INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 6 CAPITOLUL I… [618773]

1
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 6
CAPITOLUL I ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 10
IMPORTANȚA CREȘTERII ȘI EXPLOATĂRII TAURIN ELOR PENTRU
PRODUCȚIA DE LAPTE ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 10
1.1 IMPORTANȚA LAPTELUI DE VACĂ PENTRU CONSUMUL UMAN ……………….. 11
CAPITOLUL II ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 14
ACTUALITĂȚI ȘI PERSPECTIVE ÎN CREȘTEREA ȘI
EXPLOATAREA TAURIN ELOR ………………………….. ………………………….. ……………….. 14
2.1 STRUCTURA EFECTIVELOR DE BOVINE ………………………….. ………………………….. 14
2.2 SITUA ȚIA PRODUCȚIILOR DE LAPTE PE PLAN
MONDIAL ȘI NAȚIONAL ………………………….. ………………………….. ………………………. 24
2.3 DINAMICA CONSUMULUI DE LAPTE ………………………….. ………………………….. ….. 33
2.4 PERSPECTIVE ÎN CREȘTEREA TAURINELOR PENTRU
PRODUCȚIA DE LAPTE ………………………….. ………………………….. ……………………….. 38
CAPITOLUL III ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 39
PRINCIPALELE RASE DE TAURINE CU LAPTE EXPLOATATE
ÎN JUDEȚUL ALBA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 39
3.1 RASA BĂLȚATĂ CU NEGRU ROMÂNEASCĂ ………………………….. ……………………. 39
3.2 RASA BĂLȚATĂ ROMÂNEASCĂ ………………………….. ………………………….. ………….. 43
CAPITOLUL IV ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 48
NECESITATEA ȘI SCOPUL CERCETĂRIILOR ………………………….. …………………….. 48
4.1 IPOTEZA DE LUCRU ȘI SCOPUL CERCETĂRILOR ………………………….. …………….. 48
4.2 CONDIȚII GEO CLIMATICE ȘI SOCIAL ECONOMICE A ZONE ÎN CARE
SE EFECTUEAZĂ CERCETĂRILE ………………………….. ………………………….. …………… 50
4.3 DESCRIEREA FERMELOR UNDE S -AU DESFĂȘURAT
CERCETĂRILE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 52

2
4.3.1 FERMA „S.C. STAZOO SRL” ………………………….. ………………………….. ………………. 52
4.3.2 FERMA „S.C.VITISAUGUSTA SRL ” ………………………….. ………………………….. ……… 55
4.3.3 FERMA “S.C. BIOTERA S.R.L .” ………………………….. ………………………….. …………….. 58
4.3.4 FERMA “ S. C. GOLDENPROD.IMPEX S.R.L” ………………………….. …………………….. 62
4.3.5 FERMA “S.C. ZOOAGRO SRL” ………………………….. ………………………….. ……………… 63
4.3.6 FERMA “PFA MUNTEANU CORNEL” ………………………….. ………………………….. ….. 65
4.3.7 FERMA “P.F.A MOLDOVAN IOAN” ………………………….. ………………………….. ……… 66
4.3.8 FERMA “P.F.A SCHEAU CRISTINA” ………………………….. ………………………….. …… 67
4.3.9 FERMA „S.C. AGROLACT S.R.L” ………………………….. ………………………….. …………. 68
4.3.1 0 FERMA „ S.C. AGROSERV S.R.L” ………………………….. ………………………….. ………… 72
CAPITOLUL V ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 74
CERCETĂRI PRIVIND PERFORMANȚELE PRODUCTIVE
ȘI REPRODUCTIVE RELIZATE ÎN FERMELE DIN JUDEȚUL ALBA ………………. 74
5.1 MATERIALUL BIOLOGIC SI METODA DE LUCRU APLICATĂ ……………………….. 74
5.2 ANALIZA PERFORMANTELOR PRODUCȚIEI DE LAPTE RELIZATE
DE EFECTIVELE DE VACI EXPLOATATE ÎN FE RMELE STUDIATE ……………….. 78
5.3 DIFERENȚELE ȘI SEMNIFICAȚIA DIFERENȚELOR ÎNTRE FERMELE
STUDIATE PENTRU PRINCIPALII INDICI AI PRODUCȚIEI DE LAPTE. ………….. 135
5.4 STUDIUL PARAMETRILOR FENOTIPICI PENTRU
INDICI DE REPRODUCȚIE ………………………….. ………………………….. …………………… 145
CAPITOLUL VI ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 177
CERCETĂRI PRIVIND PARAMETRI DE CALITATE AI LAPTELUI ……………….. 177
6.1 MATERIALUL BIOLOGIC FOLOSIT ȘI METODA DE LUCRU ……………………….. 179
6.2. REZULTATELE OBȚINUTE ȘI INTERPRETAREA ACESTORA …………………….. 179
CAPITOLUL VII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 189
CERCETĂRI PRIVIND CARACTERISTICILE MORFOLOGICE LA RASELE
BALȚATĂ ROMÂNEASCĂ ȘI BALȚATĂ CU NEGRU ROMÂNEASCĂ ……………. 189
7.1 MATERIALUL BIOLOGIC ȘI METODA DE LUCRU ………………………….. …………… 191
7.2 ANALIZA ȘI INTERPRETAREA REZULTATELOR OBȚINUTE ÎN URMA

3
PRELUCRĂRII FIȘELOR DE BONITARE ………………………….. ………………………….. .. 195
7.3 REZULTATELE OBTINU ȚE ȘI ANALIZA ACESTORA ÎN CAZUL
MĂSURĂTORILOR BIOMETRI CE ………………………….. ………………………….. ………… 206
7.4 DIFERENȚELE ȘI SEMNIFICAȚIA DIFERENȚELOR ÎNTRE
FERMELE STUDIATE PENTRU PRINCIPALELE CARACTERISTICI
MORFOLOGICE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 215
7.5 ANALIZA INDICIILOR CORPORALI CALCULAȚI ÎN URMA
MĂSURĂTORILOR BIOMETRICE ………………………….. ………………………….. …………. 219
CAPITOLUL VIII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 226
INFLUEN ȚA TAURILOR FOLOSIȚI LA REPRODUCȚIE ÎN POPULAȚIILE
DE VACI STUDIATE, ȘI VALOAREA DE AMELIORARE A ACESTORA …………. 226
CAPITOLUL IX ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 231
PERSPECTIVE DE CREȘTERE ȘI EXPLOATARE A TAURINELOR DIN
JUDEȚUL ALBA ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 231
CAPITOLUL X ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 235
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ………………………….. ………………………….. …………….. 235
B I B L I O G R A F I E ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 237

