INTRODUCERE……………………… ………………………………………………… …..6 CAPITOLUL 1. PREZENT AREA SOCIE TĂȚII………………………………………… 7 1.1.Obiectul de activitate… [602157]

5
INTRODUCERE……………………… ………………………………………………… …..6
CAPITOLUL 1. PREZENT AREA SOCIE TĂȚII………………………………………… 7
1.1.Obiectul de activitate …………………………………………………………………… 7
1.2.Organizarea compartimentului financiar -contabil …………………………………………. 7
1.3.Principalele sarcini ale evidenț ei pe ansamblul ei …………………………………………. 8
1.4.Definirea contabilităț ii financiare ………………………………………………………….. 10
1.5.Princi pii de organizare a contabilităț ii financiare ………………………………………….. 10
1.6.Forma de contabilitate ……………………………………………………………………… 15
1.7.Analiza indica torilor de apreciere a activității …………………………………………….. 17
CAP ITOLUL 2. PREZENTARE A NORMELOR ȘI PRACTI CILOR REFERITOARE LA
ÎNTOCMIREA, UTILIZAR EA Ș I CIRCUITUL DOCUMENT ELOR PRIVIND
ACTIVITATEA FINANCIARĂ Ș I CONTAB ILĂ………………………………………….. 22
2.1. Registrele de contabilitate ………………………………………………………………… 22
2.2. Sistemul de documente privind organizarea contabilității imobiliză rilor………………… 23
2.3. Sistemul de documente privind organizarea contabilităț ii materialelor ………………….. 26
2.4. Sistemul de documente pr ivind organizarea mijloac elor băneș ti………………………… 30
2.5. Sistemul de documente privind organizarea contabilităț ii salariale ………………………. 33
2.6. Sistemul de documente privind organizarea contabilității cheltuielilor ș i veniturilor ……. 34
2.7. Sistemul de documente privind organizarea inve ntarierii patrimoniului …………………. 37
2.8. Gestionarea, folosirea ș i eviden ța formularelor cu regim special ………………………… 42
2.9. Lucrări de sinteză și raportare financiar -contabilă. Situaț ii financiare ………………….. 45
CONCLUZII……………………………………………………………………………… ….54
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………….. 55
ANEXE

6
INTRODUCERE

Această lucrare are la bază noțiuni importante privitoare la documentele financiar -contabile și
registrele contabile folosite în cadrul unei societăți economice.
Motivul pentru care am ales tema de licență: “Documentele financiar -contabile și registrele
contabile ” este importanța deosebită a informațiilor contabile utilizate în conducerea unității
patrimoniale, ele constituind baza întregului sistem de evidență din cadrul acesteia.
Documentarea, ca procedeu al contabilității, este acțiunea de observare și consemnare în
documente a datelor privind operațiile economice din cadrul societății economice, in momentul
și la locul efectuării operațiilor.
Una dintr e caracteristicile importante ale contabilității este constituită în faptul că aceasta este
“documentată”. Aceasta înseamnă că orice operație economică, înainte de a fi înregistrată in
contabilitate trebuie să fie consemnată în documente de evidență econom ica anume concepute,
pentru fiecare tip de operație economică.
Lucrarea este împarțită în două capitole, fiecare având câte un titlu sugestiv. În primul capitol
este prezentată societatea SC MARELBO PROD COM SRL și analiza indicatorilor de apreciere
a activității, iar în cel de -al doilea capitol sunt prezentate normele și practicile referitoare la
întocmirea, utilizarea și circuitul documentelor privind activitatea financiară și contabilă.
În încheiere am atașat câteva anexe care fac posibilă înțe legerea mai clară a realizarii unei
situații financiare și care arată utilitatea documentelor și registrelor contabile în reflecatarea cu
exactitate a realității economico -financiară a unității patrimoniale.
Ceea ce am vrut să evidențiez prin această lucrare este importanța documentelor financiar –
contabile și a registrelor contabile în cadrul unei unități patrimoniale și faptul că acestea
reprezintă baza pentru funcționarea în condiții optime și în conformitate cu normele legale a
activității unei soc ietăți economice.

7
CAPITOLUL 1. PREZENT AREA FIRMEI
1.1.Obiectul de activitate

1Bazele firmei au fost puse î n anul 1984, iar S.C. MARELBO PROD COM S.R.L a fost
înființată î n 1994, devenind mai apoi una d intre cele mai cunoscute producătoare de încălță minte
din Romania. Dovezile constau în nenumăratele premii interne ș i inter naționale câștigate pentru
calitatea excepțională a produse lor, pentru design -ul atractiv ș i pentru dezvoltarea extraordinară a
firmei. Fabrica este dotată cu utilaje t ehnolo gice performante de ultimă generaț ie, capacitatea de
producț ie a fabricii fiind de pe ste 2000 de perechi de pantofi î ntr-un interval de opt ore.
Produsele s unt realizate din piele naturală, lucru ce dovedeste încă o data calitatea acestora.
Respectul și in teresul pe care îl acordă clienților este dovedit de faptul că propune î ntre 80 -100
de modele noi pentru bărbați, femei și copii î n fiecare sezon. Firma are o suprafață construită de
aproximativ 9.000 mp . S.C. MARELBO PROD COM S.R.L are în jur de 500 de an gajați cu
experiență în domeniu și cu o înaltă calificare.
Domenii de activitate:
 Comerț : confecții încălță minte
 Producție : industrie ușoară .
Obiect de activitate: fabricarea încălță mintei
Cod CAEN : 1520
1.2.2Organizarea compartimentului financiar -contabil
Compartime ntul financiar -contabil are urmă toarele sarcini mai importante:
 Asigurarea mijlo acelor financiare necesare desfășurării activității, î n conformitate cu
planul economic
 Urmărirea utiliză rii efi ciente a mijloacelor materiale și băneș ti

1 http://www.wall -street.ro/articol/Companii/149624/cum -vrea -aurel -bobu -sa-faca-din-marelbo -un-business -de-
talie -internationala.html

2www.contabilul.ro

8
 Respectarea și aplicarea principiilor gestiunii economice
 Stabilirea rezultatelor financiare ale activității unităț ilor
 Furnizarea î n orice moment a unor date precise și clare cu privire la situația
economică a întreprinderii ș i a perspectivelor ei de dezvoltare
Compa rtimentul financiar -contabil al firmei cuprinde două servicii (birouri ), și anum e:
serviciul financiar ș i serviciul contabilităț ii.
În atribuț iile serviciului financ iar se cuprinde executarea lucrărilor de planificare
financiară și organizarea evidenței o perațiilor bănești, de decontare ș i credit.
Serviciul contabilității are î n comp onența sa birouri în cadrul cărora se execută diferite
grupe de lucră ri, cu m ar fi : contabilitate generală, contabilitatea materialelor și
produselor, postcalcul ș i inventare.
Schema structurii organizatorice a compartiment ului financiar -contabil, se infățișează astfel:

1.3.Principalele sarcini ale evidenț ei pe ansamblul ei
În acest compartiment intră datele primite din cadrul tranzacț iilor efectuate prin celelalte
compartimente, compartimentu l financiar – contabil ducând mai departe rapoarte conduc erii
societăț ii pe baza datelor actualizate din activitatea celorlalte compartimente. Compartimentul
financiar -contabil
Serviciul financiar
Biroul plan
financiar și control
financiar preventivCasieriaServiciul
contabilit ății
Biroul contabilitate
generalaBiroul
contabilitatea
materialelor și
produselorBiroul postcalcul Biroul inventare

9
3Principalele tipuri de operațiuni economice ș i procese de prelucrare reflectate în
compartiment sunt:
1. Răspunderea și asigurarea pentru efectuarea corectă și la timp a înregistrărilor contabile care
constau în consemnarea sistematică a tuturor fenomenelor și proceselor economice exprimate în
etalon v aloric. Operațiile economico -financiare rezultate din mișcarea patrimoniului sunt
înregistrate în contabilitate pe bază de documente justificative. Î n cadrul acestui gru p de rațiuni
economice se pornește de la următoarele transformă ri:
 intrări de documente justificative. Fiecare document consti tuie un act justificativ al infăptuirii
unei operaț ii economice sau financiare, iar î n continuare el asigură datele primare de intrare î n
sistemul contabil de prelucrare a datelor;
 întocmirea fișelor de cont sintetice ș i analitice;
 întocmirea Registrului – Jurnal;
 întocmirea Balanț ei de verificare.
2. El aborarea bugetului de cheltuieli și venituri prin care societatea trebuie să îș i acop ere toate
cheltuielile (reclama ,circulația mărfurilor etc.), să-și asigure dezvoltarea proprie , să obțină profit
din care se constituie fondul de rezervă și alte îmbunătățiri conform statutului ș i legii priv ind
societăț ile comerciale.
Pentru bugetarea venitu rilor si cheltuielilor se pleacă de la următoarele transformă ri:
 recepț ionarea notelor de fu ndamentare pe fiecare componentă a bugetului;
 întocmirea bugetului anual;
 elaborarea deciziilor de preț pentru pr ețurile de înregistrare a mărfurilor în depozit și prețuri
de vânzare către terți pe baza antecalculaț iilor efectuate.
3. Organizarea inventarierii periodice a tuturor valorilor patrimo niale care constă în punerea de
acord a situaț iilor contabile a patrimoniului întreprinderii cu situația reală a acestuia.
Inventarierea urmărește prelucr area datelor obținute în urma desfășurării inventarierii, având î n
vedere stabilirea rezultatelor și înregistrarea operațiilor contabile privind diferențele rezultate î n
urma inventarierii.

