prin calitatea ambientului: un aer
nepoluat, reducerea zgomo telor specifice zonelor aglomerate , mirosuri specifice, calitatea
dotărilor edilitare (iluminat, apă curentă, etc.). 21
Punctarea principalelor componente ale potențialului natural și a celui antropic, precum și
a unor caracteristici corespunzătoare acestora, confirmă că orașul Eforie dispune de un bogat
potențial turistic, cu o mare posibilitate de valorificare.

3.4.2. Analiza bazei tehnico -materiale
Baza tehnico -materială este compusă din totalitatea dotărilor tehnice și edilitare necesare
asigurării serviciilor de bună desfășurare a actului turistic. În cadrul bazei tehnico -materiale se
includ: structurile de primire – capacitățile de cazare și alimentație publică, structurile de
agrement, structurile de tratament, precum și rețeaua de servicii aferente turismului. 22
Structurile de cazare
Orașul Eforie dispune de o gamă diversificată de unități de cazare , de la hoteluri, vile
pensi uni și camere de închiriat sau apartamente, la camping, căsuțe tip camping, bungalow sau
popas turistic, acestea din urmă alcătuind categoria „Altele” din graficul de mai jos și însumând
cel m ai mic procent. Cele mai multe baze de cazare se gasesc în cadru l camerelor sau
apartamentelor de închiriat cu un procent de 36% fiind urmate de vile 27% și hoteluri 25%,
pensiuni 5% și hosteluri 4%.

Sursă date: Autoritatea Națională pentru Turism

21 Elena Bogan, Melinda Cândea, Tamara Simion, Alexandr a Tătaru, Turism rural. Turism urban , Editura
Transversal, Bucureș ti.
22 Gheorgilaș A., (2011), Geografia Turismului. Metode de analiză în turism , Editura Universitară, București, pg. 17 36%
27% 25% 5% 4% 3% Fig. 10 Unitățile de cazare existente în orașul Eforie
Camere de inchiriat/
apartamente
Vile
Hoteluri
Pensiuni
Hosteluri
Altele

36
Atât stațiunea Eforie Nord cât și stațiunea Eforie Sud nu includ multe hoteluri , de aceea
o mare parte din locuri le de cazare disponibile sunt oferite de vile și pensiuni turistice.
Majoritatea hotelurilor incluse în circuitul turistic sunt construite în p erioada comunistă, iar
câteva dintre acestea au fost renovate și reclasificate: Complexul Bran -Brad -Bega, Hotel Belona,
Hotel Astoria, Hotel Apollo, Hotel Meduza, Hotel Petrolul, Hotel Minerva, etc. Stațiunea Eforie
Nord nu include nici o unitate de 5 stel e, iar hotelurile de 4 stele sunt în număr de 5: Hotel
Europa, Hotel Mondial, Hotel Mirage, Hotel Delfinul și Complexul Bran -Brad -Bega.
Majoritatea hotelurilor din Eforie Nord sunt unități de categoria 3 și 2 stele, ceea ce face ca
stațiunea sa fie una ușo r aceesibilă. Același lucru se poate spune și despre stațiunea Eforie Sud.
Multe dintre locurile de cazare ale acestei stațiuni sunt disponibile în hotelurile de 2 stele,
constr uite în perioada comunistă și renovate: Hotel Gloria, Hotel Crișana, Hotel Măgu ra, Hotel
Riviera, Hotel Ancora, Hotel Suceava, etc. În stațiune există și hoteluri de 3 stele, unele dintre
ele fiind recent construite: Hotel Migador, Hotel Amurg, Hotel Splendid, Complex Fortuna,
Complex Balnear Vraja Mării, etc.

Sursă date: Autoritatea Națională pentru Turism

5%
36%
53% 6% Fig. 11 Clasificarea hotelurilor
1 stea
2 stele
3 stele
4 stele

37

Fig.12 Harta unităților de cazare – hotelurile din stațiunea Eforie Nord

Nr. Nume hotel Nr. Nume hotel Nr. Nume hotel Nr. Nume hotel
1. Olguța 13. Minerva 25. Dynes 37. Eforie
2. Steaua de mare 14. Lola 26. Benida 38. Meteor
3. Meduza 15. Acapulco 27. Petrolul 39. Hefaistos, Vera,
Cormoran,
Lebăda, C onfort,
Dana, Giulia,
Alegro
4. Delfinul 16. Union 28. Pescăruș 40. Felix
5. Mirage 17. Neptun 29. Sport 41. Belvedere
6. Phoenix 18. Doina 30. Bega 42. Apolo, Cupidon,
Fortuna, J upiter ,
Selena
7. Venus 19. Azur 31. El Stefanino 43. Solero
8. Cerna 20. Astoria 32. Brad 44. Sor Inn Holiday
9. Bucegi 21. Putna,
Philoxenia 33. Bran 45. Anca
10. Făgăraș 22. Green House 34. Belona 46. Uranus
11. Rhodos 23. Roxy & Mario 35. Europa 47. Hermes
12. Mondial 24. Holiday 36. Carmen 48. Cinema Neon

38

Foto 9. Hotel Europa **** Eforie Nord Foto 10. Hot el Delfinul **** Eforie N ord
(arhivă personală) (arhivă personală)
Foto 12. Hotel Golden Beach *** E forie Nord
(arhivă personală)

Foto 11. Hotel Union *** Eforie Nord
(arhivă personală)
Foto 13. Hotel Acapulco *** Eforie Nord
(arhivă personală)

Foto 14. Hotel Raul *** Eforie Nord
(arhivă personală)

39
Foto 15. Complex Hotel Vera *** Eforie Nord
(arhivă personală)

Foto 18. Hotel Splendid *** Eforie Sud
(arhiv ă personală)

Foto 17. Hotel Victoria *** Eforie Sud
(arhivă personală)

Foto 19. Hotel Gloria ** Eforie Sud (arhivă personală)
Foto 20. Hotel Capitol ** Eforie Sud
(arhivă personală)
Foto 16. Hotel Edmond *** Eforie Nord
(arhivă personală)

40
Fig.13 Harta unităților de cazare – hotelurile din stațiu nea Eforie Sud

Nr. Nume hotel Nr. Nume hotel Nr. Nume hotel
1. Flamingo 11. Crișana 21. Complex Măgura
2. Gloria 12. Căprioara 22. Turist, Dumbrava
3. Excelsior 13. Făgăraș, Oltenia,
Vânătorul,
Privighetoarea,
Busola, Sânziana 23. Cosmos
4. Capitol 14. Jiul 24. Amurg
5. Riveira 15. Complex Comercial 25. Mărgăritar
6. Briza Mării 16. Parc 26. Sirena, Fortuna, Orizont
7. Ancora 17. Vraja Mării 27. Claudia
8. Otilia 18. Mureș, Bistrița
9. Splendid 19. Edmond
10. Plexus 20. Marinarul

41
Spre deosebire de hoteluri, vilele sunt mai numeroase, iar majoritatea oferă facilități și
condiții de cazare foarte bune. În Eforie Nord există o singură vilă inclusă în categoria de 5 stele:
Vila Boutique Citadel, două vile incluse în categoria de 4 stel e: Vila Cube și Vila Elena. După
cum se poate observa și în graficul de mai jos, majoritatea vilelor sunt de 3 și 2 stele, cu un
procent de 47% din total, respectiv 39%, printre acestea se numără Vila Lucian, Vila Green
House, Vila Coralis, Vila Panoramic, etc., și foarte puține de o stea. La fel și în stațiunea Eforie
Sud, vilele sunt numeroase și oferă condiții bune de cazare. Acest tip de cazare este preferat de
mulți turiști, deoarece multe dintre vile și pensiuni sunt împrejmuite de curte amenajată cu mese,
scaune și grătare: Vila Plexus, Vila Eminescu , Vila Apollonia, Vila Ene, Vila Arome22.