4
REZUMAT
al tezei de doctorat

“CERCET ĂRI PRIVIND ÎNSUȘIRILE MORFOPRODUCTIVE ȘI PERSPECTIVE
DE EXPLOATARE A TAURINELOR DIN JUDEȚUL ALBA”
Elaborată de ing. Avram Alin -Florin, sub conducerea științifică a prof. univ. dr. ing.
Mureșan Gheorghe, de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj –
Napoca, Facultatea de Zootehnie și Biotehnologii.
Lucrarea “Cercet ări privind însușirile morfoproductive și perspective de exploatare a
taurinelor din județul Alba”, este compusă din două părți și structurată în nouă capitol,
cuprinde 94 de tabele și 81 de figuri (poze și grafice).
Prima parte este un studiu bibliografic în care am dorit să evidențiem importanța
creșterii și exploatării taurinelor pentru producția de lapte , precum și importanța laptelui
pentru consumul uman. Tot în această parte am analizat situația actuală și o parte din
problemele existente în creșterea taurinelor pe plan național și mondial.
Parte a II -a am dedicate -o cercetărilor proprii, efectuate în v ederea elaborării și
finalizării prezentei lucrări, cercetări ce s -au efectuat în zece ferme de vaci cu lapte, de
dimensiuni diferite, reprezentative pentru județul Alba.
Studiul bibliografic prezentat în prima parte, este structurat în trei capitole, dup ă cum
urmează:
În capitolul I am prezentat importanța creșterii și exploatării taurinelor pentru
producția de lapte precum și importanța laptelui de vacă pentru consumul uman.
Importanța taurinelor rezidă din principalele produse pe care acestea le asigu ră
pentru consumul uman: laptele și carnea, produse care constituie o bogată sursă de substanțe
nutritive, apreciate în alimentația omului.Laptele ocupă locul al doilea după carne ca
importanță economică și alimentară, reprezentând în același timp una din cele mai ieftine
surse de proteină animală cu valoare biologică foarte ridicată. Importanța laptelui pentru
alimentația omului rezidă în afirmația că laptele este produsul alimentar ideal pentru copii,

5
excelent pentru femei în perioada maternității și bol navi, foarte bun pentru adolescenți,
bătrâni și muncitori care lucrează în mediu toxic și bun pentru orice adult (Vignon B., si
col., 1978).
Substanțele nutritive din lapte sunt considerate drept cele mai valoroase: un litru de
lapte conține aproximativ 3 5 g lipide, 34 g proteine, enzime, săruri minerale, vitamine, în
natură nu există un alt aliment asemănător laptelui din acest punct de vedere.
Capitolul II se referă la situația actuală a creșterii și exploatării taurinelor precum și
la perspectivele de c reștere a acestora. Explozia demografică a populației din ultimele
decenii precum și creșterea nivelului de trai din tările dezvoltate, au determinat creșterea
necesarului de hrană, iar ca o consecință a acestor aspecte putem observa creșterea
efectivelor de bovine la nivel mondial, ca și de altfel a producțiilor individuale a acestora.
La nivelul anului 2010 există un număr de 1,6 miliarde bovine cu 143,87 milioane
mai mult (cca 9,73%) ca în anul 2000, creștere ce se datorează nevoilor tot mai crescânde d e
produse provenite de la animale. S -a observat că cele mai mari efective sunt concentrate pe
continentele: Asia unde se concentrează aproximativ 40% din efectivul mondial , America
de Sud -21.65% și Africa cu 17.69% , continente ale căror țări majoritatea, sunt slab
dezvoltate sau în curs de dezvoltare, creșterea producțiilor totale axându -se mai mult pe
creșterea efectivelor comparativ cu creșterea producției individuale.
Pe lângă multiplele modalități de apreciere referitoare la situația creșterii taurine lor,
efectivul de bovine raportat la 100 ha teren agricol, precum și numărul de bovine la 1000
locuitori evidențiază gradul de intensivizare al zootehniei și posibilitățile de a satisface
nevoile interne cu produse și subproduse de la această specie.
Din analiza acestor indicatori am observat că la nivel mondial numărul de bovine la
1000 de locuitori scade cu 23,18% de la 330 capete în anul 1970 la 237 capete la nivelul
anului 2007. Cele mai mari scăderi se înregistrează pe continentul European unde efecti vul
de bovine la 1000 locuitori este în anul 2007 de 217 capete (65,69 % față de anul 1970) și
pe continentul Nord American unde acest indice prezintă valori de 224 capete (42,83 % din
valoarea lui în anul 1970). Caracterul descrescând al numărului de bov ine la 1000 locuitori
se datorează atât ritmului de creștere al populației umane, care este superior ritmului de

6
creștere al efectivelor de bovine, cât și creșteri performanțelor individuale de producție a
bovinelor, mai ales în America de Nord și Europa. În schimb numărul de bovine la 100 ha
teren agricol crește în ultimi ani, mai puțin pe continentele European și Nord American,
unde performațele de producție individuale ale bovinelor sunt mai ridicate.
Analiza situației producțiilor de lapte pe plan mon dial se prezintă astfel: producția
totală de lapte provenit de la vaci crește progresiv în ultimii zece ani de la 496,905 mii tone
în anul 2001, la 599,438 mii tone la nivelul anului 2010, cu circa 20,63%; producția medie
individuală anuală de lapte prove nit de la vacă prezintă o evoluție ascendentă la nivel
mondial de la 1907 kg/cap în anul 1970 la 2349 kg/cap în anul 2009, deci o creștere de
23,17 % cu o medie anuală de +0,59 %. Această evoluție este consecința perfecționării
tehnicilor îmbunătățite con tinuu de ameliorare, a tehnologiilor de exploatare și a
intensivizării lor.
Referitor la situația creșterii taurinelor din țara noastră putem sublinia următoarele:
1.Efectivele de bovine scad în ultimii ani de la 2,8 milioane capete în anul 2001 la 2,13
miloane capete în anul 2011 (cu cca. 23,9%). În anul 2011 efectivul matcă este de 1,312
milioane capete și reprezintă 61,59% din efectivul total. În anul 2001 efectivul matcă era de
1,746 milioane capete și reprezenta 62,35% din efectivul total de bovine; 2. dimensiunea
medie a unei ferme de bovine este de doar 2,73 capete. În aceste condiții o muncă de
selecție adecvată precum și aplicarea de tehnologii moderne sunt greu accesibile. 3.România
la nivelul anului 2010 avea un număr de 3,86 milioane de exploat ații, repezentând aproape o
treime din totalul de 12,05 milioane exploatații agricole existente în Comunitatea
Europeană. Mărimea medie a unei exploatații este de doar 3,4 ha printre cele mai mici din
Europa, sub noi fiind doar Cipru cu 3,1 ha și Malta cu 0,4 ha. 4 producția medie de lapte
bovin în anul 2010 este litri /cap la 3529 l /cap.
Al III -lea capitol este dedicat descrierii raselor de vaci cu lapte Bălțată româneasca
de tip Simental (BR) și Bălțată cu negru românească – Holstein Friză (BNR).
Partea a II-a a tezei de doctorat este structurată în șase capitole și începe cu capitolul
patru unde sunt prezentate ipoteza de lucru și scopul cercetărilor, condițiile geoclimatice din
județul Alba și condițiile de exploatare din fermele luate în studiu.