3 www.contadetop.ro – paragraful “Func țiile compartimentului financiar -contabil”

10
4. Întocmirea bilanțurilor și coordonarea întocmirii raportului explicativ al acestora,
prezentându -le conducerii spre analiză și aprobare, urmărind î ndeplinirea sarci nilor reieș ite din
procesul v erbal al acestei analize. Bilanțul întocmit trebuie să ofere o imagine fidelă, clară și
completă a patrimoniului, situației financiare și a rezultatelor obț inute.
În ceea ce privește întocmirea bilanțului, se au în vedere urmă toarele transformă ri:
 completarea bilanțului (modalitatea de î ntocmire);
 verificarea bilanț ului;
 analiza și aprobarea bilanț ului.
5. Ră spunderea pentr u controlul operațiunilor patrimoniale efectuate ș i al procedeelor d e
prelucrare utilizate, precum ș i de exactitatea datelor contabile f urnizate. Furnizarea de informații
reale și interpretative privind operațiile ș i alte evenimente, utile pentru previziun ea, compararea
și evaluarea capacității î ntreprinderii de a produce beneficii se realizează prin urmă toarele
procese:
 controlul documentelor î ntocmite pentru verificarea realităț ii datelor;
 verificarea și aprobarea întocmirii de către conducerea societăț ii.
1.4.Definirea contabilităț ii financiare.
Prin definiție 4“contabilitatea financiară este o activitate specializată în măsurarea ,
evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, precum
și a rezultatelor obținute din activitatea persoanelor obligate să țină contabilitatea. În acest scop,
contabilitatea trebuie să asigure înregistrarea cr onologică și sistematică, prelucrarea, publicarea
și păstrarea informațiilor cu privire la poziția financiară, performanța financiară și alte informații
referitoare la activitatea desfășurată, atât pentru cerințele interne ale acestora, cât și în relațiile cu
investitorii prezenți și potențiali, creditorii financiari și comerciali, clienții, instituțiile publice și
alți utilizatori. ”
1.5.5Principii de organizare a contabilității financiare

4 Legea contabilității nr. 82/1991 -Capitolul 1, ART. 2(1)
5 „Contabilitatea financiară a întreprinderii” – Alexandru Sălceanu, Editura Universității Petrol -Gaze din Ploiești
2007 – p.19 -24

11
Având în vedere complexitatea realității economice pe care contabil itatea este chemată să o
reflecte cât mai clar și mai cuprinzător, se impune gruparea principiilor astfel:
 Principii teoretice fundamentale utilizate la efectuarea înregistrărilor
 Principii contabile generale utilizate la evaluarea elementelor patrimoniale
Principii teoretice fundamentale:
 Principiul dublei reprezentări (ACTIV = PASIV)
ACTIVUL reflectă existența, destinația, alocarea, utilizarea elementelor patrimoniale, iar
PASIVUL reflectă sursele de finanțare (de proveniență) a elementelor patrimoniale și
implicit obligațiile față de aceste surse.
 Pincipiul dublei înregistrări
Aplicarea acestui principiu oferă posibilitatea exercitării unui control permanent asupra
exactității înregistrărilor efectuate.
 Principiul înregistrării sintetice și analitice
Înregistrările sintetice reflectă totalul valoric al bunurilor, drepturilor și obligațiilor.
Înregistrările analitice reflectă numai o parte din bunurile, drepturile și obligațiile
entității.
 Principiul înregistrării cronologice și sistematice
Înregistrarea c ronologică a operațiilor în contabilitate înseamnă respectarea succesiunii
acestora în timp. În felul acesta este posibilă calcularea valorii tuturor miscărilor care au
avut loc în masa patrimoniului, prin utilizarea Registrului -Jurnal. Înregistrarea
sistematică a operațiilor în contabilitate înseamnă separarea și gruparea acestora după
conținutul economic, prin utilizarea Registrului „Cartea – Mare”.
6 Conform OMFP 1802/2014, avem urmatoarele principii generale de raportare financiară :
(1) Principiul continuității activității. Trebuie să se prezume că entitatea își desfășoară
activitatea pe baza principiului continuității activității. Acest principiu presupune că
entitatea își continuă în mod normal funcționarea, fără a intra în stare de lichidare sau
reducere semnificativă a activității.

6 OMFP 1802/2014 – Capitolul 2, Secțiunea Principii generale de raportare financiară

12
(2) O entitate nu va întocmi situațiile financiare anuale pe baza principiului continuității
activității dacă organele de conducere stabilesc după data bilanțului fie că intenționează
să lichideze entitatea sau să înce teze activitatea acesteia, fie că nu există nicio altă
variantă realistă în afara acestora. Aceste prevederi nu se aplică situațiilor financiare
anuale întocmite de entitățile absorbite în cadrul unui proces de fuziune sau de divizare,
potrivit legii.
Dete riorarea rezultatelor din exploatare și a poziției financiare, ulterior datei bilanțului,
indică nevoia de a analiza dacă presupunerea privind continuitatea activității este încă
adecvată.
(3) Dacă administratorii unei entități au luat cunoștință de unele elemente de nesiguranță
legate de anumite evenimente care pot duce la incapacitatea acesteia de a -și continua
activitatea, aceste elemente trebuie prezentate în notele explicative. În cazul în care
situațiile financiare anuale nu sunt întocmite pe baza pri ncipiului continuității, această
informație trebuie prezentată, împreună cu motivele care au stat la baza deciziei conform
căreia entitatea nu își mai poate continua activitatea. Evenimentele sau condițiile ce
necesită prezentări de informații pot apărea ș i ulterior datei bilanțului.
(4) Entitățile aflate în lichidare, potrivit legii, prezintă acest fapt în declarația care
însoțește situațiile financiare anuale. În scopul prezentării bilanțului, acestea procedează
la reclasificarea creanțelor pe termen lung în creanțe pe termen scurt, respectiv a
datoriilor pe termen lung în datorii pe termen scurt.
Principiul permanenței metodelor. Politicile contabile și metodele de evaluare trebuie
aplicate în mod consecvent de la un exercițiu financiar la altul.
(1) Principiul prudenței. La întocmirea situațiilor financiare anuale, recunoașterea și
evaluarea trebuie realizate pe o bază prudentă și, în special:
a) în contul de profit și pierdere poate fi inclus numai profitul realizat la data bilanțului;
b) sunt recunosc ute datoriile apărute în cursul exercițiului financiar curent sau al unui
exercițiu precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanțului și data
întocmirii acestuia;
c) sunt recunoscute deprecierile, indiferent dacă rezultatul exercițiu lui financiar este
pierdere sau profit. Înregistrarea ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se

13
efectuează pe seama conturilor de cheltuieli, indiferent de impactul acestora asupra
contului de profit și pierdere.
(2) Activele și veniturile n u trebuie să fie supraevaluate, iar datoriile și cheltuielile,
subevaluate. Totuși, exercitarea prudenței nu permite, de exemplu, constituirea de
provizioane excesive, subevaluarea deliberată a activelor sau veniturilor, dar nici
supraevaluarea deliberată a datoriilor sau cheltuielilor, deoarece situațiile financiare nu ar
mai fi neutre și nu ar mai avea calitatea de a fi credibile.
În afara sumelor recunoscute în conformitate cu pct. 51 alin. (1) lit. b), trebuie
recunoscute toate datoriile previzibile și pierderile potențiale care au apărut în cursul
exercițiului financiar respectiv sau în cursul unui exercițiu precedent, chiar dacă acestea
devin evidente numai între data bilanțului și data întocmirii acestuia.
(1) Principiul contabilității de anga jamente. Efectele tranzacțiilor și ale altor evenimente
sunt recunoscute atunci când tranzacțiile și evenimentele se produc (și nu pe măsură ce
numerarul sau echivalentul său este încasat sau plătit) și sunt înregistrate în contabilitate și
raportate în si tuațiile financiare ale perioadelor aferente.
(2) Trebuie să se țină cont de veniturile și cheltuielile aferente exercițiului financiar,
indiferent de data încasării veniturilor sau data plății cheltuielilor. Astfel, se vor evidenția
în conturile de venitu ri și creanțele pentru care nu a fost întocmită încă factura (contul
418 „Clienți – facturi de întocmit“), respectiv în conturile de cheltuieli sau bunuri,
datoriile pentru care nu s -a primit încă factura (contul 408 „Furnizori – facturi nesosite“).
În toa te cazurile, înregistrarea în aceste conturi se efectuează pe baza documentelor care
atestă livrarea bunurilor, respectiv prestarea serviciilor (de exemplu, avize de însoțire a
mărfii, situații de lucrări etc.).
(3) Veniturile și cheltuielile care rezultă direct și concomitent din aceeași tranzacție sunt
recunoscute simultan în contabilitate, prin asocierea directă între cheltuielile și veniturile
aferente, cu evidențierea distinctă a acestor venituri și cheltuieli.
(4) Principiul contabilității de angajame nte se aplică inclusiv la recunoașterea dobânzii
aferente perioadei, indiferent de scadența acesteia.
(1) Principiul intangibilității. Bilanțul de deschidere pentru fiecare exercițiu financiar
trebuie să corespundă cu bilanțul de închidere al exercițiului financiar precedent.

14
(2) În cazul modificării politicilor contabile și al corectării unor erori aferente perioadelor
precedente, nu se modifică bilanțul perioadei anterioare celei de raportare.
(3) Înregistrarea pe seama rezultatului reportat a corectării erorilor semnificative aferente
exercițiilor financiare precedente, precum și a modificării politicilor contabile nu se
consideră încălcare a principiului intangibilității.
Principiul evaluării separate a elementelor de activ și de datorii. Componentele
elementelor de active și de datorii trebuie evaluate separat.
(1) Principiul necompensării. Orice compensare între elementele de active și datorii
sau între elementele de venituri și cheltuieli este interzisă.
(2) Toate creanțele și datoriile trebuie înregistrate distinct în contabilitate, pe bază de
documente justificative.
(3) Eventualele compensări între creanțe și datorii față de aceeași entitate efectuate cu
respectarea prevederilor legale pot fi înregistrate numai după contabilizarea creanțelor ș i
veniturilor, respectiv a datoriilor și cheltuielilor corespunzătoare.
În situația de la alin. (3), în notele explicative se prezintă valoarea brută a creanțelor și
datoriilor care au făcut obiectul compensării.
(4) În cazul schimbului de active, în conta bilitate se evidențiază distinct operațiunea de
vânzare/scoatere din evidență și cea de cumpărare/intrare în evidență, pe baza
documentelor justificative, cu înregistrarea tuturor veniturilor și cheltuielilor aferente
operațiunilor. Tratamentul contabil es te similar și în cazul prestărilor reciproce de
servicii.
(1) Contabilizarea și prezentarea elementelor din bilanț și din contul de profit și pierdere
ținând seama de fondul economic al tranzacției sau al angajamentului în cauză. Respectarea
acestui principiu are drept scop înregistrarea în contabilitate și prezentarea fidelă a operațiunilor
economico -financiare, în conformitate cu realitatea economică, punând în evidență drepturile și
obligațiile, precum și riscurile asociate aces tor operațiuni.
(2) Evenimentele și operațiunile economico -financiare trebuie evidențiate în contabilitate așa
cum acestea se produc, în baza documentelor justificative. Documentele justificative care stau la
baza înregistrării în contabilitate a operațiun ilor economico -financiare trebuie să reflecte
întocmai modul cum acestea se produc, respectiv să fie în concordanță cu realitatea. De