Sursă date: Autoritatea Națională pentru Turism
Foto 21. Vila Plexus *** Eforie Sud (arhivă personală) Foto 22. Vila Eminescu – Eforie Sud

11%
39% 47% 2% 1% Fig.14 Clasificarea vilelor
1 stea
2 stele
3 stele
4 stele
5 stele

42
Pensiunile se găsesc în număr mai mic în ambele stațiuni, dar oferă condiții și facilități
de cazare de la bune la foarte bune. În acest sens amintim Pensiunea Ingrid situată în Eforie Nord
și care intră în categoria de 5 margarete, restul pensiunilor fiind incluse în categoria de 3 și 2
stele: Pensiunea Roxana, Pensiunea Stemi din Eforie Nord și Pensiunea Paradox din Eforie Sud.

Sursă date: Autoritatea Națională pentru Turism
O altă categorie de unitate de cazare este hostelul , cunoscut ca un fel de hotel dar pe ntru
tineret, turiști cu buget restrâns, având dormitoare și băi comune. Principala diferență dintre hotel
și hostel este faptul că la hotel se rezervă camera, iar la hostel se re zervă doar patul, camerele
sunt comun e, iar în cele mai multe cazuri paturile sunt supraetajate, unde pot dormi persoane
străine. Datorită standardului scăzut oferit de hosteluri, tarifele sunt mult mai mici decât la
hoteluri. În graficul de mai jos putem observa că procentul cel mai mare 44% le revine
hostelurilor de 2 stele, urma te de cele de 1 stea cu un procent de 31% , respectiv 3 stele 25%.
Exemple: Hostel Benida, Hostel Domino din Eforie Nord, Hostel Bistrița, Hostel Oltenia din
Eforie Sud. 29%
65% 6% Fig. 15 Clasificarea pensiunilor
2 stele
3 stele
5 margarete

43

Sursă date: Autoritatea Națională pentru Turism
Datorită faptului ca cele două stațiuni aparțin orașului Eforie, mai există și spații de
cazare oferite de particulari, care însa nu oferă acel eși confort și servicii. Aici intră camerele și
apartamentele de închiriat , sunt cele mai numeroase și sunt împărțite de la 3, 2 stele și o stea .

Sursă date: Autoritatea Națională pentru Turism

În categoria Altele, am inclus mai multe tipuri de unități de cazare, care sunt în număr
restrâns: 3 unități de campig , 2 unități de căsuțe tip camping , 3 unități bungalow și un popas
turistic . Și acestea sunt clasificate pe stele, cele mai multe fiind incluse în categoria unei singure
stele, cu un procent de 56%, urmate de cele cu 2 stele și respectiv 3 stele. 31%
44% 25% Fig. 16 Clasificare hosteluri
1 stea
2 stele
3 stele
22%
45% 33% Fig. 1 7 Clasificarea camerelor și apartamentelor
de închiriat
1 stea
2 stele
3 stele

44

Sursă date: Autoritatea Națională pentru Turism

Foto 23, 24. Căsuțe tip camping – Eforie Sud
(arhivă personală)

56% 33% 11% Fig. 18 Alte unități de cazare
1 stea
2 stele
3 stele

45

Structurile de alimentație
În ceea ce privește unitățile de alimentație publică , pe lâ ngă restaurantele care aparțin
hotelurilor, unde turiștii pot beneficia de servirea mesei, în stațiunile Eforie Nord și Eforie Sud ,
sunt deschise în timpul sezonului estival numeroase terase și restaurante cu autoservire, pizzerii,
fast food -uri, patiserii, etc., unde se servesc preparate pentru toate gusturile și pentru orice buget.
Cea mai mar e parte din terasele și restaurantele din Eforie Sud sunt poziți onate pe faleză, astfel
turiștii pot admira peisajul, marea , servind masa într -o atmosferă placută la malul mării.
Procentul cel mai mare îl dețin restaurantele cu 53% din totalul unităților d e alimentație, fiind
urmate de barurile de zi cu un procent de 22% din total, tera se, braserii, fast food -uri. O categorie
destul de importantă este alcătuită din snack baruri, cafe -baruri, bufete, baruri și disco baruri, în
graficul de mai jos fiind sub d enumirea „Altele”. Am ales să le pun pe toate într -o singură
categorie, deoarece se găsesc într -un număr restrâns în ambele stațiuni și oarecum au același mod
de servire și aceleași gustări și preparate.
Sursă date: Autoritatea Națională pentru Turism

În clasificarea restaurantelor am inclus și restau rantele ce aparțin hotelurilor împreună
cu cele individuale. Se găsesc mai multe tipuri de restaurante, de la cele clasice și tradiționale, la
restaurante cu autoservire care sunt cele mai populate și căuta te de către turiști în sezonul estival
datorită mâncării bune și prețurilor accesibile, dar și restaurante cu specific național. După cum
se poate observa și în graficul de mai jos, cele mai multe restaurante sunt de 2 stele însumând
mai m ult de jumătate, 52% din total, acestea sunt: Acapulco, Capitol, Crișana, Debarcader, 53%
22% 7% 6% 3% 9% Fig. 19 Unitățile de alimentație existente în orașul Eforie
Restaurante
Baruri de zi
Braserie
Terase
Fast food-uri
Altele

46
Imperial, Excelsior, Orizont, White House, Lira, etc. Sunt urmate de cele din categor ia de 3 stele
cu 39% din total: Perla Mării, Migador, Mirage, Golden Beach, Belona, Flamingo, Union,
Petrolul, Vera, Splendid, etc.; iar un procent de 6% le re vin restaurantelor de o stea. C el mai mic
procent 3% le revin restaurantelor de 4 stele, care se găsesc în incinta hotelurilor de 4 stele din
Eforie Nord, acestea fiind: Hotelul Europa, Hotelul Mondial și Hotelul Delfinul.
Hotelul Europa deține propriul restaurant în cadrul căruia se servesc micul dejun, prânzul
și cina în sistem bufet sau varianta meniu.
Complexul Steaua de Mare – Hotel Delfinul pune la dispoziția turiștilor pachetul de
cazare cu All Inclusive ce conține: cazare + mic dejun + prânz + cină. Toate mesele se vor servi
în sistem bufet.
În cadrul Hotelul Mondial mesele principale, micul dejun, prânzul și cina se ser vesc la
propriul restaurant în sistem bufet sau varianta meniu.

Sursă date: Autoritatea Națională pentru Turism 6%
52% 39% 3% Fig. 20 Clasificarea restaurantelor
1 stea
2 stele
3 stele
4 stele

47

Foto 25. Restaurant
Autoservire – Terasă –
Pizzerie Vera *** – Eforie
Nord
(arhivă personală)

Foto 26. Restaurant – Autoservire –
Bar Acapulco – Eforie Nord
(arhivă personală)

Următoare categorie cuprinsă în structurile de alimentație pe litoral sunt barurile de zi .
Această categorie însumează 22% din totalul unităților și cuprind baruri de la 4 stele până la o
stea. Cele mai num eroase sunt barurile de 3 stele cu un procent de 46%, aproape jumătate din
totalul barurilor, care se găsesc în incinta hotelur ilor, ori separat, individuale; exemple: Steaua de
Mare, Petrolul, Perla Mării, Migador, Meduza, Fortuna, Flamingo, Belona, etc. Apoi, cu un
procent de 38% s e regăsesc barurile de 2 stele: Excelsior, Crișana, Club Dunărea, Complex
Bran -Brad -Bega, etc.; iar cu un procent de 8% fiecare sunt barurile de 4 stele si respectiv o stea.
La fel ca restaurantele de 4 stele, barurile din aceea și categorie aparțin hotelurilor Europa,
Mondial și Delfinul.

