Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………….. [602101]

CUPRINS

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 6
Capitolul I – Aspecte metodologice privind problematica tratată ………………………….. …………. 7
1.1 Aspecte privind analiza și diagnosticul entității ………………………….. ………………………… 7
1.2 Analiza și diagnosticul potențialului uman ………………………….. ………………………….. ….. 8
1.2.1 Analiza dimensiunii și structurii personalului ………………………….. ……………………… 9
1.2.2 Analiza comportamentului personalului ………………………….. ………………………….. .. 10
1.2.3 Analiza eficienței utilizării potențialului uman ………………………….. ………………….. 13
1.3 Analiza și diagnosticul potențialului material ………………………….. …………………………. 15
1.3.1 Analiza gestiunii mijloacelor fixe ………………………….. ………………………….. ………… 16
1.3.2 Analiza activelor circulante, cu preponderență a stocurilor ………………………….. …. 19
Capitolul II – Ilustrarea activității firmei ce face obiectul studiului aplicativ și prezentarea
principalilor indicatori de activitate ………………………….. ………………………….. ……………………… 25
2.1 Societatea comercială CHIMCOMPLEX SA Borzești ………………………….. …………….. 25
2.1.1 Descrierea societății comerciale ………………………….. ………………………….. ………….. 25
2.1.2 Capitalul societății comerciale ………………………….. ………………………….. …………….. 26
2.1.3 Domeniul de activitate ………………………….. ………………………….. ……………………….. 28
2.2 Analiza activității societății comerciale ………………………….. ………………………….. ……… 29
2.2.1 Evaluarea activității de vânzare ………………………….. ………………………….. …………… 30
2.2.2 Evaluarea activității de aprovizionare pentru anii 2014 și 2015 ……………………….. 33
2.3 Principalii indicatori ai activității economico -financiare ………………………….. ………….. 34
Capitolul III – Studiu aplicativ ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 42
3.1 Modele de analiză factorială a cifrei de afaceri ………………………….. ……………………….. 42
3.1.1 Impactul factorului uman asupra variației cifrei de afaceri ………………………….. ….. 42
3.1.2 Impactul factorului material asupra variației cifrei de afaceri ………………………….. . 46
3.1.3 Impactul factorului uman și a celui material asupra variației cifrei de afaceri …….. 53
3.2 Modele de analiză factorială a productivității medii a muncii ………………………….. …… 60
3.3 Modele de analiză factorială a eficienței fondurilor fixe: ………………………….. ………….. 73
3.2 Aplicație informatică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 80

Capitolul IV – Concluzii și recomandări privind diagnosticul potențialului intern al entității
SC CHIMCOMPLEX SA BORZEȘTI ………………………….. ………………………….. ………………….. 87
4.1 Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 87
4.2 Recomandări ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 88
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 90

Listă tabele
Tabelul 2.1 Structura sintetică a acționarilor societății ………………………….. ………………………….. .27
Tabelul 2.2 Segmentul de piață deținut de societate în anul 2014 ………………………….. …………… .29
Tabelul 2.3 Segmentul de piață deținut de societate în anul 2015 ………………………….. …………… .29
Tabelul 2.4 Structura vânzărilor pe piața internă pentru 2014 și 2015 ………………………….. ……… .30
Tabelul 2.5 Prin cipalele piețe externe din anii 2014 – 2015 ………………………….. …………………… .31
Tabel 2.6 Principalii furnizori ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… .33
Tabelul 2.7 Principalii indicatori economici ………………………….. ………………………….. ……………. .34
Tabelul 2.8 Variațiile aferente principalilor indicatori economico -financiari ………………………… .36
Tabel 3.1 Date necesare analizei econom ico-financiare ………………………….. ……………………….. .42
Tabel 3.2 Date necesare privind calculul variației CA în anii 2013 -2014 ………………………….. … .43
Tabel 3.3 Date necesare privind calculul variației CA în anii 2014 -2015 ………………………….. … .44
Tabel 3.4 Date necesare privind calculul variației CA în anii 2013 -2014 ………………………….. … .46
Tabel 3.5 Date necesare privind calculul variației CA în anii 2014 -2015 ………………………….. … .47
Tabel 3.6 Date necesare privind calculul variației CA în anii 2013 -2014 ………………………….. … .49
Tabel 3.7 Date necesare privind calculul variației CA în anii 2014 -2015 ………………………….. … .51
Tabel 3.8 Date necesare privind calculul variației CA în anii 2013 -2014 ………………………….. … .53
Tabel 3.9 Date necesare privind calculul variației CA în anii 2014 -2015 ………………………….. … .57
Tabel 3.1 0 Date necesare privind calculul variației W în anii 2013 -2014 ………………………….. … .60
Tabel 3.11 Date necesare privind calculul variației W în ani i 2014 – 2015 ………………………….. . .62
Tabel 3.12 Date necesare privind calculul variației W în anii 2013 -2014 ………………………….. … .64
Tabel 3.13 Date necesare privind calculul variației W în perioada 2014 – 2015 ……………………. .66
Tabel 3.14 Date necesare privind calculul variației W în perioada 2013 – 2014 ……………………. .68

Tabel 3.15 Date necesare privind calculul variației W în perioada 2014 – 2015 ……………………. .71
Tabel 3 .16 Date necesare privind calculul variației E FF în perioada 2015 – 2014 …………………. .74
Tabel 3.17 Date necesare privind calculul variației E FF în perioada 2015 – 2014 …………………. .75
Tabel 3.18 Date necesare privind calculul variației E FF în perioada 2015 – 2014 …………………. .77
Tabel 3.19 Date necesare privind calculul variației E FF în perioada 2015 – 2014 …………………. .78
Tabel 3.20 Date necesare privind calculul variației CA în anii 2014 -2015 ………………………….. . .80

Listă figuri
Figura 2.1 Structura sintetică a acționarilor ………………………….. ………………………….. …………….. .27
Figura 2.2 Evoluția cifrei de afaceri în perioada 2011 -2015 ………………………….. …………………… .38
Figura 2.3 E voluția profitului net în perioada 2011 -2015 ………………………….. ………………………. .38
Figura 2.4 Evoluția salariaților în perioada 2011 -2015 ………………………….. ………………………….. .39
Figura 2.5 Evoluția productivității muncii în perioada 2011 -2015 ………………………….. ………….. .40
Figura 2.6 Evoluția eficienței utilizării fondurilor fixe în perioada 2011 -2015 ……………………… .40
Figura 2.7 Evoluția lichidității curente și a lichidității imediate în perioada 2011 -2015 …………. .41

6
Introducere

Lucrarea de față constituie prezentarea principalelor aspecte teoretice și practice care
vizează analizarea și diagnosticarea potențialului intern al unei entități, făcând referire atât la
resursele umane cât ș i la resursele materiale prin calcularea principalilor indicatori economico –
financiari.
Conținutul lucră rii realizate este structurat î n patru capitole, dupa cum urmează :
Primul capitol al lucrării prezintă aspectel e metodologice privind analiza și diagnos ticul
potenț ialului intern , dezvotată pe cele doua ramur i, respectiv analiza potențialului uman și cea a
potenț ialului material.
În ca pitolul al doilea este realizată descrierea generală a societăț ii comerciale
CHIMCOMPLEX SA Borzești , precum ș i ilustrarea principalilor indicatori economico –
financiari.
Capitolul trei constituie aplicarea aspe ctelor teoretice asupra societății prezentată la
capitolul al doile a prin efectuarea modelelor de analiză a principalilor indicatori eco nomico –
financiari privind poten țialul uman ș i material.
În capitolul patru sunt cuprins e concluziile aferente diagnosticului efectuat, precum și
recomandă rile prin care entitatea care face obiectul studiului aplicativ își poate îmbunătăți situaț ia
financiară.

7
Capitolul I – Aspecte metodologice privind problematica tratată
1.1 Aspecte privind analiza și diagnosticul entității

Analiza reprezintă o metodă științifică de cercetare care se bazează pe descompunerea
unui obiect, fenomen sau proces în elementele sale componente, procedând la identificarea
factorilor, cauzelor și condițiilor care l -au generat și influențat.
Analiza economico -financiară reprezintă un ansamblu de concepte, tehnici, metode ,
procedee și instrumente care asigură tratarea informațiilor intern e și externe, în vederea
formulării unor aprecieri pertinete referitoare la situația economico -financiară a unui agent
economic, identificarea factorilor, cauzelor și condițiilor care au determinat -o, precum și a
rezervelor interne de îmbunătățire a acesteia, din punct de vedere al utiliză rii eficiente a
resurselor umane, materiale și financiare.
Referitor la procesul de organizare al entității , în sensul de a construi dublul organism
material și social, acesta presupune, pe de o parte, asigurare a entității cu resursele necesare
funcționării sale, iar pe de alta parte, ansamblul de acțiuni privind utilizarea eficientă a acestora.
Analiza economico -financiară studiază realitatea obiectivă, respectiv rezultatele aferente
activității desfășurate s ub forma indi catorilor economico -financiari, prin prisma corelației cauză –
efect.
Analiza economico -financiară operează cu o serie de metode, te hnici și procedee specifice
grupate în metode ale analizei calitative și metode ale analizei cantitative, care la randul lor se
împart în mai multe categorii dupa cum urmează: comparația, gruparea, diviziunea sau
descompunerea rezultatelor aparținâ nd metodei analizei calitative, iar metoda balanțieră, metoda
substituților în lanț, metoda corelației, metoda scorurilor, metoda rat elor, metoda cercetărilor
operaționale aparținând metodei analizei cantitative.
Analiza presupune descompunerea fenomenelor de studiat în elemente componente și
factori de influență și cuantificarea influenței fiecarui factor asupra variației fenomenului pe care
îl determină, fiind urmată de elaborarea unui diagnostic. După unii autori [Drumea C., 2012, pag.
17] p rin diagnosticarea unei firme se urmărește cunoașterea tuturor laturilor activității acesteia,
precum și a punctelor forte și punctelor slabe ale acesteia.

8
Efectuarea unei analize diagnostic constituie o componentă esențial ă în fundamentarea
strategiei firmei și presupune un proces extrem de complex și laborios, care reprezintă punctul de
pornire în conceperea, fundamentarea și implementarea unor soluții tehnico -tactice de
îmbunătățire a viabilității economico -financiare și manageriale a firmei.
Diagnosticul financiar reprez intă demersul prin care se aprec iază starea de sănătate
econo mico -financiară a entității, în corelație cu evoluția mediului în care aceasta funcționează.
În “Dicț ionarul explicativ al limbii româ ne” definiția diagnostic ului este “identificarea
unei afecțiuni, pe baza datelor clinice și a examenelor de laborator ”. Însă, diagnosticul poate fi
definit și în sens global, însemnând repararea simptomelor unor disfuncționalități, stabilirea
cauzelor acestora și elaborarea unor soluții sau crearea unor forțe susceptibile de a le genera .
[Drumea C., 2012, pag.16].
Conform unor autori [Drumea C., 2012, pag. 17], analiza diagnostic presu pune stabilirea
problemelor supuse diagnosticării, asigurarea informațiilor pe care le necesită analiza și
prezentarea rezultatelor într -un raport în care se reflectă obiective, stări, aprecieri, concluzii și
recomandări.
În concluzie, analiza economico -financiară are un loc bine definit în structurile
funcționale ale conducerii. Aceasta intră sub incidența perfecționării, constituindu -se într -un
instrument al centrelor de decizie în amplul proces de sporire a eficienței oricărei activități.
Diagnosticarea activității entității servește ca bază pentru fundamentarea deciziilor economico –
financiare.

1.2 Analiza și diagnosticul potențialului uman

Potențialul intern se referă la resursele pe care entitatea le are la dispoziție pentru a -și
îndeplini obiectul de a ctivitate. Aceste resurse vizează latura umană și latura materială, iar
diagnosticul aferent se va centra pe cele doua fațete, producând modele de analiză care să indice
gradul de eficiență al utilizării resurselor umane și materiale.
Factorul uman constit uie coordonata esențială a dimensiunii și mai ales a calității
activității. Asigurarea entității cu personalul de specialitate necesar, folosirea lui eficientă în

9
activitatea operativă și de conducere, constituie premisa potențării resurselor materiale și
financiare, și totodată a valorificării condițiilor pe care le oferă mediul natural și social.
Necesarul de pe rsonal la nivelul entității se stabilește în funcție de criterii le specifice
pentru fiecare categorie.
Structura potențialului uman se realizează din punct de vedere al analistului pornind de la
o serie de criterii care , prin studierea în dinamică a indicatorilor asociați , permit evidențierea
etalării personalului salariat pe departamente, secții, unități, magazine, centre de profit și alte
unități administrative sau pe grupe de vârstă, pe nivel de studii, pe profesii sau pe sexe, pe tip de
durată al contractului sau pe tip de contract.

1.2.1 Analiza dimensiunii și structurii personalului

Analiza vizează latura calitativă și cantitativă a încadrării entităților cu personalul necesar,
dinamica și structura acestuia.
Pentru reflectarea cantitativă a asigurării cu personal se folos esc următorii indicatori:
 număr scriptic de salariați (Ns ) : vizează totalitatea personalului existent în scriptele
angajatorului, în baza unui contract sau a unui alt document juridic generator de drepturi
și obligații pentru ambele părți;
 efectiv scriptic prezent la lucru (ESPL) : consacră numărul personalului prezent la lucru la
un moment dat, indiferent de timpul de lucru efectiv;
 număr mediu de salariați ( Ns ) : calculat ca o medie aritmetică simplă a efectivului zilnic
de personal;
 număr maxim de salariți ( Nmax ) : reflectă totalitatea posturilor cuprinse în organigramă,
fie ele ocupate sau vacante;
 efectiv fiscal (EF) : reprezentat de numărul salariaților care au figurat în evidența entității
și care au primit o anumită remunerare.
Acești indicatori se prezintă parțial în nota anexă a situațiilor fi nanciare anuale și
obligatoriu în bilanțuri le sociale care cuprind o varietate de informații capabile să asigure o bază
corespunzătoare analizei, respectiv gestiunii eficiente a resurselor umane.

10
Analiza economică are ca obiectiv pe lângă dimensiunea cantitativă a resurselor umane și
pe cea calitativă, desemnată prin gradul de calificare al personalului salariat. După unii autori
[Niculescu M., 2003, pag.103] analiza calificării salariațil or și valorificarea rezultatelor ei în
procesul de decizie, constituie o cerință esențială a activității tuturor organismelor cu autoritate
decizională într -un anumit domeniu. Pentru analiza asigurării unităților operative cu personal
calificat se foloseșt e coeficientul calificării medii ( K ), care se determină ca o medie aritmetică
ponderată între categoria de încadrare (k i) și numărul de angajați în categoria respectivă (n i):
K = ( ki * ni)n
i=1
nin
i=1
Cu cât mărimea acestui indicator este mai apropiată de categoria maximă de încadrare, cu
atât gradul de asigurare al activității respective cu personal calificat la nivelul sarcinilor cerute
este mai ridicat. Valoarea acestui indicator se determină în perioade succesive de timp pentru
aceeași entitate și serv ește coroborat cu alți indicatori la realizarea comparațiilor în timp vizând
gradul de calificare al personalului, însă poate servi și la comparații în spațiu, vizând firme
concurente aparținătoare aceluiași sector de activitate.

1.2.2 Analiza comportamentului personalului

Pentru studierea comportam entului personalului sunt supuse analizei aspecte privind
utilizarea timpului de munca disponibil, mobilitatea personalului și conflictualitatea în relațiile de
muncă.
O cale importantă de creștere a performanțelor activității desfășurate o constituie
utilizarea completă a timpului de lucru, resursă de bază a procesului de producție.
După unii autori [Vasile Robu, 2005, pag 123] scopul analizei este de a identifica
rezervele de sporire a performanțelor întreprinder ii, printr -o utilizare cât mai completă a timpului
de lucru, precum și stabilirea efectelor economice ale nerespectării timpului de lucru asupra
principalilor indicatori economico -financiari ai întreprinderii.
Indicatorii de timp calculați pentru analiza utilizării timpului de lucru sunt:
 Fond de timp calendaristic (F tc): determinat ca produs între numărul mediu de salariați și
numărul de zile calendaristice ale perioadei determinate;

11
 Fond de timp maxim disponibil (F tmd): calculat ca diferență între fondul de timp
calendaristic și fondul de timp aferent repausului săptămânal, sărbătorilor legale și
concediilor de odihnă;
 Fond de timp efectiv lucrat (Ftel): reflectă timpul de muncă utilizat de către salariați în
scopul desfășurării activității profesionale;
 Grad de utilizare al fondului de timp maxim disponibil (G uFtmd): reprezintă ponderea
timpului efectiv lucrat în timpul maxim disponibil;
 Grad de neutilizare a fondului de timp maxim disponibil: calculat ca ponderea timpului
neutilizat din motive justificat ive sau nejustificative în timpul maxim disponibil.
Utilizarea integrală a timpului de muncă reprezintă una din laturile importante ale folosirii
eficiente a factorului de muncă. Economisirea timpului de muncă î n cursul proce sului de
producție se poate realiza pe două căi:
 pe cale extensivă, prin reducerea pierderilor de timp în zile sau ore;
 pe cale intensivă, prin reducerea cheltuielilor de timp de m uncă pe unitatea de produs
(creș terea productivității muncii).
Analiza folosirii timpului de muncă urmăr ește descoperirea rezervelor existente pe linia
utilizării complete a timpului disponib il, precum și a cauzelor utiliză rii incomplete a acestuia,
evidențiind efectele economice ale mobilizării rezervelor existente.
Dinamica efectivului de personal vizează modificările absolute sau relative ale numărului
de salariați, modificări datorate influențelor contextului economico -social global sau politicii de
recrutare și asigurare cu personal la nivel de entitate.
Mobilitatea personalului este un fenomen natural c are prezintă o dinamică considerată
normală și permite o înnoire pas cu pas a personalului angajat fără a influența în sens negativ
indicatorii de eficiență și productivitate.
În diagnosticarea mobilității personalului, în funcție de cauzele generatoare, s e face
distincție între circulație și fluctuație. Circulația forței de muncă are la bază cauze social –
economice (pension are, decese, transferuri, restrâ ngerea activității etc.) , în timp ce fluctuația este
o consecință a unor cauze rar întâlnite, cum ar fi desfacerea contractului de muncă ca urmare a
prevederilor sale sau demisii datorate nemulțumirilor.