7
Cercetăr ile au fost efectuate în perioada anilor 2004 – 2010 și pornesc de la premiza
că este impetos necesar a se cunoaște caracteristicile fenotipice pentru producția dorită a
populațiilor de taurine, a tehnologiilor de creștere și exploatare și a condițiilor so cio-
economice unde sunt exploatate animalele pentru obținerea unor performanțe maxime de
producție.Pentru a avea o imagine de ansamblu a cercetărilor efectuate ce urmează a fi
dezbătute pe parcursul tezei, vom puncta succint obiectivele cercetării:
 Cunoa ștera cadrului natural și artificial specific județului Alba;
 Studiul microclimatului unde se desfășoară cercetările;
 Analiza performanțelor productiei de lapte realizate în fermele studiate;
 Studiu parametrilor fenotipici cu privire la activitatea de repr oducție;
 Cercetări privind paramerti de calitate ai laptelui;
 Cercetări privind caracteristicile morfologiece ale efectivelor de vaci din fermele
studiate, aparținând raselor Bălțată românească și Bălțată cu negru Românească;
 Perspective de exploatare a ta urinelor în județul Alba.
În linii mari județul Alba se caracterizează prin faptul că oferă condiții prielnice
eploatării bovinelor, având un climat temperat continental, cu o rețea bogată de ape și o
pondere a suprafeței agricole din suprafața totală a ju dețului de 52,8%, adică 329 700 ha.
Fermele unde se des fășoară cercetările sunt prezentate sintetic în tabelul 1. Observăm
că studiile s -au efectuat pe un efectiv matcă alcătuit din 632 capete rasa Bălțată românească
și 967 capete din rasa Bălțată cu negr u românească.
Tabel 1
Fermele unde se desfășoară cercetăriile se pot prezenta sintetic astfel:
Denumire Efectiv total(cap) Efectiv matcă(cap)
Total (VL -J) Proporție rasă
S.C. STAZOO SRL 250 125 (105+20) 100% BNR
S.C. VITIS AUGUSTA SRL 180 100 (85+15) 100% BNR
S.C. BIOTERA SRL 674 457(352+105) 100% BNR
S.C. GOLDENPROD SRL 480 300 (150+150) 30%BR; 70% BNR
S.C. ZOOAGRO SRL 90 55 (40+15) 100% BNR
PFA MUNTEANU CORNEL 100 65(40+25) 100% BR
PFA MOLDOVAN IOAN 55 28(20+8) 40%BR; 60%BNR
PFA SCHEAU CRISTINA 140 84 (62+22) 100% BR
S.C. AGROLACT SRL 486 285 (242+43) 100% BR
S.C. AGROSERV SRL 170 100 (72+28) 100% BR
TOTAL 2625 1599 (1168+431)
Legend ă: VL- vaci lapte; J – juninci; BR – Bălțată româneasca; BNR – Bălțată cu negru
românească.

8
Capitolul V este dedicat analizei performanțelor productive și reproductive realizate în nouă
dintre aceste ferme (la ferma S.C. Agroserv SRL – nu s-au identificat da te concludente în baza
UARZ Alba, deoarece era nou intrată în controlul oficial), iar rezultatele sunt prezentate sintetic în
tabelele 2 si 3.
Referitor la performanțele de producție s-a facut analiza statistică a unui număr total de 4
079 de lactații succ essive (de la un efectiv matcă de 1499 capete), date prelucrate cu ajutorul
computerului prin programul Exel.
Rezultatele obținute (tab. 2) arată că mediile pe fermă pentru producția de lapte sunt
cuprinse între 4491kg lapte /vacă/lactație în ferma S.C. Vi tis Augusta SRL, și 8579 kg
lapte /vacă/lactație în ferma S.C. Biotera SRL, în cazul lactaței totale, cu o durată medie în zile a
acesteia curinsă între 323 zile (S.C. Zooagro SRL) și 371 zile (S.C. Agrolact SRL). Dorim să
adaugăm că valorile individuale mi nime și maxime cu privire la cantitatea de lapte pe lactație totală
sunt de 1314 kg lapte și respectiv 20119 kg lapte, valori realizate în aceiași fermă și anume S.C.
Biotera SRL.Cu privire la lactația normală avem producții medii pe fermă de la 4165 kg la pte/vacă
(S.C. Vitis Augusta SRL) la 7390 kg lapte/vacă în ferma SC Biotera SRL, majoritatea valorilor
medii înregistrate la fermele studiate fiind cuprinse între 5000 -6000 kg lapte. Valorile medii ale
procentului de grăsime din lapte variază de la 3,83% l a 4,02% în cazul lactației totale și 3,82% și
4,01% în lactația normală. Procentul de proteină are valori medii cuprinse între 3,21% și 3,335%
(lactație normală).
Tabel 2
Valorile medii sle principalilor indici ai producției de lapte din fermele studiate:
Ferma
Media Lactație Totală Lactație Normală
Durata
lactației
(zile) Lapte
(kg) Grăsime
(%) Proteină
(%) Durata
lactației
(zile) Lapte
(kg) Grăsime
(%) Proteină
(%)
S.c. Stazoo Srl X 342 6393 3.90 3.27 298 5831 3.89 .28
S.c. Vitis Augusta Srl X 328 4491 3.89 3.29 291 4165 3.89 3.25
S.c. Biotera Srl X 364 8597 4.02 3.27 297 7390 4.01 3.26
S.c. Goldenprod Srl X 353 5708 3.93 3.26 296 4923 3.93 3.27
Sc. Zooagro Srl X 332 4971 3.83 3.25 297 4554 3.82 3.26
Pfa Munteanu Cornel X 323 5496 3.92 3.34 299 5188 3.92 3.33
Pfa Moldovan Ioan X 344 5783 3.90 3.26 298 5183 3.90 3.30
Pfa Scheau Cristina X 366 6908 3.89 3.28 301 5891 3.89 3.28
Sc Agrolact Srl X 371 6026 3.96 3.22 298 5180 3.95 3.21

9

Pentru analiza performanțelor reproductive din datele prelevate de la UARZ Alba s -au
calculat și studiat unii dintre principali indici de reproducție. Astfel principalii indici de reproducție
urmăriți de noi sunt:
 VPF – vârsta primei fătări – pentru 2112 sezoane de reproduc ție încheiate;
 CI – calving intervalul – pentru 4510 sezoane de repro ducție încheiate;
 SP – service periodul – pentru 3206 sezoane de reproduc ție încheiate;
 RM – repausul mamar – pentru 2843 sezoane de reproduc ție încheiate.

În tabelul 3 sunt prezentate rezultatele obținute cu referire la vârsta primei fătări, la
interval ul dintre fătări, service period -ului și ale repausului mamar.Observăm că avem valori medii
pentru vârsta primei fătări de la 894,59 ± 5,84 zile cum este cazul vacilor exploatate în ferma Sc
Agrolact Srl, la valori medii de 1014,39 ± 22,30 zile (Pfa Scheau Cristina). Pentru intervalul dintre
fătări valorile medii sunt între 390,25 ± 3,45 zile (Sc Stazoo Srl) și 430,46 ± 14,21 zile. Putem
observa că cele mai bune performanțe cu privire la service period se obțin în fermele Sc Agrolact
Srl, Sc Biotera Srl și Sc Stazoo Srl și anume 99,02 zile, 96,75 zile și respectiv 103,31 zile.
Tabel 3
Valorile medii ale unor indici de reproducție la taurinele din fermele luate în studiu:
FERMA V.P.F C.I R.M S.P
S.C. BIOTERA SRL 900,2 ± 4,47 396,5 ± 1,65 68,66 ± 0,76 96,75 ± 1,06
S.C. GOLDENPROD SRL 942,2 ± 8,14 413,55 ± 4,78 62,07 ± 1,68 107,79 ± 3,23
PFA MOLDOVAN IOAN 972,05 ± 26,59 408,94 ± 8,53 65,49 ± 3,43 114,2 ± 7,18
PFA MUNTEANU CORNEL 994,76 ± 24,05 406,5 ± 6,95 54,84 ± 2,25 108,31 ± 5,89
PFA SCHEAU CRISTINA 1014,39 ± 22,30 428,99 ± 7,14 55,81 ± 1,80 119,93 ± 5,15
S.C. VITIS AUGUSTA SRL 947,17 ± 14,00 415,37 ± 4,37 68,63 ± 1,44 107,62 ± 2,75
S.C. STAZOO SRL 903,8 ± 8,32 390,25 ± 3,45 64,91 ± 1,51 103,31 ± 2,31
S.C. ZOOAGRO SRL 970,84 ± 17,33 430,46 ± 14,21 50,67 ± 2,32 118,43 ± 10,28
S.C. AGROLACT SRL 894,59 ± 5,84 396,00 ± 1,86 74,72 ± 1,03 99,02 ±1,12
Legend ă: V.P.F – vârsta primei fătări; C.I – calving interval; R.M – repaus mamar;
S.P – service period