48

Sursă date: Autoritatea Națională pentru Turism
Braseria este locul în care se servesc preparate culinare, specialități de patiserie și
cofetărie, băuturi alcoolice fine, răcoritoare, cafea, etc. Acestea se găsesc în număr de 15 din
totalul unităților de alimentație de pe litoral și se clasifică pe stele. Major itatea braseriilor sunt de
2 stele acumulând un procent de 46%, apoi cele de 3 stele cu 27% și o stea. Există o singură
braserie de 4 stele în Eforie Nord, care se află în incinta Hotelului Europa. Alte braserii: Steaua
de Mare, El Stefanino de 3*, Claudia, Holiday de 2* și Albatros de 1*.

Sursă date: Autoritatea Națională pentru Turism

Terasele sunt un alt loc unde turiștii pot servi masa și totodată se pot relaxa într -un mediu
plăcut. Acestea se găsesc într -un număr restrâns de 13 unități, dintre car e 8 de 2 stele cu un
procent de 61%, 4 unități de o stea și o singură unitate de 4 stele, Terasa Mi -e Foame din Eforie 8%
38%
46% 8% Fig. 21 Clasificarea barurilor de zi
1 stea
2 stele
3 stele
4 stele
20%
46% 27% 7% Fig. 22 Clasificarea braseriilor
1 stea
2 stele
3 stele
4 stele

49
Nord. Alte exemple de terase: Diplomat 1*, Ancora, Iris 2*, Grădina de vară Flo area de Colț,
Paradox și Cocktail de 2*.

Sursă date: Autoritatea Națională pentru Turism

Foto 27. Terasă Litoral – Eforie Nord
(arhivă personală)

Foto 28. Terasă Diamond Ballroom
Eforie Nord
(arhivă personală)

31%
61% 8% Fig. 23 Clasificarea teraselor
1 stea
2 stele
4 stele

50

Fast food -urile sunt nelipsite si ele de pe litoral , se găsesc în număr de 7 unități împreună
cu pizzeriile . 6 unități dintre acestea sunt de 2 stele și una de o stea. Exemple de fast food -uri:
Corner 2*, Bryzee 1* și pizzerii: Corner 2*, Imperial 2*.

Sursă date: Autoritatea Națională pentru Turism

În categoria Altele, am inclus diverse unități de alimentație care se găsesc în num ăr
limitat și anume: disco baruri, cafe baruri, bufet baruri și snack baruri . Acestea însumează
un total de 20 de unități în care se pot servi aperitive, gustări, produse de patiserie, cofetărie,
bauturi răcoritoare, cafele, etc. Dintre acestea 12 unități sunt de 2 stele, 5 de 3 stele și 3 de o
singură stea. Exemple de disco bar – Orizont 2*, Acapulco 2*, Sensation 3*; cafe bar – Angely 14%
86% Fig. 24 Clasificarea fast food -urilor și pizzeriilor
1 stea
2 stele
Foto 29. Pizzeria Imperial – Eforie Nord
(arhivă personală)
Foto 30. Pizzeria Rubin – Eforie Nord
(arhivă personală)

51
3*, Berlin 2*, Pescăruș 1*; bufet bar – Sport 2*, Băi Reci 1*; snack bar – Steaua de Mare 3*, La
Plaja 2*.

Sursă date: A utoritatea Națională pentru Turism

Structurile de agrement
Agrementul este def init ca „ansamblul mijloacelor, echipamentelor, evenimentelor și
formelor oferite de unități, stațiuni sau zone turistice, capabile să asigure individului sau grupului
social o stare de bună dispoziție, de plăcere, să dea senzația unei satisfacții, unei împliniri, să lase
o impresie și o amintire favorabilă. ” 23
Structurile de agrement ale litoralului românesc cuprind o gamă variată și dotări destinate
să asigure posibilități cât mai largi și diversificate pentru petrecerea timpului liber de către turiști.
O vacanță pe litoral înseamnă mai mult decât băi de soare și de mare, inseamnă dis tracție! As tfel,
la foarte mare căutare sunt activitățile și sporturile legate de apă. Atât în Eforie Nord cât și în
Eforie Sud se pot închiria hidrobiciclete, skijet -uri, bărci, șalupe, tractări cu banane, plimbări cu
vaporașe, etc. Iubitorii sporturilor nautice pot închiria veliere, șalupe, bărci și alte ambarcațiuni
sau pot lua lecții de scufundări în cadrul Europa Yacht Club sau în Portul Belona, primul port
privat de agrement din România, construit la standarde europene.

23 Lupu N., Gabriela Stănciulescu, Gabriela Țigu, (1988), Dicționar poliglot explicativ de termeni utilizați în turism ,
Editura All, București, pg. 6 15%
60% 25% Fig. 25 Alte unități de alimentație
1 stea
2 stele
3 stele

52

Foto 31. Primul port de agrement privat din România
(arhivă personală)
O altă formă de agrement de care se pot bucura turiștii veniți pe litoral este pescuitul
sportiv. Aceștia pot pescui atât pe malul mării, cât și p e malul lacului Belona, unde pot găsi o
mare varietate de pește .
Parcurile și centrele de distracții formează o altă categorie în lista activităților de
agrement de la malul mării. Ambele Eforii dispun de parcuri de distracții cu diferite jocuri
mecanice , bowling, biliard, darts, etc., dar și spații verzi, unde turiștii se pot relaxa într -un cadru
natural și liniștit. Un alt parc care atrage numeroși turiști este parcul acvatic Eforie Aqua Park,
situat lângă Lacul Belona, în Eforie Nord. In clude o mulțime de tobogane și piscine, atât pentru
cei mici cât și pentru adulți, unde turiștii se pot relaxa, distra și bălăci prin intermediul
programelor de aerobic, aqua zumba și multe altele.
În cadrul agrement ului sportiv intră terenurile de sport: volei, handbal, tenis, minigolf,
etc. și bazinele de înot deschise sau ac operite.
Viața de noapte este o altă sursă de agrement pe litoralul românesc. Chiar dacă atât
stațiunea Eforie Nord cât și stațiunea Eforie Sud sunt renumite ca stațiuni liniștite și de famile,
întâlnim și aici numeroase discoteci și cluburi de noapte, un ele chiar pe malul mării, unde
majoritatea tinerilor aleg sa se distreze seară de seară.

53

Foto 32, 33 . Cazinoul și Clubul ONE din Eforie Sud, situat
pe malul mării (arhivă personală)

Alte posibilități de agrement sunt Teatrele de Vară din Eforie Nord și Eforie Sud unde se
organizează diferite spectacole, festivaluri de muzică ușoară, folk sau populară, cinematografele
din aer liber, dar și terasele și restaurantele care oferă turiștilor o atmosferă plăcută prin muzica
live, cât și piscinele în aer liber amenajate de către proprietari pentru turiștii dornici de relaxare.
Orașul Eforie organizează periodic evenimente cu caracter turis tic, festivaluri,
competiții.24 Evenimentul „Euforia Eforiei” reprezintă o alternativă de petrecere a timpului liber
în luna august, pe o perioadă de 5 zile și presupune diverse manifestări culturale, întreceri
sportive pe plajă și în parcuri, concerte susț inute de formații rock, pop, pe scene amenajate pe
plajă cu scopul de a crește numărul turiștilor în zonă. Evenimentul se desfășoară în cele două
stațiuni ale orașului: Eforie Nord și Eforie Sud.
„Balneo -Turism la Eforie” este un eveniment anual desfășurat în luna mai, pe o perioadă
de 5 zile și oferă turiștilor o alternati vă pentru petrecerea timpului li ber și îmbinarea cu
modalități de tratament pentru diferite afecțiuni. Orașul Eforie oferă oportunități de petrecere a
timpului liber și a sejururilor în t impul vacanțelor pentru toate vârstele, fiind unul dintre orașele
balneo -climaterice atractive și renumite pentru: apa mării (utilizată în cura heliomarină); nămolul
sapropelic (cunoscut pentru efectele sale curative în afecțiuni reumatologice) ; bioclimatu l marin
(cunoscut pentru tratarea diferitelor afecțiuni de natură balneologică). Evenimentul se desfășoară
în cele două stațiuni ale orașului: Eforie Nord și Eforie Sud. Vor avea loc expoziții, spectacole,
concursuri sportive, activități educative pentru copii, concerte în aer liber.