12
Pentru aprecierea circulației și fluctuației personalului se utilizează următorii indicatori :
 Coeficientul intensității intrărilor:
Kip=Nsintrați în cursul perioadei
Ns ∗100
 Coeficientul intensi tății ieș irilor:
Kep=Ns iesiți în cursul perioadei
Ns ∗100
 Coefici entul fluctuației:
Kfp= Ns iesiți din motive specifice
Ns * 100
 Coeficientul mișcării totale:
Kmt = Kip + Kep
Pentru caracterizarea generală a stabilității resurselor umane se folosește indicatorul numit
grad de stabilitate, determinat pe baza relatiei:
Gs = 100 – Kmt

Într-un sistem democratic, asupra utilizării timpului de lucru acționează și gradul de
conflictualitate în relațiile de muncă (între sindicate și organismele de conducere). Se impune
astfel determinarea indicatorilor de conflictualitate și cuantificarea consecințelor acesteia.
Conflictualitatea se apreciază cu ajutorul următorilor indicatori aferenti unei perioade
distincte de ti mp:
 Număr de greve;
 Număr de zile de grevă;
 Numă r de greviti ;
 Coeficientul de localizare a grevei :
Klg = număr greviști sec ția x
număr total de grevi ști * 100
 Coeficientul de importanță a grevei :
Ki = număr de greviști
număr total de salariați * 100

13
1.2.3 Analiza eficienței utilizării potențialului uman

Conform unor autori [Niculescu M., 2003, pag.108] eficiența utiliză rii resurselor umane
se exprimă printr -un ansamblu de rate, construite prin raportarea rezultatelor obținute dintr -o
acțiune la resursele umane folosite. Aceste rate permit judecăți de valoare privind utilizarea
personalului prin comparații în timp, spațiu, fața de anumite valori considerate normale,
respective față de mediile sectoriale.
Modelul de calcul al ratelor de eficiență a folosirii potențialului uman se bazează pe
relații de tipul :
R = Rezultate obținute
Resurse umane folosite

Rezultatele obținute pot fi exprimate prin producția realizată, cifra de afaceri, valoarea
adaugată sau beneficiul, iar resursele umane pot fi exprimate p rin numărul de salariați, numărul
de lucrători operativi, numărul de om -zile sau om -ore, cât și cheltuielile cu salariile.
În studierea potențialului uman , diagnosticul asigurării cu forța de muncă cantitativ ,
calitativ, structural trebuie complet at cu ana liza eficienței utiliză rii aceste i resurse. Principalul
indicator al eficienței utiliză rii resurselor umane este productivitatea muncii. Indicatorul
productivitatea muncii, ca expresie de eficiență a procesului de producție, este raportul dintre
efecte și eforturi.
Productivitatea muncii este definită în literatura de specialitate [Raymond Baffe, 1970,
pag.495] ca fiind "ra port între cantitatea de bogăț ie produsă și cantitatea de resurse
absorbite în cursul producerii ei”.
În aprecierea situației ge nerale a productivității muncii se u tilizează o serie de indicatori ,
cei mai semnificativi fiind:
 Productivitatea medie anuală a muncii:
Wa = CA; Q; VA
Ns
 Productivitatea medie zilnică:
Wz = CA; Q; VA
Ns

14
 Productivitatea medie orară:
Wh = CA; Q; VA
Ns
 Productivitatea medie anuală a personalului operativ sau direct productiv:
Wop = CA; Q; VA
Nop

Potrivit unor autori [Vâlceanu G., Robu V., Georgescu N., 2005, pag. 128] din punctul de
vedere al analizei, prezintă interes indicatorii care vizează product ivitatea medie a muncii și
productivitatea marginală a muncii, precum și corelația dintre aceștia.
Nivelul productivității medii a muncii se poate stabili pe baza mai multor indicatori
economici, sub forma uneia dintre urmatoarele rate :
 Cantitatea de bunur i sau valoarea bunurilor obținute într -o unitate de timp de către un
salariat Efect
Efort :
Producția exercițiului
Fond total de timp de lucru
 Cantitatea de timp consumată pentru obținerea unui bun, executarea unei lucrări sau
prestarea unui ser viciu Efort
Efect :
Fond total de timp de muncă
Producția exercițiului

Productivitatea medie a muncii poate fi exprimată:
 În unități fizice (bucăți, tone, metri etc.) , calculată ca raport între producția în unități
fizice și timpul de munca:
W = Q
T
 În unități valorice (unităț i mone tare), calculată ca raport între producția
exerciț iului/valoarea adaugată și timpul de munca :
W = Qe
T ; W = VA
T

15
În funcție de varianta folosită, se poate vorbi despre:
 productivitatea fizică medie a muncii;
 productivitatea valoric ă medie a muncii care se poate calcula la nivelul anului, la nivelul
zilei de muncă sau al orei de muncă.
După cum am precizat, la calculul productivității valorice medii a muncii se pot utiliza
toți indicatorii de producție în unități monetare, cum ar fi producția obținută dest inată vânzării,
producția exercițiului, cifra de afaceri sau valoarea adaugată.
Ponderea personalului pe segmente, sectoare sau pe tipuri de activităti în total personal
poate conduce la sporirea productivității muncii, fără c a aceasta să însemne și o creștere a forței
productive a muncii. În acest sens, pentru delimitarea efortului propriu în sporirea productivității
este necesar să se stabilească mărimea și sensul influenței structurii. În acest scop se utilizează
următorul m odel:
W = gi * wi n
i=1
unde : – gi reprezintă structura producției pe segmente, sectoare, tipuri de activități sau
structuri organizatorice;
– ni reprezintă productivitatea muncii pe structura implicata în calcul.
Modificarea producti vității muncii are un complex de efecte, care se evaluează cu ajutorul
unei met odologii stabilită în funcție de modul de calcul și exprimare a acestuia.

1.3 Analiza și diagnosticul potențialului material

Longevitatea unei entități într -un mediu concurențial este asigurată numai în situația în
care dispune de un potențial material ai cărui paramentri tehnici și funcționali sunt adaptați noilor
tendințe.
Potențialul material, cu cele doua componente ale sale (fix si circular) contribuie pe de o
parte la realiza rea ob iectului de activitate al entității și pe de altă parte generează consumuri de
resurse care trebuie optimizate cu efectele obținute în urma ut ilizării potențialului material, astfel
încât balanța între cele două fluxuri economice să fie pozitivă.

16
Analiza potențialului material tratează două categorii:
 analiza gestiunii mijloacelor fixe;
 analiza activelor circulante, cu preponderență a stocurilor .

1.3.1 Analiza gestiunii mijloacelor fixe

Aprecierea corectă a necesarului de mijloace fixe constituie premisa dinamizării
activității, modernizării și înlesnirii condițiilor de munca, a creșterii calității produselor și
serviciilor oferite.
1.3.1.1 Analiza volumului, dinamicii, structurii și stării mijloacelor fixe
Potrivit unor autori [ Vâlceanu G., Robu V., Georgescu N ., 2005, pag. 142] estimarea
volumului mijloacelor fixe are la bază datele furnizate de situațiile financiare, corectate cu
informațiile privind imobilizările utilizate care nu fac part e din patrimonial entității . Luarea în
consi derare a mijloacelor fixe d eținu te în leasing operațional, a celor închiriate sau luate în locația
de gestiune este impusă de necesitatea evaluarii reale a eforturilor implicate în obținerea
rezultatelor la nivelul societății.
Dacă analiza volumului mijloacelor fixe este comple tată de analiza în dinamică,
informațiile rezultate devin mai complexe, cu un conținut mai bogat și într -o mai mare măsură
necesare procesului decizional. Analiza dinamicii mijloacelor fixe se face pe baza valorilor de
intrare în gestiune sau a valorii medii a mijloacelor fixe, evaluate în prețuri comparabile.
Valoarea medie a mijloacelor fixe se calculează pe baza valorii existente la începutul
exercițiului financiar și a modifică rilor intervenite pe parcursul acestuia, ponderate cu timpul de
utilizare și neuti lizare, în funcție de datele la care acestea au intrat sau au ieși t din patrimonial
entității .
Diagnosticarea dinamicii mijloacelor fixe presupune construirea unui sistem de indicatori
care să reflecte fluxuri înregistrate în cursul perioadei analizate:
 Coeficientu l intrărilor de mijloace fixe ( KIFF): evidențiază efortul entității de menținere și
creștere a potențialului tehnic:
KIFF = IFF
V FF ∗100

17
 Coeficientul ieșirilor de mijloace fixe ( KEFF): evidențiază procesul d e dezinvestire, datorat
fie ineficie nței menținerii mijlocului fix în procesul de producție prin diminuarea
parametril or funcționali, fie inutilității acestuia în procesul de producție respectiv:
KEFF = EFF
V FF ∗100
 Coeficientul mișcării totatle ( KMT): evidențiază fluxurile totale ale mijl oacelor fixe în
perioada analizată:
KMT = KIFF + KEFF

Analiza structurii potențialului tehnic relevă politica de investiții, precum și modul de
organizare și administrare a societății, efectele pe care le generează asupra performanțelor
acesteia.
Principalii indicatori utilizați în caracterizarea structurală a potențialului productiv al
întreprinderii sunt:
 Coeficientul de structură pe categorii de mijloace fixe ( KS) – evidențiază apartenența
sectorială și modul de organizare al entității:
KS = VFFi
VFF * 100
 Compoziția tehnologică a capitalului fix ( KT) – evidențiază modul de gestionare a
potențialului tehnic al entității:
KT = VFFA
VFF * 100

Calitatea potențialului tehnic, sursa potențială de performanță, poate fi apreciată având în
vedere gradul de amortizare a mijloacelor fixe. Aprecierea gradului de amortizare a mijloacelor
fixe se face în mod uzual prin raportarea amortizării la valoarea b rută a imobilizărilor. Pentru a
obține o informație fiabilă, trebuie să aibă în vedere anuminte particularități: modificarea
sistemului de amortizare, necesitatea și efectele reevaluării.
Gradul de amortizare =Amortizarea
Valoarea brută a mijloacelor fixe∗100

18
Un alt indicator de apreciere a calității mijloacelor fixe îl reprezintă coeficientul de
reînnoire a mijloacelor fixe, determinat ca raport între valoarea achizițiilor aferente perioadei și
valoarea globală brută a mijloacelor fixe.

Coeficientul de reînnoire =Valoarea de achizi ție a mijloacelor fixe noi
Valoarea brută a mijloacelor fixe totale

Conform unor autori [Petcu M., 2003, pag. 153] acest coe ficient permite evaluarea
eforturilor investiționale, a orientării politicii investiționale:
 investiți i de menținere a capacității productive – când achizițiile noi sunt la nivelul
ieșirilor;
 investiții de creștere – mărirea capacității de producție a intreprinderii (investiții
suplimentare).
Estimarea eficienței deciziei de investitii presupune corelații cu celelalte caracteristici
operaționale de exploatare și în primul rând cu dinamica și structura personalul ui. Raportul dintre
valoarea medie a mijloacelor fixe și numărul mediu de salariați, denumit grad de înzestrare
tehnică, relevă caracterul mai mult sau mai puțin capitalizant al combinării factorilor de
producție, evoluția sa în timp, evidențiind gradul de substituire între echipament și forma de
munca:
Grad de înzestrare tehnică = Valoarea medie a mijloacelor fixe
Numărul mediu de salariați

1.3.1.2 Analiza eficienței utilizării mijloacelor fixe
În analiza utiliză rii potențialului tehnic , principalul indicator îl reprezintă gradul de
utiliz are a capacității de producție , calculat ca rap ort între producția obținută și capacitatea
maximă de producție.
GU cp = Q
Qmax
Acest indicator este folosit în determinarea costului subactivității, respectiv al costului
neutilizării utilajelor.

19
Potrivit unor autori [Petcu M., 2003, pag. 154] c apacitatea maximă de producție
reprezintă producția maximă ce poate fi obț inută într -o anumită perioadă de timp utilizând
echipamentele la randamentul prevăzut prin cons trucție și în condiții optime de organizare a
producției.
Se pot delimita trei noțiuni privind capacitatea de producție:
 capacitatea teoretică: reprezintă produ sul maxim de producție finită pentru o perioadă dată
de timp, în ipoteza că toate utilajele și echipamentele funcționează la viteze optime, fără
întreruperi;
 capacitatea suplimentară: reprezintă surplusul de echipamente și utilaje menținute în
conservare;
 capacitatea normală : reprezintă nivelul mediu anual al capacității de producție, necesar
pentru a satisface cererea potențială de produse.
Principalele caracteristici ale capacității de producție, ce decurg din definirea acesteia,
sunt:
 structura mijloacel or fixe;
 gradul de utilizare a timpului;
 randamentul mijloacelor fixe.

1.3.2 Analiza active lor circulante, cu preponderență a stocurilor

În conformitate cu unii autori [Niculescu M., 2003, pag.175] corelația fluxurilor de intrare
cu cele de iesire dintr -o întreprindere și amortizarea neregularităților generate de nesincronizarea
diferitelor componente ale activității se realizează prin procesul de stocare.
Prospecțiunea analizei pe categorii de stocuri (active și de securitate, respectiv finale și
medii) es te asociată de prezentarea tehnicilor de optimizare a accestora. Eficiența utilizării
activelor circulante este abordată în special prin prisma duratelor de rotație.
Într-o viziune dinamică, activitatea unei entități constă într -un sistem de fluxuri: fluxuri de
intrare sau aprovizionare, fluxuri de servicii și fluxuri de ieșire sau vânzare. În cadrul acestui
sistem, stocurile sunt menite să asigure continuitatea fluxurilor de iesire.

20
Stocul constituie un rezervor cu ajutorul căruia se optimizează intră rile de elemente de
stoc prin aprovizionare și ieșirile acelorași elemente prin desfacere, astfel încât să se minimizeze
costul stocării și să se mențină un nivel optim al costului de aprovizionare.

1.3.2.1 Analiza stocurilor în funcție de rolul lor în procesul d e exploatare
În funcție de contribuirea stocurilor în procesul de exploatare, acestea se împart în două
categorii după cum urmează:
 stocuri active;
 stocuri de sigu ranță .

1.3.2.1.1 Analiza stocurilor active
Stocurile active sau regulatoare au ca obiectiv sincroniza rea unor procese cu ritmuri
diferite, de exemplu producția -vânzarea, pentru continuitate și eficiența exploatării.
Optimizarea cantităților comandate conduce în mod direct la optimizarea stocului activ.
Conform modelului lui Wilson, cantitatea economică de comandă se determina astfel:
QOP = 2 * C * L
p * r
Unde : Qop – cantitatea economică de comandat;
C – cererea anuală;
L – costul de lansare a unei comenzi;
r – rata cheltuielilor de stocare (la un leu stoc);
p – prețul de achiziție unitar.
Intervalul optim dintre două aprovizionări este:
∆ = T * Qop
C
Stocul act iv optim se va calcula astfel:
S a = Qop
2

21
Aplicarea acestui model asigură rezultate pertinente cu condiția previziunii
corespunzatoare a vânzărilor, distribuției uniforme în timpul anului a vânzărilor, menținerea
costului de lansare și stocare la același nivel.

1.3.2.1.2 Analiza stocurilor de siguranță
Stocul de siguranță reprezintă suplimentul de stoc care permite depășirea “nivelului de
serviciu” atins de stocul activ. “Nivelul de s erviciu” este un coeficient care indică gradul de
satisfacere a solicitărilor sau probabilitatea de nonruptură de stoc, putându -se determina în
diverse moduri:
K = numărul de solicitări satisfăcute pe parcursul perioadei T
numărul total de solicitări în pe rioada T
K = numărul de zile lucrătoare fără ruptură de stoc în perioada T
numărul total de zile lucrătoare ale perioadei T
În sfera distribuției, acest coeficient indică pur și simp lu în câte cazuri entitatea a ră spuns
pozitiv solicitărilor pietei, cu a jutorul formulei:
K = volumul cererii satisfăcute în perioada T
volumul total al cererii exprimate în perioada T

Analiza stocului de siguranță este alcă tuită din doua componente, după cum urmează:
 Analiza stocului de siguranță α (stoc de siguranță neces ar în condițiile caracterului
variabil al cererii):
Sα = t * s * y
s = x- x 2
n
Unde:
– t este un coeficient de corelație în funcț ie de nivelul de serviciu asigurat; Pentru
K = 95%, t = 2;
– s este abaterea medie pătratică a vânzărilor efective (x) f ață de cele medii ( x );

22
– y este raportul dint re termenul de reaprovizionare ș i intervalul analizat.
Această relație se utilizează atâ t pentru de terminarea stocului de siguranță, cât ș i pentru
optimizarea stocului mediu total;
 Analiza stocului de siguranță β (stoc de siguranță necesar în condițiile neritmicității
intrărilor) este necesară pentru a preveni deficienț ele generate de nerespectarea de că tre
furnizori a clauzelor c ontractuale privind cantitatea ș i termenele de livrare:
Sβ = t * s
n-1
s = z- ∆ 2
n
Unde:
– s este abaterea medie patratică a intrărilor efective (z) față de cele medii (∆);
– n este numărul de aprovizionă ri;

Divizarea stocului în cele două componente se justifică prin rolul lor dif erit în proc esul
exploatării, prin diferența de rotație (stocul activ se reînnoiește integral pe parcursul perioadei
spre deosebire de cel de securitate a cărui rotație e dependentă de amplitudinea variațiilor cererii),
precum și prin modul de calcul. Spr e deosebire de stocul mediu care se calculează și se
analizează ca o mărime medie, stocul de siguranță depinde de dispersia fluxului intrărilor,
respectiv al ieșirilor în jurul mediei.

1.3.2.2 Analiza stocurilor după momentul înregistrării lor

În funcție de mom entul înregistrării lor, stocurile se împart în două categorii :
 stocuri finale;
 stocuri medii de mărfuri.

23
1.3.2.2.1 Analiza gradului de realizare a stocurilor finale
Pentru desfășurarea unei activităț i eficiente, orice unitate comercială își asigură o
planificare a stocurilor finale pe sortime nte și dimensiuni, astfel încât vânzările să aibă un
caracter continuu, iar cheltuielile aferente să fie minime.
În cazul aprovizionărilor cu mă rfuri la interval e rare de timp și î n loturi foarte mari, cresc
semnifi cativ cheltuielile cu stocarea și păstrarea mărfurilor, iar la comenzi î n loturi mici, dar
frecvente, cresc cheltuielile de aprovizionare. Din acest motiv este necesar ca, în practică, să se
identifice nivelul optim al stocurilor.
Dacă activitatea entității se desfășoară fără abateri majore de la previziu nile realizate
pentru perioada în curs, la sfârș itul perioadei, stocul final va fi egal cu cel planificat.
Cauzele care pot determina diminuarea stocuri lor comparativ cu nivelul prevăzut pot fi:
 pierderea unor furnizori importanți;
 lipsa unor contracte ferme cu furnizori privind dimensiunea comenzilor și ritmul
aprovizionărilor;
 neglijențe în sistemul de gestionare a stocurilor;
 reducerea cererii pentru a numite sortimente și redimensionarea stocurilor atunci când este
posibil.
Creșterea stocurilor finale peste volumul planificat poate fi determinat de:
 neritmicitatea aprovizionărilor;
 intrări de mărfuri în loturi mari fără a fi asigurată desfacerea;
 aprovi zionări cu mărfuri sezoniere spre sfârșitul perioadei;
 pătrunderea în rețea a unor mărfuri degradate, defecte.
1.3.2.2.2 Analiza stocului mediu de mărfuri
Stocurile finale oferă o ima gine asupra volumului/valorii mă rfurilor existente la un
moment dat î n unitatea co mercială. Pentru studierea activității î ntr-un anumit interval de timp
(trimestru, an) indicatorul operațional este stocul mediu de mă rfuri.
Mărimea stocului mediu de mărfuri este influențată , pe de o parte, de cifra de afaceri, iar
pe de alta parte, de viteza de ro tație a mă rfurilor.
Viteza de rotație exprimă ritmicitatea aprovizionărilor și poate fi determinate în zile sau în
numar de rotații.