10

Capitolul VI l -am d edicat studiului privind parametri de calitate ai laptelui. Astfel s -a
recoltat lunar lapte în eprubete sterile (cca. 25 ml), din Septembrie 2007 până în August 2008 iar
probele au fost examinate atât la Fundația pentru controlul calității laptelui cât și la unitățile
procesatoare. Astfel au fost recoltate 96 de probe din tancul de lapte de la următoarele opt ferme:
SC.Stazoo SRL, P.F.A Scheau Cristina, S.C Zooagro SRL, P.F.A Munteanu Cornel, S.C
Goldenprod Impex SRL, S.C. Biotera SRL, S.C Vitisaugusta SR L, P.F.A Moldovan Ioan.
Calitatea laptelui este influențată de o serie de factori care depind de potențialul animalului,
de condițiile de întreținere (adăpost, microclimat, furajare, adăpare), cât și de igiena asigurată î n
timpul mulsului și după muls. Numarul de celule somatice (NCS) din lapte, indică fermierului
starea de sănatate a ugerului vacilor iar numărul total de germeni (NTG) ne dă indicații despre felul
în care sunt mulse vacile și mai ales cum sunt întreținute din punct de vedere igienic ust ensilele de
muls, precum și la ce temperatură se păstrează laptele după muls. Rezultatele obținute sunt
centralizate în tabelul 4 iar în urma analizării acestora, putem afirma că laptele provenit din cele
opt ferme corespunde standardelor EU în vigoare, ceea ce reflectă aplicarea unei tehnologii
corespunzatore de hrănire, întretinere și muls.
La acest capitol mai putem adăuga că limitele minime cu privire la acesti doi indicatori
(NTG și NCS) au fost de 10X1000 NTG/ml lapte în fermele S.C. Goldenprod Im pex SRL, S.C.
Biotera SRL, S.C. Vitisaugusta SRL, P.F.A Moldovan Ioan și de 19X1000 NCS/ml lapte în ferma
S.C. Goldenprod Impex SRL.
Tabel 4
Valorile medii ale numărului total de germeni și de celule somatice din laptele provenit de la
fermele luate în s tudiu:
Ferma Probe lapte NTG/ml
x1000 NCS/ml
x1000
S.C. STAZOO SRL 12 36,58 ± 3,11 237,08 ± 35,92
P.F.A SCHEAU CRISTINA 12 36,58 ± 3,11 245,42 ± 33,61
S.C. ZOOAGRO SRL 12 93,33 ± 12,01 277,33 ± 30,72
P.F.A MUNTEANU CORNEL 12 77,75 ± 2,04 256,42 ± 31,24
S.C. GOLDENPROD SRL 12 21,67 ± 6,56 162,00 ± 41,35
S.C. BIOTERA SRL 12 15,83 ± 2,69 139,92 ± 26,61
S.C. VITISAUGUSTA SRL 12 17,25 ± 3,09 118,00 ± 10,62
P.F.A MOLDOVAN IOAN 12 43,50 ± 8.39 197,33 ± 28,37
Legendă: NTG – numărul total de germeni; NCS – numărul de celule somatice.

11
Capitolul VII a fost dedicat cercetărilor privind caracteristicile morfologice la rasele Balțată
românească și Balțată cu negru românească. Pentru caracteristicile morfol ogice s -au făcut două
studii, unul având ca bază de date fișele de bonitare din șase ferme, iar celălalt studiu pornește d e la
interpretarea măsurătorilor biometrice efectuate.
Datele pentru primul studiu au fost prelevate din fișele de bonitare de la UAR Z – Alba,
pentru vacile bonitate între anii 2004 -2009.S -au adunat 194 fișe bonitare de la vaci fice de taur în
testare și candidate vaci mame de taur, crescute în șase din fermele cuprinse pentru studiu: Sc
Goldenprod Impex Srl, Sc Biotera Srl, Sc Vitisau gusta Srl, Sc Agrolact Srl, Sc Stazoo Srl și Pfa
Munteanu Cornel. Rezultatele obținute din analiza fișelor de bonitare arată că pentru rasa Balțată cu
negru românească , talia crește de la media de 134,15 ± 0,91 cm în prima lactație la 145,64 ± 0,56 în
a III-a lactație. Asemănator se întâmplă și cu înălțimea la crupă care de la 137,12 ± 0,81 cm în
prima lactație ajunge la 146,86 ± 0,56 în a III – a lactație.
La rasa Balțată românească observăm același aspect, referitor la talie și înălțime la crupă, și
anum e că valorile acestora cresc de la 132,54 cm în lactația I la 136,00 cm în lactația III în cazul
taliei și respectiv de la 135,08 cm la 139,58 cm pentru înălțimea la crupă. În cazul greutății
corporale, se observă o creștere de la o lactație la alta, și anume de la 563 kg în lactația I, la 647 Kg
în lactația a III -a pentru rasa Balțată românească și de la 559 kg la 678 kg pentru rasa Balțată cu
negru românească . În concordanță cu valorile greutății corporale, valorile perimetrului toracic
prezintă medii d e 192,13 ± 1,63 cm în lactația I, 202,47 ± 3,6cm în lactația a II -a și 204,71 ± 1,87
cm în lactația a III -a pentru rasa Bălțată cu negru românească. Pentru rasa Bălțată românească
valorile perimetrului toracic sunt de 190,3 ± 1,14 cm în prima lactație și ajung în lactația III la 200
±3,24 cm.
În ceea ce privește puntajele obținute de vacile bonitate, putem spune că animalele
corespund din punct de vedere al conformației corporale cu rasa din care fac parte, obținându -se
punctaje totale cu medii de 80,35 ±0 ,31 pentru rasa Bălțată cu negru românească în cazul fermei
S.C. Goldenprod Impex SRL pentru prima lactație și punctaje totale cu media de 84,92 puncte în
cazul fermei S.C. Biotera SRL
În ceea ce privește punctele acordate pentru conformația ugerului cele mai bune punctaje au
obținut vacile din ferma S.C. Biotera SRL pentru rasa Bălțată cu negru românească cu valori de:
34,20; 34,38 și 34,49 puncte uger iar pentru rasa Bălțată românească cele mai bune punctaje s -au
obtinut în ferma S.C. Agrolact SRL un de s-au înregistrat valori medii de 25,38 puncte uger.