15
asemenea, contractele încheiate între părți trebuie să prevadă modul de derulare a operațiunilor și
să respecte cadrul leg al existent.
(3) Forma juridică a unui document trebuie să fie în concordanță cu realitatea economică. Atunci
când există diferențe între fondul sau natura economică a unei operațiuni sau tranzacții și forma
sa juridică, entitatea va înregistra în contabil itate aceste operațiuni, cu respectarea fondului
economic al acestora.
(4) Exemple de situații când se aplică acest principiu pot fi considerate: încadrarea de către
utilizatori a contractelor de leasing în leasing operațional sau financiar; recunoașterea veniturilor
din chirii, respectiv a cheltuielilor din chirii în funcție de fondul economic al contractului și de
eventualele gratuități (stimulente) aferente; încadrarea operațiunilor la vânzare în nume propriu
sau comision, respectiv consignație; recunoaș terea veniturilor, respectiv a cheltuielilor în contul
de profit și pierdere sau ca venituri în avans, respectiv cheltuieli în avans; recunoașterea
participațiilor deținute ca fiind de natura acțiunilor deținute la entități afiliate sau sub forma altor
imobilizări financiare; încadrarea reducerilor acordate, respectiv primite, la reduceri comerciale
sau financiare.
(5) Entitățile au obligația ca la întocmirea documentelor justificative și la contabilizarea
operațiunilor economico -financiare să țină seama de toate informațiile disponibile, astfel încât să
fie extrem de rare situațiile în care natura economică a operațiunii să fie diferită de forma juridică
a documentelor care stau la baza acestora.
(1) Principiul evaluării la cost de achiziție sau cost de pro ducție. Elementele prezentate în
situațiile financiare se evaluează, de regulă, pe baza principiului costului de achiziție sau al
costului de producție. Cazurile în care nu se folosește costul de achiziție sau costul de producție
sunt cele prevăzute de pre zentele reglementări.
(2) În situația în care s -a optat pentru reevaluarea imobilizărilor corporale sau evaluarea
instrumentelor financiare la valoarea justă, se aplică prevederile secțiunii 3.4 „Evaluarea
alternativă la valoarea justă“.
Principiul pragul ui de semnificație. Entitatea se poate abate de la cerințele cuprinse în
prezentele reglementări referitoare la prezentările de informații și publicare, atunci când efectele
respectării lor sunt nesemnificative.
1.6.Forma de contabilitate

16

7Forma de înregistrare contabilă reprezintă acea modalitate specifică de înregistrare și
prelucrare, după anumite reguli, a informațiilor privind starea și mișcarea elementelor
patrimoniale, într -o peroadă de gestiune, prin folosirea unui sistem adecvat de formulare ,
corelate între ele.
În legătură cu forma de înregistrare contabilă, trebuie reținute două aspecte:
– conținutul formei de înregistrare în contabilitate, îl reprezintă modul de prelucrare a
informațiilor în cadrul ciclului contabil;
– instrumentele de lucru, sunt prezentate de formularele de evidență și raportare, utilizate
pentru efectuarea înregistrărilor.
În România, formele de înregistrare contabilă cele mai utilizate sunt: forma de
contabilitate „Maestru – Șah”, forma de contabilitate pe „Jurnale” și forma de
contabilitate informatică.

SC MARELBO PROD COM SRL aplică forma de contabilitate „Maestru – Șah”.
8 Formele de înregistrare în contabilitate reprezintă sistemul de registre , formulare și
documente contabile corelate între ele, care servesc la înregistrarea cronologică și sistematică în
contabilitate a operațiunilor economico -financiare efectuate pe par cursul exercițiului financiar.
Principalele forme de înregistrare în contabilitate a operațiunilor economico -financiare în
cazul unităților care conduc contabilitatea în partidă dublă sunt: pe jurnale; maestru -șah; forma
combinată „maestru -șah cu ju rnale”.
În cadrul formei de înregistrare în contabilitate „pe jurnale” , pricipalele registre și for mulare
care se utilizează sunt: Registrul -jurnal; Registrul -inventar; Cartea mare; Jurnale auxiliare;
Balanța de verificare.

7 „Contabilitatea financiară a întreprinderii” – Alexandru Sălceanu, Editura Universității Petrol -Gaze din Ploiești 2007
–p.30 -31
8 „Contabilitate financiară și de gestiune -Studii de caz și sinteze de reglementări” – ediția a II -a, revizuită și
reglementată (Colecția Contabilitate) –Ioan Moroșan, Editura CECCAR, București, 2013 – p.58 -59

17
În cadrul formei de înregistrare „maestru -șah”, principalele registre și formulare care se
utilizează sunt: Registrul -jurnal; Registrul -inventar; Cartea mare (șah); Balanța de verificare.
În cazul utilizării formei de înregistrare combinată „maes tru-șah cu jurnale”, pe lângă
formularele menționate la forma de înregistrare „maestru -șah” se folosesc jurnalele auxiliare
specifice formei de înregistrare „pe jurnale”.

1.7.Analiza indicatorilor de apreciere a activității
9Indicatorii reprezintă o modalitate utilă de a exprima o cantitate în relație cu alta, de obicei
sub forma unui coeficient. În practică, indicatorii sunt folosiți pentru a comunica valoarea
companiilor și a valorilor mobiliare. Este important de reținut fa ptul că un indicator prezintă un
aspect legat de performanța unei companii, indicând ce s -a întâmplat, dar nu și de ce s -a
întâmplat.
Indicatorii nu sunt standardizați, iar numărul de astfel de indicatori ce pot fi creați sau
utilizați este practic nelimitat. De aceea, formule și chiar nume de indicatori pot fi diferiți de la
analist la analist sau de la bază de date la bază de date. Există totuși indicatori larg acceptați care
și-au dovedit utilitatea în ana lizele financiare.
Valoarea pe care o aduce utilizarea indicatorilor într -o analiză constă în faptul că permit
analistului să evalueze perfomanțele din trecut, să evalueze situația financiară actuală a societății
și să obțină perspective utile pentru estim area rezultatelor viitoare.
Datorită numărului mare de indicatori, este util să ne gândim la aceștia în funcție de
categorii mai largi bazate pe ce aspecte de performanță sunt destinați să detecteze. Astfel, avem
indicatori de activitate, indicatori de lichiditate, indicatori de solvabilitate, indicatori de
profitabilitate și indicatori de evaluare. De reținut este faptul că aceste categorii nu se exclud
reciproc, unii indicatori putând fi folosiți în măsurarea mai multor aspecte financiare.
I. Indic atori de activitate (gestiune)

9 edufin.asfroma nia.ro – Analiză fundamentală – Indicatori financiari

18
Indicatorii de activitate măsoară eficiența unei companii în efectuarea sarcinilor zilnice
precum colectarea creanțelor și managementul inventarului. Mai mult, acești indicatori reflectă
cât de eficientă este gestionarea capitalului și a activelor pe termen lung.
Dintre cei mai uzuali indicatori de activitate, îi definim pe următorii:

Indicator de activitate (gestiune) Formulă de calcul Mai multe informații
Rotația activelor imobilizate = Cifra de afaceri / Active
imobilizate Acest indicator exprima numărul
de rotatii efectuate de activele
imobilizate pentru realizarea
cifrei de afaceri. În plus, prin
utilizarea acestui indicator se
poate evalua eficiența
managementului activelor
imobilizate prin examinarea
valorii cifrei de afaceri generate
de exploatarea acestora.
Rotația activelor circulante = Cifra de afaceri / Active
circulante Acest indicator caracterizează
eficiența cu care sunt folosite
activele circulante ale unei
companii.
Rotația activului total = Cifra de afaceri / Activ total Acest indicator măsoară
capacitatea de ansamblu a unei
companii de a genera venituri, cu
un anumit nivel de active. Un
raport scăzut poate indica
ineficiență sau de intensitate
relativă a capitalului activității
respective.

19
II. Indicatori de lichiditate
Indicatorii de lichiditate se concentrează pe fluxurile de numerar și au rolul de a măsura
capacitatea unei companii de a -și îndeplini obligațiile pe termen scurt. Altfel spus, lichiditatea
măsoară cât de repede activele u nei companii pot fi convertite în numerar.
Indicator de lichiditate Formulă de calcul Mai multe informații
Lichiditatea curentă (Current
ratio) = Active circulante/Datorii
curente (<1 an) Acest raport exprimă active
circulante (active estimate a
fi trans formate în numerar în
mai puțin de un an) în raport cu
datoriile curente (datorii cu
scadența mai mică de un an). Un
raport mai mare indică un nivel
mai ridicat de lichiditate, adică o
capacitate mai mare de a
îndeplini obligații pe termen
scurt
Lichidita tea imediată (Quick
ratio) = (Active circulante -Stocuri)
/Datorii curente (<1 an) Acest indicator cuprinde raportul
dintre activele curente cele mai
lichide și datoriile curente. Un
raport mai mare indică un nivel
mai ridicat de lichiditate.

III. Indicatori de solvabilitate
Indicatorii de solvabilitate măsoară capacitatea unei companii de a -și îndeplini obligațiile pe
termen lung. Ratele de solvabilitate furnizează informații privind cantitatea relativă de creanțe
din structura capitalului un ei companii, precum și gradul de adecvare al câștigurilor și fluxului de
numerar pentru a acoperi cheltuielile cu dobânzile și alte cheltuieli fixe (cum ar fi leasing sau
plăți de închiriere).