24 http://www.romania.travel/ro/attractions/black -sea-resorts/#tab -id-7

54
Dar pe langă aceste tipuri de agrement menționa te mai sus, cele două stațiuni î mbină
turismul recreativ cu turismul balnear , fiind renumite pentru tratamentele cu factorii naturali
terapeutici de care dispun: apa sărată și nămolul sapropelic din lacul Techirghiol, apa mării,
nisipul plajei (băi de nisip), faimoasa cură cu Gerovital, etc. Se con sideră un factor terapeutic
important și climatul maritim existent, caracterizat prin bogăția de aerosoli terapeutici (sodiu,
clor, magneziu, brom, calciu, iod, etc.). De asemenea, intensitatea energiei radiate de soare și
mai ales a radiațiilor ultraviole te și infraroșii.
Eforie Nord este o stațiune balneară renumită, atât în țară, cât și în străinătate. Bazele de
tratament funcționează tot timpul anului și tratează afecțiuni reumatismale, bolile sistemului
nervos periferic, tulburări de circulație, afecț iuni dermatologice, obezitate, afecțiuni respiratorii,
sterilitate, rahitism. Tot aici se fac proceduri de întreținere și tratamente de înfrumusețare,
folosindu -se produse profesionale renumite. Două dintre cele mai moderne baze de tratament
sunt Ana Aslan Helth SPA, parte a Hotelului Europa și clinica Efosan. Programele de SPA ale
centrului Ana Aslan Helth SPA îmbină cu succes factori i naturali specific i stațiunii (menționați
mai sus) cu procedurile clasice de tratament. Centrul de tratament balnear este u nul modern și
include săli de hidroterapie, cabi nete de masaj, saloane de îngrijire corporală, săli de
kinetoterapie, electro și magnetoterapie, săli de fitnes, piscină interioară cu apă sărat ă din lacul
Techirghiol, jacuzi și saună. Dintre terapiile care se desfășoară în cadrul Centrului Ana Aslan
Helth SPA se numără: băile cu nămol, hidroterapia, kinetoterapia și electroterapia, masaj cu
nămol, saună uscată sau umedă, duș -masaj Vichy, injecții cu Gerovital/Aslavital, terapii
corporale cu pietre vulcanice, băi saline cu alge și băi cu struguri. Sanatoriul balnear EFOSAN
este o unitate medicală de renume, cunoscută pe plan mondial și dotată cu aparatură medicală
performantă pentru tratarea reumatismelor și a sechelelor locomotorii dobândite în urma unor
accidente. Pe lângă aceste afecțiuni se pot trata cu succes tulburările de circulație, psoriazis și
eczemele cronice, nevrozele, obezitatea, bronhopneumopatii, anexite cronice și mul te alte
afecțiuni. Tratamentele au la baza în mare parte aceleași proceduri ca în centrul Ana Aslan Helth
SPA. Alte baze de tratament sunt incluse în cadrul Hotelurilor Traian și Petrolul.
Atracția principală a stațiunii Eforie Sud o reprezintă Băile Reci cu nămol, complet
modernizate. Tot aici mai există și un Sanatoriu pentru copii cu afecțiuni reumatologice cu
regim permanent, și altul cu profil de debilitate și rahitism care funcționează numai pe timpul
verii. Tratamentele sunt minuțios structurate pe c ele trei scopuri principale ale terapiei:
profilactic, curativ și recuperator, adresându -se mai multor afecțiuni precum: reumastimale tip
inflamator, degenerative, sechele posttraumatice (ale mușchilor, pielii și osului) și ale sistemului
nervos central și periferic. De asemenea, pot fi ameliorate boli ginecologice, dermatologice,

55
vasculare periferice și alte afecțiune asociate. Alte baze de tratament: Sanatoriul Balnear Vraja
Mării, Complex Fortuna, Spitalul de Ortopedie, Traumatologie și Recuperare Medica lă.

Foto 34, 35, 36 . Spitalul de Ortopedie, Traumatologie și Recuperare Medicală Eforie Sud
(arhivă personală)

Pe malul lacului Techirghiol mai există două baze de tratament în aer liber cu instalații
pentru aerohelioterapie, ungeri cu nămol rece și băi în apa lacului Techirghiol. Pe malul mării
există plaje amenajate pentru aerohelioterapie și talasoterapie.25

25 Grigore L., Munteanu L., Stoicescu C-tin., (1978), Ghidul staț iunilor balneoclimaterice din R omânia , Editura
Sport – Turism București, pg. 188.

56
3.4.3. Analiza cererii turistice
Sosirile turistice la nivelul orașului Eforie se mențin într -un număr relativ constant. Se
remarcă o creștere constantă după anul 2002, când încep să aibă loc schimbări în cadrul
sistemului (renovarea unor baze de cazare vechi și construirea altora noi, reabilitarea parcurilor
și a spațiilor verzi, c rearea de locuri de joacă pe copii și de relaxare pentru adulți, reabilitarea
plajelor și falezelor, etc. ), fapt ce determină o anumită circulație turistică, circulație care se
păstrează constantă și în prezent. Până în 2007 tendința este de o ușoară creșt ere, după care, din
2008, după criza economică, urmează o serie de fluctuații, de scăderi și creșteri. Se stabilizează
în jurul anului 2015 , când s -a înregistrat cel mai mare val de turiști din perioada analizată.

Sursă date: Institutul Național de Stat istică

Înnoptările turistice în Eforie au o tendință de scădere cu ușoare fluctuații, urmate de
perioade de creștere. O primă scădere bruscă are loc chiar la începutul perioade analizate. Dacă
în anul 2001 figurau 1.111.366 turiști , în anul 2002 numărul înnoptărilor scad brusc la 841.367.
În următoarea perioadă 2002 -2006 are loc o scădere lentă, urmată de o creștere, iar apoi,
simțindu -se efectele post -criză.
020000400006000080000100000120000140000160000
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015Fig. 26 Evoluția numărului de sosiri turistice în orașul Eforie
în perioada 2001 – 2015

Numărul sosirilor turistce Linear (Numărul sosirilor turistce)

57
Sursă date: Institutul Național de Statistică
Unul dintre motivele scăderii numărului de înnoptări în Eforie este acela că localitatea
dispune de o infrastructură slab modernizată: drumuri neamenajate pentru traficul intens din
timpul verii, inexistența rutelor ocolitoare și locurile de parcare insuficiente în timpul sezo nului
estiva l, precum și structurile de primire turistică nu se încadrează în totalitate în normele și
standardele internaționale din domeniu. În lipsa unor oferte atractive, turiștii , atât români cât și
străini, preferă litoralul bulgăresc, unde plajele r ivalizează cu cele ale turcilor, lideri în turismul
estival.
Alte puncte slabe indentificate la nivelul sistemului, ar mai fi lipsa valorificării resurselor
locale, Eforie dispunând de efectele benefice ale factorilor naturali ai zonei în cadrul clinicilor
balneoclimaterice special amenajate. Un alt aspect important identificat în ca drul punctelor slabe
îl constă și lipsa la nivelul orașului Eforie a unui centru de informare turistică, dotat cu materiale
de informare, de tipul pliantelor, broșurilor sau a hărților turistice, care să fie prezentate și oferite
vizitato rilor de către un personal pregătit în domeniul turismulu i. Acesta ar trebui să prezinte , în
mod obiectiv, oferta turistică a zonei, posibilitățile de cazare, de alimentație publică și de
agrement turistic a zonei.
Într-o strategie de dezvoltare turistică, importante sunt valorificarea punctelor tari și
diminuar ea celor slabe, precum și transf ormarea în puncte tari a oportunități lor și anticiparea
riscurilor de orice tip, pentru a nu produce anumite dezechilibre în buna derulare a activităților
din cadrul s istemului teritorial în ansamblu.
Valorificarea turistică și strategia de dezvoltare turistică a unui sistem teritorial, trebuie să
se bazeze în special pe componentele interne (valorificarea punctelor tari și atenuarea celor
slabe), însă ar trebui să pună accent și pe oportunitățile de dezvoltare din zona respectivă. În ceea 020000040000060000080000010000001200000
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015Fig. 27 Evoluția numărului de înnoptări turistice în orașul
Eforie în perioada 2001 – 2015

Numărul înnoptărilor turistice Linear (Numărul înnoptărilor turistice)

58
ce privesc riscurile identificate în Eforie, printr -o atentă monitorizate ar putea fi diminuate, astfel
încât să nu pericliteze buna desfăș urare a activităților turistice.

