INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 5 CAPITOLUL I – ASPECTE… [623564]

4
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 5
CAPITOLUL I – ASPECTE TEORETICE PRIVIND CONTABILITATEA
INVESTIȚIILOR FINANCIARE ………………………….. ………………………….. ……………… 7
I.1 DEFINIȚIA ȘI ROLUL INVESTIȚILOR FINANCIARE ……………………………….. 7
I.2 CLASIFICAREA ȘI TIPOLOGIA INVESTIȚIILOR ……… ……………………………… 8
I.2.1 Contabilizarea investițiilor financiare pe termen lung ………………………….. … 16
I.2.2 Contabilizarea investițiilor finaciare pe termen scurt ………………………….. …. 18
I.2.3 Contabilizarea titlurilor de pl asament ………………………….. ……………………… 20
I.3 EFICIENȚA INVESTIȚIILOR FINANCIARE …………………………………………….. 21
I.3.1 Indicatorii eficienței investițiilor ………………………….. ………………………….. … 21
CAPITOLUL I I – STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA
INVESTIȚIILOR FINANCIARE LA FIRMA S.C OMV PETROM S.A ………………… 27
II.1 PREZENTAREA FIRMEI S.C OMV P ETROM S.A …………………………………… 27
II.1.2 Forma juridică și cadrul legal de organizare ………………………….. ……………. 28
II.1.3 Organigrama societății ………………………….. ………………………….. ……………. 30
II.1.4 Obiectivele firm ei ………………………….. ………………………….. ………………….. 31
II.1.5 Acțiuni OMV Petrom SA ………………………….. ………………………….. ………… 32
II.2 MONOGRAFIE CONTABILĂ PRIVIND INVESTIȚIILE FINANCIARE …….35
LA SC OMV PETROM SA …………………………………………………………………………….. 35
II.2.1 Investiții financiare pe termen lung ………………………….. ……………………….. 35
II.2.2 Investiții financiare pe termen scurt ………………………….. ……………………….. 36
II.2.3 Titluri de stat ………………………….. ………………………….. …………………………. 37
II.2.4 Acțiuni de pe bursa de valori ………………………….. ………………………….. ……. 39
II.2.5 Amortizarea capitalului social ………………………….. ………………………….. ….. 41
II.3 INDICATORI I INVESTIȚIILOR FINANCIARE ………………………. ………………. 46
CONCLUZII ȘI PROPUNERI ………………………….. ………………………….. ……………….. 57
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 59
ANEXA 1 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 61
ANEXA 2 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 62
ANEXA 3 ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 63

5
INTRODUCERE

Contabilitatea este știința și arta stăpânirii afacerilor, este un instrument de
cunoaștere, gestiune și control al patrimoniului unei entități economice și al rezultatelor
obținute de către aceasta, care asigură înregistrarea cronologică și sistematică ,
prelucrarea și păstrar ea informațiilor cu privire la situația elementelor patrimoni ale,
precum și a rezultatelor acestuia, necesarea atât firmei, cât și în relaț iile acesteia cu
asociații sau acționarii, clienții, furnizorii, băncile și organele fiscale.
Contabilitatea asigură controlul operați unilor patrimoniale efectuate și al
proceselor de prelucrare a datelor, precum și exactitatea datelor furnizate.
Tema aleasă pentru lucrare se intitulează „Contabilitatea investițiilor
financiare” , temă aplicată pe firma S .C OMV Petrom S .A.
Proiectul este structurat pe 2 capitole, astfel:
Capitolul 1 tratează partea teoretică privind definițiile și clasificările contabile ce
au legătură cu investițiile financiare. În acest capitol am prezentat definiția și rolul
investițiilor financiare, clasificarea și tipologia investițiilor, precum și eficiența acestora,
exemplificată cu ajutorul unor indicatori.
Capitolul 2 se axează pe un studiu de caz realizat la firma SC OMV Petrom SA.
În cadrul acestui capitol mai amplu se face o scurtă prezentare a firmei, a obiectului de
activitate, obi ectivele economice ale firmei în condițiile unei piețe concurențiale și se
încheie cu o monografie contabilă ce cuprinde unele dintre cele mai importante
operațiuni contabile realizate la nivelul acțiunilor, obligaț iunilor, titlurilor de capital,
amortizării capitalului social.
Tot în cadrul acestui capitol am calculat o serie de indicatori specifici
investiți ilor financiare, punându -i în valoare printr -un grafic care sa le reflecte evoluția
pe parcursul celor trei a ni avuți în vedere.
În finalul lucrării, am prezentat opini ile personale privind investițiile financiare
și concluziile cu privire la tema aleasă.
Investițiile financiare reprezintă acele cheltuieli efectuate pentru achiziționarea
unui produs cu speranța c a, în viitor, acesta să își mărească valoarea și să poată fi
vândut la un preț mai ridicat.

6
De altfel, investițiile pot reprezenta și ansamblul cheltuielilor de resurse care să
genereze economii pe o perioadă mai mare de timp, astfel investitorul recuperân du-și
cheltuielile efectuate inițial.
Ele au un puternic efect de mobilizare în toate sectoarele economiei, asupra
tuturor agenților economici. Tot ele duc la creșterea și modernizarea capitalului, iar
investițiile nete constituie suportul material al creă rii de noi locuri de muncă, a creșterii
dotărilor tehnice a muncii, a randamentului factorilor de producție, a rentabilității,
competitivității, a moderizării structurii și diversificării producției, a creșterii
economice, dar și a consumului și venitului.
Consider că tema aleasă de mine spre dezbatere îmbină atât cunoștințele
economice în domeniul contabil, dar are de asemenea, și aplicabilitate în viața de zi cu
zi, deoarece investiția reprezintă unul dintre stimulii cei mai importanți care conduc la
pornirea unei afaceri care ar putea reprezenta succesul pe plan profesional al oricărui
om interesat în acest sens.
Prin aplicarea cunoștințelor contabile de specialitate , reflectate în situațiile
financiare, contul de profit și pierdere, bilanțul contabil, se pot pune bazele unui
bussines care peste ani v -a aduce mari satisfacții și v -a compensa tot efortul depus până
atunci.

7
CAPITOLUL I – ASPECTE TEORETICE PRIVIND
CONTABILITATEA INVESTIȚIIL OR FINANCIARE

I.1 DEFINIȚIA ȘI ROLUL INVESTIȚILOR FINAN CIARE

Investițiile, având ca finalitate obținerea profitului, este un stimul în generarea
noilor activități și un element decisiv al creșterii economice , al promov ării factorilor
calitativi și de eficiență.
„Noțiunea de investiție (investissement – franceză, investment – engleză,
inversion – spaniolă, investion – germană) este sinonimă, din punct de vedere lingvistic,
cu alocare, plasare, dotare, iar prin extensie ajungem la eforturi făcute acum în speranța
unor recompense viitoare.
În sens larg, noțiune a de investiție cuprinde totalitatea cheltuielilor sau alocare
de fonduri de la care se anticipează că se vor obține venituri viitoare. Într -o astfel de
abordare, investiția reprezintă o plasare de fonduri bănești într -o operație , într -un proiect
sau acțiu ne pentru a crea un progres bănesc atât la nivelul individului, al firmei, cât și al
societății în general .” (Buhociu F., Negoescu Gh., 1998 ).
„Sub aspect financiar, investițiile financiare, reprezintă cheltuieli de resurse care
vor genera venituri și/sau economii pe o perioadă îndelungată și, care, în consecință, vor
permite astfel recuperarea cheltuielilor inițiale. ” (Cistelican L., 2002 ).
„Din punct de vedere contabil, care este cel mai restrictiv, investiția financiară
reprezintă toate bunurile mobile și imobile, corporale și necorporale, achiziționate sau
create în întreprindere, destinate a rămâne constant sub aceeași formă. Investiția
financiară reprezintă un activ deținut de întreprinderea investitoare în scopul
îmbunătățirii situației sale financi are prin obținerea veniturilor (dobânzilor,
dividendelor, altor venituri), majorarea capitalului propriu și câștigarea altor profituri. ”
(Ristea M., 2005 ).
În opinia unor speciali ști, cum ar fi Pierre Mosse, investi țiile reprezint ă o
renun țare la o satisf acție imediat ă și sigur ă, în schimbul unei speran țe al c ărui suport
sunt tocmai resursele investite. Pe scurt, investi ția trebuie privit ă ca o cheltuial ă certă
pentru un viitor incert.
Alți speciali ști, cum ar fi Margerin I. și Ausset G. sunt de p ărere c ă noțiunea de
investi ții implic ă trei elemente definitorii : durat ă, risc, eficien ță. Pentru a avea o

8
imagine complet ă trebuie studiat ă imaginea ei tridimensional ă : contabil ă, economic ă,
financiar ă.

Orice investi ție cuprinde urm ătoarele elemente:
– un sub iect, persoana fizic ă sau juridic ă care investe ște;
– un obiect, care cuprin de obiecte sau mijloace în care se investe ște;
– un cost, reprezent ând mijloace financiare alocate investi țiilor sau efortul f ăcut de
investitor;
– efectul sau valoarea economic ă, rezultat ă în urma investi ției.

Este necesar ă cunoa șterea rolului economic al investi ției la nivelul economiei
naționale , deoarece aceast ă chestiune de maxim ă importan ță a ocupat un loc central în
toate curentele de g ândire economic ă.
Astfel, i nvesti țiile joacă un rol e conomic expansionist. A investi înseamn ă a
cump ăra bunuri și servicii, întreținând și extinz ând activitatea altor agen ți economici,
efect reflectat în cre șterea output -ului economic total, adic ă a PNB sau PIB .
Deoarece între momentul efectu ării investi ție și momentul în care se fac sim țite
efectele sale exist ă un interval mai scurt sau mai lung, are loc apari ția unei cereri
suplimentare care nu are încă corespondent în bunuri și servicii .
Investi țiile au forme contrarii la scara întregii econ omii. Economisirea înseamn ă
retragerea din circula ție a unei puteri de cump ărare egal ă cu sumele economisite.
Efectul este resim țit de cererea agrega tă care se diminueaz ă. Are loc astfel contrac ția
activit ății la scara întregii economii, fenomen denumit în mod uzual recesiune .

I.2 CLASIFICAREA ȘI TIPOLOGIA INVESTIȚIILOR

Investițiile se clasifică după următoarele criterii, care stau la baza reflectării și
aprecierii acestora în rapoartele financiare , astfel:
1. pe tipuri (după conținutul economic);
2. pe direc ții de investire;
3. pe termene de deținere.

9
În funcție de conținutul economic, investițiile se împart în:
1. cota de participație ;
2. titluri de valoare ;
3. proprietate investițională ;
4. alte investiții financiare .

Cota de participație reprezintă cota capitalului stat utar pe care o deține
investitorul în întreprinderea în care a investit. Cota de participație se negociază între
participanți și se regăsește în Contractul de constituire a întreprinderii investite.
Titlurile de valoare sunt documentele bănești exprimate î n acțiuni, obligațiuni,
cambii etc., care atestă dreptul patrimonial al împrumutătorului față de emitentu l sau al
deținătorului acestora. Acestea cuprind:
a) Acțiuni – titluri de valoare sub formă de certificate sau înregistrări în conturi
care co nfirmă dr eptul deținătorilor săi de a participa la conducerea societății pe acțiuni,
de a primi dividende și o parte din patrimoniul societății la lichidarea acesteia. Acțiunile
emise pot oferi diferite drepturi deținătorilor: dreptul de vot, dreptul de dividen d,
dreptul de dividen d cumulativ, dreptul de participație, de concesiune, de răscumpărare.
Acțiunile, denumite generic și valori mobiliare, sunt primele care au apărut, ele
fiind emise la înființarea societății pe acțiuni și la majorarea capitalului social.