24
1.3.2.3 Analiza eficienței utilizării activelor circulante
Eficiența utilizării activelor circulante se caracterizează și se analizează cu ajutorul
metodei ratelor.
Ratele de rotație se exprimă prin:
 durata în zile a unei rotații:
D zile = Stocul activelor circulante
Fluxul de activitate corespunzător * T
 numărul de rotații:
Număr rotații = Flux de activitate
Stocul ac tivelor circulante

Utilizarea integrală și eficientă a potențialului material și uman, producerea și
comercializarea unor mărfuri de calitate, diversificarea gamei sortimentale constituie câteva
modalități prin care se asigură activizarea vânzărilor și accelerarea mișcării stocurilor.

25
Capitolul II – Ilustrarea activității firmei ce face obiectul studiului aplicativ și
prezentarea principalilor indicatori de activitate
2.1 Societatea comercială CHIMCOMPLEX SA Borzești
2.1.1 Descrierea societății comerciale

Parte a Grupului SCR (Serviciile Comerciale Române), CHIMCOMPLEX SA
BORZEȘTI este unul din cei mai importanți fabricanți de produse chimice din România.
Actul de înființare a Combinatului Chimic Borzești a fost semnat în anul 1954, iar în an ul
1959 au intrat în funcțiune primele obiective: fabrica de oxigen, instalațiile producătoare de
detoxan și monoclorbenzen, după care în 1960 au fost puse în funcțiune uzina de sodă caustică,
cu instalațiile: electroliză cu diafragmă, clor lichid, acid cl orhidric, evaporare -topire împreuna cu
instalațiile pentru fabricarea clorurii de var și a hexacloranului.
Anii următori au completat structura principalelor două fluxuri tehnologice: fluxul
produselor clorosodice și derivate și fluxul produselor organic e de sinteză în cadrul căreia s -a
evidențiat linia acetilenă -policlorură de vinil. Gama de produse fabricate s -a dezvoltat continuu,
incluzând treptat și alte produse clorosodice, cloruri anorganice, solvenți organici, mase plastice,
alchilamine, produse d e sinteză organică, pesticide și gaze tehnice.
În anul 1990 Combinatului Chimic s -a separat ca unitate distinctă din Combinatul
Petrochimic de pe platformă din Borzești, iar în 1991 s -a transformat în societatea comercială pe
acțiuni sub denumirea de CHIMC OMPLEX SA BORZEȘTI.
Cel mai important eveniment care a marcat evoluția de după 1990 a societății îl constituie
semnarea, în ziua de 9 iunie 2003, a contractului de privatizare a societății, eveniment care a
însemnat nu numai schimbarea formei de propriet ate ci și intrarea CHIMCOMPLEX SA
BORZEȘTI în Grupul SCR.
Societatea comercială CHIMCOMPLEX SA BORZEȘTI a luat ființă în anul 1990, în
baza Hotărârii Guvernului nr.1200 din 12.11.1990, prin divizare din Combinatul Petrochimic
Borzești și prelucrarea integr ală a patrimoniului Combinatului Chimic Borzești.
Societatea comercială cu denumirea SC CHIMCOMPLEX SA BORZEȘTI are sediul
social în Municipiul Onești, strada Industriilor nr. 3, județul Bacău, este înregistrată la Registrul
Comerțului Bacău cu nr. J04/493 /1991, iar Codul Unic de Înregistrare este RO 960322.

26
SC CHIMCOMPLEX SA Borzești a devenit parte integrantă a Grupului SCR în anul
2003. Combinatul fabrică peste 20 de produse chimice utilizate în majoritatea domeniilor de
activitate din economia național ă. Societatea este unic producător național pentru 12 produse,
dintre care amintim: tricloretilenă, alchilamine, clorură de calciu, clorură ferică, clorură de var.

2.1.2 Capitalul societății comerciale

Nivelul capitalului social al unei societăți, precum și a l capitalurilor proprii, exprimă
dimensiunea și stabilitatea societății, fiind una din condițiile înregistrării unei autonomii
financiare corespunzătoare.
La 15 martie 1991 a fost organizată ca societate comercială cu capital integral de stat și
înmatricula tă la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J04/493/1991.
Societatea a fost privatizată în anul 2003 prin semnarea contractului de vânzare –
cumpărare de acțiuni la data de 9 iunie, SC A2 IMPEX SRL Ploiești preluând de la APAPS
(AVAS) un număr de 63240247 a cțiuni, la o valoare nominală de 2,5 lei, reprezentând 97,7465%
din capitalul social al societății de a acea dată.
Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor (AGEA) din data de 26.05.2008 a
aprobat majorarea capitalului social cu suma de 480.957 lei, p rin emiterea unui număr de 480.957
acțiuni, cu valoarea nominală de 1 leu fiecare, ca urmare a conversiei în acțiuni a creanței
deținute de AVAS asupra SC CHIMCOMPLEX SA Borzești.
Hotărârea AGEA din data de 01.10.2013 a aprobat majorarea capitalului social al
societății cu suma de 33.609.661,54 lei, de la 129.267.929 lei la suma de 162.887.590,54 lei, în
conformitate cu clauza 14.5 din Contractul de vânzare -cumpărare acțiuni nr. 19/09.06.2003,
încheiat între AVAS și A2 IMPEX SRL Ploiești. Majorarea s -a efectuat din rezervele constituite
din profitul net în sumă de 29.030.324,44 lei, aferent primilor 3 ani investiționali din programul
de privatizare, respectiv perioada 16.10.2003 – 16.10.2006 și prin încorporarea unei părți din
profitul perioadei următo are în suma de 4.579.337,10 lei, astfel încât structura acționariatului SC
Chimcomplex SA Borzești, în urma majorării capitalului social, să rămână neschimbată.
Majorarea s -a realizat prin mărirea valorii nominale a acțiunilor, astfel încât acțiunile deți nute de
fiecare acționar al societății și -au mărit valoarea nominală de la 1 leu/acțiune la 1,26 lei/acțiune.
Valoarea unei acțiuni noi este de 1,26 lei.

27
Capitalul subscris și vărsat la 31.12.2015 este de 162.877.590,54 lei, divizat în
129.267.929 acțiuni normative la valoarea de 1,26 lei/acțiune.
Structura sintetică a acționarilor societății la data de 31.12.2015 este următoarea:

Tabelul 2 .1 Structura sintetică a acționarilor societății
Acționari Nr. Acțiuni Valoare lei % din capitalul
social
A2 IMPEX SRL 108.347.004,00 136.517.225,04 83,8158%
A.V.A.S 16.669.830,00 21.003.985,80 12,8956%
Persoane juridice 3.867.008,00 4.872.430,08 2,9915%
Persoane fizice 384.087,00 483.949,62 0,2971%
TOTAL 129.267.929,00 162.877.590,54 100%

Figura 2 .1 Structura sintetică a acționarilor

83.8158%12.8956%2.9915% 0.2971%Structura sintetic ăa acționarilor
A2 IMPEX SRL
A.V.A.S
Persoane juridice
Persoane fizice

28
2.1.3 Domeniul de activitate

Înființată în 1954, ca fostul Combinat Chimic Borzești, firma este unul dintre cei mai
importanți fabricanți de produse chimice din România. Structura de producție cuprinde două mari
grupe de instalații – una pentru fabricarea produselor anorganice de bază (clorosodice și cloruri
anorganice) și cealaltă pentru produse organice (solvenți, alchilamine). Principalele grupe de
produse oferite sunt: clorosodice, solvenți organici, cloruri anorganice, intermedia ri de sinteză,
alchilamine, produse de uz fitosanitar (pesticide), gaze comprimate.
Activitatea de bază a societății conform codificării CAEN este 2013 – fabricarea altor
produse chimice anorganice de bază.
Activitatea cu ponderea cea mai mare în venitul r ealizat de societate este fabricarea
produselor chimice anorganice de bază.
Principalele produse fabricate de SC CHIMCOMPLEX SA Borzești sunt:
 Produse clorosodice: sodă caustică soluție 50%, sodă caustică fulgi, hipoclorit de sodiu
tehnic, acid clorhidric sinteză, clor lichid, clor lichid îmbuteliat;
 Cloruri anorganice: clorură de calciu soluție, clorură de calciu fulgi/tehnică, clorură de
var, clorură ferică;
 Solvenți organici: tricloretilenă;
 Alchilamine: izopropilamină, metilamină;
 Gaze comprimate: hidro gen;
 Alte produse: apă demineralizată, acid sulfuric reconcentrat.

29
2.2 Analiza activității societății comerciale

Segmentele de piață deținute de societatea comercială în perioada de analiza 2014 -2015
sunt următoarele:

Tabelul 2.2 Segmentul de piață deținut de societate în anul 2014
GRUPA DE
PRODUSE Cota de piață internă
deținută de
Chimcomplex în 2014 Cota de piață internă
deținută de principalii
concurenți
Produse
clorosodice 50% Oltchim SA Rm. Vâlcea 35%,
Importuri 15%
Cloruri
anorganice 75% Importuri 25%
Solvenți
organici 100% –
Alchilamine 100% –

Tabelul 2.3 Segmentul de piață deținut de societate în anul 2015
GRUPA DE
PRODUSE Cota de piața internă
deținută de
Chimcomplex în 2015 Cota de piața internă
deținută de principalii
concurenți
Produse
clorosodice 60% Oltchim 30%
Importuri 10%
Cloruri
anorganice 75% Importuri 25%
Solvenți
organici 100% –
Alchilamine 100% –

30
Față de capacitățile de producție a clorosodicelor pe plan european, care în prezent au
depășit 12.500 mii tone/an, capacitățile de producție de la Chimcomplex SA Borzești reprezintă
sub 1%, cota de piață deținută de totalul piețelor externe fiind nesemnificativă. Totuși, pe piețele
regionale cotele de piață sunt semnificative.

2.2.1 Evaluarea act ivității de vânzare

Structura vânzărilor pe piața internă pentru perioada de analiză 2014 -2015 este ilustrată în
următorul tabel:

Tabelul 2.4 Structura vânzărilor pe piața internă pentru 2014 și 2015
DOMENIUL % din total vânzări
interne 2014 % din total vânzări
interne 2015
Chimie și petrochimie 25 28
Energetic 6 8
Metalurgie/Siderurgie 31 22
Întreținerea drumurilor 6 8
Distribuție chimice 22 13
Construcții metalice + mecanică 3 3
Tratare apa 5 9
Industria alimentară 1 7
Altele 1 2
Total 100 100

În anul 2014 vânzările pe piața internă, în valoare de 83.2 mil. lei au crescut cu circa 9%
față de anul 2013. Vânzările interne au reprezentat circa 49% din totalul vânzărilor. În totalul
vânzărilor interne, ponderea cea mai mare o au produsele clorosodice (76%), clorurile anorganice
(13%), alchilaminele (5%) și solvenții (1%).
Vânzările interne au crescut datorită intensificării activității în unele domenii industriale

31
(industria metalurgică, chimică, petrochimică) și a creșterii consumului de p roduse chimice la
majoritatea utilizatorilor finali precum și prin câștigarea de noi clienți, care se aprovizionau de la
Oltchim.
În anul 2015 vânzările pe piața internă, în valoare de 75 mil. lei au scăzut cu circa 10%
față de anul 2014. Vânzările interne au reprezentat în anul 2015 circa 41% din totalul vânzărilor.
În totalul vânzărilor interne, ponderea cea mai mare o au produsele clorosodice (69%), clorurile
anorganice (20%), alchilaminele (6,5%) și solvenții (2,7%).
Vânzările interne au scăzut pe fondu l reducerii activității în industria siderurgică și al
scăderii consumului de sodă caustică sol. 50%.
Structura vânzărilor pe piața externă pentru perioada de analiză 2014 – 2015 este ilustrată
în următoarele tabele:
Tabelul 2. 5 Principalele piețe externe din anii 2014 – 2015

Destinația Pondere % 2014 Pondere % 2015
Bulgaria 25 16
Turcia 19 45
Grecia 12 6
Ungaria 16 15
Italia 4 2
Ucraina 8 1
Polonia 2 2
R. Moldova 2 2
Serbia 2 3
Bosnia 2 –
Algeria 1 –
Belgia 1 –
Ghana – 1
Slovenia – 1
Alte 16 /22 țări 6 6

32
În anul 2014 livrările pe piața externă în valoare de 87 mil. lei au scăzut cu 22% față de
anul 2013, în special din cauza ofertei reduse de sodă caustică, ca urmare a opririlor tehnologice
determinate de modernizarea instalației principale. Vânzările în alte țări au reprezentat circa 51%
din totalul vânzărilor. În totalul vânzărilor externe ponderea cea mai mare o au produsele
clorosodice (83%), solvenții (7%), clorurile anorganice (6%) și alchilaminele (4%).
În anul 2015 pe piața externă livrările au crescut cu 24% față de anul 2014, ajungând la
valoarea de 108,8 mil. lei. Creșterea volumului vânzărilor la export s -a datorat în principal
menținerii cererii de sodă caustică la un nivel bun și creșterii ofertei, ca urmare a funcțion ării
continue și la rate de operare crescute a instalației de electroliză. Vânzările pe piața externă au
reprezentat în 2015 circa 51% din totalul vânzărilor. În totalul vânzărilor externe ponderea cea
mai mare o au produsele clorosodice (87%), clorurile a norganice (4,7%), solvenții (4%) și
alchilaminele (4,3%).
În ambii ani Chimcomplex SA Borzești a derulat o serie de acțiuni comerciale care au
asigurat creșterea treptată a activității și orientarea eforturilor către elementele cheie ale
activității curen te: asigurarea principalelor materii prime, efectuarea lucrărilor de mentenanță
pentru echipamentele principale, asigurarea logisticii necesare în conformitate cu reglementările
UE în vigoare, adaptarea serviciilor interne la cerințele clienților.

Concurența pe piața internă și externă:
Principalul concurent intern este OLTCHIM SA RM. VÂLCEA, care deține tehnologii
similare de obținere a produselor clorosodice.
În cazul produselor pentru care Chimcomplex este unic producător intern, concurența este
reprezentată în special de traderi (Brenntag București, Euro Grup București, Stera Chemicals
București) care achiziționează cantități mici de produse de la producătorii europeni sau chinezi și
le distribuie pe piața din România. Cota de piață internă a ace stor traderi este de circa 5 -15%.
Pentru piața externă, principalii concurenți zonali pentru produsele clorosodice sunt
Oltchim Rm. Vâlcea (sodă caustică, acid clorhidric, hipoclorit de sodiu) și Borsodchem Ungaria
(acid clorhidric), după oprirea în 2010 a instalației de electroliză la Polimeri Bulgaria și a
reducerii activității în țările desprinse din Serbia.
Piața țintă de export a produselor clorosodice este compusă din țări din Europa, Africa de
Nord și Orientul Mijlociu, având în vedere rolul importan t al costurilor de transport în stabilirea

33
prețului produselor chimice la destinația finală. În această situație putem considera că firmele din
celelalte regiuni ale lumii (America de Nord și de Sud, Asia de Sud -Est și Centrala, Orientul
Îndepărtat și Aust ralia) au o influența mai scăzută asupra segmentelor de piață externă vizate de
Chimcomplex SA Borzești.
La nivel european există numeroși fabricanți de clorosodice localizați în 18 țări care au o
capacitate totală de peste 14 milioane de tone de sodă caus tică pe an. Aceștia sunt actorii
principali pe piața clorosodicelor și au puterea economică și financiară de a dicta prețurile.

2.2.2 Evaluarea activității de aprovizionare pentru anii 2014 și 2015

Principalii furizori ai societății comerciale în perioada de a naliză 2014 – 2015 sunt
ilustrați în următorul tabel:

Tabel 2.6 Principalii furnizori
PRODUS FURNIZORI 2014 FURNIZORI 2015
Energie electrică E-ON Moldova E-ON Moldova
Gaz metan OMV Petrom Gas OMV Petrom Gas
Sare soluție Salina Tg. Ocna Salina Tg. Ocna
Soda calcinată Ascom București Ascom București
Amoniac Amurco Bacău
Donau Chem Turnu Măgurele Donau Chem Turnu Măgurele
Chem Gas Slobozia Chem Gas Slobozia
Var industrial Carmeuse Brașov Carmeuse Brașov
Piatra de calcar Mezei Trans SRL Rupea Mezei Trans SRL Rupea
Azot lichid Linde Gaz Linde Gaz
Sulfit de sodiu Ando Dej Ando Dej
Metanol ATAI Chișinău ATAI Chișinău
Chemtransfer Ilfov
Carbid ATAI Chișinău Energochemica Slovacia

34
Relațiile cu furnizorii au un caracter tradițional și sunt procedurate în cadrul unui sistem
integrat de management al calității – mediu ISO 9001, ISO 14001.

2.3 Principalii indicatori ai activității economico -financiare

Pe baza informațiilor din situațiile financiare, societatea comercială SC CHIMCOMPLEX
SA BORZEȘ TI determină o serie de indicatori ai activității economico -financiare care sunt
prezentați în tabelul de mai jos.