3.4.4. An aliza principalilor indicatori din turism

În cele trei grafice se poate observa
ponderea firmelor din turism în comparație cu
alte sectoare de activitate. Această pondere
este oarecum constantă, se menține între 3 0 –
40%. Sesizăm o diferență din anul 2000,
procentul din acest an 37% fiind cel mai mare
în comparație cu ceilalți ani analizați.
Scăderea ponderii firmelor din turism este
cauzată de criza economică, aceasta fiind de vină pentru desființarea firmelor slab organizate și a
celor care nu e rau în regulă la mom entul respectiv. Aceste firme au fost victimile neimplicării
patronilor în cadrul con ducerii și organizării lor, slaba implicare a angajaților ori necalificarea
lor, dezinteresul acestora, dar și corupția, sunt alte cauze care au dus la scăderea firmelor din
turism.
O altă cauză principală este și amplasarea anumitor firme (unități de cazare și alimentație)
în cadrul stațiunii, deoarece hotelurile sau restaurantele amplasate la malul mării sau în centrul
stațiunii mereu vor fi aglomera te și cautate de turiști, în comparație cu alte unități de cazare și
alimentație amplasate la mar ginea stațiunii ori în locuri mai puțin populate.
37%
63% Fig.28 Ponderea firmelor din turism în
total (200 0)

Firme turism Alte sectoare economice
31%
69% Fig.29 Ponderea firmelor din turism
în total (2007)
Firme turism Alte sectoare economice
33%
67% Fig.30 Ponderea firmelor din turism în
total (20 12)
Firme turism Alte sectoare economice

59

În ceea ce privește ponderea cifrei de
afaceri din turism în comparație cu alte
sectoare de activitate, s e poate observa clar
cum aceasta scade brusc după anul 2000 de la
52% din total, la 22% în anul 2007 iar apoi la
13% în 2012. Scăderea a fost determinată de
criza economică, când multe dintre firmele
prestatoare de ser vicii turistice s -au desființat
ori și -au restrâns activitatea, astfel veniturile
s-au diminuat masiv.

52% 48% Fig.31 Ponderea cifrei de afaceri din
turism în total (20 00)

Cifră afaceri din turism Alte sectoare economice
22%
78% Fig.32 Ponderea cifrei de afaceri din
turism în total (20 07)

Cifră afaceri din turism Alte sectoare economice
13%
87% Fig.33 Ponderea cifrei de afaceri din
turism în total (20 12)

Cifră afaceri din turism Alte sectoare economice
64% 36% Fig.34 Ponderea profitului din turism
în total (20 00)

Profitul din turism Alte sectoare economice
34%
66% Fig.35 Ponderea profitului din turism
în total (20 07)

Profitul din turism Alte sectoare economice

60
După cum se poate observa în anul
2000, ponderea profitului din turism în
comparație cu alte sectoare de activitate,
înregistra un procent de 64% din total, cel
mai mare procent dintre anii analizați,
datorită calității vieții și condițiilor de trai
mai bu ne, când turiștii își permiteau să
petreacă mai multe zile de vacanță pe litoral .
Odată cu scăderea nivelului de trai, a scăzut
și profitul, ajungând în anul 2012 la 22% din
total. În prezent, românii nu își mai permit vacanțe așa lungi la malul mării, aju ngând să își
petreacă doar câteva zile pe litoral, fapt ce a determinat automat și scăderea profitului din turism.

Comparativ cu ceilalalți indicatori din
turism analizați mai sus, ponderea salariaților
din turism înregistrează o scădere în anul 2007,
ajungând de la 53% la 38% din total, scădere
cauzată de criza economică, anagații firmelor
desființate atunci au intrat în șomaj ori s -au
reorientat spre alte domenii de activitate.
Ulterior, ponderea se redresează și crește,
ajungând la 42% din total în anul 2012. Această
creștere se datorează construirii de noi vile sau
22%
78% Fig.36 Ponderea profitului din turism în
total (20 12)

Profitul din turism Alte sectoare economice
53% 47% Fig.37 Ponderea salariaților din
turism în total (20 00)

Salariații din turism Alte sectoare economice
38%
62% Fig.38 Ponderea salariaților din
turism în total (20 07)

Salariații din turism Alte sectoare economice
42%
58% Fig.39 Ponderea salariaților din
turism în total (20 12)

Salariații din turism Alte sectoare economice

61
pensisuni, ori terase sau restaurante din ultimii ani, care o dată cu înființarea lor s -au creat și
locuri noi de muncă pentru locuitorii din Eforie.

3.5. Analiza SWOT privind activitățile turistice din stațiunea Eforie

În cadrul analizei SWOT se evaluează mai întâi specificul intern, punctele forte și
punctele slabe, apoi se analizează influențele exterioare, efectele pozitive fiind considerate
oportunități, iar cele negative, pericole.
Această analiză a resurselor de care dispune orașul Eforie va releva punctele tari și
punctele slabe ale comunității și mediu l ei, oportunitățile de dezvoltare și posibilele riscuri ce
trebuie evitate.
Punctele tari sunt acele valori sau competențe distinctive pe care orașul le posedă la un
nivel superior în comparație cu alte zone , ceea ce îi asigură un anumit avantaj. Punct ele forte
sunt acei factori care îi dau orașului un avantaj competitiv și îi conferă atractivitate.
Punctele slabe sunt reprezentate de acei factori sau acele tendințe care creează obstacole
în calea dezvoltării economico – sociale și pot lua forme socia le, financiare sau de infrastructură.
Oportunitățile reprezintă factorii de mediu externi pozitivi în procesul de dezvoltare;
șansele oferite de mediul extern care permit stabilirea strategiei în scopul exploatării profitabile a
oportunităților apărute.
Amenințările inlud factorii din afara sistemului analizat care ar putea sa pună strategia de
dezvoltare într -o poziție de risc. Aceștia sunt factorii externi care nu pot fi controlați, dar care pot
fi anticipați și permit elaborarea unor planuri pentru prevenirea și rezolvarea acestor probleme.
Utilitatea analizei SWOT constă în faptul că procesul decizional bazat pe acestă analiză
trebuie să includă următoarele elemente:
– construirea pe baza punctelor tari;
– eliminarea punctelor slabe;
– exploatarea opor tunităților;
– îndepărtarea/eliminarea amenințărilor.