20
Indicator de solvabilitate Formulă de calcul Interpretare indic ator
Rata de solvabilitate generală
(Debt -to-assets ratio) = Datorii totale/Total active Acest indicator măsoară
procentajul din activele totale
finanțat prin datorii. În general,
o datorie mai mare presupune
risc financiar mai ridicat și deci
solvabilitate mai scăzută.
Gradul de îndatorare generală
(Debt -to-equity ratio) = Datorii totale/Capitaluri
proprii Acest indicator măsoară raportul
dintre datoriile totale și
capitalurile propri ale
companiei. Cu cât valoarea
indicatorului este mai mare cu
atât solvabilitatea este mai
scăzută.

IV. Indicatori de profitabilitate
Indicatorii de profitabilitate oferă o imagine analistului legată de capacitatea unei companii
de a genera profituri din capitalul investit și a valorii titlurilor pe care le emite. De asemenea,
reflectă cât de competitivă este o companie pe piață și calitatea managementului său.
Indicator de profitabilitate Formulă de calcul Mai multe informații
Marja profitului brut = Profit brut/Cifra de afaceri Această marjă indică procentul
de venituri disponible să acopere
cheltuielile operaționale și alte
cheltuieli. O marjă a profitului
brut ridicată indică o combinație
de preț al produsului ridicat și un
cost de producție mai scăzut.

21
Marja profitului operațional = EBIT/Cifra de afaceri Această marjă măsoară
procentajul profitului
operațional din cifra de afaceri.
De asemenea,arată capacitatea
unei companii de a genera
valoare adăugată pentru
acționari.
Rentabilitatea
economică (ROA,Return on
Assets) = Profit net/Active totale Acest indicator măsoară
randamentul obținut de o
companie pe baza activelor sale.
Cu cât indicatorul are o valoare
mai mare, cu atât mai mult profit
este generat de un anumit nivel
de active.
Rentabilitatea financiară
(ROE,Return on Equity) = Profit net/C apitaluri proprii Acest indicator măsoară
randamentul obținut de o
companie pe baza capitalului
propriu. O valoare mare a
indicatorului înseamna că o
investiție mică a acționarilor a
fost transformată într -un profit
mare.

Alți indicatori utilizați în pra ctică de analiști sunt următorii:
Exced entul Brut din Exploatare (EBE)
EBE = Marja comercială + Producția exercițiului – Cheltuieli externe + Venituri din subvenții de
exploatare (inclusiv cele pentru salarii) – Cheltuieli de personal – Cheltuieli cu alte impozite, taxe
și vărsăminte assimilate

22
EBIT
EBIT = Profit brut + Cheltuiala cu dobânda
EBITDA
EBITDA = Profitul net +Cheltuiala cu impozitul + Cheltuiala cu dobânda + Cheltuiala cu
amortizarea
CAPITOLUL 2. PREZENTAREA NORMELOR ȘI PRACTICILOR REFER ITOARE LA
ÎNTOCMIREA, UTILIZAR EA ȘI CIRCUITUL DOCU MENTELOR PRIVIND
ACTIVITATEA FINANCIA RĂ ȘI CONTABILĂ
2.1. Registrele de contabilitate
“Potrivit prevederilor Legii contabilității , registrele de contabilitate obligatorii sunt:
Registrul -jurnal, Registrul -inventar și Cartea mare.
Registrele de contabilitate se utilizează în strictă concordanță cu destinația acestora și se
prezintă în mod ordonat și astfel completate încât să pe rmită, în orice moment, identificarea și
controlul operațiunilor contabile efectuate. ”10
“Registrul -jurnal este utilizat pentru înregistrarea zilnică a tuturor operațiilor, prin
respectarea succesiunii documentelor, cuprinzând explicații referitoare l a : felul, numărul și data
documentului justificativ, enunțul operațiilor înregistrate, conturile corespondente necesare
dublei înregistrări, precum și valorile. Informațiile cuprinse în Registrul -jurnal pot servi ca probă
în justiție, în vederea soluționă rii unor litigii.
Registrul -inventar servește la înregistrarea anuală și gruparea rezultatelor inventarierii
patrimoniului, precum și ca probă în justiție. În cadrul acestui registru, înregistrările sunt
efectuate pe baza listelor de inventariere, și a proceselor verbale de inventariere, elementele fiind
grupate pe conturi și grupe de conturi , corespunzătoare structurilor de activ și pasiv. Pentru
fiecare structură, se evidențiază pe coloane separate valoarea de înregistrare (contabilă), valoarea
actuală, stabilită în urma inventarierii, precum și diferențele între cele două valori , care se

10 „Contabilitate financiară și de gestiune -Studii de caz și sinteze de reglementări” – ediția a II -a, revizuită și
reglementată (Colecția Contabilitate) –Ioan Moroșan, Editura CECCAR, București, 2013 –p.57

23
înregistrează ca plusuri sau minusuri de inventor. Înregistrările consemnate în acest document
pot servi ca probă în justiție, în vederea soluționării unor lit igii.
Registrul Cartea mare este utilizat pentru înregistrarea sistematică a operațiilor economice și
financiare și servește la întocmirea balanței de verificare, fiind întocmit la sfârșitul fiecărei luni.
Acest registru se poate întocmi în două vari ante, astfel: Cartea mare, utilizată de entitățile care
aplică for ma de înregistrare “pe jurnale” sau Cartea mare, utilizată de entitățile care aplică forma
de înregistrare “maestru -șah”. ”11
2.2. Sistemul de documente privind organizarea contabilității imob ilizărilor
12Evidența operativă a imobilizărilor corporale intrate și i eșite din unitatea patrimonială ,
în funcț ie de categoria din care fac parte ș i locul unde se află, se realizează cu ajutorul registrului
numerelor de inventar . Fiecărui mijloc fix îi revine un număr de inventar , în ordine cronologică ,
pe baza documentelor primite. Este î ntocmit de seviciul financiar -contabil , pe grupe de mijloace
fixe, prin înregistrarea cronologică a mijloacelor fixe intrate î n unitate.
a) Fișa mijlocului fix este utiliz ată ca document pentru evidența analitică a
mijloa celor fixe. Aceasta este întocmită de către serviciul Financiar -Contabilitate,
într-un exemplar, pentru fi ecare mijloc fix.
SC MARELBO PROD COM SRL
FISA MIJLOCULUI FIX

Nr. Inventar ……233…………………..
Fel, serie, nr. data document
provenienta…27/02.07.2013………………..
Valoare de Grupa
……….2…………………………
Codul de clasificare ..2243………………………..
Data darii in folosinta
Anul ………….2013……………..
Luna ………12………………..

11 „Contabilitatea financiară a întreprinderii” – Alexandru Sălceanu, Editura Universității Petrol -Gaze din Ploiești
2007 –p.25 -26
12 www.scritub.com – capitolul IV

24
inventar…..81344,00……………………….
Amortizare lunara……0,00………………………..

Denumirea mijlocului fix si caracteristici
tehnice
Utilaj de fabricatie

Accesorii Data amortizarii complete
Anul …….2024…………………..
Luna ….1……………………..
Durata normala de functionare
…………120 luni………………………………
Cota de amortizare
………………0………………….%

(verso)
Nr.
inventar
(de la
numar la
numar) Documentul
(data, felul,
numarul) Operatiunile
care privesc
miscarea,
cresterea sau
diminuarea
valorii
mijlocului fix Buc. Debit Credit Sold
233 VALOARE
INIȚIALĂ 1 81344,00
VALOARE
REEVALUATĂ 81344,00

25
SOLD FINAL 81344,00

b) Bonul de miș care a mijlocului fix se folosește ca :
 Document justificativ de pred are-primire a mijloacelor fixe între două locuri de folosință
ale unitaț ii ( DEPARTAMENT ; PUNCT DE LUCRU)
 Document de însoț ire a mijloacelor fixe pe t impul transportului de la o secț ie sau
subunitate ( DEPARTAMENT ; PUNCT DE LUCRU) la alta.
 Document justificativ de înregistrare în evidența ținută de responsabilul cu mijloacele
fixe la locurile de folo sință și î n contabilitate.
c) Procesul -verbal de punere în funcț iune a mijlocului fix se întocmește pentru utilajele ș i
instal ațiile care necesită montaj și prob e tehnologice , precum construcțiile speciale și
clădirile care deservesc procese tehnologic e, acestea considerându -se puse în funcț iune la
terminarea probelor tehnologice. Se întocmește de că tre secretar ul comisiei numite pentru
recepționarea obiectivului de investiții , în prezenț a memb rilor comisiei care este formată
din : președinte, specialiști -consultanți,asistenți la recepț ie.

26

d) Proce sul-verbal de scoatere din funcț iune a mijlocul ui fix este folosit ca: document de
constat are a îndeplinirii condițiilor scoaterii din funcțiune a mijloa celor fixe, de scoatere
din uz, document de consemnar e a scoaterii efective din funcț iune a mijloacelor fixe,
document justificativ de înregistrare în evidenț a magaziilor (depozitelor ) și în
contabilitate.
2.3. 13Sistemul de documente privind organiza rea contabilității materialelor
a) N.I.R. -ul se folosește ca: document pentru recepția bunurilor aprovizionate, document
justificativ pentru încărcare în gestiune, act de probă în litigiile cu cărăușii și furnizorii,
pentru diferențele constatate la recepție, document justificativ de înregistrare în