Tabelul 2.7 Principalii indicatori economici
Nr.
crt Indicatori 2011 2012 2013 2014 2015
1 Cifra de afaceri 165.661.434 176.292.965 193.984.522 175.753.182 187.027.863
2 Profit net 1.844.540 4.979.821 12.228.911 6.314.748 4.071.198
3 Capitaluri proprii 146.448.866 153.578.293 165.800.158 172.123.550 174.004.165
4 Datorii totale 81.241.142 67.393.876 80.531.227 75.445.229 86.566.122
5 Număr mediu de salariați 665 659 683 689 706
6 Număr de salariați
productivi 465 471 482 481 487
7 Lichiditate curentă
(active curente/datorii
curente) 0,49 0,54 0,73 0,95 0,71
8 Lichiditate imediată [(
active curente –
stocuri)/datorii curente] 0,24 0,28 0,53 0,61 0,44
9 Grad de îndatorare
[(capital
împrumutat/capital
propriu)*100] 9,44% 4,45% 4,97% 6,18% 5,72%

35
10 Viteza de rotatie a
stocurilor (Costul
vanzarilor/Stoc mediu) 11 16 24 18 16
11 Viteza de rotatie a
debitelor clienti -zile
[(Sold mediu
clienti/CA)*365] 23 20 28 26 22
12 Viteza de rotatie a
creditelor furnizori -zile
[(Sold mediu
furnizori/Achizitie
bunuri)*365] 42 28 47 51 46
13 Viteza de rotatie a
activelor
imobilizate(CA/Active
imobilizate) 0,84 0,90 0,89 0,78 0,76
14 Viteza de rotație a
activelor totale
(CA/active totale) 0,71 0,77 0,72 0,61 0,63
15 Marja brută din vănzări
[(profit brut
vânzări/CA)*100] 7,89% 6,41% 9,16% 6,01% 3,76%
16 Rata rentabilitatii
financiare ( Profit net/
Cap propriu) 0,001 0,032 0,074 0,037 0,023
17 Rata rentabilitatii
economice ( Profit brut/
Cap propriu) 0,007 0,043 0,085 0,044 0,025
18 Productivitatea (W=CA/
Ns) 249.114,94 267.515,88 284.018,33 255.084,44 264.911,99

36
19 Rezultatul din exploatare
(RE=CA -Ch aferente
CA) 13.069.252 11.306.758 17.776.262 10.556.808 7.037.809
20 Rata rentabilitatii
comerciale (Rc=RE/CA) 0,08 0,01 0,09 0,06 0,04
21 Eficienta utilizarii
fondurilor fixe
[EFF=(CA/FF)*1000] 901,66 967,94 999,92 877,22 834,56

Tabelul 2.8 Variațiile aferente principalilor indicatori economico -financiari
Nr.
Crt Indicatori ∆ 2011 –
2012 ∆ 2012 –
2013 ∆ 2013 –
2014 ∆ 2014 –
2015
1 Cifra de afaceri 10.631.531 17.691.557 -18.231.340 11.274.681
2 Profit net 3.135.281 7.249.090 -5.914.163 -2.243.550
3 Capitaluri proprii 7.129.427 12.221.865 6.323.392 1.880.615
4 Datorii totale -13.847.266 13.137.351 -5.085.998 11.120.893
5 Număr mediu de salariați -6 24 6 17
6 Număr de salariați productivi 6 11 -1 6
7 Lichiditate curentă (active
curente/datorii curente) 0,05 0,19 0,22 -0,23
8 Lichiditate imediată [( active
curente -stocuri)/datorii
curente] 0,04 0,25 0,08 -0,17
9 Grad de îndatorare [(capital
împrumutat/capital
propriu)*100] -4,99% 0,52% 1,21% -0,46%
10 Viteza de rotatie a stocurilor
(Costul vanzarilor/Stoc mediu) 5 8 -6 -2
11 Viteza de rotatie a debitelor
clienti -zile [(Sold mediu -3 8 -2 -4

37
clienti/CA)*365]
12 Viteza de rotatie a creditelor
furnizori -zile [(Sold mediu
furnizori/Achizitie
bunuri)*365] -14 19 4 -5
13 Viteza de rotatie a activelor
imobilizate(CA/Active
imobilizate) 0,06 -0,01 -0,11 -0,02
14 Viteza de rotație a activelor
totale (CA/active totale) 0,06 -0,05 -0,10 0,01
15 Marja brută din vânzări [(profit
brut vânzări/CA)*100] -0,01 0,03 -0,03 -0,02
16 Rata rentabilitatii financiare (
Profit net/ Cap propriu) 0,03 0,04 -0,04 -0,01
17 Rata rentabilitatii economice (
Profit brut/ Cap propriu) 0,04 0,04 -0,04 -0,02
18 Productivitatea (W=CA/ Ns) 18.400,94 16.502,45 -28.933,89 9.827,54
19 Rezultatul din exploatare
(RE=CA -Ch aferente CA) -1.762.494 6.469.504 -7.219.454 -3.518.999
20 Rata rentabilitatii comerciale
(Rc=RE/CA) -0,07 0,09 -0,03 -0,02
21 Eficienta utilizarii fondurilor
fixe [E FF=(CA/FF)*1000] 66,29 31,98 -122,70 -42,66

Cu ajutorul datelor din tabelele de mai sus putem analiza următoarele evoluții care au avut
loc p e parcursul perioadei de analiză 2011 -2015.

38

Figura 2.2 Evoluția cifrei de afaceri în perioada 2011 -2015

În perioada de analiză 2011 -2015 putem observa că cifra de afaceri a societății a
înregistrat creștere continuă pe parcursul anilor 2011 – 2013, aceasta atingând maximul în anul
2013 cu suma de 193.984.522 lei. Descreșterea cifrei de afaceri s -a înregistrat în anul 2014,
aceasta scăzând cu 9.39 puncte procentuale, respectiv cu 1 8.231.340 lei față de anul 2013, însă
aceasta s -a modificat din nou în sens pozitiv în anul 2015, ajungâ nd la valoarea de 187.027.863
lei.

Figura 2.3 Evoluția prof itului net în perioada 2011 -2015
165,661,434176,292,965193,984,522
175,753,182187,027,863
150,000,000155,000,000160,000,000165,000,000170,000,000175,000,000180,000,000185,000,000190,000,000195,000,000200,000,000
2011 2012 2013 2014 2015Evolu ția cifrei de afaceri
Cifra de afaceri
1,844,5404,979,82112,228,911
6,314,748
4,071,198
02,000,0004,000,0006,000,0008,000,00010,000,00012,000,00014,000,000
2011 2012 2013 2014 2015Evolu ția profitului net
Profit net

39
Similar cifrei de afaceri și profitul net al firmei a înregistrat creșteri pe parcursul anilor
2011 – 2013, de la 1.844.540 lei la 12.228.911 lei, iar în anul 2014 acesta a înregistrat o scădere
de 48,36 puncte procentuale față de anul 2 013, respectiv cu 5.914.163 lei și în anul 2015 o
scădere față de anul 2014 î n valoare de 2.243.550 lei, ilustrată î n figura de mai sus.

Figura 2.4 Evoluția sa lariaților în perioada 2011 -2015

După cum se observa în figură de mai sus, în perioada de analiză structura salariaților s -a
modificat în sens pozitiv în perioada analizată, însă în anul 2012 a înregistrat o ușoară scădere de
0.9 puncte procentuale față de anul 2011.

665
659683689706
630640650660670680690700710
2011 2012 2013 2014 2015Structura salaria țilorpe categorii :
operativi și non -operativi
Număr mediu
de salariați

40

Figura 2.5 Evoluția productivității muncii în perioada 2011 -2015

Fiind direct proporțională cu structura personalului, productivitatea muncii nu a fost
influențată de ușoara scădere a acesteia din anul 2012, ci a înregistrat creșteri pe parcursul
primilor 3 ani din perioada de analiză și o scădere în anul 2014 cu 10,19 puncte procentuale, fapt
ce se observa î n figura de mai sus.

Figura 2 .6 Evoluția eficienței utilizării fondurilor fixe în perioada 2011 -2015
249,114.94267,515.88284,018.33
255,084.44264,911.99
230,000.00240,000.00250,000.00260,000.00270,000.00280,000.00290,000.00
2011 2012 2013 2014 2015Evolu ția productivit ății
Productivitatea
(lei/sal)
901.66967.94999.92
877.22
834.56
750.00800.00850.00900.00950.001,000.001,050.00
2011 2012 2013 2014 2015Eficiența utilizării fondurilor fixe
Eficiența utilizării
fondurilor fixe (lei
CA/1000 lei FF
utilizate)

41
În ceea ce privește eficiența utilizării fondurilor fixe și aceasta a înr egistrat creșteri în 3
din cei 5 ani de analiză, având loc o singură scădere a acestora în anul 2014 cu 12,27 puncte
procentuale fa ță de anul precedent, respectiv cu 122 ,7 lei CA/1000 lei FF utilizate și cu 42,66 7 lei
CA/1000 lei FF utilizate in anul 2015 fata de anul 2014.

Figura 2. 7 Evoluția lichidității curente și a lichidității imediate în perioada 2011 -2015

Analizând graficul și a datele din tabelul de mai sus putem observa că lichiditatea curentă
în perioada de analiză 2011 – 2015 este mai mare decât lichiditatea imediată, însă ambele
înregistrează cresteri pe tot parcursul perioadei de analiză.

Pe baza principalilor indicatori ai activității economico – financiare voi constitui
următorul capitol care va cuprinde modelele de analiză necesare pentru analizarea și
diagnosticarea potențialului intern al entității SC CHIMCOMPLEX SA BORZEȘTI, precum și
interpretarea rezultatelor pe baza conceptelor metodologice prezentate în capitolul I al lucrării de
licență.

0.490.540.730.95
0.71
0.240.280.530.61
0.44
0.000.100.200.300.400.500.600.700.800.901.00
2011 2012 2013 2014 2015Lichiditatea curent ăși lichiditatea imediat ă
Lichiditate curentă
Lichiditate imediată

42
Capitolul III – Studiu aplicativ

Diagnosticul potențialului intern se v a referi la intervalul de analiză 2013 -2015 utilizând
datele înregistrate de SC Chimcomplex SA Borzeș ti în intervalul menționat:

Tabel 3.1 Date necesare analizei economico -financiare

Nr.
crt Denumire indicator Unitate de
măsură Perioadă de referință
2013 2014 2015
1 Cifra de afaceri (CA) Lei 193.984.522 175.753.182 187.027.863
2 Rezultat din exploatare (RE) Lei 17.776.262 10.556.808 7.037.809
3 Număr salariați (Ns) Persoane 683 689 706
4 Număr personal operativ (Nop) Persoane 482 481 487
5 Fonduri fixe (FF) Lei 193.999.773 200.352.716 224.104.826
6 Fonduri fixe active (FFa) Lei 145.499.830 144.253.956 165.837.571
7 Venituri totale (VT) Lei 209.099.849 192.013.200 193.637.879
8 Venituri din exploatare (VE) Lei 196.121.368 185.929.111 191.640.503
9 Active totale (AT) Lei 269.810.724 285.959.679 297.767.268
10 Active imobilizate (AI) Lei 217.133.315 224.578.658 245.684.117

3.1 Modele de analiză factorială a cifrei de afaceri

Pentru diagnosticarea modului de impactare a factorului uman, cât și a celui material
asupra variației cifrei de afaceri a entității analizate, vom utiliza o serie de modele factoriale de
analiză, dupa cum urmează:
3.1.1 Impactul factorului uman asupra variației cifrei de afaceri

CA = Ns* Nop
Ns * CA
Nop

43
Tabel 3.2 Date necesare privind ca lculul variației CA în anii 2013 -2014
Nr.
crt Indicatori Unitate de măsură Perioadă de referință Variație 2013 2014
1 CA lei 193.984.522 175.753.182 -18.231.340
2 Ns persoane 683 689 +6
3 Nop persoane 482 481 -1
4 Nop/Ns coeficient 0,71 0,70 -0,01
5 CA/Nop lei/personal operativ 402.457,51 365.391,23 -37.066,28

∆ CA = CA 2014- CA 2013
= 175.753.182 – 193.984.522 = -18.231.340 lei

Influența modificării numă rului de salar iați asupra variaț iei cifrei de afaceri:
∆NsCA = Ns2014- Ns2013 * Nop
Ns
2013* CA
Nop
2013
= (689 – 683) * 0,70 * 402.457,51
= + 1.704.110 lei

Influenț a struc turii personalului asupra variaț iei cifrei de afaceri:
∆Nop
NsCA = Ns2014* Nop
Ns
2014- Nop
Ns
2013 * CA
Nop
2013
= 689 * (0,70 -0,71) * 402.457,51
= – 2.106.567,52 lei

Influența productivităț ii personalului o perativ asupra variaț iei cifrei de afaceri:
∆CA
NopCA = Ns2014* Nop
Ns
2014 * CA
Nop
2014- CA
Nop
2013
= 689 * 0,70 * (365.391,23 – 402.457,51 )
= – 17.828.882,48 lei

Verificare:
∆ CA = ∆NsCA + ∆Nop
NsCA+∆CA
NopCA
= + 1.704.110 -2.106.567,52 – 17.828.882,48
= – 18.231.340 lei

44
Interpretarea rezultatelor :
În perioad a analizată se constată o scădere a cifrei de afaceri în valoare de 18.231.340 lei,
situație nefavorabilă care se datorează influențelor combinate ale următorilor factori:
 Creșterea numărului de salariați î n anul 2014 față de anul 2013 cu 6 salariați a avut o
influență favorabilă asupra cifrei de afaceri, ducând la creșterea acestea cu 1.704.110 lei;
 Scăderea ponderii personalului operativ în total salariați în perioadă analizată cu 1 punct
procentual a avut o influență nefavorabilă asupra fenomenului studia t, acesta scăzând cu
2.106.567,52 lei;
 Scăderea productivității personalului operativ c u 37.066,28 lei /personal operativ a avut
impact negativ asupra cifrei de afaceri, ducând la o scădere a acesteia cu 17.828.882,48
lei.

Tabel 3.3 Date necesare privind ca lculul variației CA în anii 2014 -2015
Nr.
crt Indicatori Unitate de măsură Perioadă de referință Variație 2014 2015
1 CA lei 175.753.182 187.027.863 +11.274.681
2 Ns persoane 689 706 +17
3 Nop persoane 481 487 +6
4 Nop/Ns coeficient 0,70 0,69 -0,01
5 CA/Nop lei/personal
operativ 365.391,23 384.040,79 +18.649,56

∆ CA = CA 2015- CA 2014
= 187.027.863 – 175.753.182 = + 11.274.681 lei

Influența modificării numărului de salariați asupra variaț iei cifrei de afaceri:
∆NsCA = Ns2015- Ns2014 * Nop
Ns
2014* CA
Nop
2014
= (706 – 689) * 0,70 * 365.391,23
= + 4.336.435,55 lei

45
Influenț a struc turii personalului asupra variaț iei cifrei de afaceri:
∆Nop
NsCA = Ns2015* Nop
Ns
2015- Nop
Ns
2014 * CA
Nop
2014
= 706 * (0,69 – 0,70) * 365.391,23
= – 2.144.088,17 lei

Influenț a productivităț ii per sonalului operativ asupra variaț iei cifrei de afaceri:
∆CA
NopCA = Ns2015* Nop
Ns
2015 * CA
Nop
2015- CA
Nop
2014
= 706 * 0,69 * (384.040,79 – 365.391,23 )
= + 9.082.333,62 lei

Verificare:
∆ CA = ∆NsCA + ∆Nop
NsCA+∆CA
NopCA
= + 4.336.435,55 – 2.144.088,17 + 9.082.333,6 2
= + 11.274.681 lei

Interpretarea rezultatelor:
În perioad a analizată 2014 – 2015 creșterea cifrei de afaceri cu 11.274.681 lei reprezintă o
evoluție favorabilă care se datorează următoarelor influențe calculate :
 Creșterea numărului de salariați în perioadă analizată cu 17 salariați a avut o influență
favorabilă a supra fenomenului studiat, cifra de afaceri înregistrând o creștere în valoare de
4.336.435,55 lei;
 Scăderea ponderii personalului operativ în total salariați cu 1 punct procentual în perioad a
analizată a avut un impact negativ asupra cifrei de afaceri, ac easta scăzând cu
2.144.088,17 lei ;
 Creșterea productivității personalului operativ cu 18.649,56 lei /personal operativ a
determinat o evoluție pozitivă a cifrei de afaceri, aceast a înregistrând o creștere în valoare
de 9.082.333,62 lei.

46
3.1.2 Impactul factorului material asupra variației cifrei de afaceri

Modelul I
CA = FF * FFa
FF * CA
FFa

Tabel 3.4 Date necesare privind ca lculul variației CA în anii 2013 -2014
Nr.
crt Indicatori Unitate de măsură Perioadă de referință Variație 2013 2014
1 CA lei 193.984.522 175.753.182 -18.231.340
2 FF lei 193.999.773 200.352.716 +6.352.943
3 FFa lei 145.499.830 144.253.956 -1.245.874
4 FFa/FF coeficient 0,75 0,72 -0,03
5 CA/FFa lei CA/1 leu FFa
utilizat e 1,33 1,22 -0,11

∆ CA = CA 2014- CA 2013
= 175.753.182 – 193.984.522 = -18.231.340 lei

Influența modifică rii fondurilor fixe asupra variaț iei cifrei de afaceri:
∆FFCA = FF2014- FF2013 * FFa
FF
2013 * CA
FFa
2013
= (200.352.716 – 193.999.773 ) * 0,75 * 1,33
= + 6.352.443,57 lei

Influenț a structurii f ondurilor fixe asupra variaț iei cifrei de afaceri:
∆FFa
FFCA = FF2014 * FFa
FF
2014- FFa
FF
2013 * CA
FFa
2013
= 200.352.716 * (0,72 – 0,75) * 1,33
= – 8.013.478,31 lei

Influența eficienței utilizării fondurilor fixe î n raport de efect util cifra de afaceri asupra
variației cifrei de afaceri :
∆CA
FFaCA = FF2014 * FFa
FF
2014* CA
FFa
2014- CA
FFa
2013

47
= 200.352.716 * 0,72 * (1,22 – 1,33)
= – 16.570.305,26 lei

Verificare:
∆ CA = ∆FFCA + ∆FFa
FFCA+ ∆CA
FFaCA
= + 6.352.443,57 -8.013.478,31 -16.570.305,26
= – 18.231.340 lei

Interpretarea rezultatelor:
Scăderea cifrei de afaceri cu 18.231.340 lei constatată în perioadă de analiză se datorează
următoarelor influențe combinate :
 Modificarea în sens pozitiv a fondurilor fixe cu 6.352.943 lei a avut o influență favorabilă
asupra cifrei de afaceri, această crescând cu 6.352.443,57 lei;
 Scăderea ponderii fondurilor fixe active în total fonduri fixe cu 3 puncte procentuale în
anul 201 4 față de anul 2013 a avut un impact negativ asupra cifrei de afaceri, determinând
o scădere a acesteia în valoare de 8.013.478,31 lei;
 Scădere eficienței utilizării fondurilor fixe active cu 0,11 lei a cifrei de afaceri la 1 leu
fonduri fixe active utilizate a avut o influență nefavorabilă a supra cifrei de afaceri, aceasta
scăzând cu 16.570.305,26 lei în perioada analizată.