62
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
– Poziționarea orașului la malul Mării Negre îi
stabilește profilul dominant de stațiune turistică;
– Cadrul natural (Marea Neagră, plaje fine și
însorite, fundul mării este nisipos și doar pe
alocuri cu pietre, cu pan tă foarte mică, lipsa
mareelor) îi conferă personalitate și atractivitate
turistică;
– Potențial balnear ridicat. Lacul Techirghiol
posedă propriet ăți terapeutice unice în Europa
(nămolul sapropelic) ;
– Clima temperat – continentală permite
desfășurarea unui turism de litoral din primăvară
până în toamnă;
– Are o istorie și o tradiție importantă pentru
activitățile turistice – Eforie Sud, cea mai veche
stațiune de pe litoralul românesc, dateaz ă din anul
1898 ;
– Are o importantă infrastructură pentru turism;
– Orașul dispune de numeroase locuri de cazare, în
diferit e spații, de la hoteluri, vile și pensiuni la
campinguri, căsuțe turistice ș i tabere pentru elevi;
– Reabilitarea falezelor și a plajelor ;
– Accesibilitatea zonelor turistice, căi de acces
moderne (autostrăzi, drumuri naționale, căi ferate)
conectate la principalele coridoare de transport
european;
– Accesul în stațiune este facil;
– Acces la cale ferată ;
– Infrastructură importantă de drumuri amenajate;
– Existența unor obiective turistice antropice,
precum: teatrul de vară, cinematograful,
numeroase monumente istorice, muzee, parcuri de
distracții, parcul de distracții acvatic -Eforie Aqua
Parc, etc.;
– Oraganizarea de spectacole, festivaluri, concerte,
etc.;
– Orașul este dotat și amenajat pentru cultură
(biblioteci) și sport (terenuri de tenis, minigolf,
sporturi nautice pe lacul Belona, etc.);
– Serviciu modern de salvamar și alte servicii
specializate destinate siguranței și protecției
turiștilor;
– Existența rețelelor de comunicații, a rețelei
electrice și a sistemelor de alimentare cu apă și
canalizare;
– Infrastructură școlară – orașul dispunde de un
liceu, două școli ge nerale, trei grădinițe și o creș ă;
– Infrastructură de sănătate – ambele stațiuni
dispun de baze de tratament cu nămol curativ din
lacul Techirghiol;
– În Eforie Sud există un sanatoriu pentru copii cu
profil de reumatologie care funcționează
permanent ;
– Integrarea orașului în programe de dezvoltare
naționale și județen e; – Eroziunea falezelor și reducerea suprafețelor
plajelor;
– Trafic intens în timpul verii și lipsa de fluidizare
a traficului;
– Număr mare de turiști;
– Inexistența de rute ocolitoare și blo caje în trafic
pe timpul verii;
– Locuri de parcare i nsuficiente în perioada de
vară;
– Dezvoltarea excesivă a construcțiilor în
detrimentul spațiilor verzi;
– Disponibilitate sc ăzută a informațiilor turistice;
– Management inechitabil al deșeurilor menajer e
și necolectarea lor selectivă;
– Slaba marcare a punctelor c ulturale din traseele
naționale;
– Inexistența punctelor de informare care să ofere
detalii despre mu zee sau obiective de patrimoniu;
– Întreținerea precară a obiectivelor de patrim oniu
datorită lipsei fondurilor;
– Distribuție neechit abilă a faci lităților de
transport în comun;
– Rețea utilitară învechită;
– Infrastructră pentru turism parțial modernizată;
– Infrastructură slab dezvoltată pentru susț inerea
turismului de croazieră ( existența unui singur port
privat de agrement );
– Educație, cultură civică slab dezvoltate, grad
redus de participare civică;
– Scăderea nivelului de pregătire al resurselor
umane;
– Salarizare mică a personalului din turism și
insuficiența resurselor umane ;
– Sezonalitatea ac tivităților turistice spe cifice
sezonului estival (mai-septembrie);
– Unii agenți economici practică prețuri ridicate
care descurajează venirea turiștilor străini, aceștia
având p osibilitatea să aleagă alte destinații
turistice mai avantajoase sub aspectul raportului
calitate/preț .

63
– Sector terțiar bine dezvoltat ;
– Teren agricol fertil, pretabil pentru dezvoltarea
activităților de agroturism;
– Nivelul scăzut al poluării;
– Stabilirea unor strategii naționale de dezvoltare a
turismului;
– Spațiu multietnic și lipsa conflictelor i nteretnice .

OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
– Fondurile Europene alocate dezvoltării
turismului;
– Creșterea gradului de descentralizare, întărirea
autonomiei locale și creșterea rolului pe care
orașul Eforie îl are în economia județului;
– Crearea locurilor de munca, disponibilitatea
forței de muncă pentru recalificare și dezvoltarea
abilităților;
– Creșterea competitivității agenților economici;
– Creșterea interesului pentru educația superioară
și cercetare;
– Dezvoltarea culturii într -un context de integrare
implicând educația, dezvoltarea regională,
turismul, cultele și înfrățirea cu localități din
străinătate.
– Dezvoltarea zonei metropolitane Constanța;
– Creșterea atractivității orașului pentru turimul de
familie și balnear;
– Integrarea în strategiile de dezvoltare ale
județului;
– Potențial mare de dezvoltare a sectorului
serviciilor;
– Utilizarea resurselor regenerabile de energie
eoliană;
– Investițiile private în turism și servicii conexe;
– Programul de cooperare transfrontalieră
România Bulgaria;
– Strategia UE privind bazinul maritim al Mării
Negre;
– Politica maritimă integrată a UE;
– Masterplanul Protecția și reabilitatea zonei
costiere;
– Fondurile eur opene pentru refacerea plajelor. – Concurența exercitată în regiune de alte centre
urbane importante;
– Concurența exercitată pe piața regională a
turismului și capacitatea scăzută a agenților
economici locali de a se adapta la o piață
concurențială unică;
– Scăderea interesului turiștilor români pentru
produsele tu ristice autohtone;
– Fenomenul de eroziune a plajelor și a falezei
poate afecta pe termen lung dezvoltarea
activităților turistice în această zonă;
– Vecinătatea platformelor industriale și a portului
comercial constituie un factor important de risc ce
contrib uie la degradarea mediului și generează
poluarea continuă a aerului și a apei, amputând
astfel din potențialul turistic al zonei;
– Efectele nocive ale schimbărilor climatice
asupra zonei costiere (secete frecvente și
prelungite, aridizare);
– Absența unor pol itici și strategii coerente de
dezvoltare integrată a zonei costiere
(infrastructură și echipare tehnico -edilitară,
protecția și reabilitarea mediului natural și
construit etc.) descurajează anumiți investitori
străini care doresc să investească în sectoru l
turistic din această zonă;
– Competiția cu zonele de litoral din Bulgaria
poate micșora numărul de turiști de pe litoralul
românesc;
– Migrația personalului calificat din turism în
diverse țări din Uniunea Europeană;
– Lipsa de reprezentativitate a organizații lor
patronale din turism care să con vingă autoritățile
publice centrale să aloce resurse financiare
substanțiale turismului de litoral.

64
4. DISCUȚII
4.1. Viziunea strategică privind evoluția viitoare a tu rismului în sistemul
teritorial Eforie
Viziunea de dezvoltare a sistemului teritorial Eforie:
Până în anul 2020, orașul Eforie, va fi un model al dezvoltării omogene integrate, liderul
zonal al turismului balnear și de familie. Iar prin gradul de dezvoltare economică va fi, de
asemenea, un actor impor tant al zonei metropolitane Constanța. 26
Orașul Eforie va oferi turiștilor cât și locuitorilor săi, infrastructură specifică, servicii
publice, dotări socio – edilitare, toate la standarde europene.
Obiectivul general al Strategiei de Dezvoltare constă î n asigurarea dezvoltării omogene
integrate a orașului Eforie pentru a asigura bunăstarea locuitorilor săi și totodată un cadru
atractiv pentru turiști.
Prin această dezvoltare se întelege corelarea celor trei componente majore ale dezvoltării
unei comunit ăți și anume dezvoltarea economică, dezvoltare a socială și gestionarea echilibrată a
resurselor și mediul natural; astfel încât, realizarea fiecărui obiectiv strategic, apartinând oricărei
componente de dezvoltare, sa aibă un impact pozitiv sau cel puțin să nu afecteze realizarea
obiectivelor din celelalte componente majore ale dezvoltării.
Strategia de dezvoltare la nivelul sistemului teritorial Eforie are în vedere pe viitor
încurajarea turismului de sejur și promovarea des tinației la nivel internațional. De asemenea,
diversificarea ofertei turistice și îmbinarea diverselor atracții naturale, antropice și culturale
reprezintă o țintă în perioada următoare.
4.2. Domenii prioritare de intervenție pentru dezvoltarea turistică integrată în orașul
Eforie
Principalele măsuri propuse au în vedere dezvoltarea infrastructurii. Atât a infrastructurii
de cazare, alimentație publică, agrement/divertisment și a celor care asigură prestarea unor
servicii turistice de calitate (aparatură, echipamente, amenajări, etc .) cât și a infrastructurii
edilitare generale (drumuri, căi de acces, parcări, alimentare cu apă, canalizare, iluminat public,
spații verzi, etc.).