Clasificarea acțiunilor

După modul de identificare a proprietarului:
– acțiuni nominative (au înscris numele proprietarului și pot fi transmise
unei alte persoane, numai prin transcrierea tranzacției într -un registru la societatea
emitentă);
– acțiuni la pur tător (deținătorul este proprietarul și se pot transmite fără
nicio formalitate ).

După forma în care sunt emise:
– acțiuni materializate (pe suport de hârtie) ;
– acțiuni dematerializate (înscrisuri în cont) .

10
După drepturile pe care le generează:
– acțiuni comu ne/ordinare (principalele drepturi oferite fiind dreptul de vot și
dreptul de dividend . Aceste acțiuni reflectă mărimea capitalului social,reprezentând,
totodată, dovada participării la societate );
– preferențiale (care oferă dreptul la un dividend prioritar , fără a oferi dreptul de a
participa și de a vota în AGA) . Aceste acțiuni preferențiale pot fi la rândul lor împărțite
astfel:
• cumulative – dacă societatea nu poate plăti dividendele într -un an, atunci ele vor
fi plătite în momentul în care societatea va avea profituri suficiente;
• necumulative – acționarii vor primi un dividend fix în fiecare an, iar dacă
societatea nu plătește dividendele respective, nu există o cumulare a restanțelor;
• participative – acționarii primesc un dividend fix, corespunzător acți unilor
preferențiale în fiecare an și mai pot primi o parte suplimentar ă din p rofit, după ce li s –
au plătit dividendele acționarilor ordinari. (Voica C., 2017)

Caracteristicile acțiunilor , conform reglementărilor în vigoare, sunt:
• acțiunile sunt fracțiun i ale capi talului social care au o anumită valoare
nominală. Pentru a nu se fracționa extrem de mult capitalul social, legea a pretins o
limită minimă a valorii nominale a unei acțiuni, de 10 bani.
• acțiunile sunt fracțiuni egale ale capitalului social. De asemenea, ele
oferă drepturi egale posesorilor lor.
• acțiunile sunt invizibile. La fel ca și fixarea unei limite minime a valorii
nominale a acțiunilor, această prevedere are drept scop evitarea împărțirii excesive a
capitalului social. În cazul în care acț iunea este deținută de mai multe persoane, acestea
trebuie să desemneze un reprezentant unic pentru exercitarea drepturilor incluse în
acțiune.
• acțiunile sunt instrumente negociabile, ele putând fi transmise altor
persoane, conform legii cererii și ofertei , precum și respectarea prevederilor legislației
în vigoare și ale actelor constitutive.

11
Elementele acțiunilor

În Ro mânia, potrivit Legii n umărul 31/1990, republicată, acțiunile trebuie să
cuprindă următoarele elemente componente:
a) denumirea și durata so cietății ;
b) data actului constitutiv, numărul din Registrul Comerțului sub care este
înmatriculată societatea, codul unic de înregistrare și numărul Monitorului Oficial al
României, partea a -IV-a, în care s -a făcut publicarea ;
c) avantajele acordate fondatorilo r ;
d) capitalul social, numărul de acțiuni și numărul lor de ordine, precum și valoarea
nominală a acțiunilor și vărsămintele efectuate.

Evidența acțiunilor

Conform Legii societăților comerciale, numărul 31/1990, republicată, se
precizează că societățile e mitente sunt obligate să aibă un registru al acțiunilor și al
acționarilor.
În cazul societăților cu caracter public, evidența acțiunilor se ține în baza unui
contract de către depozitarul central constituit conform Legii pieței de capital, numărul
297/200 4, prin fuziunea dintre Registrul Bursei de Valori București și Registrele
independente.

Evaluarea acțiunilor

Indiferent de tipul acțiunii, este important modul de exprimare a valorii unei
acțiuni prin:
• valoarea nominală – este o fracțiune din capitalul social al firmei emitente.
Această valoare este înscrisă în mod obligatoriu pe acțiune. În România, valoarea
nominală trebuie sa fie mai mare de 0,10 lei/acțiune.
• valoarea intrinsecă – este o valoare teoretică, determinată la nivelul societății în
raport cu care trebuie apreciat nivelul valorii de piață a titlurilor.

12
• valoarea (prețul) de emisiune – este valoarea la care se vând acțiunile în
momentul emisiunii. De regul ă, prețul de emisiune este mai mare decât valoarea
nominală, deoarece include și cheltuie lile aferente emisiunii.
• valoarea de piață – este prețul de tranzacționare al unei acțiuni pe o piață
organizată de capital și exprimă prețul negociat între părțile participante la tranzacția
respectivă.
• valoarea de randament – are la bază comparația între diversificarea investirii în
acțiuni cu diversificarea aferentă unui plasament pe piața monetară.

b) Obligațiunile – titluri de valoare ca re oferă deținătorului dreptul de a primi în
termenul stabilit, valoarea nominală a acestora și a venitului sub for mă de dobândă
aferentă obligațiunilor.
Existența unor nevoi speciale din partea societăților comerciale și autorităților
publice, precum și concurența din partea altor surse de finanțare, a condus la emisiunea
unor tipuri variate de obligațiun i, cum ar fi:
– obligațiuni de venit ;
– obligațiuni ipotecare ;
– obligațiuni cupon zero.

Obligațiunile pot fi emise de:
– state naționale ;
– organisme financiare intern aționale ;
– organisme ale Administrației Publice Locale ;
– companiile naționale sau transnaționale.

Evidența oper ațiunilor :

În România, conform Legii societăților comerciale, numărul 31/1990,
republicată, emisiunea de obligațiuni de către societățile comerciale pe acțiuni se face în
baza hotărârii AGA. Societățile emitente trebuie să țină evidența obligațiunilor.

13
Dacă societatea emitentă a ales obligațiunile dematerializate cotate pe o piață
secundară, de capital, evidența obligațiunilor se ține de către depozitorul central, ca și în
cazul acțiunilor.
Registrul obligațiunilor trebuie să cuprindă următoarele informaț ii:
– numele și prenumele titularului ;
– domiciliul/ sediul titularilor, în cazul obligațiunilor nominative ;
– totalul obligațiunilor emise și a celor rambursate .

Tipuri de obligațiuni

După modalitatea de identificare a creditorului:
– obligațiuni nominative (a u înscris numele deținătorului și se prezintă sub
forma unui certificat nominativ);
– obligațiuni la purtător (sunt realizate și imprimate după norme stricte,
având cupoane detașabile);

După forma în care sunt emise:
– obligațiuni materializate ;
– obligațiuni dematerializate ;

În funcție de tipul emitentului:
– obligațiuni de stat ;
– obligațiuni municipale ;
– obligațiuni corporatiste ;
– obligațiuni emise de diferite organisme financiare internaționale ;

După modul de stabilire a dobânzii:
– obligațiuni cu dobândă fixă;
– obligațiuni cu dobândă variabilă ;
– obligațiuni cupon zero ;
– obligațiuni cu dobândă indexată ;
– obligațiuni cu dobândă variabilă inversă .

14
Caracteristicile obligațiunilor

• obligațiunea este un instrument al investiției de capital ;
• exprimă angajamentul unui dețină tor asupra tuturor activelor emitentului ;
• exprimă angajame ntul unui debitor față de creditorul care îi pune la dispoziție
fondurile sale. (Voica C., 2017)

Evaluarea obligațiunilor

Obligațiunile se evaluează asemănător acțiunilor, astfel:
• valoarea nominal ă – reprezintă valoarea instrumentului obligatar.
Aceasta poate fi definită ca raport între suma reprezentând împrumutul lansat pe piață și
numărul obligațiunilor emise.
• prețul de emisiune – reprezintă suma pe care investitorul o plătește pentru
a cumpăra o obligațiune.
• prețul de rambursat – este prețul pe care emitentul îl plătește la scadență
deținătorului de obligațiuni.
• termenul de rambursare – este intervalul cuprins între momentul
emisiunii și cel al răscumpărării obligațiunii.
• rata nominală a dobânzi i – rata care permite calcularea cuponului de
dobândă.
• cuponul de dobândă – reprezintă diversificarea plasamentului în raport cu
valoarea nominală a obligațiunii
• cursul obligațiunii – este prețul de piață al acesteia, calculat ca raport
între valoarea de t ranzacționare pe piață a obligațiunii și valoarea nominală a acesteia.

c) Titlurile de creanțe de stat – titluri de valoare care certifică depunerea de
către titulari i acestora a mijloacelor la buget. În aceast ă categorie de titluri de valoare se
includ bonurile de trezorerie.
d) Certificatele bancare – titluri de valoare care co nfirmă depunerea
mijloacelor în bancă de către titularii acestora și dreptul de a primi, la expirarea
termenului fixat, suma depozitului și un anumit comision.

15
e) Alte titluri de valoare – fac parte, obligațiunile municipale, cu excepția
cambiilor primite, care se reflectă în componența creanțelor pe termen lung.
Proprietatea investițională reprezintă o investiție pe termen lung în active
nemateriale, terenuri, clădiri care nu ut ilizează și nu se exploatează la întreprinderea
investitoare.

Din punct de vedere al naturii lor investi țiile se grupeaz ă în:
• investiții materiale concretizate în active ce privesc creșterea sau modernizarea
capacității de producție;
• investi ții imateria le realizate, în principal, în programe de cercetare, programe
informatice, în preg ătirea personalului , precum și cele de reclam ă și publicitate;
• investi ții financiare reprezentate de fondurile plasate în acțiunile și obliga țiunile
achizi ționate de la alte firme.

După structura intern ă investi țiile se clasific ă în:
• lucrări de construcții – montaj care se concretizează în clădiri, construcții
speciale, amenajarea și pregătirea teritoriului , etc.
• achiziții de utilaje care necesită montaj (fixarea în fondaț ii pe piloni sau
postamente), sau care nu necesită montaj (mijloace de transport , etc);
• lucrări și exploatări geologice (prospecțiuni, exploatări pentru conturarea
și extinderea zăcămintelor în masiv, lucrări de foraj, studii și cercetări geologice , etc.);
• alte cheltuieli concretizate în obiecte de inventar, cheltuieli cu obținerea
terenului, pentru supravegherea tehnică pe durata realizării investiției , etc.

Din punct de vedere al legăturii cu obiectul principal , investi țiile au urm ătoarea
structur ă:
• investiții de bază în care se includ obiectele și dotările care asigură
exploatarea normală a proiectului prevăzut;

16
• investiții colaterale care privesc obiectele de investiții legate teritorial și
functional de investiția directă, precum centrala termică, rețel ele de canalizare, racorduri
de utilităti , etc;
• investițiile conexe sunt cele care se realizează în alte întreprinderi sau
sectoare ca efect al realizării investiției de bază pe linia aprovizionării și desfacerii sau
acoperirii cu utilită ți.

Din punct de vedere al resurselor de finan țare, investi țiile pot fi:
• finanțate din fondurii proprii;
• finanțate din fonduri împrumutate .

În funcție de termenul presupus de deținere investițiile se împart în:
• investiții pe termen lung (cu termenul de peste un an) ;
• inves tiții pe termen scurt (cu termenul mai mic de un an).