Tabel 3.5 Date necesare privind ca lculul variației CA în anii 2014 -2015
Nr.
crt Indicatori Unitate de măsură Perioadă de referință Variație 2014 2015
1 CA lei 175.753.182 187.027.863 +11.274.681
2 FF lei 200.352.716 224.104.826 +23.752.110
3 FFa lei 144.253.956 165.837.571 +21.583.615
4 FFa/FF coeficient 0,72 0,74 +0,02
5 CA/FFa lei CA/1 leu FFa
utilizat e 1,22 1,13 -0,09

∆ CA = CA 2015 – CA 2014
= 187.027.863 – 175.753.182 = + 11.274.681 lei

48
Influența modifică rii fondurilor fixe asupra variaț iei cifrei de afaceri:
∆FFCA = FF2015- FF2014 * FFa
FF
2014 * CA
FFa
2014
= (224.104.826 – 200.352.716 ) * 0,72 * 1,22
= + 20.835.798,96 lei

Influenț a structurii fondurilor fixe asupra variatiei cifrei de afaceri:
∆FFa
FFCA = FF2015 * FFa
FF
2015- FFa
FF
2014 * CA
FFa
2014
= 224.104.826 * (0,74 – 0,72) * 1,22
= + 5.460.804,06 lei

Influența eficienței utilizării fondurilor fixe în raport de efect util cifră de afaceri asupra
variației cifrei de afaceri :
∆CA
FFaCA = FF2015 * FFa
FF
2015* CA
FFa
2015- CA
FFa
2014
= 224.104.826 * 0,74 * (1,13 – 1,22)
= – 15.021.922,02 lei

Verificare:
∆ CA = ∆FFCA + ∆FFa
FFCA+ ∆CA
FFaCA
= + 20.835.798,96 + 5.460.804,06 -15.021.922,02
= + 11.274.681 lei

Interpretarea rezultatelor:
Evoluția pozitivă a cifrei de afaceri în perioada de analiză 2014 – 2015 reprezentată de
creșterea acesteia cu 11.274.681 lei este provenită din următoarele influențe calculate:
 Modificarea pozitivă a fondurilor fixe cu 23.752.110 lei în perioada analizată a determinat
o modificare de același fel a supra cifrei de afaceri, aceasta crescând cu 20.835.798,96 lei;
 Creșterea cu 2 puncte procentuale a ponderii fondurilor fixe active în total fonduri fixe a
avut o influență pozitivă asupra cifrei de afaceri, d ucând la o creștere a acesteia în valoare
de 5.460.80 4,06 lei;

49
 Scăderea eficienței utilizării fondurilor fixe active cu 0,09 lei cifră de afaceri la 1 leu
fonduri fixe active utilizate a avut o influență negativă asupra cifrei de afaceri, ducând la
o scădere a acesteia în valoare de 15.021.922,02 lei.

Mode lul II
CA=AT* FFa
FF * FF
AI * AI
AT * CA
FFa

Tabel 3.6 Date necesare privind ca lculul variației CA în anii 2013 -2014
Nr.
crt Indicatori Unitate de măsură Perioadă de referință Variație 2013 2014
1 CA lei 193.984.522 175.753.182 -18.231.340
2 FF lei 193.999.773 200.352.716 +6.352.943
3 FFa lei 145.499.830 144.253.956 -1.245.874
4 AI lei 217.133.315 224.578.658 +7.445.343
5 AT lei 269.810.724 285.959.679 +16.148.955
6 FFa/FF coeficient 0,75 0,72 -0,03
7 FF/AI coeficient 0,90 0,89 -0,01
8 AI/AT coeficient 0,80 0,79 -0,02
9 CA/FFa lei CA/1 leu FFa
utilizat e 1,33 1,22 -0,11

∆ CA = CA 2014- CA 2013
= 175.753.182 – 193.984.522 = -18.231.340 lei

Influența modifică rii activelor totale asupra variaț iei cifrei de afaceri:
∆ATCA = AT2014- AT2013 * FFa
FF
2013 * FF
AI
2013* AI
AT
2013* CA
FFa
2013
= (285.959.679 – 269.810.724 ) * 0,75 * 0,90 * 0,80 * 1,33
= + 11.610.536,71 lei

Influenț a structur ii fondurilor fixe asupra variaț iei cifrei de afaceri:
∆FFa
FFCA = AT2014* FFa
FF
2014- FFa
FF
2013 * FF
AI
2013* AI
AT
2013 * CA
FFa
2013

50
= 285.959.679 * (0,72 – 0,75) * 0,90 * 0,80 * 1,33
= – 8.223.802,03 lei

Influenț a structurii act ivelor imobilizate asupra variaț iei cifrei de afaceri:
∆FF
AICA = AT2014 * FFa
FF
2014* FF
AI
2014- FF
AI
2013 * AI
AT
2013 * CA
FFa
2013
= 285.959.679 * 0,72 * (0,89 – 0,90) * 0,80 * 1,33
= – 294.276,37 lei

Influenț a structuri i activelor totale asupra variaț iei cifrei de afaceri:
∆AI
ATCA = AT2014 * FFa
FF
2014* FF
AI
2014 * AI
AT
2014- AI
AT
2013 * CA
FFa
2013
= 285.959.679 * 0,72 * 0,89 * (0,79 – 0,80) * 1,33
= – 4.753.493,05 lei

Influența eficienței utiliză rii fondurilor fixe active în raport de efect util cifră de afaceri
asupra variaț iei cifrei de afaceri:
∆CA
FFaCA = AT2014 * FFa
FF
2014* FF
AI
2014* AI
AT
2014 * CA
FFa
2014- CA
FFa
2013
= 285.959.679 * 0,72 * 0,89 * 0,79 * (1,22 – 1,33)
= – 16.570.305,26 lei

Verificare:
∆ CA = ∆ATCA + ∆FFa
FFCA+∆FF
AICA+ ∆AI
ATCA+∆CA
FFaCA
= + 11.610.536,71 – 8.223.802,03 – 294.276,37 – 4.753.493,05 -16.570.305,26
= – 18.231.340 lei

Interpretarea rezultatelor:
În perioada analizată se observă o regresie a cifrei de afaceri în valoare de 18.231.340
care se datorează influențelor combinate ale următorilor factori:
 Modificarea în sens pozitiv a activelor totale cu valoarea de 16.148.955 lei a avut un
impact de același fel asupra cifrei de afaceri, ac easta crescând cu 11.610.536,71 lei în
perioada analizată;

51
 Scăderea ponderii fondurilor fixe active în total fonduri fixe cu 3 puncte procen tuale a
influențat negativ cifra de afaceri, ducând la o scădere a acesteia cu 8.223.802 ,03 lei;
 Scăderea ponderii fondurilor fixe în total active imobilizate cu 1 punct procentual a avut
un impact nefavorabil asupra cifrei de afaceri, această înregistrând o scădere în valoare de
294.276,37 lei;
 Scăderea ponderii activelor imobilizate în tota l active totale cu 2 puncte procentual e în
anul 2014 față de anul 2013 a avut o influență majoră asupra cifrei de afaceri,
determinând o scădere a acesteia cu 4.753.493,05 lei;
 Scăderea eficienței utilizării fondurilor fixe active cu 0,11 lei cifră de afac eri la 1 leu
fonduri fixe acti ve utilizate a impactat negativ cifra de afaceri, aceasta scăzând în anul
2014 față de anul 2013 cu 16.570.305,26 lei;

Tabel 3.7 Date necesare privind ca lculul variației CA în anii 2014 -2015
Nr.
crt Indicatori Unitate de măsură Perioadă de referință Variație 2014 2015
1 CA lei 175.753.182 187.027.863 +11.274.681
2 FF lei 200.352.716 224.104.826 +23.752.110
3 FFa lei 144.253.956 165.837.571 +21.583.615
4 AI lei 224.578.658 245.684.117 +21.105.459
5 AT lei 285.959.679 297.767.268 +11.807.589
6 FFa/FF coeficient 0,72 0,74 +0,02
7 FF/AI coeficient 0,89 0,91 +0,02
8 AI/AT coeficient 0,79 0,83 +0,04
9 CA/FFa lei CA/1 leu FFa
utilizat e 1,22 1,13 -0,09

∆ CA = CA 2015- CA 2014
= 187.027.863 – 175.753.182 = + 11.274.681 lei

Influența modifică rii activelor totale asupra variaț iei cifrei de afaceri:
∆AT CA= AT2015- AT2014 * FFa
FF
2014 * FF
AI
2014* AI
AT
2014* CA
FFa
2014
= (297.767.268 – 285.959.679 ) * 0,72 * 0,89 * 0,79 * 1,22
= + 7.257.041,78 lei

52
Influenț a structur ii fondurilor fixe asupra variaț iei cifrei de afaceri:
∆FFa
FFCA = AT2015* FFa
FF
2015- FFa
FF
2014 * FF
AI
2014* AI
AT
2014 * CA
FFa
2014
= 297.767.268 * (0,74 – 0,72) * 0,89 * 0,79 * 1,22
= + 5.083.616,43 lei

Influenț a structurii act ivelor imobilizate asupra variaț iei cifrei de afaceri:
∆FF
AICA = AT2015 * FFa
FF
2015* FF
AI
2015- FF
AI
2014 * AI
AT
2014 * CA
FFa
2014
= 297.767.268 * 0,74 * (0,91 – 0,89) * 0,79 * 1,22
= + 4.225.052,28 lei

Influenta structurii activelor totale asupra variatiei cifrei de afaceri:
∆AI
ATCA = AT2015 * FFa
FF
2015* FF
AI
2015 * AI
AT
2015- AI
AT
2014 * CA
FFa
2014
= 297.767.268 * 0,74 * 0,91 * (0,83- 0,79) * 1,22
= + 9.730.892,53 lei

Influența eficienței utiliză rii fondurilor fixe active în raport de efect util cifră de afaceri
asupra variaț iei cifrei de afaceri :
∆CA
FFaCA = AT2015 * FFa
FF
2015* FF
AI
2015* AI
AT
2015 * CA
FFa
2015- CA
FFa
2014
= 297.767.268 * 0,74 * 0,91 * 0,83 * (1,13 – 1,22)
= -15.021.922,0 2 lei

Verificare:

∆ CA = ∆ATCA + ∆FFa
FFCA+∆FF
AICA+ ∆AI
ATCA+∆CA
FFaCA
= 7.257.041,78 + 5.083.616,43 + 4.225.052,28 + 9.730.892,53 – 15.021.922,02
= + 11.274.681 lei

Interpretarea rezultatelor:
Evoluția cifrei de afaceri înregistrată în anul 2015 în comparație cu anul 2014 în valoare
de 11.274.681 lei se datorează următoarelor influențe calculate:
 Creșterea activelor totale cu 11.807.589 lei a determinat o modificare pozit ivă a cifr ei de
afaceri, aceasta crescând cu valoarea de 7.257.041,78 lei;

53
 Creșterea cu 2 puncte procentuale a ponderii fondurilor fixe active în total fonduri fixe a
impactat pozitiv cifra de afaceri, aceasta înregistrând o creștere în valoare de 5.083.616,43
în anul 2015 față de anul 2014;
 Creșterea ponderii fondurilor fixe în total activele imobilizate cu 2 puncte procentuale în
perioada analizată a modificat în s ens pozitiv cifra de afaceri, determinând o creștere a
acesteia cu 4.225.052,28 lei;
 Creșterea cu 4 puncte procentuale a ponderii activelor imobilizate în total active a
influențat favorabil cifra de afaceri , aceasta crescând cu valoarea de 9.730.892,53 le i;
 Scăderea eficienței fondurilor fixe ac tive cu 0,09 lei cifră de afaceri la 1 leu fonduri fixe
active utilizate a impactat negativ cifra de afaceri, ducând la o scădere a acesteia cu
15.021.922,02 lei;

3.1.3 Impactul factorului uman și a celui material asupra variației cifrei de afaceri

CA= Ns* Nop
Ns * FFa
FF * FF
AI * CA
VE * AI
Nop * VE
FFa

Tabel 3.8 Date necesare privind ca lculul variației CA în anii 2013 -2014
Nr.
crt Indicatori Unitate de
măsură Perioadă de referință Variație 2013 2014
1 CA lei 193.984.522 175.753.182 -18.231.340
2 Ns persoane 683 689 +6
3 Nop persoane 482 481 -1
4 FF lei 193.999.773 200.352.716 +6.352.943
5 FFa lei 145.499.830 144.253.956 -1.245.874
6 AI lei 217.133.315 224.578.658 +7.445.343
7 VE lei 196.121.368 185.929.111 -10.192.257
8 Nop/Ns coeficient 0,71 0,70 -0,01
9 FFa/FF coeficient 0,75 0,72 -0,03
10 FF/AI coeficient 0,89 0,88 0,00
11 CA/VE coeficient 0,99 0,95 -0,04
12 AI/Nop lei/personal
operativ 450.484,06 466.899,50 16.415,44

54
13 VE/FFa lei VE/1 leu FFa
utilizat e 1,35 1,29 -0,06

∆ CA = CA 2014- CA 2013
= 175.753.182 – 193.984.522 = – 18.231.340 lei

Influenta modificarii numarului de salariati asupra variatiei cifrei de afaceri:
∆NsCA = Ns2014- Ns2013 * Nop
Ns
2013* FFa
FF
2013 * FF
AI
2013* CA
VE
2013∗
AI
Nop
2013* VE
FFa
2013
= (689 – 683) * 0,71 * 0,75 * 0,89 * 0,99 * 450.484,06 * 1,35
= + 1.704.110 lei

Influenta structurii personalului asupra variatiei cifrei de afaceri:
∆Nop
NsCA= Ns2014* Nop
Ns
2014- Nop
Ns
2013 * FFa
FF
2013 * FF
AI
2013* CA
VE
2013∗
AI
Nop
2013* VE
FFa
2013
= 689 * (0,70 – 0,71) * 0,75 * 0,89 * 0,99 * 450.484,06 * 1,35
= – 2.106.567,52 lei

Influenț a structur ii fondurilor fixe asupra variaț iei cifrei de afaceri:
∆FFa
FFCA = Ns2014* Nop
Ns
2014 FFa
FF
2014- FFa
FF
2013 * FF
AI
2013* CA
VE
2013∗
AI
Nop
2013* VE
FFa
2013
= 689 * 0,70 * (0,72 – 0,75) * 0,89 * 0,99 * 450.484,06 * 1,35
= -7.743.282,28 lei

Influenț a structurii act ivelor imobilizate asupra variaț iei cifrei de afaceri:
∆FF
AICA = Ns2014* Nop
Ns
2014* FFa
FF
2014* FF
AI
2014- FF
AI
2013 * CA
VE
2013∗
AI
Nop
2013* VE
FFa
2013
= 689 * 0,70 * 0,72 * (0,88 – 0,89) * 0,99 * 450.484,06 * 1,35
= – 277.081,70 lei

55
Influenț a gradului de realizare a venituri lor din exploatare asupra variaț iei cifrei de
afaceri:
∆CA
VECA = Ns2014* Nop
Ns
2014* FFa
FF
2014* FF
AI
2014* CA
VE
2014- CA
VE
2013 ∗
AI
Nop
2013* VE
FFa
2013
= 689 * 0,70 * 0,72 * 0,88 * (0,95 – 0,99) * 450.484,06 * 1,35
= – 8.223.628,51 lei

Influența gradului de î nzestrare tehnică a personalului operativ asupra variației cifrei de
afaceri:
∆AI
NopCA = Ns2014* Nop
Ns
2014* FFa
FF
2014* FF
AI
2014∗ CA
VE
2014∗
AI
Nop
2014- AI
Nop
2013 * VE
FFa
2013
= 689 * 0,70 * 0,72 * 0,88 * 0,95 * (466.899,50 – 450.484,06 ) * 1,35
= + 6.462.121,35 lei

Influenț a eficienței utiliză rii fondurilor fixe active în rapor t de efect util venituri din
exploatare asupra variației cifrei de afaceri :
∆VE
FFaCA = Ns2014* Nop
Ns
2014* FFa
FF
2014* FF
AI
2014∗ CA
VE
2014∗ AI
Nop
2014∗
VE
FFa
2014- VE
FFa
2013
= 689 * 0,70 * 0,72 * 0,88 * 0,95 * 466.899,50 * (1,29 – 1,35)
= – 8.047.011,35 lei

Verificare:
∆ CA = ∆NsCA + ∆Nop
NsCA+ ∆FFa
FFCA+∆FF
AICA+ ∆CA
VECA+ ∆AI
NopCA+∆VE
FFaCA
= + 1.704.110 – 2.106.567,52 – 7.743.282,28 – 277.081,70 – 8.223.628,51 + 6.462.121,35 –
8.047.011,35
= – 18.231.340 lei

56
Interpretarea rezultatelor:
În perioada analizată se constată o scădere a cifrei de afaceri în valoare de 18.231.340 lei ,
de la 193.984.522 lei în anul 2013 la 175.753. 182 lei în anul 2014, scădere care se datorează
influențelor următorilor factori:
 Creșterea numărului de salariați cu 6 salariați în perioada analizată a avut un impact
pozitiv asu pra cifrei de afaceri, determinând o creștere a acesteia în valoare de 1.704.110
lei;
 Scăderea ponderii personalului operativ în total salariați cu un punct procentual în anul
2014 față de anul 2 013 a influențat negativ cifra de afaceri, aceasta înregistrând o scădere
în valoare de 2.106.567,52 lei;
 Modifica rea în sens negativ a ponderii fondurilor fixe active în total fonduri fixe cu 3
puncte procentuale a avut o influență nefavorabilă asupra cif rei de afaceri, aceasta
scăzând cu 7.743.282,28 lei;
 Scăderea ponderii fondurilor fixe în total active imobilizate cu 1 punct procentual a
impactat negativ cifra de afaceri, determinând o scădere a acesteia în valoare de
277.081,70 lei;
 Scăderea gradului d e realizare a veniturilor din exploatare cu 4 puncte procentuale a
influențat nefavorabil cifra de afaceri, aceasta înregistrând o scădere în valoare de
8.223.628,51 lei;
 Modificarea în sens pozitiv a gradului de înzestrare tehnică a personalului operativ cu
16.415,44 lei a avut influență de același fel asupra cifrei de afaceri, determinând o creștere
a acesteia în valoare de 6.462.121,35 lei;
 Scăderea eficienței utilizării fondurilor fixe active cu 0,06 lei venituri din exploatare la 1
leu fonduri fixe act ive utilizate , a produs o influență nefavorabilă asupra cifrei de afaceri,
aceasta scăzând cu valoarea de 8.047.011,35 lei;

57
Tabel 3.9 Date necesare privind ca lculul variației CA în anii 2014 -2015
Nr.
crt Indicatori Unitate de
măsură Perioadă de referință Variație 2014 2015
1 CA lei 175.753.182 187.027.863 +11.274.681
2 Ns persoane 689 706 +17
3 Nop persoane 481 487 +6
4 FF lei 200.352.716 224.104.826 +23.752.110
5 FFa lei 144.253.956 165.837.571 +21.583.615
6 AI lei 224.578.658 245.684.117 +21.105.459
7 VE lei 185.929.111 191.640.503 +5.711.392
8 Nop/Ns coeficient 0,70 0,69 -0,01
9 FFa/FF coeficient 0,72 0,74 +0,02
10 FF/AI coeficient 0,89 0,91 +0,02
11 CA/VE coeficient 0,95 0,98 +0,03
12 AI/Nop lei/personal
operativ 466.899,50 504.484,84 +37.585,34
13 VE/FFa lei VE/1 leu FFa
utilizat e 1,29 1,16 -0,13