12
Al II -lea studiu cu privire la însușirile morfologice s -a desfășurat în trei ferme: S.C. Agrolact
SRL, S.C. Agroserv SRL și S.C. Stazoo SRL unde s -au efectuat opt măsuratori biometrice pe un
număr de 150 vaci cu lapte în diferite lactații, 90 capete din rasa Bălțată românească și 60 capete
din rasa Bălțată cu negru românească. Măsurătorile efectuate sunt: H.G – înălțimea la greăban, H.C
– înălțimea la crupă, A.T –adâncimea toracică, L.OB.T –lungimea oblică a trunchiului, LAR. P –
lărgimea pieptului, LAR.C – lărgimea crupei la șold, P.T – perimetrul toracic, G – greutatea
corporală (kg).
În fermele S.C. Agrolact SRL și S.C. Agroserv SRL se exploatează vaci cu lapte din rasa
Bălțată românească iar în ferma SC Stazoo SRL se exploatează vaci din rasa Bălțată cu negru
românească. În tabelul 6 sunt prezentate valoriile medii pe ferme obtinute în urma prelucrării
statistice a măsurătorilor efectuate.
Tabel 5
Valoarile medii ale principalelor dimensiuni cor porale, măsurate pe efectivele de vaci cu lapte,
exploatate în fermele studiate :
Ferma Statisticii
probei H.G H.C A.T L.OB.T LAR.P LAR.C P.T G(KG)
Sc Agrolact Srl
(Bălțată românească) X 137,45 140,08 70,90 165,85 53,37 55,92 201,54 659,09
± Sx 0,70 0,68 0,45 0,94 0,66 0,65 1,08 10,00
Sc Agroserv Srl
(Bălțată românească) X 133,23 136,73 68,17 160,47 49,53 52,50 192,35 560,22
± Sx 0,86 0,80 0,53 1,13 0,35 0,34 1,72 14,33
Sc Stazoo Srl
(Bălțată cu negru
românească) X 137,70 139,47 72,13 165,46 51,88 55,86 205,51 670,28
± Sx 0,43 0,44 0,29 0,59 0,20 0,19 0,77 7,43

Pe baza valorilor obținute în urma măsurătoriilor biometrice s -au calculat următorii indici de
conformație corporali: i.f.c.l – indicele formatului corporal lateral; i.f.l – indicele formatului lateral
al trunchiului; i.a.t – indicele adâncimii toracelui; i.r – indicele de robustețe; i.d.î – indicele
diferenței de înălțime; i.m – indicele masivității; i.b.p – indicele bazino -pectoral și i.f.c – plan
caudal – indicele formatului corporal în plan caudal (tab.6)

13
Tabel 6
Valoarile medii ai principalilor indici corporali, determinați pe baza măsurătorilor biometric e
efectuate pe vacile cu lapte, exploatate în fermele studiate:
Ferma Statisticii
probei i.f.c.l
% i.f.l
% i.a.t
% i.r
% i.d.î
% i.m
% i.b.p
% i.f.c plan
caudal
%
Sc Agrolact Srl
(Bălțată
românească) X 120,65 42,75 51,57 121,60 101,93 465,90 95,40 39,86
± Sx 0,21 0,13 0,15 0,53 0,11 9,53 0,24 0,32
Sc Agroserv Srl
(Bălțată
românească) X 120,43 42,48 51,16 119,86 102,64 419,39 94,35 38,40
± Sx 0,22 0,14 0,19 0,63 0,16 8,98 0,25 0,14
Sc Stazoo Srl
(Bălțată cu negru
românească) X 120,15 43,60 52,38 124,23 101,29 486,03 92,88 40,07
± Sx 0,61 0,33 0,37 0,96 0,30 13,66 0,56 0,43

Ca o concluzie generală putem susține că animale le cuprinse în studiu, exploatate în cele trei
ferme, prezintă raporturi de ansamblu care denotă o dezvoltare corporală bine proporționată,
încadrată în tipul morfo -productiv din care fac parte cu mențiunea că pe viitor se dorește o
îmbunătățire a valorii indicelui adâncimii toracice.
Capitolul VIII se referă la perspectivele de creștere și exploatare a taurinelor din județul
Alba. Dat fiind că problemele care frământă zootehnia în județul Alba sunt identice și
interdependente cu cele de la nivel național am facut o analogie între județ și țară când am dezbătut
subiectele acestui capitol. În acest capitol am punctat pe deoparte situațiile dificile cu care se
confruntă creșterea și exploatarea animalelor în această zonă, iar pe de altă parte obiectivele
principale stabilite pentru dezvoltarea acestui important sector zootehnic, precum și soluții și măsuri
pentru îndeplinirea acestora.
În linii mari perspectivele de creștere a taurinelor atât la nivel teritorial (jud.Alba) cât și
național sunt sugestiv prezen tate prin obictivele principale stabilite pentru dezvoltarea acestui
important sector zootehnic (C Velea – 2012, site -ul MADR):
– sporirea producților taurine atât cantitativ cât și calitativ;
– relizarea unor produse cu însușiri fizico -chimice și organoleptice superioare;
– obținerea de producții și produse cu consumuri specifice minime;
– realizarea unei încărcături optime de animale pe unitatea de suprafața în vederea utilizării
potențialului de producție al bazei furajere;
– valorificarea optimă de către producăto ri (fermieri) a producțiilor obținute;

14
– susținerea financiară a producției de lapte, pe linie statală, pentru a echilibra prețul de
valorificare la producător, cu cele realizate în UE.
– ajustarea echilibrată a raportului de prețuri între sectorul de procesa re și producție;
– împidicarea practicării prețului de dumping pentru produsele și producțiile bovine pe piața
autohtonă de către concurenții străini.
Capitolul IX este alocat concluziilor desprinse și a recomandărilor ce se impun. Astfel
putem rezuma conclu ziile la următoarele:
 în ceea ce privește performanțele productive, populațiile de taurine studiate cuprind nuclee
cu o valoare genetică ridicată, urmare a tehlologiilor de exploatare aplicate, a unui
management destul de chibzuit dat fiind condițiile soc io- economice din țară;
 sintetizând rezultatele cercetărilor efectuate pe populațiile de taurine din fermele luate în
studiu se poate desprinde concluzia că acestea sunt bine adaptate la condițiile de mediu
specifice zonei iar dacă se asigură condiții de exploatare și management apropiate de cele
optime, vacile de lapte pot răspunde prin performanțe productive apropiate de potențialul
genetic real;
 din analiza rezultatelor obținute și dezbătute în cadrul cercetărilor, am ajuns la concluzia că,
per ansambl u, laptele provenit de la fermele studiate, corespunde standardelor UE cu privire
la NTG și NCS.
 din analiza indicilor de reproducție realizați, putem spune că efectivele de vaci cu lapte
studiate, manifestă indici de reproducție relativ buni dacă ne rapo rtăm la situația generală de
la noi din țară, dar dacă ne referim la valorile optime care se vor, există câteva
inconveniente, și aici mă refer la intervalul dintre fătări care depășește la majoritatea
fermelor media de 400 zile și implicit la service – period-ul care depășește la majoritatea
fermelor media de 100 zile în condițiile în care ideal ar fi de 35 -82 zile (Velea C și colab);
 din analiza însușirilor morfologice, putem concluziona ca efectivele de taurine studiate au
o dezvoltare corporală bună, chiar foarte bună, ceea ce oferă o platformă biologică
favorabilă pentru viata productivă;
 în ceea ce privește puntajele obținute de vacile bonitate, putem observa că animalele
corespund din punct de vedere al conformației corporale cu rasa din care fac p arte;
 indici corporali calculați în urma măsurătorilor biometrice indică o dezvoltare armonioasă,
animalele studiate fiind bine proporționate, cu constituții ce le încadrează în tipurile morfo –

15
productive carcteristice producției de lapte (pentru rasa Bălț ată cu negru românească) și
mixtă (Bălțată românească –Simental).
Se recomandă: în alimentația vacilor cu lapte folosirea fânului, a amestecului de concentrate,
a silozului și eventual când este posibil, a borhotului de bere vara în aceleași cantitati ca ș i iarna
deoarece este benefica creșterii productiei de lapte (nutret unisezonier). Totodată recomandăm
întrținerea în stabulație liberă cu cușete individuale, cu sau fară ieșire la padoc (după posibilită ți),
front de furajare intern (sau extern – în cazul e xistenței padocului). Stabulația liberă are avantajul că
reduce nevoia de forță de muncă și îmbunătățește regimul de mișcare. Este benefică structurarea
optimă pe categorii de vârstă care să permită înlocuirea reformei din prăsilă proprie. Folosirea de
sisteme de monitorizare moderne a efectivelor (ex. Sc Stazoo Srl), deoarece pe viitor vor
îmbunătății performanțele de reproducție și implicit producție.
Rezultatele și concluziile care s -au desprins din cercetăriile efectuate asupra acestor taurine
exploatat e în județul Alba au în vedere să servească, în măsura în care factorii de decizie implicați
în ameliorarea taurinelor, vor considera că își dovedesc utilitatea practică, ca elemente de
cunoaștere a stadiului actual de ameliorare și de utilizare a rezultat elor în orientarea acțiunilor
tehnice viitoare și de întocmire și aplicare a programului zonal de ameliorare, ca parte integrantă a
Programului Național de Ameliorare a Taurinelor