I.2.1 Contabilizarea investițiilor financiare pe ter men lung

Acestea fac parte din clasa 2, intitulată clasa „Conturi de imobilizări’. În
categoria investițiilor financiare pe termen lung se includ:
– acțiuni deținute la entități afiliate
– acțiuni deținute la entități asociate
– alte titluri imobilizate
– creanțe imobilizate
– împrumuturi acordate pe termen lung
– vărsăminte de efectuat pentru imoblizări financiare

OMFP numărul 1802/2014 pentru aprobarea Reglem entărilor contabile privind
situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate,
conforme cu directivele europene, prevede următoarele:
• „Imobilizările financiare cuprind acțiunile deținute la entitățile afiliate,
împrumutur ile acordate entităților afiliate, acțiunile deținute la entități asociate și entități
controlate în comun, împrumuturile acordate entităților asociate și entităților controlate
în comun, alte investiții deținute ca imobilizări, alte împrumuturi.

17
• Diferența dintre valoarea imobilizărilor financiare dobândite și valoar ea
neamortizată a imobilizărilor care au constituit obiectul participării în natură la capitalul
altor entități, precum și diferența dintre valoarea participațiilor primite ca urmare a
participă rii cu act ive pe termen scurt (creanțe) și valoarea activelor care fac obiectul
participației , se înregistrează pe seama veniturilor (contul 768 „Alte venituri
financiare”), la data dobândirii acelor titluri.
• Acțiunile și alte imobilizări financiare primit e fără plată, potrivit legii, se
evidențiază în conturile de active și venituri (contul 768 „Alte venituri financiare”).
• În categoria altor investiții deținute ca imobilizări se evidențiază distinct
certificatele de emisii de gaze cu efect de seră, precum și certificatele verzi.
• La alte creanțe imobilizate se cuprind garanțiile, depozitele și cauțiunile
depuse de entitate la terți.
• În conturile de creanțe imobilizate , reprezentând împrumuturi acordate,
se înregistrează sumele acordate terților în baza unor contracte pentru care entitatea
percepe dobânzi, potrivit legii.
• Entitățile care au evidențiate în contul de creanțe imobilizate cu scadența
mai mare de un an, vor prezenta în bilanț, la imobilizări financiare, numai partea cu
scadența mai mare 12 luni, di ferența urmând a fi reflectată la creanțe.” (OMFP
1802/2014)

Evidența elementelor patrimoniale menționate se realizează cu ajutorul
conturilor din grupa 26 „ Imobilizări financiare ” și anume:
• contul 261 Acțiuni deținute la entități afiliate
• contul 262 Ac țiuni deținute la entități asociate
• contul 263 Acțiuni deținute la entități controlate în comun
• contul 264 Titluri puse în echivalență
• contul 265 Alte titluri imobilizate
• contul 266 Certificate verzi amânate
• contul 267 Creanțe imobilizate
• contul 26 9 Vărsăm inte de efectuat pentru imobilizări financiare

18
Evaluarea lor la intrare se face la preț de achiziție sau la valoarea de dobândire
din contract; cuprinde și costurile de tranzacționare direct atribuibile achiziției.
Evaluarea la ieșire se face la valoarea d e înregistare.
Evaluarea la bilanț se realizează la valoarea de intrare mai puțin ajustările
cumulate pentru pierderi de valoare.
Deprecierea se reflectă în ajustări privind pierderea de valoare a imobilizărilor
financiare.

I.2.2 Contabilizarea investiți ilor finaciare pe termen scurt

„Investițiile financiare pe termen scurt sunt cunoscute și sub denumirea de
echivalente de numerar (de trezorerie) sunt valori mobiliare deținute de o întreprindere
cu scopul de a -și asigura îndeplinirea angajamentelor în nu merar pe termen scurt, prin
convertirea lor ușoară în numerar pe piața bursieră și de a realiza câștiguri în urma
tranzacționării lor la un preț mai mare decât cel de cumpărare. ” ( D. Vișan, C. Burada,
C. Burtescu, 2006).

În categoria in vestițiilor finaci are pe termen scurt se includ:
– acțiuni emise de către societăți din cadrul grupului sau din afara acestuia ;
– obligațiuni proprii ;
– obligațiuni emise de alte entități ;
– alte investiții pe termen scurt și creanțe asimilate ;
– vărsăminte de efectuat pentru investi ții pe termen scurt.

OMFP 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile
financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate, conforme cu
directivele europene precizeză că valoarea acțiunilor pe termen scurt primite fără plată,
potrivit legii, se înregistrează în contrapartidă cu contul 768 „ Alte venituri financiare”.
Acțiunile cumpărate de întreprinderile afiliate (din cadrul grupului) și alte
întreprinderi (din afara grupului), deținute pe termen scurt. Ac este plasamente generează
pe perioada deținerii lor venituri financiare sub formă de dividende.

19
Obligațiunile emise și răscumpărate sunt titluri de valoare care au fost emise de
întreprindere pe termen lung și sunt răscumpărate pentru anulare, înainte de s cadență,
din diferite considerente financiare. Prețul de răscumpărare al obligațiunilor poate fi mai
mare sau mai mic decât prețul de rambursare (la care s -a constituit împrumutul pe
termen lung) constituindu -se la anularea lor câ știg sau pierdere din inve stiții pe termen
scurt cedate.
Obligațiunile sunt titluri de plasament cumpărate de la alte întreprinderi, deținute
pe termen scurt. Pe perioada deținerii, întreprinderea cumpărătoare obține venituri
financiare sub formă de dobânzi.
Bonurile de tezaur sunt titluri de valoare emise de către stat, pe o perioadă de
până la un an, cu scopul de a -și asigura disponibilitățile bănești de care are nevoie
pentru a face față obligațiile sale curente.
Certificatele de depozit sunt titluri de valoare emise de către sta t sau de către
bănci pe o perioadă de până la un an. Pentru investitor ele generează venituri financiare
sub formă de dobânzi plătibile la scadența certificatelor.
Depozitele bancare pe termen scurt în valută se înregistrează la constituire la
cursul de sc himb valutar comunicat de Banca Națională a României, de la data
operațiunii de constituire.
În categoria alte investiții pe termen scurt și creanțe asimilate se mai cuprind
instrumentele de acoperire a riscurilor, denumite instrumente financiare derivate:

– contractul forward este un acord de voință între două părți, vânzătorul și
cumpărătorul, primul de a livra, celălalt de a plăti la o anumită dată viitoare o marfă sau
o valoare la un preț stabilit în momentul contractării.
– contractul cu opțiune este un î nscris în formă negociabilă încheiat între două
părți, vânzătorul și cumpărătorul, prin care vânzătorul opțiunii vinde cumpărătorului
acesteia dreptul de a cumpăra sau de a vinde un activ (marfă,valută sau instrument
financiar) în anumite condiții (preț, t ermen de valabilitate). Astfel, opțiunile pot fi de
două tipuri: de cumpărare și de vânzare.
– contractul futures este un acord al părților de a livra, respectiv prelua, la o dată
viitoare, o marfă sau o valoare determinată, la un preț stabilit în momentul c ontractării. (
Dumitru Vișan, Corneliu Burada, Claudia Burtescu, 2006).

20
Evidența elementelor patrimoniale menționate se realizează cu ajutorul
conturilor din grupa 50 „Investiții pe termen scurt ” și anume:
• contul 501 Acțiuni deținute la entități afiliate
• contul 505 Obligațiuni emise și răscumpărate
• contul 506 Obligațiuni
• contul 507 Certificate verzi primite
• contul 508 Alte investiții pe termen scurt și creanțe asimilate
• contul 509 Vărsăminte de efectuat pentru investiții pe termen scurt

Evaluarea lor l a intrare se face la cost de achiziție: preț de cumpărare, valoarea
din contract (nu include și costul de tranzacționare direct atribuibil achiziției în cazul
titlurilor admise la tranzacționare).
Evaluare a la ieșire se face aplicând una din metodele FIFO, LIFO, CMP.
Evaluarea la bilanț se realizează la valoarea de cotație din ultima zi de
tranzacționare.
Deprecierea se reflectă în ajustări pentru pierdere de valoare, la sfârșitul
exercițiului , cu ocazia inventarierii. La ieșirea din unitate a titlurilor, ajustările se
anulează.

I.2.3 Contabilizarea titlurilor de plasament

Titlurile de plasament sunt acele titluri care au fost achizi ționate cu inten ția de a
fi păstrate o perioad ă mai mare de șase luni, însă nu p ână la scaden ță. Din structura
titlurilor d e plasament fac parte și acțiunile proprii răscumpărate temporar în vederea
atribuirii salariaților societății, regularizării cursului de bursă sau reducerea capitalului
societății, precum și obligațiunile emise și răscumpărate.
Prețul de evaluare și de ev idență a titlurilor de plasament este costul de achizi ție
mai pu țin cheltuielile accesorii de cump ărare, care se înregistreaz ă direct în conturile de
cheltuieli, iar dob ânda aferent ă (cuponul) calculat ă, se înregistreaz ă în contul de crean țe
atașate.

21
I.3 EFICIENȚA INVESTIȚIILOR FINANCIARE

Eficien ța și eficacitate a sunt dou ă cuvinte foarte des folosite în limbajul
economic, dar mul ți economiști fac deosebirea între eficiență și eficacitate , prin faptul
că eficacitatea reprezintă modul de a ob ține, cu ori ce pre ț, un anumit efect (inclusiv în
acele activit ăți desf ășurate împotriva societ ății omene ști), în timp ce eficien ța presupune
utilizarea optim ă a resurselor pentru a ob ține un efect satisfăcător societ ății umane.
Definirea eficien ței, în general, are în vedere dou ă aspecte majore:

a) Eficien ța reprezint ă un raport efort -efect , ceea ce i nclude , în toate domeniile,
în mod obligatoriu, corela ția și compara ția între cele dou ă componente ale raportului:
– eforturile investi ționale depuse;
– efectele ob ținute.
b) Eficien ța trebuie înțeleas ă pe cele dou ă coordonate: timp și mediu economico –
social , deci raportul efort -efect trebuie examinat pe o perioad ă de timp și într-un anumit
domeniu.
Sintetiz ând aceste prime argumente , eficien ța este înțeleas ă ca fiind c apacitatea
de a g ăsi o legătură justă între eforturi și efecte, ceea ce, din punct de vedere economic,
înseamn ă optimizarea între fluxurile imput -output, adic ă între intr ările de resurse și
ieșirile de rezultate într-o anumit ă perioad ă de timp, pentru o an umită activitate, într-un
anumit domeniu, într-o zonă, țară sau pe plan mondial.
Eficiența investițiilor se reflectă în raportul dintre rezultatele sau efectele
obținute din exploatare și eforturile sau cheltuielile de investiții.
Prin creșterea eficienței se dorește îmbunătățirea activității tuturor factorilor care
concură la realizarea programelor de investiții: antreprenori, beneficiari, furnizori de
utilaje, organisme bancare, etc.

I.3.1 Indicatorii eficienței investițiilor

Pentru aprecierea eficienț ei investițiilor este necesar să se utilizeze o serie de
indicatori care să furnizeze o bază compatibilă pentru luarea deciziilor de investire.

22
Acești indicatori trebuie să permită:
– compararea cu alte proiecte din ramura respectivă, din alte ramuri și chiar cu
cele din întreaga economie;
– compararea mai multor variante de proiect pentru aceeași investiție și alegerea
celei optime.