∆ CA = CA 2015- CA 2014
= 187.027.863 – 175.753.182 = + 11.274.681 lei

Influența modificării numărului de salariați asupra variaț iei cifrei de afaceri:
∆NsCA = Ns2015- Ns2014 * Nop
Ns
2014* FFa
FF
2014 * FF
AI
2014* CA
VE
2014∗
AI
Nop
2014* VE
FFa
2014
= (706 – 689) * 0,70 * 0,72 * 0,89 * 0,95 * 466.899,50 * 1,29
= + 4.336.435,55 lei

Influenț a struc turii personalului asupra variaț iei cifrei de afaceri:
∆Nop
NsCA = Ns2015* Nop
Ns
2015- Nop
Ns
2014 * FFa
FF
2014 * FF
AI
2014* CA
VE
2014∗
AI
Nop
2014* VE
FFa
2014
= 706 * ( 0,69 – 0,70) * 0,72 * 0,89 * 0,95 * 466.899,50 * 1,29
= – 2.144.088,17 lei

58
Influenț a structur ii fondurilor fixe asupra variaț iei cifrei de afaceri:
∆FFa
FFCA = Ns2015* Nop
Ns
2015 FFa
FF
2015- FFa
FF
2014 * FF
AI
2014* CA
VE
2014∗
AI
Nop
2014* VE
FFa
2014
= 706 * 0,69 * (0,74 – 0,72) * 0,89 * 0,95 * 466.899,50 * 1,29
= + 4.942.930,50 lei

Influența structurii act ivelor imobilizate asupra variaț iei cifrei de afaceri:
∆FF
AICA = Ns2015* Nop
Ns
2015* FFa
FF
2015* FF
AI
2015- FF
AI
2014 * CA
VE
2014∗
AI
Nop
2014* VE
FFa
2014
= 706 * 0,69 * 0,74 * (0,91 – 0,89) * 0,95 * 466.899,50 * 1,29
= + 4.108.126,58 lei

Influenț a gradului de realizare a venituri lor din exploatare asupra variaț iei cifrei de
afaceri:
∆CA
VECA = Ns2015* Nop
Ns
2015* FFa
FF
2015* FF
AI
2015* CA
VE
2015- CA
VE
2014 ∗
AI
Nop
2014* VE
FFa
2014
= 706 * 0,69 * 0,74 * 0,91 * (0,98 – 0,95) * 466.899,50 * 1,29
= + 6.065.450,66 lei

Influența gradului de î nzestrare tehnică a personalului operativ asupra cifrei de afaceri:
∆AI
NopCA = Ns2015* Nop
Ns
2015* FFa
FF
2015* FF
AI
2015∗ CA
VE
2015∗
AI
Nop
2015- AI
Nop
2014 * VE
FFa
2014
= 706 * 0,69 * 0,74 * 0,91 * 0,98 * (504.484,84 – 466.899,50 ) * 1,29
= + 15.541.466,47 lei

59
Influența eficienței utilizăr ii fondurilor fixe active în raport de efect util venituri din
exploatare asupra variației cifrei de afaceri:
∆VE
FFaCA = Ns2015* Nop
Ns
2015* FFa
FF
2015* FF
AI
2015∗ CA
VE
2015∗ AI
Nop
2015∗
VE
FFa
2015- VE
FFa
2015
= 706 * 0,69 * 0,74 * 0,91 * 0,98 * 504.484,84 * (1,16 – 1,29)
= – 21.575.640,60 lei

Verificare:
∆ CA = ∆NsCA + ∆Nop
NsCA+ ∆FFa
FFCA+∆FF
AICA+ ∆CA
VECA+ ∆AI
NopCA+∆VE
FFaCA
= + 4.336.435,55 – 2.144.088,17 + 4.942.930,50 + 4.108.126,58 + 6.065.450,66
+ 15.541.466,47 – 21.575.640,60
= + 11.274.681 lei

Interpretarea rezultatelor:
Creșterea cifrei de afaceri cu 11.274.681 lei în perioada analizată reprezintă o evoluție
favorabilă, fapt care se datorează influențelor combinate ale următorilor indicatori:
 Modificarea în sens pozitiv a numărului de salariați cu 17 salariați în anul 2015 față de
anul 2014 a avut o influență de același fel asupra cifrei de afaceri, ducând la creșterea
acesteia cu 4.336.435,55 lei;
 Scăderea ponderii personalului operativ în total salariați în anul 2015 față de anul 2014 a
avut un impact ne gativ asupra cifrei de afaceri, aceasta înregistrând o scădere în valoare
de 2.144.088,17 lei;
 Creșterea cu 2 puncte procentuale a ponderii fondurilor fixe active în total fonduri fixe în
perioada analizat ă a impactat în mod favorabil cifra de afaceri, aceasta crescând cu
4.942.930,50 lei în anul 2015 față de anul 2014 ;
 Creșterea ponderii fondurilor fixe în total active imobilizate cu 2 puncte procentuale în
perioada analizată a avut o influență pozitivă as upra cifrei de afaceri, ducând la o creștere
a acesteia cu 4.108.126,58 lei;
 Creșterea gradului de realizare a veniturilor din exploatare cu 3 puncte procentuale în anul
2015 față de anul 2014 a avut un impact pozitiv asupra cifrei de afaceri, aceasta
înregistrând o creștere în valoare de 6.065.450,66 lei;

60
 Modificarea în sens pozitiv a gradului de înzestrare tehnică a personalului operativ cu
valoare de 37.585,34 lei a avut un impact pozitiv asupra cifrei de afaceri, producând o
modificare de același fel în valoare de 15.541.466,47 lei în anul 2015 față de anul 2014;
 Scăderea eficienței utilizării fondurilor fixe active cu 0,13 lei venituri din exploatare la 1
leu fonduri fixe active utilizate a impactat negativ cifra de afaceri, aceasta scăzând cu
21.575.64 0,60 lei în perioada analizată;

3.2 Modele de analiză factorială a productivităț ii medii a muncii

Pentru diagnosticarea modului de impactare a structurii, dimensiunii și dinamicii
factorului uman în entitatea analizată, vom utiliza o serie de modele factoriale de analiză, dupa
cum urmează:

Modelul I

W = Nop
Ns * FF
Nop * CA
FF

Tabel 3.10 Date necesare privind calculul variației W în anii 2013 -2014
Nr.
crt Indicatori Unitate de măsură Perioadă de referință Variație 2013 2014
1 CA lei 193.984.522 175.753.182 -18.231.340
2 Ns persoane 683 689 6
3 Nop persoane 482 481 -1
4 FF lei 193.999.773 200.352.716 6.352.943
5 Nop/Ns coeficient 0,71 0,70 -0,01
6 FF/Nop lei/personal operativ 402.489,16 416.533,71 14.044,56
7 CA/FF lei CA/1 leu FF utilizat e 0,99 0,88 -0,11
8 W = CA/Ns lei/salariat 284.018,33 255.084,44 -28.933,89

∆W = W 2014 – W 2013
= 255.084,44 – 284.018,33 = -28.933,89 lei/salariat

61
Influenț a struc turii personalului asupra variaț iei productivităț ii medii a muncii :
∆Nop
NsW = Nop
Ns
2014- Nop
Ns
2013 * FF
Nop
2013* CA
FF
2013
= (0,70 – 0,71) * 402.489,16 * 0,99
= – 3.057,43 lei/salariat

Influenț a gradului de înzestrare tehnică a personalului operativ asupra variaț iei
productivităț ii medii a muncii :
∆FF
NopW = Nop
Ns
2014* FF
Nop
2014- FF
Nop
2013 * CA
FF
2013
= 0,70 * (416.533,71 – 402.489,16 ) * 0,99
= + 9.803,92 lei/salariat

Influența eficienței utiliză rii fondurilor fixe în raport de efect util cifră de afaceri asupra
variaț iei productivităț ii medii a muncii :
∆ CA
FFW = Nop
Ns
2014* FF
Nop
2014* CA
FF
2014- CA
FF
2013
= 0,70 * 416.533,71 * (0,88 – 0,99)
= – 35.680,38 lei/salariat

Verificare:
∆W = ∆Nop
NsW + ∆FF
NopW + ∆CA
FFW
= – 3.057,43 + 9.803,92 – 35.680,38
= – 28.933,89 lei/salariat

Interpretarea rezultatelor:
Scăderea productivității medii a salariaților în perioada analizată cu 28.933,89 lei/salariat
se datorează următoarelor influențe calculate:
 Scăderea ponderii numărului de salariați operativi în total salariați în anul 2014 față de
anul 2013 cu 1 punct procentual a impactat negativ productivitatea, ducând la o scăderea a
acesteia cu -3.057,43 lei/salariat;
 Creșterea gradului de înzestrare tehnică a personalului operativ cu 14.044,56 lei/personal
operativ în perioada analizată avut o influență favorabilă asupra productivității medii a
muncii, aceasta înregistrând o creștere în valoare de 9.803,92 lei/salariat;

62
 Scăderea eficienței utilizării fondurilor fixe cu 0,12 lei cifra de afaceri la 1 leu fonduri
fixe utilizate a influențat negativ productivitatea medie a muncii în perioada analizată,
ducând la o scădere a acesteia în valoare de 35.680,38 lei/salariat;

Tabel 3.11 Date necesare privind calculul variației W în anii 2014 – 2015
Nr.
crt Indicatori Unitate de măsură Perioadă de referință Variație 2014 2015
1 CA lei 175.753.182 187.027.863 +11.274.681
2 Ns persoane 689 706 +17
3 Nop persoane 481 487 +6
4 FF lei 200.352.716 224.104.826 +23.752.110
5 Nop/Ns coeficient 0,70 0,69 -0,01
6 FF/Nop lei/personal operativ 416.533,71 460.174,18 +43.640,47
7 CA/FF lei CA/1 leu FF utilizat e 0,88 0,83 -0,04
8 W = CA/Ns lei/salariat 255.084,44 264.911,99 +9.827,54

∆W = W 2015 – W 2014
= 264.911,99 – 255.084,44 = + 9.827,54 lei/salariat

Influenț a structurii personalului asupra variaț iei productivităț ii medii a muncii :
∆Nop
NsW = Nop
Ns
2015- Nop
Ns
2014 * FF
Nop
2014* CA
FF
2014
= (0,69 – 0,70) * 416.533,71 * 0,88
= – 3.036,95 lei/salariat

Influenț a gradului de înzestrare tehnică a personalului operativ asupra variaț iei
productivităț ii medii a muncii :
∆FF
NopW = Nop
Ns
2015* FF
Nop
2015- FF
Nop
2014 * CA
FF
2014
= 0,69 * (460.174,18 – 416.533,71 ) * 0,88
= + 26.407,16 lei/salariat

63
Influența eficienței utilizării fondurilor fixe în raport de efect util cifră de afaceri asupra
variaț iei productivității medii a muncii :
∆CA
FFW = Nop
Ns
2015* FF
Nop
2015* CA
FF
2015- CA
FF
2014
= 0,69 * 460.174,18 * (0,83 – 0,88)
= – 13.542,66 lei/salariat

Verificare:
∆W = ∆Nop
NsW + ∆FF
NopW + ∆CA
FFW
= – 3.036,95 + 26.407,16 – 13.542,66
= + 9.827,54 lei/salariat

Interpretarea rezultatelor:
Creșterea productivității medii a muncii cu valoarea de 9.827,54 lei/salariat în anul 2015
față de anul 2014 reprezintă o evoluție favorabilă care se datorează influențelor combinate ale
următorilor factori:
 Scăderea ponderii numărului de salariați operativi în total salariați cu 1 punct procentual
în perioada analizată a avut o influență negativă asupra productivității medii a muncii,
ducând la o scădere a acesteia cu 3.036,95 lei/salariat;
 Modificarea în sens pozitiv a gradului de înzestrare tehnică a personalului operativ cu
valoarea de 43.640,47 lei/personal operativ a avut o influență de același fel asupra
productivității medii a muncii, aceasta înregistrând o creștere în valoare de 26.407,16
lei/salariat;
 Scăderea eficienței utilizării f ondurilor fixe cu 0,04 lei cifră de afaceri la 1 leu fonduri
fixe uti lizate a avut un impact negativ asupra productivității medii a muncii, ducând la o
scădere a acesteia cu 13.542,66 lei/salariat;

Modelul II

W = Nop
Ns * FFa
FF * FF
Nop * CA
FFa

64
Tabel 3.12 Date necesare privind calcul ul variației W în anii 2013 -2014
Nr.
crt Indicatori Unitate de măsură Perioadă de referință Variație 2013 2014
1 CA lei 193.984.522 175.753.182 -18.231.340
2 Ns persoane 683 689 +6
3 Nop persoane 482 481 -1
4 FF lei 193.999.773 200.352.716 +6.352.943
5 FFa lei 145.499.830 144.253.956 -1.245.874
6 Nop/Ns coeficient 0,71 0,70 -0,01
7 FFa/FF coeficient 0,75 0,72 -0,03
8 FF/Nop lei/personal
operativ 402.489,16 416.533,71 +14.044,56
9 CA/FFa lei CA/1 leu FFa
utilizat e 1,33 1,22 -0,11
10 W = CA/Ns lei/salariat 284.018,33 255.084,44 -28.933,89

∆W = W 2014 – W 2013
= 255.084,44 – 255.084,44 = -28.933,89 lei/salariat

Influenț a struc turii personalului asupra variaț iei productivităț ii medii a muncii :
∆Nop
NsW = Nop
Ns
2014- Nop
Ns
2013 * FFa
FF
2013 * FF
Nop
2013* CA
FFa
2013
= (0,70 – 0,71) * 0,75 * 402.489,16 * 1,33
= – 3.057,43 lei/salariat

Influenț a structurii fondurilor fixe asupra variaț iei productivităț ii medii a muncii :
∆FFa
FFW = Nop
Ns
2014* FFa
FF
2014- FFa
FF
2013 * FF
Nop
2013 * CA
FFa
2013
= 0,70 * (0,72 – 0,75) * 402.489,16 * 1,33
= – 11.238,44 lei/salariat

Influen ța gradului de înzestrare tehnică a personalului operativ asupra variaț iei
productivităț ii medii a muncii :
∆FF
NopW = Nop
Ns
2014* FFa
FF
2014 * FF
Nop
2014- FF
Nop
2013 ∗ CA
FFa
2013
= 0,70 * 0,72 * (416.533,71 – 402.489,16 ) * 1,33
= + 9.411,76 lei/salariat

65
Influența eficienței utiliză rii fondurilor fixe active în raport de efect util cifră de afaceri
asupra variaț iei productivităț ii medii a muncii :
∆CA
FFaW = Nop
Ns
2014* FFa
FF
2014* FF
Nop
2014* CA
FFa
2014- CA
FFa
2013
= 0,70 * 0,72 * 416.533,71 * (1,22 – 1,33)
= – 24.049,79 lei/salariat

Verificare:
∆W = ∆Nop
NsW +∆FFa
FFW + ∆FF
NopW + ∆CA
FFaW
= – 3.057,43 – 11.238,44 + 9.411,76 – 24.049,79
= -28.933,89 lei/salariat

Interpretarea rezultatelor:
Scădere a productivității medii a muncii în anul 2014 față de anul 2013 cu valoarea de
28.933,89 lei/salariat reprezintă o situație nefavorabilă a fenomenului analizat care se explică cu
ajutorul următoarelor influențe combinate:
 Scăderea ponderii personalului operativ în total salariați cu 1 punct procentual în perioada
analizată deter mină o influență de același fel asupra productivității medii a medii a muncii
care se diminuează cu 3.057,43 lei/salariat;
 Scăderea ponderii mijloacelor fixe active în total mijloace fixe cu 3 puncte procent uale în
perioada analizată a produs un impact negativ asupra fenomenului studiat, productivitatea
medie a muncii înregistrând o scădere în valoare de 11.238,44 lei/salariat;
 Creșterea gradului de înzestrare tehnică a personalului operativ cu 14.044,56 lei/ personal
operativ reprezintă o majorare a proceselor de mecanizare, automatizare în activitatea
analizată și impactul său a fost unul favorabil asupra productivității medii a muncii care a
crescut cu 9.411,76 lei/salariat;
 Scăderea eficienței utilizării fo ndurilor fixe active cu 0,11 lei cifra de afaceri la 1 leu
fonduri fixe active utilizate reprezintă o involuție deosebit de nefavorabilă care a impactat
în același mod productivitatea medie a muncii, aceasta scăzând cu 24.049,79 lei/salariat,
influență car e înregistrează valoarea cea mai scăzută dintre toate influențele care compun
variația fenomenului studiat.