26 „Strategia privind dezvoltarea durabil ă a orașului Eforie, județul Constanța 2014 -2020”.

65
De asemenea, se are în vedere restaurarea/reabilitarea a patrimoniului cultural existent în
orașul Eforie, pentru o mai bună valorificare a acestuia, prin realizarea unor proiecte și măsuri cu
scopul dezvoltării turismului în aria studiată.
În vederea realizării obiectivului general, se vor urmări atingerea următoarelor obiective:
În domeniul economic , obiect ivul general îl reprezintă creșterea competitivității și a
performanței sectorului serviciilor mai ales în domeniul turistic, în vederea întăririi capacității de
adaptare la cerințele pieței interne și internaționale, pe fondul unei dezvoltări durabile și
echilibrate a economiei pe ansamblu.
Obiectivele specifice sunt:
1. Menținerea investițiilor actuale prin construirea parteneriatului cu mediul de afaceri;
2. Promovarea bunurilor și serviciilor locale – creșterea viziblității produselor și serviciilor
locale, precum și a oportunităților pentru dezvoltarea de afaceri;
3. Atragerea de noi investiții, îndeosebi din domeniul serviciilor și facilitarea accesului la
utilități;
4. Încurajarea antreprenoriatului autohton.
În domeniul mediu , obiectivul general constă în promovarea și aplicarea activă a
măsurilor de protecție a mediului, obiectivele specifice fiind:
1. Creșterea calității aerului – generalizarea uzului gazului metan, curentului electric și a energiei
solare pentru locuințe, adoptarea de tehnologi i nepoluante de către agenții economici, iluminat
public ecologic, cu panouri solare;
2. Reabilitarea solului degradat și împiedicarea degradării acestuia – reactualizarea studiilor
pedologice și agrochimice asupra solului, creșterea suprafețelor acoperite cu arbori și arbuști,
eliminarea practicilor ilegale de deversare pe sol a oricăror substanțe poluante, precum și a
depozitării necotrolate a deșeurilor, protecția și reabilitarea falezelor, generalizarea selectării
colective a deșeurilor, protecția plaje lor;
3. Îmbunătățirea sistemului de protecție a apelor de suprafață și subterane în vederea creșterii
gradului de sănătate a populației – extinderea sistemului de alimentare cu apă și canalizare,
desființarea sistemelor individuale de colectare a apelor uz ate (fose septice, pușuri absorbante )

66
de către toți deținătorii de locuințe/spații de producție individuale sau colective, ecologizarea
lacului Belona;
4. Limitarea poluării fonice.
Obiectivul general în materie de dezvoltare socială este reprezentat de îmbunătățirea
nivelului de trai și a stării de sănătate a populației. O biectivele specifice sunt:
1. Facilitarea accesului la locurile de muncă – bursa locurilor de muncă, baza de date a
ocupațiilor;
2. Îmbunătățirea condițiilor de loc uire ale populației – construirea de locuințe sociale, sporirea
confortului termic prin anveloparea blocurilor;
3. Creșterea stării de sănătate a populației prin acordarea de sprijin pentru dotarea adecvată a
unităților sanitare;
4. Sporirea nivelului de s iguranță în oraș, prin achiziționarea de dotări pentru serviciul voluntar
pentru situații de urgență și serviciul de salvamar;
5. Asigurarea unor prestații adecvate de asistență socială prin construirea unor centre pentru
persoanele defavorizate și a unui cămin cu bătrâni.
În domeniul amenajarea teritoriului și infrastructura de transport , obiectivul general
constă în utilizarea optimă a teritoriului și îmbunătățirea continuă a infrastructurii de transport,
obiectivele specifice fiind:
1. Zonarea funcționa lă a teritoriului orașului în acord cu tendințele de dezvoltare ale acestuia
(actualizare PUG și regulament de urbanism detaliat);
2. Îmbunătățirea infrastructurii de transport astfel încât să fie reduse influențele negative asupra
mediului și confortului populației, prin realizarea de noi drumuri orășenești, reabilitarea
drumurilor existente, sistem de monotorizare video a drumurilor, transport local propriu pentru
călători, parcare subterană în Eforie Nord și modernizarea parcărilor existente, îmbunătăți rea
drumului de acces în zona Belona, amenajarea și îmbunătățirea scărilor de acces și a
promenadelor;
3. Crearea design -ul sustenabil arhitectonic – sistem de indicatoare cu denumirea străzilor, de
intrare/ieșire localitate și semne de circulație; întărir ea capacității de aplicare a legislației în
materie de construire și disciplină în construcții.

67
În domeniul administrație publică locală , obiectivul general constă în creșterea
capacității de planificare a administrației publice locale, iar obiectivele sp ecifice sunt :
1. Îmbunătățirea capacității administrative – adaptarea structurii organizatorice, analiza nevoilor
de formare profesională a funcționarilor publici și participarea la diferite forme de pregătire,
creșterea nivelului de pregătire prin schimb de experiență și vizite de studii, sedii administrative,
îmbunătățirea capacității administrative prin utilizarea de instrumente moderne de lucru;
2. Îmbunătățirea relației cu cetățenii și mediul de afaceri – creșterea nivelului de consultare a
cetățenilo r și mediului de afaceri din oraș, creșterea nivelului de participare la deciziile
administației locale a cetățenilor și mediului de afaceri din orașul Eforie, creșterea nivelului de
informare al cetățenilor și mediul de afaceri din oraș;
3. Introducerea d e noi instrumente și tehnologii.
Obiectivul general pentru domeniul educație și formare este dezvoltarea și adaptarea
resurselor umane la condițiile pieței muncii prin îmbunătățirea infrastructurii educaționale și
asigurarea accesulu i la diferite forme d e educație. O biectivele specifice sunt:
1. Menținerea și integrarea tinerilor în viața socială și economică a comunității – programe de
consiliere și orientare școlară pentru combaterea fenomenului de abandon școlar, programe „a
doua șanșă” pentru tinerii care au părăsit timpuriu școala, susținerea cu burse sociale a tinerilor
care provin din familii sărace, centru de experință pentru tineri cu rezultate deosebite;
2. Creșterea accesului la fomarea continuă – programe de consiliere și orientare profesionaă
pentru șomeri, creșterea nivelului de educație civică, formarea inițială și continuă a cadrelor
didactice și resurselor umane din unitățile de invățământ;
3. Reabilitarea și dezvoltarea infrastructurii educaționale – reabilitarea și modernizarea unităților
de învățământ, program after -school, grădiniță nouă în Eforie Nord și grădiniță cu program
prelungit, cabinete medicale în școli și grădinițe.
În domeniul cultură, sport și agrement , obiectivul general constă în îmbunătățirea
infrastructurii pentru cult ură, sport și agrement, obiectivele specifice fiind:
1. Punerea în valoare, dezvoltarea patrimoniului cultural local și organizarea de evenimente
culturale – extinderea fondului de carte al bibliotecilor, consolidare lăcașe de cult, complex
balnear – reabi litare, extindere, casă de cultură;
2. Dezvoltarea infrastructurii pentru practicarea sportului și organizarea de competiții sportive;