Indicatorii cei mai potriviți care exprimă eficiența investițiilor sunt cei care se
bazează pe actualizare. Între aceșt i indicatori menționăm:
– indicatorul global de eficiență, care se calculează ca raport între veniturile
actualizate și cheltuielile actualizate;
– beneficiul actualizat, calculat ca diferență între veniturile actualizate și
cheltuielile actualizate;
– rata medie de rentabilitate calculată ca raport între beneficiul actualizat și
cheltuielile actualizate;
– valoarea actualizată netă, calculată ca diferență între suma veniturilor nete
actualizate și cheltuielile inițiale de investiții;
– rata internă de rentabilitate;
– cursul de revenire net actualizat, calculat ca raport între cheltuielile actualizate
exprimate în lei și valoarea netă exprimată în valută;
– durata recuperării investiției.

Analiza fundamentală se bazează pe calculul și interpretarea indicatorilor
economici ai companiei listate la Bursa de Valori București, pentru a ne oferi o imagine
de ansamblu a acesteia.
Analiza se face pe baza rezultatelor financiare publicate periodic de fiecare
societate comercială . Astfel pot fi evaluate societ ățile și acțiunile acestora și putem lua
decizii privind proiectele în care investim.
PER (Price Earnings Ratio) sau P/E, denumit și coeficientul de capitalizare
bursieră se calculează ca fiind raportul dintre prețul unei acțiuni și profitul pe acțiune
(EPS). Rezultatul acestui raport se interpretează ca fiind perioada de timp (în ani) în
care un investitor își recuperează investiția făcută din dividendele viitoare, dacă
societatea ar distribui tot profitul net pe dividende.

23
Cu cât valoarea indicatorului P/ E este mai mică, durata de recuperare a
investiției este mai redusă, cu atât acțiunea este considerată mai atractivă.
Un P/E sub 5 indică o acțiune puternic subevaluată, valori între 5 -10 indică o
acțiune relativ subevaluată, valori între 10 și 15 pot ind ica o acțiune corect evaluata de
piață, iar valori peste 20 o acțiune supraevaluată. Valorile acestui indicator ar trebui
interpretate în contextul unor companii care activează în domenii similare de activitate.

P/S (Price to Sales) este asem ănător PER -ului, numai c ă în locul profitului net
apare cifra de afaceri. În unele cazuri este mai util s ă raport ăm pre țul la cifra de afaceri,
mai ales atunci c ând valoarea profitului este influen țată, crescător sau descrescător , de
elemente care nu țin de mersul obi șnuit al afacerii.
Cifra de afaceri este indicatorul din contul de profit și pierdere cel mai greu de
influ ențat de c ătre politicile contabile și de aceea ea este , în unele cazuri , cea mai
indicat ă pentru a fi folosit ă în determinarea indicatorilor de evalu are.
O alt ă situație în care P/S nu numai c ă este mai indicat, dar este și singura
variant ă aplicabil ă, este aceea în care compania înregistreaz ă o pierdere net ă.

P/BV (Preț / Valoarea contabil ă) este raportul dintre pre țul de pia ță al ac țiunilor
și valoa rea contabil ă a acestora. Valoarea contabil ă sau activul net, reprezint ă diferen ța
dintre activele totale ale unei companii și datoriile totale, fiind practic suma pe care
acționarii ar primi -o, dup ă plata tuturor datoriilor c ătre entit ățile exterioar e.
În bilan ț, valoarea contabil ă este identificat ă prin capitalurile proprii. În func ție
de caracteristicile domeniului de activitate și ale companiei, indicatorul poate lua valori
mai mari sau mai mici. În sectoarele caracterizate de investi ții mari în active
imobilizate, P/BV este de obicei mai mic, în timp ce în sectorul bancar, de exemplu,
caracterizat de un raport mare între active și capitalul propriu, P/BV este mai mare.

P/CF (Pret / Cash flow ) este un indicator asem ănător cu P/E si P/S, av ând însa
la numitor un element considerat mai important dec ât profitul și cifra de afaceri, și
anume fluxul de numerar sau cash flow -ul.
Scopul final al oric ărei afaceri este generarea de profit, dar scopul obținerii de
profit este acumularea de disponibilități bănești , astfel, prin extindere, se poate spune c ă
scopul unei afaceri poate fi maximizarea, mai ales pe termen lung, a cash flow -ului.

24
Punctul slab al indicatorului P/CF o reprezintă volatilitatea fluxul de numerar
care este mai ridicată decât a altor indicatori , chiar și dec ât a profitul ui.

ROA (rata rentabilității economice ) reflectă raportul dintre un rezultat economic
și mijloacele economice angajate pentru obținerea acestuia. Avantajele rat ei
rentabilității economice se datorează faptului că ea este indepe ndentă de structura
financiară, politica fiscală a statului prin care se impozitează profitul, precum și de
elementele excepționale.
Construirea ratei pe baza unui anumit rezultat determină o viziune specifică
semnificației rezultatului:
– utilizarea rezult atului exploatării va determina o rată independentă atât de
politica de finanțare, cât și de fluxurile extraordinare;
– dacă rata rentabilității economice va fi construită pe baza excedentului brut al
exploatării va fi independentă și de politica privind amortizarea capitalului tehnic ;
– folosirea profitului brut este benefică managerilor întreprinderii și va determina
un nivel mai ridicat al ratei, în măsura în care celelalte doua activități (financiară și
extraordinară) aduc profit.

ROE (rata rentabilit ății financiare ) cunoscută în teoria internațională sub
denumirea de „return on equity”, permite aprecierea eficienței investițiilor de capital ale
acționarilor și oportunitatea menținerii acestora, calculându -se ca raport între rezultatul
net al exerciți ului financiar și capitalul propriu .
Această rată constituie un indicator relevant în aprecierea poziției întreprinderii
pe piață. Analiza ratei rentabilității financiare permite identificarea anumitor aspecte
semnificative pentru interpretarea performanțe lor întreprinderii .

Marja net ă (net margin ) este o m ăsură a procentului din cifra de afaceri
reprezentat ă de profit ul net.
Marja netă ia în calcul și cheltuieli care nu țin de desfășurarea afacerii, dar care
pot fi în unele cazuri mai importante și pot de termina succesul sau e șecul unei
companii, cum ar fi cheltuielile cu dob ânzile sau impozitul pe profit.

25
Lichiditatea curent ă este una dintre cele mai importante rate financiare ale unei
companii și măsoară capacitatea acesteia de a pl ăti datoriile pe term en scurt utiliz ând
activele pe termen scurt din bilan ț.
Lichiditatea reflectă capacitatea întreprinderii de a transforma rapid activele
circulante în bani pentru a putea face față obligațiilor sale financiare. Lichiditatea
curentă compară ansamblul lichidi tăților potențiale cu datoriile rambursabile pe termen
scurt.
Se calculeaz ă ca raport între activele circulante și totalul datoriilor pe termen
scurt. Cu c ât valoarea sa este mai mare, cu at ât compania are o capacitate mai mare de
a-și plăti datoriile cure nte f ără să apeleze la resurse pe termen lung sau la noi
împrumuturi.O valoare subunitar ă înseamn ă că firmă își finan țează o parte din
imobiliz ări prin datorii pe termen scurt, lucru care îi crește riscul de faliment.
În general, o lichiditate curent ă mai mică decat 0 ,8 e un semnal negativ.
Valoarea optim ă pentru acest indicator este în jur de 1, însă ea poate varia în func ție de
sectorul de activitate. Astfel, exist ă sectoare unde lichiditatea optim ă este de 2 sau chiar
mai mare, dar și sectoare care func ționeaz ă foarte bine cu 1 ,5 sau sub 1.

Gradul de îndatorare este un indicator general al îndator ării și calculeaz ă
propor ția în care activul total este finan țat din alte surse dec ât cele proprii, cum sunt
credite, furnizori, datorii la stat. Indicatorul po ate avea valori mai mici sau egale cu 1.
În condi ții normale de activitate , gradul de îndatoare trebuie s ă se situeze în jur
de 50%. O limit ă sub 30% indic ă o rezerv ă în apelarea la credite și împrumuturi , iar
peste 80% o dependen ță de credite, situa ție alarmant ă.

ROI (Randame ntul investițiilor) este indicatorul cel mai utilizat pentru
calcularea profitabilității.
Randamentul investițiilor nu este acela și lucru cu profitul , deoarece ROI
măsoară randamentul unei investi ții făcute la un moment dat , iar p rofitul măsoară
performanța activității la modul general.
Există mai multe modalități de a determina ROI, dar metoda cea mai frecvent
utilizată de companii este de a împărți profitul net la activele totale.

26
În orice domeniu, acest indicator oferă o imagine d espre timpul necesar
recuper ării investi ției, precum ș i despre rata de profit pentru suma investit ă după
anumit număr de ani.
În orice companie în care se lucreaz ă pe proiecte, calculul acestui indicator
poate fi considerat ca o metod ă de evaluare a ini țiativelor de business, pentru a se
determina viabilitatea acestora. Daca ROI este prea mic în compara ție cu dob ânda pe
care ar f i obținut-o investitorul daca f ăcea un depozit în banc ă, proiectul trebuie
reanalizat sau abandonat.

27

CAP ITOLUL II – STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA
INVESTIȚIILOR FINANCIARE LA FIRMA S.C OMV PETROM S.A

II.1 PREZENTAREA FIRMEI S.C OMV PETROM S.A

OMV Petrom este cea mai mare companie integrată de țiței și gaze din sud -estul
Europei, cu activități în se ctoarele Upstream, Downstream Gas, Downstream Oil.
Grupul și -a consolidat poziția pe piața petrolieră din sud -estul Europei în urma unui
amplu proces de modernizare și eficientizare.
Figura 2.1 – Sectoarele de activitate ale compan iei
Sursa : www. omvpetrom.ro

În România OMV Petr om este principalul producător de țiței și furnizează circa
jumătate din producția internă de gaze. OMV Petrom comercializează gaze prin
intermediul diviziei de gaze naturale. Pentru dezvoltarea sa sustenabilă, OMV Petrom a
extins lanțul valoric al gazelor prin abordarea pieței de electricitate și operează centrala
electrică pe gaze de 860 MW Brazi.
OMV Petrom procesează țiței în rafinăria Petrobrazi, lângă Ploiești, cu o
capacitate de rafinare de 4,5 milioane de tone pe an. Rafinăria Petrobrazi a trecut pr intr-
un proces de modernizare pentru care au fost investiți 600 mil ioane de euro între 2010 –
2014 pentru a permite procesarea exclusivă a producției de țiței a OMV Petrom din
România, îmbunătățirea eficienței energetice și a mixului de produse. OMV Petrom este
prezent pe piața distribuției de produse petroliere din România, Republica Moldova,
Bulgaria și Serbia, prin intermediul unei rețele de aproximativ 780 stații, operate sub
două branduri, Petrom și OMV.
Pe piața distribuției de produse petroliere, OMV Petrom este prezent pe piețele
din România și țările învecinate prin intermediul a circa 800 benzinării, la sfârșitul lui
2015.