16

B I B L I O G R A F I E
B I B L I O G R A P H Y

1. ACATINCĂI, S., 2000, Producțiile bovinelor, Ed. Mitron, Timișoara .
2. ACATINCĂI, S., 2004, Producțiile bovinelor, Edi ția a II -a. Ed. Eurobit , Timișoara.
3. ACATINCĂI S., MARCU ADELA, CZISZTER L.T., FERENCZ ANDREEA, TRIPON I.,
2007, Study regarding the influence of season and lactation order on milk yield, major
components and somatic cell count of milk . Scientifical papers Animal sciences and
Biotechnologies, vol. 40(2), Timisoara.
4. ALEXOIU, A., 2002, Aprecierea conformației corporale la taurine, Ed. Ceres, Bucuresti .
5. BURLA CU, Gh. Și col., 2001 , Ghid practic pentru alcătuirea rațiilor la taurine, A.C.C.T.R.
București .
6. DINESCU S. ,2002, Producția de lapte în România – Restricții – Oportunități – Soluții,
Editura Ceres Bucureșt.
7. DINU,I., 1999 , Tendințe și perspective în zoote hnia mondială.Ed.Ceres București .
8. DRONCA D., 2003 , Ameliorarea animalelor , Ed. Mitron , Timișoara .
9. GEORGESCU GH. și col. (2007) – Cartea producătorului și procesatorului de lapte, vol. II,
Ed. Ceres, București.
10. GEORGESCU GH., MĂRGINEAN GH. (2007) – Îndrumăt or pentru cre șterea tineretului
femel de prăsilă, Ed. Ceres, București.
11. GEORGESCU D ,1990 , Tehnologia creșterii bovinelor – Vol II Ed. Didactică și pedagogică
București .
12. GEORGESCU GH. , 1990 , Tehnologia creșterii bovinelor.EDP București.
13. GEORGESCU Gh, C.VE LEA, GH.MĂRGINEAN, A.ALEXOIU, 2001, Monografia rasei
Bălțată românească Ed. Tritonic București.
14. GEORGESCU GH., STANCIU G., VELEA C., UJICĂ V.,1990, Tehnologia creșterii
bovinelor . Editura Didactică și Pedagogică, București
15. GEORGESCU GH. și col. (2007) – Cartea producătorului și procesatorului de lapte, vol. II,
Ed. Ceres, București.

17
16. GEORGESCU GH., MĂRGINEAN GH. (2007) – Îndrumător pentru cre șterea tineretului
femel de prăsilă, Ed. Ceres, București.
17. IONEL BONDOC, 2007, Tehnologia și controlul calității l aptelui și produselor lactate.
Volumul I, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iași,
18. IURCĂ, I., CAMELIA RĂDUCU (2000) – Ghid practic de tehnologia laptelui și a
produselor lactate. Ed. I.C.P.I.A.F., Cluj – Napoca.
19. JEANA MURAT,GEO RGESCU GH., SONEA AL., MURAT I., 1997, Studiul corelațiilor
între principalele caractere ale producției de lapte.Luc.stiinț.U.S.A.M.V. București, seria D,
XXXIX – XL, Zootehnie 50 -56.
20. JURCO E ., ONACIU G., 2006, – Cercetă ri privind caracterizarea principalilor indici ai
produc ției de lapte la materialul biologic crescut î n cadrul fermei S.C. Crisan Gherla.
Simpozionul < Calitate și Performanță de Nivel European în Producția Animală > organiz at de
USAMV Timi șoara; Lucrari Știintifice Zootehnie ș i Biotehnologii Vol . 39 (1) Editura
AGROPRINT Timișoara ISSN 1221 -5287.
21. JURCO E.C ., ONACIU G. ,2007, Caracterizarea potențialului agricol în domeniul vegetal și
animal în patru județe din Transilvania. Lucrări științifice Zootehnie și Biotehnologii:
Creșterea animalelor în perspectiva unei agricultur i sustenabile, 10 -11 Mai 2007, vol. 40 (2)
2007 Timișoara, ISSN 1221 -5287.
22. JURCO E., MUREȘAN G.,2008, Researches regarding cow -milk’s quality obtained in three
farms form Alba county . Lucrări Științifice Zootehnie și Biotehnologii, vol. 41 (2), Timișoara .
23. MACIUC VASILE, 2006, Managementul creșterii bovinelor, Editura Alfa, Iași.
24. MACIUC V., UJICĂ V., NISTOR I., 2003 – Ghid practic de ameliorare genetică a bovinelor
pentru producția de lapte. Editura Alfa, Iași.
25. MACIUC VASILE, 2006 – Managementul creșterii bovinelor . 350 PP Edit Alfa IAȘI ISBN
(10) 973 -8953 -18-9 ; ISBN (13) 978 -973-8953 -18-5.
26. MAN,C.,1992, Aspect privind locul și rolul creșteri și exploatării bovinelor în țările
Comunități Economice Europene (CEE).Lucr.Simpoz. ”Factori de mediu, producția și
sănătatea taurinelor”. Tg.Mureș, Tipo. Agonomia, Cluj -Napoca.
27. MANTA,AD.,1980, Curs de fiziologia animalelelor domestice. Cluj-Napoca, Institutul
Agronomic.

18
28. MECEA P., MARIAM P.,MARCU N., 1 970, Corelații în dinamica de creștere a tineretului
taurin din ras ele BR și Brună de la naștere la 24 de luni.Simp. I.A.Cluj .
29. MICLEA V., ZĂHAN M., MICLEA I., 2011, Reproducția animalelor de fermă. Editura
Accent, Cluj -Napoca, România.
30. MIREȘAN V.,2001, – Fiziologia animalelor domestice – funcŃii de relaŃie. Ed.
AcademicPr es, Cluj –Napoca.
31. MIREȘAN V.,2009 – Anatomie Comparată Histologie si Embriologie, Editura
Academicpres, Cluj -Napoca.
32. MUREȘAN GH. Și col ,1983 , Influența vârstei primei fătări asupra producției de lapte din
lactația I la ras a bălțată cu negru. Simp. I.A. Cl uj 11 -12 nov .
33. MUREȘAN GH., VELEA C. și col ,1983 , Studiu privind pretabilitatea ugerului pentru
mulsul mecanic la vacile de rasă Friză bălțată cu negru . Al 8 -lea seminar ameliorarea,
tehnologia și patologia rumegătoarelor, 11 -12 nov., Cluj -Napoca .
34. MUREȘA N GH., VELEA C. și col., 1983, Influența sezonului de fătare asupra principalelor
caractere ale producției de lapte și reproductive la rasa Friză bălțată cu negru, al 8 -lea seminar
Ameliorarea, tehnologia și patologia rumegătoa relor, 11 -12 nov., Cluj -Napoc a.
35. MUREȘAN GH., VELEA C. și col., 1983, Corelațiile fenotipice între cantitatea de lapte și
intervalul dintre fătări în funcție de ordinea lactației la vaci de rasă Friză bălțată cu negru, al
8-lea seminar Ameliorarea, tehnologia și patologia rumegătoarelo r, 11 -12 nov., Cluj -Napoca,
pag. 151 -156.
36. MUREȘAN GH., VELEA C., și col., 1983, Însușiri morfo -productive ale populației de rasă
Friză bălțată cu negru de la I.A.S. Iernut, ferma Lechința Mureș. Al 8 -lea seminar
Ameliorarea, tehnologia și patologia rumegăt oarelor, 11 -12 nov., Cluj -Napoca .
37. MURESAN, GH., 1984, Contributii la studiul insusirilor morfoproductive a rasei Friza
baltata cu negru, Teza de doctorat, Institutul Agronomic, Cluj -Napoca.
38. MUREȘAN GH. ,1984, Contribuții la studiul însușirilor morfoproduc tive ale rasei Friză
Balțată cu Negru . Teză de doctorat, U.S.A.M.V. Cluj -Napoca .
39. MUREȘAN GH., POPESCU A., 2006, Aspects concerning dairy farms structure in some
counties from the southern Romania, Lc. Șt. Vol. 49, USAMV Iași.