68
3. Valorificarea resurselor naturale ale orașului pentru crearea de infrastructuri de agrement –
reabilitarea spațiilor verzi dintre blocuri, sprijin pentru realizarea unui port de agrement,
infrastructură de agrement pentru lacul Belona;
4. Consolidarea t urismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice și a activităților
de marketing specifice.
Obiectivele enumerate mai sus sunt stabilite prin Strategia privind Dezvoltarea Durabilă a
orașului Eforie și vor fi implementate în perioada 2014 – 2020, unele dintre acestea fiind deja în
curs de implementare. 27
Alte proiecte prioritare în domeniul turismului propuse în vederea implementării în
intervalul 2016 – 2020. Majoritatea acestor proiecte și intervenții sunt finanțate în cadrul
diverselor programe operaționale, în special al Programului Op erațional Regional 2014 – 2020.28
1. Amenajarea obiectivului turistic natural de utilitate publică, Lacul Belona, orașul Eforie;
2. Acces rutier la plaja Belona și portul turistic, orașul Eforie;
3. Constr uirea de piste pentru cicloturism între Eforie Sud și Eforie Nord;
4. Park and ride stațiunea Eforie Nord;
5. Port turistic Eforie Sud;
6. Zonă pietonală, piste de biciclete, reabilitare străzi, orașul Eforie.
Un alt proiect important care este preconizat a fi cea mai mare investiție în domeniul
turistic este „Marina di Eforie” . Valoarea proiectului se ridică la peste 800 de milioane de euro.
Odată realizat, el va transforma Eforie în principala atracție a litoralului Mării Negre. Investiția
privată are lo calizare luciul de apă al Mării Negre din zona Steaua de Mare, Eforie Nord spre
Agigea. Pe lângă impactul turistic, investiția presupune crearea de 4.300 de locuri de muncă și se
estimează a fi finlizată 100% în zece ani. Primarul orașului Eforie, Ovidiu B răiloiu, este de
părere că noul proiect de construire a portului turistic „Marina di Eforie ” va atrage mai mulți
turiști străini decât români, pentru că reprezintă un proiect unicat în România. Primele lucrări vor
începe imediat ce se vor obține toate aviz ele necesare construcției. Proiectul cuprinde realizarea
unor terase, a unor spații comerciale, dar și a unor zone de recreere: amfiteatru, cazinou, zonă
balneară, etc. În imediata apropiere a portului, va fi realizată o zonă rezidențială unde vor fi

27 „Strategia privind dezvoltarea durabilă a orașului Eforie, Județul Constanța, 2014 – 2020. ”
28 „Studiu privind dezvoltarea turismului și reabilitarea și promovarea patrimoniului cultural la nivelul Polului de
Creștere – Constanța.”

69
const ruite câteva sute de apartamente de vacanță dispuse în blocuri cu 20 de nivele, unități de
învățământ și spații verzi.
În ceea ce privește portul de agrement, acesta va avea o capacitate de 2.600 de iahturi de
lux. Construcția va dura 5 ani și potrivit au torităților locale din Eforie, va fi cel mai mare port de
iahturi și agrement din bazinul Mării Negre. Investiția se va realiza între terminalul de containere
din Portul Constanța Sud -Agigea și complexul Acapulco din Eforie Nord.
Până la demararea lucrăr ilor, firma italiană mai are însă de trecut un hop important:
obținerea avizelor de mediu, etapă la care s -au împotmolit majoritatea proiectelor turistice care
urmează să fie realizate în apropierea zonei costiere. 29

29 Ghidul Descoperă România

70
CONCLUZII
Orașul Eforie este o stațiune importantă de pe litoralul Mării Negre, care îmbină turismul
recreativ cu turismul balnear fiind deschisă turiștilor pe întreaga durata a anului. Eforie dispune
de baze de tratament moderne unde se folosesc factorii naturali a i zonei în tratarea diferitelor
afecțiuni. Orașul dispune de importante resurse turistice și de un renume consolidat în timp.
Odată cu declanșarea crizei economice, economia orașului a avut de suferit, multe firme au
fost desființate, profitul din turism a scăzut, a apărut șomajul, astfel că salariații au trebuit să se
reorienteze spre alte sectoare de activitate. Dar această instabilitate produsă de criza economică
s-a resimțit doar pe o perioadă scurtă de timp, orașul având capacitatea de a se reabilita
economic. Astfel, la nivel local s -au aplicat sistematic politici de reabilitare, orașul canalizându –
și atenția pe resursele proprii, dar beneficiind și de ajutor extern.
S-a putut constata faptul că turismul susține economia orașului Eforie, fiind un ele ment de
instabilitate a acestui oraș, prin faptul că are fluctuații destul de mari, sezonalitatea contribuind la
acest lucru. În depășirea crizei economie, turismul a constituit elementul principal. S -a continuat
investirea, urmărind o dezvoltare durabilă. Organele administrative ale orașului Eforie au
administrat corect efectele negative produse: au promovat un climat cât mai plăcut și sigur, lucru
ce a atras în continuare fluxul turistic.
Această stațiune este în continuă expansiune, schimbându -și înfățiș area de la an la an. Pe
langă hotelurile și terasele de renume în stațiune, apar de la un sezon la altul vile sau pensiuni,
terase sau restaurante noi, pregătite să întâmpine și să satisfacă nevoile turiștilor.
În perioada următoare, după realizarea proie ctului „Marina di Eforie”, care este cea mai
mare investiție ce se va realiza pe litoralul românesc, Eforie va deveni principala atracție a
litoralului Mării Negre.

71
BIBLIOGRAFIE
1. Andronic Gh., Neațu M., Rădulescu A., Lascu Stoica (1989), Litoralul românesc al Mării
Negre , Editura Sport -Turism, București.
2. Elena Bogan, Melinda Cândea, Tamara Simion, (2012), Patrimoniul turistic al României ,
Editura Universitară, București.
3. Elena Bogan, Melinda Cândea, Tamara Simion, Alexandra Tătaru, Turism rural. Tur ism
urban , Editura Transversal, București .
4. Edeli G., Gheorghilaș A., (2006), Amenajări turistice , Editura Univesitară, București .
5. Gheorgilaș A., (2011), Geografia Turismului. Metode de analiză în turism , Editura
Universitară, București.
6. Grigore L., Munteanu L., Stoicescu C -tin., (1978), Ghidul staț iunilor balneoclimaterice
din R omânia , Editura Sp ort – Turism București.
7. Ielenicz M., Laura Comănescu (2009), Geografie fizică generală cu elemente de
cosmologie , Editura Universitară, Bucureșt i.
8. Ielenicz M., Săndulache I., (2008) România – podișuri și dealuri , Editura Universitară,
București .
9. Lupu N., Gabriela Stănciulescu, Gabriela Țigu, (1988), Dicționar poliglot explicativ de
termeni utilizați în turism , Editura All, București.
10. Posea Gr., (2006), Geografia fizică a României. Partea I. Date generale. Poziția
geografică. Relief. Evaluare – teste grilă , Ediția a II -a, Editura Fundației România de mâine,
București.
11. *** (1967), România – Ghid Turistic , Editura Meridiane, București.
12. “Strategia privind dezvoltarea durabilă a orașului Eforie, jud. Constanța, 2014 – 2020” .
13. „Strategia de dezvoltare durabilă a Municipiului Moreni” .
14. „Studiu privind dezvoltarea turismului și reabilitarea și promovarea patrimoniului cultural
la nivelul Polului de Crește re – Constanța.”
15. Ghidul Descoperă România
16. http://ec.europa.eu/
17. http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/targets_ro.pdf
18. http://europedirectbucuresti.ier.ro/wp -content/uploads/brosura_europa_2020_8mb.pdf
19. http://europa.eu/rapid/press -release_IP -15-5180_ro.htm
20. http://locuridinromania.ro/lacul -belona.html

72
21. Primăria Orașului Eforie – http://www.primariaeforie. ro/
22. http://www.romania.travel/ro/attractions/black -sea-resorts/#tab -id-7