13 www.scritub.com – capitolul V

27
contabilitate. Acest document circula: la gestiune, pentru încărcarea î n gesti une a
bunurilor materiale recepționate , la compartimen tul financiar -contabil, pentru î ntocmirea
formelor privind reglementarea diferențelor constatate, precum și pentru înregistrarea î n
contabili tatea sintetică și analitică, atașată la documentele de livrare (factura sau avizul de
însoțire a mă rfii). Se arhivează la compartimentul financiar -contabil.
b) Bonul de consum
UNITATEA: SC MARELBO
PROD COM SRL Produs, lucrare (comanda) BON DE CONSUM
(COLECTIV)
Numar
document Data Predator Primitor Nr.
Comanda
Cod
produs Ziua Luna Anul
1 16 3 2013
Nr.
Crt. Denumirea materialelor
(inclusiv
sort, marca, profil, dimensiune) Cod U/M Cantitatea
eliberata Pretul
unitar Valoarea
1 PANTOFI BARBATI 40 -44 PER 107.00
155.00
16,585.00
2 –
3 –
TOTAL 16,585.00
GESTIONAR: OLARU VIORICA DATA: 16.03.2013
Se folosește ca: document de eliberare din magazie pentru consum a unui singur material,
respectiv mai multor materiale, după caz; document justificativ de scă dere din gestiune;
document justifi cativ de înregistrare în evidența magaziei și în evidența contabilă în partidă
simplă . Se întocmește în două exemplare, pe măsura lansării, respectiv eliberă rii materialelor din
magazie pentru consum. Circulă : la persoanele autorizate să semneze pentru acordarea vizei de
necesitate – (ambele exemplare); la magazia de mate riale, pentru eliberarea cantităților prevăzute,
semnâ ndu-se de predare de către gestionar și de primire de către delegatul care primeș te

28
materialele (ambele exemplare); la compartimentul financi ar-contabil, pentru efectuarea
înregistrărilor în contabilitatea sintetică și analitic ă (ambele exemplare). Se arhivează la
compartimentul financiar -contabil.
c) Aviz de însoțire a mă rfii :
Formular tipizat cu regim special de tipărire, numerotare și înseriere , comun pe economie ,
executat pe hârtie autocopiativă securizată . Serveș te ca: document de însoțire a mă rfii pe timpul
transportului ; document ce stă la baza î ntocmirii facturii fiscale ; dispoziț ie de transfer al valorilor
materiale de l a o gestiune la alta ; documen t de primire în gestiunea cumpărătorului sau î n
gestiunea primito are din cadrul acele iași unități î n cazul transferului. Circulă la: furnizor ; la
delegatul unităț ii care fac e transportul sau al clientului , pentru semnare de primire (ex. 1) ; la
compartimentul financ iar-contabil , atasat la factură (ex. 3) ; la cumpără tor; la magazie , pentru
încărcarea de gestiune a produselor, mă rfurilor sau alto r valori materiale primite, după efectuarea
recepției de că tre comi sia de recepț ie și după consemnarea rezultatelor (ex.1) ; la compartimen tul
financiar -contabil, pentru înregistrarea în contabilitate sintetică și analitică, atașat la
factură (ex.1 ) ;

29
d) Dispoziț ie de livrare
Se folosește ca : document pentru elibera rea din magazie a produselor, mă rfurilor sau a alt or
valori materiale destinate vânză rii; document justificativ de scădere din gestiunea magaziei
predă toare ; document de bază pentru întocmirea avizului de însoțire a mărfii sau a facturii
fiscale , dup ă caz . Circulă la: magazi e, pentru eliberarea produselor, mă rfurilor sau altor valori
materiale și pentru înregistrarea în evidența magaziei, semnându -se de către gestionarul predător
pentru cantităț ile livrate . Se arhivează la : magazie(ex.1) ; la depa rtamentul vânză ri (ex.2) .
e) Fișe de magazie
Utilizată ca: document de evidență la locul de depozitare a intrărilor, ieșirilor ș i stocurilor de
valori materiale; sursă de informaț ii pentru controlul operativ curent ș i contabil al stocurilor de
valori materiale. Se întocmește într -un exemplar, separat p entru fieca re fel de material, și se
completează de ges tionar sau de persoana desemnată, care completează coloanele privitoare la
intrări, la ieșiri ș i stoc. Fișele de magazie se ț in la fiecare loc de depozitare a valorilor materiale,
pe feluri de materiale ordonate pe grupe, eventual su bgrupe, sau în ordine alfabetică . Pentru
valori materiale pr imite spre prelucrare de la terț i sau în custodie se întocmesc fișe distincte care
se țin separat de cele ale valorilor materiale proprii. Înregistrările în fiș ele de magazie se fac
document cu docume nt. Stocul se poate stabili după fiecare operațiune înregistrată , dar în mod
obligatoriu zilnic.
f) Fișe de magazie a formularelor cu regim special
Formular tip izat cu regim special de tipărire, înseriere ș i numerotare, comun pe economie,
executat pe carton securizat. Este folosită ca : document de evidență a intrărilor , ieșirilor ș i
stocurilor de formular e, care au un regim s pecial de înseriere, numerotare , evidență și
urmă rire ;document de evidență a formularelor anulate ; sursă de informaț ii pentru controlul
operativ curent ș i contabil al stocurilor de formulare. Se întocmește într -un exemplar , separat
pentru fiecare fel de formular cu regim special, de că tre gestionar. Nu circulă, fiind document de
înregistrare și se arhivează la compartimentul financiar -contabil.

30
2.4. 14Sistemul de documente privind organizarea mijloacelor bănești
a) Foaia de vărsământ (este formular tipizat, specific fiecărei bănci ,cu ajutorul căruia se
depun la bancă banii care depășesc plafonul zilnic stabilit de lege. Se întocmește de
casieră în două exemplare, unul însoțește banii la bancă iar celălalt (vizat de bancă )
rămâne la registrul de casă.

b) CEC -ul de numerar . Este CEC -ul cu ajutorul căruia se ridică banii din bancă p entru
efectuarea diferitelor plăți (salarii, furnizori , avansuri de trezorerie etc).Se completează
de casieră și cu aprobarea (semnătura directorului economic și ștampila unității)
Directorului Economic se prezintă la bancă pentru ridicarea de numerar.
c) Dispoziția de plată / încasare .Este un formular tipizat cu ajutorul căruia se ridică sau se
depun banii în casierie. Se întocmește de contabilul care ține evidența Avansurilor de
trezorerie pe baza unui REFERAT semnat în prealabil de directorul ec onomic sau în
urma decontului de cheltuieli (ordinului de deplasare) . Se înregistrează într -un registru de
numere (cu evidența avansurilor de trezorerie) și se semnează de contabilul care l -a
întocmit, de contabilul șef și directorul economic. În baza docu mentului astfel întocmit
casiera eliberează – plătește sumele de bani ( Dispoziția de plată) sau eliberează chitanță

14 www.scritub.com – capitolul VI

31
pentru sumele de bani încasate (dispoziția de încasare) .Acestea rămân la Registrul de
casă ca documente justificative.

d) Chitanț a .Se eliberează de casieră în momentul în care încasează sume de bani, se
semnează de casieră și se ștampilează cu ștampila casieriei .Cu ajutorul chitanței se
plătesc sume de bani către furnizori (în acest caz chitanța este emisă de furnizor).

32

e) Registrul de casă lei și valută . Este un formular tipizat cu ajutorul căruia se ține
evidența încasărilor și plăților zilnice, în numerar (lei sau valută).Se întocmește de
casieră, zilnic, în două exemplare: un exemplar rămâne la casierie iar celălal t se arhivează
în compartimentul financiar -contabil unde se și operează înregistrările în evidența
contabilă a unității.

33
2.5. 15Sistemul de documente privind organizarea contabilității salariale
a) stat de salarii lichidare (sub form ă de fluturaș). Se semnează de persoana care -l
întocmește și Directorul Economic și se arhivează 50 de ani. Acest fluturaș se distribuie
salariaților, prin ș efii CP-urilor sau Departamentelor î n plicuri sigilate.
b) lista de avans chenzinal ( care apar e sub formă de fluturaș) .Se semnează de persoana
care-l întocmește și Directorul Economic și se arhivează 50 de ani.
c) stat de salarii -lichidare – cuprinde toate datele conform legii (care se depune la ITM).
Un exemplar se semnează de persoana c are-l întocmește și Directorul Economic și se
arhivează 50 de ani, iar alt exemplar semnat și ștampilat cu ștampila unităț ii se depune la
ITM .
d) stat de concedii de odihnă . Se semnează de persoana care -l întocmește și Directorul
Economic ș i se tr imite la casieria unității pentru plată , unde rămâne ca act justificativ
pentru înregistrarea în registrul de casă .
e) fișa individuală . Esta fișa care conț ine toate datele legate de salarii pe un an de zile .
Pentru ficare salariat se generează o fișă individuală care se arhivează la sfârș itul anului.
f) Ordin de deplasare (delegaț ie)
Serveș te ca: dispoziție către persoana delegată să efectueze deplasarea, document pentru
decontarea de că tre titularul de avans a cheltuielilor efectuate, document pentru stabilirea
diferenț elor de primit sau de restituit de titularul de avans, document justificativ de înregistrare î n
contabilitate. Se întocmește de persoana care urmează a efectua deplasarea, într -un exemplar , se
semnează de ș eful departame ntului (dacă este nevoie d e avans de deplasare se semnează ș i de
directorul economic care aprobă eliberarea din casierie a respectivei sume). La jus tificarea
avansurilor acordate în vederea procură rii de valori materiale sau a deplasării , ordinul de
deplasare se semnează și de că tre directorul economic.