19
40. MUREȘAN GH., 2006, – Quality co ntrol of milk hygiene, Buletinul USAMV – Cluj- Napoca,
Seria “ Știința și tehnologia alimentelor, al 5 -lea Simpozion internațional, “ Perspective ale
agriculturii mileniului III ”, 5-6 octombrie, Cluj -Napoca.
41. NEINDRE P., Le GAREL J.P., 1990 , Adaptation des bovins au milieux d’eleva ge.INRA.,
Prod.Anim., vol.3, nr.3.
42. OGNEAN, L., 1995, Cercetări asupra configurației citologice din secrețiile normale și
patologice ale glandei mamare la vacă , Bul. USAMV -ZMV, vol. 49.
43. OLORI,V.E., et all, 1997 , Effect of gestation s tage au milk yield and composition in Holstein
Friesian dairy cattle.Livestok Production Science, 52, 167 -176,University of Edinburgh,UK .
44. ONACIU,G. , 1999, Aptitidinile pentru producția de lapte a unei populații de taurine de rasă
Bălțată românească din ce ntrul Transilvaniei. Simpoz. USAMV Cluj -Napoca, 21-23 oct .
45. ONACIU GR. Cercetari privind pricipalele însușiri ale producției de lapte Rasa Bălțată
românească. Teză de doctorat. 1999 -USAMV. Cluj -Napoca
46. ONACIU GR., VELEA C., 2002 , Evaluarea performanțelor pro ductive la bovine, Editura
Casa Cărții de Știință , Cluj -Napoca.
47. ONACIU G., 2006, Proiectare și inginerie tehnologică la bovine . Casa Cărții de Știință,
Cluj-Napoca .
48. ONACIU G., 2006, Tehnologia cre șterii bovinelor – ghid practic. Casa Cărții de Știință,
Cluj-Napoca.p.152 -171,197 -201.
49. ONACIU G., VELEA C.,2002, Evaluarea performanțelor productive la bovine. Casa Cărții
de Știință, Cluj -Napoca.
50. OROIAN T., A. VLAIC ., 2001 , Ameliorarea genetică a populațiilor de animale domestice,
Ed. Academic Pres, Cluj – Napo ca.
51. PEREIRA, A.R.; SILVA, L.F.; MOLON, L.K., 1999, Efeito do nível de células somáticas
sobre os constituintes do leite. I – gordura e proteína. Braz. J. Vet. Res. Anim. Sci., v.36, p.0 -0,
ISSN 1413 -9596 .
52. POPA,O., SĂLĂJAN GH., ȘARA A., 1991 , Nutrețuri le și nutriția animalelor de fermă.Ed.
Ceres, București .
53. ROGERS, S.A. & MITCHELL, G.E., 1994, The relationship between somatic cell count,
composition and manufacturing properties of bulk milk. 6. Cheddar cheese and skim milk
yoghurt. Aust. J. Dairy Technol. , v.49 .

20
54. ROTARU, O., OGNEAN, L., 1998 , Morfologia și fiziologia populației celulare din lapte , Ed.
Casa Cărții de Știință, Cluj.
55. SANDU Gheorghe, 1995, Metodele experimentale în zootehnie. – Editura Coral Saniret
București
56. SCHIMITZ,HSU F ., 1998 , The most imp ortant milk recording results in 1996 –
1997.Schweizer Fleckvieh, nr.1 .
57. SEICIU FL., 1996, Observații asupra mamitelor subclinice in doua ferme de vaci in jurul
capitalei Vol. Res. Ses. St. “Spiru Haret”, mai 1996 .
58. SERYES F., 1985 , Utilization des numerotatio n des cellules lait de vaches dans la lutte contre
les mammites. These . Doct. M ontpellier .
59. SILVA, L.F.P.; PEREIRA, A.R.; MACHADO, P.F.; SARRIÉS, G.A., 2000, Efeito do nível
de células somáticas sobre os constituintes do leite. II – lactose e sólidos totai s. Braz. J. Vet.
Res. Anim. Sci., v.37, p.00 -00, ISSN 1413 -9596 .
60. SILVASI E., 1998 , Modernizarea tehnologiilor de creștere a taurinelor, Editura Didactică și
pedagogică, București .
61. SISCHO WM., MOORE DA., FEDON JC.,1997, – Use of phisiologic variables to p redict
milk yield after clinical mastitis in dairy cattle. (Jurnal of the American V eterinary Medical
Association).
62. SINGH,D.,YADAV,AS. ,1999, -Studies on genetic and nongenetic factors causing
fluctuation in progressive milk records of crossbred cattle.Ani mal Breeding Abstracts, vol.67,
nr.8, august .
63. SÎRBU MARCELA, 2001, – Construc ții Agricole , Editura Risoprint Cluj – Napoca.
64. SPASIC Z. , 1997 , Milking on fertility traits variability and relations in three generations of
domestic spotted cattle.Review of Rese arch Work at the Faculty of Agriculture Belgrade, 42,
183-197, Serbia .
65. STANCIU,G., ROȘU M., ANDRAȘ P.,1979 , Cercetări preliminare asupra dinamicii de
creștere a tineretului taurin din rasa Simmental. Lucr. șt. IA Timișoara , seria Zoot. vol.XVI.
66. STANCIU,G. ,ROȘU,M., 1982 , Influemța sezonului și vârstei de fătare asupra producției de
lapte sau grăsime la rasa Bălțată românească.Rev. creș.animalelor, nr. 5.