66
Tabel 3.13 Date necesare privind calculul variației W în perioada 2014 – 2015
Nr.
crt Indicatori Unitate de măsură Perioadă de referință Variație 2014 2015
1 CA lei 175.753.182 187.027.863 +11.274.681
2 Ns persoane 689 706 +17
3 Nop persoane 481 487 +6
4 FF lei 200.352.716 224.104.826 +23.752.110
5 FFa lei 144.253.956 165.837.571 +21.583.615
6 Nop/Ns coeficient 0,70 0,69 -0,01
7 FFa/FF coeficient 0,72 0,74 +0,02
8 FF/Nop lei/personal
operativ 416.533,71 460.174,18 +43.640,47
9 CA/FFa lei CA/1 leu FFa
utilizat e 1,22 1,13 -0,09
10 W = CA/Ns lei/salariat 255.084,44 264.911,99 +9.827,54

∆W = W 2015 – W 2014
= 264.911,99 – 255.084,44 = + 9.827,54 lei/salariat

Influenț a struc turii personalului asupra variaț iei productivităț ii medii a muncii :
∆Nop
NsW = Nop
Ns
2015- Nop
Ns
2014 * FFa
FF
2014 * FF
Nop
2014* CA
FFa
2014
= (0,69 – 0,70) * 0,72 * 416.533,71 * 1,22
= – 3.036,95 lei/salariat

Influenț a structurii fondurilor fixe asupra variaț iei productivităț ii medii a muncii :
∆FFa
FFW = Nop
Ns
2015* FFa
FF
2015- FFa
FF
2014 * FF
Nop
2014 * CA
FFa
2014
= 0,69 * (0,74 – 0,72) * 416.533,71 * 1,22
= + 7.001,32 lei/salariat

Influența gradului de înzestrare tehnică a personalului operativ asupra variaț iei
productivităț ii medii a muncii :
∆FF
NopW = Nop
Ns
2015* FFa
FF
2015 * FF
Nop
2015- FF
Nop
2014 ∗ CA
FFa
2014
= 0,69 * 0,74 * (460.174,18 – 416.533,71 ) * 1,22
= + 27.140,69 lei/salariat

67
Influenta eficienței utiliză rii fondurilor fixe active în raport de efect util cifră de afaceri
asupra variaț iei productivităț ii medii a muncii :
∆CA
FFaW = Nop
Ns
2015* FFa
FF
2015* FF
Nop
2015* CA
FFa
2015- CA
FFa
2014
= 0,69 * 0,74 * 460.174,18 * (1,13 – 1,22)
= – 21.277,51 lei/salariat

Verificare:
∆W = ∆Nop
NsW +∆FFa
FFW + ∆FF
NopW + ∆CA
FFaW
= – 3.036,95 + 7.001,32 + 27.140,69 – 21.277,51
= + 9.827,54 lei/salariat

Interpretarea rezultatelor:
Creșterea productivității medii a muncii cu 9.827,54 lei/salariat în perioad a de analiză în
raport cu perioa da de referință reprezintă o evoluție favorabilă a fenomenului studiat care se
datorează influențelor combinate ale următorilor factori:
 Scăderea ponderii personalului operativ în total salariați cu punct procentual a produs o
influență nefavorabilă asupra productivității medii a muncii, care s -a diminuat cu 3.036,95
lei/salariat ca urmare a influenței ace stui factor;
 Creșterea ponderii fondurilor fixe active în total fonduri fixe cu 2 puncte procentuale a
determinat un impact pozitiv asupra productivității medii a muncii, aceasta înregistrând o
creștere în valoare de 7.001,32 lei/salariat;
 Creșterea gradul ui de înzestrare tehnică a personalului operativ cu 43.640,47 lei/personal
operativ denotă o creștere a proceselor de automatizare și mecanizare în activitatea
analizată, impactul său fiind deosebit de favorabil asupra productivității medii a muncii,
aceas ta crescând cu 27.140,69 lei/salariat, influență care înregistrează valoarea cea mai
ridicată dintre toate influențele care compun variația fenomenului analizat;
 Scăderea eficienței utilizării fondurilor fixe active cu 0,09 lei cifra de afaceri la 1 leu
fonduri fixe active utilizate constituie o regresie nefavorabilă care a avut un impact
negativ asupra productivității medii a muncii, aceasta scăzând cu 21.277,51 lei/salariat în
anul 2015 față de anul 2014;

68
Modelul III

W = Nop
Ns * FFa
FF * VE
VT * CA
VE * FF
Nop * VT
FFa

Tabel 3.14 Date necesare privind calculul variației W în perioada 2013 – 2014
Nr.
crt Indicatori Unitate de măsură Perioadă de referință Variație 2013 2014
1 CA lei 193.984.522 175.753.182 -18.231.340
2 Ns persoane 683 689 +6
3 Nop persoane 482 481 -1
4 FF lei 193.999.773 200.352.716 +6.352.943
5 FFa lei 145.499.830 144.253.956 -1.245.874
4 VT lei 209.099.849 192.013.200 -17.086.649
5 VE lei 196.121.368 185.929.111 -10.192.257
6 Nop/Ns coeficient 0,71 0,70 -0,01
7 FFa/FF coeficient 0,75 0,72 -0,03
7 VE/VT coeficient 0,94 0,97 0,03
9 CA/VE coeficient 0,99 0,95 -0,04
8 FF/Nop lei/personal
operativ 402.489,16 416.533,71 +14.044,56
9 VT/FFa lei VT/1 leu FFa
utilizat e 1,44 1,33 -0,11
10 W = CA/Ns lei/salariat 284.018,33 255.084,44 -28.933,89

∆W = W 2014 – W 2013
= 255.084,44 – 255.084,44 = -28.933,89 lei/salariat

Influen ța struc turii personalului asupra variaț iei productivităț ii medii a muncii :
∆Nop
NsW = Nop
Ns
2014- Nop
Ns
2013 * FFa
FF
2013 * VE
VT
2013* CA
VE
2013 * FF
Nop
2013* VT
FFa
2013
= (0,70 – 0,71) * 0,75 * 0,94 * 0,99 * 402.489,16 * 1,44
= – 3.057,43 lei/salariat

69
Influenț a structurii fondurilor fixe asupra variaț iei productivităț ii medii a muncii :
∆FFa
FFW = Nop
Ns
2014* FFa
FF
2014- FFa
FF
2013 * VE
VT
2013* CA
VE
2013* FF
Nop
2013* VT
FFa
2013
= 0,70 * (0,72 – 0,75) * 0,94 * 0,99 * 402.489,16 * 1,44
= – 11.238,44 lei/salariat

Influenț a gradului de realizare al veniturilor totale asupra variaț iei productivităț ii medii a
muncii :
∆VE
VTW = Nop
Ns
2014 * FFa
FF
2014 * VE
VT
2014- VE
VT
2013 * CA
VE
2013* FF
Nop
2013* VT
FFa
2013
= 0,70 * 0,7 * ( 0,97 – 0,94) * 0,99 * 402.489,16 * 1,44
= + 8.737,16 lei/salariat

Influenț a gradului de realizare a veniturilor din exploatare asupra variaț iei productivităț ii
medii a muncii :
∆CA
VEW = Nop
Ns
2014∗ FFa
FF
2014 * VE
VT
2014 * CA
VE
2014- CA
VE
2013 ∗ FF
Nop
2013 * VT
FFa
2013
= 0,70 * 0,72 * 0,97 * ( 0,95 – 0,99) * 402.489,16 * 1,44
= – 12.340,63 lei/salariat

Influenț a gradului de înzestrare tehnică a personalului operativ asupra variaț iei
productivităț ii medii a muncii :
∆FF
NopW = Nop
Ns
2014* FFa
FF
2014 * VE
VT
2014 * CA
VE
2014* FF
Nop
2014- FF
Nop
2013 * VT
FFa
2013
= 0,70 * 0,72 * 0,97 * 0,95 * (416.533,71 – 402.489,16 ) * 1,44
= + 9.286,02 lei/salariat

Influența eficienței utiliză rii fondurilor fixe active asupra variaț iei productivităț ii medii a
muncii :
∆VT
FFaW = Nop
Ns
2014* FFa
FF
2014 * VE
VT
2014 * CA
VE
2014* FF
Nop
2014* VT
FFa
2014- VT
FFa
2013
= 0,70 * 0,72 * 0,97 * 0,95 * 416.533,71 * (1,33 – 1,44)
= – 20.320,58 lei/salariat

70
Verificare:
∆W = ∆Nop
NsW +∆FFa
FFW +∆VE
VTW +∆CA
VEW + ∆FF
NopW + ∆VT
FFaW
= – 3.057,43 – 11.238,44 + 8.737,16 – 12.340,63 + 9.286,02 – 20.320,58
= -28.933,89 lei/salariat

Interpretarea rezultatelor:
Scăderea productivității medii a muncii cu 28.933,89 lei/salariat în perioada analizată
reprezintă o involuție nefavorabilă a fenomenului studiat care se datorează următoarelor influențe
calculate:
 Scădere ponderii personalului operativ în total salariați cu 1 punct procentual a impactat
negativ productivitatea medie a muncii, aceasta înregistrând o scădere de 3.057,43
lei/salariat în anul 2014 în raport cu anul 2013;
 Scăderea cu 3 puncte procentuale a ponderii fondurilor fixe active în total fonduri fixe a
determinat o influență nefavorabilă asupra productivității medii a muncii, aceasta
diminuându -se cu 11.238,44 lei/salariat;
 Creșterea gradului de realizare a veniturilor totale cu 3 punc te procentuale în perioada
analizată constituie o situație favorabilă care a impactat pozitiv productivitatea medie a
muncii, aceasta majorându -se cu valoarea de 8.737,16 lei/salariat;
 Scăderea cu 4 puncte procentuale a gradului de realizare a veniturilor din exploatare
reprezintă o circumstanță nefavorabilă care a avut un impact de același fel asupra
productivității medii a muncii, ducând la o micșorare a acesteia cu 12.340,63 lei/salariat;
 Creșterea gradului de înzestrare tehnică a personalului operativ c u 14.044,56 lei/personal
operativ constituie o majorare a proceselor de mecanizare și automatizare în activitatea
studiată, fapt care influențează în același mod productivitatea medie a muncii, aceasta
înregistrând o creștere de 9.286,02 lei/salariat;
 Scăd erea eficienței utilizării fondurilor fixe active cu 0,11 lei venituri totale la un leu
fonduri fixe active utilizate reprezintă o involuție deosebit de nefavorabile, impactand
negative productivitatea medie a muncii, aceasta diminuându -se cu 20.320,58 lei /salariat,
fapt care reflectă cea mai scăzută valoare dintre toate influențele care alcătuiesc variația
fenomenului analizat;

71
Tabel 3.15 Date necesare privind calculul variației W în perioada 2014 – 2015
Nr.
crt Indicatori Unitate de măsură Perioadă de re ferință Variație 2014 2015
1 CA lei 175.753.182 187.027.863 +11.274.681
2 Ns persoane 689 706 +17
3 Nop persoane 481 487 +6
4 FF lei 200.352.716 224.104.826 +23.752.110
5 FFa lei 144.253.956 165.837.571 +21.583.615
4 VT lei 192.013.200 193.637.879 +1.624.679
5 VE lei 185.929.111 191.640.503 +5.711.392
6 Nop/Ns coeficient 0,70 0,69 -0,01
7 FFa/FF coeficient 0,72 0,74 +0,02
7 VE/VT coeficient 0,97 0,99 +0,02
9 CA/VE coeficient 0,95 0,98 +0,03
8 FF/Nop lei/personal
operativ 416.533,71 460.174,18 +43.640,47
9 VT/FFa lei VT/1 leu FFa
utilizat e 1,33 1,17 -0,16
10 W = CA/Ns lei/salariat 255.084,44 264.911,99 +9.827,54

∆W = W 2015 – W 2014
= 264.911,99 – 255.084,44 = + 9.827,54 lei/salariat

Influenț a structurii p ersonalului asupra variaț iei productivităț ii medii a muncii :
∆Nop
NsW = Nop
Ns
2015- Nop
Ns
2014 * FFa
FF
2014* VE
VT
2014* CA
VE
2014 * FF
Nop
2014* VT
FFa
2014
= (0,69 – 0,70) * 0,72 * 0,97 * 0,95 * 416.533,71 * 1,33
= – 3.036,95 lei/salariat

Influenț a structurii fondurilor fixe asupra variaț iei productivităț ii medii a muncii :
∆FFa
FFW = Nop
Ns
2015* FFa
FF
2015- FFa
FF
2014 * VE
VT
2014* CA
VE
2014 * FF
Nop
2013* VT
FFa
2013
= 0,69 * (0,74 – 0,72) * 0,97 * 0,95 * 416.533,71 * 1,33
= + 7.001,32 lei/salariat

72
Influenț a gradului de realizare al veniturilor totale asupra variaț iei productivităț ii medii a
muncii :
∆VE
VTW = Nop
Ns
2015 * FFa
FF
2015 * VE
VT
2015- VE
VT
2014 * CA
VE
2014* FF
Nop
2014* VT
FFa
2014
= 0,69 * 0,74 * (0,99 – 0,97) * 0,95 * 416.533,71 * 1,33
= + 5.717,23 lei/salariat

Influenț a gradului de realizare a veniturilor din exploatare asupra variaț iei productivității
medii a muncii :
∆CA
VEW = Nop
Ns
2015∗ FFa
FF
2015* VE
VT
2015* CA
VE
2015- CA
VE
2014 ∗ FF
Nop
2014* VT
FFa
2014
= 0,69 * 0,74 * 0,99 * (0,98 – 0,95) * 416.533,71 * 1,33
= + 8.587,99 lei/salariat

Influenț a gradului de înzestrare tehnică a personalului operativ asupra variaț iei
productivităț ii medii a muncii :
∆FF
NopW = Nop
Ns
2015* FFa
FF
2015 * VE
VT
2015* CA
VE
2015* FF
Nop
2015- FF
Nop
2014 * VT
FFa
2014
= 0,69 * 0,74 * 0,99 * 0,98 * (460.174,18 – 416.533,71 ) * 1,33
= + 28.639,45 lei/salariat

Influența eficienței utiliză rii fondurilor fixe active asupra variaț iei productivităț ii medii a
muncii :
∆VT
FFaW = Nop
Ns
2015* FFa
FF
2015* VE
VT
2015 * CA
VE
2015* FF
Nop
2015* VT
FFa
2015- VT
FFa
2014
= 0,69 * 0,74 * 0,99 * 0,98 * 460.174,18 * (1,17 – 1,33)
= – 37.081,50 lei/salariat

Verificare:
∆W = ∆Nop
NsW +∆FFa
FFW +∆VE
VTW +∆CA
VEW + ∆FF
NopW + ∆VT
FFaW
= – 3.036,95 + 7.001,32 + 5.717,23 + 8.587,99 + 28.639,45 – 37.081,50
= + 9.827,54 lei/salariat

73
Interpretarea rezultatelor:
Creșterea productivității medii a muncii în perioada analizată în raport cu perioada de
referință cu valorea de 9.827,54 lei/salariat constituie o evoluție favorabilă care se datorează
următoarelor influențe combinate:
 Scăderea ponderii personalului operativ în total salariați cu 1 punct procentual în anul
2015 față de anul 2014 a avut o influență negativă asupra productivit ății medii a muncii,
aceasta diminuându -se cu valoarea de 3.036,95 lei/salariat;
 Creșterea cu 2 puncte procentuale a ponderii fondurilor fixe active în total fonduri fixe
reprezintă o situație favorabilă care a determinat un impact de același fel asupra
productivității medii a muncii, determinând o creștere a acesteia cu 7.001,32 lei/salariat;
 Modificarea în sens pozitiv a gradului de realizare a veniturilor totale cu 2 puncte
procentuale a produs o influență de același fel asupra productivității medii a mu ncii,
ducând la o majorare a acesteia cu 5.717,23 lei/salariat;
 Creșterea gradului de realizare a veniturilor din exploatare cu 3 puncte procentuale în
perioada analizată a impactat pozitiv productivitatea medie a muncii, aceasta înregistrând
o creștere în valoare de 8.587,99 lei/salariat;
 Creșterea gradului de înzestrare tehnică a personalului operativ cu 43.640,47 lei/personal
operativ denotă o majorare a proceselor de mecanizare și automatizare în activitatea
analizată, evoluție favorabilă care a produs un impact de același fel asupra productivității
medii a muncii, aceasta crescând cu 28.639,45 lei/salariat;
 Scăderea eficienței utilizării fondurilor fixe active cu 0,16 lei venituri totale la 1 leu
fonduri fixe active utilizate constituie o situație nefav orabilă care a avut o influență de
același fel asupra productiv ității medii a muncii, aceasta diminuându -se cu valoarea de
37.081,50 lei/salariat, influență care ilustrează cea mai scăzută valoare dintre toate
influențele care compun variația fenomenului s tudiat.

3.3 Modele de analiz ă factorială a eficienț ei fondurilor fixe:
În stiudiul analizei dinamicii, struc turii și stării funcționale a factorului material în
entitatea analizată, vom utiliza o serie de modele factoriale de analiză, dupa cum urmează:

74
Modelul I:

E FF = FFa
FF * CA
FFa * 1000

Tabel 3.16 Date necesare privind calculul variației 𝐄 𝐅𝐅 în perioada 2015 – 2014
Nr.
crt Indicatori Unitate de
măsură Perioadă de referință Variație 2013 2014
1 CA lei 193.984.522 175.753.182 -18.231.340
2 FF lei 193.999.773 200.352.716 +6.352.943
3 FFa lei 145.499.830 144.253.956 -1.245.874
4 FFa/FF coeficient 0,75 0,72 -0,03
5 (CA/FFa)*1000 lei CA/1000 lei FFa
utiliza te 1.333,2 3 1.218,36 -114,87
6 Eff = (CA/FF)*1000 lei CA/1000 lei FF
utiliza te 999,92 877,22 -122,70

∆𝐄𝐅𝐅= 𝐄 𝐅𝐅𝟐𝟎𝟏𝟒− 𝐄 𝐅𝐅𝟐𝟎𝟏𝟑
= 877,22 – 999,92 = -122,70 lei CA/1000 lei FF utilizate

Influenț a structurii fonduri lor fixe asupra variaț iei eficienței utiliză rii fondurilor fixe în
raport de efect util cifră de afaceri :
∆FFa
FFE FF = FFa
FF
2014- FFa
FF
2013 * CA
FFa*1000
2013
= (0,72 – 0,75) * 1.333,2 3
= – 39,99 lei CA/1000 lei FF utilizate

Influe nța eficienței utiliză rii fondurilor fixe active în raport de efect util cifră de afaceri
asupra variației eficienței utiliză rii fondurilor fixe în raport de efect util cifră de afaceri :
∆CA
FFaE FF = FFa
FF
2014* CA
FFa*1000
2014- CA
FFa*1000
2013
= 0,72 * (1.218,36 – 1.333,2 3)
= – 82,71 lei CA/1000 lei FF utilizate

75
Verificare:
∆EFF= ∆FFa
FFE FF+∆CA
FFaE FF
= – 39,99 -82,71
= – 122,70 lei CA/1000 lei FF utilizate

Interpretarea rezultatelor:
Scădere eficienței utilizării fondurilor fixe cu -122,70 lei cifra de afaceri la 1000 lei
fonduri fixe utilizate în perioada analizată constituie o situație nefavorabilă care se datorează
următoarelor influențe combinate:
 Scăderea ponderii fondurilor fixe active în total fonduri fixe active cu 3 puncte
procentuale în anul 2014 față de anul 2013 , a avut un impact negativ asupra eficienței
utilizării fondurilor fixe, ducând la o scădere a acesteia în valoare de 39,99 lei cifră de
afaceri la 1000 lei fonduri fixe utilizate;
 Scăderea eficienței utilizării fondurilor fixe active cu 114,87 lei cifră d e afaceri la 1000 lei
fonduri fixe active utilizate a influențat negativ eficientă utilizării fondurilor fixe, aceasta
înregistrând o scădere în valoare de 82,71 lei cifră de afaceri la 1000 lei fonduri fixe
utilizate;

Tabel 3.17 Date necesare privind calculul variației 𝐄 𝐅𝐅 în perioada 2015 – 2014
Nr.
crt Indicatori Unitate de
măsură Perioadă de referință Variație 2014 2015
1 CA lei 175.753.182 187.027.863 +11.274.681
2 FF lei 200.352.716 224.104.826 +23.752.110
3 FFa lei 144.253.956 165.837.571 +21.583.615
4 FFa/FF coeficient 0,72 0,74 +0,02
5 (CA/FFa)*1000 lei CA/1000 lei
FFa utilizat e 1.218,36 1.127,78 -90,58
6 Eff = (CA/FF)*1000 lei CA/1000 lei
FF utilizat e 877,22 834,56 -42,66

∆𝐄𝐅𝐅= 𝐄 𝐅𝐅𝟐𝟎𝟏𝟓− 𝐄 𝐅𝐅𝟐𝟎𝟏𝟒
= 834,56 – 877,22 = – 42,66 lei CA/1000 lei FF utiliza te

76
Influenț a structur ii fondurilor fixe asupra variației eficienței utiliză rii fondurilor fixe în
raport de efect util cifră de afaceri :
∆FFa
FFE FF = FFa
FF
2015- FFa
FF
2014 * CA
FFa*1000
2014
= (0,74 – 0,72) * 1.218,36
= + 24,37 lei CA/1000 lei FF utilizate

Influența eficienței utiliză rii fondurilor fixe active în raport de efect util cifră de afaceri
asupra variației eficienței utiliză rii fondurilor fixe în raport de efect util cifră de afaceri :
∆CA
FFaE FF = FFa
FF
2015* CA
FFa*1000
2015- CA
FFa*1000
2014
= 0,74 * (1.127,78 – 1.218,36 )
= – 67,03 lei CA/1000 lei FF utilizate

Verificare:
∆EFF = ∆FFa
FFE FF+∆CA
FFaE FF
= + 24,37 – 67,03
= – 42,66 lei CA/1000 lei FF utilizate

Interpretarea rezultatelor:
Scăderea eficienței utilizării fondurilor fixe cu 42,66 lei cifră de afaceri la 1000 lei fonduri
fixe utilizate în anul 2015 față de anul 2014 reprezintă o involuție nefavorabilă a fenomenului
studiat, fapt care se datorează influențelor combinate ale următorilor indicatori:
 Creșterea ponderii fondurilor fixe active în total fonduri fixe cu 2 puncte procentuale
constituie o situație favorabilă care a avut un impact de același fel asupra eficienței
utilizării fondurilor fixe active, aceasta majorându -se cu 24,37 lei cifră de afaceri la 1000
lei fonduri fixe utilizate;
 Scăderea eficienței utilizării fondurilor fixe active cu 90,58 lei cifră de afaceri la 1000 lei
fonduri fixe active utilizate reprezintă o situație nefavorabilă care a impactat negativ
eficiență utilizării fondurilor fixe, determinând o scădere a acesteia în valoare de 67,03 lei
cifră de afaceri la 1000 lei fonduri fixe utilizate.