15 www.scritub.com –capitolul VII

34

2.6. 16Sistemul de documente privind organizarea contabilității cheltuielilor și veniturilor
a) Jurnal de vânză ri
Acesta este un formular tipizat fără regim special. Se utilizează ca: jurnal auxiliar pentru
înregistrarea vânză rilor de valori materiale sau a prestă rilor de servicii, document de control a

16 www.scritub.com – capitolul VIII

35
unor operații de înregistrare î n contabilitate , document de stabilire lunară a taxei pe valoarea
adăugată colectată . Se întocmește într -un singur exemplar, în care se înregistrează zilnic
elementele necesare p entru determinarea TVA colectată datorată . Acest document este emis de
programul de contabilitate și are la bază facturile emise și borderoul de vâ nzare zilnic, de la
casele de marcat. Circulă la compartimentul financiar -conta bil pentru respectarea dispozițiilor
legale referitoare la taxa pe valoarea adăugată și verificarea sumelor înscrise în conturi . Se
arhivează la compartimentul fina nciar -contabil și stă la baza î ntocmirii Decontului de TVA.

b) Jurnal de cumpără ri
Formular tipizat fără regim special. Serveș te ca: document de control a unor operații de
înregistrare în contabilitate , document de stabilire lunară a taxei pe valoarea adăugată
deductibilă, jurnal auxiliar pentru înregistrarea cumpără rilor de valori materiale sau a prestă rilor
de servicii . Se întocmește într -un singur exemplar, în care se înregistrează zilnic elementele

36
necesare pentru determinarea TVA deductibilă . Acest document se emite de programul de
contabilit ate și are la bază facturile de la furnizo ri (facturi cu care s -au achiziț ionat valori
materiale sau prestă ri de servicii). Circulă la comparti mentul financiar -contabil pentru verificarea
sumelor înscrise în conturi și a respectării dispozițiilor legale referitoare la taxa pe valoarea
adaugată . Se arhivează la com partimentul financiar -contabil și stă la baza î ntocmirii Decontului
de TVA.

c) Factură (furnizor / client)
Este un formular tipizat cu regim special de tipărire, înseriere și numerotare , comun pe
economie, executat pe hârtie autocopiativă securizată . Serveș te ca: document pe baza căruia
se întocmeș te instrume ntul de decontare a produselor și mărfurilor , a lucră rilor execu tate sau
a serviciilor prestate ; document de însoțire a mă rfii pe timpul transportului ; document de
încărcare î n gestiunea primitorului ; document justificativ de î nregistrare în contabilitatea
furnizorului și a cumpărătorului . Se arhivează : la furnizor ; la departamentul vânză ri (ex. 2) ;

37
la compartimentul financiar -contabil (ex. 1) ; la cumpără tor; la compartimentul financiar –
contabil(ex. 3) . Atunci când factura nu se poate întocmi în momentul livrării, datorită unor
condiții obiect ive și cu tot ul excepționale, produsele și mărfurile livrate sunt însoțite , pe
timpul transportului de avizul de însoțire a mă rfii. Pentru bunurile livrate cu aviz de însoțire a
mărfii, factura fiscală trebuie emisă î n termen de cel mult 5 zile lucră toare de la data livrării,
fără a depăși finele lunii î n care a avut loc livrarea.

2.7. 17Sistemul de documente privind organizarea inventarierii patrimoniului
Inventarierea este un procedeu al metodei contabilității , comun și pentru alte științe
economice , care reprezintă ansamblul ope rațiunilor prin care se realizează existența cantitativă și
valorică sau numai valorică, după caz, a elementelor de activ și de pasiv aflate în patrimoniul
unităț ii la da ta la care aceasta se efectuează .
Principalele documente utilizate î n activitatea de inventariere a ele mentelor patrimoniale de
activ ș i de pasiv sunt :

17 www.scritub.com – capitolul X

38
a) Decizia de inventariere ;
Decizia de inventariere este emisă de ș eful contabil cu acordul scris al conducerii
compartiment ului financiar -contabil – Directorul Economic. Se emit astfel de decizii o singură
dată pe an pe ntru toate gestiunile (de regulă la sfârșitul anului), în cazul schimbării gestionarului
și ori de câte ori este nevoie î n cursul anului.

39

b) Declaraț ia de inventar ;
Serveș te ca de clarație scrisă a gestionarului răspunză tor de g estionarea valorilor materiale și
bănești, pe care o prezintă comisiei de inventariere. Se întocmește î ntr-un exemplar, de gestionar ,
dupa sigilarea locurilor de păstrare a valorilor materiale ș i băneș ti de ca re răs punde gestionarul
respectiv, sau, acolo unde este posibil acest lucru, înainte de începerea operației de inventariere,
și se semnează de acesta .

40

c) Lista de inventariere ;
Serveș te ca: document pentru inventarierea bunurilor aflate în gestiunile societăț ii,
documen t pentru stabilirea lipsurilor ș i plusurilor de bunuri, document justificativ de în regis trare
în evidența magaziilor și în contabilitate a plusurilor ș i minisurilor constat ate, document pentru
întocmirea registrului jurnal, document centralizator al operaț iunilor de inventariere . Se listează
din progr amul de contabilitate, listele de inventariere fără cantităț i (doar cu simbolul și
denumirea ). Aceste liste se completează cu numărul de bucăți găsite î n timpul inventarului ,
« faptic » în gestiune și la sfârșit se constată plusurile ș i minusurile. List ele sunt semnate pe
fiecare filă de către gestionar și comisia de inventariere și împreună cu Delaraț ia de i nventar și
Procesul verbal (î ntocmit d e comisia de inventariere cu concluziile inventarului) se predau la
compartime ntul financiar -contabil pentru înregistrarea în contabilitate ș i arhivare.
d) Decizia de imputare ;

41
Serveș te ca: document de imputare a valorii pagubei produse de persoanele încadrate în
muncă , titlu executoriu în momentul comunică rii, document de înregistrare î n contabilitate. Se
întocmește de către serviciul Personal, pe baza documentației prezentate de contabilul șef (î n
cazul lipsur ilor în gestiune rezultate în urma inventarierii) . Se întocmește în trei exemplare :
exemplarul 1 pentru compartimentul fin anciar -contabil pentru punerea în aplicare (reț inerea pe
stat), exemplarul 2 pentru salariat ș i exemplarul 3 la dosarul de personal al salaria tului.

e) Angajamentul de plată ;
Acest document serveș te ca: angajament de plată, a unei sume ce reprezintă o pagubă adusă
unităț ii patrimoniale, titlu executor iu pentru recuperarea pagubelor , titlu exe cutoriu pentru
executarea silită, î n caz de nerespectarea angajamentului. Se întocmește într -un exemplar, de
persoana care îș i ia angajamentul (în urma unui proces verbal sau a unui referat din care rezultă
paguba adusă societății) și se arhivează î n compartimentul financiar -contabil. Acest angajame nt

42
se dă în fața juristului societății , care ar e sarcina de a respecta legile ș i a-l semna.

f) Registrul -inventar :
Acest registru î n cadrul firmei SC MARELBO PROD COM SRL se completează odată
pe an având la bază liste de inventariere întocmite î n fiecare gestiune (materii prime,
materiale auxiliare, mărfuri și produse) și î n fiecare departament (mijloacele fixe ș i obiectele
de inventar).
2.8. Gestionarea, folosirea și evidența formularelor cu regim special

43
In cadrul SC MARELBO PROD COM SRL evidenț a formularelor cu regim special se ț ine
la gestiunea de materiale folosind pentru fiecare tip de formular o "Fișă de magazie a
formularelor cu regim special". De gestionarea ș i folosirea acestor formulare raspunde contabilu l
șef . Nu se eliberează din gestiune asemenea formulare până nu se prezintă contabilului șef un
raport în care se consemnează cum s -au folosit formularele ridicate anterior.
18Conform OMFP 2226/2006, actualizat în 2010 constatăm următoarele:
(1) Începâ nd cu data de 1 ianuarie 2007, fo rmularele cu regim special prevăzute î n anexa nr. 1
care face parte integrantă din prezentul ordin nu se vor mai tipari, înseria și numerota î n
conformitate cu preve derile art. 1 alin. (5) din Hotărâ rea Guvernului nr. 831/1997 pentru
aprobarea modelelor formularelor comun e privind activitatea financiară și contabilă ș i a
normelor metodologice privind î ntocmirea ș i utilizarea acestora, cu modifică rile u lterioare.
(2) Formularele prevăzute la alin. (1), existente în stoc , pot fi utilizate până la epuizare și după
data de 1 ianuarie 200 7, dar cele referitoare la livrări de bunuri sau prestă ri de servicii taxabile
din punct de vede re al taxei pe valoarea adaugată nu mai dau dreptul de deduc ere a taxei pe
valoarea adaugată l a cumpărător, daca nu sunt însoț ite de facturi fiscale care conține informațiile
prevă zute la art. 155 alin. (5) din Co dul fiscal.
ART. 3
(1) În situațiile în care bunurile circulă fără să fie însoț ite de factura, documentul utilizat pe
perioad a transportului este avizul de însoțire a mărfii, cu excepțiile prevă zute expres de
reglementările legale în vigoare.
(2) Conținutul minim de informaț ii, precum și normele de întocmire și utilizare a avizului de
însoțire a mărfii sunt prevăzute î n anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 4
(1) Normele d e întocmire ș i utilizare a facturii sunt cele prevăzute î n anexa n r. 3, care f ace parte
integrantă din prezentul ordin, și se aplică numai de către persoanele stabilite în România, î n
conformitate cu prevederile art. 125^1 alin. (2) din Codul fiscal. Pentru facturi le transmise pe
cale electronică se aplică prevede rile art. 155 din C odul fiscal.

18 OMFP 2226/2006 – Utilizarea unor formulare financiar -contabile – actualizat 2010 (codfiscal.net)

44
Alin. (1) al art. 4 a fost modificat de pct. 1 al art. III din OMFP nr. 3.420 d in 21 decembrie 2009,
publicat î n MOF nr. 906 din 23 decembrie 2009.
(2) Persoan ele impozabile nestabilite în România, înregistrate în Româ nia potrivit art. 153 ali n.
(4) sau (5) din Codul fiscal, vor întocmi facturile î n conformitate cu prevederile titlului VI din
Codul fis cal.
ART. 5
(1) Persoanele prevă zute la art. 1 din Legea cont abilității nr. 82/1991, republicată , vor asigura un
regim i ntern de numerotare a fac turii î n confor mitate cu prevederile cuprinse î n anexa nr. 4 care
face parte integrantă din prezentul ordin.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică ș i altor formulare financiar -contab ile care stau la baza
inregistră rii de venitu ri, cum ar fi: monetar, chitanț ă și altele, după caz, precum și avizului de
însoțire a mă rfii.
ART. 6
(1) Persoanele care nu au obligația, î n conformitate cu prevederile legale, de a emite facturi
fiscale vor înregistra ven iturile realizate zilnic utilizând monetarul, chitanț a sau alte documente
specifice, după caz.
ART. 8
Prevederile referitoare la reconstituirea documentelor financiar -contabile, cuprinse în Ordinul
ministrului finanț elor publice nr. 1.850/2004 privind registrele ș i formularele financiar -contabile,
nu sunt obligatorii și î n cazul facturii. Recon stituirea facturii se efectuează î n conformitate cu
prevederile Codului fiscal.
ART. 10
Preveder ile Ordinului ministrului finanțe lor publice nr . 989/2002 privind tipărirea, inserierea ș i
numerotarea formularelor cu regim special ș i ale Ordinului ministrului finanț elor publice nr.
1.849/2003 privind personalizarea formularelor tipizate cu regim special, comune pe economie,
cu modificările și compl etările ulterioare, se abrogă începâ nd cu data de 1 ianuarie 2007.
19AVIZ DE ÎNSOȚIRE A MĂ RFII
Conț inutul minimal obligatoriu de informații al avizului de însoțire a mărfii este următorul:
– seria și numă rul intern de identificare a fomularului;
– data emiterii formularului;

19 OMFP 2226/2006 – Utilizarea unor formulare financiar -contabile – actualizat 2010 (codfiscal.net) – anexa 2

45
– datele de identificare ale furnizorului (denumire, adr esa, cod de identificare fiscală );
– datele de id entificare ale cumpără torului (denumire, adr esa, cod de identificare fiscală);
– denumirea ș i cantitatea bunurilor livrate;
– date privind expediț ia: numele delegatului, bulet in/carte identitate (serie, număr), numă rul
mijlocului de transport, ora livră rii, semnătura delegatului;
– semnă tura expeditorului.