28
II.1.2 Forma juridică și cadrul legal de organizare

Compania OMV Petrom este o societate pe acțiuni, Adunarea Generală fiind
convocată prin anunț public, cu cel puțin 30 de zile înainte de data desfășurării ședinței.
OMV Petrom respectă principiul "o acțiune, un vot, un dividend". Nu există
acțiuni fără drept de vot, acțiuni care să confere dreptul la mai multe voturi sau acțiuni
privilegiate. De asemenea, acționarii ce dețin cel puțin 5% din capitalul social pot
solicita convocarea Adunării Generale a Acționarilor.
OMV, una dintre cele mai mari companii industriale listate din Austria, deține
51,01% din acțiunile OMV Petrom, stat ul român, prin Ministerul Energiei, deține
20,64%, Fondul Proprietatea deține 18,99%, iar 9,36% se tranzacționează liber la Bursa
de Valori București. Din 2007, OMV Petrom a integrat în strategia sa de business
principiile responsabilității corporatiste. Î n această perioadă, compania a alocat peste 40
milioane euro pentru dezvoltarea comunităților din România, concentrându -se pe
protecția mediului, educație, sănătate și dezvoltare locală.
Firma cuprinde 3 mari divizii , și anume:
• Upstream
• Downstream Oil
• Downstream Gas.

În Upstream, OMV Petrom este cel mai mare producător de hidrocarburi din
sud-estul Europei cu o producție anuală de țiței și gaze mai mare de 60 milioane bep
(barili). Divizia Upstream explorează și extrage țiței și gaze naturale în România și în
Kazahstan. În România, OMV Petrom asigură aproape întreaga producție de țiței și
aproximativ jumătate din producția de gaze naturale a țării.

29
Tabelul II.1 – Divizia Upstream în cifre
Upstream Oil în cifre 2015 2016 2017
Rezultat din exploatare (mil. lei) (1.815) 401 1.661
Rezultat din exploatare excluzând
elementele speciale (mil. lei) 919 575 1.674
Investiții (mil. lei) 3.486 2.119 2.435
Producția totală a Grupului (mil. bep) 65,19 63,74 61,18
din care î n România 61,90 60,66 58,63
Rezerve dovedite la 31 decembrie (mil.
bep) 647 606 566
din care în România 625 582 542
Costuri de productie (OPEX in USD/ bep) 13,16 11,69 10,90
Sursa: www.omvpetrom.ro

Divizia Downstream Oil este centrat ă pe cele două activități principale:
activitatea de prelucrare a țițeiului, desfășurată în cadrul Rafinăriei Petrobrazi și
activitatea de comercializare a produselor petroliere rezultate din procesul de prelucrare
pe o piață de desfacere vastă, cuprinzând Româ nia, Bulgaria, Serbia și Republica
Moldova.

Tabelul II.2 – Divizia Downstream în cifre
Downstream Oil în cifre 2015 2016 2017
Total vânzări segment (mil. lei) 16.755 13.322 11.731
EBIT (mil. lei) (79) 1.230 1.289
EBIT CCA excluzând elementele
special e (mil. lei) 654 1.315 1.112
EBITD (mil. lei) 541 1.841 1.917
Investiții (mil. lei) 794 393 440
Țiței procesat (mii tone) 3.728 3.926 3.945
Vânzări totale produse rafinate (mii
tone) 4.807 5.028 4.932
Sursa: www.omvpetrom.ro

30

Spectrul de activități al diviziei Downstream Gas acoperă furnizarea de gaze
naturale, producerea, furnizarea și distribuția de energie electrică.

Tabelul II.3 – Divizia Downstream Gas în cifre
Downstream Gas în cifre 2015 2016 2017
Total vânzări segment (mil. lei ) 4.375 4.536 4.411
EBIT (mil. lei) (818)
(216) 3
EBIT excluzând elementele speciale (mil. lei) (63) (145) 11
EBITD (mil. lei) 49 4 131
Investiții (mil. lei) 3 9 13
Vânzări de gaze (TWh) 47.7 51.4 50.4
Producția netă de energie electrică (TWh) 1.3 2.7 2.9
Sursa: www.omvpetrom.ro

II.1.3 O rganigrama societății

Organigrama soc ietății reflectă structura organizatorică a societăț ii comerciale
S.C OMV Petrom S.A și pune în evidență modul în care organizația își distribuie
activităț ile neces are pentru realizarea activității de producere a țițeiului și a gazelor în
sud-estul Europei, dar și în România .

Figura II.2 – Organigrama S.C. OMV Petrom SA
Sursa: www.omvpetrom.ro

31
II.1.4 O biectivele firmei

Compania S.C OMV Petrom S.A dorește să își consolideze poziția de lider în
industria de țiței și gaze din Sud -Estul Europei, având rolul de centru operațional î n
activitatea de marketing al Grupului OMV în Sud -Estul Europei și pentru explorare și
producție în România și regiunea Caspică. Misiunea lor este de a descoperi, produce și
procesa țiței și gaze și de a distribui combustibili și alte produse petroliere în vederea
asigur ării energiei și mobilității în România și în regiunile învecinate.
Creșterea profitabilă și sustenabilă a companiei este benefică pentru acționari,
clienți angajați și economia României în general și de aceea este centrul tuturor
activităț ilor firmei .
Strategia adoptată de S.C OMV Petrom este strategia actualizată 2021+ Acces
durabil la energie pentru viața modern ă de zi cu zi .
Strategia Actualizată 2021+ este construită având la bază performanțele solide
ale perioadei 2012 -2016 pentru a genera valoare sustenabilă și a oferi randament
atractiv acționarilor. Valorificând capabilitățile și expertiza în România, OMV Petrom
se angajează să mențină și să consolideze poziția de lider în regiune, asigurând
dezvoltarea companiei pe termen lung pri n creșterea organică pe baza oportunităților pe
care România încă le are de oferit, îmbunătățind experiența oferită clienților și
dezvoltând portofoliul prin expansiune regională.
Succesul strategiei este construit având la bază trei factori – cheie:
-Oame nii și Cultura Organizațională
-Sustenabilitatea
-Tehnologia și Inovația

Strategia de sponsorizare a OMV Petrom este îndreptată către susținerea
sportului românesc , dar și a proiectelor culturale. În 2015 am demarat un proiect de
sponsorizare împreună cu OMV pentru organizarea Bienalei de la Viena de către
Muzeul de Artă Contemporană Viena (MAK), primul eveniment internațional de acest
tip care va combina arta contemporană cu design -ul și arhitectura.
În domeniul sponsorizărilor sportive, compania are deja tradiție de peste 6 ani.
OMV Petrom susține atât sportul de performanță, prin sprijinul acordat echipei feminine

32
de gimnastică a României , cât și sportul de masă, în calitate de sponsor principal al
competiției OMV Petrom Semi Maratonul București.

II.1.5 Acțiuni OMV P etrom SA

Un moment important în istoria companiei a fost ziua de 3 septembrie 2001,
când a început tranzacționarea de acțiuni OMV Petrom la Bursa de Valori București.
Încă de atunci OMV Petrom a deținut o parte semnificativă din volumul acț iunilor
tranzacționate și din capitalizarea bursieră.
OMV Petrom are o pondere de aproximativ 15% în indicele BET (Bursa de
valori din București) și de aproximativ 10% în indicele ROTX (Romanian Traded Index
la Bursa de valori din Viena).
Informații despre emisiune
– Număr total de acțiuni = 56.644.108.335
– Valoare nominală = 0,1000 lei
– Capital social = 5.664.410.833,50 lei

Prețul de închidere al unei acțiuni a fost de 0,0720 RON. De atunci, valoarea
acțiunilor a crescut semnificativ, aceasta fără a mai socot i și plățile anuale ale
dividendelor.
Cea mai mare creștere a fost înregistrată la începutul anului 2005, când prețul
acțiunilor a explodat după semnarea contractului de privatizare.

33
Tabelul II.4 Situația acțiunilor la S.C OMV Petrom S.A

Situa ția acțiunilor OMV Petrom 2015 2016 2017
Număr de acțiuni, (mil.) 56.644 56.644 56.644
Capitalizarea bursieră, (mil. RON) 16.427 14.784 16.200
Capitalizarea bursieră, (mil. EUR) 3.627 3.256 3.477
Preț maxim, (RON/acțiune) 0,4025 0,2915 0,336
Preț mini m, (RON/acțiune) 0,2895 0,2155 0,2775
Preț la sfârșitul anului, (RON/acțiune) 0,2900 0,2610 0,2860
Rezultat pe acțiune, (RON) (0,0119) 0,0184 0,0440
Dividend pe acțiune, (RON) 0 0,015 0,0200
Randamentul dividendului (%) 0 5,7 7
Rata de distribuire a p rofitului (%) 0 81 45
Flux de numerar / acțiune, (RON) 0,0933 0,0786 0,1051
Total active / acțiune, (RON) 0,7259 0,7311 0,7425
Capital propriu / acțiune, (RON) 0,4535 0,4715 0,5017
Sursa: www.omvpet rom.ro

Structură acționariat
Tabelul II.5 Structura acționariatului firmei OMV Petrom S.A
Nr. Acționari Număr de
acțiuni Capital social
(lei) Procent
[%]
1. OMV
AKTIENGESELLSCHAFT 28.894.467.414 2.889.446.741,40 51,0105
2. Statul Roman 11.690.694.418 1.169.069.441,80 20,6389
3. Fondul Proprietatea S.A. 5.663.548.078 566.354.807,8 9,9985
4. Persoane Fizice și Juridice 10.395.398.425 1.039.539.842,5 18,3521
TOTAL 56.644.108.335 5.664.410.833,5 100
Sursa: www.omvpetrom.ro

34
Dividende
Propunerea de a distribui dividende aparține Directoratului în fiecare an și este
supusă aprobării Consiliului de Supraveghere și aprobării acționarilor în cadrul
Adunării Generale Ordinare a Acționarilor . Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor
întrunită pentru aprobarea situațiilor financiare anuale stabilește valoarea dividendului
brut pe acțiune, precum și procesul de plată, pe baza propunerii Directoratului.
Societatea respectă principiul o acțiune , un vot, un dividend. Nu există acțiuni
preferențiale fără drept de vot sau acțiuni care dau dreptul la mai mult de un
vot. Dividendele sunt distribuite acționarilor proporțional cu participarea acestora la
capitalul social vărsat al societății.

35
II.2 MONOGRAFIE CONTABIL Ă PRIVIND INVESTIȚIILE FINANCIARE
LA SC OMV PETROM SA

II.2.1 Investiții financiare pe termen lung

1. Societatea comercial ă OMV Petrom S .A achiziționează 1000 de acțiuni de la o
entitate afiliată, la un preț de cumpărare de 3 lei/a cțiune, plata realizându -se prin bancă.
1000 acțiuni * 3 lei/acțiune = 3000 lei

261 acțiuni deținute la entități afiliate = 5121 cont curent la bancă 3.000

2. Aceste titluri dau drept de dividend de 0,1 lei/acțiune. Dividendele se î ncasează
prin bancă.
1000 acțiuni * 0,1 lei/acțiune = 100 lei

5121 cont curent la bancă = 761 venituri din imobilizări financiare 100

3. Se scot din gestiune acțiunile la valoarea de intrare, de 3 lei/acțiune.

6641 cheltuie li privind imobilizările = 261 acțiuni deținute la entități 3.000
finaciare cedate afiliate

4. Se înregistrează venitul din vânzarea acțiunilor (4 lei/acțiune).
1000 acțiuni * 4 lei/acț iune = 4000 lei

461 debitori diverși = 7863 venituri financiare din ajustări pentru 4.000
pierdere de valoare a imobilizărilor financiare

5. Încasarea și plata comisionului de 200 lei datorat agenției de brokeraj.
% = 461 debitori diversi 4.000
622 cheltuieli privind comisioanele 200
și onorariile
5121 cont curent la bancă 3800

36
II.2.2 Investiții financiare pe termen scurt

6. S.C OMV Petrom cumpără 1000 de acțiuni de la o entitate afiliată,
necotată, la un preț de 5 lei/acțiune.
1000 acțiuni * 5 lei/acțiune = 5000 lei

501 acțiuni deținute la entități afiliate = 5121 cont curent la bancă 5.000

7. Peste 3 luni, firma vinde acțiunile la un preț de 6 lei/acțiune.
1000 acțiuni * 6 lei/acțiune = 6000 lei

5121 cont curent la bancă = % 6 .000
501 acțiuni deținute la entități afiliate 5.000
7642 câștig din investiții pe termen scurt cedate 1.000

8. S.C OMV Petrom S.A achiziționează 1000 de acțiuni de la o entita te care nu este
parte afiliată, cotate, achiziția efectuându -se prin intermediul unui broker care percepe
comision de 200 lei.