21
67. STANCIU G., ACATINCĂI S., 1992, Cercetări preliminare privind dinamica de creștere a
tineretului tauri n din rasa Bălțată românească. Lucr. șt. USAB Timișo ara, seria Zoot., vol.
XXv .
68. STANCIU G., CZISZTER,LT., ACATINCĂI S., 1996 , Contribuții la cunoașterea unor
factori care influențează aspectul curbei de lactație la vacile din rasa Bălțată românească,
Simpoz. șt. internațional de Zootehnie, Iași 13 dec .
69. STANCIU G. ,1999, Tehnologia de creștere a bovinelor, Ed. Brumar Timișoara .
70. STANCIU G și col., 2005, Cecretări privind efectul încrucișării dintre rasele Red Holstein cu
rasa Bălțată românească, Lucrări Șt iințifice vol. XXXVIII, Timișoara .
71. STELIAN DINESCU, ANNE -MARIE TONTSCH, 2002, Creșterea vacilor pentru lapte,
Editura Ceres, București .
72. ȘARA, A., D. MIERLIȚĂ , 2003, Nutriția și alimentația animalelor de fermă . Editura
cademic Pres, Cluj -Napoca .
73. ȘARA, A., 2007, Alimentația rațională a animalelor de fermă, Ed. Risoprint, Cluj –
Napoca,ISBN: 973 -973-751-366-3.
74. ȘARA, A., 2006, Nutreturile si utilizarea lor in hrana animalelor, Ed. Risoprint, Cluj –
Napoca,ISBN: 978 -973-751-310-6.
75. ȘERBAN A.,ȘTEF I., PLEȘCA T., CUCU I., 1981, Construcții zootehnice, EDP București .
76. Șindilar, E., 2000, Controlul igienic al produselor și subproduselor de origine animală. Vol II,
Ed. I.N.R.C.S., Iași .
77. UJICĂ V și col , 1998 , Caracterizarea unei populații de taurine BNR din zona de es t a
României după unii indici productivi , Simp. Șt. Naț. Renașterea Zootehniei românești – o
certitudine a mileniului II, USA Iași .
78. UJICĂ V . și col. , 1992 , Tehnologia creșterii bovinelor, Lucrări practice, USAMV Iași .
79. UJICĂ,V. și col., 1998 , Contribuții l a studiul însușirilor morfoproductive ale taurinelor de
rasă Fleckvieh provenite din import și exploatate în condițiil e fermei ȘERBEȘTI BACĂU,
Simpoz, Iași.
80. UJICA V., MACIUC V. și col. , 2005 , Parametrii genetici pentru caracterele de selecție a
vacilor mam e de taur nominalizate pe anul 2004 în România, Lucrări Științifice vol. 48,
USAMV Iași .
81. UJICĂ V.,MACIUC V.,NISTOR I.,2007, Managementul creșterii vacilor de lapte Edit.Alfa

22
Iași.
82. VAIDA G., STANCIU G., BURA,M., 1991 , Cercetări privind unele însușiri morfolo gice la
taurii din rasa Simmental de diferite proveniențe.Lucr.șt.USAB Timișoara, seria
zoot.,vol.XXIV .
83. VELEA C., MUREȘAN GH. și col., 1979, Densitatea optimă de întreținere în stabulație
liberă a tineretului femel de prăsilă.Simpoz. „Probleme de amelior are și tehnologie de creștere
la taurine și ovine”, 11-12 mai, p.105 -109, Cluj-Napoca .
84. VELEA C., MUREȘAN,GH., și col., 1982, Tehnologia de creștere a tineretului femel de
reproducție în sezonul de vară. Simpozion „Ameliorarea, tehnologia și patologia
rumeg ătoarelor”,29 -30 oct.,p.60 -69,Cluj -NapocaVelea C. și col., Tehnologia creșterii
bovinelor, USAMV, Cluj -Napoca, 1994 .
85. VELEA C., 1998 , Programul național de ameliorare a taurinelor, Simpozion național
USAMV, vol .24 Cluj -Napoca.
86. VELEA C., 1999, Producția, rep roducția și ameliorarea animalelor, vol. I, II. Editura Tehnică
agricolă ,București.p.50 -51,64-71.
87. VELEA C. MĂRGINEAN GH., 2004, Producția, reprod ucția și ameliorarea taurinelor , Ed.
Tehnică Agricolă, București , Vol III .
88. VELEA C. și col., 2001 , Cercetări privind efectivele de taurine și mărimea exploatațiilor în
județele din centrul și nord -vestul țării, Simp. USAMV București .
89. VELEA C.,BUD,I., 1978 , Aspecte privind caracterizarea morfoproductivă a taurinelor din
rasa Bălțată românească din IAS Cluj. Simpo z.IA Cluj, 5-6 mai .
90. VELEA C.,și col., 1985 , Îndrumător pentru creșterea și îngrijirea tineretului taurin.Ed.Ceres,
București .
91. VELEA C., și col., 1991, Optimizarea tehnologiei de exploatare a taurinelor pentru producția
de lapte în ferma Apahida.Simpoz.USAM V,Fac.Zootehnie, 5 -6 dec .
92. VELEA C., VOMIR M., ONACIU G., TRÎNC V., 1996, Principalele însușiri pentru
producția de lapte a rasei Bălțate românești.Simpoz.ICPCB Balotești, 26 sept .
93. VELEA C., VOMIR M., DAVID V., GENIS C., ONACIU G., 1996, Caracterizarea
principalelor însușiri pentru producția de lapte la o populație de rasă Bălțată românească din
centrul Transilvaniei. Simpoz.USAMV 14 -15 nov. Cluj -Napoca .

23
94. VELEA C., VOMIR M., DAVID,V.,ONACIU,G ., 1997 , Corelații fenotipice între
principalele însușiri morfoprodu ctive la rasa Bălțată românească.Simpoz USAMV Cluj –
Napoca,29 -30 nov
95. VELEA,C. , 1999 -2000 , Producția,reproducția și ameliorarea taurinelor.Ed.Tehnică Agricolă
București, vol I și II . p. 126-137,220 -223.
96. VELEA C., MĂRGINEAN Gh .,2009, – Producția, reproduc ția și ameliorarea taurinelor, vol. IV ,
Ed. Agrotehnica, Bucure ști.
97. VELEA C., MĂRGINEAN Gh .,2012, – Tratat de cre șterea bovinelor, vol. I , Ed. Risoprint,
Cluj-Napoca , ISBN 978 -973-53-0733 -2, ISBN 978 -973-53-0734 -9. p.63 -65, 515 -526,531 –
537.
98. VERDI, R.J.; BARBA NO, D.M.; DELLAVALLE, M.E.; SENIK, G.F., 1987, Variability in
true protein, casein, nonprotein nitrogen, and proteolysis in high and low somatic cell milks.
J. Dairy Sci.
99. VINTILĂ,I., 1976 , Genetică animală.Lit.IA Timișoara .
100. VINTILĂ,I. , 1988 , Bazele amelior ări genetici a populațiilor de anima le domestice.Ed.Facla
Timișoara.
101. VINTILĂ I., Dranca D., 2000 , Creșterea și ameliorarea taurinelor în România, Editura
A.G.C.T.R ., București.
102. VINTILĂ I ., 2005 , Agricultura este și a fost într -o evoluție continuă, Rev. Fer ma nr. 6/38.
103. VINTILĂ,I.,DRONCA,D., 1995 , Program MOET,o alternativă de selecție modernă a
taurinelor în România. Lucr.șt.Zoot.,Vol.XXVIII,LITO Timișoara, pag.1 -7.
104. WEAVER, J.C. & KROGER, 1977, M. Protein, casein, and non protein percentages in milk
with hig h somatic cell counts. J. Dairy Sci.
105. WISMAN,W.N.G., 1980 , Utilization of Milk records for selection work in the herd.European
Association for Animmal Production ,31th Annual Meeting 1,9.Munchen .
106. www.madr.ro
107. www.insse.ro
108. www.fao.org
109. www.apdrp.ro
110. www.agroinfo.ro
111. www.dairzinfo.gc.ca

24
112. www.wikipedia.org
113. www.eurostat.com
114. www.ghidul -fermierului.ro
115. www.infolapte.ro
116. www.bioproduct.ro
117. www.fermierul.ro
118. www.bioproduct.ro
119. www.cresterea -taurinelor.ro
120. www.usamvcluj.ro
121. www.univagro -iasi.ro
122. www.usab -tm.ro
123. www.uaiasi.ro
124. *** Bulletin of the International Dairy Federation 4 46/2010
125. *** UARZ – Alba