20Normele de întocmire ș i utilizare a facturii
Formular cu regim intern de tipărire ș i numerotare.
1. Servește ca: document pe baza căruia se întocmeș te instrumentul de decontare a bunurilor
livrate ș i a servi ciilor prestate; document de însoțire a mă rfii pe timpul transportului, după caz;
docum ent de încărcare în gestiunea cumpără torul ui; document justificativ de înregistrare în
contabilitatea furn izorului și a cumpărătorului; alte situații prevă zute expres de lege .
2. Se întocmește în două sau mai multe exemplare pentru livrări de bunuri ș i/sau prestări de
servicii.
În situ ația î n care factura fiscală nu se întocmește în momentul livrării, bunurile livrate sunt
însoț ite pe tim pul transportului de avizul de însoț ire a mărfii.
Pct. 2 din anexa 3 a fo st modificat de pct. 3 al art. III din ORDINUL nr. 3.420 d in 21 decembrie
2009, publicat î n MONITORUL OFICIAL nr. 906 din 23 decembrie 2009.
3. Circulă, după caz;
– la furnizor: la compartimentul desfacere, î n veder ea înregistrării în evidențele operative și
pentru eventualele reclamații ale clienț ilor; la compartime ntul financiar -contabil pentru
înregistrarea î n contabilitate;
– la cumpără tor: la compartimentul financiar -contabil, pentru acceptarea plăț ii, precu m și pentru
înregistrarea î n contabilitate.
4. Se arhivează, după caz:
– la fur nizor: la compartimentul desfacere; la compartimentul financiar -contabil;
– la cumpără tor: la co mpartimentul financiar -contabil.

2.9. Lucrări de sinteză și raportare financiar -contabilă. Situații financiare

20 OMFP 2226/2006 – Utilizarea unor formulare financiar -contabile – actualizat 2010 (codfiscal.net) – anexa 3

46
21Întocmirea situațiilor financiare constituie o lucrare deosebit de complex ă și migăloasă la
sfârșitul căreia se obțin indicatorii economico -financiari cei mai relevanți privind situația
patrimo niului și rezultatele obținute.
Situațiile financiare î n cadrul SC MARELBO PROD COM SRL se î ntocme sc de directorul
economic și au la bază balanța de verificare ș i listele de inventariere. SC MARELBO PROD
COM SRL aplică Reglementă rile contabile armonizate cu dire ctivele Comunității Economice
Europene și cu Standardele Internaț ionale de Contabilitate.
Situaț iile financiare anuale se compun din : bilanț , cont de profit ș i pierdere, situația
modifică rilor capitalului propriu, situaț ia fluxurilor de trezorerie, politici contabile , note
explicative. Acestea sunt supuse au ditului financiar efectuat de că tre auditori financiari, persoane
juridic e autorizate. Se depun la Direcția Generală a Finanț elor Pub lice a Municipiulu în termen
de 150 de zile de la încheierea exerciț iului financiar. Se publică după aprob are și se pă strează
timp de 50 de ani .
22Bilanțul -dispoziții și delimitări generale
Reglementările contabile conforme cu directivele europene adoptă concepția formatului
situațiilor financiare. În concordanță cu această concepție, bilanțul și contul de profit și pierdere,
forma, nomenclatura și terminologia elementelor recunoscute în aceste situații financiare sunt
standardizate și trebuie respectate întocmai. Potrivit legii contabilității, situațiile financiare
anuale trebuie însoțite de o declarație scrisă de asumare a răspunderii conducerii entității pentru
întocmirea situațiilor financiare anuale potrivit Reglementărilor contabile conforme cu Directiva
a IV-a a Comunităților Economice Europene. Informațiile cuprinse în această declarație sunt cele
prevăzute de legea contabilității.(pct.3(4))
Prezentarea bilanțului
132. – Formatul bilanțului întocmit de entitățile prevăzute la pct. 9 alin. (4), precum și de
entitățile de interes public, este următorul:

21 „Contabilitatea financiară a întreprinderii” – Alexandru Sălceanu, Editura Universității Petrol -Gaze din Ploiești
2007 –p.517
22 “Ghid practic de aplicare a reglement ărilor contabile conforme cu directivele europene aprobate prin OMFP
nr.3.055/2009” – CECCAR, Editura CECCAR, București, 2010 – p.91

47
A.Active imobilizate
I.Imobilizări necorporale
1. Cheltuieli de constituire
2. Cheltuieli de dezvoltare
3. Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale, drepturi și active similare, dacă acestea au fost
achiziț ionate cu titlu oneros și nu trebuie prezentate la A I 5
4. Active necorporale de explorare și evaluare a resurselor minerale
5. Fondul comercial, în măsura în care acesta a fost achiziționat cu titlu oneros
6. Avansuri
II.Imobilizări corporale
1. Terenuri și construcții
2. Instalații tehnice și mașini
3. Alte instalații, utilaje și mobilier
4. Investiții imobiliare
5. Active corporale de explorare și evaluare a resurselor minerale
6. Active biologice productive
7. Avansuri și imobilizări corporale în curs de execuție
III.Imobilizări financiare
1. Acțiuni deținute la entitățile afiliate
2. Împrumuturi acordate entităților afiliate
3. Interese de participare
4. Împrumuturi acordate entităților de care entitatea este legată în virtutea intereselor de
participare
5. Investiții deținute ca imobilizări
6. Alte împrumuturi
B.Active circulante
I.Stocuri
1. Materii prime și materiale consumabile
2. Producția în curs de execuție
3. Produse finite și mărfuri
4. Avansuri

48
II.Cr eanțe
(Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie prezentate
separat pentru fiecare element.)
1. Creanțe comerciale
2. Sume de încasat de la entitățile afiliate
3. Sume de încasat de la entitățile de care entitatea este l egată în virtutea intereselor de
participare
4. Alte creanțe
5. Capital subscris și nevărsat
III.Investiții pe termen scurt
1. Acțiuni deținute la entitățile afiliate
2. Alte investiții pe termen scurt
IV. Casa și conturi la bănci
C.Cheltuieli în avans
D.Datorii: sumele care trebuie plătite într -o perioadă de până la un an
1. Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni, prezentându -se separat împrumuturile din
emisiunea de obligațiuni convertibile
2. Sume datorate instituțiilor de credit
3. Avansuri încasat e în contul comenzilor
4. Datorii comerciale – furnizori
5. Efecte de comerț de plătit
6. Sume datorate entităților afiliate
7. Sume datorate entităților de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale și datoriile privind asigurările sociale
E.Active circulante nete/datorii curente nete
F.Total active minus datorii curente
G.Datorii: sumele care trebuie plătite într -o perioadă mai mare de un an
1. Împrumuturi din emisiunea de obligațiu ni, prezentându -se separat împrumuturile din
emisiunea de obligațiuni convertibile
2. Sume datorate instituțiilor de credit
3. Avansuri încasate în contul comenzilor

49
4. Datorii comerciale – furnizori
5. Efecte de comerț de plătit
6. Sume datorate entitățil or afiliate
7. Sume datorate entităților de care entitatea este legată în virtutea intereselor de participare
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale și datoriile privind asigurările sociale
H.Provizioane
1. Provizioane pentru litigii
2. Provizioane pe ntru garanții acordate clienților
3. Provizioane pentru pensii și obligații similare
4. Provizioane pentru impozite
5. Alte provizioane
I.Venituri în avans
J.Capitaluri proprii
I.Capital subscris
1. Capital subscris vărsat
2. Capital subscris nevărsat
II.Prime de capital
III.Rezerve din reevaluare
IV.Rezerve
1. Rezerve legale
2. Rezerve statutare sau contractuale
3. Alte rezerve
V.Profitul sau pierderea reportat(ă)
VI.Profitul sau pierderea exercițiului financiar

23Prezentarea contului de profit și pierdere
428. – Formatul contului de profit și pierdere întocmit de entitățile prevăzute la pct. 9 alin. (3) și
pct. 9 alin. (4), precum și de entitățile de interes public, este următorul:
1. Cifra de afaceri netă
2. Variația stocurilor de produse finite și a prod ucției în curs de execuție