% = 461 debitori diverși 5.200
5081 alte titluri de plasame nt 5.000
622 cheltuie li privind comisioanele și 200
onorariile

9. Vânzarea ulterioară se realizează la prețul de 6 lei/acțiune plus un comision de
100 lei care se înregistrează astfel:

461 debitori diversi = % 7.000
5081 alte titluri de plasament 6.000
7641 câștiguri din investiții financiare pe termen scurt ceda te 1.000

37
10. Înregistrare comision datorat agenției de brokeraj.

622 cheltuieli privind comisioanele și onorariile = 461 debitori diverși 100

11. S.C OMV Petrom S.A își majorează capitalul social cu acțiuni în valoare de
350.000 lei.
a. Subscrierea capitalului social.

456 decontări cu acționarii/asociații = 1011 capital subscris nevărsat 350.000
privind capitalul

b. Încasarea contravalorii ac țiunilor
5121 conturi la bănci în lei = 456 decontări cu acționarii/asociaț ii 350.000
privind capitalul

c. Transformarea capitalului

1011 capital subscris nevărsat = 1012 capital subscris văr sat 350.000

II.2.3 Titluri de stat

12. S.C OMV Petrom S.A primește titluri de proprietate de la o societate în urma
achiziționării acesteia a 20% din capitalul social. Prețul de vânzare -cumpărare este de
100.000 € , iar cursul de schimb la data plății este de 4,625 lei/euro.

a. Înregistrare titluri obținute .
100.000 € * 4,6025 = 460.250 lei

262 acțiuni deținute la = 2692 vărsăminte de efectuat privind 460.250
entități asociate acțiunile deț inute la entități asociate

38
Împrumuturi pe termen lung

13. Societatea S.C OMV Petrom S.A acordă un împrumut pe termen lung unei
societăți.Valoarea împrumutului este de 88.000 lei.

2675 împrumuturi acordate pe = 5121 cont curent la bancă 88.000
termen lung

14. Societatea a achiziționat titluri de stat în valoare de 300.000 lei, valoarea de
achiziție a unui titlu fiind de 10.000 lei. Valoarea de răscumpărare la scadență peste 2
ani este de 9500 lei/titl u. Dobânda anulă este de 10%.
30 titluri * 9500 lei/titlu = 285.000 lei

a. Înregistrare achiziție titluri .

% = 5121 cont curent la bancă 300.000
265altetitluri imobilizate 285.000
471cheltuieli înregistrate în avans 15.000

b. Înregistrare dobândă primul an .
300.000 * 10% = 30.000 lei

2679 dobânda aferentă creanțelor = 766 venituri din dobânzi 30.000
imobilizate

c. Răscumpărarea la scande nță a titlurilor .

5121 cont curent la bancă = 7641 venituri din imobilizări 285.000
financiare cedate

39
II.2.4 Acțiuni de pe bursa de valori

15. O societate achiziționează la 20 octombrie 2017, un număr de 1.000.000 acțiuni
de pe Bursa de Valori la cursul de 5.02 lei/acțiune. La 31 decembrie 2017, societatea
deține un număr de 800.000 acțiuni la cursul Bursei de Valori de 5.26 lei/acțiune.
La 1 ianuarie 2018, societatea vinde un număr de 300.000 acțiuni la prețul de
6.05 lei/acțiune.

• Vânzarea acțiunilor la prețul de 6.05 lei/acțiune .
300.000 lei * 6.05 = 1.815.000 lei
300.000 lei * 5.26 = 1.578.000 lei

461 debitori diverși = % 1.815.000
5081 alte titluri de plasament 1.578.000
7642 câștiguri din investiții pe termen scurt cedate 237.00 0

16. Se majorează capitalul social cu 10.000 lei prin încorporarea de rezerve.

1068 alte rezerve = 1012 capital social subscris vărsat 10.000

Creșterea capitalului prin conversia obligațiunilor în acțiuni

17. Se transformă 10 .000 de obligațiuni în 5.000 de acțiuni, în condițiile în
care valoarea nominală a unei obligațiuni este de 25 lei, iar valoarea nominală a unei
acțiuni este de 28 lei.
Prima de emisiune = (10.000*25 lei) – (5.000*28 lei) = 110.000 lei

161 împrumuturi din emisiunea = 456 decontări cu acționarii/asociații 250.000
de obligațiuni privind capitalul

40
456 decontări cu acționarii/asociații = % 250.000
privind capitalul 101 capital 140.000
104 prime de capital 110.000

Răscumpărarea și anularea acțiunilor propr ii

18. AGA a autorizat consiliul de administra ție să răscumpere 2.000 de acțiuni
pentru a le anula. Ținând cont că prețul de răscumpărare este de 15 lei, valoarea
nominală 10 lei, înregistrările contabile sunt următoarele:

a. Răscumpărarea acțiunilor la bursă:
109 acțiuni proprii = 5121 conturi la bănci în lei 30.000

b. Anularea acțiunilor proprii răscumpărate:
% = 109 acțiuni proprii 30.000
1012 capita lsubscris vărsat 20.000
149pierderilegatedeemiterea,răscumpărare a, 10.000
vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea
instrumentelor de capitaluri proprii

19. Dacă presupune m că prețul de răscumpărare este inferior valorii
nominale, adica 9 lei/acțiune, diferența se înregistrează în creditul contului 141
„Câștiguri legate de vâanzarea sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii” .
2000 acțiuni * 9 lei/acțiune = 18.000 lei

1012 capital subscris vărsa t = % 20.000
109 acțiuni proprii 18.000
141 câștiguri legate de vânzarea sau anularea 2.000
instrumentelor de capitaluri proprii

41
II.2.5 Amortizarea capit alului social

20. Capitalul subscris vărsat se ridică la 3.000 lei. Se decide să se amortizeze
capitalul cu 500 lei prin afectarea unei părți din rezervele disponibile.

1068 alte rezerve = 456 decontări cu acționarii/asociații privind capitalul 500

456 decontări cu acționarii/asociații = 5121 conturi c urente la bănci 500
privind capitalul

Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni

21. Se înregistrează subscrierea publică a 1.000 obligațiuni cu valoar ea nominală de
25 lei bucata, în vederea obținerii unui împrumut.

61 Debitori diverși = 161 împrumuturi din emisiuni de obligațiuni 25.000

22. Se primește împrumutul, respectiv se încasează suma subscrisă de la debitori .

5121 conturi la bănci în lei = 461 debitori diverși 25.000

23. La scadență se răscumpără obligațiunile.

505 obligațiuni emise și răscumpărate = 5121 conturi curente la bănci 25.000

24. Se anulează obligațiun ile răscumpărate.
161împrumuturi din emisiuni = 505 obligațiuni emise și răscumpărate 25.000
de obligațiuni

25. Se înregistrează valoarea dobânzilor datorate, aferente împrumuturilor , în sumă
de 6.250 lei.
666 cheltuieli privind dob ânzile = 1681 dobânzi aferente împrumuturilor din 6.250
emisiuni de obligațiuni

42
26. Se plătește dobânda la împrumutul pe bază de obligațiuni.

1681 dobânzi aferente împrumuturilor din = 5121 conturi la bănci în lei 6.250
emisiuni de obligațiuni

27. La sfârșitul perioadei se decontează cheltuielile privind dobânzile.

121 profit sau pierdere = 666 cheltuieli privind dobânz ile 6.250

28. Se emit 1000 obligațiuni cu valoarea de emisiune de 25 lei. Valoarea de
rambursare este de 20 lei.

% = 161 împrumuturi din emisiuni 25.000
461 debitori diverși de obligațiuni 20.000
169 prime privind rambursarea obligațiunilor 5.000

29. La constituirea SC OMV Petrom SA, conform contractului, se subscrie un
capital social de 28.000 lei.

456 decontări cu acționarii/asociații = 1011 capital subscris nevărsat 28.000
privind capitalul

30. Jumătate din capitalul s ocial este vărsat în contul bancar al societății.

5121 conturi la bănci în lei = 456 decontări cu acționarii/asociații 14.000
privind capitalul

31. Se transformă ca pitalul ne vărsat în capital vărsat.

1011 capital subscris nevărsat = 1012 capital subscris vărsat 14.000

43
32. Se depune numerar în casierie, în sumă de 14.000 lei.

5311 casa în lei = 456 decontări cu acționarii/asociații privind capitalul 14.000

Imobilizări financiare pe termen lung

33. Valoarea acțiunilor dobândite de la entități afiliate, care vor fi achitate ulterior,
este în sumă de 10.000 lei.

261 acțiuni deținute la = 269 vărsăminte de efectuat pentru 10.000
entități afiliate imobilizări financiare

34. Sumele plătite prin virament pentru imobilizări financiare.

269 vărsăminte de efectuat pentru = 5121 conturi la bănci în lei 10.000
imobilizări financiare

35. Valoarea acțiunilor deținute la entități afiliate ca urmare a reinvestirii
dividendelor cuvenite din profitul net este de 8.000 lei.

261 acțiuni deținute la entități afiliate = 7611 venituri din ac țiuni deținute la 8.000
entități afiliate

36. S.C OMV Petrom S .A are de încasat de la o entitate afiliată dividende în valoare
de 10.000 lei, din care încasează 6.000 lei.

% = 7611 venituri din acțiuni deținute la 10.000
5121 conturi la bănci în lei entități afiliate 6.000
2671 sume datorate de entități afiliate 4.000

44
Imobilizări financiare pe termen scurt

37. SC OMV Petrom SA răscumpără 1.000 obligațiuni la un preț de 5 lei bucata,
plata se face numerar.
1.000 obligațiuni * 5 lei = 5.000 lei

505 obligațiuni emise și răscumpărate = 5311 casa în lei 5.000

38. Se anulează obligațiunile emise și răscumpărate.

1618 alte împrumuturi din emisiunea = 505 obligațiuni emise și 5.000
de obligațiuni răscumpărate

39. SC OMV Petrom SA vinde 1.000 obligațiuni cu 4,9 lei bucata, încasate în
numerar.
1.000 obligațiuni * 4,9 lei = 4900 lei
% = 506 obligațiuni 5.000
5311 casa în lei 4.900
664 cheltuieli p rivind investițiile financiare cedate 100

40. Societatea cumpără titluri de plasament în valoarea de 4.000 lei, cu plata
ulterioa ră.

5081 alte titluri de plasament = 5092 vărsăminte de efectuat pentru alte 4.000
investiții pe termen scurt

41. Plata titlurilor de plasament.

5092 vărsăminte de efectuat pentru alte = 5121 conturi la bănci în lei 4.000
investiții pe termen scurt

45

42. Vânzarea altor titluri de plasament la un preț mai mare decât cel de înregistrare
(5.000 lei), se încasează în numerar.