77
Modelul II:

E FF = FFa
FF * RE
FFa * 1000

Tabel 3.18 Date necesare privind calculul variației 𝐄 𝐅𝐅 în perioada 2015 – 2014
Nr.
crt Indicatori Unitate de măsură Perioadă de referință Variație 2013 2014
1 RE lei 17.776.262 10.556.808 -7.219.454
2 FF lei 193.999.773 200.352.716 +6.352.943
3 FFa lei 145.499.830 144.253.956 -1.245.874
4 FFa/FF coeficient 0,75 0,72 -0,03
5 (RE/FFa)*1000 lei RE/1000 lei FFa
utiliza te 122,17 73,18 -48,99
6 Eff = (RE/FF)*1000 lei RE/1000 lei FF
utiliza te 91,63 52,69 -38,94

∆𝐄𝐅𝐅= 𝐄 𝐅𝐅𝟐𝟎𝟏𝟒− 𝐄 𝐅𝐅𝟐𝟎𝟏𝟑
= 52,69 – 91,63 = – 38,94 lei RE/1000 lei FF utilizate

Influenț a structur ii fondurilor fixe asupra variației eficienței utiliză rii fondurilor fixe în
raport de efect util rezultat din exploatare :
∆FFa
FFE FF = FFa
FF
2014- FFa
FF
2013 * RE
FFa*1000
2013
= (0,72 – 0,75) * 122,17
= -3,67 lei RE /1000 lei FF utilizate

Influenta eficientei utilizarii fondurilor fixe active în raport de efect util rezultat din
exploatare asupra variației eficienței utilizării fondurilor fixe în raport de efect util rezultat din
exploatare :
∆RE
FFaE FF = FFa
FF
2014* RE
FFa*1000
2014- RE
FFa*1000
2013
= 0,72 * (73,18 – 122,17 )
= – 35,27 lei RE /1000 lei FF utilizate

78
Verificare:
∆EFF = ∆FFa
FFE FF+∆RE
FFaE FF
= -3,67 – 35,27
= – 38,94 lei RE /1000 lei FF utilizate

Interpretarea rezultatelor:
Scăderea eficienței utilizării fondurilor fixe cu 38,94 lei rezultat din exploatare la 1000 lei
fonduri fixe utilizate reprezintă o involuție nefavorabilă care se datorează următoarelor influențe
calculate:
 Scăderea cu 3 puncte procentuale a ponderii fondurilor fixe active în total fonduri fixe în
anul 2014 față de anul 201 3 constituie o influență nefavorabilă asupra eficienței utilizării
fondurilor fixe, ducând la o scădere a acesteia cu 3,67 lei rezultat din exploatare la 1000
lei fonduri fixe utilizate;
 Scăderea eficienței utilizării fondurilor fixe active cu 48,99 lei re zultat din exploatare la
1000 lei fonduri fixe active utilizare constituie o situație nefavorabilă, care a impactat
negativ eficiența utilizării fondurilor fixe, aceasta diminuându -se cu 35,27 lei rezultat din
exploatare la 1000 lei fonduri fixe utilizate;

Tabel 3.19 Date necesare privind calculul variației 𝐄 𝐅𝐅 în perioada 2015 – 2014
Nr.
crt Indicatori Unitate de măsură Perioadă de referință Variație 2014 2015
1 RE lei 10.556.808 7.037.809 -3.518.999
2 FF lei 200.352.716 224.104.826 23.752.110
3 FFa lei 144.253.956 165.837.571 21.583.615
4 FFa/FF coeficient 0,72 0,74 0,02
5 (RE/FFa)*1000 lei RE/1000 lei FFa
utiliza te 73,18 42,44 -30,74
6 Eff = (RE/FF)*1000 lei RE/1000 lei FF
utiliza te 52,69 31,40 -21,29

∆𝐄𝐅𝐅= 𝐄 𝐅𝐅𝟐𝟎𝟏𝟓− 𝐄 𝐅𝐅𝟐𝟎𝟏𝟒
= 31,40 – 52,69 = -21,29 lei RE /1000 lei FF utiliza te

79
Influenț a structur ii fondurilor fixe asupra variației eficienței utilizării fondurilor fixe în
raport de efect util rezultat din exploatare :
∆FFa
FFE FF = FFa
FF
2015- FFa
FF
2014 * RE
FFa*1000
2014
= (0,74 – 0,72) * 73,18
= 1,46 lei RE /1000 lei FF utilizate

Influența eficienței utilizării fondurilor fixe active în raport de efect util rezultat din
exploatare asupra variației eficienței utilizării fondurilor fixe în raport de efect util rezultat din
exploatare :
∆RE
FFaE FF = FFa
FF
2015* RE
FFa*1000
2015- RE
FFa*1000
2014
= 0,74 * (42,44 – 73,18 )
= – 22,75 lei RE /1000 lei FF utilizate

Verificare:
∆EFF = ∆FFa
FFE FF+∆RE
FFaE FF
= 1,46 – 22,75
= – 21,29 lei RE /1000 lei FF utiliza te

Interpretarea rezultatelor:
Scăderea eficienței utilizării fondurilor fixe în perioada analizată cu 21,29 lei rezultat din
exploatare la 1000 lei fonduri fixe utilizate reprezintă o involuție nefavorabilă a fenomenului
analizat care se datorează următoarelor influențe calculate:
 Creșterea cu 2 puncte procentuale a ponderii fondurilor fixe active în total fonduri fixe
reprezintă o situație favorabilă care a determinat un impact de același fel as upra eficienței
utilizării fondurilor fixe, aceasta crescând cu 1,46 lei rezultat din exploatare la 1000 lei
fonduri fixe utilizate;
 Scăderea eficienței utilizării fondurilor fixe active cu 30,74 lei rezultat din exploatare la
1000 lei fonduri fixe active utilizate constituie o influență nefavorabilă asupra eficienței
utilizării fondurilor fixe, determinând o diminuare a acesteia cu 22,75 lei rezultat din
exploatare la 1000 lei fonduri fixe utilizate.

80
3.2 Aplicație informatică

Cu ajutoru l prototipului de sistem informatic de asistare a deciziilor se dorest e analizarea
cifrei de afaceri în perioada de referință 2014 – 2015 pentru entitatea SC CHIMCOMPLEX SA
BORZEȘTI folosind următorul model de analiză factorială asupra variației cifrei de afaceri:

CA = AT * FFa
FF * FF
AI * AI
AT * CA
FFa

Tabel 3.20 Date necesare privind ca lculul variației CA în anii 2014 -2015
Nr.
crt Indicatori Unitate de măsură Perioadă de referință Variație 2014 2015
1 CA lei 175.753.182 187.027.863 +11.274.681
2 FF lei 200.352.716 224.104.826 +23.752.110
3 FFa lei 144.253.956 165.837.571 +21.583.615
4 AI lei 224.578.658 245.684.117 +21.105.459
5 AT lei 285.959.679 297.767.268 +11.807.589
6 FFa/FF coeficient 0,72 0,74 +0,02
7 FF/AI coeficient 0,89 0,91 +0,02
8 AI/AT coeficient 0,79 0,83 +0,04
9 CA/FFa lei CA/1 leu FFa
utilizat e 1,22 1,13 -0,09

∆ CA = CA 2015- CA 2014
= 187.027.863 – 175.753.182 = + 11.274.681 lei

Influența modificării activelor totale asupra variației cifrei de afaceri:
∆AT CA= AT2015- AT2014 * FFa
FF
2014 * FF
AI
2014* AI
AT
2014* CA
FFa
2014
= (297.767.268 – 285.959.679 ) * 0,72 * 0,89 * 0,79 * 1,22
= + 7.257.041,78 lei

Influența structurii fondurilor fixe asupra variației cifre i de afaceri:
∆FFa
FFCA = AT2015* FFa
FF
2015- FFa
FF
2014 * FF
AI
2014* AI
AT
2014 * CA
FFa
2014
= 297.767.268 * (0,74 – 0,72) * 0,89 * 0,79 * 1,22

81
= + 5.083.616,43 lei

Influența structurii activelor imobilizate asupra variației cifrei de afaceri:
∆FF
AICA = AT2015 * FFa
FF
2015* FF
AI
2015- FF
AI
2014 * AI
AT
2014 * CA
FFa
2014
= 297.767.268 * 0,74 * (0,91 – 0,89) * 0,79 * 1,22
= + 4.225.052,28 lei

Influenta structurii activelor totale asupra variatiei cifrei de afaceri:
∆AI
ATCA = AT2015 * FFa
FF
2015* FF
AI
2015 * AI
AT
2015- AI
AT
2014 * CA
FFa
2014
= 297.767.268 * 0,74 * 0,91 * (0,83 – 0,79) * 1,22
= + 9.730.892,53 lei

Influența eficienței utilizării fondurilor fixe active în raport de efect util cifră de afaceri
asupra variației cifrei de afaceri:
∆CA
FFaCA = AT2015 * FFa
FF
2015* FF
AI
2015* AI
AT
2015 * CA
FFa
2015- CA
FFa
2014
= 297.767.268 * 0,74 * 0,91 * 0,83 * (1,13 – 1,22)
= -15.021.922,0 2 lei

Verificare:

∆ CA = ∆ATCA + ∆FFa
FFCA+∆FF
AICA+ ∆AI
ATCA+∆CA
FFaCA
= 7.257.041,78 + 5.083.616,43 + 4.225.052,28 + 9.730.892,53 – 15.021.922,02
= + 11.274.681 lei

82
Modelarea problemei se realizează prin definirea scopurilor, calificatorilor, variabilelor ș i
regulilor.
Scopurile (choices) definite sunt urmă toarele:

Calificatorii (qualifiers) definiți sunt urmă torii:

83
Variabilele (variables) definite sunt urmă toarele:

Regulile (rules) definite sunt în numă r de 19, printre care amintim:

84

Pentru a putea vizualiza rezultatele calcule lor efectuate se va utiliza următorul raport
accesând meniul KB Files – Report ș i introduc ându -se următoarea formulă :

85
FILE raport
FIRST
V
CLOSE
DISPLAY raport

Implementarea modelului î n generatorul de sisteme expert Exsys 16 :

Dupa ru larea programului s -au afisat urmatoarele rezultate:

86

87
Capitolul IV – Concluzii și recomandări privind diagnosticul potențialului
intern al entității SC CHIMCOMPLEX SA BORZEȘTI

4.1 Concluzii

În urma analizei diagnosticului potențialului intern efectuat la entitatea SC
CHIMCOMPLEX SA BORZEȘTI, am remarcat urmatoarele evoluții definitorii :
 Conform perioadei de analiză 2011 – 2015, se observă o evoluție favorabilă a cifrei de
afaceri în perioada 2011 -2013, aceasta înregistrând creș teri pe parcursul c elor trei ani,
însa anul 2014 nu a fost unul favorabil, cif ra de afaceri scăzâ nd cu 9,39 puncte
procentuale; Acest aspe ct este compensat de faptul ca în anul 2015 cifra de afaceri a
înregistrat o majorare î n valoare de 11.274.681 lei, ajungând la valoarea totală de
187.027.863 lei;
 Impactul factorului uman asupra variației cifrei de afaceri a fost unul nefavorabil în
intervalul 2013 -2014, influența productivității personalului operativ asupra acesteia având
o valoare negativă de 17.828.882,48 lei, însă î n perioada 2014 – 2015 cifra de afaceri a
înregistrat o creș tere în valoare de 11.274.681 lei, lucru datorat tot influenței
productivității personalului operativ asupra acesteia care a crescut cu 9.082.333,6 2 lei;
 Potrivit influențelor calculate anterior, evoluț ia structurii salariaților operativi și non –
operativi a avu t un impact pozitiv asupra fenomenului studiat, creșterea cu 17 salariați în
anul 2015 determinând o creș tere importantă a cifrei de afaceri î n valoare de 4.336.435,55
lei;
 Similar factorului uman, ș i factorul mate rial a avut o influență negativă asupra ci frei de
afaceri în perioada de analiză 2013 -2014 , fapt datorat î n special influenței eficienței
utilizării fondurilor fi xe în raport de efect util cifră de afaceri asupra variației cifrei de
afaceri , determinând o scădere a acesteia î n valoare de 16.570.305,26 lei, iar perioa da
2014 – 2015 a surprins o creș tere a cifrei de afaceri cu 20.835.798,96 lei datorită
modificării î n sens pozitiv a fondurilor fixe î n anul 2015 cu valoarea de 23.752.110 lei;

88
 În intervalul de analiză 2013 -2014, produ ctivitat ea medie a muncii înregistrează o scădere
în valoare de 28.933,89 lei/salariat, lucru datorat în special influenț ei eficienței utilizării
fondurilor fixe în raport de efect util cifră de afaceri asupra variației productivității medii
a muncii, car e a înregistrat o scădere î n valoare de 35.680,38 lei/salariat;
 Conform perioadei de analiză 2014 -2015, productivitatea medie a muncii înregistreaza o
creștere favorabilă î n valoare de 9.827,54 lei/salariat, influența gradului de înzestrare
tehnică a personalului operativ asupra variației productivității medii a muncii având un
impact major asupra acesteia, determinând o creș tere de 26.407,16 lei/salariat;
 În comparație cu cifra de afaceri ș i producti vitatea medie a muncii, eficiența utiliză rii
fondurilor fixe înre gistrează scăderi atât în intervalul 2013 – 2014, cât și î n 2014 – 2015,
influența eficienței utilizării fondurilor fixe active în raport de efect util cifră de afaceri
asupra variației eficienței utilizării fondurilor fixe în raport de efect util cifră de afaceri
determinând scă derea acestea cu 82,7 1 lei CA/1000 lei FF utilizate în perioada 2013 –
2014 ș i cu 67,03 lei CA/1000 lei FF utilizate în perioada 2014 – 2015;

4.2 Recomandă ri

Având î n vedere analiza diagnosticului potențialului intern efectuat la entitatea SC
CHIMCOMPLEX SA BORZEȘTI ș i concluziile constata te, pentru ameliorarea activității entităț ii
recomand urmatoarele:
 Tinând cont de faptul că cererea internă pentru produs ele fabric ate de entitate este în
continuare redusă , comparativ cu pote nțialul productiv și că în perioada analizată livrările
pe piața externă au crescut cu 24 % în anul 2014 față de anul 2015 , recomand ca strategia
de vanzări să fie orientată spre export, unde cer erea pentru produsele fabricate, î n special
a celor clorosidice, este foarte mare, astfel stimulându -se creș terea cifrei de afaceri;
 Având în vedere faptul că productivitatea medie a muncii are o influență importantă
asupra cifrei de afaceri, recomand preg atirea resursei um ane prin formarea profesionala ș i
perfectionarea cont inuă a acesteia, cele menționate constituind elemente cheie pentru
autovalorificarea ș i dezvoltarea factorului uman ;

89
 Totodată productivitatea reflectă eficacitatea sau rodnicia muncii c heltuite în procesul de
producție , și de aceea sugerez implementarea unor strategii care sa conducă la creșterea
productivității muncii cum ar fi introducerea progresului tehnic, introducerea unor metode
moderne de management și perfecționarea stimulării m ateriale a angajaților;
 În condițiile economiei de piață entitatea reprezintă un agent economic care
ocupă un loc preponderent î n fabricarea de produse chimice utilizate în majoritatea
domeniilor de activitate din economia națională. În ace st context consider ca entitatea
trebuie studiată sub multiplele sale aspecte pentru a se putea valorifica la maximum
potențialul ei productiv și a se asigura dezvoltarea ei viitoare în condițiile unei puternice
concurențe .
 Pentru a -și desfășura activitatea în condiții de eficiență maximă, sunt de parere
ca societatea trebuie să se preocupe de asigurarea, în principal, cu mijloace fixe care au un
rol hotărâtor în creș terea producției și în ridicarea nivelului de înzestrare tehnică a mun cii.
De regulă, mijloacele fixe direct productive trebuie să înregistreze ritmul cel mai mare de
creștere, ceea ce are consecinț e pozitive asupra eficienței activității economice .

90
Bibliografie

1. Niculescu M. –“Diagnos tic economic”, Editura Economică , București 2001;
2. Niculescu M. –“Diagnostic financiar ”, Editura Economică , București 2003 ;
3. Drumea C. – “Analiza și diagnosticul economico -financiar al entității ”, Ed. Universității
Transilvania, Brașov, 2012;
4. Robu V., Anghel I., Serban E.C. – “Analiza economico -financiară a firmei ”, Editura
Economică, Bucureș ti 2014;
5. Vâlceanu G., Robu V., Georgescu N. – “Analiza economico -financiară”, Editura
Economică , București 2005 ;
6. Drumea C. – “Evaluarea î ntreprinderii, concepte fu ndamentale”, Editu ra Universității
Transilvania, Braș ov, 2012 ;
7. Ișfănescu A., Robu V., Hristea A. – “Analiza economico -financiară”, Editura Economică,
București 2002;
8. Vâlceanu G., Robu V., Georgescu N. – “Analiza economico -financiara”, Editura
Economica, 2005
9. Drumea C. – “Analiza economico -financiara”,2015 -2016 , suport curs ;
10. Petcu M. – “Analiza economico -financiara a î ntreprinderii”, Editura Economică,
Bucureș ti, 2003 ;