23 OMFP 1802/2014 – Capitolul 4, SECȚIUNEA Prezentarea contului de profit și pierdere pct.428 -453

50
3. Producția realizată de entitate pentru scopurile sale proprii și capitalizată
4. Alte venituri din exploatare
5.
a) Cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile b) Alte cheltuieli externe
6. Cheltuieli cu personalu l:
a) Salarii și indemnizații
b) Cheltuieli cu asigurările sociale, cu indicarea distinctă a celor referitoare la pensii
7.
a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale și imobilizările necorporale
b) Ajustări de valoare privind activele circulante, în cazul care acestea depășesc suma ajustărilor
de valoare care sunt normale în entitatea în cauză
8. Alte cheltuieli de exploatare
9. Venituri din interese de participare, cu indicarea distinctă a celor obținute de la entitățile
afiliate
10. Venituri din alte investiții și împrumuturi care fac parte din activele imobilizate, cu indicarea
distinctă a celor obținute de la entitățile afiliate
11. Alte dobânzi de încasat și venituri similare, cu indicarea distinctă a celor obținute de la
entitățile afiliate
12. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare și investițiile deținute ca active circulante
13. Dobânzi de plătit și cheltuieli similare, cu indicarea distinctă a celor de plătit entităților
afiliate
14. Impozitul pe profit
15. Profitul sau pierderea după impozitare
16. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus
17. Profitul sau pierderea exercițiului financiar
Dispoziții speciale cu privire la contul de profit și pierdere
429. – (1) Contul de profit și pierdere cuprinde : cifra de afaceri netă, veniturile și cheltuielile
exercițiului, grupate după natura lor, precum și rezultatul exercițiului (profit sau pierdere).
(2) Atunci când, în baza unor prevederi legale exprese, în conturile de venituri au fost cuprinse
sume repre zentând diverse impozite și taxe reflectate concomitent în conturi de cheltuieli, cu
ocazia întocmirii contului de profit și pierdere, la cifra de afaceri netă se vor înscrie sumele

51
reprezentând veniturile menționate, corectate cu cheltuielile corespunzăto are acelor impozite și
taxe.
(3) Exemple de situații care impun ajustarea cifrei de afaceri nete, prezentată în contul de profit
și pierdere, pot fi următoarele:
– impozitul se determină în funcție de nivelul cifrei de afaceri;
– impozitul se datorează ca urmare a vânzării unui produs sau a unui serviciu;
– impozitul se colectează în numele autorităților, în legătură cu vânzarea unui produs sau a unui
serviciu.
430. – Conturile sintetice de venituri și de cheltuieli se pot dezvolta pe conturi analitice, în
funcție de necesitățile impuse de anumite reglementări sau potrivit necesităților proprii ale
entității.
Situația modificărilor capitalului propriu
463. – (1) Sunt obligate să întocmească situația modificărilor capitalului propriu entitățile
prevăzute la p ct. 9 alin. (4), precum și entitățile de interes public.
(2) Aceste entități întocmesc situația modificărilor capitalului propriu și o prezintă drept parte
integrantă a situațiilor lor financiare, pentru fiecare perioadă pentru care sunt prezentate situați ile
financiare anuale.
464. – (1) Modificările capitalurilor proprii ale unei entități între începutul și finalul perioadei de
raportare reflectă creșterea sau reducerea activului net în cursul perioadei. Cu excepția
modificărilor rezultate din tranzacțiil e cu proprietarii care acționează în calitatea lor de
proprietari (cum ar fi contribuțiile la capitalul propriu, răscumpărarea propriilor instrumente de
capitaluri proprii ale entității și dividendele), modificarea globală a capitalurilor proprii în timpul
unei perioade reprezintă, în general, valoarea totală a veniturilor și cheltuielilor, inclusiv
câștigurile și pierderile, generate de activitățile entității pe parcursul acelei perioade.
(2) Ajustarea reprezentând corectarea pe seama rezultatului reportat de erori contabile se prezintă
distinct în situația modificărilor capitalului propriu.

Situația fluxurilor de trezorerie
452. – (1) Sunt obligate să întocmească situația fluxurilor de trezorerie entitățile prevăzute la pct.
9 alin. (4), precum și entităț ile de interes public.

52
(2) Aceste entități întocmesc situația fluxurilor de trezorerie și o prezintă drept parte integrantă a
situațiilor lor financiare, pentru fiecare perioadă pentru care sunt prezentate situațiile financiare
anuale.
(3) Situația fluxuri lor de trezorerie trebuie să raporteze fluxurile de trezorerie din cursul
perioadei, clasificate pe activități de exploatare, de investiții și de finanțare.
453. – (1) Fluxurile de trezorerie sunt intrările sau ieșirile de numerar și echivalente de
numerar.
(2)Activitățile de exploatare sunt principalele activități producătoare de venit ale entității,
precum și alte activități care nu sunt activități de investiții sau de finanțare.
(3)Activitățile de investiții constau în achiziționarea și cedarea de active imobilizate și de alte
investiții care nu sunt incluse în echivalentele de numerar.
(4)Activitățile de finanțare sunt activități care au drept rezultat modificări ale dimensiunii și
compoziției capitalurilor proprii și împrumuturilor entității.

24Note explicative la situațiile financiare anuale
Dispoziții generale privind notele explicative la situațiile financiare anuale
465. – (1) Notele explicative trebuie:
a) să prezinte informații despre reglementările contabile care au stat la baza întocmirii situațiilor
financiare anuale și despre politicile contabile folosite;
b) să ofere informații suplimentare care nu sunt prezentate în bilanț, contul de profit și pierdere
și, după caz, în situația modificărilor capitalurilor proprii și/sau situația fluxurilor de numerar,
dar sunt relevante pentru înțelegerea oricărora dintre acestea.
(2) Trebuie să se menționeze, totodată, dacă situațiile financiare anuale au fost întocmite în
conformitate cu Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, și cu prevederile cuprinse în prezentele reglementări.
466. – Următoarele informații trebuie prezentate cu claritate și repetate ori de cât ori e ste
neces ar, pentru buna lor înțelegere: denumirea entității care face raportarea; faptul că situațiile
financiare anuale sunt pr oprii acesteia, și nu grupului; data la care s -au încheiat sau perioada la
care se referă situațiile financiare anuale; moneda în care sunt întocmit e situațiile financiare
anuale; exprimarea cifrelor incluse în raportare (de exemplu, lei).

24 OMFP 1802/2014 –pct.465 – 467 – codfiscal.net

53
467. – (1) Notele explicative la bilanț și la contul de profit și pierdere, prezentate în conformitate
cu prezentul capitol, respectă ordinea î n care sunt prezentate elementele în bilanț și în contul de
profit și pierdere.
(2) Notele explicative se prezintă sistematic. Pentru fiecare element semnificativ din situațiile
financiare anuale trebuie să existe informații aferente în notele explicative.
25Politici contabile și metode de evaluare
518. – O entitate care întocmește situații financiare anuale consolidate aplică aceleași metode de
evaluare ca pentru propriile situații financiare anuale.
519. – La întocmirea situațiilor financiare anuale consol idate se aplică, de asemenea, prevederile
subsecțiunii 3.4.2 „Evaluarea la valoarea justă a instrumentelor financiare“.
520. – Dacă instrumentele financiare sunt evaluate la valoarea justă, acest lucru este prezentat și
justificat în notele explicative la situațiile financiare anuale consolidate.
521. – Dacă activele și datoriile cuprinse în situațiile financiare anuale consolidate au fost
evaluate de entitățile incluse în consolidare prin metode diferite de cele utilizate în scopul
consolidării, aceste active și datorii se evaluează din nou conform metodelor utilizate pentru
consolidare. În cazuri excepționale, sunt permise derogări de la această cerință. Orice astfel de
derogări se prezintă și se justifică în notele explicative la situațiile financiare anuale consolidate.
522. – Dacă activele cuprinse în situațiile financiare anuale consolidate au făcut obiectul unor
ajustări de valoare exclusiv în scop fiscal, acestea se încorporează în situațiile financiare anuale
consolidate doar după eliminarea ajust ărilor respective.

25 OMFP 1802/2014 – pct.517 -522 – codfiscal.net

54
CONCLUZII

În lucrarea de față am încercat să pun în prim plan caracteristicile, importanța și modul de
utilizare al documentelor financiar -contabile și registrelor contabile la SC MARELBO PROD
COM SRL.
Pe parcursul acestei lucrări am prezentat fiecare document financiar -contabil si registru
contabil astfel încât să fie evidențiat rolul fiecăruia în conducerea și evidența unității
patrimoniale.
Conform Legii contabilității nr. 82/1991, contabilitatea este o activitate specializată în
măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor
proprii, precum și a rezultatelor obținute din activitatea presoanelor fizi ce și juridice […] trebuie
să asigure înregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea
informațiilor cu privire la poziția financiară, performanța financiară și fluxurile de trezorerie, atât
pentru cerințele interne ale acesto ra, cât și în relațiile cu investitorii prezenți și potențiali,
creditorii financiari și comerciali, clienții, instituțiile publice și alți utilizatori .
În ansamblul lui, sistemul documentelor contabile este foarte complex, cu numeroase
particularit ăți de conținut și restricții de completare și circulație: unele se întocmesc în unitate,
altele vin sau pleacă spre exterior, unele înscrisuri au caracter de dispoziție , altele de justificare și
execuțir, în funcție de modul în care sunt tratate și comple xitatea lor.
În urma prezentării acestei lucrări am dobândit cunoștințe privitoare la modul de întocmire,
de circulație și de folosire a documentelor financiar -contabile și, de asemenea am realizat
legătura strânsă dintre documentele și registrele contabile.
Închei această lucrare concluzionând cu ideea că la baza fucționării optime a unei societăti
economice stau documentele financiar contabile și registrele contabile fără de care nu se poate
reda in mod clar și în conformitate cu normele legislative aflate în vigoare. Iar fără documentele
justificative nu s -ar putea ține o evidență corectă și concretă a operațiilor contabile din cadrul
unității patrimoniale.

55
BIBLIOGRAFIE :

1. Alexandru Sălceanu -„Contabilitate a financiară a întreprinderii” , Editura
Universității Petrol -Gaze din Ploiești 2007
2. Ioan Moroșan -„Contabilitate financiară și de gestiune – Studii de caz și sinteze
de reglementări” – ediția a II -a, revizuită și regleme ntată (Colecția Contabilitate) ,
Editura CECCAR, București, 2013
3. “Ghid practic de aplicare a reglement ărilor contabile conforme cu directivele
europene aprobate prin OMFP nr.3.055/2009” – CECCAR, Editura CECCAR,
București, 2010
4. Legea contabilității nr. 82/1991
5. OMFP 1802/2014
6. OMFP 2226/2006 – Utilizarea unor formulare financiar -contabile – actualizat 2010
7. www.codfiscal.net
8. www.contabilul.ro
9. www.contadetop.ro
10. edufin.asfromania.ro
11. www.scritub.com
12. www.wall -street.ro