5311 casa în lei = % 5.000
5081 alte titluri de plasament 4.000
764 venituri din investiții financiare cedate 1.000

43. Încasarea prin bancă, în exercițiul financiar următor, a dobânzilor aferente
obligațiunilor și titlurilor de plasament, în sumă de 1.800 lei.

5121 conturi la bănci în lei = 5088 dobânzi la obligațiuni și titluri 1.800
de plasament

44. Se ridică din contul de disponibil de la bancă a sumei de 5.000 lei.

581 viramente interne = 5121 conturi la bănci în lei 5.000
5311 casa în lei = 581 viramente interne 5.000

46

II.3 INDICATORII INVESTIȚIILOR FINANCIARE

1. Multiplicatori de preț
a) PER reprezint ă prețul unei ac țiuni împărțit la profitul net pe ac țiune (EPS) și arat ă
câți lei sunt dispu și investitorii s ă plăteasc ă pentru un leu de profit.

PER = 𝑃𝑟𝑒 ț 𝑑𝑒 𝑝𝑖𝑎ță 𝑎𝑙 𝑎𝑐ț𝑖𝑢𝑛𝑖𝑖
𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 /𝑎𝑐ț𝑖𝑢𝑛𝑒

Tabelul II.3.6 Analiza indicatorului PER

Indicator 2015 2016 2017
PER 24,36 14,18 6,5
Sursă: Calcule proprii pe baza datelor din situațiile financiare ale firmei OMV Petrom
S.A

𝑃𝐸𝑅 2017 = 0,2860
0,0440 = 6,5
𝑃𝐸𝑅 2016 = 0,2610
0,0184 = 14,18
𝑃𝐸𝑅 2015 = 0,2900
0,0119 = 24,36

Figura II.3 Reprezentarea grafica a indicatorului PER
Sursă: Calcule proprii pe baza datelor din situațiile
finan ciare al f irmei OMV Petrom S.A

Interpretare :
Ca urmare a scăderii masive a prețului barilului de petrol din anul 2015
(35.900 $), se remarcă, în urma calculelor financiare, o valuare supraevaluată a
indicatorului PER de 24,36.

47

Pe măsura reaprecierii resurselor petroliere, se poate observa diminuarea valorii,
ajungând în anul 2016 la valoarea de 14,28, urmând ca în anul 2017 să se
înjumătățească.

b) P/S reprezint ă prețul ac țiunii împărțit la cifra de afaceri pe ac țiune și arat ă câți
lei pl ătesc investitorii pentru un leu cifră de afaceri. Este un multiplicator mai pu țin
volatil în timp dec ât P/E sau P/B, cifra de afaceri fiind întotdea una pozitiv ă și mai greu
de manipulat contabil.

P/S = 𝑃𝑟𝑒 ț 𝑑𝑒 𝑝𝑖𝑎ță 𝑎𝑙 𝑎𝑐ț𝑖𝑢𝑛𝑖𝑖
𝐶𝐴/ 𝑎𝑐ț𝑖𝑢𝑛𝑒

Tabelul II.3.7 Analiza indicatorului P/S
Indicator 2015 2016 2017
P/S 2,11 2,07 1,93
Sursă: Calcule proprii pe baza datelor din sit uațiile financiare ale firmei OMV Petrom
S.A

P/S2017 = 0,2860
14783 = 1,93
P/S2016 = 0,2610
12594 = 2,07
P/S2015 = 0,2900
13687 = 2,11

Figura II.4 Reprezentarea grafică a indicator ului P/S
Sursă: Calcule proprii pe baza datelor din situațiile
finan ciare al firmei OMV Petrom S.A

48

Interpretare :
În urma analizei realizate anterior, se remarcă o scădere a prețului acțiunii raportat la
cifra de afaceri, de la 2,11 în 2015, la 1,93 în anul 2017.
Acest lucru nu influențează negativ activitatea firmei , având în vedere că se menține
în limitele acceptate.

c) P/ BV reprezint ă prețul unei ac țiuni împărțit la valoarea capitalurilor proprii pe
acțiune (sau valoarea activului net unitar) și arat ă câți lei sunt dispu și investitorii s ă
plăteasc ă pentru un leu de activ net.

P/BV = 𝑃𝑟𝑒 ț𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑝𝑖𝑎ță 𝑎𝑙 𝑎𝑐ț𝑖𝑢𝑛𝑖𝑖
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑢𝑙 𝑛𝑒𝑡
Tabelul II.3.8 Analiza indicatorului P/BV
Indicator 2015 2016 2017
P/BV 1,12 9,77 1,00
Sursă: Calcule proprii pe baza datelor din situațiile financiare ale firmei OMV Petrom
S.A

P/BV2017 = 0,2860
28421 ,03 = 1,00

P/BV2016 = 0,2610
26706 ,19 = 9,77
P/BV2015 = 0,2900
25688 ,03 = 1,12

Figura II.5 Reprezentarea grafică a indicatorului P/BV
Sursă: Calcule proprii pe baza datelor din situațiile
financiare al firmei OMV Petrom S.A

49

Interpretare :
Potrivit rezultatelor obținute mai sus putem spune că valoarea P/BV -ului a
înregistrat fluctuații de -a lungul celor 3 ani analizați astfel: în anul 2015 valoarea
P/BV -ului a fost de 1,12 , urmând ca în anul 2016 această valoare s ă crească
considerabil la suma de 9,77 , iar în anul 2017 observăm din nou o scadere de 1 leu.
Gradul de încredere al investitorilor a înregistrat un maxim în anul 2016, aceștia
fiind dispuși să pl ătească un preț ce depășește valoarea rezonabilă estimată a
capitalurilor proprii.

d) P/CF reprezint ă prețul unei ac țiuni împărțit la cash flow -ul pe ac țiune.

P/CF = 𝑃𝑟𝑒 ț 𝑑𝑒 𝑝𝑖𝑎ță 𝑎𝑙 𝑎𝑐ț𝑖𝑢𝑛𝑖𝑖
𝐹𝑙𝑢𝑥 𝑑𝑒 𝑡𝑟𝑒𝑧𝑜𝑟𝑒𝑟𝑖𝑒
Tabelul II.3.9 Analiza indi catorului P/CF
Indicator 2015 2016 2017
P/CF 3,10 3,32 2,72
Sursă: Calcule proprii pe baza datelor din situațiile financiare ale firmei OMV Petrom
S.A

𝑃/𝐶𝐹2017 = 0,2860
0,1051 = 2,72

𝑃/𝐶𝐹2016 = 0,2610
0,0786 = 3,32

𝑃/𝐶𝐹2015 = 0,2900
0,0933 = 3,10

Figura II.6 Reprezentarea grafică a indicatorului P/CF
Sursă: Calcule proprii pe baza datelor din situațiile
finan ciare al firmei OMV Petrom S.A

50

Interpretare :
În analiza realizată mai sus se observă fluctuațiile indicatorului P/CF. În anul 2015
s-a înregistrat valoarea de 3,10 lei, în anul 2016 valoarea de 3,32 lei, u rmând ca în anul
2017 indicatorul să înregistreze o valoare ceva mai scăzută, de 2,72 lei.
Prin urmare, identificăm faptul că întreprinderea reușește să obțină profit prin
maximizarea pe termen lung a fluxurilor de numerar.

2. Indicatori de profitabilitate
e) ROA măsoară profitabilitatea pentru t oți deținătorii de capital, at ât de capital
propriu (ac ționari), c ât și de capital împrumutat (creditorii). O versiune simplificat ă a
ROA este raportul dintre profitul net și activele totale care indic ă câți lei de profit ob ține
compania la un leu de activ e.

ROA = 𝑅𝑒𝑧𝑢𝑙𝑡𝑎𝑡𝑢𝑙 𝑒𝑥𝑝𝑙𝑜𝑎𝑡 ă𝑟𝑖𝑖
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒 * 100
Tabelul II.3.10 Analiza indicatorului ROA
Indicator 2015 2016 2017
ROA (%) 1,45 3,56 7,77
Sursă: Calcule proprii pe baza datelor din situațiile financiare ale firmei OMV Petrom
S.A

𝑅𝑂𝐴 2017 = 3270 ,35
42058 ,79 * 100 = 7,77 %

𝑅𝑂𝐴 2016 = 1476 ,20
41414 ,11 * 100 = 3,56 %

𝑅𝑂𝐴 2015 = 595 ,18
40894 ,41 * 100 = 1,45 %

Figura II.7 Reprezentarea grafică a rentabilității economice

Sursă: Calcule proprii pe baza datelor din situațiile
finan ciare al firmei OMV Petrom S.A

51

Interpretare :
În urma rezultatelor obținute, se remarcă evoluția pozitivă a rentabilității economice
de la 1,45 % în anul 2015, 3,56 % în anul 2016 și 7,77 % în anul 2017.
Astfel , compania se găsește în interva lul de singuranță, respectiv la fiecare un leu
investit în active, societatea obține profit 1,45% în 2015, 3,56% în 2016 și 7,77% în
2017.

f) ROE reprezint ă profitul net raportat la capitalurile proprii și arat ă profitabilitatea
obținută de ac ționari. Este p oate cel mai important indicator al performan ței,
deoarece pune fa ță în față profitul net r ămas la dispozi ția societ ății cu valoarea
capitalurilor proprii, adic ă partea din total ul capitaluri lor ce le revine ac ționarilor.

ROE = 𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡
𝐶𝑎𝑝 𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢 * 100
Tabelul II.3.11 Analiza indicatorului ROE
Indicator 2015 2016 2017
ROE (%) 2,68 3,88 8,75
Sursă: Calcule proprii pe baza datelor din situațiile financiare ale firmei OMV Petrom
S.A

𝑅𝑂𝐸 2017 = 2489 ,31
28421 ,03 * 100 = 8,75 = 9%

𝑅𝑂𝐸 2016 = 1037 ,65
26706 ,19 * 100 = 3,88 = 4%

𝑅𝑂𝐸 2015 = 689 ,65
25688 ,03 * 100 = 2,68 = 3%

Figura II.8 Reprezentarea grafică a rentabilității financiare
Sursă: Calcule proprii pe baza datelor din situațiile
finaniare al firmei OMV Petrom S.A

52

Interpretare :
Din calculele efectuate mai sus, reiese un trend ascendent al rentabilității financiare
a capitalului propriu . Astfel valoarea ROE în anul 2015 a fost de 3% , în anul 2016 a
înregistra t o valoare de 4%, urmând ca în 2017 să atingă un prag de 9% pe care
compania , în momentul de față nu îl poate depăși.
Cu toate acestea putem spune că firma nu își poate crește profiturile mai mult de
9%, decât dacă se împrumută sau emite noi acțiuni.

g) Marja netă reprezint ă profitul net raportat la cifra de afaceri.
Marja netă = 𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡
𝐶𝐴* 100

Tabelul II.3.12 Analiza marjei nete
Indicator 2015 2016 2017
Marja netă (%) 0,04 0,08 0,16
Sursă: Calcule proprii pe baza datelor din situațiile financiare ale firmei OMV Petrom
S.A

𝑀𝑎𝑟𝑗𝑎 𝑛𝑒𝑡ă2017= 2489 ,31
14783 *100 = 16%

𝑀𝑎𝑟𝑗𝑎 𝑛𝑒𝑡ă2016= 1037 ,65
12594 *100 = 8%

𝑀𝑎𝑟𝑗𝑎 𝑛𝑒𝑡ă2015= 689 ,65
13952 = *100 = 4%

Figura II.9 Reprezentarea grafică a marjei nete
Sursă: Calcule proprii pe baza datelor din situațiile
finaniare al firmei OMV Petrom S.A

53

Interpretare :
Potrivit rezultatul ui, situația firmei analizate e ra una instabilă în anul 2015, când
marja netă indi ca o valoare de 4%. În următorii doi ani analizați, valoarea marjei net
indică un progres în cee a ce privește stabilitatea pe termen lung.

3. Indicatori de lichiditate

h) Lichidi tatea curentă arată capacitatea societ ății de a -și stinge obliga țiile pe
termen scurt.
Lichiditatea curentă = 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑛𝑡𝑒
𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑒
Tabelul II.3.13 Analiza lichidității curente
Indicator 2015 2016 2017
Lichidita tea
curentă 0,98 1,43 1,49
Sursă: Calcule proprii pe baza datelor din situațiile financiare ale firmei OMV Petrom
S.A

𝐿𝑐2017 = 7679 ,22
5131 ,93 = 1,49

𝐿𝑐2016 = 5490 ,26
3836 ,98 = 1,43

𝐿𝑐2015 = 4285 ,74
4343 ,48 = 0,98

Figura II.10 Reprezentarea grafică a lichidității curente
Sursă: Calcule proprii pe baza datelor din situațiile
finan ciare al firmei OMV Petrom S.A

54

Interpretare :
În urma gr aficului de mai sus putem observa o creștere a lichidității curente cu 1,43
în anul 2016 și 1,49 în anul 2017.
Valoarea obținută în anul 2017 ne indică faptul că firma reușește să își acopere
datoriile sale curente pe baza veniturilor din activele circulan te. Având în vedere c ă
valoarea indicelui oscilează în jurul valorii recomandate 2, putem spune că
întreprinderea se află într -o situație prosperă .

4. Indicatori de risc
i) Gradul de îndatorare = Î𝑚𝑝𝑟𝑢𝑚𝑢𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑝𝑢𝑟𝑡 ă𝑡𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑑𝑒 𝑑𝑜𝑏 â𝑛𝑧𝑖
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙𝑢𝑟𝑖 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑖
Tabelul II.3.14 Analiza gradului de îndatorare
Sursă: Calcule proprii pe baza datelor din situațiile financiare ale firmei OMV Petrom
S.A

𝐺î2017= 558 ,68
27560 ,12 = 0,02= 2%

𝐺î2016= 725 ,69
26000 ,81 = 0,03 = 3%

𝐺î2015= 903 ,66
25091 ,19 = 0,04 = 4%

Figura II.11 Reprezentarea gr afică a gradului de îndatorare
Sursă: Calcule proprii pe baza datelor din situațiile
finaniare al firmei OMV Petrom S.A
Indicator 2015 2016 2017
Gradul de
îndatorare (%) 0,02 0,3 0,4

55

Interpretare :
Din graficul prezentat mai sus, putem spune că activul total al S.C OMV Petrom
S.A este finanțat din alte surse decât cele proprii în proporție de 37% în anul 2015, 35%
în anul 2016 și 32% în anul 2017.
Din aceste date ne putem da se ama că gradul de îndatorare al firmei se situează
în limitele normale.

j) Randamentul investițiilor este indicatorul care măsoară randamentul unei
activități de investiții la un moment dat și se calculează ca raport între profitul net și
activele totale.

ROI = 𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡𝑢𝑙 𝑛𝑒𝑡
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒
Tabelul II.3.15 Analiza indicatorului ROI
Indicator 2015 2016 2017
ROI (%) 0,01 0,02 0,05
Sursă: Calcule proprii pe baza datelor din situațiile financiare ale firmei OMV Petrom
S.A

ROI𝟐𝟎𝟏𝟕 = 2489 ,31
42058 ,79 * 100= 0,05 = 5%

ROI 𝟐𝟎𝟏𝟔 = 1037 ,65
41414 ,11 * 100 = 0,02 = 2%

ROI 𝟐𝟎𝟏𝟓 = 689 ,65
41118 ,16 * 100 = 0,01 = 1%

Figura II.1 2 Reprezentarea grafică a randamentului investițiilor
Sursă: Calcule proprii pe baza datelor din situațiile
finan ciare al firmei OMV Petrom S.A

56
Interpretare :
În urma calculelor efectuate anterior putem spune că valoarea indicelui ROI a
crescut de la 1% în anul 2015, la 5% în an ul 2017, acest lucru arătând o profitabilitate
destul de scăzută.
Investiția pe care o are S.C OMV Petrom S.A nu este una cu un grad mare de
profitabilitate în perioada analizată, dar nici nu aduce firmei pierderi , asigurând
continuitate.

57
CONCLUZII ȘI PROPUNERI

În lucrarea de față am reușit să scot în evidență aspecte importante legate de
investițiile financiare, atât la nivelul lor teoretic, cât și aplicabilitatea și importanța
acestora în viața de zi cu zi, dar și cum ajută inves tițiile performanțele întreprinderii.
Pentru exemplificarea modului de analiză și înregistrare în contabilitate a
acțiunilor, obligațiunilor, titlurilor de stat, precum și a împrumuturilor , am ales
societatea OMV Petrom S.A deoarece este o companie cu o ac tivitate diversificată și
bine divizată pe cele trei sectoare ale sale: Upstream, Downstream Oil și Downstream
Gas.
OMV Petrom este cea mai mare companie de țiței din Sud -Estul Europei și cel
mai important producător de gaze din România, furnizând jumătat e din producția
internă, ceea ce îmi oferă posibilitatea vizualizării unei imagini mai ample a unei
activități de succes.
Societatea este organizată din punct de vedere juridic în societate pe acțiuni. Din
punct de vedere funcțional , compania este bine grupată, în sensul că activitățile sunt
structurate în funcție de natura obiectului de activitate și cuprind toate aspectele tehnice,
economice și juridice necesare unui activități economice profitabile.
Sistemul informațional este bine structurat și capabil să ofere o informați i exact e
asupra mișcărilor patrimoniale , dar să și ofere permanent date pertinente și în cel mai
scurt timp , în vederea luării celor mai bune decizii .
Datorită faptului că această lucrare este concentrată pe contabilizarea
investițiilor financiare, din care fac parte investițiile pe termen scurt, precum și cele pe
termen lung , am realizat o monografie contabilă care cuprinde cele mai reprezentative
operațiuni legate de acțiunile firmei OMV Petrom S.A.
În urma operațiunilor prezentate în capitolul 2 , am remarcat activități precum :
achiziția de acțiuni de la entități afiliate, dar și vânzarea acestora, acordarea de
dividende cuvenite acționarilor, majorarea capitalului prin emisiunea de obligațiuni sau
încorporarea de rezerve, dar și acord area de către entitatea economică a unor
împrumuturi pe termen lung.
Tot în cadrul capitolului 2 am încercat să scot în evidență importanța unor
indicatori ai acțiunilor, prin analizarea evoluției acestora, luând datele din rapoartele
anuale ale societății .

58
Prin urmare, conform indicatorilor calculați, am ajuns la concluzia că firma are o
situație financiară bună . Conform multiplicatorului P/BV, care a înregistrat în anul
2016, valoarea de 9,77 lei, ne putem da seama că investitorii au fost dispuși să plăt ească
pe acțiuni o valoare mai mare decât cea rezonabilă estimată a capitalurilor proprii.
Deși valoarea rentabilității financiare are un trend ascendent, compania nu
reușește s ă își mărească profiturile mai mult de 9% . Consider că, o soluție pentru
maxim izarea profitului companiei o poate reprezenta atât împrumuturile pe termen scurt
sau lung, cât și emisiunea de noi acțiuni.
Sporirea credibilit ății și transparen ței informa țiilor prezentate în rapoartele
anuale și în situa țiile financiare reprezintă un ob iectiv necesar și important al companiei .
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv , întreprinderea trebuie s ă respecte Legea
Contabilit ății și Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 1802/2014 .
Aplicarea corect ă și logic ă a metodelor de evaluare și a celor de eviden ță și
organizare a investițiilor financiare atribuie societății OMV Petrom S.A o imagine bun ă
pe pia ță și clasarea printre cei mai cunoscu ți comercian ți de țiței și gaze din Europa.
Consider că, în urma etapelor pe care le -am parcurs pentru exemp lificarea
situației contabile a investițiilor financiare ale companiei OMV Petrom S.A, mi -am
atins obiectivele de a analiza activitățile ce stau la baza construcții unei imagini de
ansamblu în ceea ce privește rentabilitatea acțiunilor, dovedindu -se a fi o companie
atractivă pentru investitorii dornici de a miza pe câștigul din extragerea de petrol și gaze
naturale.

59
BIBLIOGRAFIE

1. Bucătaru D. , – Finanțele întreprinderii , Editura TIPO Moldova, Iași, 2010
2. Buhociu F., Negoescu Gh., – Investi țiile în economia de tranzi ție, Editura
Evrica, Brăila, 1998
3. Giurgiu I.A., – Finanțele firmei , Presa Universit ară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000
4. Iacovoiu V .B., Analiză economico – financiară , Editura Pro Universitaria,
București, 2015
5. Moroșan, I ., – Contabilitate fina nciară și de gestiune – Studii de caz și sinteze de
reglementări, Editura CECCAR, București, 2013
6. Popescu C ., – Economie , Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2009
7. Popescu I, Manea Ghe ., – Economie – Curs universitar , Editura Pro
Universitaria, București, 201 0
8. Ristea M., – Contabilitatea financiară a întreprinderii , Editura Universitară,
București 2005
9. Ristea M., Dumitru C.G., – Contabilitate financiară , Editura ASE, București,
2002
10. Străoanu B.M ., Primii pași în contabilitatea financiară , Editura Pro
Universit aria, București, 2016
11. Șimon A., – Piețe financiare și investiții financiare în contextul finanțelor
comportamentale , Editura Cavallioti, București, 2014
12. Ștefan M .C., Dogaru M .M., – Microeconomie – Teorie și aplicații practice ,
Editura Universitară, Bucureș ti, 2012
13. Vișan D., Burada C., Burtescu C., – Contabiliatea financiară , Editura
„Independen ța Economic ă” , Pite ști, 2006
14. Voica C., – Piețe financiare – Suport de curs , 2017
15. *** Cartea verde a contabilității – Ghidul de contabilitate practică al tuturor
contabililor, 2018
16. *** O.M.F.P nr.1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind
situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate ,
publicat în Monitorul Oficial nr.963/30.12.2014, cu modificările și completăril e
ulterioare

60
17. *** Standarde Internaționale de Raportare Fi nanciară , Editura CECCAR,
București, 2011
18. *** Legea contabilității nr. 82/1991 , republicată și modificată
19. http:// www.biblioteca -digitala.ase.ro
20. http:// www.omvpetrom.com
21. http:// www.oeconomica.uab.ro
22. http:// www.editurauniversitara.ro
23. http:// www.wikipedia.org
24. http:// www.contaconta.ro
25. http:// www.scritub.com
26. http:// www.BVB.ro
27. http:// www.biblioteca -digitala.ase.ro
28. http:// www.ceccarbucuresti.ro

61

ANEXA 1

ORGANIGRAMA FIRMEI OMV PETROM S.A.

62
ANEXA 2
BILANȚUL CONTABIL DIN 31.12.2017

63
ANEXA 3

SITUAȚIA VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR